cuprins 1. introducere3 - primaria-fagaras.ro pug fagaras.pdf · p r i m Ă r i a m u n i c i p i u...

P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I F Ă G Ă R A Ş

Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş

Volumul I - M e m o r i u g e n e r a l d e u r b a n i s m elaborator: s.c. urban team s.r.l.

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE ....................................................................................... 3

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei ................................................ 3

1.2. Obiectul lucrării .............................................................................. 18

1.3. Surse documentare ........................................................................ 19

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE .............................. 23

2.1. Evoluţie ......................................................................................... 23

2.2. Elemente ale cadrului natural ........................................................... 23

2.3. Relaţii în teritoriu ........................................................................... 29

2.4. Activităţi economice ........................................................................ 32

2.4.1. Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri ........................ 32

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale ........................................ 39

2.5.1. Evoluţie şi potenţial demografic ..................................................... 39

2.5.2. Densitatea populaţiei .................................................................... 41

2.5.3. Structura pe sexe şi vârste ............................................................ 42

2.5.4. Structura etnică şi religioasă .......................................................... 45

2.5.5. Mişcarea naturală şi migratorie ...................................................... 46

2.5.6. Resursele umane şi forţa de muncă ............................................... 49

2.6. Circulaţii ........................................................................................ 55

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. ......................... 61

2.8. Zone cu riscuri naturale .................................................................. 67

2.9. Echiparea edilitară .......................................................................... 69

2.9.1. Gospodărirea apelor ..................................................................... 69

2.9.2. Alimentare cu apă ........................................................................ 73

2.9.3. Canalizare ................................................................................... 78

2.9.4. Alimentare cu căldură ................................................................... 80

2.9.5. Alimentare cu gaze naturale .......................................................... 82

2.9.6. Alimentare cu energie electrică ...................................................... 83

2.9.7. Telefonie ..................................................................................... 84

2.10. Probleme de mediu ......................................................................... 84




2

2.10.1. Factor de mediu – aer ................................................................. 84

2.10.2. Factor de mediu – sol ................................................................. 86

2.10.3. Factor de mediu – apă ................................................................ 87

2.10.4. Arii naturale protejate ................................................................. 90

2.11. Disfuncţionalităţi ............................................................................ 91

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ ....................................... 93

3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu ....................................................... 93

3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale ........................... 93

3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane 93

3.3. Organizarea circulaţiei..................................................................... 96

3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial. ................ 104

3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale ................................................. 109

3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului ........................... 109

3.6.1. Gospodărirea apelor .................................................................. 109

3.6.2. Alimentare cu apă : .................................................................. 109

3.6.3. Canalizare ................................................................................. 112

3.6.4. Alimentare cu căldură ................................................................. 113

3.6.5. Alimentare cu gaze naturale ..................................................... 113

3.6.6. Alimentare cu energie electrică .................................................... 113

3.6.7. Telecomunicaţii .......................................................................... 114

3.6.8. Gospodarie comunală ................................................................ 115

3.7. Protecţia mediului ......................................................................... 115

3.7.1. Gestionarea deşeurilor ................................................................ 115

3.8. Reglementări urbanistice ............................................................... 119

3.9. Obiective de utilitate publică .......................................................... 123

4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE .............................................. 123




3

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei

Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL FĂGĂRAŞ

Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FĂGĂRAŞ

Proiectant: S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti

Data elaborării:

noiembrie 2011

Baza proiectării:

o Lege nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului şi

urbanismul - MO nr. 373 din 10.07.2001

Completat de:

Lege nr. 162 din 11.07.2011 - MO nr. 503 din 14.07.2011

Ordonanţa de urgenţă nr. 7 din 02.02.2011 - MO nr. 111 din 11.02.2011


Ordonanţa nr. 27 din 27.08.2008 - MO nr. 628 din 29.08.2008



Modificat de:




http://www.macrolex.ro/act.php?id=67152













4

Elemente legislative conexe:

Proiectul are la bază:

o Lege nr. 287 din 17.07.2009 privind Codul civil - MO nr. 511 din 24.07.2009

Completat şi modificat de:



Ordonanţa de urgenţă nr. 79 din 28.09.2011 http://www.macrolex.ro/act.php?id=243406- MO nr. 696 din 30.09.2011

Rectificat de:

Rectificare din 08.07.2011 - MO nr. 489 din 08.07.2011

Rectificat de:



Republicat în baza:


o Hotărâre nr. 525 din 27.06.1996 pentru aprobarea Regulamentului

general de urbanism - MO nr. 149 din 16.07.1996

Completat de:

Hotărâre nr. 490 din 11.05.2011 - MO nr. 361 din 24.05.2011


Modificat de:





Rectificat de:




o Lege nr. 50 din 29.07.1991 privind autorizarea executării construcţiilor

şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor - MO nr. 163 din 07.08.1991

Completat de:
























5

Modificat de:



Ordin nr. 30 din 02.11.1995 - MO nr. 283 din 07.12.1995



Rectificat de:



Lege nr. 50 din 29.07.1991- MO nr. 933 din 13.10.2004

Completat de:







Modificat de:







Lege nr. 50 din 29.07.1991- MO nr. 3 din 13.01.1997

o Lege nr. 18 din 19.02.1991 a fondului funciar - MO nr. 37 din 20.02.1991

Completat de:


Modificat de:

































6






Completat de:






Modificat de:















o Lege nr. 33 din 27.05.1994 privind exproprierea pentru cauza de

utilitate publică - MO nr. 139 din 02.06.1994

Modificat de:



Ordonanţa de urgenţă nr. 79 - MO nr. 696 din 30.09.2011

Rectificat de:





























7


o Lege nr. 255 din 14.12.2010 privind exproprierea pentru cauza de

utilitate publică, necesară realizarii unor obiective de interes naţional,

judeţean şi local - MO nr. 853 din 20.12.2010



o Lege nr. 89 din 25.05.1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi

reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române - MO nr. 247

din 01.06.1999

o Lege nr. 7 din 13.03.1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare -

MO nr. 61 din 26.03.1996

Completat de: Lege nr. 247 din 19.07.2005 - MO nr. 653 din 22.07.2005




Modificat de:








Modificat de:





o Lege nr. 10 din 18.01.1995 privind calitatea în construcţii - MO nr. 12 din

24.01.1995

Modificat de:

























8



o Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22.12.2005 privind protecţia mediului

- MO nr. 1196 din 30.12.2005

Completat de:




Modificat de:





Modificat de:


Rectificat de:


o Ordonanţa de urgenţă nr. 59 din 20.06.2007 privind instituirea

Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea

de spaţii verzi în localităţi - MO nr. 441 din 29.06.2007

Modificat de:




o Lege nr. 24 din 15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea

spaţiilor verzi din zonele urbane - MO nr. 36 din 18.01.2007





o Lege nr. 451 din 08.07.2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a

peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 - MO nr. 536 din

23.07.2002
























9

o Lege nr. 289 din 15.05.2002 privind perdelele forestiere de protecţie -

MO nr. 338 din 21.05.2002

o Ordin nr. 6 din 07.01.2003, Ordin nr. 139 din 03.02.2003 privind măsuri

pentru respectarea disciplinei în domeniul urbanismului şi amenajării

teritoriului în scopul asigurării fluidizării traficului şi a siguranţei

circulaţiei pe drumurile publice de interes naţional şi judeţean - MO nr.

122 din 26.02.2003

o Lege nr. 82 din 15.04.1998 privind regimul juridic al drumurilor - MO nr.

158 din 22.04.1998

o Ordin nr. 50 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

proiectarea si realizarea străzilor in localităţile rurale - MO nr. 138 bis din

06.04.1998


stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice - MO nr. 138 bis din

06.04.1998


proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor - MO nr. 138 bis din

06.04.1998

o Ordonanţa nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul drumurilor - MO nr. 221

din 29.08.1997

Modificări şi completări:




































10










o Ordonanţa de urgenţă nr. 12 din 07.07.1998 privind transportul pe căile

ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate

Române - MO nr. 254 din 08.07.1998

Modificări şi completări:






o Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996 privind emiterea

acordurilor Ministerului Transporturilor la documentaţiile tehnico-

economice ale investiţiilor sau la documetatiile tehnice de sistematizare

pentru terţi

o Lege nr. 107 din 25.09.1996 a apelor - MO nr. 244 din 08.10.1996

Completat de:







Modificat de:



























11




o Ordin nr. 662 din 28.06.2006 privind aprobarea Procedurii şi a

competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a

apelor - MO nr. 661 din 01.08.2006

o Lege nr. 13 din 09.01.2007 energiei electrice – MO nr. 51 din 23.01.2007

Completat de:




Modificat de:


o Lege nr. 351 din 14.07.2004 Legea gazelor - MO nr. 679 din 28.07.2004







o Decizie nr. 1220 din 07.11.2006 privind aprobarea Normelor tehnice

pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si

de transport gaze naturale - MO nr. 960 din 29.11.2006

o Hotărâre nr. 62 din 07.02.1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de

investitii si de dezvoltare, precum si a criteriilor de realizare a acestora,

pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General - MO nr. 32 din

15.02.1996

o Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice - MO nr. 442 din 29.06.2007

Completat de:



Modificat de:


















12


o Lege nr. 153 din 05.07.2011 privind măsuri de creştere a calităţii

arhitectural-ambientale a clădirilor - MO nr. 493 din 11.07.2011

o Lege nr. 422 din 18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice -

MO nr. 407 din 24.07.2001

o Ordonanţa nr. 43 din 30.01.2000 privind protecţia patrimoniului

arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes

naţional - MO nr. 45 din 31.01.2000








o Lege nr. 213 din 17.11.1998 privind proprietatea publică şi regimul

juridic al acesteia - MO nr. 448 din 24.11.1998

Completat de:



Modificat de:









o Lege nr. 363 din 21.09.2006 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport - MO nr. 806 din

26.09.2006


teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa - MO nr. 325 din 24.11.1997

























13

o Lege nr. 5 din 06.03.2000 privind aprobarea Planului de Amenajare

Teritoriului Naţional - Secţiunea a III-a - zonele protejate - MO nr. 152 din

12.04.2000


teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi - MO nr. 408

din 24.07.2001







teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice - MO

nr. 387 din 09.06.2009

o Lege nr. 315 din 28.06.2004 privind dezvoltarea regională în România -

MO nr. 577 din 29.06.2004

o Ordonanţa nr. 58 din 21.08.1998 privind organizarea şi desfăşurarea

activităţii de turism în România - MO nr. 309 din 26.08.1998

o Lege nr. 347 din 14.07.2004 muntelui - MO nr. 670 din 26.07.2004

Modificat de:

Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 27.02.2008 – MO nr. 173 din 06.03.2008


Lege nr. 347 din 14.07.2004 – MO nr. 448 din 30.06.2009

o Lege nr. 215 din 23.04.2001 a administraţiei publice locale - MO nr. 204

din 23.04.2001

Completat de:





Modificat de:

























14



Rectificat de:





o Ordonanţa de urgenţă nr. 34 din 19.04.2006 privind atribuirea

contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări

publice şi a contractelor de concesiune de servicii - MO nr. 418 din

15.05.2006











Rectificat de:


o Ordin nr. 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea Metodologiei de

informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau

revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism - MO nr.

47 din 19.01.2011

o Ordin nr. 13 din 10.03.1999 N/pentru aprobarea reglementării tehnice

"Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului

urbanistic general", indicativ GP038/99 - MO nr. 187 din 30.04.1999

o Ordin nr. 30 din 02.11.1995, Ordin nr. 34 din 07.11.1995, Ordin nr. 3422

din 01.08.1995, Ordin nr. 4221 din 08.08.1995 (30/1995 – MAPN,

34/N/95 – MLPAT, 3422/1995 – MAI, 4221/1995 – SRI) pentru

aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi



























15

amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru

autorizarea executării construcţiilor - MO nr. 283 din 07.12.1995

o Ordin nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei - MO nr. 140 din

03.07.1997

Modificat de:


Modificat de:




o Lege nr. 289 din 11.10.2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi

combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea

ferată - MO nr. 922 din 17.10.2005

o Lege nr. 101 din 25.04.2006 serviciului de salubrizare a localităţilor - MO

nr. 393 din 08.05.2006




o Hotărâre nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor - MO nr.

394 din 10.05.2005


Hotărâre nr. 1292 din 15.12.2010U - MO nr. 862 din 22.12.2010


o Ordonanţa nr. 21 din 30.01.2002 privind gospodărirea localităţilor

urbane şi rurale - MO nr. 86 din 01.02.2002

o Norma metodologică din 02.04.2003 privind exigenţele minime de

conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

pentru zonele de riscuri naturale - MO nr. 263 din 16.04.2003

o Ordin nr. 62 din 31.07.1998, Ordin nr. 288 din 31.07.1998, Ordin nr.

1955 din 31.07.1998 (ORDIN nr.62/N/19.o/288/1.955 din 1998)

privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale - MO nr. 354 din

16.09.1998






















16

o Ordin nr. 3 din 06.01.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de

avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă -

MO nr. 36 din 14.01.2011

o Ordin nr. 49 din 29.11.2007 pentru modificarea şi completarea Normei

tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente

capacităţilor energetice - revizia I, aprobată prin Ordinul preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2007 -

MO nr. 865 din 18.12.2007

o Ordin nr. 47 din 21.07.2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a

avizului in vederea autorizării executării construcţiilor amplasate in

vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale -

MO nr. 611 din 29.08.2003

o Lege nr. 46 din 19.03.2008 privind Codul Silvic - MO nr. 238 din 27.03.2008






o Lege nr. 204 din 24.10.2008 privind protejarea exploataţiilor agricole -

MO nr. 734 din 30.10.2008

o Ordin nr. 897 din 07.09.2005, Ordin nr. 798 din 16.09.2005 pentru

aprobarea Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor referitoare

la scoaterea terenurilor din circuitul agricol - MO nr. 847 din 19.09.2005

o Lege nr. 138 din 27.04.2004 îmbunătăţirilor funciare - MO nr. 369 din

28.04.2004

































17








18

1.2. Obiectul lucrării

Obiectul lucrării îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al

municipiului Făgăraş şi Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent. Lucrarea

stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru următorii 10 ani.

Lucrarea se elaborează pe baza temei de proiectare, întocmită de beneficiar.

În conţinutul documentaţiei se regăsesc următoarelor categorii de probleme:

- probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi

şi priorităţi de intervenţie în teritoriu;

- zonificarea funcţională a teritoriului localităţii şi stabilirea regimului juridic al

acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă;

- potenţialul economic al localităţii;

- organizarea circulaţiilor si a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică

În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestor categorii de

probleme menţionate mai sus, materialul oferă un instrument de lucru la îndemâna

administraţiei publice locale în următoarele domenii: proiectare, administraţie

centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane particulare

beneficiare.

Prevederile P.U.G. aprobat se preiau şi se detaliază în documentaţiile ce

urmează a se elabora pentru părţi componente ale teritoriului (PUZ sau PUD).

P.U.G. se elaborează cu scopul :

- stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului

şi dezvoltare urbanistică a localităţilor;

- utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;

- precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii,

neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit

existent);




19

- evidenţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia

în folosul localităţii;

- creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor;

- fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică;

- asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism

şi autorizaţiilor de construire;

- corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Dintre principalele obiective urmărite în cadrul PUG se menţionează:

- optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean;

- valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;

- organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;

- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;

- stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;

- stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;

- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de

construire;

- stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

- modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

- evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;

- stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi

realizare a construcţiilor.

1.3. Surse documentare

- Planul Urbanistic General al municipiului Făgăraş, elaborat de S.C. PROIECT

S.A. SIBIU în anul 1997;

- Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind necesităţile şi

opţiunile populaţiei;

- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, INCD Urbanproiect,

UAUIM Bucureşti;




20

- Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov Pol

Naţional de Creştere, Agenţia Metropolitană Braşov, Martie 2009;

- Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov, Agenţia de Dezvoltare

Durabilă a Judeţului Braşov în colaborare cu Compartimentul de Protecţia

Mediului al Consiliului Judeţean Braşov, 2007;

- Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului Naţional;

- Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Agriculturii,

Pădurilor, Apelor şi Mediului, septembrie 2004;

- Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru, Agenţia

Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Decembrie 2006 ;

- Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Braşov, S.C.

Interdevelopment S.R.L. - Consulting & Engineering, S.C. Standard

Consulting S.R.L., ianuarie 2008;

- Raport privind starea mediului în judeţul Braşov – 2009, Agenţia pentru

Protecţia Mediului Braşov;

- Fişa localităţii, Oficiul judeţean de statistică Braşov

- AJOFM

- Documentaţiile de urbanism aprobate:

Nr.

crt.

DOCUMENTAŢIA

/ZONA

Proiect nr /din

Proiectant HCL BENEFICIAR DESTINAŢIE

1 PUD Livezii+

Cânepii

35010/35011/199

9 SC PROIECT

BRASOV SA

78/31.05

.1999

PRIMĂRIA

MUNICIPIULU

I FĂGĂRAŞ

Locuinţe

2 PUD Aron Pumnul

nr.1

00918/1999 SC

ADA SRL

3/18.01.

2000

SC BANC

POST SA Sediu bancar

3

PUD

Şos.Combinatului

nr.8

01.06.2000 SC

TERIFIANT PROD

SRL

57/07.09

.2000

DIRECŢIA

PENTRU

PROTECŢIA

COPILULUI

Centru de

plasament

4 PUD M.Eminescu

nr.26

23/2001 BIA

Bărbat Delia

158/24.0

9.2001

SC ROATA

SRL

Hotel+

restaurant

5 PUZ Zonă centrală

( 9 module)

131/2002 SC

LANCRANJAN

FRANCHINI…

45/23.03

.2002

PRIMĂRIA

MUNICIPIULU

I FĂGĂRAŞ

Zonă

centrală-

istorică

6 PUZ Industrială est 19/2002 BIA

Arh.Vasile Pop

163/24.0

9.2002

SC JANBERTO

IMOB SRL

Hală

industrială

7 PUZ Modul A1 120/131/2003 SC

LANCRANJAN..

27/31.03

.2003

PRIMĂRIA

MUNICIPIULU

I FĂGĂRAŞ

Zonă

Cetate+catedr

ală




21

Nr.

crt.

DOCUMENTAŢIA

/ZONA

Proiect nr /din


8 PUD Libertăţii nord 01.02.2004 BIA

Bărbat Delia

13/31.01

.2005

MĂRCULESCU

LUCIA,

BEBECHI

NICUŞOR

Ansamblu

locuinţe

9 PUD Industrială

est II

40/2004 BIA

Arh.Vasile Pop

14/31.01

.2005

SC

STEFTOSCAN

E GROUP SRL

Hală

industrială

10 PUD Industrială

est III

41/2004 BIA

Arh.Vasile Pop

15/31.01

.2005

SC

TRANSYLVANI

E IMOB SRL

Hală

industrială

11 PUZ

T.Vladimirescu

89/2005 SC

MgBuilding Desing

SRL

174/27.0

9.2005 SC TERRA RO

Spaţii

comerciale şi

funcţiuni

complementar

e

12

PUZ

Şos.Combinatului

2

127/2005 Insard

srl Brasov

206/29.1

1.2005

SC JUNCU

SRL

Ansamblu

locuinţe

13 PUD Negoiu nr.1 24/2005 SC

PRO&DES SRL

5/31.01.

2006

SC RATUR

TRANS SRL

Baza sportivă

şi de

agrement

14 PUZ Meltea

17-2004/2006 SC

PROIECT CONSULT

SRL

146/13.0

6.2006

PRIMĂRIA

MUNICIPIULU

I FĂGĂRAŞ

Zonă locuinţe

15 PUD Cartier Mioriţa

84/2005 SC

CONTRANSCOM

BENTA SA

154/13.0

6.2006

SC

CONTRANSCO

M BENTA SA

Ansamblu de

locuinţe

16 PUD Industrială

est

2324/2006 SC

KESZ SRL

155/13.0

6.2006

SC ALUFIX

SRL

Hală

industrială

17 PUD Zona

industrială est

01.11.2006 BIA

Arh.Vasile Pop

201/04.0

9.2006

SC KER BEA

SRL actual SC

NAVIMO

Hale

industriale

18 PUZ Valeriu Literat 41/2005 BIA

Boeriu Iuliana

253/28.1

1.2006

SC MIKKYDO

SRL

Ansamblu

locuinţe

19 PUD Meltea 87/2006 SC TOP

FORM SRL

93/29.05

.2007

SC

CONSTRUCT

SIMILA SRL

2 locuinte

D+P+E+M

20 PUZ Industrială est 01.05.2007 BIA

Arh.Vasile Pop

94/29.05

.2007

SC GUERIN

ROUNAMIE

SRL

Hală

industrială

21 PUD Meltea

01.01.2007 SC

PROIECT CONSULT

SRL

156/28.0

8.2007

GABOR

VICHENTE

Locuinta+spat

iu comercial

22 PUD A.Mureşanu 01.01.2006 BIA

Boulescu Raluca

159/28.0

8.2007

PROTOPOPIAT

UL ROMAN

Sediu

protopopiat

23 PUZ Zona Livezii 90/2006 BIA

Bărbat Delia

163/27.0

9.2007

METTER

CRISTIAN Locuinţe

24 PUD Libertatii f.n. 32/2007 BIA

Bărbat Delia

180/30.1

0.2007

MANOILA

ACHIM Locuinţa




22

Nr.

crt.

DOCUMENTAŢIA

/ZONA

Proiect nr /din


25 PUZ

Şos.Combinatului

84/2006 BIA

Bărbat Delia

197/27.1

1.2007

ROHAT

ADRIAN,

FLOREA M,

LUPU

MIHAELA…

Ansamblu

locuinţe

26 PUD

T.Vladimirescu 80A

137/2007 SC

MgBuilding Desing

SRL

213/20.1

2.2007 SC OASIS SRL

Galerii

comerciale

27 PUD Meltea 46/2007 BIA

Bărbat Delia

2/29.01.

2008

NEGREA

EUGENIA Locuinţe

28

PUD

T.Vladimirescu

nr.78B

01.04.2008 SC

SIRIUS

PROIECTARE

STUDII SRL

66/22.04

.2008

SC BROM

INVESTMENT

SRL

Staţie

carburanţi

29 PUZ Cartier

Creangă

43/2008 BIA

Bărbat Delia

67/22.04

.2008

METEA

CARMEN……

Ansamblu de

locuinţe

30 PUZ

Şos.Combinatului

01.01.2007 BIA

Bărbat Delia

79/22.04

.2008

BARBU

ROMULUS Locuinta

31 PUZ Str.Pălărierilor 70/2007 BIA

Bărbat Delia

34/25.08

.2008

CIUTA

GHEORGHE 2 Locuinţe

32 PUD Livezii nr.60 62/2008 BIA

Bărbat Delia

122/22.1

2.2008 TELIAN IONEL Locuinţă

33 PUZ Şos

Combinatului

22/2008 BIA

Bărbat Delia

50/31.03

.2009

MONEA

AURELIAN,

BONDANE

SORIN

Ansamblu de

locuinţe

34 PUZ Str.Oltului 77/2008 BIA

Bărbat Delia

102/27.0

5.2009 BĂLUŢ DOREL

Ansamblu de

locuinţe

35 PUD Zona Livadie 25/2008 SC CIBBS

CONSTRUCT SRL

108/30.0

6.2009

DODEA

VIOREL Locuinţă

36 PUZ Kaufland

155/2008 SC

MgBuilding Desing

SRL SC OASIS SRL

Galerii

comerciale

37

PUZ

T.Vladimirescu Domotic Group

SC Mirapolis

Prod SRL

Spatiu

productie




23

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. Evoluţie

Date generale:

Teritoriul judeţului Braşov aflat la confluenţa a două domenii carpatice –

Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, cu a treia unitate majoră de relief –

depresiunea deluroasă a Transilvaniei este un spaţiu de veche locuire, amintit în

documente încă din sec. XIII – XIV. El se suprapune în bună parte, unor “ţări

carpatice” , forme de organizare de altădată “Ţara Bârsei şi “Ţara Făgăraşului”

desfăşurate de o parte şi alta a axei montane a Perşanilor.

Date privind evoluţia în timp:

Din punct de vedere istoric localitatea, datând din anul 1291 are o puternica

tradiţie, Cetatea Făgăraşului fiind martoră a numeroase evenimente istorice.

Localitatea Fagaraş , cu cetatea sa multiseculară, a fost mult timp centrul politico-

administrativ al ţinutului, ca reşedinţă de district până în 1886, de comitat între

1886 şi 1918 şi apoi reşedinţă de judeţ între 1918 si 1950, polarizând întreaga

viaţă economică, social-politică şi culturală a zonei. În anul 1968, o dată cu nouă

reorganizare administrativ-teritorială, fostul judet Fagaraş devine parte

componentă a actualului judeş Braşov, resedinţa judeţului fiind trecută municipiului

Braşov.

Caracteristici semnificative ale teritoriului:

Municipiul Făgăraş este străbătut de drumul naţional DN1, care face legătura

între Braşov (la 66 krn de Făgăraş ) şi Sibiu (la 76 km); împreună cu alte trei

drumuri judeţene şi calea ferată, acest drum naţional asigură infrastructura

necesară desfăţurării activităţilor economice precum şi legătura directă si rapidă cu

restul ţării.

2.2. Elemente ale cadrului natural

Caracteristicile reliefului:

Depresiunea Făgăraşului a fost asemănată cu un mare amfiteatru natural

care se desfăşoară în trei trepte sub impresionantul versant nordic al

munţilor. Prima din aceste trepte, cea mai inaltă, este formată de şirul dealurilor şi




24

muscelelor submontane cu înălţimi de 650 - 950 m şi de o vârstă mai veche decât

munţii, dar şi decât enormelor depuneri ce alcătuiesc partea superioara a celei de-a

doua trepte - câmpie de acumulare piemontană. Cea de a doua treaptă, cea mai

largă, a amfiteatrului făgărăşan, este brăzdată de numeroşii afluenţi din stânga ai

Oltului care au săpat văi largi în care depun o mare cantitate de pietrişuri, îndeosebi

în timpul viiturilor.

A treia treaptă a depresiunii cea mai joasă, este lunca Oltului, care coboară

de la cca 450 m altitudine absolută la intrarea în depresiune, după defileul

Racosului, până la cca 390 m în amonte de Turnu Roşu. În luncă, unde Oltul este

puternic meandrat, sunt evidente urmele schimbărilor de curs şi fenomenele de

înmlăştinire. Marele râu este însoţit pe malul sudic de o terasă înaltă de cca 20 m,

iar pe malul drept de o denivelare de peste 200 m reprezentată de marginea sudică

a Podişului Târnavelor care coboară est - vest de la cca 700 m până la cca 600 m.

Constituţie geologică: Depresiunea Făgăraşului cunoscută în toponimia locală sub denumirea de

Ţara Oltului se întinde pe o lungime de circa 75 km şi pe o lăţime de circa 20 km şi

este o depresiune submontană de origine tectono - erozivo - acumulativă,

suprapusă pe o ramă de şisturi cristaline a Munţilor Făgăraşului uşor scufundată de-

a lungul faliilor şi colmatată cu materiale erodate din munţii apropiaţi, mai întâi în

apele lacului format aici dupî retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului

inferior - în mediul continental; aria depresionară a fost adâncită şi extinsă către

nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al Munţilor

Făgăraşului, care au forţat albia Oltului să migreze spre nord.

Relieful depresiunii dispus în trepte care coboară de la sud spre nord est

format din:

- la contactul cu rama muntoasă, un şir de măguri împădurite, cu înălţime de

650-950 m corespunzătoare unui vechi piemont şi alcătuite din depozite

burdigaliene - helvetiene de molasă argilo-nisipoasă cu conglomerate;

- câmpie piemontană înaltă, coborând de la 600 m până la 450-400 m, clădită

din pietrişuri si luturi pleistocene;

- terasele largi ale Oltului, alcătuite din pietrişuri si nisipuri.

-




25

Hartă geologică

Sursa: P.U.G. municipiului Făgăraş, anul 1997

Condiţii geotehnice pentru zona Făgăraş:

- Zona seismică de calcul este D

- Valoarea coeficientului Ks=0.16

- Din punctul de vedere al perioadei de colt Tc=0,7

- Gradul seismic VII




26






27

Reţeaua hidrografică:

Regimul hidrografic este caracterizat de o densă reţea de ape de suprafaţă şi

de ape freatice, care au un nivel destul de ridicat, cu izvoare frecvente, având o

bună potabilitate.

Stratele de nisip si pietriş cuaternar ating grosimi de 35-40 m, stratul acvifer

se află la o adâncime ce nu depăşeşte 60-70 m, iar debitul exploatabil din aceste

depozite este de 1-5 l/s, local depăşind 51 /s la sud de oraşul Făgăraş.

Oraşul este străbătut în partea sudică de la est la vest de râul Olt, acum

regularizat, şi de afluenţii săi, pârâul Galaţi la nord şi afluenţii sudici, pârâul Berivoi

cu Racoviţa deasemenea regularizaţi.

Clima

Harta repartiţiei temperaturii





28

Harta repartiţiei precipitaţilor medii anuale


În raport cu etajarea generală a fenomenelor climatice din ţara noastră şirul

depresionar al Făgăraşului face parte din etajul climatic al dealurilor şi podişurilor,

iar rama muntoasă înconjurătoare se înscrie în etajele climatice de munte. Clima

depresiunii este putenic influenţată de prezenţa munţilor, care împiedică trecerea

maselor de aer rece spre sud, întârziindu-le astfel în zonă, si pătrunderea din sud a

celor calde. Au loc puternice inversiuni de temperatură - mai ales iarna cu frecvente

geruri şi îngheţuri nocturne şi cu mari oscilaţii diurne şi anuale. Temperatura medie

anuală la Făgăraş este de 8,2° C cu media lunară cea mai scăzută de -4,6 0 C

pentru ianuarie şi cea mai ridicată de 18,7°C în iulie, cu o amplitudine de 23,3° C.

Maxima absolută la Fagaraş a fost de 38.9°C la 9 septembrie 1946, iar minima

absolută de -33,8 °C la 13 ianuarie 1943. Îngheţurile nocturne au o medie anuală

relativ ridicată 137,8 zile începând din septembrie şi până în mai. Specifici zonei

sunt curenţii de aer cald cu caracter de fohn numiţi local "vântul mare" sau

"mâncătorul de zăpadă".




29

Vânturile predominante in regiune sunt cele umede din vest. Precipitaţiile

înregistrează in medie valori cuprinse intre 600-800 mm anual.

Solul:

În şesul piemontan al Depresiunii Făgăraşului predomină solurile cu

fertibilitate mai scăzută reprezentate prin soluri brune acide răspândite mai mult în

partea sudică a depresiunii. În sectorul Lisa- Hârseni în lungul râului Olt sunt

răspândite soluri aluvionale de luncă şi aluviuni crude depuse în urma revărsărilor

recente cu fertibilitate destul de ridicată, dar cu exces de umiditate. În zona

deluroasă din Podişul Târnavelor - versantul abrupt care se termina în Olt, sunt

răspândite regosolurile şi solurile erodate.

Resurse ale subsolului:

În strânsă legătură genetică cu condiţiile geologice şi geomorfologice, în

subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse, în primul rând sunt de

menţionat rocile utile, prezente într-o mare varietate de tipuri şi în rezerve imense

de la roci magmatice-bazaltul, răspândite pe latura vestică a Munţilor Persani; roci

metamorfice-gnaise, amfibolite, cuartite răspândite în zona montană din sud-vest,

mineralizaţii metalifere de plumb, zinc, cupru, fier, nichel, platină în cristalinul

metamorfic din zona Poiana Mărului, Sinea Nouă până la rocile sedimentare,

detritice: argile comune şi luturile din terasele Oltului şi piemonturile cuaternare din

Ţara Bârsei şi Depresiunea Făgăraşului, argilă refractară, marne, gresii,

conglomerate cretacice, materiale detritice mobile, calcar.

Tot ca resurse ale subsolului se înscriu şi o serie de ape minerale legate de

aureola mofetica din Carpaţii Orientali, de diapirul salifer sau apele sărate cloro-

sodice şi iodo-bromurate de zăcământ din depozitele de nisipuri sarmatiene, Băile

Rodbav de la nord de Făgăraş la care se mai adaugă izvoarele mezotermale de sub

Măgura Codlei.

2.3. Relaţii în teritoriu

Ca ordin de mărime, Municipiul Făgăraş este al doilea din cadrul judeţului

Braşov atât ca număr de locuitori, suprafaţă intravilan cât şi ca pondere în

activitatea economică. Se află la o distanţă de 66 km de Braşov şi 76 km de Sibiu.

În sistemul de localităţi de gradul I din Ţara Făgăraşului sunt cuprinse: 1 municipiu




30

Făgăraş; 1 oraş Victoria şi 13 comune: Beclean, Cincu, Hârşeni, Lisa, Mândra,

Recea, Şercaia, Şoarş, Sinca, Părău, Viştea, Ucea si Voila cu 64 sate componente.

Pe direcţia est-vest teritoriul este străbătut de râul Olt.

Circulaţia rutieră în cadrul teritoriului administrativ este rezolvată pe

principalele direcţii de legătură, cu celelalte localităţi respectiv pe direcţia est-vest

DN1, Braşov - Sibiu , nord - sud respectiv DJ104 spre Şoarş, DJ104B lleni, DJ104C

Recea. Circulaţia feroviară ruta 200 pe direcţia est-vest străbate teritoriul

administrativ în jumătatea de sud şi prin staţia Făgăraş asigură de asemenea o

bună legătură cu localităţile situate pe Valea Oltului cît şi racordarea unităţilor

industriale şi a depozitelor din municipiu.

Teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş se învecinează la nord cu

comuna Şoarş, la est cu comuna Mândra la sud şi vest cu comuna Beclean. Cele

mai apropiate localităţi sunt: satul Mândra la est, Beclean la vest. La distanţe de 3-

5 Km la sud sunt satele Râuşor, lleni, Hurez la nord, la 4 -10 Km satele Sona,

Felmer, Şoarş şi Calbor.

Harta unităţilor de relief





31

Conform PATJ Braşov, municipiul Făgăraş face parte din “axa de localităţi cu

deficit de dezvoltare“, alături de localităţile: Şercaia, Voila şi Victoria.

Reţeaua de localităţi

Sursa: P.A.T.J. BRAŞOV

Conform „Conceptului de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov”, municipiul

Făgăraş este inclus în micro-regiunea de dezvoltare durabilă Zona Ţara Făgăraşului.




32

Împărţirea judeţului în 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov

2.4. Activităţi economice

2.4.1. Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri

În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Făgăraş, acesta a fost

marcat de existenţa combinatului chimic Nitramonia, de aceea activităţile

economice reprezentative au fost cele din industrie (în special industria chimică).

Profilul industrial se păstrează chiar şi după declinul activităţii combinatului,

dezvoltându-se noi activităţi industriale cum ar fi industria alimentară şi a

băuturilor, textilă, a lemnului, recuperarea deşeurilor. Domeniile de activitate în

care există forţă de muncă calificată în oraşul Făgăraş sunt: industria de maşini

unelte, industria alimentară, textile şi construcţii. Strategia de dezvoltare a

economiei locale trebuie să plece de la elementele care pot să conducă la creşterea

competitivităţii, iar unul ar fi încurajarea creşterii economice la nivel de firmă, din

perspectiva productivităţii şi a cifrei de afaceri, ştiut fiind că gradul de bunăstare la

nivel local este dat de suma bunăstării actorilor individuali. În ultimii ani au




33

înregistrat creşteri semnificative producţia de tuburi şi ţevi, a produselor din

material plastic, a articolelor de ambalare, precum şi lucrările de construcţii.

În analiza economică ne vom axa în special pe dinamica Intreprinderilor Mici

şi Mijlocii (IMM) în perioada 2004-2008, subliniind evoluţia salariaţilor şi a cifrei de

afaceri, precum şi domeniul de activitate a acestora, acolo unde există informaţii.

Microîntreprinderile, cu până la 9 angajaţi, reprezentau peste 90% din totalul

întreprinderilor înregistrate în municipiu în 2008.

În Făgăraş există un parc industrial – Nitroparc, înfiinţat în 2004 în cadrul

Uzinei de produse speciale, cu o suprafaţă de 10 ha, către care există acces de pe

DN1, fiind amplasat la 3 km de acesta. Atractivitatea parcului poate fi crescută prin

modernizarea utilităţilor care deservesc acest spaţiu.

În anul 2004 existau la nivelul municipiului Făgăraş 679 de IMM-uri

înregistrate, cu activităţi principale în comerţul cu amănuntul, în fabricarea de

maşini-unelte, fabricarea de rezervoare, cisterne şi containere, fabricarea pâinii şi a

altor produse alimentare, industria lemnului şi industria textilă. IMM-urile înfiinţate

până în 2004 aveau în total 4141 salariaţi, cei mai mulţi angajaţi fiind la UPRUC TAP

SDV SA (237), şi la UPRUC UTCH SA (161), urmate de ROCLIP FAGARAŞ SA (151),

ultima cu activitate de prelucrarea şi conservarea cartofilor. Din cele 679 firme,

apărute până în 2004, 100 îşi suspendaseră activitatea la bilanţul din 2004 şi 117

îşi suspendaseră activitatea la bilanţul din 2008.




34

În perioada 2004-2008 un număr de 172 de firme îşi suspendaseră

activitatea la bilanţul din 2008 din totalul de 587 firme înfiinţate în această

perioadă, astfel că totalul firmelor active în 2008 din Făgăraş era în jur de 970, o

creştere de peste 50%. După cum se observă în figura de mai sus, numărul de

firme din comerţ scade ca pondere în total firme până în 2008, ca şi cel din

industrie, în schimb devin mai numeroase firmele din construcţii şi cele cu activităţi

profesionale, tehnice şi ştiinţifice. O usoară creştere a ponderii o inregistrează

agricultura (de la 2% la 3%) şi transportul (de la 6% la 7%), privind numărul de

firme din aceste domenii.

Numărul total al salariaţilor din firmele înfiinţate până în 2004 creşte în 2008

cu 4,5%, în special în industrie, însă al celor 3 societăţi amintite scade, dar cea mai

importantă diminuare a numărului de salariaţi are loc în comerţ şi construcţii (vezi

figura de mai jos).

Cifra de afaceri (CA) totală a acestor firme înfiinţate până în 2004 (inclusiv)

creşte de 1,8 ori, la 560 milioane lei în 2008, iar cele care au avut în 2008 cele mai

mari CA sunt prezentate în tabelul de mai jos.




35

Evoluţia salariaţilor şi a cifrei de afaceri în firmele înfiinţate până în anul 2004, cu

cifra de afaceri de peste 10 milioane lei în 2008

Firma CAEN Sal_04 CA_04 Sal_08 CA_08

FILEOMERA SRL Creşterea altor

animale (albine) 39 20127682 45 26565297

REGALO GLACIAL

SRL

Comerţ cu

amănuntul in

magazine

nespecializate

90 12176465 87 22342591

CO & M SRL

Lucrări de construcţii

a clădirilor

rezidenţiale

1 - 42 19328496

NIABADA COM SRL

Comerţ cu

amănuntul al

carburanţilor

21 5710286 26 18494753

UPRUC CTR SA Producţia de tuburi,

ţevi, profile tubulare 90 3559377 171 17785204

ALUFIX SRL Fabricarea articolelor

de ambalaj 2 1342739 18 17179103

SEPET

INTERNATIONAL

SRL

Comerţ cu

amănuntul al

carburanţilor

14 6314573 20 15148647

UPRUC SERV SA Distribuţia energiei

electrice 21 1984262 26 13849141

ALBA STIL SRL Activităţi de

ambalare 8 10110037 35 12404129

RIOVIRG SRL Comerţ cu ridicata

nespecializat 23 9902535 31 12378988

UPRUC POL SA

Fabricarea altor

produse din material

plastic

41 5329292 42 11487220

BLACH DOM SRL Lucrări de invelitori,

şarpante si terase 14 858977 20 11073037

Sursa: : www.listafirme.ro

O singură firmă înfiinţată după anul 2004, mai precis în 2007, BLACH DOM

PROFIL SRL are peste 10 milioane lei CA, restul firmelor apărute în perioada 2004-

2008, având sub acest prag în anul 2008. Firma amintită este a doua ca volum al

CA totale din municipiu, de peste 24 milioane lei şi activează în domeniul

construcţiilor. Cel mai mare număr de salariaţi în 2008 îl găsim în 2 firme,

considerate mari, după acest criteriu, NITROPOROS SRL (478 salariaţi) şi FABRICA

DE PULBERI SA (238 salariaţi). Prima are ca activitate fabricarea îngrăşămintelor,

cea de-a doua fabricarea explozibililor.

http://www.listafirme.ro/




36

Domeniul de activitate al firmelor enunţate în tabel arată că cele mai

rentabile activităţi economice erau cele din apicultură (Fileomera srl., cel mai mare

profit net în 2008, 2,5 milioane lei), comerţ, construcţii şi producţia de ţevi.

Volumul CA a crescut în 2008, comparativ cu anul 2004, şi pentru firmele care

oferă cazare sau activează în domeniul hoteluri, restaurante şi baruri (vezi figura de

mai sus). Construcţiile devin un domeniu important prin contribuţia cu peste 16% la

realizarea CA totale în Făgăraş în anul 2008. Faptul că în industrie scade uţor

numărul de firme, creşte nesemnificativ numărul de salariaţi, dar se realizează o

cifră de afaceri importantă pentru municipiu, arată că are loc o eficientizare a

activităţii industriale şi că profilul industrial este o caracteristică dominantă a

economiei acestui municipiu.

Numărul firmelor cu capital străin creşte de la 15 în 2004 la 39 în 2008 şi

cele mai importante ca cifră de afaceri activau în fabricarea ambalajelor, a

produselor din cauciuc, industrie textilă şi alimentară, închirierea şi subînchirierea

imobilelor şi în activităţi de telecomunicaţii. Contribuţia acestor firme la realizarea

cifrei totale de afaceri la nivel de municipiu era de 6,4% în anul 2008.

Profitul total înregistrat în 2008 este aproximativ la fel cu cel din 2004,

diferenţa majoră constând în faptul că firmele înregistrate după anul 2004 au

însumat un profit negativ de aproape 7 milioane lei, în timp ce firmele înfiinţate

până în 2004 au contribuit la realizarea unui profit de peste 28 milioane lei.

Industria rămâne cea mai rentabilă ramură economică de activitate, urmată

de comerţ şi agricultură (mai exact este vorba de sectorul primar, ce însumează




37

indicatori ai firmelor din agricultură, acvacultură şi silvicultură). Activităţile din

sectorul primar nu sunt dominante, însă puţinele firme ce activează în acest sector

înregistrează profit, în special cele din exploatarea forestieră. Însă această pondere

mare este dată, aşa cum am amintit mai sus, de firma Fileomera, firmă de produse

apicole, care înregistra în 2008 cel mai mare profit din municipiu.

Multe firme înregistrate mai ales în perioada 2004-2008 au profit negativ în

2008, dar şi cele dinaninte de 2004. Activităţi ca fabricarea produselor din material

plastic, a construcţiilor metalice, distribuţia energiei electrice, comertul cu

amănuntul, transportul rutier de mărfuri, dezvoltarea de soft-uri, consultanţă

pentru afaceri, sunt tot atâtea activităţi nerentabile din perspectiva firmelor ce-au

înregistrat profit negativ în acest an.

Turismul reprezintă o activitate economică ce poate fi dezvoltată,

profitându-se de poziţionarea municipiului Făgăraş, între două oraţe cu un potenţial

turistic ridicat, Braşov şi Sibiu. Din această perspectivă se poate vorbi de instalarea

unui turism de tranzit, mai ales că datele statistice indică o durată medie a sejurului

de numai 2-3 zile în structurile de cazare existente (vezi figura de mai jos) şi o

scădere în ultimii ani a numărului de turişti români.

Numărul de turişti români reprezintă peste 85% din totalul turiştilor, iar cele

5 unităţi de cazare existente în 2008 sunt în exclusivitate pensiuni urbane, cu o

capacitate de cazare de 96 locuri.




38

Durata medie a sejurului (numar zile) în Făgăraş, în perioada 2001-2007, pe

tipuri de turişti

Sursa de date: DJS Braşov

Concomitent, gradul de ocupare a unităţilor de cazare, în special pentru

turiştii români, a scăzut cu 15% în 2008 faţă de anul precedent, însă numărul de

înnoptări a crescut uşor în ultimii 3-4 ani.

Chiar dacă în localitate există un punct de informare turistică, privind traseele

şi monumentele turistice din zonă, pentru a deveni un pol de dezvoltare turistică

Făgăraş are nevoie de o calitate îmbunătăţită a serviciilor pentru turism şi de o

bază tehnico-materială specific turistică, care să contribuie la valorificarea

resurselor naturale, culturale şi istorice ale zonei şi implicit la creşterea atractivităţii

ei.

Turismul de afaceri ar reprezenta o oportunitate de dezvoltare a municipiului,

fiind singura ramură a industriei turismului care la nivel naţional înregistrează

progrese şi devine din ce în ce mai rentabilă. De specificat că Făgăraş este plasat

într-o regiune unde acest tip de turism se află în plin avânt, însă sunt necesare

investiţii pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor oferite (cazare, masă) şi pentru a

amenaja spaţii de agrement, adecvate unui astfel de turism.




39

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale

2.5.1. Evoluţie şi potenţial demografic

Descrierea evoluţiei populaţiei şi analiza potenţialului demografic ale oraşului

Fagaraş au fost realizate comparativ cu cele ale populaţiei urbane din judeţul

Braşov, folosind datele furnizate de Recensămintele populaţiei şi locuinţelor din

1966 până în 2002, de fişa localităţii de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

(2008), precum şi date disponibile din baza TEMPO online a Institutului Naţional de

Statistică. Unele date au fost preluate critic din Proiectul Integrat de Dezvoltare

Urbană (PIDU) Făgăraş, proiect realizat în martie 2009 de către Agenţia de

Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov.

Motivaţia comparaţiei cu populaţia urbană, şi nu cu întreaga populaţie, constă

în obţinerea unei fidelităţi cât mai mari în conturarea profilului demografic al

oraşului. Compararea valorilor tuturor indicatorilor cu media urbană a contextului

suprateritorial arată cât de critică sau avantajoasă este poziţia oraşului Făgăraş faţă

de celelalte oraşe şi care ar fi problemele cu care se confruntă sau care sunt

atuurile sale privind potenţialul său demografic.

Din 1966 până în 1992 populaţia municipiului manifestă o tendinţă de

accentuată creştere, comparativă cu cea a populaţiei urbane în general din judeţ, o

dublare practic a populaţiei dacă ne raportăm la recensământul din 1966 (tabel 1).

Pe intervalul 1992 – 2002 se înregistrează o scădere a volumului populaţiei oraşului

(-21%), mai accentuată decât diminuarea în general a populaţiei urbane din judeţul

Braşov (-10,2%).

Volumul populaţiei municipiului Făgăraş la recensăminte

Recensământ: 1966 1992 2002

Municipiul

Făgăraş

Frecvenţe

absolute 22934 45725 36121

Evoluţia

populaţiei 1966 = 100% 199,4% 157,5%

Judeţ Brasov*

(populatie

urbana)

Frecvenţe

absolute 299976 497343 446677

Evoluţia

populaţiei 1966 = 100% 165,8% 148,9%

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 1966, 1992, 2002

*Notă: Populaţia urbană conţine şi populaţia oraşului Făgăraş




40

La nivel judeţean, populaţia urbană scade până în anul 2002 după care

urmează un trend relativ constant către sfârşitul perioadei analizate, cu o foarte

uşoară creştere în 2008 faţă de 2007 (a se urmări axa BRAŞOV_urban, care, fiind

secundară, se raportează la valorile din dreapta graficului de mai jos).

Contrar acestei tendinţe, populaţia oraşului Făgăraş se află într-o scădere

lentă şi constantă, astfel că în 2008 (38125 locuitori) scăderea era de 5,3%

raportată la anul 2002, în timp ce la nivelul urbanului judeţean scăderea era de

numai 1,3%.

Scăderea continuă a populaţiei după anul 1992 este mai bine evidenţiată în

evoluţia detaliată pe ani consecutivi şi arată că punctul critic al dinamicii populaţiei

oraşului a fost anul 2002, când, faţă de anul 1990 numărul de locuitori stabili ai

oraşului s-a diminuat cu 11,6% şi faţă de anul 2001 cu 8,3%. La recensământul din

2002, mărimea medie a gospodăriei era de 3 persoane pe gospodărie.

Sursa: DJS (Direcţia Judeţeană de Statistică) Braşov şi baza de date TEMPO a INSSE

După acest an, populaţia s-a aflat în continuă scădere, însă cu un ritm relativ

constant de la un an la altul, în medie de 1,5% (vezi figura de mai jos).




41

Sursa de date: DJS – Braşov

În perioada 1990-2008 scăderea populaţiei municipiului a fost de 16%, în

timp ce la nivelul Braşovului urban scăderea era de 19%. Dacă tabloul general al

evoluţiei populaţiei pare să favorizeze municipiul Făgăraş comparativ cu urbanul

judeţului, evoluţia din ultimii 3-4 ani pare îngrijorătoare dacă-şi mentine tendinţa.

Ar fi fost interesant de aflat care au fost cauzele ce au condus la o scădere

atât de bruscă a populaţiei în 2002 şi dacă acestea sunt încă responsabile de

scăderea constantă a populaţiei în ultimii 6 ani din perioada analizată.

2.5.2. Densitatea populaţiei

Referitor la densitatea populaţiei , conform datelor din baza TEMPO a INS,

populaţia municipiului Făgăraş era în iulie 2008 de 38125 locuitori stabili, cu o

densitate de 976 locuitori/km², de 2,7 ori mai mare faţă de media densităţii urbane

din judeţul Braşov (359 locuitori/km²) şi aproape comparativă cu cea a reşedinţei

de judeş, oraşul Braşov (1042 locuitori/km²).

Acest lucru este explicabil fiind al doilea oraş ca mărime din judeţul Braşov.




42

2.5.3. Structura pe sexe şi vârste

Distribuţia pe sexe a populaţiei oraşului Făgăraş reflectă un relativ echilibru

între ponderea populaţiei masculine 48% - 18713 barbaţi şi a celei feminine 52% -

20102 femei, situaţia fiind similară cu cea observată la nivelul mediului urban al

judeţului Braşov – populaţie feminină (51,7%) şi populaţie masculină (48,3%),

unde populaţia feminină este uşor superioară ca pondere celei masculine.

Structura pe vârste a populaţiei relevă o populaţie tânără, în special la

debutul anilor 2000, care în timp îşi pierde acest atribut, în special prin diminuarea

accentuată a numărului de copii (-33% în 2008, tabelul 2). Pe toată perioada

analizată, scăderea totală a populaţiei de 0-14 ani se face atât seama populaţiei

feminine, cât şi pe seama celei masculine din această categorie de vârstă.

Populaţia tânără în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-44 ani,

scade în medie cu 15% în ultimii 8 ani, tendinţă care, coroborată cu reducerea

generaţiilor de copii, semnalează o diminuare a forţei de muncă, riscantă pentru

dezvoltarea viitoare a oraşului.

Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă în perioada 2000-2008

Grupa de

varsta/an2000 2003 2005 2008

Diferență

absolută

2008-2000

Diferență

relativă

2008-20000-14 ani 7874 6182 5468 5257 -2617 -33%

15-29 ani 11321 10503 10436 9663 -1658 -15%

30-44 ani 10517 8788 8683 8872 -1645 -16%

45-59 ani 8487 9166 9423 9024 537 6%

60-74 ani 4491 4390 4253 4406 -85 -2%

peste 75 ani 1248 1349 1478 1593 345 28%

Total 43938 40378 39741 38815 -5123 -12%

Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Evoluţia ponderilor grupelor de vârstă în total populaţie, în perioada 2000-

2008

anul

0-14

ani

15-29

ani

30-44

ani

45-59

ani

60-74

ani

peste 75

ani

2000 18% 26% 24% 19% 10% 3%

2003 15% 26% 22% 23% 11% 3%

2005 14% 26% 22% 24% 11% 4%

2008 14% 25% 23% 23% 11% 4%

Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Braşov




43

Dată fiind ponderea mare de tineri la începutul anilor 2000, populaţia are în

componenţă şi în anul 2008 segmente preponderente de tineri, mai ales din

categoria de vârstă 15-29 ani, deoarece schimbările majore demografice se vor

resimţi în orizonturi largi de timp, 30-40 de ani, dacă ponderea de copii scade în

acelaşi ritm (vezi tabelul 3). Creşterea populaţiei de peste 60 ani indică instalarea

unui lent proces de îmbătrânire demografică, în condişiile creşterii acestui segment

de populaţie cu aproximativ 4,5 procente în ultimii 8 ani.

Analiza evoluţiei populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă arată că cea mai

dezavantajată categorie de vârstă sunt copiii, mai ales din categoria de vârstă 10-

14 ani, care sunt din ce în ce mai puţini faţă de recensământul din 2002.

Aceasta este o consecinţă a unei natalităţi scăzute în ultimii 10 ani, cu

excepţia anilor 2006 şi 2008, când se percepe o uşoară revigorare a fenomenului

demografic (vezi figura 3).

Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată

mărimea comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată

grafic prin piramida vârstelor şi care ne dă informaţii despre tendinţele de înlocuire

a generaţiilor în ultimii 10 ani. În partea dreaptă a graficului de mai sus este

reprezentată populaţia feminină, iar în stânga cea masculină, prin segmente perechi

pentru fiecare categorie cincinală de vârste. Piramida vârstelor, realizată cu datele

înregistrate la nivelul anilor 2002 (reprezentată prin segmente orizontale superioare

pentru fiecare categorie de sex) şi 2008 (reprezentată prin segmente orizontale

inferioare pentru fiecare categorie de sex) şi furnizate de Direcţia Judeţeană de

Statistică Braşov, vine să completeze analiza structurii pe vârste a populaţiei

municipiului Făgăraş, punând în evidenţă efectivele reduse ale cohortelor de tineri,

în special a populaţiei masculine de 0-9 ani şi 20-24 ani, dar şi un proces de

îmbătrânire a populaţiei, în curs de instalare.




44

Piramida vârstelor pe sexe pentru municipiul Făgăraş, în anii 2002 şi 2008

Sursa datelor primare: DJS Braşov

Lungimea segmentelor de populaţie în vârstă de 50-60 de ani este net

superioară în 2008 faţă de 2000, ceea ce înseamnă că peste 10-15 de ani această

populaţie devine inactivă din punct de vedere economic şi o sarcină socială din ce în

ce mai mare pentru o populaţie tânără viitoare din ce în ce mai redusă ca număr.

Totodată înseamnă şi o creştere a necesităţii de servicii sociale şi medicale.

Indicele vitalităţii populaţiei, calculat prin raportarea populaţiei tinere la

populaţia vârstnică, are în 2008 valoarea de 1,2 pentru municipiului Făgăraş, sub

nivelul dorit de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor. Însă este de remarcat faptul

că pentru mediul urban al judeţului Braşov acest indicator este mai mic în 2008

(1,0).

Populaţia în vârstă de muncă (15-65 ani) reprezintă segmentul populaţiei

adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are

de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. Sarcina socială pe care

această populaţie teoretic activă o suportă din partea populaţiei inactive este




45

estimată de indicatorul raportul de dependenţă după vârstă, exprimat prin raportul

dintre populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia în vârstă de muncă.

Pe baza datelor din 2008, raportul de dependenţă după vârstă sau

demografic stabilea la nivelul municipiului un număr de 324 dependenţi minori şi

vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă, valori similare

Braşovului urban. Ca o circumstanţă favorizantă pentru Făgăraş trebuie menţionat

că valoarea mare a indicatorului se datorează ponderii mai mari de copii decât de

vârstnici (13,5% şi respectiv 11%), situaţie ce-i conferă un avantaj în raport cu

mediul urban al judeţului (12,2% şi respectiv 12,1%).

2.5.4. Structura etnică şi religioasă

Pentru caracterizarea structurii etnice s-au folosit date de la recensământul

din 2002, dar mai ales un studiu realizat de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS)

Braşov privind situaţia rromilor din judeţul Braşov. Analiza relevă tendinţa continuă

de creştere în ultimul timp a ponderii populaţiei care s-a declarat la recensământ de

etnie rromă în total populaţie a judeţului, de la 0,8 % în anul 1966 la 3,1 % în anul

2002. Creşterea numărului persoanelor de această naţionalitate este nu numai

consecinţa unei fertilităţi feminine mai ridicate, specifică acestei etnii, dar şi a

faptului că un număr mai însemnat de rromi nu au ezitat să-şi declare

naţionalitatea de care aparţin, aşa cum s-a întâmplat la recensămintele precedente

din diferite motive.

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei municipiului Făgăraş, trebuie

menţionat că după români, care sunt majoritari (93,2% conform datelor furnizate

de DJS Braşov), maghiarii ar reprezenta a doua etnie ca pondere (4,4%), iar romii

a treia (1,2%). Faţă de mediile la nivel judeţean putem afirma că aici avem români

şi germani mai numeroşi ca pondere în total populaţie stabilă din 2002, însă mai

puţini rromi faţă de ponderea pe judeţ.

Structura religioasă a populaţiei era reprezentată majoritar de ortodocşi

(90,7%), urmaţi de reformaţi (2,3%), de romano-catolici (2,0%) şi de greco-

catolici (1,9%).




46

2.5.5. Mişcarea naturală şi migratorie

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca

importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu

fenomenele pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea

migratorie.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care

reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată

(un an calendaristic). Conform datelor furnizate de DJS Braşov (Fişa localităţii), în

municipiul Făgăraş rata natalităţii avea la începutul anilor ’90 valori mari, în jur de

13‰, însă din 1994 începe să scadă, ajungând în 2000 la valori sub cele înregistrate

de rata mortalităţii. Cinci ani consecutiv rata natalităţii îşi menţine valorile sub cele ale

mortalităţii (figura 4), dar din 2006 se remarcă o revigorare a natalităţii, ajungând în

2008 la valori comparabile începutului anilor 90.

Mişcarea naturală în municipiul Făgăraş, în anii 1990-2008

Sursa datelor primare: DJS Braşov şi Baza TEMPO online a INS

Comparativ cu celelalte oraşe, în 2008 natalitatea din oraşul Făgăraş

(13,1‰) era peste nivelul urbanului din judeţ (10,3‰), tendinţă relativ constantă

în ultimii cinci ani.




47

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul

celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic),

iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un

indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici, precum

accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici.

Rata mortalităţii în municipiul Făgăraş a înregistrat în ultimii 6 ani valori

foarte crescute comparativ cu cele de la debutul perioadei analizate (1990-2008),

având în 2002 (10,5‰) cea mai ridicată valoare din ultimii 18 ani. În context

suprateritorial este de remarcat situaţia similară din mediul urban, cu valori medii

ale mortalităţii în jur de 9,4‰ în ultimii 3 ani, ceea ce înseamnă un semnal de

alarmă privind starea de sănătate a populaţiei. În ceea ce priveşte mortalitatea

infantilă se înregistrează o ameliorare a fenomenului în ultimii 5 ani, deoarece din

1990 până în 2003 un număr mare de copiii, până într-un an, nu treceau de primul

an de viaţă. Anul 2002 se remarcă printr-o mortalitate infantilă mare, însoţită de

cea mai mare rată de mortalitate şi cea mai mică de natalitate, pentru perioada

studiată.

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele

două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei

populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care

au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru municipiul Făgăraş

sporul natural înregistrează valori negative mai ales la ultimul recensământ, în

2002, fiind de -2,2‰, însă după acest an natalitatea tinde să aibă valori mai mari

decât mortalitatea (vezi graficul de mai sus), ajungâd ca în 2008 sporul natural să

aibă valoarea pozitivă de 3,8‰. În acelaşi an valoarea la nivel urban era pozitivă,

dar cu o valoare mai mică (0,9‰), ceea ce plasează municipiul studiat într-o

poziţie favorabilă privind creşterea naturală a populaţiei. Este important de

semnalat că dacă rata de mortalitate în Făgăraş este în 2008 în context

suprateritorial similară mediei urbane, natalitatea este net un atu al acestui

municipiu.

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a

acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi

plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale.




48

Evoluţia soldului migraţiei în perioada 1990-2008 (1990=100%)

Sursa primară de date: Baza de date TEMPO, INS

Chiar dacă mişcarea naturală este pozitivă, mişcarea migratorie rămâne şi

ea foarte importantă prin intensitatea manifestării fenomenului şi prin sensul

acesteia. Sporul migratoriu pentru municipiul Făgăraş, reprezentând diferenţa

dintre stabiliri şi plecări cu domiciliu, cu excepţia anului 1990 când este pozitiv,

înregistrează numai valori negative (figura 5). Din anul 2005 numărul celor care

pleacă este din ce în ce mai mare, ajungându-se în 2008 la cea mai mică rată

migratorie (-16,6‰) din ultimii 18 ani. Deşi s-a afirmat1 că valorile negative s-ar

datora în principal emigrărilor în Spania şi Italia, datele statistice oficiale nu susţin o

astfel de ipoteză, deoarece în ultimii 4 ani (2005-2008) numărul emigranţilor s-a

diminuat de la 144 în 2005 la 50 în 2008. Ori trendul soldului migratoriu este

progresiv accentuat în aceşti ani şi metodologic trebuie ţinut cont de faptul că în

calculul său se iau în considerare schimbările cu domiciliu şi nu cele cu reşedinţa

sau orice alt fel de deplasare a populaţiei.

De altfel trendul descrescător al soldului migratoriu în Făgăraş se manifestă

mai puternic în intensitate ca cel la nivel urban (rata migratorie în 2008 de -

4,9‰), ajungând în 2008 la o valoare negativă de peste 1,3 ori mai mare în

modul faţă de cea înregistrată în 1990. Cu alte cuvinte, în urma deplasărilor

locuitorilor din şi înspre Făgăraş, în 1990 municipiul câştigă 494 locuitori, pe când în

2008 pierdea 634, ceea ce s-ar traduce printr-un nivel de atractivitate extrem de

1Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Făgăraş, elaborator Agenţia de

Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov, martie 2009, pag.14




49

scăzut al acestuia pentru populaţie. În aceste condiţii, se impune necesitatea unui

studiu pentru a afla motivele plecării cu domiciliu al locuitorilor din Făgăraş.

Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie,

sporul anual al municipiului Făgăraş înregistrează în 2008 o valoare negativă de -

12,8‰, cea mai scăzută valoare din perioada analizată şi semnificativ mai mică

comparativ cu media urbană negativă a judeţului Braşov (-4,0‰). Sporul

migratoriu este cel care determină scăderea accentuată a populaţiei din Făgăraş,

deoarece în ultimii 2 ani sporul natural are tendinţa de a se menţine pozitiv.

Comparaţia sporului anual cu mediile urbane arată că municipiul Făgăraş este unul

dintre cele mai afectate oraşe din judeţ de diminuarea populaţiei.

2.5.6. Resursele umane şi forţa de muncă

Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de

ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă

utilă în una din activităţile economiei naţionale şi includ: populaţia în vârstă de

muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani), precum şi

persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.

Datele puse la dispoziţie de DJS Braşov privind distribuţia populaţiei pe grupe

de vârstă din anul 2002 arătau că, deşi în municipiul Făgăraş proporţia populaţiei în

vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 69%, doar 38,5% reprezenta

populaţia activă a oraşului (13896 persoane) în total populaţie. Dintre acestea,

11854 erau persoane ocupate (reprezentând 32,8% din populaţia totală a oraşului

şi 85,3% din populaţia activă a oraşului), iar 2042 erau şomeri. Ponderea ocupării

masculine era în 2002 de 53% depăşind-o pe cea a ocupării feminine cu 6 puncte

procentuale.

Cel mai mare număr de ocupaţi îl regăsim în industria prelucrătoare – 4328

(90% din total ocupaţi în industrie şi 36,5% din totalul de ocupaţi), în comerţ –

12,5% şi în administraţia publică – 9,9%. În general la recensământul din 2002, din

perspectiva ocupării, sectorul terţiar era predominant (50,2%), urmat de sectoarele

secundar, cu 47,5% din ocupaţi, şi primar, cu 2,3% populaţie ocupată în acest

sector.




50

Structura ocupaţilor după nivelul de instruire arată că o mare parte din

populaţia ocupată a oraşului a absolvit un liceu (43%), 19,6% au studii superioare

şi 19% au şcoli profesionale şi de ucenici. Peste 70% dintre ocupaţii ce au absolvit

o şcoală profesională sunt bărbaţi, iar peste 53% dintre ocupaţii ce au absolvit un

liceu sunt femei (vezi tabelul de mai jos). Procentul mare din totalul ocupaţilor cu

studii superioare şi postliceale (28,9%) relevă o importantă resursă umană înalt

calificată la nivelul municipiului Făgăraş.

Populaţia ocupată după nivelul şcolii absolvite, la recensământul din 2002,

pe sexe

Sex

Total

ocupat

i

Studii

superioar

e

Postliceal

e si de

maistri

Studii

liceal

e

Profesional

e si de

ucenici

Studii

gimnazial

e

Studii

primar

e

Alte

situati

i

Tota

l 11854 2323 1098 5102 2258 970 89 14

M% 53.1 54.7 52.1 46.9 70.5 43.3 41.6 78.6

F% 46.9 45.3 47.9 53.1 29.5 56.7 58.4 21.4

Sursa de date:DJS Braşov

Salariaţii reprezentau aproximativ 68,8% din populaţia ocupată în anul 2002,

an după care numărul lor scade şi se recuperează abia în 2008 (8077), mai ales pe

seama salariaţilor din industria prelucrătoare (cu 22,5% salariaţi mai numeroşi faţă

de anul 2007) şi construcţii.

Evoluţia numărului de salariaţi în perioada 1991-2007

Sursa de date: DJS Braşov




51

Scăderea drastică a numărului de salariaţi în prima parte a anilor 90 are loc

pe seama restructurărilor din cadrul celui mai important agent economic la acea

vreme, Nitramonia Făgăraş, care avea peste 10000 salariaţi, dar care în 2004 îşi

declarăa încetarea activităăii. Activitatea pe platforma chimică Nitramonia se pare

că a fost reluată abia în octombrie 2009.

Conform datelor prezentate pe site-ul primăriei municipiului Făgăraş, la data

de 20 noiembrie 2009, rata şomajului scade de la 11,2% în 2002 la 5,4% în 2006,

având valori uşor mai mici faţă de rata şomajului la nivel de judeţ. Datele

prezentate în comunicatele de presă ale AJOFM Braşov indicau în 2009 o creştere a

ratei şomajului în judeţ şi poziţionau Făgăraşul pe locul 4 în ierarhia localităţilor din

judeţ cu număr mare de şomeri, aflat în creştere în 2009, de la 808 persoane în

aprilie la 945 la sfârşitul lui octombrie. Valoarea ridicată a ratei şomajului corelată

cu diminuarea numărului mediu de salariaţi în ultimii ani au demostrat necesitatea

iniţierii unor programe de formare şi reorientare profesională în domenii solicitate

pe piaţă, spre exemplu în servicii (vezi oferta de cursuri din tabelul de mai jos).

Lista cu tipul şi numarul cursurilor de formare profesionala, organizate de

AJOFM Braşov în perioada 01.01.2009 - 31.08.2009

nr.

crt. DENUMIRE CALIFICARE

Total

cursuri

1 Bucatar 3

2 Camerista 2

3 Coafor 2

4 Cofetar patiser 2

5 Confectioner articole textile 1

6 Confectioner articole din piele si inlocuitori 1

7 Constructor drumuri, poduri si asfaltator 1

8 Cosmetician 1

9 Dulgher, tamplar, parchetar 2

10 Ingrijitor batrani la domiciliu 1

11 Inspector resurse umane 1

12 Instalator instalatii tehnico-sanitare si gaze 1

13 Limba engleza 1

14 Limba germana 1

15 Lucrator in comert 3

16 Manichiurist, pedichiurist 2

17 Maseur 1

18 Montator pereti si plafoane din ghips - carton 1

19 Operator calculator electronic si retele 10

20 Operator la masini unelte semiautomate si

automate

2




52

nr.

crt. DENUMIRE CALIFICARE

Total

cursuri

21 Ospatar (chelner) vanzator in unitati de

alimentatie

2

22 Receptioner hotel 1

23 Sudor 2

24 Tamplar universal 2

25 Tehnician maseur 1

26 Zidar, pietrar, tencuitor 3

27 Zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor 1 Sursa de date: AJOFM Braşov

Oferta de cursuri la nivel de judeţ va trebui urmărită şi la nivelul municipiului

Făgăraş, pentru a informa permanent prin agenţia teritorială această categorie de

populaţie, care adesea nu are acces la astfel de informaţie.

O resursă umană importantă este şi populaţia şcolară, care în Făgăraş a

scăzut în 2008 cu 22% faţă de anul 2003 (7516 elevi). Învăţământul liceal,

postliceal şi şcoala de arte şi meserii înregistrează o scădere a numărului de elevi

înscrişi în anul şcolar 2008-2009 cu 17% mai mic faţă de anul şcolar 2003-2004

(vezi tabelul de mai jos). Natalitatea scăzută şi ponderea din ce în ce mai mare a

părinţilor plecaţi în străinătate, în căutarea unui loc de muncă, pot fi factori

explicativi ai diminuării efectivelor de elevi din municipiu. Cei care pleacă sau

migrează temporar pentru lucru ori îşi iau copiii cu ei, ori îi încredinţează rudelor,

caz în care nesupravegherea acestora poate duce la abandon şcolar.

Elevi înscrişi în învăţământul liceal, postliceal şi SAM în anii 2003-2009

Sursa: PIDU Făgăraş, ADR Braşov, martie 2009, pag.19

Chiar dacă numărul de copii înscrişi în grădiniţe creşte în ultimii 5 ani,

numărul grădiniţelor scade de la 12 la 5, ceea ce ar putea reprezenta o problemă

pentru populaţia tânără, dar şi pentru personalul didactic din învăţământul




53

preşcolar. În general unităţile de învăţământ se diminuează ca număr, fiindcă

dispare şcoala de arte şi meserii şi o şcoală gimnazială.

Personalul didactic rămâne în medie constant, însă este alarmantă scăderea

numărului profesorilor din licee şi şcoli postliceale. Pentru orientarea profesională a

elevilor din Făgăraş este necesar să se dezvolte învăţământul profesional şi postliceal

orientat spre domenii diverse de interes pentru dezvoltarea locală.

În 2008 în oraş existau 41 laboratoare şcolare şi 14 biblioteci, din care una

era publică. Numărul de elevi la un calculator era în medie 12, un număr mare,

chiar dacă elevii învaţă în cicluri orare diferite (unii dimineaţa, alţii după-amiaza).

Totuţi, numărul de calculatoare în şcoli este în creştere. Dotările pentru sport se

îmbunătăşesc de la un an la altul, astfel că în 2008 existau 13 terenuri de sport şi 9

săli de gimnastică.

În ceea ce priveşte dotările din sănătate, în Făgăraş există un spital public în

care numărul de paturi este în scădere (335 în 2008, faţă de 356 în 2003), în

schimb numărul de medici specialişti şi de cadre medii sanitare este în creştere. Cei

27 medici de familie, din care 26 în sectorul public şi 1 în sectorul privat, au

arondaţi în medie 1400 locuitori în 2008, dacă ţinem cont numai de populaţia din

municipiu. Mai există 17 cabinete stomatologice (6 publice, 11 private), 9 farmacii

(din care una publică), 7 cabinete medicale de specialitate şi 2 laboratoare

medicale. Creşa, care în fişa localităţii intră la categoria dotare pentru sănătate, are

un număr constant de paturi (30) în ultimii 5 ani.

În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului

demografic, precum şi al resurselor de muncă existente, municipiul Făgăraş se

caracterizează prin:

Scădere lentă şi constantă a volumului populaţiei de 5,3% raportată la anul

2002, astfel că în 2008 populaţia ajunge la 38125 locuitori, în timp ce la

nivelul urbanului judeşean scăderea era de numai 1,3%

Densitate de 976 locuitori/km², de 2,7 ori mai mare faţă de media densităţii

urbane din judeţul Braşov (359 locuitori/km²);

Populaţia tânără în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-44 ani,

scade în medie cu 15% în ultimii 8 ani




54

Fenomen de îmbătrânire lentă a populaţiei – procent relativ mare al

populaţiei cu vârste de 60 ani şi peste - 15%, însă mai scăzut faţă de cel la

nivel urban al judeţului – 16,4%

Cea mai dezavantajată categorie de populaţie sunt copiii, mai ales din

categoria de vârstă 10-14 ani, care sunt din ce în ce mai puţini faţă de

recensământul din 2002

Raportul de dependenţă demografic avea în 2008 valoarea de 324‰, similar

cu cel la nivelul Braşovului urban. Avantajul pentru Făgăraş este că valoarea

mare a indicatorului se datorează ponderii mai mari de copii decât de

vârstnici (13,5% şi respectiv 11%), comparativ cu mediul urban al judeţului

(12,2% şi respectiv 12,1%)

Indicele vitalităţii populaţiei: 1,2 se află sub valoarea dezirabilă (1,5) care

asigură înlocuirea generaţiilor, însă este superior celui la nivel urban (1,0)

Natalitatea înregistrată în 2008 la nivelul municipiului (13,1‰) era

superioară mediei urbane (10,3‰), iar din 2006 se remarcă o revigorare a

natalităţii, ajungând în 2008 la valori comparabile începutului anilor ’90

Rata mortalităţii în ultimii 6 ani a avut valori foarte crescute comparativ cu

cele de la debutul perioadei analizate (1990-2008), înregistrând în 2002

(10,5‰) cea mai ridicată valoare din ultimii 18 ani

Sporul natural în 2008 are valoarea pozitivă de 3,8‰, sensibil mai mare

decât cea la nivel urban (0,9‰). Dacă rata de mortalitate în Făgăraş este în

context suprateritorial similară mediei urbane, natalitatea este un atu al

acestui municipiu

Rata migratorie este în 2008 cea mai mică (-16,6‰) din ultimii 18 ani, mai

puternică în intensitate ca cea la nivel urban (-4,9‰)

Sporul anual al municipiului Făgăraş înregistrează în 2008 o valoare negativă

de -12,8‰, cea mai scăzută valoare din perioada analizată (din cauza

migraţiei) şi semnificativ mai mică comparativ cu media urbană negativă a

judeţului Braşov (-4,0‰)

Deşi proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15- 59 ani) era în 2002 de

aproximativ 69%, doar 38,5% reprezenta populaţia activă a oraşului (13896

persoane) în total populaţie




55

La recensământul din 2002, din perspectiva ocupării, sectorul terţiar era

predominant (50,2%), urmat de sectoarele secundar, cu 47,5% din ocupaţi,

şi primar, cu 2,3%

La recensământul din 2002, exista o importantă resursă umană înalt

calificată la nivelul municipiului Făgăraş

Salariaţii reprezentau aproximativ 68,8% din populaţia ocupată în 2002, apoi

numărul lor scade şi se recuperează abia în 2008 (8077 salariaţi, aprox.20%

în total populaţie, procent similar cu cel calculat în 2002)

Rata şomajului scade de la 11,2% în 2002 la 5,4% în 2006, având valori uşor

mai mici faţă de rata şomajului la nivel de judeţ. În 2009 creşte rata

şomajului în judeţ şi Făgăraşul ocupa locul 4 în ierarhia localităţilor din judeş

(număr mare de şomeri)

Populaţia şcolară a scăzut în 2008 cu 22% faţă de anul 2003

Numărul de calculatoare în şcoli este în creştere, iar dotările pentru sport se

îmbunătăţesc de la un an la altul

Spitalul public Făgăraş îşi reduce numărul de paturi, în schimb numărul de

medici specialişti şi de cadre medii sanitare este în creştere

Toţi aceşti indicatori reflectă prezenţa şi manifestarea unor alterări ale

structurilor demografice la nivelul municipiului Făgăraş, dar şi anumite avantaje ale

acestora. Dacă infrastructura de învăţământ prezintă mai multe neajunsuri, cea de

sănătate acoperă o gamă largă de servicii prin prezenţa specialiştilor din domeniu.

Totuşi se impune modernizarea acestor infrastructuri fie prin alocări bugetare, fie

prin atragerea de investiţii ori proiecte finanţate din fonduri structurale.

2.6. Circulaţii

Teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş este străbătut de drumul

european E68, pe traseul drumului naţional DN 1, principală axă de circulaţie

rutieră, între poziţiile kilometrice 230+907 si 236+825. Acesta tranzitează zona

centrală, intrările/ieşirile, în/din intravilan existente fiind situate la poziţiile

kilometrice 232+600 si 236+100. Pe Bulevardul Unirii, între strada Doamna

Stanca şi strada Vasile Alecsandri profilul este de patru benzi de circulaţie şi zonă




56

verde mediană, iar pe străzile Tăbăcari şi Tudor Vladimirescu, până în zona poziţiei

kilometrice 232+700, cu patru benzi de circulaţie.

Traseele a trei drumuri judeţene: DJ 104B Făgăraş-Sebeş, DJ 104C Făgăraş

- Recea şi DJ 104D Făgăraş – Soarş, converg în zona centrală în Bulevardul Unirii.

Primele două fac legătura prin intersecţii cu sens giratoriu cu Varianta

Ocolitoare Sud Făgăraş aprobată recent (proiectul nr. POST 2009/2/1/002/002,

“Asistenţă tehnică pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie şi

documentaţie de atribuire pentru varianta de ocolire Sighişoara, Făgăraş şi Huedin

– VARIANATA OCOLITOARE FĂGĂRAŞ” elaborat de SC HALCROW ROMÂNIA SRL în

martie 2011).

Traseele drumului national şi ale celor trei drumuri judeţene sunt axele

ordonatoare ale dezvoltării istorice a tramei stradale.

Teritoriul municipiului mai este străbătut în zona de nord, dincolo de Olt, de

drumul judeţean DJ 104J Boholt – Făgăraş - Sona.

Pe fostul drum tehnologic folosit în timpul execuţiei lucrarilor de regularizare

a cursului Oltului si cu racordări la drumul naţional DN 1, drumul judeţean DJ 104L

a fost clasat, în anul 2006, ca drum naţional cu indicativul "Varianta ocolitoare

(nord) a municipiului Fagaraş", cu o lungime de 5,930 km, intersectând traseul DN

1 la poziţiile km 232+324 şi 236+820.

Reţeaua majoră stradală este formată, în afară de străzile pe traseele mai

sus menţionate, din străzile de legături interzonale şi din străzile pe care se

desfaşoară transportul public, de exemplu străzile Teiului, Parcului, Negoiu,

Câmpului Nou, Mihai Viteazul.

Cu excepţia Bulevardului Unirii şi ale unor tronsoane ale străzilor Tăbăcari,

Tudor Vladimirescu şi Mihai Viteazul, care au două benzi de circulaţie pe sens,

celelalte străzi au o singură bandă de circulaţie pe sens, cu lăţimi cuprinse între 5.5

m şi 9 m. Unele străzi au lăţimi ale carosabilului de 12-16 m, cum ar fi str. Teiului,

str. Tăbăcarilor şi parţial 1 Decembrie, dar datorită amenajarii de parcaje, de

exemplu, nu mai asigură gabaritul necesar pentru două benzi de circulaţie pe sens.

Acestea nu pot fi considerate străzi de categoria a II-a.

În prezent, cele mai importante fluxuri de circulaţie sunt pe străzile ce

asigură continuitatea drumului DN 1 prin municipiu dar şi pe străzile pe care este




57

deviat traficul greu (str. Doamna Stanca, str. Octavian Paler, str 13 Decembrie,

străzile din zona Gării CF, str. Negoiu şi apoi legătura la DN 1).

Analiza valorilor de trafic recenzate şi prognozate, facută în studiul de

circulaţie, ne arată că tronsoanele traseului drumului naţional cu două benzi de

circulaţie, la intrarea şi ieşirea din municipiu, spre Braşov şi spre Sibiu, incepând cu

anii 2022-2023 vor avea capacitatea de circulaţie depăşită.

Traseul actual de tranzit al traficului greu se desfăşoară astfel:

pe direcţia spre Sibiu pe B-dul Unirii;

pe direcţia spre Braşov traficul greu este canalizat, la intrarea în oraş, pe

strada Cimitirului / O. Paler, 13 Decembrie, zona Gării CFR, strada Negoiu şi

reintră în DN1 .

Desfăşurarea traficului de tranzit pe reţeaua stradală a municipiului

subliniază necesitatea realizării Variantei Ocolitoarei Făgăraş.

În municipiul Făgăraş sunt organizate două linii de transport în comun cu

autobuze ce se desfăşoară aproape pe acelaşi traseu dar în sensuri diferite. Traseul

acestor linii este sub forma unei bucle (circuit) începând de pe strada Mihai Viteazu

- capăt de linie - (cu prelungire în orele de vârf pe str. Podului - Ghe. Doja) şi

continuă pe străzile Doamna Stanca, Narciselor, Cimitirului, 1 Decembrie, DJ 104C,

Şoseaua Combinatului, Plopilor, Ciocanului, Ion Creangă, M. Eliade, Negoiu, V.

Alecsandri, Mihai Viteazul.

Acest traseu în circuit acoperă practic toată zona centrală a municipiului şi

face legătura cu zonele industriale de la sud de calea ferată, unde se grupează cele

mai multe locuri de muncă. Traseul se desfăşoară, în mare măsură, pe străzi de

categoria a III-a, cu o singură bandă de circulaţie pe sens.

Principalele disfuncţionalităţi ale desfăşurării circulaţiei rutiere sunt:

- traficul de tranzit străbate intravilanul;

- calea ferată traversează intravilanul, îngreunând legăturile rutiere între zonele

situate de o parte şi de alta;

- pasajele denivelate existente nu corespund standardelor actuale şi în condiţiile

unui fond construit la limita zonei de siguranţă feroviare şi în buclele de acces ale




58

pasajului superior rutier, se reduce numărul de amplasamente posibile şi cresc

costurile amenăjării de noi pasaje denivelate;

- străzi de categoria a III-a cu funcţiuni specifice categoriei a II-a în reţeaua

stradală majoră;

- străzi cu carosabil şi trotuare înguste şi zone cu fronturi lungi dens construite

nepermiţând străpungeri de străzi noi de legătură;

- imposibilitatea amenajării cu patru benzi de circulaţie a tronsonului străzii

Doamna Stanca, spre Sibiu din cauza fondului construit şi a prezenţei căii ferate.

Infrastructura rutieră




59

În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, Municipiul Făgăraş este străbătut

(pe traseul magistralei 200 Braşov-Sibiu-Arad-Curtici) de linia c.f. 205 Braşov –

Podu Olt, linie simplă, neelectrificată, interoperabilă, pe o distanţa de 5,32 km, de

la km 63+679 la km 69+000, cu staţia CF Făgăraş situată la km c.f. 65+887,

cu construcţii la limita zonei de siguranţă feroviare şi în condiţiile în care pasajul la

nivel de pe strada Vlad Tepeş, foarte aproape de traseul DN 1, pasajul rutier

superior pe traseul DJ 104B şi subtraversările căii ferate pe traseele străzilor

Parcului, 1 Decembrie, 13 Decembrie/Combinatului (traseu DJ 104C) nu asigură

gabaritele standard de liberă trecere necesare şi nu satisfac necesităţile crescânde

de legături rutiere şi pietonale interzonale şi în condiţii de siguranţă.

Bilanţul teritorial al terenurilor CFR este de 12,22 ha din care 5,72 ha

staţia Făgăraş.

Treceri la nivel cu calea ferată pe linia 205 pe raza municipiului

Făgăraş:

- la km c.f. 68+150 – trecere la nivel cu calea ferată (SAT)

Linii ferate industriale în municipiul Făgăraş

- SC NITROPOROS SRL

Lucrări de artă pe linia 205:

- datele referitoare privind podurile, podeţele, de pe raza municipiului

Făgăraş (poziţia km, deschidere pod, tip pod, etc.) conform act Divizia

Linii - Serv. LAT nr.220/19/2012, anexat.




60




61

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial.

Zonele funcţionale din intravilanul existent

Zona destinată locuirii

Este una dintre zonele importante ca întindere în localitate, ocupând 32,94%

din intravilanul existent.

În oraş predomină regimul de înălţime mediu si mic - locuinţe individuale şi

colective medii şi mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite (ţesut

tradiţional). Construcţiile mai înalte sunt foarte puţine şi dispuse punctual.

Dotările aferente zonelor de locuit (comerţ, alimentaţie publică) nu sunt

concentrate într-o anumită zonă, ele fiind răspândite în teritoriu.

Zona rezervată instituţiilor şi serviciilor de interes public

Administraţie

Primăria municipiului se află în prezent pe str. Republicii nr. 3.

Poliţia se află pe str. Doamna Stanca nr. 28.

Activitate financiar-bancară

Este grupată în zona centrală a oraşului.

Dotări de învăţământ şi educaţie (conform datelor statistice 2010):

NIVEL DE INSTRUIRE NUMĂR

Preşcolar 7

Primar şi gimnazial (inclusiv special) 3

Licee 5

Şcoli postliceale 1

Dotări comerciale

Comerţul alimentar, nealimentar şi alimentaţie publică se află în clădiri

diverse răspândite în zonele cu funcţiuni de locuinţe şi aflate în proprietate privată.

Dotări de sănătate

Municipiul dispune de: unităţi de stat (1 spital, 5 cabinete şcolare, 25

cabinete medicale de familie, 1 farmacie, 1 laborator medical), la care se adaugă

unităţile private.

Asistenţa socială

Serviciile de asistenţă socială sunt oferite de următoarele instituţii:

Serviciul de asistenţă socială – str. T. Vladimirescu, nr. 8;




62

Cantina de ajutor social – str. Constantin Codru Draguşanu; nr. 17

Centrul de zi pentru persoane vârstnice – str. T. Vladimirescu, nr. 8;

Centrul de consiliere psihologică, juridică şi adăpostul temporar pentru

prevenirea şi combaterea violenţei domestice – str. Combinatului;

Centrul de plasament „Floare de colţ” – str. Extravilan, nr. 1

Societatea de Binefacere Diakonia – str. Inocenţiu Micu Klein, nr. 22

Dotări de cult

În localitate există 9 biserici, dintre care 5 fac parte din LISTA

MONUMENTELOR ISTORICE: Biserica Sf. Treime, Biserica reformată, Mănăstirea

franciscană, biserica romano-catolică, Biserica „Sfântul Nicolae".

Conform Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), actualizat in data de

22.09.2010, pe teritoriul UAT Făgăraş exista 4 situri arheologice, astfel:

COD RAN DENUMIRE CATEGORIE TIP CRONOLOGIE

40287.02 Obiecte

hallstattiene de

la Făgăraş.

posibil din zona

dintre noul

viaduct peste

calea ferată

Braşov-Sibiu şi

Combinatul

Chimic

descoperire

izolată

obiect izolat

Hallstatt

40287.01 Situl arheologic

din epoca

bronzului de la

Făgăraş

neprecizată neprecizat Epoca bronzului,

Neolitic

40287.03 Denar roman la

Făgăraş

descoperire

izolată

obiect izolat

Epoca romană

40287.04 Cetatea

fortificată de la

Făgaraş. zona

central-vestică

oraşului

locuire civilă cetate Epoca medievală /

sec. XIV - XVIII

http://ran.cimec.ro/sel.asp?jud=8&loc=1287&Lang=RO&crsl=2&csel=2&clst=1&lpag=100&campsel=loc&ids=1







63

Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe teritoriul oraşului

Principalele monumente istorice înscrise în lista monumentelor istorice sunt următoarele:

NR.

CRT. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE

598 BV-II-a-B-11674 Ansamblul urban "Zona de

nord a oraşului"

municipiul

FĂGĂRAŞ

S - Bd. Unirii; V - str. Perţea Titu, str.

Pălărierilor; N - Piaţa Mihai Viteazul;

E - str. Doamna Stanca

sec. XVIII -

înc.sec.XX

599 BV-II-a-B-11675 Ansamblul urban "Zona Morii" municipiul

FĂGĂRAŞ

N - Bd. Unirii; E - str. Pe Vale, str. Câmpului,

str. Morii; S - str. Coşbuc George, până la

intersecţia cu str. Parcului, str. Râului; V - str.

Şcolii până la Şcoala Generală şi limita

parcului Bisericii Reformate

sec. XVIII -

înc.sec.XIX

600 BV-II-a-B-11676 Mănăstirea franciscană municipiul

FĂGĂRAŞ

Str. Alecsandri Vasile 1 1721

601 BV-II-m-B-11676.01 Biserică municipiul

FĂGĂRAŞ


602 BV-II-m-B-11676.02 Claustru municipiul

FĂGĂRAŞ


603 BV-II-m-B-11677 Casă municipiul

FĂGĂRAŞ

Str. Bălcescu Nicolae 29 1920-1940


FĂGĂRAŞ

Str. Bălcescu Nicolae 47 1920


FĂGĂRAŞ

Str. Bălcescu Nicolae 49 sec. XVIII


FĂGĂRAŞ



FĂGĂRAŞ


608 BV-II-m-B-11682 Biserica "Sf. Treime” municipiul

FĂGĂRAŞ

Str. Codru-Drăguşanu Ion 7 1783-1791




64

NR.



FĂGĂRAŞ

Str. Doamna Stanca 24 înc. sec. XX

610 BV-II-m-B-11684 Fosta Prefectură, azi Poliţie municipiul

FĂGĂRAŞ

Str. Doamna Stanca 30 sec. XIX


FĂGĂRAŞ

Str. Doamna Stanca 44 sec. XIX

612 BV-II-m-B-11686 Banca Naţională - filiala

Făgăraş

municipiul

FĂGĂRAŞ

Str. Eminescu Mihai 14 sec. XIX

613 BV-II-a-A-11687 Cetatea Făgăraş municipiul

FĂGĂRAŞ

Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII

614 BV-II-m-A-11687.01 Castelul cu turnurile de colţ -

incinta interioară

municipiul

FĂGĂRAŞ


615 BV-II-m-A-11687.02 Incinta bastionară (incinta

exterioară), cu turnul de

poartă şi clădirile anexe

municipiul

FĂGĂRAŞ


616 BV-II-m-A-11687.03 Şanţ cu apă municipiul

FĂGĂRAŞ


617 BV-II-m-B-11688 Casa dr. Giurcă, azi Casa

Căsătoriilor

municipiul

FĂGĂRAŞ

Piaţa Mihai Viteazul 2 înc. sec. XX

618 BV-II-m-B-11689 Baia comunală municipiul

FĂGĂRAŞ

Piaţa Mihai Viteazul 39 înc. sec. XX

619 BV-II-m-B-11690 Şcoala Normală, azi Cercul

Militar

municipiul

FĂGĂRAŞ

Str. Tăbăcari 13 sec. XIX

620 BV-II-m-A-11691 Biserica reformată municipiul

FĂGĂRAŞ

Bd. Unirii 17 1712-1715

621 BV-II-m-A-11692 Biserica "Sf. Nicolae”-

Brâncoveanu

municipiul

FĂGĂRAŞ

Str. Vladimirescu Tudor 16 1697-1698

622 BV-II-m-A-11693 Casa Inocenţiu Micu Klein municipiul

FĂGĂRAŞ

Str. Vladimirescu Tudor 35 1727




65

NR.


904 BV-III-m-B-11859 Bustul lui Badea Cârtan municipiul

FĂGĂRAŞ

În fata Casei de Cultură sec. XX

905 BV-III-m-B-11860 Bustul Doamnei Stanca municipiul

FĂGĂRAŞ

În fata laturii de SE a cetătii sec. XX

MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR - INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 –

Municipiul Făgăras (cf. Ordinului ministrului Culturii şi Cultelor nr.2361/2010)




66

Instituţii culturale

Casa municipală de cultură Făgăraş

Muzeul Ţării Făgăraşului

Biblioteca municipală Făgăraş

Clubul elevilor

Zona căi de comunicaţie şi transport – cuprinde atât căile de comunicaţie

rutieră cât şi calea ferată

Zona de gospodărie comunală - este reprezentată prin terenurile

rezervate pentru dotările tehnico-edilitare şi cimitirele.

Zona spaţiilor verzi

Este foarte slab reprezentată de:

Parcul 1 Mai

Parc P-ţa Republicii

Scuaruri

Această zona este slab reprezentată în cadrul zonei de locuit. Se remarcă

totuşi în zona centrală Cetatea Făgăraşului cu ambientul creat în jurul ei prin

existenţa unei ape şi a unei vegetaţii bogate.

În partea de sud a zonei de locuit dincolo de calea ferată se află parcul

sportiv al oraşului dotat cu teren de fotbal, cu gradene şi vestiare, un teren de

sport al Asociaţiei Spotive, un ştrand şi un restaurant.

Zona cu destinaţie specială - cuprinde unităţile militare

Zona activităţilor economice

În partea sudica perimetral zonei de locuit se dezvoltă zona industrială. Cele

mai reprezentative unităţi sunt:

ROCLIP SA

LTSAIA BRASOV

SC COMTRAM

în partea de est a oraşului de o parte şi alta a căii ferate se află următoarele

unităţi: PRODLACTA, SC DUPLEX SA, RASC, SC CORAL SA, UPRUC,

în partea vestică: SC HIDROCONSTRUCT,SC DUPLEX SA, SC NICOARA

TRANS




67

Zona de locuit, găzduieşte o serie de activităţile economice desfăşurate

desfăşurate de către: fabrica de pâine, SC COMTRANS SRL, SC PRESCOM

MULTIPOLL SRL.

Unităţi cu activităţi agricole:

Pentru Municipiul Făgăraş cele mai reprezentative sunt: Institutul de cultură

al cartofului, SC STE SO SARMAC SRL BRAŞOV, ciupercărie horticolă

2.8. Zone cu riscuri naturale

Conform Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a -

Zone de risc natural municipiul Făgăraş se află în zona 71 de intensitate seismică

pe scara MSK cu o perioadă medie de revenire de circa 50 ani.

Sursa: LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural




68

Din punctul de vedere al expunerii la inundaţii nu există riscuri mojare de

inundaţii datorate revărsării unui râu sau a scurgerilor de torenţi. UAT Făgăraş

reprezintă o zonă unde cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 ore (în

perioada 1901-1997) este de sub 100 mm (înălţime coloană de apă ce s-ar depune

pe 1mp).



Din punctul de vedere al alunecărilor de teren, PATN Secţiunea a V-a situează

cea mai mare parte a teritoriului administrativ al municipiului Făgăraş într-o

macrozonă teritorială cu un potenţial scazut de producere al alunecărilor şi o

probabilitate de alunecare foarte redusă. Oraşul nu este încadrat între unităţile

teritoriale afectate de alunecări de teren primare sau reactivate.




69



2.9. Echiparea edilitară

2.9.1. Gospodărirea apelor

Pentru documentare s-au utilizat studiile hidrogeologice întocmite de

către ISPIF, ICPGA şi ISPH Bucureşti în anii 1990-1995 pentru proiectele de

amenajări hidrotehnice CHE (Centrală Hidroenergetică) Dâmboviţa cu devierea

pâraielor de pe versantul nord Făgăraş spre versantul sud, alimentare cu apă

localităţi din zona Făgăraş.

Zona face parte din depresiunea Fagaraş situată la contactul dintre podişul

Transilvaniei şi munţii Făgăraş – Perşani, pe o lăţime de cca 5-6 km. Depresiunea este

o câmpie aluvio – pluvială mărginită spre sud de dealurile piemontane ce coboară

dinspre masivul Făgăraş iar spre nord de dealurile podişului Transilvaniei.




70

Geologia terenului din depresiune se caracterizează prin depozite aluvio-

proluviale constituite din pietrişuri cu bolovănişuri, nisipuri, uneori cu intercalaţii

lentiliforme de argile, argile nisipoase, prafuri nisipoase, dispuse neuniform. Aceste

depozite au grosimi de 70-80 m spre piemontul dinspre sud şi ajung la cca 10 m

înspre râul Olt.

Peste aceste depozite s-a format un strat vegetal de 0,30 – 0,50 m grosime.

Cantităţile medii de precipitaţii sunt de 660-800 mm/an. Cele mai reduse

precipitaţii se constată în lunile octombrie – martie. Data medie a primului îngheţ

este de 1 octombrie iar a ultimului îngheţ 25 aprilie.

Depozitele de terasă dinspre râul Olt sunt constituite din argile nisipoase,

nisipuri argiloase cu aspect loessoid cenuşiu reprezentând acumulările deluviale ale

celor 4 niveluri de terase săpate de râul Olt. Grosimea acestor strate este de cca 1-

3 m. Sub acestea se găsesc depozite din pietriş, bolovăniş şi nisip de cca 3-5 m

grosime.

Reţeaua hidrografică este relativ densă. Apele izvorăsc în munţii Făgăraş

străbat depresiunea direct către nord şi se varsă în râul Olt. Se distinge o reţea

principală cu izvoarele în masivul Făgăraş cum sunt pâraiele Sebeş, Săvăstreni,

Pojorta, Viştişoara, o reţea secundară ca pârâul Racoviţă , Netotu, Copăcel şi una

terţiară care îşi are obârşia la contactul dintre diferitele trepte morfologice (pâraiele

Urasa, Iaz-Vâlcioara-Corbul Viştei).

Cursurile de apă ce se formează în zona montană a munţilor Făgăraş au

caracter torenţial şi aduc cantităţi importante de aluviuni. La ieşirea din munţi, la

cota 600 m, s-au format conuri de dejecţie care au divagat traseul reţelei

hidrografice.

Albiile sunt săpate în depozitele de pietriş cu bolovăniş şi nisip iar apa

preluată din masivul Făgăraş se pierde în subteran. Debitul cursurilor de apă este

mai mic la intrarea în râul Olt faţă de cel de la ieşirea din piemontul masivului

Făgăraş. Apele infiltrate formează pânze subterane cu scurgere spre râul Olt şi sunt

captate de fronturile de captare prin puţuri forate amplasate perpendicular pe

direcţia sud-nord a acestora.

În zona aval de cota 600 m albiile pâraielor sunt foarte puţin adâncite,

prezintă numeroase meandre şi o mare instabilitate astfel că în timpul topirii




71

zăpezilor şi la ploi torenţiale se produc rupturi de mal, devieri de curs, inundaţii

care afectează terenurile agricole sau alte amenajări din zonă.

Stratul acvifer are o grosimi de câţiva metri spre Olt şi de 30-40 m în partea

centrală şi dinspre sud a depresiunii. La baza stratului acvifer s-au găsit straturi de

argile marnoase-marnocalcaroase care constituie patul acestuia.

Nivelul apei este la cca 5 m de la nivelul terenului, mai coborâte în zonele

mai îndepărtate de cursurile de apă. În anii secetoşi nivelul apei coboară cu cca 2-3

m. În zonă au fost executate lucrări hidroameliorative, canale de drenaj, care au

determinat coborârea nivelului apelor freatice.

Permeabilitatea stratului acvifer diferă în funcţie de procentul de liant argilo-

prăfos, variind de la 10 până la peste 100 m/zi. S-au găsit zone cu o permeabilitate

foarte redusă în care nu este rentabilă executarea de captări prin foraje.

În general apa subterană se încadrează în condiţiile de potabilitate din

standardele în vigoare. Sunt zone influenţate de factori locali de poluare care fac ca

să nu se îndeplinească condiţiile de potabilitate. Stratul acvifer începe de la

suprafaţă şi nu are un strat impermeabil de protecţie deasupra. S-au constatat

influenţe negative în zona staţiei de epurare a Combinatului Chimic Făgăraş, zona

de depozitare îngrăşăminte şi insecticide Hârseni, zona anexelor centrelor de

creştere a animalelor.

Conform studiilor ISPIF si ICPGA Bucureşti întocmite în anii 1990 debitele

maxime de pe principalele cursuri de apă din zonă sunt următoarele :

Curs de

apă

Postul Sbazin

kmp

Hmediu

m

Debite maxime mc/s Debit mediu

multian mc/s 0,5 % 1 % 2% 3% 5% 10%

Sebeş Am.Sebeş 66,0 1200 191 155 124 105 87 65 2,11

Ileni 75,5 1125 203 165 132 112 92 69,5 2,18

Râuşor 86,5 1022 216 175 140 119 98 73,5 2,20

la Olt 90,0 1012 222 180 144 122 101 75,5 2,22

Berivoi Am.Berivoi 27,8 1500 123 100 80 68 56 42 1,14

Av. Berivoi 43,0 1225 151 123 98,4 83,5 69 51,5 1,37

Av. Ileni 77,6 944 209 170 136 116 95 71,5 1,66

Am Făgăraş 83,2 912 214 174 139 118 97,5 73 1,68

La Olt 86,0 894 214 174 139 118 97,5 73 1,70

Racoviţa Am Recea 8,3 995 65 53 42,5 36 29,7 22,2 0,178

Berivoi 13,0 841 82,5 67 53,5 45,5 37,5 28,2 0,189

Hurez 17,0 741 94 76,5 61,5 52 43 32 0,192

La Olt 23,0 672 108 87,5 70 59,5 49 36,8 0,198




72

Conform studiului ISPIF Bucureşti, debitele medii şi minime sunt următoarele :

Nr.

Crt.

Curs de apă La ieşire din munţi Amonte

Făgăraş

Q mediu mc/s

La Olt

Q mediu

mc/s Q mediu

mc/s

Q minim asigurare mc/s

80 % 90 % 97 %

1 Sebeş 1,93 0,38 0,34 0,23 1,31 1,54

2 Berivoi 1,10 0,24 0,21 0,15 0,82 0,97

3 Dejani 1,10 0,25 0,21 0,15 0,75 0,89

Prin proiectul „Amenajare hidrotehnică CHE Dâmboviţa” (centrala Pecineagu)

se prevede captarea la cota cca 1200 m a pâraielor Sebeş, Berivoi, Dejani, Pojorta,

Brescioara, Apa Râului, Sâmbăta, Viştişoara, Viştea Mare. Debitul acestor cursuri de

apă este de 8,70 mc/s la cota 700 m din care se devia spre CHE Pecineagu-

Dâmboviţa un debit de 3,43 mc/s la cotele 1125 – 1186 m. Rămânea astfel pentru

versantul nordic un debit de 5,27 mc/s, suficient pentru alimentarea cu apă a

localităţilor din zonă. Lucrările aferente acestei investiţii au fost executate în

proporţie de cca 50 % şi au fost sistate prin intervenţia primăriilor din zonă care au

reclamat scăderea nivelelor apelor subterane din zonă. De fapt această scădere s-a

datorat unor ani mai secetoşi deoarece devierea spre lacul Pecineaga nu era şi nu

este încă realizată.

Lucrările pentru CHE Pecineagu-Dmboviţa au fost avizate cu condiţia

asigurării unui debit de 1,8 mc/s pentru zona Făgăraş, Combinat + populaţie.

În amonte de localitatea Sebeş, pe pârâul Sebeş, există o centrală

hidroelectrică echipată cu două turbine de câte 400 kwh care uzinează debite de

0,20-3,0 mc/s, proiectată de către ISPH Bucureşti. Centrala are o captare cu baraj

pe pârâul Sebeş, la cota 700 m, deznisipator, conductă de aducţiune, canal de fugă

cu descărcare tot în pârâul Sebeş.

În perioade cu nivele ridicate pe râul Olt evacuarea apelor meteorice din

municipiul Făgăraş se făcea prin pompare. Există 3 staţii de pompare prevăzute cu

un bazin tampon care porneau automat în funcţie de nivelul apei de pe râul

respectiv :

staţia SP I, strada Livezii, în aval de staţia de epurare existentă ;

staţia SP II, pe Iazul Morii ;

staţia SP III, pe strada Libertăţii.




73

La execuţia centralei hidroelectrice de la Voila s-a executat un canal ocolitor

(contracanal) care preia apele pluviale şi menajere epurate din Făgăraş şi le

conduce gravitaţional în aval de centrala hidroelectrică Voila.

2.9.2. Alimentare cu apă

(1) SURSE DE APĂ

(i) Alimentarea cu apă a municipiului Făgăraş se realizează prin captări de apă

subterană, cu puţuri forate de cca 40-50 m adâncime executate în diferite etape,

anii 1961, 1978, 1981,1988. În prezent există 63 de puţuri forate echipate cu

electropompe submersibile cu un debit de 5 - 7 l/s/puţ.

Forajele sunt grupate pe 3 fronturi de captare :

Frontul de captare Hurez cu 5 foraje H = 50 m, echipate cu electropompe

vechi tip HEBE 65 x 5 ;

Frontul de captare Iaşi cu 30 de foraje H = 50 m, din care 14 echipate cu

electropompe vechi HEBE 65 x 5 şi 16 cu electropompe noi tip Frundfoss SP

27.7 ;

Frontul de captare Pojorta cu 28 foraje H = 50 m, din care un puţ echipat cu

electropompă HEBE 65 x 5 şi 27 cu electropompe noi tip Grundfoss SP 27.7.

Pompele funcţionează alternativ în funcţie de consumurile solicitate, câte 17-

20 simultan, astfel încât să se preîntâmpine înnisiparea care are loc în cazul unor

stagnări mai îndelungate.

Instalaţiile au fost dimensionate pentru un debit de 339 l/s (339/63 = 5,38

l/s/puţ). Datorită reducerii consumurilor prin reducerea activităţii industriale

(Combinatul Chimic, UPRUC, etc) şi a populaţiei debitul distribuit în prezent a ajuns

la cca 100 l/s din care motiv puţurile funcţionează cu intermitenţă.

Din instalaţiile de captare-aducţiuni apă potabilă ale municipiului Făgăraş

sunt alimentate şi localităţile Hurez, Beclean, Luţa, Ludişor, Voievodeni, Voila, Iaşi,

Săsciori, Săvăstreni, Pojorta, având în vedere că aceste instalaţii sunt amplasate pe

teritoriul administrativ al acestora.

Din studiile hidrogeologice întocmite de către ISPIF Bucureşti se mai

menţionează următoarele instalaţii de alimentare cu apă existente în zona

Făgăraşului :

(ii) Combinatul chimic Făgăraş :




74

front de captare de 46 puţuri forate cu un debit mediu de 5-6 l/s/puţ din care

erau în funcţiune 70 în zona aval Copăcel – aval Berivoi – Săsciori –

Săvăstreni -- Iaşi ;

front de 10 puţuri forate în zona Hurez pentru apă potabilă ;

front de 5 puţuri forate în zona Hârseni pentru apă pătabilă.

Combinatul Chimic Făgăraş are următoarele captări de apă :

puţuri forate – 420 l/s ;

captare de mal la râul Olt -- 1000 l/s ;

captare cu prag de fund din pârâul Berivoi – 210 l/s cu derivaţie din pârâul

Sebeş în zona satului Copăcel pentru un debit de 150 l/s.

(iii) Fostul IAS Făgăraş : 16 foraje de explorare-exploatare din care s-au definitivat 8 la adâncimi de

8-20 m, cu debite de 4 – 8 l/s / puţ, amplasate în lunca râului Olt.

(iv) UPRUC Făgăraş :

24 foraje de explorare-exploatare de 6-25 m adâncime amplasate în lunca

râului Olt din care s-au propus utilizarea a 8 foraje cu câte 4 l/s/puţ.

Apa captată se utiliza pentru scopuri industriale. Pentru apa potabilă s-a

executat un branşament din reţeaua municipiului.

(v) Fabrica de prelucrat cartofi (ICPIC Făgăraş) :

7 puţuri forate amplasate în incinta fabricii. Din cauza apropierii de staţia de

epurare a Combinatului Chimic Făgăraş apa nu este potabilă şi este utilizată

doar în scop industrial.

(vi) Fabrica de lapte – două foraje pentru apă industrială.

În zona cetăţii Făgăraş au mai fost executate două foraje cu adâncimea de

25 şi 40 m care nu sunt folosite în exploatare.

Prin execuţia şi exploatarea îndelungată a captărilor de apă nivelul hidrostatic

al pânzei de apă subterană a scăzut cu 2-4 m adâncime ceea ce a făcut ca fântânile

din mai multe localităţi să fie secate. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă

a acestor localităţi s-au prevăzut sisteme centralizate de alimentare cu apă.

Din zona amonte de municipiul Făgăraş se alimentează şi Combinatul Chimic

Victoria care utilizează apa din pâraiele Pojorta, Vlăscioara, Lisa, Sâmbăta,

Viştişoara, Viştea Mare, Ucea, Ucişoara, Albota, Arpaş, Bâlea. Captările sunt




75

amplasate la cotele 700-736 m iar conducta colectoare la 665 m. Din aceste captări

de apă se alimentează localităţile Breaza, Lisa, Drăguş, Viştea, Ucea de Jos, Ucea

de Sus, Corbi, Cârţişoara, Arpaşu de Sus, Arpaşu de Jos, având prevăzute staţii de

tratare proprii.

Având în vedere prognozele de dezvoltare a municipiului Făgăraş şi a

localităţilor învecinate la nivelul anilor 1994, S.C. Proiect Braşov a întocmit la

comanda beneficiarului proiectul 29.046/1994 ”Dezvoltare alimentare cu apă a

municipiului Făgăraş şi comunele limitrofe din sursa Sebeş”. Proiectul a fost avizat

de Apele Române Filiala Râmnicu Vâlcea (aviz 454/16.05.1994), la Ministerul

Lucrărilor Publice şi guvern (HGR 391/1995) iar în perioada 1995-2000 s-au

executat cca 50 % din lucrările prevăzute. Constructor a fost SC Hidroconstrucţia

Bucureşti, şantier Făgăraş.

În proiect au fost prevăzute următoarele :

(a) Debitul necesar s-a calculat la 600 l/s necesar pentru municipiul Făgăraş

şi comunele limitrofe.

(b) Captare cu prag de fund pârâul Sebeş în amonte de localitatea Sebeş, la

cca 15 km amonte de municipiul Făgăraş ;

(c) Staţie de tratare a apei compusă din două decantoare radiale D = 35 m,

staţie de filtre rapide 6 cuve x 63 mp, staţie de reactivi, pavilion de exploatare,

rezervor de înmagazinare V = 1.000 mc ;

(d) Conductă de aducţiune Dn 700 mm, L = 8 km, staţie de tratare –

rezervor înmagazinare ;

(e) Rezervor de înmagazinare V = 5.000 mc, amplasat în amonte de

localitatea Ileni ;

(f) Conductă de distribuţie Dn 700 mm, L = 6 km rezervor 5000 mc –

municipiul Făgăraş.

(g) Alimentare cu energie electrică prin LEA 20 kv, post de transformare

20/0,4 kv, 250 kvA.

(h) Captare cu prag de fund pârâul Dejani ;

(i) Conductă de aducţiune Dn 400 mm, L = 5,5 km cu deversare în pârâul

Berivoi pentru a compensa necesităţile Combinatului Chimic Făgăraş care avea

instalaţii de captare apă din acest pârâu.




76

Din acest sistem de alimentare cu apă urmau să se alimenteze şi localităţile

Sebeş, Hârseni, Mărgineni, Berivoi, Copăcel, Ileni, Vaida Rece, Râuşor de pe malul

stâng al Oltului cât şi localităţile din partea dreapta a Oltului (Cincşor, Cincu,

Rodbav, etc).

Debitele de apă luate în considerare au fost următoarele :

Nr.

Crt.

Localităţile Debite de apă necesare la sursă (l/s)

Etapa 1 (1995) Perspectivă (anul 2020)

Q zi mediu Qzimax Qzi mediu Q zi max

1 Municipiul Făgăraş 456 531 593 691

2 Localităţi mal stâng 20 26 82 94

3 Localităţi mal drept 12 16 50 57

4 Total 488 573 725 842

Din cauza reducerii activităţilor industriale din municipiul Făgăraş, a scăderii

numărului de locuitori, a scăderii solicitărilor de apă până la cca 100 l/s, lucrările

privind acest proiect s-au sistat deşi erau realizate în proporţie de cca 80 %.

Lucrările executate (captare, staţie de tratare, aducţiuni) sunt menţinute în

conservare. În funcţie de situaţia economică a regiunii în viitor, lucrările vor putea fi

reluate.

În prezent sunt realizate instalaţiile de alimentare cu apă pentru localităţile

Cincşor, Cincu, Rodbav cu conducte racordate la frontul de captare prin puţuri

forate a apei Pojorta.

(2) TRATAREA APEI

Apa subterană captată corespunde condiţiilor de potabilitate conform

standardelor în vigoare. Nu s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri în rândul populaţiei

din cauza apei potabile distribuite.

În mod preventiv sunt prevăzute instalaţii de clorinare a apei la rezervorul de

înmagazinare V = 100 mc de la frontul de captare Iaşi şi la conducta de aducţiune

de la frontul de captare Pojorta.

(3) SISTEMUL DE TRANSPORT AL APEI

Conductele de refulare de la puţurile forate la rezervoare sunt din ţeavă de

oţel zincată pe o lungime de 2,1 km.




77

De la fronturile de captare la municipiul Făgăraş există 3 aducţiuni de apă cu

scurgerea gravitaţională :

(i) Firul 1, frontul Iaşi – municipiul Făgăraş, din azbociment Dn 250 mm, L =

5,17 km şi oţel Dn 300 mm, L = 4,81 km, executată din anul 1969 ;

(ii) Firul 2, frontul Iaşi – municipiul Făgăraş, azbociment Dn 300 mm, L = 3

km şi azbociment Dn 400 mm, L = 7 km, executată tot din anul 1969 ;

(iii) Firul 3, frontul Pojorta – munciipiul Făgăraş, azbociment Dn 500 mm, L =

15 km, în funcţiune din anul 1980.

(4) REZERVOARE DE INMAGAZINARE A APEI

Rezervoarele de apă sunt amplasate la capătul fronturilor de captare :

Rezervoare localitatea Hurez -- 2 x 1.000 ------ 2.000 mc ;

Rezervoare localitatea Pojorta – 2 x 2 x 1.000 = 4.000 mc ;

Rezervor localitatea Iaşi – 1 x 100 ---------------- 100 mc.

Total capacităţi = 6.100 mc.

În municipiul Făgăraş mai exista un castel de apă V = 800 mc dar în

prezent este scos din funcţiune.

(5) REŢELE DE DISTRIBUŢIE

Distribuţia apei se face gravitaţional pe o singură zonă de presiune. Sistemul

de distribuţie este format din artere Dn 250-500 mm şi reţele Dn 50-200 mm cu o

lungime totală de cca 57 km. Conductele sunt din ţeavă de oţel, fontă de presiune

sau azbociment cu o vechime de 30 – 60 ani.

Diametrele şi materialul din care sunt executate conductele de distribuţie

sunt următoarele :

MATERIAL DIAMETRE (mm)

LUNGIME (ml)

POLIETILENĂ 110 – 250 3.168

AZBOCIMENT 50 – 300 16.409

OŢEL 50 – 500 21.463

FONTĂ 50 -- 200 16.312

TOTAL 57.352

Sunt un număr de 4.043 branşamente din care :

2.730 la locuinţe individuale şi blocuri de locuit ;




78

74 instituţii publice ;

354 agenţi industriali ;

876 la localităţi învecinate.

2.9.3. Canalizare

Canalizarea municipiului Făgăraş este rezolvatã în sistem mixt. Cca 70 % din

localitate este canalizată în sistem unitar (zona sud) şi cca 30 % în sistem divizor

(zona nord, înspre râul Olt).

Există 3 colectoare principale de canalizare :

Colectorul I, în sistem unitar, cu secţiune Dn 500 mm şi clopot circular

2000/1320 mm, L total = 2.300 m, cu traseul pe străzile Parcului, Morii, Gh.

Coşbuc, Cimitirului, Livezii, până la staţia de epurare ;

Colector II, în sistem unitar, ovoid 500/700 mm şi clopot circular 1800/1190

mm, L = 1.800 m, cu traseul pe străzile T. Vladimirescu, V. Alecsandri, M.

Viteazu, Drumul Naţional DN 1, cu racordare la colectorul I ;

Colector III, numai ape uzate menajere, Dn 250 , Dn 300 mm, L = 2.600 m,

pe străzile Câmpului, Azotului, Cetăţii, Podului şi prin teren agricol până la

staţia de epurare.

Pe colectoarele de canalizare în sistem unitar există deversoare pentru

descărcarea apelor pluviale la diluţia de peste 1/5 în fosta albie a pârâului Berivoi.

Pârâul Berivoi a fost deviat din localitate pe un traseu ocolitor, în teren agricol, pe

partea de vest a municipiului, până la râul Olt. Devierea s-a făcut din cauza

inundaţiilor pe care le provocă acest curs de apă în zona locuibilă.

Pentru apele uzate există o staţie de epurare cu treptele de tratare mecanică

şi biologică executată din anii 1980 pentru debitul zilnic maxim de 270 l/s cu

următoarele obiecte :

deversor ape uzate-ape pluviale cu dirijarea apelor uzate la staţia de epurare

iar a celor pluvial la râul Olt ;

grătare rare şi dese ;

deznisipator ;

separator de grăsimi ;

debitmetru Venturi ;




79

decantoare primare tip IMHOFF ;

4 bazine de aerare cu năîmol activ cu aeratoare mecanice de suprafaţă D

1825 mm ;

două decantoare secundare radiale D 20 m, cu poduri racloare de curăţire

nămol ;

bazin de contact cu soluţia de clor ;

canal de evacuare la râul Olt ;

staţie de pompare a nămolului din decantoarele primare

bazin de mineralizare aerobă a nămolului cu aeratoare mecanice D 1000 mm;

platforme de uscara a nămolului ;

clădire de exploatare cu prese mecanice pentru uscarea nămolului

(nefuncţionabile).

Actuala staţie de epurare a fost reabilitată in anii 2007-2009 pentru o populaţie

de 45.000 locuitori şi urmatoarele debite :

Q zi mediu = 8.100 mc/zi (94 l/s) ;

Q zi maxim = 8.910 mc/zi (103 l/s) ;

Q orar maxim = 543 mc/h (151 l/s).

S-au prevăzut echipamente noi cu randamente superioare.

Sistemul existent se menţine în principiu. Bazinele de aerare cu namol activ

se prevăd prin aerare cu bule de fine în locul aeratoarelor mecanice existente.

Aerarea se prevede prin saltele cu membrana elastică perforată din elastomeri

dispuse pe radierul bazinului în pachete de 4 panouri. Dupa bazinul de aerare se

prevede un bazin de degazare în care gazele din apă (azot gazos) sunt flotate la

suprafaţă cu ajutorul saltelelor de aerare pentru liniştire înainte de decantarea

finală.

S-a executat un nou sistem de de agregate şi instalaţii pentru îngroşarea şi

deshidratarea nămolului. Echipamentul este compus din pompă de namol, unitate

de stocare şi preparare reactivi, pompe dozatoare de preelectroliti, reactor de

floculare, conducte, dispozitive de masura şi control, panou de automatizare.

Instalaţia de deshidratare a nămolului are o capacitate de 2-5 mc/h care

reduce umiditatea de la 94 la 75-80 %.




80

Nămolul deshidratat este descarcat în containere şi se transportă pe

platforme de depozitare temporare.

Rămâne de rezolvat amenajarea de bazine ecologice pentru depozitarea

acestui nămol.

Municipiul Făgăraş este situat pe un teren relativ plan, cu pante foarte mici, din

care motiv reţelele de canalizare existente nu au pante suficiente pentru o scurgere

corespunzătoare. Pantele conductelor sunt de 0,1 – 0,2 % iar din cauza tasării

terenului rezultă tronsoane cu pante zero sau chiar contrapante.

Colectorul III de canalizare menajere este executat în partea joasă a

municipiului, lunca Oltului, într-un teren cu nisip afluiabil, cu o pantă de cca 0,2 %

şi sunt probleme mari de etanşeitate şi asigurare a scurgerii apelor. Din cauza

greutăţilor mari de la execuţie colectorul nu funcţionează corespunzător şi o mare

parte din apele uzate colectate ajunge direct în iazul Morii, fără epurare, şi de acolo

în râul Olt. Se apreciază că 35 % din cantităţile de ape uzate colectate ajung astfel

la râul Olt, fără epurare.

Reţelele de canalizare au fost executate cu tuburi prefabricate din beton

simplu care nu asigură o etanşeitate corespunzătoare şi au loc exfiltraţii curente în

stratul freatic. Între zona centrală a localităţii şi râul Olt, străzile Titus Perţea,

Tăbăcari, Cetăţii, T. Vladimirescu, M. Eminescu, cartier Melteaua, cca 10.000

locuitori, nu au asigurată evacuarea apelor uzate la staţia de epurare. Aceste ape

uzate ajung fără epurare în pârâul Iazul Morii şi de acolo în râul Olt. Pentru

degrevarea colectorului III s-au prevăzut încă două staţii de pompare, în cartierul

T. Vladimirescu şi pe strada Libertăţii, cu refularea apelor în colectorul unitar de pe

strada M. Viteazu.

O problemă dificilă o reprezintă cartierul Galaţi, situat pe partea dreaptă a

râului Olt, cu cca 500 clădiri, care nu posedă un sistem centralizat de canalizare.

2.9.4. Alimentare cu căldură

Din punct de vedere al modului de asigurare cu energie termică sunt două

categorii de consumatori si anume :

(i) Racordate la Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termica (S.C.

ECOTERM R.A.) ;




81

(ii) Asigurate individual cu energie termică, prin centrale termice proprii, de

bloc, de apartament, sau prin sobe cu gaz metan, combustibil lichid sau combustibil

solid.;

(i) Alimentarea cu energie termică a blocurilor de locuinţe din zona centrală

şi a unor instituţii se face centralizat de la 8 centrale termice ce funcţionează cu

gaze naturale.

Iniţial blocurile erau alimentate cu energie termică de la centrala termică a

Combinatului Chimic Făgăraş prin puncte termice de cvartal şi conducte de

transport. Din cauza diminuării activităţii Combinatului Chimic a fost necesară

reabilitarea şi modernizarea sistemului de încălzire centrală. În anul 1998 s-au

realizat 8 centrale termice în locul fostelor puncte termice şi reţele de distribuţie noi

preizolate montate direct în pământ. Lucrarea s-a executat cu fonduri de la Uniunea

Europeană. S-au montat echipamente şi instalaţii cu randamente şi fiabilităţi

maxime.

În anii 1999 – 2001 s-a realizat un sistem centralizat de contorizare

consumuri de energie termică pentru încălzire şi consumuri de apă caldă de

consum. Sistemul de cuprinde contoarele propriu zise, sistem de teletransmisie a

datelor la centrala termică, sistem de monitorizare centralizată a furnizării energiei

termice instalat în centralele termice şi la dispeceratul ECOTERM.

Numărul de apartamente racordat in prezent la sistemul centralizat de

încălzire este de 3.430 din care:

Nr.crt. Centrala termică Nr. Apartamente

iniţial În prezent

1 CT 1 Tudor Vladimirescu 1.771 600

2 CT 2 13 Decembrie 2.295 800

3 CT 3 Vasile Alecsandri 1.003 400

4 CT 4 Zona Gării 1.856 900

5 CT 5 Centru 1.539 300

6 CT 6 Doamna Stanca 814 200

7 CT 7 Câmpului 821 150

8 CT 8 Sere 619 80

Total 10.718 3.430

În ultimii 10 ani au avut loc numeroase debranşări individuale ale

apartamentelor de locuit sau ale spaţiilor cu alte destinaţii de la sistemul centralizat

din cauza costurilor de întreţinere. În anul 2006 erau cca 47 % debranşări.




82

În anul 2004 s-au montat robinete termostatice şi repartitoare de costuri

acţiune care a mai redus numărul celor care s-au debranşat. Totuşi acţiunea de

debranşare a continuat iar în prezent mai sunt cca 32 % racordaţi la sistemul

centralizat de încălzire.

Debranşările au dezechilbrat sistemele de distribuţie şi de contorizare fiind

necesară redimensionarea şi înlocuirea echipamentelor existente (pompe de

circulaţie, contoare de încălzire şi apă caldă, diafragme, etc). Din cauza micşorării

debitelor de energie termică de încălzire şi apă caldă de consum contoarele nu mai

asigură o măsurare exactă a consumurilor, erorile ajungând până la 20-30 %. O

investiţie suplimentară pentru schimbarea diametrelor contoarelor existente e greu

de justificat deoarece debranşările de la sistem continuă în ritm de cca 500 pe an.

La unităţi industriale sau social-culturale mai importante există centrale

termice proprii care funcţionează cu gaze naturale :

industriale : UPRUC, Baza de Producţie RASC, Sere, Abator, Mecanoplast,

Comtrans, Fabrica de produse din carne, Fabrica de pâine, Montana ;

social-culturale : Spitalul municipal, Cetate Făgăraş, Baia comunală, Casa de

cultură, Liceul Radu Negru.

2.9.5. Alimentare cu gaze naturale

Municipiul Făgăraş este alimentat cu gaze naturale din sistemul de conducte

magistrale Mediaş – Bucureşti prin intermediul a două staţii de predare. O staţie

este amplasată în zona de est a localităţii şi alimentează populaţia municipiului iar

cea de-a doua Combinatul Chimic.

Pentru consumul municipiului există o staţie de sector amplasată în cartierul

Tăbăcari alimentată din staţia de predare-primire printr-o conductă de presiune

medie Dn 350 mm, L = 5 km. Din staţia de sector pleacă reţelele sistemului de

distribuţie pe presiune redusă L = 55,2 km.

În municipiul Făgăraş există reţele de distribuţie gaze naturale pe

majoritatea străzilor existente. Majoritatea conductelor sunt executate din ţeavă de

oţel şi au durata normată de exploatare depăşită.




83

Majoritatea construcţiilor existente au asigurată alimentarea cu căldură,

prepararea apei calde de consum şi prepararea hranei prin instalaţii de gaze

naturale, în centrale termice sau în sobe individuale.

Fiecare obiectiv are un branşament şi un post propriu de reglare-măsurare.

2.9.6. Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a municipiului Făgăraş se face din sistemul

energetic naţional de 110 kv al S.C. Electrica prin 3 staţii de transformare :

staţia 110/20/6 kv Făgăraş – 20 MvA ;

staţia 110/6 kv „Azot” – 2 x 25 MvA ;

staţia 110/6 kv IUC Făgăraş -- 2 x 16 MvA.

Staţia 110/20/6 kv Făgăraş este racordată la sistemul energetic naţional prin

LEA 110 kv Făgăraş – Ucea şi LEA 110 kv Făgăraş – Hoghiz. Din staţia Făgăraş

pleacă linii aeriene de 110 kv la staţiile 110/6 „Azot” şi 110/6 IUC.

Din staţiile de transformare pleacă 8 reţele de medie tensiune, 20 kv, care

alimentează posturile de transformare de zonă ce au puteri de 400 – 630 kvA.

Din posturile de transformare pleacă reţeaua de joasă tensiune în distribuţie

radială formată din 82 km linii subterane şi 58,2 km linii aeriene.

Distribuţia consumatorilor situaţi în jurul staţiilor de transformare se face

direct de la acestea. În cartierele de locuinţe distribuţia se face prin posturi de

transformare sau puncte de alimentare (PA).

Marii consumatori industriali sunt alimentaţi prin staţii sau posturi de

transformare proprii.

Consumul de energie electrică pentru locuinţe şi dotăari social-culturale este

de cca 6,65 Mw.

Disfuncţii :

Instalaţiile electrice existente, linii electrice, posturi sau staţii de

transformare au durate de funcţionare mai mari de 25 de ani în proporţie de

peste 60 % şi este necesară înlocuirea lor.

Este necesară completarea iluminatului stradal pe arterele principale de

circulaţie pe ambele laturi pentru realizarea unei iluminări superioare.




84

Pentru mărirea capacităţilor de transport a liniilor electrice se propune

trecerea de la tensiunea de 6 la 20 kv.

2.9.7. Telefonie

Municipiul Făgăraş are în funcţiune o centrală Pentaconta de 10.000 de linii,

o centrală telegrafică automată de 20 de linii şi o centrală automată interurbană,

instalate în clădirea oficiului PTTR din centrul localităţii.

Reţeaua telefonică urbană este alcătuită din instalaţii subterane sau aeriene

pe stâlpi şi pe faţadele clădirilor.

Sunt realizate legături telefonice interurbane cu localităţile Braşov, Sibiu, Tg.

Mureş, Victoria. Pe linia Braşov – Făgăraş – Sibiu este pozat un cablu interurban de

fibre optice.

Instalaţii subterane sunt realizate în zona centrală, pe principalele artere de

circulaţie, în ansamblurile de locuinţe. Canalizaţiile subterane sunt executate prin

tuburi din beton 1 x 4 canale sau prin ţevi din PVC. Căminele de vizitare (de

tragere) sunt din beton armat.

Reţeaua telefonică interurbană este în cea mai mare parte în canalizaţie

subterană şi în zone periferice, pe porţiuni reduse, direct în săpătură.Municipiul are

acoperire GSM fiind deservit de toţi operatorii existenţi la nivel naţional.

Disfuncţii :

(i) Multe reţele telefonice sunt montate pe faţadele clădirilor, cu un aspect

necorespunzător arhitectonic. Este necesară înlocuirea acestor reţele cu canalizaţii

subterane.

(ii) Capacitatea reţelelor telefonice este limitată şi este necesară înlocuirea

lor cu fibre optice de capacitate ridicată.

2.10. Probleme de mediu

2.10.1. Factor de mediu – aer

La nivelul judeţului unităţile cu rol determinant în poluarea atmosferică sunt:

CET, SC FinEco SA (depozit ecologic de deşeuri menajere), SC Prescon Var

SA, SC Ursus Breweries SA (producţie malţ şi bere), toate din Braşov,

SC Lafarge Ciment(Romania)SA din Hoghiz,




85

SC Nitroporos SA din Făgăraş (producător de îngrăşăminte cu săruri de azot

şi explozivi),

SC Schaeffler Romania SRL din Cristian (fabricare de motoare şi turbine).

Pe teritoriul judeţului Braşov au fost identificate zone critice sub aspectul

poluării atmosferei:

zona centrală ce cuprinde municipiul Braşov împreună cu localităţile

învecinate (Săcele, Cristian şi Codlea),

zona central-nordică cu localităţile Racoş, Hoghiz şi Rupea,

zona central-vestică cu localităţile Victoria şi Făgăraş.

Principalele surse poluatoare de origine artificială, cu potenţial semnificativ,

sunt reprezentate de:

industria chimică: S.C. NITROFERTILIZER S.A şi NITROEXPLOZIV S.A.

Făgăraş

La aceste surse de poluare se adaugă :

haldele şi depozitele de steril;

incineratoarele de reziduuri spitaliceşti;




86

instalaţiile de producere a energiei termice în centralele de încălzire

centralizată, aferentă activităţilor comerciale, instituţionale şi rezidenţiale, cu

agent termic în principal gazul metan şi în unele excepţii CLU, rumeguş sau

lemn.

transportul rutier intern şi de tranzit.

Traversarea de către DN 1 a localităţii este alt element ce duce la crearea de

vibraţii şi praf, prin emisiile rezultate de la vehicule care circula prin zonă.

2.10.2. Factor de mediu – sol

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru identifică o

serie de zone critice sub aspectul deteriorării solurilor. Pe teritoriul Municipiului

Făgăraş a fost identificat un astfel de perimetru care vizează zone de degradare a

solului datorită poluării industriale în urma acumulării de produse toxice provenind

din activităţile industriale. Astfel este necesară acordarea unei atenţii deosebite în

vederea reconstrucţiei ecologice a terenurilor degradate.

În ceea ce priveşte măsura de protecţie şi conservare a mediului în

momentul de faţă se impune respectarea legislaţiei privind realizarea studiilor de

impact asupra mediului în cazul realizării unor proiecte noi, obţinerea acordului de

mediu pentru realizarea investiţiilor şi a autorizaţiei de mediu în momentul începerii

activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.

Zone din judeţ sub aspectul degradării solurilor sunt următoarele:

Tipul degradării Suprafaţa (ha) Localităţi şi suprafeţe afectate (ha)

Eroziuni de suprafaţă 38.000 Cincu (1.800),Drăuşeni (1.750), Grânari

(1.400), Perşani (1.200), Rotbav (1.200),

Ticuşul Vechi (120), Valea Timişului

(1.100)

Alunecări de teren 4.546

Cincu (300), Făgăraş (235), Homorod

(200), Râşnov (200),

Crihalma (185)

Depuneri de deşeuri

industriale

63,83 CET (52,5), Viromet Victoria (0,64),

Nitramonia Făgăraş (2),

Energotec Braşov (9,38), Ecopaper Zărneşti

(0,5)

Depuneri de deşeuri

menajere

36,63

Braşov (21,83), Săcele (3), Zărneşti (2),

Făgăraş (2,35), Codlea (2), Râşnov (2,2),

Predeal (0,45), Viştea (1,4), Rupea (1,4)

Total 42.646,46




87

2.10.3. Factor de mediu – apă

Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:

poluare istorică produsa de către Combinatul Chimic Nitramonia sau alţi

agenţi economici;

evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la

localităţile arondate bazinului hidrografic;

lipsa sau insuficienţa reţea de canalizare menajeră;

evacuările de dejecţii provenite de la fermele animaliere;

depozitări de nămoluri şi gunoi menajer pe suprafeţe neamenajate;

Cea mai importantă sursă de poluare indentificată la nivelul Municipiului

Făgăraş o reprezintă industria chimică: Nitrofertilizer şi Nitroexploziv S.A Făgăraş

(Olt).

Pe lângă activităţile economice de prelucrări chimice o altă sursă majoră de

poluare a apelor de suprafaţă din zonă o reprezintă captarea şi prelucrare apei

pentru alimentare (staţii de epurare – ape uzate orăşeneşti). Sistemul de




88

alimentare cu apa potabilă este în administrarea S.C. APA SERV S.A., care asigură

captarea, distribuţia apei potabile, transportul şi epurarea apelor uzate menajere

ale municipiului Făgăraş, precum şi o parte a apelor industriale provenite de pe

platforma chimică a oraşului.

Principalii poluanţi specifici pentru care Apa Serv SA Făgăraş este

monitorizată sunt:

CBO5, CCOCr, materii în suspensie, azot total, fosfor total, detergenţi

sintetici care sunt evacaţi la staţie de epurare

azot total evacuat la gura de evacuare Canal Libertăţii,

fosfor total, azot total, extractibile cu solvenţi organici evacuaţi la gura de

evacuare Iazul Morii,

Pentru aceşti poluanţi specifici emisarul îl reprezită contracanalul acumulării

Voila. Sursele de alimentare cu apă provin din bazinul hidrografic Olt Superior,

constând în puţuri forate pe malul stâng al râului.

Apa subterană este supusă unei degradări constante, fapt ce a dus la

inutilizarea straturilor acvifere; poluarea acestor straturi este produsă atât de unii

agenţi economici cât şi de gospodăriile individuale ale crescătorilor de animale.

Apele uzate (ape menajere, ape organice, ape acide, ape anorganice cu ioni

amoniu şi nitric şi ape convenţional curate) provenite de pe platforma SC

Nitramonia SA Făgăraş şi UPS Făgăraş, sunt colectate prin patru reţele de

canalizare şi au tronsoanele degradate, realizându-se astfel evacuări directe de ape

uzate neepurate, în pârâurile Berivoi şi Racoviţa. Deoarece aceste ape uzate au

conţinut ridicat de acizi anorganici (acid azotic, acid sulfuric), nitroderivaţi şi ape

amoniacale, poluează cursurile naturale a pârâurilor Berivoi, Racoviţa, contracanalul

acumulării Voila, respectiv râul Olt, precum şi pânza freatică din zona de influenţă,

datorită faptului că aceşti compuşi sunt greu biodegradabili şi/sau nebiodegradabili.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru identifică zona

Făgăraş drept o zonă critică sub aspectul poluării apelor subterane.

Staţia de epurare este dimensionată pentru un debit de Q = 270 l/s, dar

datorită sistemului de canalizare necorespunzător, nu toate apele uzate ajung în

staţia de epurare. Cantitatea de apă epurată lunar este de 73 mii mc, reprezentând




89

aproximativ 40% din totalul apei uzate colectate lunar prin reţelele de canalizare

(aproximativ 182 mii mc apă uzată menajeră).

Din totalul consumatorilor de apă potabilă din municipiul Făgăraş şi

localităţile limitrofe, mai puţin de 25% sunt racordaţi la sistemul public de

canalizare.

Staţia de epurare existentă are 2 trepte tehnologice (mecanică, respectiv

biologică) şi a fost construită în anii 1970-1985. Staţia de epurare are utilaje uzate

fizic şi moral, iar utilajele din dotarea S.C. APA SERV S.A. au un consum mare de

energie electrică şi un randament scăzut în funcţionare.

Analizele efectuate pe apele uzate au înregistrat valori mari la indicatorii:

amoniu, azotaţi, azotiţi, fosfor, crom, sulfuri.

Sub aspectul poluării apelor subterane există zone critice la Bod, Codlea,

Făgăraş, Ucea, Braşov, Hărman şi Prejmer.




90

2.10.4. Arii naturale protejate

În conformitate cu Legea 5/2000, H.G. 2151/2004 şi H.G. 1581/2005 în

judeţul Braşov sunt 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri

naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi).

În cea mai mare parte ariile protejate sunt stabile din punct de vedere

ecologic. Din anul 1999 Parcul Naţional Piatra Craiului şi din 2004, Parcul Natural

Bucegi, au administraţie proprie, prin care se vor lua măsuri ferme de protejare a

tuturor habitatelor aflate pe cuprinsul acestor parcuri. Un procent de 80% din

terenurile aflate in interiorul rezervaţilor sunt în administrare silvică, restul fiind în

administrarea primăriilor.

Conform Legii nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile protejate din judeţul Braşov

se încadrează în următorul regim de management:

- 1 parc naţional - Piatra Craiului

- 1 parc natural Bucegi

- 14 monumente ale naturii

- 14 rezervaţii naturale

- 2 arii de protecţie avifaunistică

Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, actualizată cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 329 din

05.11.2009 şi Legea nr. 49 din 07.04.2011, pe teritoriul UAT Făgăraş au fost

delimitate Siturile de protecţie avifaunistică (SPA) ROSPA0003 AVRIG-SCOREI şi

ROSPA0099 PODIŞUL HÂRTIBACIU situl ROSCI0132 "OLTUL MIJLOCIU-CIBIN-

HARTIBACIU” ca sit de importanţă comunitară (SCI). Acestea fac parte din reţeaua

europeană "NATURA 2000".

Situri NATURA 2000 SPA şi SCI Municipiul Făgăraş

LOCALITATE SPA (sit de protectie avifaunistică) şi SCI (sit

de importanţă comunitară)

Suprafaţa

-ha-

Municipiul

Făgăraş

ROSPA0099- Podişul Hârtibaciu 992,93

ROSPA0003 - Avrig - Scorei - Făgăraş 40,54

ROSCI0132 - Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu 36,09




91

Zonele naturale protejate din judeţul Braşov

Sursa: Compartimentul de Protecţia Mediului, Consiliul Judeţean Braşov

2.11. Disfuncţionalităţi

Din analiza situaţiei existente, se desprind următoarele disfuncţionalităţi:

Oraşul deţine o valoroasă zonă urbanistică de rezervaţie de arhitectură care

trebuie protejată şi valorificată corespunzător;

În privinţa fondului de locuinţe existent, el se află în mare parte în

proprietate particulară şi numai resursele acestora vor schimba situaţia

actuală;

Confort scăzut oferit de locuinţele colective;




92

Deficit de dotări complementare locuirii (dotări de învăţământ, sănătate,

comerţ alimentar şi nealimentar, sport şi agrement, spaţii verzi şi servicii

diverse);

Lipsa rezervei de terenuri (terenuri libere proprietatea administraţiei locale)

pentru dezvoltarea funcţiunilor de interes public;

DN 1 traversează zona de locuit fapt ce îngreunează traficul pe drumul

Naţional dar în acelaşi timp creează şi un număr mare de intersecţii

periculoase în intravilanul oraşului;

Existenta multor intersecţii neamenajate lipsite de vizibilitate;




93

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu

Mutaţiile intervenite în folosinţa teritoriului administrativ al localităţii din

necesitatea de a rezolva în primul rând cererea de locuinţe, atât pentru localnici cât

şi pentru cetăţeni din afara localităţii şi unele necesităţi de dotare cu spaţii verzi,

instituţii publice, noi utilităţi ale localităţilor componente, au dus la extinderea

pentru perspectivă a intravilanului de la 1457,55 ha la 1648,45 ha.

Extinderea a fost făcută la cererea şi cu acordul autorităţilor locale ţinându-se

cont de normele uzuale europene pentru echipamente şi alte funcţiuni publice.

Extinderile propuse au căutat să integreze dezvoltările anteriore, să le coreleze ca

pe un ansamblu unitar, menit să ofere confort urban locuitorilor.

3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale

3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în

trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a

populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor

de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de

comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit

etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă

existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea;

gradul de atractivitate al oraşului ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii

dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii.

Raportat la elementele descrise mai sus, prognoza demografică pentru

municipiul Făgăraş a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune

constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe

specifice perioadei 1998 – 2008. Prognoza demografică realizată pe grupe mari de

vârstă, în această variantă, pentru oraşul studiat este redată în tabelul de mai jos:




94

Estimarea structurii pe vârste a populaţiei municipiului Făgăraş

Populaţia 0 – 14 ani Populaţia 15 – 59 ani Populaţia 60 ani şi peste

2008 2015 2008 2015 2008 2015

5257 4058 27559 26261 5999 6307

După cum se observă populaţia totală a municipiului va scădea până în 2015,

cu aproximativ 2200 persoane faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă o scădere de

aproximativ 5,6%. Această scădere se datorează diminuării ponderii de copii, cu

vârste cuprinse între 0-14 ani, de la 13.5% la 11.1% în total populaţie, deci cu 2.4

puncte procentuale. Datorită creşterii duratei medii a vieţii, are loc o creştere a

populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste cu 5,1% comparativ cu populaţia din

aceeaşi categorie a anului 2008. Este de remarcat faptul că deşi în 2015 populaţia

în vârstă de muncă (71,7%) ocupă o pondere mai mare în total populaţie decât în

2008 (71,0%), în realitate volumul acesteia scade cu 4,7%, faţă de aceeaşi

perioadă.

Această scădere a populaţiei tinere se datorează unui nivel redus al fertilităţii,

prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial şi migraţiei externe care

afectează, mai ales, tinerii cu un grad ridicat de pregătire profesională. Scăderea

populaţiei tinere se va resimţi pe piaţa forţei de muncă. Deoarece populaţia tânără

reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei regiuni, ponderea scăzută a

acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării. Totodată o scădere în

viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor

de învăţământ, de cultură.

Analizele realizate surprind o serie de fenomene demografice negative care

ar putea afecta evoluţia populaţiei municipiului Făgăraş în perioada prognozată.

Cele mai importante sunt: scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea

procesului de îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor

demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea

populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce

privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale

datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.




95

Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri finale

îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea

gradului de ocupare a forţei de muncă:

susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile

tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a

unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor

facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii

realizarea de programe/acţiuni pentru prevenirea migraţiei

organizarea de cursuri tip „after school” pentru minorii ai căror părinţi sunt

plecaţi la muncă în străinătate

sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate

dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic

creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor

programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor

recalificarea forţei de muncă şi a şomerilor în funcţie de cererea pieţei

accesarea de fonduri nerambursabile pentru formarea profesională continuă a

populaţiei

dezvoltarea sistemului de pensii şi asigurări private

asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea

serviciilor de asistenţă socială

îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii şi

dotarea cu aparatură şi echipamente necesare

încurajarea parteneriatului public-privat pentru oferirea de servicii sociale

alternative (prin proiecte finanţate de la UE)

promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele

care încep să administreze o afacere.

O strategie viabilă de dezvoltare in domeniul resurselor umane nu se poate

realiza fără sa avem in vedere principiile cadru de susţinere a dezvoltării capitalului

uman: educaţia şi formarea profesională iniţială şi continuă. In acest context

elaborarea unui plan cadru, care sa sublinieze necesitatea implicării tuturor

factorilor responsabili (instituţiile statului, administraţia publica locală, universităţi,

agenţi economici) în politica de dezvoltare a resurselor umane, în creşterea gradului




96

de ocupare şi în combaterea excluziunii sociale se impune ca prioritate pentru

dezvoltarea şi transformarea municipiului Făgăraş într-un pol urban important al

reţelei de localităţi braşovene (Făgăraş deţine rangul II în ierarhia naţională a

reţelei de localităţi, ca potenţial de polarizare).

3.3. Organizarea circulaţiei

Din punct de vedere al circulaţiei, principalele probleme ale reactualizării

acestui P.U.G. au fost:

analiza efectelor induse de stabilirea traseului variantei de ocolire a

municipiului Făgăraş;

încercarea de armonizare la nivelul întregului oraş a documentaţiilor de

urbanism de tip PUZ/PUD aprobate şi a extinderilor de intravilan propuse în

actualul PUG, incluzând extinderea intravilanului în lungul DN 1 spre Braşov,

între poziţiile kilometrice 232+600 şi 231+854;

eliminarea disfuncţionalităţilor sau diminuarea efectelor acestora.

În urma consultărilor cu administraţia locală şi cu Poliţia Rutieră, pe baza

studiului de circulaţie şi în măsura datelor avute la dispoziţie au fost făcute

propunerile, respectând legislaţia în vigoare.

Drumurile naţionale şi judeţene îşi păstrează categoria funcţională din care

fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţii, servind totodată şi ca

străzi principale. Zonele de protecţie şi siguranţă în extravilan sunt cele prevăzute

în anexa 1 a Ordonanţei Guvernului Nr. 43/1997 privind regimul drumurilor,

modificată şi completată.

Zonele de protecţie în extravilan, situate de o parte şi de alta a drumurilor,

se întind faţă de ax, până la 50 m pentru autostrăzi, 22 m pentru drumurile

naţionale şi 20 m pentru drumurile judeţene.

În zonele de extindere a intravilanului, configuraţia detaliată a tramei

stradale şi a tuturor acceselor rutiere va fi stabilită în documentaţiile urbanistice

care vor detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate soluţii

care să nu limiteze accesibilitatea în zonele învecinate, respectând matricea reţelei

stradale propuse şi profilurile transversale. Profilurile transversale caracteristice




97

propuse au fost întocmite respectându-se legislaţia în vigoare şi având elemente

geometrice care să permită realizarea acceselor şi amplasarea reţelelor edilitare.

În cazul extinderii intravilanului în lungul DN 1 spre Braşov, între poziţiile

kilometrice 232+600 şi 231+854, precum şi în cazul traseului “ocolitoarei nord”,

clasat ca drum naţional, se respectă condiţionările prevăzute în ORDONANŢA

GUVERNULUI Nr. 43/1997:

“Extinderea intravilanului localităţii în lungul drumului naţional, respectiv pe

sectorul de drum aflat între indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din localitate,

se poate face numai cu condiţia realizării de drumuri colectoare paralele cu drumul

naţional, care să preia traficul generat de obiectivele locale şi care să debuşeze în

drumul naţional numai în două - trei intersecţii amenajate conform normativelor

tehnice în vigoare. Drumurile colectoare vor fi prevăzute cu facilităţi şi pentru

traficul pietonal, biciclişti, inclusiv pentru persoanele cu handicap locomotor”.

Deşi au fost puse în discuţie eficienţa economică şi definirea ca variantă

ocolitoare a traseului “ocolitoarei nord” (ulterior fiind elaborat şi aprobat traseul

variantei de ocolire prin sudul teritoriului municipiului), fiind drum clasat ca drum

naţional, se respectă condiţionările prevăzute în ORDONANŢA GUVERNULUI Nr.

43/1997:

“(1) Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi

sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale

europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului

localităţilor, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste variante ocolitoare se

realizează numai prin intermediul unor drumuri care debuşează în intersecţii

amenajate corespunzător volumelor de trafic.

(2) Se interzice deschiderea de accesuri directe în variantele ocolitoare.

Accesul la acestea se va face prin drumuri colectoare racordate la reţeaua de

drumuri publice prin intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.”

Propunerile de străzi noi s-au făcut în general pe traseele drumurilor vicinale

sau de exploatare existente, sau pe traseele decurgând logic din configuraţiile

tramei existente, reliefului, PUZ/PUD-urilor aprobate.

În zonele de extindere a intravilanului, configuraţia detaliata a tramei stradale

şi a tuturor acceselor rutiere va fi stabilită prin documentaţiile urbanistice care vor




98

detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate soluţii care sa nu

limiteze gradul de accesibilitate, respectand principiile matricei retelei stradale

propuse şi profilurile transversale.

Profilurile transversale caracteristice propuse au fost întocmite respectându-se

legislaţia în vigoare şi având elemente geometrice care să permită realizarea

acceselor şi amplasarea reţelelor edilitare şi, de asemenea, asigurarea condiţiilor de

siguranţă şi confort.

Este necesară modernizarea străzilor (elemente geometrice şi sisteme

rutiere, sisteme de colectare şi evacuare a apelor meteorice, reabilitarea şi

completarea infrastructurii pietonale). Lucrările de intreţinere şi reparaţii ale

străzilor, se vor programa şi executa conform normativului de specialitate.

Pentru cresterea coerentei configuratiei urbane, in zona caii ferate, s-au facut

urmatoarele propuneri:

- în zona de vest a municipiului, spre Sibiu, în extravilanul din

vecinatatea intersecţiei DN 1 cu “ocolitoarea nord” s-a propus realizarea unui pasaj

rutier denivelat supratraversând perpendicular traseele paralele şi învecinate ale DN

1 şi căii ferate, care va asigura legătura dintre cele două drumuri naţionale şi zona

sudică a intravilanului, descărcând de trafic tronsoane ale DN 1 în intravilan şi

evitându-se soluţia actuală, pasajul la nivel cu calea ferată de pe strada Vlad Tepeş.

- având în vedere existenţa a două zone importante de dezvoltare

urbană, separate de traseul căii ferate, este evidentă necesitatea elaborării unui

studiu pentru realizarea unui nou pasaj rutier superior, pe un amplasament vizând

afectarea minimă a construcţiilor existente, în zona pasajului denivelat existent de

pe traseul DJ 104B / strada Negoiu, facând legatura şi cu traseul deviat al drumului

judeţean, o propunere de deviere preluată din documentaţiile urbanistice

anterioare.

- cu aceleaşi argumente, în convergenţă cu propunerea anterioară, se

propune intersectarea căii ferate industriale, soluţia tehnică finală, la

nivel/denivelat, ţinând cont de analiza costurilor, traficul feroviar existent şi

prognozat, materialele transportate, eventuala reconfigurare a zonei şi nu în cele

din urmă, proximitatea zonelor de locuit şi de agrement.




99

Este necesară realizarea unor reamenajări ale reţelei existente, în principal în

zona intersecţiilor prin care să se asigure atât un spor de capacitate dar mai ales

fluenţa şi siguranţa circulaţiei.

În vederea preluării fluxurilor de circulaţie, atât pentru situaţia actuală cât şi

pentru perspectivă este necesar ca intersecţiile de pe principalele axe de circulaţie

să fie amenajate astfel încât capacitatea acestora să fie adusă în acord cu

capacitatea de circulaţie a sectoarelor dintre intersecţii respectiv să se asigure o

continuitate a capacităţii de circulaţie în lungul axelor principale.

Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se va face

ţinându-se seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de

condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei. Amenajarea căilor de acces la

drumurile publice se va face cu acordul prealabil al administratorului drumului

public şi al poliţiei rutiere.

Detaliile de amenajare a intersecţiilor vor stabili dimensiunile necesarului de

teren pentru acestea.

Studiul de circulaţie a analizat capacitatea de preluare şi gestionare a traficului

în urmatoarele trei intersecţii din municipiul Făgăraş, amenajate cu sens giratoriu:

Str. Tabacari - Str. Campului Nou - Str. Azotului - Str. T. Vladimirescu

Str. Mihai Eminescu - Str. Şcolii - Str. Teiului

Bulevardul Unirii - Str. Cimitirului / O. Paler - Str. Doamna Stanca - Str. Titu

Pertia.

Concluziile au arătat că la momentul actual se asigură desfăşurarea traficului

în condiţii de siguranţă şi fluenţă ridicată, dar în cazul în care varianta ocolitoare nu

se dă în folosinţă sau traficul de tranzit nu este scos din interiorul oraşului, cea de-

a treia intersecţie va atinge gradul maxim de saturaţie, functionând la un nivel de

serviciu foarte scăzut şi cu intârzieri mari pentru vehicule.

Analiza posibilităţii introducerii sensurilor unice de circulaţie cu respectarea

unor principii de bază şi anume: introducerea unui sens unic pe o arteră de

circulaţie, este condiţionată de existenţa unei artere paralele situate în apropiere,

pe care să se introducă sensul unic invers. Se recomandă ca arterele de circulaţie

pe care se introduc sensurile unice să aibă spaţiu pentru două benzi de circulaţie.

Introducerea sensurilor unice se justifică pentru arterele având capacitatea de




100

circulaţie depaşită sau pe care se prognozează depăţirea într-un termen relativ

scurt. Nerespectarea primului principiu poate conduce la un efect invers decat cel

scontat, adică în loc de a se obţine o fluidizare a traficului, dacă nu există

corespondenţă pentru sensul unic invers, pot apare suprasolicitări din punct de

vedere al capacităţii de circulaţie pe alte rute alternative cu efectele negative ce

decurg de aici. Datorită configuraţiei cvasi-neregulate a reţelei stradale a

municipiului Făgăraş, posibilitatea introducerii de sensuri unice este limitată.

Motivele care pot determina introducerea străzilor cu sensuri unice de circulaţie:

Strada este prea îngustă pentru mişcarea simultană în ambele direcţii şi

conducătorii autovehiculelor nu pot coopera

Strada, pe care urmează să fie restricţionată deplasarea într-o direcţie, are în

apropiere o altă stradă paralelă cu aceasta, urmând ca cele două străzi să

funcţioneze în pereche

Pentru a calma traficul (în mod special dacă zona în care urmează să fie

impusă regula, este una istorică sau rezidenţială)

Pentru a elimina banda suplimentară (de stocaj) necesară efectuării virajului

de stânga sau banda/buzunarul de stocaj pentru virajul de dreapta

Specificul reţelei stradale dezvoltat pe vechile căi de comunicaţie, gradul

ridicat de sinuozitate al unor străzi (ex. Str. Dr. Ioan Senchea, Str. Morii, etc),

lăţimea insuficientă, impune ca în municipiul Făgăraş să se introducă sensurile

unice pe unele dintre aceste străzi. În urma consultării Poliţiei Rutiere s-au mai

propus noi străzi sau tronsoane de străzi cu sensuri unice.

Odată cu extinderea reţelei stradale este necesară şi studierea de noi trasee

de transport public şi amplasarea staţiilor, cu amenajarea de alveole, acolo unde

există spaţiul necesar, în afara fluxului de circulaţie şi de asemenea amenajarea şi

echiparea capetelor de linie.

Amplasarea staţiilor se va face la propunerea administraţiei publice locale, cu

avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.

Se impune cu prioritate identificarea de terenuri pentru amenajarea de noi

parcaje, mai ales la dotările existente şi obiectivele de interes turistic (inclusiv

pentru autocare/microbuze) şi impunerea asigurării locurilor de parcare/garare la




101

construcţiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism. S-au propus două

amplasamente pentru realizarea de parcaje în zona parcului.

Autorităţile administraţiei publice locale şi poliţia rutieră au obligaţia de a

reglementa parcarea şi stationarea pe străzi;

Una dintre soluţiile de îmbunătăţire a transportului, spre diferitele locuri de

interes, o constituie utilizarea bicicletelor.

Există mai multe posibilităţi pentru amenajarea acestor piste în funcţie de

configuraţia şi elementele geometrice ale infrastructurii rutiere, cum ar fi:

amenajarea pe carosabil: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele şi

echipările corespunzătoare

amenajarea pe trotuare: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele si

echiparile corespunzatoare

Se recomandă ca acolo unde este posibil să se lase liber o bandă de minim 1

m lăţime, ca margine de siguranţă între biciclişti şi traficul auto. Dacă spaţiul este

insuficient se recomandă folosirea de parapeţi despăriţitori care să protejeze

bicicliştii.

De asemenea, dacă pistele vor fi executate pe trotuare (de preferat trotuare

late, suficient pentru a acomoda traficul pietonal şi cel al bicicletelor) se recomandă

marcarea acestora pe trotuar cât şi montarea de indicatoare pentru atenţionare a

pietonilor.

Prospectul majorităţii străzilor neavând lăţimi de carosabil şi trotuare

generoase fac dificilă realizarea de piste pentru biciclişti în condiţii de siguranţă, dar

odată cu realizarea Variantei Ocolitoare şi degrevarea reţelei, de traficul de tranzit,

se poate studia amenajarea acestor piste pe traseele importante.

În ceea ce priveşte cheltuielile, ORDONANŢA GUVERNULUI Nr. 43/1997

stabileşte următoarele:

“Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică

modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenţă

a unui drum, se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile

aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislaţiei

în vigoare privind autorizarea executării construcţiilor”.




102

“Intersecţiile dintre drumuri se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în

funcţie de categoriile drumurilor şi de traficul rutier, cu respectarea legislaţiei în

vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în

administrare sau în proprietate drumul pe care se desfăşoară traficul ce impune

amenajarea sau modificarea intersecţiei”.

În documentul de avizare al Consiliului Tehnico Economic al Centrului

Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF Braşov se precizează

următoarele condiţii şi recomandări:

În conformitate cu Ordinul MT nr.158/1996 (Anexa 1) beneficiarul este

obligat să obţină Autorizaţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

de la C.N.C.F. ,,CFR’’ SA Bucureşti.

Se va respecta zona cadastrală CFR, a cărei limită este conform Planurilor de

situaţie, şi a Planurilor cadastrale scara 1 :1000, aflate în arhiva Serviciului Cadastru al

Sucursalei ,,C.R.E.I.R. CF’’ Braşov, fiind interzisă ocuparea terenurilor CFR;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998, aprobată cu Legea nr.

89/1999, instituie zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice, în limită de

20 m, măsuraţi de o parte şi de alta a axului căii ferate precum şi zona de

protecţie a infrastructurii feroviare publice, în limită de 100 m, măsuraţi de o parte

şi de alta a axului căii ferate. De asemenea, H.G. nr.581/1998 precizează că CF

,,CFR’’–SA are dreptul să utilizeze zona de siguranţă a infrastructurii feroviare

pentru amplasarea instalaţiilor de semnalizare, de siguranţa circulaţiei, a

instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului. În situaţia în care, zona de

siguranţă include teren proprietate privată, în caz de nevoie CNCF,,CFR’’-SA poate

iniţia procedura de expropiere pentru cauză de utilitate publică în condiţiile legii. În

zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice construcţiile (inclusiv

drumuri, parcuri, parcări , împrejmuiri, etc.) şi instalaţiile neferoviare sunt

interzise. În zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice amplasarea

construcţiilor şi instalaţiilor terţilor se face numai cu avizul CNCF,,CFR’’– SA şi cu

acordul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii fiind interzise funcţiunile ce

afectează activitatea feroviară.

Pe terenurile rezervate dezvoltării căilor ferate, stabilite prin documentaţiile

de amenajare a teritoriului aprobate, se interzice autorizarea executării




103

construcţiilor definitive, conform Legii nr. 363/2006 de aprobare a Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Căi de comunicaţie.

În zona de protecţie a căii ferate se interzice amplasarea:

- activităţilor poluante sau/şi cu pericol de incendiu şi explozie

- înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor

feroviare

- depozitelor de deşeuri menajere (gropi de gunoi)

- depozitelor de deşeuri metalice (fier vechi)

- depozitelor de materiale refolosibile (reciclabile)

- construcţiilor ce necesită săpături adânci, care împreună cu infiltraţiile de

apă ar afecta rezistenţa terasamentelor căii ferate cum ar fi: staţii de epurare,

bazine de retenţie, iazuri, lacuri de acumulare

- construcţii placate cu materiale strălucitoare.

Se recomandă ca amplasarea clădirilor de locuit să fie cât mai departe de

calea ferată. Amplasarea lor în zona de protecţie a căii ferate nu este

recomandată. Calea ferată, ca factor agresiv, creează neajunsuri acestui

amplasament: poluare fonică şi vibraţii produse de circulaţia trenurilor.

Se vor lua măsuri pentru protecţia fonică a clădirilor amplasate în zona de

protecţie a căii ferate.

Noile intersecţii ale drumurilor cu liniile de cale ferată se vor proiecta

denivelat (pasaje superioare, pasaje inferioare)

Sistematizarea verticală a terenului, inclusiv a drumurilor din apropierea

căii ferate se vor proiecta astfel încât apele pluviale să nu fie dirijate spre zona de

siguranţă a căii ferate.

Pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, se va solicita obligatoriu

avizul CNCF”CFR” pentru:

- amplasarea constructiilor in zona de protectie a infrastructurii feroviare

publice (limita ei este la distanţă de 100 m din axul liniei de cale ferată)

- supratraversarea căii ferate cu pasaje superioare

- subtraversarea căii ferate cu pasaje inferioare

- subtraversarea căii ferate cu reţele de utilităţi




104

- reabilitarile de străzi care au în plan şi reabilitarea trecerilor la nivel cu

calea ferată

- reabilitarile de străzi amplasate paralel cu calea ferată care au ca scop

largirea amprizei

- trasee ale reţelelor de utilităţi paralele cu linia de cale ferată pe zona de

protecţie a căii ferate

Se recomandă să se ţină seama de imaginea prezentată către zona căii

ferate (să se realizeze o minimă amenajare peisagistică), fiind interzise

depozitele de deşeuri, gropile ce acumulează ape meteorice, organizările de şantier

abandonate, cu utilaje degradate, menţinerea construcţiilor degradate, terenurile

lipsite de vegetaţie, etc.

3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial.

Bilanţul teritorial al folosinţei suprafeţelor din teritoriul administrativ

al municipiului Făgăraş (propus):

TERITORIU ADMINISTRATIV

SUPRAFAŢA ha

PROCENT %

din total administratv

INTRAVILAN 1648,45 46,48%

EXTRAVILAN 1898,16 53,52%

din care:

Arabil 469,29 13,23%

Păşuni - Fâneţe 878,08 24,76%

Vii şi livezi 18,74 0,53%

Păduri şi alte

terenuri cu vegetaţie forestieră

440,51 12,42%

Ape 62,30 1,76%

Terenuri cu constructii

3,03 0,09%

Drumuri 23,42 0,66%

Căi ferate 0,42 0,01%

Neproductiv 2,37 0,07%

TOTAL 3546,61 100,00%




105

În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care,

alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost

făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a solicitărilor populaţiei de a

construi locuinţe unifamiliale şi spaţii destinate activităţilor de comerţ, servicii şi

mică producţie.

Zona de locuinţe reprezintă 30,64% din teritoriul intravilanului propus.

Extinderea destinată funcţiunii de locuire, este formată din mai multe zone

dispersate, nu este un singur areal compact, aceste zone fiind un răspuns la cererile

şi necesităţile populaţiei.

Zona instituţilor şi servicilor de interes public reprezintă 1,53% din

teritoriul intravilanului propus. Este zona care grupează principalele instituţii şi

servicii publice, cât şi zona istorică protejată.

Zona mixtă (M1 instituţii publice, servicii şi locuinţe şi M2 mica

industrie, depozite şi prestări servicii) reprezintă 15,71% (M1 – 5,25%, M2 –

10,46%) din teritoriul intravilan propus.

În cadrul organizării viitoare a municipiului Făgăraş sunt menţinute dotările

comerciale şi de servicii existente.

Prin delimitarea zonelor mixte de dotări, servicii şi funcţiuni reprezentative se

încearcă gruparea acestora în zone de interes de-a lungul unor artere de circulaţie

importante şi cu potenţial polarizator pentru obţinerea unei configuraţii morfo-

structurale bine definită a localităţii.

S-a urmărit amplasarea zonei mixte M2 de-a lungul căilor de comunicaţie

majore (DN1) având la bază două raţiuni:

Asigurarea accesului facil la infrastructura majoră de transport (vitală acestui

tip de funcţiuni)

Evitarea unei dezvoltări necontrolate şi deficitare a locuinţelor de-a lungul

căilor de comunicaţie majore (ştiut fiind faptul că în timp acest tip de

dezvoltare duce la congestionarea traficului şi ridică probleme importante în

ceea ce priveşte asigurarea accesului la utilităţi, precum apa curentă şi

canalizarea)




106

Zona unităţilor industriale şi de depozitare şi cea a unităţilor agro-

zootehnice reprezintă 34,24% din totalul intravilanului propus

Zona spaţii verzi (V)

Aceasta zonă este foarte slab reprezentată, 3,49% din teritoriul intravilanului

propus.

În prezent, aceasta zonă este reprezentată de zonele verzi de protecţie

pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă şi

de spaţiile plantate publice şi dotările de sport şi loisir.

Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un

procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea

microclimatului zonei.

De asemenea, se propune amenajarea de zone verzi, terenuri de sport,

îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către

infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de

producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape. Pentru

zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice aeriene, zone

aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea acestora ca spaţii verzi.

Zona de dotări turistice şi servicii complementare (St) reprezintă

2,64% din intravilanul propus.

Zona cu destinaţie specială reprezintă 1,83 % din intravilanul propus.

Aceasta cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi

legislaţiei specifice în vigoare.

Căile de comunicaţie reprezintă 7,33 % (căi rutiere – 6,59 %, căi ferate –

0,74 %) din teritoriul intravilan propus. Zona aferentă circulaţiei carosabile va

suferi modificări calitative, în primul rând prin modernizarea străzilor existente şi în

al doilea rând prin realizarea de noi străzi în zonele de extindere prevăzute.

Zona de gospodărie comunală reprezintă 1,21 % (construcţii şi amenajări

izolate pentru gospodărie comunală – 0,41 %, cimitire – 0,80%) din teritoriul

intravilan propus.




107

Bilanţul teritorial pentru intravilanul municipiului Făgăraş:

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

SUPRAFAŢĂ (HA) SUPRAFAŢĂ (HA)

Municipiul

Făgăraş

Trupuri

2 - 11 TOTAL

PROCENT % din total intravilan

Municipiul

Făgăraş

Trupuri

2 - 8 TOTAL

PROCENT % din total intravilan

Locuinţe şi funcţiuni complementare

Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite (ţesut

tradiţional) 323,70 18,12 341,82 23,45% 266,91 15,22 282,13 17,12%

Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite protejate

11,57 11,57 0,79% 11,57 11,57 0,70%

Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi mici cu

maxim P+4 niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent

87,76 3,86 91,62 6,29% 207,35 0,51 207,86 12,61%

Subzona locuinţe colective medii şi mari cu maxim P+10 niveluri

35,08 35,08 2,41% 3,54 3,54 0,21%

Instituţii şi servicii de

interes public

Zona centrală (funcţiuni de reprezentare, servicii si locuire)

4,52 4,52 0,31% 4,52 4,52 0,27%

Zona centrală (funcţiuni de reprezentare, servicii si locuire) protejată

20,70 20,70 1,42% 20,70 20,70 1,26%

Unităţi agro-zootehnice Subzona activităţi agrozootehnice 4,10 22,59 26,69 1,83% 4,10 22,59 26,69 1,62%

Unităţi industriale şi depozitare

Subzona activităţi industriale şi depozitare 653,64 653,64 44,85% 537,82 537,82 32,63%

Spaţii verzi şi de protecţie

Subzona verde - spaţii publice plantate, spaţii de agrement loisir şi sport

51,51 0,06 51,57 3,54% 52,25 52,25 3,17%

Subzona verde - culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică şi oglinzi de apă din intravilan

5,24 5,24 0,36% 5,24 5,24 0,32%

Zonă mixtă Subzona mixtă (servicii şi locuire) 86,52 86,52 5,25%

Subzona mixtă (servicii, mică industrie, depozite) 172,38 172,38 10,46%

Zonă de activitati sportive, loisir şi agrement

Dotări turistice şi servicii complementare 4,03 18,20 22,22 1,52% 4,03 39,47 43,49 2,64%

Gospodărie comunală

Subzona construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru gospodărie comunală

1,77 7,29 9,06 0,62% 2,42 4,27 6,70 0,41%

Subzona cimitirelor 12,99 0,13 13,12 0,90% 12,99 0,13 13,12 0,80%

Zone cu destinaţie specială Unităţi militare 15,67 14,58 30,25 2,08% 15,67 14,58 30,25 1,83%

Căi de comunicaţie şi transport

Căi rutiere 103,05 2,73 105,78 7,26% 105,67 2,90 108,57 6,59%

Căi ferate 12,22 12,22 0,84% 12,22 12,22 0,74%

Ape 15,03 7,42 22,45 1,54% 15,45 7,43 22,88 1,39%

TOTAL INTRAVILAN LOCALITATE / TRUPURI 1362,57 94,98 1541,35 107,10

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1457,55 100,00% PROPUNERE 1648,45 100,00%




108

108

Teritoriul intravilan existent al municipiului Făgăraş este format din:

Municipiul Făgăraş (Trup 1) S= 1362,57 ha

şi 10 trupuri izolate totalizând 94,98 ha, astfel:

Nr. Trup Nume trup

Suprafaţa

(ha)

Trup 1 Făgăraş 1362,57

Trup 2 Ferma Valea Oltului 22,84

Trup 3 SRM 6,94

Trup 4 Locuinţe 2,08

Trup 5 Grup Şcolar Av. Ioan Senchea 14,22

Trup 6 Lacuri Beclean 26,56

Trup 7 Staţie de epurare 4,55

Trup 8 Unitate militară 14,58

Trup 9 Cimitir 0,13

Trup 10 Rampă de gunoi 2,37


TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1457,55

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT al localităţii S= 1457,55ha.

Teritoriul cuprins în intravilanul de perspectivă al municipiului Făgăraş este

format din:

Municipiul Făgăraş (Trup 1) S= 1541,35 ha

şi 7 trupuri izolate totalizând 107,10 ha, astfel :

Nr. Trup Nume trup

Suprafaţa

(ha)

Trup 1 Făgăraş 1541,35

Trup 2 Ferma Valea Oltului 22,84

Trup 3 Grup Şcolar Av. Ioan

Senchea 16,61

Trup 4 Lacuri Beclean 47,67

Trup 5 Staţie de epurare 4,55

Trup 6 Unitate militară 14,58

Trup 7 Cimitir 0,13


TOTAL INTRAVILAN PROPUS 1648,45




109

109

TOTAL INTRAVILAN PROPUS al localităţii S= 1648,45.

TOTAL EXTINDERI DE INTRAVILAN S= 190,89 ha.

Se observă faptul că intravilanul a crescut cu un procent de 13,10%.

3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Nu este cazul.

3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului

3.6.1. Gospodărirea apelor

Nu se prevăd în această lucrări noi de gospodărire a apelor. Râul Olt este

îndiguit iar pentru apele meteorice de pe Iazul Morii şi din localitate există staţii de

pompare care intră în funcţiune automat. Aceste lucrări sunt în întreţinerea Regiei

Apele Române, SGA Braşov.

Pentru zona nordică din lunca Oltului este necesar a se atenţiona investitorii

că nu pot construi subsoluri deoarece apa freatică poate ajunge aproape de

suprafaţa terenului în perioade cu nivele mari ale apelor pe râul Olt.

3.6.2. Alimentare cu apă :

CONSUMURI DE APĂ

În conformitate cu studiul de fezabilitate întocmit anterior, master plan

”Alimentare cu apă şi canalizare municiul Făgăraş şi localităţile învecinate”, STAS

1343/2006, debitele de apă necesare sunt următoarele :

Nr

crt

Localitate ANUL 2010 ANUL 2015

Popu-

latie

Qzi

mediu

l/s

Qzi

maxim

l/s

Qorar

maxim

l/s

Popu-

Latie

Qzi

mediu

l/s

Qzi

maxim

l/s

Qorar

maxim

l/s

1 Făgăraş 38.815 106,74 138,76 199,82 36.626 100,72 130,94 188,55

2 Comuna Beclean 1.640 2,30 3,45 9,94 1.626 5,47 7,11 20,48

3 Comuna Cincu 1.827 2,56 3,84 11,06 1.811 6,09 l/s 7,92 22,81

4 Comuna Recea 3.179 4,45 6,68 19,24 3.151 10,59 13,77 39,66

5 Comuna Viştea 2.079 2,91 4,37 12,59 2.061 6,93 9,01 25,95

6 Comuna Voila 2.992 4,19 6,29 18,11 2.966 9,97 12,96 37,32

7 Comuna Lisa 1.611 2,26 3,39 9,76 1.597 5,37 6,98 20,10

8 Comuna Şoarş 1.858 2,60 3,90 11,23 1.841 6,19 8,05 23,18

9 Total 54.001 128,01 170,68 291,75 51.679 151,33 196,74 378,05




110

110

Anul 2010 :

La Făgăraş s-a considerat :

Q zi mediu = Kp x Ks x N x q = 1,2x1,1x38.815x(0,120x1,5) = 9.222 mc/zi

(106,74 l/s);

Q zi maxim = 1,30 x Q zi mediu ;

Q orar maxim = 0,06 x Qzi maxim

La comune :

Q zi mediu = 1,1 x 1,1 x N x (0,050 x 2) = 0,121 x N [mc/zi] = 0,0014004 x

N [l/s] ;


Q orar maxim = 0,12 x Q zi maxim.

Anul 2015 :

La Făgăraş s-au luat aceleaşi consumuri.

La comune s-au considerat următoarele consumuri :

Q zi mediu = 1,1 x 1,1 x N x (0,120 x 2) = 0,2904 x N [mc/zi] = 0,0033611

x N [l/s] ;


Q orar maxim = 0,12 x Q zi maxim = 2,88 x Qzi maxim [l/s].

Conform STAS 1343/2006 pentru combaterea incendiilor în municipiul

Făgăraş se vor considera în calcul două incendii simultane a câte 25 l/s.

La comune debitul de combatere a incendiilor este de 5 l/s.

Volumul rezervoarelor la municipiul Făgăraş se determină conform STAS

4165/88 :

V rez = V compensare + V avarie ;

Anul 2010 şi 2015 : V rez = 0,30 x 12.000 + 200 mc/h x 16 h = 6.800 mc.

Volum combatere incendiu = 50 l/s x 3,6 x 3 h = 540 mc, mai mic decât

rezerva de avarie.

Rezervoarele existente au un volum de 6.100 mc. Deci se încadrează în

rezerva necesară.

La comune rezervoarele se vor calcula după relaţiile :




111

111

rezervă compensare = 0,50 x Q maxim zi = 146 - 289 mc în etapa 2010 şi

302 – 595 mc în etapa 2015.

rezervă de combatere a incendiilor = 5 l/s x 3,6 x 3 h = 54 mc.

Se constată debite de apă necesare mult mai mici în calculul efectuat în

MASTER PLAN, conform STAS 1343/2006, faţă de proiectele anterioare în care era

indicat un debit de 842 l/s pentru perspectivă faţă de 196,74 l/s în prezent. Sursele

de apă existente asigură necesarul de apă al municiului Făgăraş în prezent şi în

perspectivă având în vedere că nu sunt prevăzute dezvoltări industriale sau de altă

natură şi s-au luat măsuri de raţionalizare a consumurilor.

Pentru accesarea de fonduri europene s-a întocmit un studiu de fezabilitate

MASTER PLAN pentru anii 2011-2035 prin care se propun următoarele lucrări :

(i) Reabilitare captare prin puţuri forate Hurez: deznisipare 5 puţuri forate,

staţie de clorare nouă, reabilitare construcţii rezervoare ;

(ii) Reabilitare captare prin puţuri forate Iaşi : deznisipare 13 puţuri forate,

staţie de clorare nouă ;

(iii) Modificarea traseului conductelor de aducţiune astfel încât să fie

amplasate numai pe terenuri aflate în proprietatea Primăriei Făgăraş ;

(iv) Reabilitarea reţelelor de distribuţie, înlocuirea conductelor de azbociment

şi oţel a căror durată normată de funcţionare a expirat cu conducte din

polietilenă cu durata de exploatare de 50 de ani ;

(v) Extinderea reţelei de distribuţie astfel încât toată populaţia din municipiu

să fie conectată la sistemul de distribuţie.

(vi) Modernizarea instalaţiilor de alimentare cu apă, cu realizarea unor

sisteme automate de funcţionare a instalaţiilor, de transmitere permanentă a

datelor privind parametrii asiguraţi în sistemul de alimentare cu apă :

- nivelul apei în toate rezervoarele de înmagazinare ;

- poziţia de funcţionare a pompelor (în funcţiune sau în repaus) –

parametrii de funcţionare (debite, presiuni pe refulare, consum de

energie electrică) ;

- presiunea de servici în punctele principale ale arterelor de distribuţie

din tot municipiul;




112

112

- consumuri de apă pe cartiere de locuinţe ;

- consumuri de apă pe sursele de apă.

Datele de exploatare trebuiesc transmise la un birou central de colectare a

datelor şi raportate în cazul unor cazuri anormale la factorii de decizie pentru

remedierea situaţiilor respective.

(vi) Montare de contoare la toţi consumatorii. În zonele în care sunt montate

contoare s-au constatat reduceri semnificative a consumurilor.

(vii) Este necesar un studiu asupra întregului sistem de alimentare cu apă

pentru stabilirea stării de funcţionare a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi

a încadrării în limitele duratelor normate de exploatare. Se vor stabili necesităţile de

reabilitare a lucrărilor cu durata de exploatare depăşită în acest moment şi a

necesităţilor în următorii 4-5 ani.

(viii) Se va analiza necesitatea montării unor electropompe sau a altor

echipamente cu randamente mai ridicate pentru diminuarea costurilor cu energia

electrică.

3.6.3. Canalizare

Conform listei de investitii aprobata de Ministerul Mediului pentru

îmbunătătirea sistemului de canalizare din municipiul Făgăras au fost propuse

urmatoarele investitii :

(i) Reabilitare reţea de canalizare în lungime de 25.516 m.

Prin aceasta reabilitare se urmăreşte diminuarea infiltraţiilor din sistemul

freatic în reţea. Se vor inlocui cu prioritate tronsoanele cu un grad ridicat de uzură

pe care se înregistrează numeroase avarii. Se va dubla reţeaua de canalizare

existentă în sistem unitar cu o reţea nouă care va prelua separat apele uzate

menajere care să fie conduse astfel direct în staţia de epurare.

(ii) Extinderea reţelei de canalizare pe o lungime de 8.543 m pentru ca toţi

locuitorii municipiului să aibă asigurată evacuarea apelor uzate menajere în condiţii

sanitare.




113

113

3.6.4. Alimentare cu căldură

Pentru a deveni funcţional (rentabil) pe principii tehnico-economice moderne,

la sistemul de termoficare actual este necesară o reabilitare a sistemelor de

încalzire din interiorul clădirilor (blocurilor de locuinte) existente. Sistemul practicac

cu repartitoare nu a dat rezultatele scontate.

În practica altor instalaţii s-a executat o separare a instalaţiilor de încălzire,

montarea de coloane noi pe casa scării şi racorduri separate la fiecare apartament

cu contor propriu de măsurare a consumurilor. Acesta este sistemul de incălzire

practicat în străinătate şi nu s-a ajuns la soluţia tehnică de debranşare şi montare

de centrale individuale.

Pentru construcţiile noi se propune realizarea de centrale termice la fiecare

clădire, pe gaze naturale, şi utilizarea intensă a sistemelor noi de energie

neconventională ca panouri solare pentru preparare apă caldă, panouri solare

fotovoltaice, pompe de caldură.

3.6.5. Alimentare cu gaze naturale

Se propun următoarele lucrări :

(i) Reabilitarea în totalitate a reţelelor de distribuţie, a branşamentelor şi a

posturilor de reglare-măsurare, înlocuirea conductelor de oţel a căror durată

normată de funcţionare a expirat cu conducte din polietilenă cu durata de

exploatare de 50 de ani ;

(ii) Extinderea reţelei de distribuţie astfel încât toată populaţia din municipiu

să fie conectată la sistemul de distribuţie.

Se va asigura montarea posturilor de reglare la limita incintelor inclusiv a

contoarelor de măsurare a consumurilor.

3.6.6. Alimentare cu energie electrică

(i) Alimentarea cu energie electrică a viitorilor consumatori se va face prin

posturi de transformare amplasate în centrul de greutate al zonei.

Posturile de transformare vor fi echipate cu transformatoare de 400 kvA şi se

vor alimenta prin linii subterane de 20 kv .




114

114

Posturile de transformare vor fi supraterane, cabine zidite independente sau

înglobate în parterele clădirilor.

La amplasarea unor construcţii trebuie să se aibe în vedere următoarele

distanţe minimale de protecţie:

pentru LEA 20 kv : 12 şi 12 m de ambele părţi ale liniei ;

pentru LEA 110 kv : 18,5 şi 18,5 m ;

(ii) Se va asigura reabilitarea instalaţiilor existente, a reţelelor şi a posturilor

de transformare.

Se va asigura demontarea liniilor aeriene, a celor montate pe faţade de

clădiri şi se vor înlocui cu linii pozate subteran, la distanţe de siguranţă faţă de alte

reţele edilitare.

Pentru noile construcţii proiectate nu se vor admite decât reţele şi

branşamente pozate subteran cu amplasarea firidei de branşament la limita incintei,

inclusiv a contoarelor de măsurare a consumurilor.

3.6.7. Telecomunicaţii

Instalaţiile de telecomunicaţii din municipiul Făgăraş sunt într-un proces

amplu de modernizare ce constă din realizarea de centrale digitale şi reţele

subterane de capacitate sporită.

Se prevăd următoarele :

montarea de centrale telefonice digitale în fiecare cartier ;

interconectarea centralelor ;

redimensionarea reţelelor de telecomunicaţii ;

extinderea reţelelor de telecomunicaţii în noile zone construite.

demontarea reţelelor montate aerian şi montarea de reţele subterane în

toată localitatea.

Nu se vor admite reţele sau racorduri aeriene la noile construcţii ce se vor

autoriza.




115

115

3.6.8. Gospodarie comunală

Managementul integrat al deşeurilor priveşte realizarea unui sistem integrat

de colectare a deşeurilor, care să includă separarea la sursă a deşeurilor şi

reciclarea unei cantităţi cât mai mari de materiale refolosibile.

3.7. Protecţia mediului

Căile de limitare şi/sau eliminare a poluării şi degradării aerului, apei şi

solului:

inventarierea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare, acestea

incluzând: localizare, parametrii fizici ai emisiilor, debite masice ale

poluanţilor, mod de utilizare a instalaţiilor (inclusiv a celor de captare şi de

epurare a gazelor daca este cazul)

reducerea etapizată şi progresivă a emisarilor în corelare cu progresul

ştiinţific şi tehnic în domeniu şi în funcţie de disponibilităţile financiare pe

baza studiilor cost-eficienţă

elaborarea si aplicarea unui sistem de reglementari pentru protecţia mediului

la nivel local

pentru toate zonele industriale şi de depozitare se prevăd plantarea de

perdele forestiere de protecţie faţă de vecinătăţi şi zone tampon acolo unde

este necesar

s-au instituit zone de siguranţă şi de protecţie acolo unde legislaţia şi

normele sanitare o impun (cimitire, ape, rezervoare de ape, staţii de epurare,

căi de comunicaţie şi infrastructură edilitară, monumente istorice).

3.7.1. Gestionarea deşeurilor

a) Generalităţi

Activitatea de gestionare a deşeurilor la nivel naţional se află într-o fază de

restructurare şi reorganizare ca urmare a transpunerii prevederilor legislaţiei

europene în domeniul gestionării deşeurilor în legislaţia naţională prin Ordonanţa de

Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată

prin Legea 426/2001 cu completările şi modificările ulterioare.




116

116

Această nouă lege are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de

vedere ecologic şi economic. Obiectivul general îl reprezintă reducerea impactului

gestionării deşeurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor

economice prin utilizarea deşeurilor ca resursă şi îndeplinirea cerinţelor legislaţiei

europene.

Concret, noua strategie naţională în domeniu va avea ca rezultat închiderea

tuturor depozitelor de deşeuri şi platformelor de gunoi necontrolate, construirea

unor depozite ecologice de deşeuri şi a unor staţii de transfer locale, în cadrul unui

sistem de colectare integrat pentru zonele urbane şi rurale.

La nivel naţional, până la 16 iulie 2009, România trebuia să închidă 78 de

depozite municipale neconforme, din care la nivelul regiunii 7 Centru un număr de

49 depozite neconforme.

La nivelul judeţului Braşov existau 9 depozite de deşeuri municipale

NECONFORME CLASA ”B” (conform HG 349/2005), în 4 municipii şi 5 oraşe,

conform tabelului de mai jos:

Depozitele de deşeuri municipale - situaţia existentă la nivelul judeţului

Braşov

Depozit

Anul de sistare

depozitare

(cf HG 349/2005)

Suprafaţa depozitului la

momentul sistării

depozitării, (ha)

Braşov 2007 15

Făgăraş 2008 15

Râşnov 2008 2,4

Săcele 2008 3

Zărneşti 2008 2

Codlea 2009 2,14

Predeal 2009 0,5

Victoria 2009 1,5

Rupea 2017 1,5

Total 30,39

Sursa datelor: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru

De asemenea, la nivelul regiunii 7 Centru, în mediu rural, funcţionau un

număr de 1049 spaţii de depozitare care, în general, erau terenuri neamenajate. La

nivelul judeţului Braşov, conform datelor furnizate de către Agenţia de Protecţie a

Mediului (APM), funcţionau un număr de 59 spaţii de depozitare în mediul rural,




117

117

care trebuiau să fie închise şi ecologizate până la 16 iulie 2009. Suprafaţa ocupată

de aceste depozite era de cca. 30 ha în mediul urban şi de cca. 22 ha în mediul

rural.

Harta depozitelor - situaţia existentă la nivelul Regiunii 7 Centru

Sursa: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru

În Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este prevăzut că în judeţul

Braşov vor fi funcţiona două depozite ecologice: cel care deja funcţionează la

Braşov şi unul în zona Făgăraşului. Depozitul de la Făgăraş este, deocamdată, doar

în stadiul de proiect.

Depozit ecologic zonal Braşov, operat de către S.C. FIN-ECO S.A. Braşov. A

fost pus în funcţiune în 2004, iar anul estimat de închidere este 2029. Depozitul

deserveşte un număr de 450.000 locuitori din municipiul Braşov şi localităţile

arondate Braşov, Bod, Bran, Budila, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, Fundata,




118

118

Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Moieciu, Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer, Sânpetru,

Şinca, Târlungeni, Vama Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele, Predeal, Râşnov şi

Zărneşti.

Staţiile de transfer sunt spaţii amenajate şi autorizate în care deşeurile sunt

colectate, selectate pe categorii (acolo unde nu a fost efectuată operaţiunea de

colectare selectivă) în deşeuri metalice, deşeuri combustibile formate din plastic,

lemn, hârtie şi deşeuri biodegradabile pentru fabricarea compostului iar deşeurile

care nu pot fi valorificate vor fi transferate la depozitul conform de deşeuri pentru

eliminare definitivă. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru distante

de peste 60 km de amplasamentul depozitului de deşeuri şi volume anuale de

deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic,

staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de transport mai mari decât

costurile de operare. Cele şase staţii de transfer din judeţul Braşov trebuie

construite la Râşnov, Măieruş, Predeal, Prejmer, Hoghiz şi Victoria.

În vederea depozitării viitoare a deşeurilor municipale din municipiul Făgăraş

şi împrejurimi, este necesară deschiderea celui de-al doilea depozit ecologic zonal,

stabilit prin Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor în zona Făgăraş. Până în

prezent s-a stabilit locaţia viitorului obiectiv pe teritoriul administrativ al comunei

Beclean. Acesta va deservi o populaţie de 115.000, capacitatea totală proiectată

800.000 t. El va fi deservit de două staţii de transfer respectiv Victoria si Hoghiz .

(pentru zona de nord a judeţului)

b) Gestionarea deşeurilor în municipiul Făgăraş

SC SALCO SERV SA, ca operator, realizează de salubritate, deszăpezire şi

curăţarea poleiului în Municipiul Făgăraş şi comuna Hârseni.

Colectarea selectivă se practică începând cu anul 2011. în tot Municipiul

Făgăraş în mod neorganizat, prin recipienţi în număr de 436 bucăţi, pe culori, pe

categoriile de deşeuri, PET şi metal, hârtie şi carton, sticlă, în cadrul unui

parteneriat între SC ECO-ROM AMBALAJE SA, Primăria Municipiui Făgăraş şi SC

SALCO SERV SA.




119

119

Colectarea şi evacuarea deşeurilor stradale se face începând cu 01.06.2011

de către SC SALCO SERV SA.

Echipamentele electrice şi electrocasnice se recuperează de către R.O.R.E.C.

în cadrul unui parteneriat cu Primăria Municipiui Făgăraş.

O problemă deosebită a municipalităţii este depozitul din Dealul Galaţiului

care este neconform cu normativele de mediu şi trebuia închis până la sfârşitul

anului 2008. În acest scop se preconizează a se realiza un depozit ecologic, care va

rezolva depozitarea pentru întreaga zonă a localităţilor din jurul Făgăraşului, Rupea

şi Victoria.

Conform prevederilor HG nr. 349/2005 – Hotărârea privind depozitarea

deşeurilor, depozitul este considerat neconform şi nominalizat în Anexa nr. 5, tabel

nr. 5.1. – Depozite neconforme clasa „b”, din zona urbană care sisteaza depozitarea

conform termenelor din tabel; termenul de închidere prevăzut în această anexă

pentru depozitul de deşeuri Făgăraş fiind anul 2008 . Se menţionează faptul că,

lipsa fondurilor a împiedicat realizarea acestui obiectiv.

Deponia neamenajata de deşeuri, este amplasată pe un teren neproductiv şi

a funcţionat pe actualul amplasament (Dealul Galaţiului) din anul 1975. Suprafaţa

de teren se afla în proprietatea Primăriei Municipiului Făgăraş, ocupand circa 2,36

ha conform extrasului de Carte Funciară cu nr. parcela 420/6 terenul fiind notat în

Monitorul Oficial nr. 697 bis, Anexa Nr. 4 – „Inventarul bunurilor care aparţin

Domeniului public al Municipiului Făgăraş.

Problema deşeurilor municipale a devenit tot mai acută datorită pe de o parte

a creşterii cantităţii acestora, iar pe de altă parte datorită impactului lor negativ tot

mai pronunţat asupra mediului înconjurător.

Suprafaţa de sol afectată de acoperirea cu deşeuri este de cca. 2,36 ha, în

condiţiile în care acest teren nu a fost amenajat ecologic pentru depozitarea de

deşeuri, mediul înconjurător nu a fost protejat.

3.8. Reglementări urbanistice

În urma analizei multicriteriale a situaţiei existente dar şi ţinând cont de

solicitările autorităţii locale, teritoriul intravilan stabilit a fost împărţit în mai multe




120

120

zone funcţionale, fiecăreia corespunzându-i o unitate teritorială de referinţă. Aceste

UTR-uri au fost stabilite având la bază mai multe criterii: funcţiunea dominantă,

caracteristicile ţesutului existent, condiţiile de amplasare şi configurare a clădirilor

în zona respectivă, urmărind delimitarea lor astfel încât să se poate stabili, la

nivelul fiecărei unităţi un set de reglementări unitare şi omogene. Aceste zone

funcţionale, UTR-uri sunt:

zona de locuinţe care a fost împărţită în 3 subzone astfel: L1 zona de locuinţe

individuale şi colective medii şi mici (max P+4 niveluri) situate în zonele

existente constituite, în ţesutul tradiţional al localităţii, L2 – zona de locuinţe

noi, individuale şi colective medii şi mici (max P+4 niveluri) situate în

enclavele neconstruite şi în zonele de extindere ale intravilanului şi L3 – zona

de locuinţe colective medii şi mari(max P+10 niveluri).

zona de activităţi productive care cuprinde zonele industriale şi cele de

depozite (A2) si cele agro-zootehnice (A1)

zona spaţiilor verzi care cuprinde culoarele de protecţie faţă de infrastructura

tehnică şi oglinzi de apă din intravilan (V2) dar şi spaţiile verzi publice şi

dotările de sport şi agrement (V1)

cele două tipuri de zone mixte M1 – zona mixtă de servicii şi locuire şi M2 -

zona mixtă care cuprinde funcţiuni de mică industrie, depozite şi prestări

servicii

zona de dotări turistice şi servicii aferente (St) – zona Lacuri Beclean

zona de căi de comunicaţie care este reprezentată de căile rutiere (C1) şi

căile ferate (C2)

zona de gospodărie comunală care cuprinde atât construcţiile şi amenajările

izolate pentru gospodărie comunală (G1), cât şi într-o subzonă distinctă,

cimitirele (G2).

Prin instituirea acestor UTR-uri prezentul PUG încearcă o reconfigurare a

zonificării funcţionale a oraşului.

În urma analizei situaţiei existente s-a observat o tendinţă de dezvoltare

total aleatorie şi haotică. Aceasta creează incompatibilităţi funcţionale, zone

destructurate şi un mod total ineficient de utilizare a terenului.




121

121

Reglementările impuse au menirea de a direcţiona şi a controla această

dezvoltare. Ţinând cont de necesităţile şi tendinţele evidente de dezvoltare ale

oraşului a fost creionată o strategie care urmăreşte unificarea şi omogenizarea

ţesutului, crearea unei compoziţii urbanistice coerente în dezvoltările viitoare.

Se încearcă păstrarea şi extinderea acolo unde se poate a zonelor verzi de

sport şi agrement. Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune ca

minimum 25% din suprafaţa fiecărei parcele noi sa fie amenajată ca spaţiu verde.

Se instituie zona de protecţie de 100.00 m în jurul monumentelor istorice

înscrise în Lista monumentelor istorice, zone de protecţie sanitară de 50.00 m în

jurul cimitirelor, iar în jurul fermelor zone de protecţie de 500.00 m . La drumuri se

instituie zone de protecţie de 50.00 m din axul autostrăzii, 22.00 m din axul

drumului naţional, şi 20.00 m din axul drumului judeţean.

Conform Hotarârii de Guvern nr. 62 din 07.02.1996 este obligatoriu

avizul Statului Major General pentru:

- orice fel de construcţii ce urmează a fi executate la o distanţă mai mică de

2.400 m faţă de obiectivele speciale situate în extravilan;

- toate construcţiile care vor fi executate în vecinatatea obiectivelor militare

situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum şi a celor situate de cealaltă parte

a străzilor învecinate cu incinta acestora, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.

Pentru zonele de conversii funcţionale se instituie interdicţie de

construire până la întocmirea PUZ. Este obligatorie întocmirea PUZ pe

întreaga suprafaţă a zonelor respective în vederea configurării tramei

stradale, rezolvării acceselor şi a echipării tehnico-edilitare. Această

interdicţie urmăreşte evitarea fragmentării zonelor destinate funcţiunilor mixte,

realizarea unor configuraţii ale tramelor stradale coerente şi unitare cu rezolvarea

acceselor fără a se îngreuna traficul pe căile de comunicaţie majore.

Construcţiile şi activităţile din zona fostului combinat Făgăraş vor respecta

prevederile din studiul “Analiza tehnică a suprafeţei Combinatului Nitramonia în

vederea actualizării PUG municipiul Făgăraş”, precum şi prevederile ISU şi ale

legislaţiei de mediu şi de sănătatea populaţiei aflate în vigoare. Activităţile

industriale cu un grad ridicat de poluare îşi vor retehnologiza procesele de producţie




122

122

şi echipamentele tehnice astfel încât să se reducă gradul de poluare. De asemenea,

activităţile care implică un risc ridicat de producere a unor accidente (explozii,

poluare accidentală) vor lua măsuri de sporire a siguranţei, de instituire şi

respectare a unor zone de protecţie faţă de locuitorii şi activităţiile din zonă.

În enclavele neconstruite din intravilanul existent dar şi în zonele de extinderi

de intravilan este necesară întocmirea de PUZ-uri pentru stabilirea detaliată şi

exactă a tramei stradale, a lotizării, acceselor şi echipării tehnico-edilitare.

Ţinând cont de caracterul specific al localităţii, prezentul PUG propune în

privinţa regimului de înălţime al viitoarelor construcţii să nu se depăşească P+4

pentru locuinţele individuale şi colective medii şi mici şi P+10 pentru cele colective

înalte.

Pe două terenuri în suprafaţă totală de 22.4 ha se intenţionează construirea a

două parcuri fotovoltaice prin amplasarea repetitivă de panouri fotovoltaice în

scopul producerii de energie “curată”.

Suprafeţe parcuri fotovoltaice propuse

Nr. Parcelă Zona Arie (mp) Arie (ha)

Ps 12000/1/2 Vestul municipiului Făgăraş

(la vest de zona Nitramonia) 108.434 10,8

Ps 420/1/1 Nord vestul municipiului Făgăraş

(în podişul Hârtibaciului) 116.000 11,6

Terenul amplasat în partea de Nord a cartierului Galaţi (în Podişul

Hârtibaciului) are potenţial pentru acest tip de dezvoltare datorită:

- amplasării terenului în imediata vecinătate a drumului judeţean DJ104D,

accesul fiind asigurat fără intervenţii suplimentare,

- existenţei liniei de joasă tensiune,

- gradului de însorire a terenului.

Având în vedere faptul că unul din amplasamentele vizate se află în interiorul

SPA Podişul Hârtibaciului, în urma evaluării aspectelor ecologice în teren se

constată că prin construirea de panouri fotovoltaice starea de conservare a fiecărei




123

123

specii nu va fi supusă modificării, deoarece impactul cuantificat asupra acestor

entităţi de interes comunitar este minim.

3.9. Obiective de utilitate publică

În baza legislaţiei actuale, lucrările considerate a fi de utilitate publică sunt,

în general, următoarele: prospecţiunile şi exploatările geologice, căile de

comunicaţie, alinierea şi lărgirea străzilor, echiparea tehnico-edilitară, îndiguiri şi

regularizări de râuri, sisteme de irigaţii şi lucrări de gospodărire a apelor, clădirile şi

terenurile necesare obiectivelor sociale şi de administraţie publică, salvarea,

protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, apărarea ţării.

Din analiza situaţiei existente s-au identificat ca prioritar de realizat

următoarele două tipuri de obiective de utilitate publică:

1. amenajarea intersecţiilor importante de pe teritoriul localităţii, a

străzilor propuse şi realizarea ocolitoarei municipiului Făgăraş şi a autostrăzii

Transilvania

2. echiparea tehnico-edilitară în teritoriu

4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE

Prezenta documentaţie urmează a fi supusă discuţiei autorităţilor locale, şi

ale Judeţului Braşov şi apoi avizată şi aprobată conform reglementărilor Legii nr.

350/2001.

Odată aprobat Planul Urbanistic General şi Regulamentul aferent capătă

valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale şi

judeţului Braşov ce vor urmări aplicarea lor.

Stabilirea reglementărilor impuse s-a realizat în baza analizei multicriteriale

la nivelul localităţilor componente privind:

Funcţiunea dominantă în zonă;

Fondul construit existent;

Circulaţia şi echiparea edilitară;




124

124

Având în vedere că studiul privind organizarea viitoare a localităţii a condus

la extinderea intravilanului existent, se impune ca aceste zone să fie reglementate

în detaliu prin Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform legii.

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face conform

Regulamentului aferent Planului Urbanistic General – care cuprinde :

Prescripţii şi reglementări generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul

propus al municipiului;

Prescripţii specifice de construibilitate la nivelul unităţilor teritoriale de

referinţă.

Întocmit,

Urb. Dana Apostol

cuprins 1. introducere3 - primaria-fagaras.ro pug fagaras.pdf · p r i m Ă r i a m u n i c i p i u...

Documents