S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Pe m@sur@ ce domeniulcunoa}terii umane devinemai vast, cu atât cre}te }ibun@voin]a între oameni.”

Nicolae Titulescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 296 anul 7 vineri, 18 februarie 2011 1 RON

Când traiul pe datorie a devenit un modus vivendi }im@surile de redresare î]i sunt dictate de al]ii, singurullucru bun care-]i mai r@mâne la îndemân@ este s@ tragidin când în când o linie ca s@ vezi m@car ce câ}tiguri]i-au adus, totu}i, vreme de doi ani, banii }i guvernareaFMI. Fire}te, timpul nu se mai întoarce înd@r@t, nimicnu mai poate fi schimbat, dar o evaluare „la rece” arezultatelor poate cel pu]in s@ confere sau nu o legi -timitate deciziilor politice strategice pe care România }ile-a asumat în debutul crizei economico – financiare.Se }tie c@, la începutul lui 2009, guvernul nostru desco perea brusc, dup@ o perioad@ controversat@ de euforiebugetar@ }i electoral@, c@ în visteria ]@rii nu mai sunt baninici de investi]ii, nici de salarii, nici de pensii.

Doi ani cu FMI: o experien]@ e}uat@

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Nimeni nu este mai lesne de în}elat decât omulde bun@ credin]@”

Mihai Eminescu

Poate prima încercare – reu}it@ – de a aborda analitic con-ceptul de model economic a realizat-o, în literatura eco-nomic@ româneasc@, prin 1965 – 1966, cercet@torul TiberiuSchattelles, de la – atunci – Institutul de Cercet@riEconomice. Eforturile sale au fost reunite în volumul deautor „Modelul în {tiin]ele Economice” ap@rut la scurt@vreme. Am avut bucuria – eram tân@r economist-cerce

t@tor – s@ fac recenzia lucr@rii în pagina economic@ a unui important ziar româ-nesc al perioadei. Apreciam deosebit încercarea lui Schattelles de a modela, prinformule inteligente }i cu sprijinul econometriei, fenomenul economic al cre}terii }idezvolt@rii economice, preocup@ri inteligent aplicate în carte pe economiaromâneasc@ din acea vreme, o economie, deopotriv@, efervescent@ }i emergent@,dinamic@, privilegiind, în bun@ m@sur@, laturi calitative ale evolu]iei economice.

Dan POPESCU

Istoria Rusiei începe cuistoria slavilor de r@s@ritcu peste o mie de ani înurm@. În anul 882 a fostfondat primul stat rusimportant cunoscut subnumele de VoievodatulRus al Kievului, acestaadopând cre}tinismul înanul 988 la presiuneaBizan]ului. Astfel, în jurulanului 1000 exista dejaun stat rus puternic, cu o

cultur@ caracteristic@ bazat@ pe sinteza dintre cul-turile slav@ }i bizantin@, care avea s@ defineasc@cultura rus@ pentru urm@toarele }apte secole.

Ascensiunea economic@ a „ursuluide la Est”

asistent univ. drd.Alin OPREANA

18 februarie 1564. Moartea acestei mari personalit@]i a lumii - sculptor, pictor, arhitect, inventator, }.a. - italianul Michel Angelo.

Ra]ionalitate }i decizie^n condi]ii de criz@ (IV)

Putem lua drept exemplu pen-tru bunurile publice programeleteleviziunii publice din Româ -nia: acestea au în foarte bun@m@sur@ caracteristicile bunu ri -lor publice, respectiv non-rival-itatea }i non-excludabilitatea.Re cep ]ia na]ional@ }i facil@ asemnalului tv face ca orice dori-tor s@ poat@ urm@ri programelerespective, costul im plicat pen-tru a exclude de la recep]ie

nepl@titorii fiind prohibitiv. De asemenea, consumul aces-tui bun economic de c@tre n persoane nu afecteaz@disponibilitatea lui pentru n+1 persoane }i nici nu implic@varia]ii ale pre]ului datorate raportului cerere – ofert@.

Introducerea unei taxe pentru finan]area televiziunii pub-lice a suscitat multe discu]ii cu ani în urm@, discu]iireaprinse în aceste s@pt@mâni de aducerea în discu]ie anivelului acestei taxe.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

Introducere Prin transform@rile pecare le produce în soci-etate, materializate atâtpe plan economic, dar }isocial, cultural sau demediu, turismul devineun vector important îndezvoltarea ]@rilor }iregiunilor. Sub diferitefor me, conexiunile turis-mului în eco nomie suntdeseori multiple }i greude evaluat in totalitate.

Instrumentul consacrat }i utilizat din ce în cemai mult de autorit@]iile preocupate de evaluareaimpactului. Complexitatea fenomenului turistic }imultitudinea interdependen]elor sale cu alteactivit@]i economice fac ca el s@ poat@ fi abor-dat }i la nivel macroeconomic în strâns@ rela]iecu celelalte sectoare, în cadrul standardizat alcontabilit@]ii na]ionale.

Contul satelit al turismului.Studiu de caz: România (I)

stud. masterand Adina-Maria FLE{ER

continuare ^n pag. 7

Sediul FMI

Model }i antimodel în economie

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Solilocvii de duminic@

Dan POPESCU

Invita]ie la lectur@Ioana Blaga Frunzescu

“Frustrare }i nesa]”- Personajul feminin ^n proza

}i teatrul lui I. L. Caragiale

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 5

pag. 7

pag. 8

dr. Dan-Alexandru POPESCU

Invita]ie la c@l@torieprofesional@ -Rennes - Paris

pag. 6

Vedere din Kiev

Vedere din Londra

DECIZII 2 VINERI 18 FEBRUARIE 2011

urmare din pag.1Problema ini]ial@ a fost cea a fi -nan]@rii acestui serviciu public,ini]iatorii taxei invocând lipsaresurselor suficiente pentru livrareaunui serviciu de calitate. Discu]iile deatunci, ca }i discu]iile de acum, auavut leg@tura cu încercarea evident@a managementului TVR de a maxi-miza cota de finan]are public@ dinmixul de buget de care dispune. Înacest fel, TVR câ}tig@ un avantajcompetitiv mascat în ceea ceprive}te pia]a de publicitate, devreme ce costurile de func]ionare }iproduc]ie ar fi fost integral saumajoritar acoperite din surse publice.Motivarea a fost }i este una denatur@ s@ eviden]ieze interesul pub-lic, respectiv TVR ar trebui finan]at@în acest mix pentru a nu devenicomercial@ – adic@ pentru a nu-}idetermina grila de programe în prin-cipal pe baza predic]iilor }im@sur@torilor de audien]@. În acestfel, caracterul postului ar putea fimai mult orientat pe informare }icultur@. O astfel de sus]inere r@mânepar]ial descoperit@ tocmai pentruleg@tur@ mai slab@ pe care postul oare cu audien]a: dac@ finan]area pub-lic@ deta}eaz@ m@car par]ial pro-gramele de problema audien]ei, atun-ci r@mâne neclar cine vor fi benefi-ciarii informa]iilor echilibrate }i cul-turaliz@rii maselor (un concept evi-dent mai vechi decât ne convine s@recunoa}tem!), de vreme ce respec-tivele emisiuni sunt considerate depoten]ialul telespectator mai pu]ininteresante decât altele care sedesf@}oar@ simultan.Dincolo de chestiunile care ]in deinformarea public@, au rams înumbra toate celalte aspecte, referi-toare la modul în care bunurile pub-lice sunt consumate. Astfel, introduc-erea unei taxe pentru televiziuneapublic@, taxa ce nu are leg@tur@ cunatura }i cantitatea consumat@ dinrespectivul bun economic, rezolv@cererea de finan]are a TVR, dar las@deschis@ discu]ia despre politicilereferitoare la consumul bunurilorpublice. Legea care reglementeaz@taxa tv pune la plat@ de-a valma per-soane fizice }i juridice, obliga]ia deplat@ fiind creat@ automat, urmândca acei nemul]umi]i s@ consumetimp }i resurse pentru a sc@pa deea. Din nou, devine evident@ inten]iade a colecta bani de la oricine poatefi g@sit la îndemân@, f@r@ a analiz@posibilele r@spunsuri la un astfel deeventual demers.În ceea ce prive}te raportul dintrera]ionalitate }i deciziei, una dintreaxele de discu]ie se refer@ cu sigu-ran]@ la corectitudine sau mai binespus la felul în care fiecare dintre ceiviza]i de consumul/plata bunurilorpublice sau private percepe corecti-tudinea. Una dintre analizele dereferin]@ pentru acest domeniu a fostf@cut@ de Kahneman, Knetsch }iThaler în 1986. Ace}tia au ar@tat –bazându-se pe eviden]e empirice –c@ în orice judecat@ referitoare lacorectitudine p@rem s@ lu@m deciziiîn func]ie de trei factori, to]i trei înleg@tur@ cu ceea ce ei au numit dualentitlement. Cei trei factorimen]iona]i sunt tranzac]iile de

referin]@, rezultatele a}teptate aletranzac]iilor }i circumstan]ele în caretermenii tranzac]iei sunt schimba]i.Prima dintre ele se refer@ la tendin]anatural@ pe care o avem de a com-para tranzac]ia pe care o evalu@mdin punct de vedere al corectitudiniicu alte tranzac]ii similare. Astfel,dac@ la magazin cineva cump@r@ unsuc cu 1,50 lei, iar nou@ ni se cere1,65 lei pentru acela}i suc, tindems@ consider@m situa]ia ca fiindincorect@. Situa]ia devine mai com-plicat@ din punct de vedere al aces-tui factor atunci când în cadrul uneitranzac]ii fiecare dintre p@r]i arepuncte de referin]@ proprii. PoliticaGuvernului referitoare la salariile dinsistemul bugetar poate fi astfel anal-izat@, conflictul care se deruleaz@înc@ fiind predictibil. Astfel, Guvernula ales s@ foloseasc@ drept tranzac]iide referin]@ salariile sau veniturileextreme din diferitele domeniibugetare, pentru a fundamenta oreducere global@ a salariilor. Salaria]ii– de exemplu profesorii – au evalu-at situa]ia din punct de evedere alcorectitudinii raportându-se la neapli-cata lege a salariz@rii, care pentru eiprevede o dublare a salariilor.Situa]ia de nepunere în aplicare aacestei legi pentru profesori a fostposibil comparat@ cu avansul seriosal salariilor în ceea ce prive}tefunc]ionarii din administra]ia public@local@ }i central@, salariile magis-tra]ilor, etc. Într-un mod previzionatde cercet@ri experimentale din teoriajocurilor înc@ de acum un sfert desecol, profesorii au evaluat m@surile

guvernului ca fiind incorecte,refuzând s@ accepte automatpunctele de referin]@ sugerate de dis-cursul public. De altfel, cercet@rile depsihologie economic@ arat@ c@ aces-te puncte de referin]@ }i schemadup@ care ni le alegem sunt destulde pu]in flexibile. De aceea, estenerealist s@ ne imagin@m, c@ simplaaudiere a unui discurs politic repetat– oricât de persuasiv ar fi acesta –va produce o schimbare consisten]@}i în masa referin]elor. Politica ine-chitabil@ sau mai degrab@ haotic@ aguvernului în domeniul salariz@rii dinmediu public a dus la o situa]ie pen-tru care ie}irea g@sit@ s-a doveditfals@. Ideea unei scheme desalarizare unitar@ }i UNIC~ a creatpentru scurt timp impresia c@ vor ficorectate derapajele de distribu]ie.Din p@cate, pentru succesul acesteiidei de repara]ie moral@ }i rea}ezarecorect@ a salariilor ar fi fost nevoiede scheme de corectare prin adaus}i nu prin reducere. Men]inerea unorcategorii preferen]iate }i mai alesreducerea indicilor salariali pentrumajoritatea categoriilor bugetare acrescut reac]ia de respingeredatorat@ percep]iei acute a unorm@suri ca fiind incorecte.Cercet@rile experimentale din dome-niul Analizei ComportamentelorEconomice }i din Teoria Jocurilorarat@ c@ în cazul în care unul dintrefactorii din cadrul interac]iunii tindes@ perceap@ interac]iunea ca fiindincorect@ din punct de vedere moral,reac]ia sa va fi în afara principiuluimaximiz@rii utilit@]ii. Astfel, inter-

ac]iuni formalizate experimental pre-cum Dictator Game, arat@ c@ partic-ipan]ii tind s@ ignore un posibilcâ}tig atunci când contractul propuseste perceput ca incorect.Analiza rezultatelor tranzac]iilor influ-en]eaz@ de asemenea percep]iaasupra corectitudinii lor., datele depân@ acum ar@tând c@ oamenii per-cep o tranzac]ie ca fiind incorect@dac@ una dintre p@r]i câ}tig@ }icealalt@ pierde. Astfel, dac@ un pro-duc@tor scumpe}te un bun, s@ zicempomenita sticl@ de suc, f@r@ ca dinaceast@ opera]iune profitul s@u s@creasc@, scumpirea nu este per-ceput@ ca fiind incorect@. Îns@ dac@scumpirea produce o cre}tere deprofit pentru vânz@tor, atuncicump@r@torul tinde s@ perceap@ tran-zac]ia ca fiind incorect@. Este cazul –de exemplu – pie]ei de combustibildin România: scumpirea continu@ abenzinei }i motorinei în 2010 a fostacompaniat@ de o cre}tere a profitu-lui marilor vânz@tori de pe pia]@,ceea ce a creat o reac]ie acut@ dinpartea unui grup – din p@cate – preamic de cump@r@tori. Pentru analizaacestui factor intervin, desigur, multealte „detalii”, cum ar fi framingeffects, care face ca fiecare dintrenoi s@ prefere mai degrab@ neacor-darea unui bonus, decât o pierdere.Astfel, pentru un salariat, e preferabil@}i produce reac]ii mai mici neacor-darea unei prime, decât o sc@dere asalariului, chiar dac@ prima anulat@are valoare mai mare decât eventualasc@dere de salariu. Dac@ astfel de„am@nunte” ar fi fost b@gate în seam@

înainte de luarea deciziilor privindreducerea salariilor }i a pensiilor,poate c@ acum nu ar mai fi nevoie dem@suri magice pentru a reconstruiîncrederea rom$nilor în guvern.Circumstan]ele în care termenii tran-zac]iei sunt schimba]i determin@, deasemenea, natura }i amploareareac]iei. Astfel, dac@ schimbarea esteperceput@ ca fiind datorat@ unor fac-tori incontrolabili de c@tre decident,atunci ea are o bun@ }ans@ s@ fieconsiderat@ corect@ }i s@ fie sprijinit@.În caz contrar, dac@ schimbarea esteevaluat@ ca fiind o decizie determi-nat@ de interesele decidentului }iaflat@ în puterea acestuia, majoritateaparticipan]ilor la tranzac]ie tind s@ oevalueze ca fiind incorect@.Raportarea la un „contract” prinprisma binomului corect/incorecteste important@, chiar }i pentru con-tracte precum “contractul social”,sau mai ales pentru astfel de con-tracte: cei condu}i sus]in }i asigur@succesul politicilor celor care îi con-duc în situa]ii de criz@ dac@ }i numaidac@ acestea sunt percepute ca fiindcorecte. Chiar m@suri a c@ror apli-care ar putea produce un avantaj, uncâ}tig, un plus de utilitate pentru opersoan@ sau grup social, dac@ suntpercepute ca fiind evident incorecte,atunci aplicarea lor este pus@ subsemnul întreb@rii.Poate aceasta este o parte dinexplica]ia pentru care în actualulcontext chiar m@suri adecvate pen-tru situa]ia economic@ }i social@din România sunt pu]ine }anse s@mai aib@ aderen]i.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Ra]ionalitate }i decizie ^n condi]iide criz@ (IV)

3ECONOMIEVINERI 18 FEBRUARIE 2011

urmare din pag.1Se risipiser@ to]i, iar economia auto-hton@, sec@tuit@, nereformat@ }i ne -performant@, era incapabil@ s@-i asig-ure în continuare. În contextul alar-mant al crizei mondiale, f@r@ sprijin-ul investitorilor str@ini strategici,decizia a constat în încheierea pre-cipitat@ a unui acord de împrumutcu institu]iile financiare externe, încare principalul actor era FondulMonetar Interna]ional. C@ a fost vor -ba de un colac de salvare sau de ocentur@ de siguran]@, cert este c@aproximativ 20 de miliarde de euroau venit }i s-au dus în condi -]ionalit@]ile impuse de finan]ator.Adic@, bani contra reform@.Ce fel de reform@, cu ce consecin]e?Ast@zi, dup@ doi ani de derulare aacordului, putem compara relevantRomânia începutului de an 2009 cuRomânia începutului de an 2011. Ces-a întâmplat cu noi în acest r@stimp?- Cursul valutar (leu/euro) a crescutde la 4,19 la 4,26.- Taxa pe valoarea ad@ugat@ a cres-cut de la 19 la sut@ la 24 la sut@.- Infla]ia anual@ a crescut de la 6,45la sut@, la 7,96 la sut@, de departecea mai mare între ]@rile Comunit@]iiEuropene.- Datoria public@ (procentual dinPIB) a crescut de la 22,52 la sut@,la 38 la sut@, iar în valoare absolut@s-a dublat în ultimii doi ani.- Num@rul }omerilor a crescut de la517.741 persoane, la 629.960.- Salariul mediu net din înv@]@mânta sc@zut de la 1.573 lei, la 1.184 lei.- Num@rul bugetarilor a sc@zut de la1,4 milioane persoane, la 1,274 mil-ioane persoane.- Din fondurile structurale europenealocate României, la sfâr}itul lui2010 abia reu}isem s@ absorbim 8procente din suma destinat@ ]@riinoastre pentru perioada 2007 - 2013.

Oricum am lua-o, oricât@ bun@voin]@am manifesta, tabloul de mai susvorbe}te de la sine despre rezul-tatele dezastruoase ale guvern@riiFMI. Suntem mai s@raci }i maiîmpov@ra]i decât în debutul acestuiexperiment. Salarii }i pensii drasticdiminuate, scumpiri în lan] la toateprodusele }i serviciile, taxe }iimpozite majorate, ajutoare socialeanulate, circa 600.000 de angaja]icare }i-au pierdut locurile demunc@, peste 250.000 de firme care}i-au suspendat activitatea, fie radi-ate, fie dizolvate.Rezultatul concret al acestor zbateriîn pustiu: constatarea c@ „nu amie}it din criz@, am ie}it doar dinzona de risc” }i, dup@ doi ani demasiv@ finan]are extern@, obliga]iade a r@mâne în continuare lega]i deFMI în cadrul unui nou acord detip preventiv.Iar greul abia începe, pentru c@ sun-tem în anul în care vom începe s@pl@tim ceea ce am împrumutat }iconsumat. În 2011 – doar dobânzile,adic@ peste 300 milioane de euro, iarîncepând de anul viitor, ratele anualeplus dobânzile.S-a schimbat cu ceva în bine, fun-damental, România în ace}ti doi anide grea încercare? Exist@ vreunsemn pozitiv care s@ îndrept@]easc@speran]ele de mai bine? Din per-spectiva oamenilor, traiului acestora,cu siguran]@ NU. Din punctul devedere al exper]ilor FMI }i al claseipolitice conduc@toare se afirm@ c@DA. Adic@, se pretinde c@, la nivelmacroeconomic, lucrurile nu arat@r@u: salariile au sc@zut, productivi-tatea muncii a crescut, cheltuielilebugetare au fost restrânse }i baza deimpozitare a fost l@rgit@. FondulMonetar Interna]ional pretinde c@ apus ordine în debandada finan]elorpublice din România, iar modeluldezvolt@rii bazate pe consum a fostînlocuit cu cel bazat pe dezvoltare.Restul ce mai conteaz@! Vorba

primului finan]ist al ]@rii – c@ a fostun succes sau un insucces acordulcu FMI, important este c@ s-a întorscârma }i vaporul }i-a schimbatdirec]ia. Dar cine ne garanteaz@ c@este direc]ia cea mai bun@, }tiutfiind c@ }i drumul spre iad poate fipavat cu bune inten]ii?Fapt este c@ acordul cu FMI impunef@r@ crâcnire un program dereforme, dar nu garanteaz@ }irelansarea economic@. F@r@ s@ mai

vorbim de relan sarea încrederii, careeste un proces infinit mai compli-cat, întrucât siguran]a în buzunarulcet@]eanului se con solideaz@îndeob}te abia dup@ 2 – 3 ani decre}tere economic@ s@n@toas@.Antecedentele guvern@rilor FMI nusunt de natur@ s@ lini}teasc@ penimeni. E}ecurile dramatice dinArgentina }i din unele ]@ri asiatice}i africane atârn@ ca ni}te pietre demoar@ de picioarele principalei insti-

tu]ii financiare interna]ionale. Maic@tre zilele noastre, Grecia acuz@ }iea ineficacitatea programelor anti-criz@ marca FMI, iar prin vecin@t@]iUngaria, Polonia, Bulgaria nu s-auar@tat deloc dispuse s@ acceptebanii }i tutela FMI. Noi ne-am gr@bits@ alegem aceast@ cale. Dup@ doiani, a}a cum se vede, rezultatelesunt nefericite. „Evanghelia dup@FMI” nu inspir@ încredere }i nu nearat@ drumul c@tre izb@vire.

Doi ani cu FMI: o experien]@ e}uat@

Emil DAVID

DEZVOLTARE VINERI 18 FEBRUARIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Era vremea în care mai ap@ruse unvolum – „Teorii }i modele ale cre}teriieconomice” – semnat de Iosif Anghel,tot de la Institutul de Cercet@rimen]ionat, un bun magistru al dome-niului, iar pe plan european, }i în est}i în vest, pe lâng@ aceste dou@ lucr@riromâne}ti amintite, deloc lipsite denotorietate, f@ceau vog@, printre altele,lucrarea polonezului Michel Kalecki,„Schi]@ a teoriei cre}terii economieisocialiste”, dar }i lucrarea maghiaruluiJanos Kornai „Anti echilibrium”. Încercetarea economic@ din Statele Unite,din Fran]a, din Marea Britanie, dinGermania, din Italia, dar }i din Americade Sud, se v@dise }i se v@dea, dealt-fel, un întreg }ir de volume valoroase,semnate de autori precum englezulR.F. Harrod, americanul E. Domar,francezul François Perroux, germanulLudwig Erhart, italianul AmidoreFanfani, sud-americanii Celso Furtado,Raul Prebisch, }.a.Parcurgeam totul cu mult@ aten]ie,iar reflec]iile mele erau îndreptateîntr-o direc]ie valabil@ }i ast@zi: înpofida unor teze, mai ales est-europene, sovietice, ce impuneauobligativitatea modelului sau a mod-elelor, evident a celor estice }i maiales lansate la Moscova, consideramdeosebit de util@ studierea am@nun]it@}i interpretarea oric@rui model, maiales din perspectiva unei anumeactualit@]i economice, în spe]@ cearomâneasc@, mai mult îns@ ca repereîn formularea unor politici economiceadecvate }i nu copierea lor aidoma.Nu era deloc r@u. Nu trebuie uitat c@profesorul sovietic Valev de laUniversitatea „Lomonosov” dinMoscova propusese un model esteuropean de integrarea economic@,cu p@r]i din Moldova }i Dobrogeacedate unor entit@]i indistinct statale,entit@]i ce mai reuneau teritorii dinMoldova sovietic@, Ucraina, Bulgaria,etc. Interesant din perspectiva unorcriterii strict economice, dar imprac-ticabil din perspectiva economiilorna]ionale privite „in integrum”, maiales c@, în fond, construc]ia era real-izat@ cu scopul aproape nemijlocit alsupunerii deschise fa]@ de intereseleeconomice ale marelui vecin de laR@s@rit. {i erau destule }i variate ast-fel de interese. Practic, teoria profe-sorului Valev se v@dea ca o alterna-tiv@ la „Pia]a Comun@” din Vest, darera departe, foarte departe, }i încon]inut, }i în form@, }i în structuri,}i în ac]iuni, }i în politici fa]@ deelaboratul vestic amintit, complex,judicios, ra]ional }i care prindea via]@cu mult succes. Prin negocieriimpar]iale, tenace, reu}ite. Or, cums@ prive}ti ca „tabu”, s@-l iei }i s@aplici, modelul lui Valev? Nici vorb@.Cu o determinare politic@ deloc dis-imulat@ au fost în acest sens publi-cate în acel timp analize critice defond, unele de tip editorial, cele maiimportante realizate de economi}tiromâni de marc@, de pild@ CostinMurgescu, N.N. Constantinescu, T.Postolache, Ionel Desmireanu, Gh.Dolgu, Ivanciu Nicolae-V@leanu, DanGrindea, C. Ionete, }.a., dar }i deeconomi}ti mai tineri printre careaveam onoarea s@ m@ num@r }i eu.De atunci }i pân@ acum s-au scrissute }i sute de mii de studii peaceast@ tem@, a modelelor. Toate ausus]inut }i sus]in oportunitatea mod-elelor, dar unii autori – nu prea mul]i– militând pentru aplicarea lor cam în

orice condi]ii, iar al]ii – cei mai mul]i– }i mai inteligen]i, subliniez eu –promovând ideea investig@rii }ifolosirii lor în alte state decât celepentru care au fost elaborate, maimult ca repere, ca posibile orient@ri.Iat@, dar, c@ în condi]iile economieinoastre de tranzi]ie, problema mod-elului, acum, mai degrab@, economic-politic, dobânde}te o nou@ pregnan]@.Ea este sus]inut@ chiar de forma]iunipolitice de identit@]i ideologice relativdiferite }i care au f@cut alian]esperând s@ devin@ astfel mai puter-nice }i s@ accead@ la guvernare.Chestiunea a dezvoltat }i dezvolt@argumente pro }i contra. Nu ne vomreferi în rândurile de fa]@ la asemeneaaspecte, ci mai mult la confruntarea,veche, am v@zut, dintre preluarea aido-ma într-o economie a unui model,chiar cu anumite valen]e generale, }iproiectarea sa irefutabil@ pe spa]iuleconomic concret respectiv, pe de oparte, }i studierea ca atare a modelu-lui }i desprinderea astfel de utilit@]iimportante pentru chiar spa]iul eco-nomic în discu]ie. Din capul loculuiînclin@m balan]a c@tre a doua ipostaz@.Suntem obliga]i de realit@]i. Cu atâtmai mult, cu cât se v@desc în prezent7 – 8 tipuri concrete de economie depia]@ – poate mai multe – relativ dis-tincte, veritabile modele }i careîmpletesc elemente ale politicilor eco-nomice conven]ional de „dreapta” }ide „stânga” - }i no]iunile de „dreapta”}i „stânga” fiind, într-o anume m@sur@,conven]ionale. Sunt modele pe careînse}i statele care le personalizeaz@ nule aplic@ aidoma. De ce, dar, nualian]e, de ce nu împletirea unorm@suri conven]ional de dreapta }i destânga? Revenind, este vorba, iat@, detipul anglo-saxon, de cel vest-euro-pean, de economia social@ de pia]@, detipul nord european, de tipul paternal-ist, de tipul de evolu]ie al economiilorbazate doar pe unul sau dou@ produse}i dependente masiv de varia]iile mari

de pre]uri ale pie]ei mondiale, de tipuleconomiei de tranzi]ie, de „economiamixt@” a Chinei, etc. Ceea ce desparteaceste tipuri care întrunesc sinteticmai toate tr@s@turile evidente aleeconomiei de pia]@, f@r@ a fi dedreapta }i de stânga }i cu odeschidere social@ evident@, sunt nupu]ine elemente, printre care locul }irolul institu]iilor statale, factorul pub-lic }i proprietatea public@, o anumit@doz@ de coordonare }i dirijare dinpartea institu]iei statale, }.a. Toateîns@, dar absolut toate tipurile deeconomie de pia]@ respective }i-aupropus }i î}i propun public o eficien]@social@ maxim@, o anume maximizarea nivelului de trai social. În spe]@,pentru cet@]eni }i nu doar pentru omân@ de oameni, pentru unii, pu]inicare au putut, de multe ori la grani]aunei legalit@]i fragile, s@ profite deproprietatea public@ pentru a-}i con-stitui, ei înse}i, averi imense, spectac-uloase. De fapt, }i referindu-ne strictla România, în cadrul amintit suntpromovate idei precum „dereglemen -t@ri”, un „stat minimal”, care, apli cate,mai mult sau mai pu]in disimulat,tocmai ele au permis }i permit, înlipsa rigorilor necesare de multe oriasociat@ cu corup]ia, cu “}paga”,s@r@cirea în mare parte a popula]iei }iirumperea a 2 – 3 insu li]e de oameni,deveni]i în doar câ]iva ani, foarte,extrem de boga]i – prin compara]iecu ceea ce este în lume. Din p@catepe fondul pr@bu}irii ca atare aeconomiei. Ceea ce eviden]iaz@ uneleconstruc]ii economice ineficientesocial }i, evident, vulnerabile.Desigur, aspectele }i nuan]ele nu suntpu]ine. O clas@ mijlocie aco perind ceamai mare parte a popula]iei – 80&-90& }i chiar mai mult – }i care con-fer@ stabilitate unui nivel de trai rela-tiv sau chiar absolut ridicat sev@de}te mai ales în economiile de tipnord-european – Finlanda, Suedia,Norvegia, Islanda, etc. – sau vest-

european – Fran]a, Germania, etc. – încare protec]ia social@ a cet@ ]eanului,asigurat@ de institu]iile unui stat put-ernic, nu este deloc neglijat@.Altminteri se relev@ zone pronun]atede s@r@cie }i subdezvoltare chiar încadrul unor economii puternic dez-voltate dar care au pus }i pun maipu]in accent astfel. În fapt, în cadrulprimelor ]@ri amintite produc]ia, chiardac@ uneori }i în parte reglementat@}i coordonat@, se desf@}oar@ dup@criterii stricte de eficien]@, îns@ repar-ti]ia }i distribu]ia eviden]iaz@ criteriisociale evidente. De altfel, }i ^neconomia Statelor Unite se v@desc totmai pronun]ate asemenea orient@rii....Desigur, nu trebuie confundateregle ment@rile }i rolul activ al insti-tu]iilor cu statul de tip autoritar }i, lalimit@ maxim@, dictatorial. Dimpotriv@,împiedicarea unora de a câ}tiga nuprin propriul efort ci mai ales îndauna altora, erodându-le }i chiar dis-trugându-le }ansele prin corup]ie }irela]ii de acest tip, nu constitue unexerci]iu nedemocratic, ci, tocmai, unexerci]iu democratic. Nu v@d dar nimicopozabil în îngem@narea la conducere,prin negocieri judicioase, a unor cri-terii liberale cu altele, sociale, a c@roraplicare este menit@ s@ amplificeeconomia real@, sustenabil@ }i durabil@.Modelul strict al guvern@rii, nu deguverne ci de c@tre pia]@, a întreguluiproces economic, de la apro vizionarela produc]ie, de la reparti]ie }i dis-tribu]ie la consum s-a dovedit relativineficient într-o pia]@ imperfect@, chiardac@ în condi]iile unei concuren]e per-fecte, care în realitate cu greu poate fiadmis@, el poate fi valabil.S@ avem în vedere dar repere }i s@nu se copieze modele irealiste, vala-bile poate în condi]ii de ser@, în alteîmprejur@ri }i circumstan]e decât celedintr-o economie sau alta. China, curezultatele sale economice atât deapreciate, oare ce model a copiat?Nici unul, a optat pentru acele

m@suri }i ac]iuni de politic@ econom-ic@ care i s-au p@rut cele mai potriv-ite ei, unei ]@ri cu circa 1,3 miliardede oameni, cu o alt@ educa]ie, cu altetradi]ii, cutume, cu alte tr@s@turidecât cele europene. Dar India? Lafel. În Argentina, la Buenos Airesaproape nimeni nu }tie de MiltonFriedman, desigur, un marecercet@tor, dar practic, întreaga pop-ula]ie o venereaz@ }i acum pe tim-puriu disp@ruta Evita Peron care,al@turi de so]ul ei, Juan Peron, pop-ulist sau nu, a impulsionat progresesociale de seam@ pentru ]ara sa, viz-ibile }i acum. În schimb, FMI-ul estedur criticat. Mai avem înc@ resurse –câte mai avem dup@ ce pustiitoareacorup]ie, precum }i presiuni politiceexterne le-au consumat }i înstr@inatîn mare m@sur@ – }i m@car în al „13-lea ceas” s@ urm@rim s@ le valorif-ic@m cu un bun beneficiu social. Nuam deloc sentimentul c@ ar putea fifor]e politice care s@ nu adere la unastfel de obiectiv, chiar dac@ el nureprezint@ un model anume. Nici100& liberal }i nici 100& socialistsau social democrat de tip vestic......Fire}te, exist@ o limit@ în toate }itrebuie avut@ în vedere. Dar tocmaiacesta este rolul deciden]ilor publici,de a stimula afacerile, de a stimulasporirea consumului }i a investi]iilor,astfel încât venitul na]ional s@ poat@spori, optimizând gradul de ocupare.Modelul lui Keynes? Poate. Dar, întot cazul, o evolu]ie cu audien]@ cepoate fi considerat@ oriunde ca reper.Iar în acest cadru, taxe mai pu]ine }imai mici }i reducerea birocra]iei, di -minuarea evaziunii, a corup]iei, im -perative care realizate amplific@pro duc]ia }i ridicarea cât mai sus apragului de s@r@cie, nu au cum s@împieteze, ci dimpotriv@, solicit@inte ligen]@ impun, creaz@ resurseaferente individului }i societ@]ii,pentru realizarea unor programesociale de o anume anvergur@...

Dan POPESCU

Model }i antimodel în economie

Milton Friedman (n. 31 iulie 1912 - d. 16 noiembrie 2006, San Francisco) profesor de economie la Universitatea Chicago.

În 1976 a primit Premiul Nobel pentru Economie.Milton Friedman a adus nenumărate contribu]ii la dezvoltarea

microeconomiei }i a macroeconomiei precum }i la dezvoltarea teoriilecu privire la economia de pia]@ }i la minimalizarea rolului statului

în coordonarea economiei.

John Maynard Keynes, Primul Baron Keynes de Tilton (n. 5 iunie 1883,Cambridge - d. 21 aprilie 1946) mare economist britanic ale c@rui ideinumite economie keynesian@ au avut }i au un impact major atât asuprateoriei politice }i economice moderne, cât }i asupra politicilor fiscale

ale multor guverne.

VINERI 18 FEBRUARIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

EVOLU[II

c my b

urmare din pag.1Evenimentele istorice de mai târziuau izolat Rusia de Europa, situa]ie ces-a schimbat abia dup@ venirea laputere a ]arului Petru cel Mare înanul 1689, ceea ce a determinatexpansiunea Rusiei }i transformareaacesteia într-o mare putere mondial@.Petru cel Mare a fost al treilea ]arprovenit din dinastia Romanov, carea condus Rusia din 1613 pân@ în1917. Revolu]ia rus@ din 1917 îiaduce la putere pe bol}evici, iarImperiul [arist se transform@ înUniunea Sovietic@, care a rezistatpân@ la pr@bu}irea sistemului comu-nist }i apari]ia Federa]iei Ruse.În anul 1957 speciali}tii îngeopolitic@ sus]ineau c@ economiasovietic@, la acea dat@ crescând detrei ori mai repede decât cea ameri-can@, va deveni pân@ în 1975 for]aeconomic@ dominant@ la nivel mondi-al. Ceea ce a urmat }tim cu to]ii, iarsistemul socialist de economie a fal-imentat determinând pr@bu}ireaUniunii Sovietice în 1991. A urmat laputere Boris El]în, care în prima faz@era v@zut în Occident ca un democ-rat, de}i concep]ia lui legat@ depre}edin]ie era una autocratic@, faptdemonstrat }i prin impunerea cufor]a a unei constitu]ii care asiguraputeri sporite pre}edintelui. În 1992a fost numit prim-ministru EgorGaidar, cel care a pus în practic@reforma economic@ a terapiei de }oc,prin care s-a pus cap@t erei pre]urilorcontrolate subven]ionate de c@tre stat}i s-a liberalizat comer]ul exterior.Reformele au dus la pr@bu}irea ime-diat@ a standardului de via]@ a uneip@r]i importante a popula]iei }i laconsolidarea unei oligarhii cu leg@turiîn lumea interlop@. Astfel c@ în ultim-ul deceniu al secolului trecut, Rusia asuferit o c@dere economic@ mult maigrav@ decât a suferit Statele Unite }iGermania în timpul marii crize eco-nomice din 1929-1933. În august1997, criza financiar@ asiatic@ a cul-minat în Rusia cu deprecierea rublei.A urmat în 1998 colapsul economieiRusiei, ca urmare a cre}terii datorieipublice }i sc@derii nivelului de traipentru cea mai mare parte a popu-la]iei. Sc@derea brusc@ }i puternic@ avalorii rublei, dup@ intrarea în falimenta Rusiei în anul 1998, a for]at trans-formarea unei economii extrem denecompetitiv@, cl@dit@ de-a lungul agenera]ii întregi de planificare central-

izat@, într-una marginal competitiv@ înanii ce au urmat.Dup@ renun]area la putere de c@treBoris El]în a urmat perioada celordoua mandate preziden]iale ale luiVladimir Putin, perioad@ în care Rusias-a transformat dintr-un actor slab alpoliticii interna]ionale într-o ]ar@ care}i-a recâ}tigat statutul de putereregional@ manifestându-}i deschisinten]ia de a deveni o putere mondi-al@ }i din punct de vedere economic.De la colapsul din1998, economiaRusiei }i-a revenit dincolo dea}tept@rile majorit@]ii anali}tilor,aceasta fiind caracterizat@ în ultimuldeceniu de performan]e economiceridicate cu o rat@ de cre}tere a PIB-ului de peste 10&, datorat@ în mareparte }i puterii energetice }i pozi]ieistrategice în ceea ce prive}teresursele energetice. Cu toate aces-tea, criza actual@ a lovit din plineconomia Rusiei înc@ din anul 2008,iar aceasta se clatin@ din nou în2010. Dup@ un an 2009 catastrofal,în care a cunoscut o recesiune sem-nificativ@, “ursul de la Est” sebazeaz@ acum pe redresarea econom-ic@ mondial@ pentru a-}i putea vindela cel mai bun pre] petrolul, resurse-le energetice }i cerealele. În timp ceeconomia Rusiei s-a contractat severîn 2009 cu 7,9&, din cauza crizeimondiale, autorit@]ile se a}teapt@ la ocre}tere de 4& în 2010, dar datorit@condi]iilor meteo nefavorabile }i aunor calamit@]i naturale ca urmare aincendiilor care au afectat teritoriulRusiei în luna august, aceste cifre arputea fi revizuite în sc@dere.Criza economic@ a avut efecte nega-tive pentru Rusia atât în ceea ce

prive}te clasele de sociale cu veniturimai reduse, cât }i în rândul oli-garhilor. Astfel, valoarea combinat@ aaverilor celor mai boga]i ru}i din2010 este de 182 de miliarde dedolari, în cre}tere cu 30& de la 139miliarde de dolari în 2009, dar înc@sub vârful de 221 miliarde de dolaridin 2007, conform topului realizat depublica]ia american@ Forbes. Reve -nirea este par]ial explicat@ decre}terea cu 20& a pie]ei de ac]iunia Rusiei anul trecut, dar reflect@ deasemenea avansul puternic al cereriiChinei pentru materii prime, în con-tinuare baza averii celor mai boga]iru}i. Rusia a pierdut mai mul]i mil-iardari decât orice alt@ ]ar@ în timpulcrizei financiare, acest lucru fiind puspe seama folosirii ac]iunilor cagaran]ii pentru credite.De}i, în primii doi ca pre}edinte,Putin, în tandem cu Andrei Ilarionov,a luat m@suri destinate reformei fis-cale, descentraliz@rii }i privatiz@riipar]iale a p@mântului, a urmat operioad@ de impunere a unui regimautocratic. La prima vedere s-ar puteaspune ca el s-a temut c@ Rusia va fisupus@ unor for]e de pia]@ asuprac@rora el nu va avea nici o putere decontrol. Vectorul principal al cre}teriiieconomice din Rusia este consideratdomeniul energetic, iar m@surile auvizat na]ionalizarea resurselor energet-ice, precum Gazprom, care domin@sectorul gazelor naturale, }i Rosneftul,care domin@ sectorul petrolier.Proprietarul celui mai mare gruppetrolier privat, Mihail Hodorkovski, afost trimis la închisoare }i i s-au con-fiscat toate propriet@]ile, pe care apoile-a inghi]it Rosneftul. Alan Greenspan

scria în 2007, în cartea sa “Era tur-bulen]elor” c@ „date fiind r@d@cinile luiPutin în KGB }i faptul c@ a crescutîntr-o societate colectivizat@, este pu]inprobabil ca el s@ în]eleag@ în profun-zime cum func]ioneaz@ pie]ele libere.”Economia Rusiei se poate descrie celmai bine ca fiind o economie de pia]@având în spate o respectare a legiiînc@ imperfect@, cea mai mare parte abog@]iilor ]@rii aflându-se în mâinilestatului sau ale alia]ilor Kremlinului.Chiar dac@ dup@ venirea la conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a cunoscuto perioad@ de înflorire dup@ colapsuldin 1998, corup]ia, birocra]ia }i inter-ven]iile arbitrare ale statului în mersulafacerilor private sunt omniprezente.Rusia continu@ s@ fie ]ara în curs dedezvoltare ale c@rei resurse de petrol}i gaze îi domin@ PIB-ul. Aceasta î}ifolose}te o parte din veniturile deexport pentru a importa bunuri deconsum de înalt@ calitate din restullumii. În mod normal, nu areimportan]@ dac@ valoarea ad@ugat@continu@ s@ creasc@ drept con-secin]@ a sporul permanent de pro-duc]ie }i a pre]urilor în permanent@cre}tere, dar produc]ia de petrol }igaze este în ultim@ instan]@ limitat@de geologie, iar pre]urile merg }i înjos, nu numai în sus.De asemenea, Rusia este sortit@ s@joace un rol în evolu]ia pe maideparte a capitalismului global. Dac@acest rol se va vedea limitat de oalocare ineficient@ a resurselor decapital, atât de caracteristic@regimurilor autoritare, nu se va putea}ti decât în deceniile urm@toare,perioad@ în care Rusia va fi un actorprincipal pe scena mondial@ cu

activele sale energetice }i militare.În anul 2001, banca de investi]iiGoldman Sachs a inclus Rusia îngrupul BRIC al celor mai marieconomii emergente }i care seprev@d c@ vor fi pie]ele principale aleurm@torului deceniu. De}i economiaRusiei este caracterizat@ de perfor-man]e economice majore ca urmarea unor rate de cre}tere ridicate peparcursul ultimilor 10 ani, exist@totu}i un grad de risc relativ ridicatpentru ca aceasta s@ devin@ una din-tre principalele pie]e ale urm@toruluideceniu tocmai datorit@ pârghilorneconsolidate care s@ poat@ fi uti-lizate în situa]ii de criz@. Pentru caRusia s@ devin@ cu adev@rat oeconomie sustenabil@ în viitor trebuies@ rezolve mai întâi principala prob-lem@ care caracterizeaz@ întregul grupBRIC }i anume eradicarea s@r@ciei. Încondi]iile în care regimurile politicemanifest@ o anumit@ aversiune fa]@de sistemele democrate }i caracteri-zate de un grad mai ridicat sau maisc@zut de corup]ie, am putea spunec@ acestea nu vor putea s@ devin@puteri mondiale cu economii susten-abile ci vor r@mâne la statutul deputeri sectoriale sau regionale cueconomii emergente. F@r@ discu]ie c@Rusia va avea în anii ce vor urma unrol important în mecanismul econom-ic la nivel mondial, influen]at, cumspuneam, de cre}terea clasei demijloc prin politici economice care s@r@spund@ unui anumit scop }i eradi-carea s@r@ciei, dar }i un rol impor-tant pentru viitoarea evolu]ie aEuropei prin pozi]ia strategic@ în ceeace prive}te alimentarea cu gaze na -turale a statelor europene.

asistent univ. Alin OPREANA

Ascensiunea economic@ a „ursuluide la Est”

Vedere panoramic@ - Moscova

VOIAJ PROFESIONAL VINERI 18 FEBRUARIE 20116

Grupul de participan]i va fi constituit din studen]i, masteranzi, proaspe]i absolven]i }i pro-fesori ai Universit@]ii „Lucian Blaga” din Sibiu. Apelul se adreseaz@ }i persoanelor care au

mai participat la alte edi]ii ale proiectului CDE.

Selec]ia participan]ilor se face dup@ urm@toarele criterii:Curriculum vitae actualizat, în care s@ figureze }i mediile pe anii de studiu anteriori;scrisoare de motiva]ie adresat@ organizatorilor.Cunoa}terea limbii franceze este foarte recomandat@!

Taxa de participare este 320 de euro }i include: *drepturi de participare*transportul dus-întors România-Fran]a (cu un autocar al companiei Eurolines), *cazarea (7 nop]i în camere individuale)*vizitarea a dou@ ora}e de pe traseu, respectiv Viena }i München*programul oficial: - circuitul academic (întâlniri la Universitatea Rennes 1 }i Rennes 2 Haute Bretagne, recep]ieoferit@ de Prim@ria ora}ului Rennes)- turism regional (Rennes, PARIS, Nantes, Saint-Malo, Le Mont-Saint-Michel etc.)- sear@ cultural@ breton@*cheltuieli organizatorice

Selec]ia se desf@}oar@ progresiv, pe baza principiului „Primul venit, primul servit”.Organizatorii î}i rezerv@ dreptul de a încheia aceast@ procedur@ odat@ cu ocupareatuturor locurilor diponibile (45). Dosarul (CV+scrisoare de motiva]ie) trebuie trimispe adresa e-mail a coordonatorului ac]iunii. Nu se accept@ alt@ modalitate dedepunere a candidaturii. Doar persoanele acceptate vor fi avizate.

Vizita de studiu }i documentare cuprinde o serie de activit@]i bine definite:1. Contactul cu lumea francofon@ }i cu civiliza]ia din nord-vestul Fran]ei (regiunea Bretania),o zon@ cu tradi]ii }i o istorie milenar@;2. Îmbog@]irea orizontului cultural al tinerilor, printr-un periplu european de calitate;3. Urm@rirea actualit@]ilor }i dezbaterilor social-politice, pe teme europene }i interna]ionale;4. Participarea la întâlniri }i mese rotunde, cu diverse personalit@]i implicate în via]a pub-lic@ european@ }i interna]ional@ (profesori universitari, înal]i func]ionari, diploma]i);5. Consultarea de materiale }i fonduri de carte, în centre de informare }i documentare euro-pean@, biblioteci universitare sau libr@rii, demersul constituind baza unor cercet@ri ulterioare(lucr@ri de licen]@, de masterat, studii individuale).

***Calendar organizatoric:

Selec]ia progresiv@ a dosarelor de candidatur@ }i constituirea listei definitive a participan]ilor(31 ianuarie-27 februarie 2011)Formalit@]i de înscriere, precum }i plata integral@ a taxei de participare (7 februarie-6 martie)Reuniune de grup/comunic@ri privind desf@}urarea vizitei de studiu (martie)Deplasarea în Fran]a (8-19 aprilie 2011)

N.B. Taxa de participare, odat@ achitat@, nu mai poate fi restituit@. Alte cheltuieli legate desejurul în Fran]a (mese zilnice, alimenta]ie specific@, bani de buzunar, intr@ri la muzee etc.),precum }i îndeplinirea formalit@]ilor referitoare la asigur@rile de s@n@tate }i la regimulc@l@toriilor cet@]enilor români în str@in@tate, nu intr@ în sarcina organizatorilor!

Contact:Lector univ. dr. Dan-Alexandru Popescu, coordonator proiectULBS, Facultatea de Ştiin]e Politice, Rela]ii Interna]ionale }i Studii EuropeneSibiu, Calea Dumbr@vii nr. 34, et. II, cam. 14Tel./Fax: 0269 42 21 69Email: dalex.popescu@gmail.com

Ac]iunea (©Toate drepturile rezervate, 2011) se înscrie în seria manifest@rilor anuale deru-late sub egida Centrului de Documenta]ie European@ din Sibiu }i se dore}te a prefiguraZiua de 9 mai, s@rb@toarea unei mari bucurii, a unit@]ii, solidarit@]ii }i cooper@rii întrepopoarele Europei.

Centrul de Documenta]ie European@ de pe lâng@ Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu(CDE-ULBS), purtând labelul Europe Direct, face parte din re]eaua na]ional@ a Centreloreuropene de documentare (European Documentation Centres), sub tutela Reprezentan]eiComisiei Europene în România.

Fii mai mult decât un simplu cet@]ean, fii un cet@]ean european informat ! CDE-ULBS

Centrul de Documenta]ie European@ (CDE)de pe lâng@ Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

organizeaz@ a V-a edi]ie a manifest@rii Zilele Cariere europene – cariere interna]ionale,

printr-o vizit@ de studiu }i documentare la RENNES & PARIS8-19 aprilie 2011

TURISM EVENIMENTEVINERI 18 FEBRUARIE 2011 7

urmare din pag.1Turismul nu exist@ ca entitate dis-tinct@ }i de sine st@t@toare în cadrulcontabilit@]ii na]ionale. Pe plan mondial se manifest@ uninteres crescut pentru cuantificareaefectelor economice ale turismului atâtla nivel na]ional cât mai ales la nivelregional }i local. Prin cipalele organiza]iimondiale au f@cut demersuri pentrustandardizare }i oferirea unui cadrucomun de calcul a contribu]iei eco-nomice a turismului, totul pentru a seasigura comparabilitatea interna]ional@a datelor. Acest cadru comun s-a con-sacrat sub denumirea de Contul Satelital Turis mului, sistem dezvoltat de totmai multe ]@ri }i mai nou regiuni. În prezent exist@ dou@ versiuni alesistemului conturilor satelit in turismcare s-au impus la nivel mondial: ver-siunea Cadrului Metodologic Re co -mandat (CMR) - abordarea comu n@pentru Organiza]ia Mondial@ a Turis -mului (OMT), Organiza]ia pentruDezvoltare }i Cooperare Economic@(OCDE), Euro stat }i Divizia deStatistic@ a ONU }i versiuneaConsiliului Mondial al Turismului }iC@l@toriilor (engl. World Travel andTourism Council). Cele dou@ versiunisunt reprezentantele sectorului public,respective privat.

Analiz@ comparativ@ între ver-siunea CMR - OMT }i cea aWTTC/OEÎn esen]@, versiunea WTTC/OE m@ -soar@ ce propor]ie din produc]ia eco-nomic@ a unei ]@ri este datorat@ tur-ismului }i c@l@toriilor (incluzând atâtefectele directe cât }i efectele indi-recte), în timp ce abordarea CMR –OMT, exprimat@ din perspectiva con-sumului, arat@ cât de mult cheltuiescturi}tii }i excursioni}tii sau în cazulPIB din turism, cât@ produc]ie (val-oare ad@ugat@) este realizat@ directîn cadrul industriei turismului }i aramurilor adiacente. Întrucât analizele WTTC prezint@rezultatele defalcate pentru cele dou@abord@ri – industria T&C (sensulrestrâns – impactul direct) }i econo-mia T&C (sensul larg – impactuldirect }i indirect), se poate pleca dela ipoteza c@ PIB-ul în turism din

versiunea CMR – OMT, respectivcontribu]ia direct@ ar putea fi echiva-lent cu PIB în industria T&C versi-unea WTTC/OE, impactul direct. În cazul analizei contribu]iei relative

a turismului raportat@ la PIB, rezul-tatele sunt apropiate. Remarcabileste c@ pentru cele 17 ]@ri luate înconsiderare diferen]ele sunt situatesub ±2& din valoarea PIB-uluifiec@rei ]@ri. Totu}i, pentru 10 ]@ridiferen]ele relative se situeaz@ ±1&,rezultatele vizibil apropiate (±0,5&)înregistrându-se în cazul României (-0,1&), Germaniei (-0,2&), Austriei(+0,3&), Marii Britanii (+0,4&).Se constat@ c@ cele mai multe difer-en]e mari apar mai degrab@ la ]@rilepentru care anii de comparabilitatesunt diferi]i: Noua Zeeland@,Slovenia, Canada, SUA. Din cele 17]@ri luate în calcul, pentru 9 versi-

unea WTTC/OE produce rezultatesuperioare fa]@ de versiunea CMR –OMT. A}adar, exist@ un relativechilibru între o a}a-zis@ supraevalu-are/subevaluare pe care o realizeaz@o versiune în detrimentul alteia.Se poate afirma c@ este greu derealizat o comparabilitate a rezul-tatelor CST atât timp cât fiecare ]ar@,urmând recomand@rile CMR, î}i dez-volt@ un CST propriu la care poatealege gradul (mai mare sau mai mic)al m@sur@torilor efectuate. De exem-plu, în cazul României la determi -narea PIB-ului în turism nu s-au luatîn considerare toate aspectele reg@ -site în CMR, datorit@ lipsei de date,iar din acest motiv valoarea indica-torului este evident mai mic@. Înconsecin]@, realizarea unei compara-bilit@]i depline r@mâne un deziderat. Cea mai mare diferen]@ între cele

dou@ versiuni este definirea mai „exti -ns@” a cererii turistice. Spre exem -plu, abordarea WTTC sus]ine c@ atâttimp cât un individ î}i folose}tema}ina proprie pentru o c@l@torie tur-istic@ sau de afaceri, o parte a cos-turilor de capital ale ma}inii ar trebuialocat@ turismului, în acela}i mod cutoate costurile pe care le implic@aceast@ c@l@torie. În schimb, în CMR,ma}ina proprie nu este considerat@ unbun folosit în exclusivitate în scopurituristice, deci exclus@ din calcule. Metodologic, versiunea WTTC/OEfolose}te Sistemul Conturilor Na]io -nale ca baz@ a cadrului s@u analitic,dar se concentreaz@ pe cererea tur-istic@ calculat@ ca un procent dincheltuielile care alc@tuiesc PIB-ul(cheltuielile personale }i de afaceri,investi]iile, cheltuielie guvernamentale}i balan]a de bunuri) ce poate fi

atribuit turismului }i c@l@toriilor. Diferen]ele metologice între versiuneaCMR }i versiunea WTTC decurg chiardin obiectivele diferite pe care le auorganiza]iile care realizeaz@ un CST.Prin rezultatele produse, WTTC vreas@ con}tientizeze guvernele }i mediulprivat de importan]a turismului dreptcel mai mare generator de bun@stare}i de locuri de munc@ din lume. Înschimb, viziunea OMT este ca insti-tu]ia care asigur@ statistica oficial@ aunei ]@ri s@ fie principalul organismresponsabil de implementarea CST.Aceasta ar asigura obiectivitateadatelor }i nu ar face un fel de „lobby”pentru sectorul privat sau adminis-tra]ia din turism. Astfel, oficiul de sta-tistic@ va m@sura dimensiunile turis-mului ca orice alt sector de activitateîn conformitate cu principiile folositeîn Sistemul Conturilor Na]ionale.

stud. masterand Adina-Maria FLE{ER

Contul satelit al turismului. Studiu de caz: România (I)

Doamna Ioana Blaga Frunzescu ofer@ publicului avizat – dar nu numai – recen-ta sa carte cu un titlu atât de incitant – „Frustrare }i nesa]. Personajul femininîn proza }i teatrul lui Ion Luca Caragiale”, Casa C@r]ii de {tiin]@, Cluj Napoca,2011. O lucrare pe cât de dificil@ pe atât de admirabil@, deosebit de serioas@.O lucrare realizat@, fire}te, de un autor pe m@sur@. Doamna Ioana BlagaFrunzescu este ea îns@}i o personalitate complex@. Iat@, filolog cu specialitateaenglez@ – român@ absolvent@ de Cluj-Napoca (1994), doctor în Filologie la pres-tigioasa Universitate sibian@ „Lucian Blaga”, cu valen]e intrinseci, dar, de dasc@l}i de cercet@tor de calitate, cu o tez@ foarte bine construit@ ce reprezint@ chiartema c@r]ii sale de fa]@. Deopotriv@, Ioana Blaga Frunzescu este absolvent@ de„Arta actorului” tot la Cluj-Napoca }i actri]@ de ani }i ani cu partituri remar-cabile la Teatrul Na]ional “Radu Stanca” din Sibiu, om de cultur@ ce a pub-licat }i public@ apreciate poezii, aforisme, studii, eseuri, notabil om al cet@]iimilitând cu fervoare, aplica]ie }i deplin@ îndrept@]ire pentru cultur@ }i social,pentru prezent }i perspective na]ionale }i europene. Cu alte cuvinte, unm@nunchi de mari eforturi }i trasee profesionale, de reflec]ii }i exerci]ii pro-funde, toate excelent valorificate. Ceea ce i-a permis }i îi permite autoarei s@devoaleze în volumul de fa]@ deosebite calit@]i de c@rturar, de critic, de inter-pret@ a unor roluri din dramaturgia lui Caragiale construite nu atât instinctu-al-feminin, ci, în egal@ m@sur@, pe baza unor studii profunde ale mentalit@]ilor,atitudinilor }i gesticii de epoc@, o epoc@ cu vie continuare în chiar zilele noas-tre, din p@cate dar }i spre amuzamentul celor de fa]@...Volumul se constituie în 4 p@r]i: anume, Argument, în spe]@, o Biografie }i bib-

liografie adnotat@ a lui Caragiale, imaginea femeii în epoc@ }i reflectarea aces-teia în opera lui Caragiale, experien]@ sentimental@ }i transfigurare în scrier-ile lui I.L.Caragiale. Pe urm@, Poetica lui Ion Luca Caragiale. Apoi, Personajulfeminin în teatrul lui Caragiale. În sfâr}it, Personajul feminin în opera liter-ar@ a lui Ion Luca Caragiale. Anexe concepute inteligent completeaz@ volumulbazat pe o imens@ bibliografie nu doar citat@ ci parcurs@ efectiv, citit@ cuprofit }i valorificat@ pe m@sur@.Liantul lucr@rii îl constituie cercetarea minu]ioas@ a documentelor, multe deepoc@, a evalu@rilor ca atare }i interpretarea lor cu o evident@ originalitate. Îlreprezint@ considera]iile ce tr@deaz@ pasiunea ardent@ a autoarei pentru operaunuia dintre cei mai mari dramaturgi }i scriitori români, cu excep]ionale valen]ede universalitate, un autor excep]ional al unei „comedii umane” ilustrat@ de per-sonaje neao}e. Demonstrând, evident, ^n spe]@ cele feminine, cum atât de potriv-it ne arat@ Ioana Blaga Frunzescu, „Frustrare }i nesa]”. Rareori un titlu atât depenetrat }i atât de veridic.Cartea se cite}te cu mare beneficiu }i, cum spuneam, nu doar de c@tre spe-ciali}ti, de}i de c@tre ei în primul rând. Dar orice cititor avid de cultur@ –printre care ne-am bucura s@ fie nu pu]ini economi}ti – va afla, parcurgândlucrarea, satisfac]ii deosebite, v@dindu-se unghiuri noi de cunoa}tere a uneilumi în aparen]@ atât de cunoscut@. Dar, în fond, o lume cu “deliciile” ei ce]ineau }i ]in de universul fascinant al misterelor caracterului uman, de magiaeternului Feminin ce ne-a înconjurat }i ne înconjoar@ cu sau f@r@ obstina]ie...

Dan POPESCU

Invita]ie la lectur@

ART~ ECONOMIE VINERI 18 FEBRUARIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

P@rerile diferitelor persoane care auavut }ansa s@ viziteze Las Vegasulcel pu]in odat@ poart@ mai toateamprenta impresiei de moment pro-dus@ în plan emo]ional, ele con]inaprecieri superlative }i sunt în direct@leg@tur@ cu o anume structur@ psi-hico-temperamental@, cu nivelul decultur@ }i cu pozi]ia social@.

Cele mai des solicitate jocuri, latoate cazinourile sunt pokerul, rule-ta }i blackjack. Dintre acestea celmai controversat este cel al poker-ului, av$nd în vedere c@ toat@lumea îl consider@ un obicei r@u,mai ales când se pierd averi }ionoare insurmontabile.

P@rerea mea despre acest „viciu”omenesc, hulit }i blamat în soci-et@]ile „etice” }i „ morale”(mai alesîn cea comunist@), a suferit modif-ic@ri de esen]@, dup@ ce, la LasVegas, am cunoscut variantapokerului ca sport.

În 1997, presa cotidian@ local@scris@, printre care amintesc LasVegas City Life, Las Vegas ReviewJournal, Las Vegas Sun, Las VegasTribune precum }i sta]iile T.V, Radio,toat@ media, vorbeau despre unfenomen al sportului poker, tân@rulcampion mondial de poker românulDaniel Negreanu, cu pseudonimul”kidpoker” (23 de ani ). Biografia saimpresionant@ con]ine elementesenza]ionale, demne de orice campi-on mondial, invidiat@ de orice tân@rde pe glob. Este pe locul 3 în lume,cu o avere de aproape 14 milioanede dolari, relizat@ din poker ca sport.

P@rin]ii s@i au emigrat înCanada, iar el s-a n@scut la Toronto

în iulie 1974. De mic copil s-aimpus printr-o personalitate puter-nic@, distinct@, urm@rindu-}i cutenacitate }i perseveren]@ scopurilepe care }i le-a propus.

Dup@ terminarea junior-school-ul(}coala elementar@), a ^nceput s@-sededice studiului pokerului, ca sport.A renun]at la }coal@ la vârsta de 16ahi, dedicându-se total }i definitivacestui joc.

Fiind un om de mare luciditate,}i-a dat seama c@ în acest domeniu,dac@ dore}ti s@ progresezi }i s@ajungi cel mai bun, ca de fapt întoate domeniile, trebuie s@ te anga-jezi total, s@ –]i construie}ti o strate-gie proprie.

Printre calit@]ile de baz@ care tre-buie s@ le aib@ un juc@tor de poker

sunt: autocunoa}terea }i autocon-trolul (controlul strict al st@riiemo]ionale), st@pânirea de sine,aprecierea adversarului la justa savaloare, capacitatea de a citi reac]iileacestora, puterea s@ iei de la cap@ttotul, chiar atunci când ai pierdut.

Prima „ie}ire” în lumea com-peti]iilor de poker a fost în 1990, lapu]in timp dup@ împlinirea vârstei de16 ani. A plecat la Las Vegas cu3000 de dolari, sum@ agonisit@ dincâ}tiguri la poker în Toronto, cumari sacrificii. A pierdut repedeace}ti bani. Insuccesul nu l-a demor-alizat. Din contra, l-a ambi]ionat }imai mult.

S-a întors în Canada, la Toronto}i a început s@ studieze pokerul, teo-ria coinciden]elor desprins@ din teo-

ria probabilit@]ilor, psihologia indi-vidului, jucând poker la competi]iilepe plan local, na]ional. Pentru a fimai aproape de lumea pokerului pro-fesionist se stabile}te la Las Vegas.Din 1997 începe seria marilor suc-cese }i câstiguri. În acest an ob]inedou@ titluri de campion laCampionatul Mondial de Pokerdesf@}urat la Foxwoods, în valoarede 133,600 de dolari.

În 1998 la World Series of Poker,câ}tig@ premiul I în valoare de169.460 de dolari }i br@]ara de 2000de dolari. Apoi la Atlantic Citz,marele premiu de 1.117.000 dolari.

Cazinoul Winn, unul dintre celemai luxoase hoteluri destinat High-Life-ului din Las Vegas, l-a angajatca Poker Ambasador, pentru a juca

la toate mesele spre a da satis-fac]ie fanilor s@i care deveniser@foarte numero}i.

Daniel Negreanu este consideratun adev@rat fenomen al Pokerului.Presa de profil, (Card PleyerMagazine) îi acord@ spa]ii ultra gen-eroase pentru a împ@rt@}i din expe-rien]a sa pokeri}tilor încep@tori.

De}i pokerul nu are nimic comuncu arta }i acest solilocviu nu seleag@ de celelalte, am considerat c@se pot g@si foarte multe filia]ii cuceea ce înseamn@ în via]@Competi]ia. Pokerul este o competi]iepermanent@. Pentru a fi cel mai bunîn poker dar }i profesia ta, trebie s@fi ^nscris in competi]ia pe care Via]a]i-o cere, pe care o po]i câ}tiga dac@te dep@}e}ti pe tine.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre America - Însemn@rile unui pictor. Las-Vegas V

B@t@lia de la Montereau a fost dus@ l$ng@ Montereau-Fault-Yonne pe 18 February 1814. Victoria a fost a francezilor sub conducerea^mp@ratului Napoleon Bonaparte ^mpotriva austriecilor condu}i de regele de Württemberg.

Cazinoul Winn - Las Vegas