lucrare de proiect nan adriana

8/15/2019 Lucrare de Proiect Nan Adriana

1/35

CUPRINS

Introducere

Capitolul I Date anatomice şi fiziologice

1.1. Osteologia.......................................................41.2. Artrologia........................................................6

1.2.1. Articulaţia sternoclaviculară....................61.2.2. Articulaţia scapuloumerală....................6

1.!. "iologia..........................................................#1.4. $iomecanica....................................................#

1.4.1. $iomecanica mem%relor superioare..........&

Capitolul II Date anatomo'patologice

2.1. Definiţie............................................................&

2.2. Inci(enţă...........................................................&

2.!. Clasificare..........................................................)

2.4. *tiologie...........................................................11

2.+. ,imptomatologie...............................................11

2.6. Diagnostic.........................................................12

2.6.1. Diagnostic (iferenţial.............................1!

2.#. *voluţie şi prognostic.........................................1!

2.&. Complicaţii -n periartrita scapuloumerală..........14

2.). "eto(e (e (iagnosticare.....................................1+

2.1. /orme (e manifestare 0,...............................1+Capitolul III "eto(e (e tratament

!.1.ratamentul profilactic şi curativ.........................1#

!.2. ratamentul me(icamentos................................1#

1


2/35

!.!. ratamentul ortope(ico'cirurgical...................1&

!.4. ratamentul %alneofizioterapeutic.....................1)

!.4.1. ratamentul prin i(ro'termoterapie.....1)

!.4.2. ratamentul prin electroterapie.............2

!.4.!. ratamentul prin masa3........................21

!.4.4. ratamentul prin inetoterapie.............26

!.4.+. erapia ocupaţională............................!

Capitolul I5 ,tu(iu (e caz...............................................!1

Concluzii......................................................................!4

$i%liografie...................................................................!+

INTRODUCERE

2


3/35

mărul este o piesă anatomică foarte elegantă7 av8n( cea mai mareamplitu(ine a mişcării (intre toate articulaţiile corpului. 9nsă această amplitu(ine amişcării poate (etermina apariţia pro%lemelor articulare. 9nţelegerea felului -n care

sunt interconectate şi construite (iferitele structuri ale umărului poate a3uta lamo(ul -n care se pot pro(uce leziunile7 la inţelegerea mo(ului -n care funcţioneazăumărul şi la c8t (e (ificilă poate fi recuperarea umărului (upă traumatisme.,tructurile cele mai profun(e ale umărului inclu( oasele şi articulaţia7 urmate (eligamente şi capsula articulară. "uşcii şi ten(oanele sunt situaţi la nivelsuperficial.

0eriartrita scapulo'umerală este una (intre suferinţele cele mai frecvente pentru care %olnavul se a(resează me(icului.

0rima (escriere a periartritei scapulo'umerale apartine lui Dupla: care7 -n

1/ atri%uia toate suferinţele umărului %ursitei su%acromio(eltoi(iene; la o mai %ună cunoaştere a sin(romului au contri%uit Co(man şi (e ,eze.

3


4/35

Fig.1- Umarul

CAPITOLUL IDATE ANATOMICE SI FIZIOLOGICE

Periartrita scapulo!u"eral# este un sin(rom clinic (ureros7 -nsoţit (ere(oare şi (e limitarea mişcărilor7 (atorită afectării structurilor periarticulare prinleziuni (egenerative şi


5/35

Fig.2.- HUMERUS

localizarea eventualelor afecţiuni. Clavicula prezintă (ouă feţe7 (ouă margini şi(ouă e=tremităţi.

SCAPULA sau omoplatul este un os lat7 (e formă triungiulară7 situat la partea postero'superioară a toracelui. 0e scelet acest os se -ntin(e -ntre primulspaţiu intercostal şi coasta a 5III'a. Osul este aplicat pe torace7 pe care'l (epăşeşte-nsa lateral7 lu8n( astfel parte la formarea umărului şi la (elimitarea a=ilei.

0rezintă (ouă feţe7 trei margini şi trei ungiuri.1. Spina scapulei 2. Acromionul3. Fosa supraspinoasa 4. Fosa subspinoas sau infraspinoasă

!U"#$USUL2

*ste un os lung şi perece. 0rezintă o (iafiză si (ouă epifize.Orientare. ,e aşază -n sus e=tremitatea prevăzută cu un cap sferic7 me(ial

suprafaţa ei articulară7 anterior şanţul profun(7 pe care această e=tremitate -l prezintă.

Corpul este aproape cilin(ric -n porţiunea superioară 7 prismatic triungiular -n cea inferioară . 0rezintă trei feţe şi trei margini7 %ine (iferenţiate -n porţiunea in'ferioară7 cu mult mai sla% -n porţiunea superioară.

2 BA#I$ #lement, "Anatomia %unc&ională a aparatului locomotor" - Ed. 'tadion,

Bucureti, 1!(2

)


6/35

/aţa anterolaterală prezintă ceva mai sus (e mi3locul ei o rugozitate -n forma(e 57 numită tu%erozitatea (eltoi(iană pe care se inseră muşciul (eltoi( şimuşciul %raial. ,u% tu%erozitate se află un şanţ puţin pronunţat7 care pleacă (e pefaţa posterioară; este şanţul nervului ra(ial prin care trec nervul ra(ial şi artera

%ranială profun(ă. Deasupra tu%erozitatii7 faţa anterolaterală este incon3urată (enervul a=ilar. Acest nerv poate fi interesat (e fracturile osului.

/aţa anterome(ială prezintă> 1?gaură nutritivă a osului;2?şanţulintertu%ercular care (escin(e (e la epifiza superioară; !?o impresiune rugoasă

pentru inserţia muşciului coraco'%raial./aţa posterioară este stră%ătută o%lic (e şanţul nervului ra(ial; (easupra

şanţului se inseră capul lateral7 iar (e(esu%tul lui se inseră capul me(ial almuşciului triceps %raial.

"arginea anterioară este %ine pronunţată."arginea laterală şi marginea me(ială sunt a(evărate creste -n 3umatatea lor

inferioară7 (ar mai puţin conturate -n partea lor superioară.

I.2. Artrologia I.2.1. Articula%ia sternocla&icular

neşte e=tremitatea sternală a claviculei cu sternul şi primul cartila3 costal.*ste o articulaţie -n şa.

@igamentele care -ntăresc capsula sunt>1 )Li(a"entul sternocla$icular anterior ,e inseră pe faţa anterioară a

e=tremitaţii interne a claviculei şi pe faţa anterioară a manu%riului sternal.

2 ' Li(a"entul sternocla$icular posterior *ste situat pe faţa posterioară aarticulaţiei. Acest ligament este mai puternic (ec-t prece(entul7 ceea ce e=plica şi posi%ilitatea mai rară a lu=aţiilor sternoclaviculare posterioare.

3' Li(a"entul intercla$icular 4' Li(a"entul costocla$icular

Articula%ia acromiocla&icular /ace parte (in grupul articulaţiilor plane.

Sin(esmo)a coracocla&icularClavicula este unită cu procesul coracoi( prin ligamentul coraco'clavicular7

format (in (ouă porţiuni> ligamentul trapezoi( şi ligamentul conoi(>

1' Li(a"entul trape)oid *ste o lamă fi%roasă (e formă patrulateră. 0rintr'o e=tremitate se inseră pe faţa superioară a procesului coracoi(7 iar prin cealaltă se

prin(e pe faţa inferioară a claviculei.2' Li(a"entul conoid *ste (e formă triungiulară şi prin v8rful său se in'

seră pe %aza procesului coracoi(7 iar prin %ază7 pe tu%erculul conoi(ian.

*


7/35

I.2.2. Articula%ia scapulo*umeralAceastă articulaţie uneşte capul umeral şi cavitatea glenoi(ală a scapulei7

form8n( o articulaţie sferoi(ală. $aporturile articula%iei scapulo*umerale

1' Conul musculoten(inos format> -nainte (e muşciul su%scapular7 -napoi

(e muşciul su%spinos si rotun(ul mic7 -n sus (e muşciul supraspinos7 iar -n 3os(e lunga porţiune a tricepsului.

2' Deasupra articulaţiei se află %olta acromiocoracoi(i'ană7acoperită7 lar8n(ul ei7 (e muşciul (eltoi(.

3' "e(ial7 articulaţia prezintă raporturi cu organele (in cavitatea a=ilară.5om reţine7 (e asemenea7 faptul că articulaţia este stră%ătută (e ten(onulmuşciului %iceps.

I.3. "iologia

/ormează o masă musculară7 care (ă reliefurile umărului şi acoperăarticulaţia scapuloumerală. "uşcii se (ispun su% forma unui con cu %aza latorace şi v8rful la umerus. *i sunt -n număr (e şase> (eltoi(ul7 supraspinosul7infraspinosul7 rotun(ul mare7 rotun(ul mic şi su%scapularul.

1. "u+c*iul (eltoi( . *ste cel mai superficial şi mai voluminos (intre muş'cii umărului. Are forma triungiulară şi -nveleşte articulaţia scapuloumerală.

2. "u+c*iul supraspinos ocupă fosa supraspinoasă.3. "u+c*iul in,raspinos ocupă cea mai mare parte a fosei infraspinoase.4. "u+c*iul rotun( mic este situat lateral (e muşciul infraspinos7 cu care

se confun(ă la prima ve(ere.-. "u+c*iul rotun( mare este alungit7 voluminos şi puternic7 -ntins (e laungiul inferior al scapulei7 la creasta tu%erculului mic al umerusului.

. "u+c*iul subscapular este un muşci triungiular situat -n fosa su%'scapulară.

I.4. /iomecanica /iomecanica centurii scapulare@a nivelul centurii (istingem articulaţia claviculei cu sternul şi cu

acromionul omoplatului c8t şi articulaţia scapulotoracală (e la nivelul omoplatului.

Cele (ouă oase ale centurii sunt soli(are -ntre ele -n e=ecutarea mişcărilor (eri(icare şi co%or8re7 proiecţia -nainte şi -napoi a umărului. ,umarea acestor mişcări(ă mişcarea (e circum(ucţie a umărului.

a' Mişcările de ridicare şi coborâre9n mişcarea (e ri(icare a umărului7 clavicula se va (eplasa astfel -n sus7 făc8n(

cu orizontala un ungi (e !'47 e=tremitatea sa (istală urc8n( cam cu &'1 cm şiva antrena prin interme(iul articulaţiei acromioclaviculare şi scapula7 care va

(


8/35

e=ecuta o mişcare (e translaţie -n sus7 omoplatul lunec8n( pe planurile musculare.@imitarea acestei mişcări este făcută (e către ligamentul sternoclavicular superior.

b )Mişcarea de proiecţie înainteAre loc -n actul (e -mpingere -nainte7 (e forţare şi (e iz%ire7 -nsoţită (e o%icei

cu un oarecare gra( (e rotaţie -nainte. *=tremitatea laterală a claviculei este (usăanterior şi o(ată cu ea şi omoplatul va fi proiectat -nainte. "işcarea este limitată. (eligamentul sternoclavicular anterior.

c' Mişcările de basculare ale scapulei,unt nişte mişcări (e rotaţie ce se pro(uc -n 3urul unui a= anteroposterior ce

trece prin articulaţia acromioclaviculară. *le au loc (e fapt la nivelul articulaţieiscapulo'toracale. 0rin mişcarea (e rotaţie -nainte şi -n sus a omoplatului B%ascularelaterală?7 ungiul superoe=tern -mpreună cu cavitatea glenoi(ă se -n(reaptă -n sus7ungiul superointern -n 3os7 iar ungiul inferior -nainte7 (escriin( un arc (e cerc (e4+.

1.4.2. /iomecanica articula%iei scapulo*umeraleArticulaţia umărului este cea mai mo%ilă (intre toate articulaţiile corpului.

$raţul e=ecută o serie (e mişcări ample7 la care se a(augă posi%ilităţile (emo%ilizare ale omoplatului şi astfel7 la nivelul celor trei articulaţii ale centuriiscapulare conferă mo%ilitatea -ntregului mem%ru superior. @a acest nivel au locmişcările -n toate cele trei planuri.a?. a%(uctia şi a((ucţia

%?. antepulsia şi retropulsia

c?. rotaţie internă şi rotaţie e=ternă

CAPITOLUL II' DATE ANATOMO PATOLOGICE

II.1. 0e,ini%ie

0eriartrita scapulo'umerală B0,?! este un sin(rom clinic7 caracterizat prin(urere7 re(oare şi impotenţă funcţională a umărului7 asociate -n (iverse gra(e7

(eterminate (e procese patologice7 care interesează ţesuturile periarticulareBten(oane7 %urse? şi -n unele cazuri capsula articulară.

3 #+E$ Antoaneta, "A%ec&iuni reumatice care enecia/ă de 0inetoterapie" -

Editura +om%el, Bucureti, 1!!*


9/35

II.2. Inci(en%

O periartrită a umărului este cauzată (e o inflamaţie a ten(oanelor careacţionează muşcii rotatori Bresponsa%ili (e mişcarea (e rotaţie a umărului7 celmai frecvent atins fiin( musciul supraspinos?7 a %ursei seroasesu%acromio(eltoi(iene Bspaţiul (e alunecare (intre muşciul (eltoi( şi acromiom7

pe (e o parte7 şi muşcii rotatori7 pe (e altă parte? şi


10/35

6i5.27- $măr durero8

nevralgii si nevrite.

9n afara manifestarilor articulare ale reumatismului inflamator sau(egenerativ7 -n practica zilnică -nt8lnim a(esea %olnavi cu suferinţe (eterminate (e

procese patologice articulare -n cursul cărora sunt afectate ten(oane7 teci sinoviale7 %urse7 fascii7 aponevroze.Cele mai frecvente şi cele mai supărătoare uneori invali(ante sunt >

ten(initele şi %ursitele umărului Bcunoscute generic su% numele (e periartrităscapulo'umerală?; mai rar -nt8lnite sunt sin(romul umar'm8nă7 retracţiaaponevrozei palmare B$oala Dupu:tren?7 periartrita co=o'femurală.

@a nivelul structurilor umărului si -n primul r8n( la nivelul ten(oanelor7 areloc un proces (e uzură a carei accelerare şi agravare pot fi (eterminate (etraumatisme7 microtraumatisme B-n special cele (e or(in profesional? e=puneri lafrig etc.

n rol (eose%it -n accelerarea proceselor (e uzură şi -n apariţia inflamaţiei;un argument -n acest sens -l constituie frecvenţa mare a acestui sin(rom7 at8t -nafectiuni ale sistemului nervos periferic Bnevralgia cervico'%raiala?

Periartrita scapulo*umeral are patru forme clinico'anatomice'funcţionalerelativ %ine conturate.

Acestea sunt >• umărul (ureros simplu ;

17


11/35

• umărul acut iperalgic• umărul %locat ;• umărul pseu(oparalitic.

II.4. #tiologie

0eriartrita scapuloumerală este o %oală (es -ntalnită mai ales la in(ivizi (e peste 4 (e ani c8n( procesele (e uzură sunt frecvente7(ar %oala poate răm8nelatentă clinic. epartiţia pe se=e este apro=imativ egală.

9n accelerarea leziunilor (egenerative şi -n pro(ucerea inflmaţiei suntimplicaţi o serie (e factori favorizanţi care contri%uie la generarea ta%loului cliniccaracteristic.

Dintre aceştia amintim>• traumatismul7care (etermină o 0, ce se manifestă ca o algo'

neuro(istrofie a umărului;• microtraumatismele profesionale generatoare (e uzură locală precoce;• afecţiunile car(iace şi pulmonare care7 pe cale refle=ă7 (etermină 0,

Bcoronarieni (upă infarct miocar(ic acut7 sau tu%erculoză pulmonarăapicală?;

• afecţiuni ale sistemului nervos periferic Bnevralgia cervico'%raială7zona Eoster?7 sau afecţiuni ale sistemului nervos central B%oala0arinson7 traumatisme cere%rale acci(ente vasculare cere%rale? (upăcare apare frecvent periartrita scapuloumerală (eterminată (e

pertur%ări simpatice;• agresiunea psiică şi terenul nevrotic -n special la femei.

Afectarea articulară propriu'zisă se limitează mai ales la nivelul articulaţiilor acromioclaviculară şi sternoclaviculară 7 (eoarece articulaţia scapuloumerală arecea mai imperfectă coaptare şi7 (in acest motiv nu a3unge (e o%icei7 prin ea -nsăşi7să (etermine (isfuncţionalităţi.

,imptomele pot fi mai mult sau mai puţin accentuate> (urere a umărului7 fără ca mişcările acestuia să fie limitate7 (in cauza unei

ten(inite a muşciului supraspinos sau a muşciului lung al %icepsului

(urere acută a umărului7 cu limitarea totală a mişcărilor acestuia7 legată (e o %ursită Binflamaţie a %ursei seroase?;

%locarea umărului sau algo(istrofia7 cauzată (e o capsulită retractilă Bretracţiaşi -ngroşarea capsulei articulare a umărului?; -n cursul acestei afecţiuni foarte(ureroase7 mişcările umărului sunt aproape imposi%ile Bumăr -nţepenit?.

11

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptom_2370http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sapte-tipuri-de-durere-care-nu-ar-trebui-ignorate_1264http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/tendinita-si-ruptura-tendinoasa-de-la-nivelul-genunchiului_1632http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/biceps_566http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-membrului-superior/bursita_1613http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/celulita-inflamatia-tegumentelor_647http://www.sfatulmedicului.ro/Oase-si-articulatii--membrele-/durerile-articulare-artralgia_7658http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptom_2370http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/sapte-tipuri-de-durere-care-nu-ar-trebui-ignorate_1264http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/tendinita-si-ruptura-tendinoasa-de-la-nivelul-genunchiului_1632http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/biceps_566http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-membrului-superior/bursita_1613http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/celulita-inflamatia-tegumentelor_647http://www.sfatulmedicului.ro/Oase-si-articulatii--membrele-/durerile-articulare-artralgia_7658


12/35

umăr pseu(oparalitic7 provocat (e o ruptură ten(inoasă7 frecventă la sportivi;(urerea este sla%a7 (ar su%iectul se afla -n incapacitate (e a mişca umărul.

II.-. Simptomatologie

0atologic7 0, are (rept su%strat ' -n primul r8n( ' leziunile (egenerative aleten(oanelor7 -n special ale %icepsului7 caracterizate prin necroze care (uc la rupturi

partiale si prin calcificari7 aceste procese (e uzura sunt frecvente la su%iecti (e peste 4'+ (e ani7 fiin( multa vreme asimptomatice. 9n privinta anumitor factori7cum ar fi unele traumatisme7 o suprasolicitare sau o e=punere la frig7 leziunilor (egenerative li se a(auga un proces inflamator7 -n primul r8n( al ten(oanelor7 care

pune capat latentei clinice amintite mai sus7 %olnavii acuz8n( (ureri (e intensitateme(ie si un gra( varia%il (e impotenta functionala. 9n unele cazuri migrareamaterialului calcic cu patrun(erea lui -n interiorul unei %urse B-n primul r8n( -n

%ursa su%acromio(eltoi(iană? (etermină un proces inflamator (eose%it (e intens7responsa%il (e prezenţa unor (ureri e=trem (e apăsătoare.

O formă particulară (e 0, este cea (eterminată (e inflamaţia capsuleiarticulaţiei greno'umerale7 a cărei evoluţie către fi%roză este responsa%ilă (e(iminuarea importantă a muşcărilor la acest nivel Başa'zisul F umăr %locat G sauF umăr -ngeţat G?.

9n sf8rsit7 leziunile trofice ale ten(oanelor manşetei rotatorilor pot (uce7 -nurma unor solicitări mari Bla tineri? sau relativ mici Bla v8rstnici?7 la rupturi -ntinsecare sunt responsa%ile (e umărul Hpseu(oparalitic.

II.. 0iagnostic

0iagnostic po)iti& -n funcţie (e Hsin(romul (e -mpingere şi Hsin(romulsupraspinosului.

Clinic Hsin(romul (e -mpingere se caracterizează prin prezenţa unor (urerireci(ivante la nivelul umărului7 la su%iecţi tineri7 -n special la cei care practicăanumite sporturi Baruncări?.

Durerea are un (e%ut relativ insi(ios7 cu o creştere gra(ată -n intensitate7

accentuată (e activitate7 are un punct ma=im la regiunea anterolaterală a umărului7ira(iaza -n %raţ şi e=acer%ează noaptea -n somn la scim%area poziţiei. Durerea este

percepută la ri(icarea %raţului mai ales -n ungiurile )'12 Bri(icarea %raţului(easupra capului?. @a e=amenul fizic se constată o limitare a fle=iei şi a rotaţieiinterne.

,emnul H-mpingerii este pozitiv> se imo%ilizează scapula şi se ri(ică %raţul-n faţă şi -n sus7 p8nă (easupra capului; %olnavul resimte o (urere imensă -n

12

http://www.sfatulmedicului.ro/Avortul/avortul-provocat-pierderea-provocata-a-sarcinii_1050http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-sanilor/durerea-mamara-mastalgia_1106http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/umar_2548http://www.sfatulmedicului.ro/Avortul/avortul-provocat-pierderea-provocata-a-sarcinii_1050http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-sanilor/durerea-mamara-mastalgia_1106http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/umar_2548


13/35


14/35

*voluţia poate fi (e multe ori -n(elungată Bc8teva luni?7 prognosticul este -ngeneral favora%il7 o%ţin8n(u'se -n urma unui tratament precoce7 complet şi susţinut(e recuperarea totală a acestei articulaţii şi realizarea mişcărilor mai comple=e şi(ificile.

Alteori evoluţia spontană spre vin(ecare necesită 1'2 ani. @a umărul %locatevoluţia este -n(elungată; -n lipsa unui tratament a(ecvat7 %loca3ul umărului poate

persista c8teva luni; cu timpul -nsă7 uneori (upă 6 luni7 umărul -ncepe să seeli%ereze şi ma3oritatea %olnavilor -şi recuperează -n intregime mo%ilitatea.

0erioa(ele (e e=acer%are a (urerilor pot să (ureze (e la c8teva zile p8nă lac8teva săptăm8ni. @a umărul (ureros acut evoluţia este uneori trenantă7 (urerileacute (ur8n( mai multe luni şi nevroz8n( %olnavul; cel mai a(esea7 (upă c8tevasăptăm8ni (urerile (iminuă treptat -n intensitate7 p8nă ce (ispar complet.,u%liniem caracterul reci(ivant al umărului (ureros acut. *voluţia 0, (e cele mai

multe ori se termină o%işnuit -n c8teva săptăm8ni7 (upă care %olnavul -şi poaterelua ocupaţiile. neori rămane o senzaţie (e 3ena (eşteptată (e o%oseală sau (efrig şi umezeala.

II..Complica%ii n periartrita scapulo*umeral

otuşi prognosticul poate fi nefavora%il -n următoarele situaţii>&* sunt afectate mai multe elemente anatomice ale articulaţiei Brupturi musculare7

ten(oane7 %ure7 filete nervoase?;

,* afectarea simultană a am%elor articulaţii scapulo'umerale %olnave-* v8rsta -naintată la care>' mo(ificările (egenerative sunt importante' riscul rupturii manşonului rotatorilor este mai mare' pot e=ista leziuni similare şi la alte articulaţii Bşol(7 genunci?' se asociază (e multe ori o patologie multiplă Bcaracteristica v8rstnicului? se

impune o politerapie Be=istenţa ulcerului peptic -mpie(ică a(ministrarea (eantiinflamatoare nesteroi(iene orale7 complicaţii car(iovasculare contrain(icăfizioterapia etc.?

.* anumite forme clinice (e periartită scapulo'umerală; e=emplu> ten(inita

calcifiantă B(atorită preintei microcalcifierilor insensi%ile? evoluează cronic7 cunumeroase perioa(e (e e=acer%are;

/* a(ministrarea tar(iva a tratamentului; -n formele evoluate (e 0,7 (iverselemi3loace terapeutice nu sunt suficiente.

1


15/35

II.5."eto(e (e (iagnosticare n periartrita scapulo*umeral

$a(iogra,ia umrului (ecelează prezenţa (e cisturi7 necroza mariitu%erozităţi a capului umeral7 osteofite pe marginea anterioară şi faţa inferioară aacromionului Bartroza secun(ară?7 (ar o imagine ra(iologică normală a umărului nue=clu(e (iagnosticul (e 0,.

#6amenul $"7 (etectează un spectru larg (e afecţiuni7 (e la (egenerare p8nă la ruptura parţială sau totală. 0oate evi(enţia leziuni ale ţesuturilor moi şi este

(eose%it (e util -n urmărirea evoluţiei postoperatorii. *cografia (e părţi moi saumio'entezo'osteoarticulară poate fi şi ea utilă7 (ecel8n( rupturi me(ii la nivelulcoafei rotatorilor.

#6amenul electromiogra,ic 8#"9' şi stu(ierea vitezei (e con(ucere ainflu=ului nervos B5CL? sunt o%ligatorii c8n( (orim e=clu(erea unei afectărineurologice7 precum neuropatia cervico%raială.

II.1:. Forme (e mani,estare n PS!

a' Umrul (ureros simplu*ste o formă clinică particulară7 cunoscută şi su% numele (e periartrita

(ureroasă simplă neancilozantă. Această forma (e 0, este consecinţa leziunilor (egenerative Buneori calcificate? ale ten(oanelor celei (e'a (oua articulaţii7 maiales ten(oanele supraspinosului şi %icepsului.

*ste forma clinică cea mai frecventă. $olnavul acuză (ureri mo(erate -numar c8n( se -m%racă7 se piaptană7 sau c8n( solicită mem%rul superior respectiv

prin purtatea unor greutăţi. Durerile pot st8n3eni %olnavul -n timpul somnului7intensific-n(u'se -n anumite poziţii.

Caracteristica acestei forme clinice este conservarea mo%ilităţii7 rareorie=ist8n( o impotenţă funcţională (atorită (urerii.@a e=amenul clinic apreciem mo%ilitatea activă şi pasivă a articulaţiei

umărului şi localizăm zonele (ureroase.$olnavul este pus să efectueze mişcări (e a%(ucţie7 rotaţie internă şi e=ternă.

0ractic %olnavul efectuează o a%(ucţie a %raţului şi cu ante%raţul flectat -n ungi(rept (uce m8na la ceafă şi la spate.

1)


16/35

9n cazul localizării leziunilor -n ten(onul supraspinosului mişcarea se faceiniţial cu usurinţa7 apoi -ntre 4+ şi ) apare (urerea ce st8n3eneşte mişcarea ;(upă ) mişcarea put8n( fi continuată fără (urere. *ste sensul FresortuluiG (atorat(ificultăţii trecerii supraspi'nosului prin (efileul interacromio'tu%erozitar.

@a palpare7 -n cazul leziunilor (e supraspinos se in(entifică -n timpula%(ucţiei7 -n zona antero'e=ternă7 un punct su%acromial foarte sensi%il Bla inserţiasupraspinosului pe marea tu%erozitate umerală?.

9n cazul leziunilor lungii porţiuni a %icepsului (urerea se intensifică prinrotaţia e=ternă forţată a m8inii7 %raţul atarn8n( pe l8ngă corp. ,e limiteaza (urerosrotaţia e=ternă şi a%(ucţia7 şi apare (urere -n fle=ie contrată.

@a palpare se (ecelează (urere pe faţa anterioară a umărului7corespunzatoare ten(onului %icepsului.

*voluţia umărului (ureros simplu este -n general favora%ilă trec8n( (insta(iul acut7 -n sta(iul su%acut7 urmat (e un sta(iu terminal. 5in(ecarea se pro(uce

-n c8teva săptăm8ni Bcel mult c8teva luni?7 fie spontan7 fie -n urma tratamentului.neori -nsă (urerea se poate agrava7 umărul (ureros simplu (evenin( umăr (urerosacut iperalgic.

b' Umrul acut *iperalgicDe o%icei are ca su%strat o ten(inită calcifiantă -n puseu inflamator; sau o

migrare (e elemente calcifiante -n %ursita su%acromio'(eltoi(iană7 (eterminăn( o %ursită acută la acest nivel; sau o %ursită seroasă fără calcifieri.

mărul acut iperalgic poate (e%uta -n mo( %rutal7 cu o (urere atroce şi o

impotenţa totală a mem%rului superior7 alteori această formă clinică estecontinuarea evoluţiei unui umăr (ureros simplu.Durerile sunt violente7 insuporta%ile ; ele se intensifică noaptea impie(ic8n(

%olnavul să se o(inească. De asemenea (urerea se intensifică la orice tentativă (emo%ilizare a umărului7 limitarea mo%ilităţii nefiin( (eci mecanică ci antalgică.

Durerea ira(iază către ceafă sau către fosa supraclaviculară7 (ar mai ales pemarginea laterală a mem%rului superior7 către m8nă.

c' Umrul blocat *ste o suferinţă frecvent -nt8lnită7 care (e%utează cu (ureri mo(erate ale

umărului7 e=arcer%ate nocturn7 pret8n( la confuzia (e umăr (ureros simplu.

9n timp -nsă7 evolu8n( lent se instalează o limitare marcată a mo%ilitaţiiumărului realiz8n( asa numitul F umăr ingeţat G.

Durerea7 prezentă la (e%ut7 poate să persiste cu o intensitate scăzută7 sau poate să (ispară şi să reapară perio(ic pe parcursul %olii.,u%stratul anatomic -lreprezintă leziunile inflamatorii ale capsulei glenoumerale7 (etermin8n( -ngroşarefi%roasă şi constituin( -n timp capsula retractilă. etracţia capsulei articulare seopune special a%'(ucţiei şi rotaţiei Be=terne sau interne? a umărului şi impie(ică

1*


17/35

%olnavul -n efectuarea unor gesturi uzuale Bca im%răcatul sau pieptănatul?7 sau profesionale7 c8n( se solicita o %una mo%ilitate a mem%rului superior.

(' Umrul pseu(oparaliticAre la %ază7 perforarea7 (e (iverse gra(e a ten(oanelor muşcilor rotatori7

apărută (e o%icei pe un fon( (egenerativ Bla peste 6 (e ani? (upă traumatismeminore. uptura calotei rotatorilor poate apare -nsa şi la tineri -n urma unuitraumatism puternic7 situaţie -n care se evi(enţiază o ecimoză -ntinsă pe faţaanterioară a %raţului.

CAPITOLUL III METODE DE TRATAMENT

ratamentul periartritei scapulo'umerale are ca o%iectiv să calmeze(urerea7 să com%ată inflamaţia şi ten(inita -n fi%roză7 să amelioreze mo%ilitateaarticulară. Intensitatea şi comple=itatea tratamentului (epin( (e forma clinică a

%olii. Astfel -n umărul (ureros simplu acut se recoman(ă repaus a%solut alarticulaţiei B%raţul este susţinut -ntr'o eşarfă?. @a umărul pseu(oparalitictratamentul este cel cirurgical.

9n general -n toate fazele (e 0, tratamentul se -mparte -n> me(icamentos %alneofizical

masa3 inetoterapie terapie ocupaţională

III.1. ;ratamentul pro,ilactic +i curati&9n terapia periartritei scapulo'umerale se poate vor%i (espre un tratament

profilactic şi unul curativ.

III.1.1. ;ratamentul pro,ilactic0rofila=ia 0, preve(e -n(epărtarea focarelor (e infecţie mai ales (in

sferele otorino'laringologice care alături (e alte măsuri sunt foarte preţioase>-notul7 i(ro'terapia şi masa3ul tonifică musculatura şi aparatul ligamentar

prevenin( -n felul acesta apariţia %olii. III.1.2. ;ratamentul curati&*ste comple= -n funcţie (e faza evolutivă -n care se află %olnavul.,e aplică>

1(


18/35

III.1.2.1. ;ratamentul igieno


19/35

Pinetoterapia -n afecţiunile ortope(ico'traumatice ale aparatului locomotor este un proces comple= con(us -n funcţie (e tipul afecţiunii7 caracteristicile morfo'funcţionale in(ivi(uale7 gra(ul (e afectare a ţesuturilor.

ratamentul ortope(ico ' cirurgical se aplică -n artrozele (eformate7 cuinvali(ităţi. ,e pot folosi (iverse tenici7 (e la artro(eze si osteotomii p8nă la

proteze articulare. ,e poate face rezecţia marilor osteofite7 atunci c8n( este cazul.

III.4. ;ratamentul balneo,i)ioterapeutic;ratamentul balneologic

,taţiunile+ (e tratament pentru aceste afecţiuni suntrecoman(ate (e cătreme(icul specialist cu prescripţia necesară. 9n staţiunile (e tratament se aplică ogamă largă (e proce(uri %alneofizioterapice. 0e l8ngă aceste proce(uri cel maiimportant factor -l constituie climatoterapia ce are un (eose%itrol asupra psiicului

%olnavului. ee(ucarea şi rea(aptarea la viaţa coti(iană presupune -nsuşirea (ecătre (eficientul neuromotor a tuturor (eprin(erilor motrice7 pe care viaţa coti(ianăle reclamă.

III.4.1. Principiile +i obiecti&ele tratamentului balneo,i)ioterapeutic9n terapia periartritei scapulo'umerale se poate vor%i (espre un tratament

profilactic şi unul curativ.Obiecti&ele acestui tratament sunt urmtoarele

com%aterea fenomenelor inflamatorii calmarea (urerii refacerea troficităţii ţesuturilor recuperarea funcţionalităţii umărului

;ratamentul pro,ilactic0rofila=ia 0, preve(e -n(epărtarea focarelor (e infecţie mai ales (in sfere

oterino'laringologice şi -n acest fel se fac ira(ierile faringelui cu ultraviolete carealături (e alte măsuri sunt foarte preţioase Bi(roterapia şi masa3ul tonifică

musculatura şi aparatul ligamentar prevenin( -n feul acesta apariţia %olii.;ratamentul curati&*ste comple= -n funcţie (e faza evolutivă -n care se află %olnavul. ,e aplică>

) :I'' ;aro8la


20/35


21/35

aplicare7 este -n str8nsă legătură cu proce(urile i(rice7 intră (easemenea -n ca(ruli(roterapiei7 căpăt8n( (enumirea corectă (e i(rotermoterapie.

III.4.3. ;ratamentul prin electroterapie*lectroterapia este o formă (e terapie care utilizează stimularea electrică

pentru a a3uta organismul să se vin(ece şi să se recupereze (upă ce a fost vătămat. "ulţi specialişti consi(eră că electroterapia poate menţine (urerea su%

control şi contri%uie la accelerarea procesului (e vin(ecare.Cea mai comună formă (e electrostimulare transcutanată este stimularea

electrica transcutanată a nervilor sau *L,. *L, foloseşte electrozi mici caresunt fi=aţi la nivelul pielii.

erapeutul care a(ministrează tratamentul poate a3usta intensitatea energieielectice care curge prin elelectrozi -n funcţie (e nivelul (e confort şi tipul (etratament a(ecvat pentru pacient7 prin interme(iul unui ecran al aparatului *L,.

*L, acţioneaza prin %locarea semnalelor care stră%at nervii. "esa3elenervoase sunt (e natură electrică şi curentul electric care provine (e la unitatea*L, pertur%a semnalul neurologic.

n alt %eneficiu al folosirii unitătii *L,7 este că electricitatea stimuleazăeli%erarea (e en(orfine care sunt calmante naturale pro(use (e organism.

erapia electrică este foarte controversată şi e=istă (estul (e puţine (ovezi căaceasta funcţionează. In(iferent (e situaţie7 stimularea nervoasă electricătranscutanată răm8ne o tenică frecvent utilizată pentru controlul (urerilor (eumar şi se %ucură (e utilizare pe scară largă.

nii %olnavi susţin că acest tip (e tratament face minuni pentru ei7 (ar (emulte ori oamenii (e ştiinţă speculează că această reacţie ar putea fi un răspunscon(iţionat sau place%o.

9n general7 tratamentul prin stimulare electrică furnizează un curent (e 3oasăintensitate7 perceput (e %olnav su% forma unor pulsaţii7 care acţionează asupramuşcilor şi terminaţiilor nervoase.

Acest curent electric (etermină -n mo( constant contractarea şi rela=areamuşcilor. ,timularea repetată poate (etermina consoli(area şi rela=areamuşcilor7 fapt ce (uce la (iminuarea (urerii.

*=istă mai multe tipuri (e electroterapie7 utilizate -n prezent. Cea mai

comună este7 -nsă7 cea transcutanată. nul (intre avanta3ele stimulării electricetranscutanate este că aparatul cu a3utorul căruia poate fi aplicată electroterapia poate fi utilizat la (omiciliu B-n general pentru (urerile (e umar sau alte (urerimusculare?7 fapt ce permite %olnavului să'şi trateze pro%lemele7 (estul (e simplu.

/recvenţa semnalului electric este regla%ilă7 permitan( potrivirea intensităţiişi timpului tratamentului. ,emnalul (e frecvenţă poate fi perceput ore -n şir fiin(suporta%il (e către %olnav7 iar (isconfortul este re(us.

21

http://www.sfatulmedicului.ro/Durerile-de-spate---terapii-alternative-http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-musculara-sau-mialgia_9342http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-musculara-sau-mialgia_9342http://www.sfatulmedicului.ro/Durerile-de-spate---terapii-alternative-http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-musculara-sau-mialgia_9342http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-musculara-sau-mialgia_9342


22/35

Oricum7 tratamentul care implică utilizarea (e frecvenţe -nalte are o (urată(estul (e scurtă (e timp. ratamentul *L, cu frecvenţă 3oasă este maiinconforta%il şi poate (ura -ntre 2'! (e minute7 (ar efectele sale au o persistenţămai lungă -n timp.

n alt tip (e electroterapie se numeşte curent interfereţial şi este -n esenţă7 oforma mai profun(ă (e *L,7 in ca(rul căruia curentul pătrun(e mai profun( -n

piele (ec8t -n cazul tratamentului *L,.,timularea galvanică este un alt tip comun (e electroterapie7 fiin( utilizată

mai ales -n tratarea leziunilor acute7 -nsotite (e s8ngerări sau umflături. 9n acestcaz7 curentul electric se aplică (irect pe zonă şi poate fi folosit pentru a opriinflamaţia şi a gră%i vin(ecarea.

Din proce(urile (e electroterapie sunt foarte utile -n această %oală curenţii(ia(inamici7 curentul galvanic asociat7 ionoterapia me(icamentoasă Bnovocaina 7calciu? 7%ăi galvanice %icelulare7 ultraviolete -n (oza eritem.

ot (in electroterapie mai folosim>'%ăi (e lumină parţială 1'1+ minute'(iatermia cu un(e scurte -n (oze me(ii &'1 ms'ultrasunete.

a' Curentul (al$anic toate formele sale7 galvanizări simple7 %ăi galvaniceşi ionongalvanizări.

Gal$ani)arile si"ple in 0, se realizeaza prin folosirea curentuluicontinuu in scop terapeutic.Curentul continuu este un curent electric cu o

intensitate constanta si la care sensul (e (eplasare al electronilor este acelasi.,e folosesc aparate numite pantostate sau galvanostate care furnizeazacurentul continuu. ,e aplica cu a3utorul electrozilor metalici7 (e (imensiuni(iferite in functie (e efectele (e polaritate.

*lectrozii utilizaţi pentru galvanizarea simplă pot fi (e aceeaşi mărime7 ceeace constituie "etoda +ipolar# . ,unt confectionaţi (in plăci metalice Bplum%?7 potavea forme şi (imensiuni (iferite -n funcţie (e regiunea pe care se aplică şi (eefectele urmărite. Cel mai a(esea se folosesc plăci (reptungiulare (e mărimeegală sau cu (iferenţă -ntre ele (e 6


23/35

apei iar -n ca(rul ionogalvanizării proprietăţile su%stanţelor farmacologice activeintro(use cu a3utorul curentului galvanic .

/ile gal&anice ,unt in(icate pentru tratarea unor regiuni -ntinse sau ciar a intregului corp. 9naceasta mo(alitate se com%ina at8t actiunea curentului continuu c8t si efectultermic al apei7 fiin( mi3locitoare -ntre electro( si tegument. 0ensitatea curentului este re(usă7 micşor8n(u'se riscul (e arsură laintensitatea aplicată. $ăile galvanice se -mpart -n> Parţiale sau 4-celulare

Generale sau stenger . /ile par%iale

,unt alcătuite (in> 4 că(iţe (e porţelan conectate la electrozi 7 cu reprezentare

pe un ta%lou (e coman(ă. 4'celulare sunt 2 pentru mem%rele superioare şi 2 pentru mem%rele inferioare. De pe ta%loul (e coman(ă putem realiza com%inaţii (iferite ale electrozilor -nfuncţie (e efectele urmărite. ex: pozitiv pentru mem%rele superioare şi negativ la mem%rele inferioarerezultă curentul (escen(ent. urata unei şedinte-este -ntre 1'! min şi ritmul (e aplicare este zilnic sau la2 zile. !u"ărul de şedinţeeste (e 1'1+ şe(inţe.

0#ile (enerale ,unt formate (intr'o ca(a prevăzută cu & electrozi fi=aţi -n pereţiă căzii. #ensul curentuluieste (iri3at (e la un panou (e coman(ă -n multiple variante>

Descen(ent Ascen(ent ransversal ,au ciar -n (iagonala.

$ntensitatea curentuluieste mai mare (ec8t cea (e la %ăile parţiale . urata%&-'( "in. itmul una la -' *ile totaliz8n( +-% şedinţe.

,cţiunea: se %azeza pe efectul termomecanic al apei7 pe efectul curentuluicontinuu c8t şi pe efectul cimic c8n( se foloseşte ionizarea.+' Curentul de 1oas# 2rec$en3#

5or avea frecvenţa cuprinsă -ntre + impulsuri


24/35

Curenţii (e 3oasă frecvenţă se o%ţin prin -ntreruperea curentului continuu cua3utorul unor meto(e (e reglare manuală sau electrică o%ţin8n(u'se impulsurielectrice ce se succe( ritmic av8n( -n general un efect e=citator.

Cu o frecvenţă p8nă la 1 z este utilizat -n procesul analgezic. Astfel vomutiliza -n ca(rul curenţilor următoarele forme (e curent>

' (ifazatul fi= cu acţiune analgezică;

' lunga perioa(ă;

' scurta perioa(ă.

ot -n acest scop sunt folosiţi şi curenţii a%ert cu fregvenţa (e 4 z şiimpulsuri (e 2 m


25/35

unui vas sau nerv. 9n cazul acesta7 electro(ul al (oilea va fi pus pe ante%raţ7 palmăsau vom utiliza o vană (e m8ini.Ionoterapia me(icamentoasă Bnovocaină7 calciu?.

0entru a face o ionizare avem nevoie (e toată aparatura şi utila3ele necesare pentru o galvanizare. Avem (eci un pantostat cu toate ane=ele lui Bca%luri7electrozi7 cor(on7 legatură cu păm8ntul7 ţesătură i(rofilă?.Ceea ce (iferenţiazăionizarea (e galvanizare este numai ini%area tesutului i(rofil cu o soluţieme(icamentoasă -n loc (e apă. 0entru o eficacitate ma=imă vom folosi electroziactivi ceva mai mici (ec8t -n cazul galvanizarilor. 0olul activ va fi (epen(ent (e-ncărcarea electrică a soluţiei me(icamentoase.Curentul diadina"ic4

a?9n mo( o%işnuit7 (acă me(icul nu prescrie altă in(icaţie vom -ncepe cu D/(e 17 timp (e 1+'27 (urata necesară pentru a(aptare7 (upă carecon(ucti%ilitatea electrică a tegumentului a3unge la un ma=im;

%?e(ucem cu 1'2 mA intensitatea şi trecem la un curent "/ (e +7 timp (e1+'2. 9n acest interval (e timp creştem intensitatea c8t se poate (e mult7 p8năaproape (e pragul senzaţiei neplăcute. *ste faza (e a(aptare a sensi%ilităţii.

c?@a sf8rşitul celor !'4 se poate trece la CDD mo(ulat cu lungă perioa(ăfără să mai fie nevoie să acor(am o atenţie (eose%ită intensităţii curentului.

Durata tratamentului este un factor important -n terapia cu (ia(inamici. 9ngeneral nu este nevoie să se prelungească o şe(inţă peste 4'+ minute. De o%icei7facem o singura şe(inţă pe zi7 la nevoie putem să facem ciar (ouă şe(inte pe zi.9n aplicaţiile curente o%işnuite se fac 6'& şe(inţe7 urmate (e pauză (e 6'1 zile7

(upă care eventual se poate -ncepe cu a (oua serie (e 6'& şe(inţe.

Undele ultrascurte 5UUS*

0entru ca rezultatele să fie c8t mai %une -n terapia cu , tre%uie să efectuăm proce(ura cu multă atenţie. @a aplicarea , tre%uie să se urmareasca> %olnavul7electrozii şi aparatul.

$olnavul este culcat pe o canapea (e lemn cu o saltea (e %urete (e cauciuc.

Canapeaua sau patul să nu ai%ă piese metalice7 (eci evităm canapelele cu arcuri7cele cu somiere sau paturile (e fier.re%uie -nlăturate toate o%iectele metalice (e pe

%olnav7 (eoarece ele concentrează c8mpul electric şi ar putea provoca arsuri lalocul (e contact al metalului cu tegumentul Bceas7 cei7 inele7 %răţări7 etc.?.Aparatele gipsate pot să răm8nă pe %olnav ţin8n( seama (e faptul că razele trec

prin ele. $olnavul este rugat să păstreze aceeaşi poziţie -n tot timpul proce(urii7

2)


26/35

(eoarece la fiecare miscare se mo(ifică rezonanţa7 aparatul se (ezacor(ează şisca(e intensitatea curentului7 elimin8n(u'se astfel efectul.

0entru proce(urile locale preferăm electrozii (in sticla ,cliopae.9n periartrită se folosesc mono(ele şi mino(ele.

Diater"ia cu unde scurte

Lu sunt necesari (oi electrozi7 nu este nevoie să se facă acor(area aparatului7 nutre%uie să avem gri3a că se poate mo(ifica rezonanţa prin mişcarea c8t (e mică a

%olnavului -n timpul şe(inţei. $olnavul va fi (ez%răcat parţial7 culcat pe o canapeasau va sta pe un scaun -ntr'o poziţie como(ă ca să permită ira(ierea regiunii.Apropiem emiţătorul prin mo%ilizarea %raţului (e susţinere. Alegem un localizatorcircular c8n( (orim o -ncălzire ma=imă la periferia suprafeţei ira(iate7 unul(reptungiular c8n( (orim o -ncălzire ma=imă la centrul zonei ira(iate sau unul

cilin(ric atunci c8n( urmărim o -ncălzire uniformă. Distanţa (e la faţa inferioară alocalizatorului p8nă la tegument va fi (e cca. 2'+'1cm -n raport cu mărimeasuprafeţei pe care o ira(iem. Direcţia localizatorului va fi (e preferinţă

perpen(iculară pe suprafaţa tegumentului. După ce am aşezat şi emiţătorul culocalizatorul pe regiunea (e tratat7 proce(ăm la manevrarea aparatului.

Dozarea intensităţii este -n funcţie (e tensiunea curentului aplicat pemagnetron7 (e suprafaţa secţiunii şi (imensiunea localizatorului7 (e (istanţa faţă (etegument7 (e (irecţia fasciculului (e un(e7 (e grosimea stratului celulo'a(ipos alregiunii. Dozele o%işnuite cu care se lucrează sunt cuprinse -ntre 4'1+ Q7

respectiv 2'#4mA. Durata ira(ierii variază -n limite (estul (e largi7 (e +'!minute7 me(ia fiin( -ntre 1 şi 1+ minute. ,e pot face aplicaţii pe o singură regiunesau aplicaţii succesive pe mai multe locuri. Re(inţele se fac zilnic sau la (ouă zile.

Lumărul total (e şe(inţe pe serie va fi (e #'1+7 (upă care urmează o pauză (e 2'!săptăm8ni; apoi se poate -ncepe o nouă serie (e şe(inţe.

III'.'.' Trata"entul prin "asa1

*fecte locale ale tratamentului prin masa3 in periartritascapuloumerala a?calmarea (urerilor Bmialgii7 nevralgii7 altralgii?;

%?iperemia locală Breflectată prin ri(icarea temperaturii locale7colorarea tegumentului?;

c?accelerarea circulaţiei locale; (?-n(epărtarea stazelor locale;

e?accelerarea proceselor (e resor%ţie; enica masa3ului -n periartrita scapuloumerală.

2*


27/35

9n primul r8n(7 -nainte (e -nceperea masa3ului ne vom asigura că nu e=istăcontrain(icaţii. 9n acest caz recoman(ăm %olnavului să se a(reseze unui me(ic

pentru precizarea (iagnosticului.9nainte (e efectuarea masa3ului maseurul se va spăla pe m8ini şi va avea gri3a sae=ecute masa3ul numai pe o piele -ngri3ită.0entru e=ecutarea masa3ului la umăr7 %olnavul va fi asezat pe pat sau pe un scauncu m8na -n şol( (acă poate7 iar (aca nu spri3inită pe pat. 0artea inferioară acorpului este -nvelită -ntr'un cearceaf."asa3ul acestei regiuni cuprin(e>

masa3ul regional masa3ul zonal masa3ul selectiv,e -ncepe masa3ul la umăr cu cel regional care -ncepe cu netezirea cu

aman(ouă palmele -ntinse7 -ncep8n( (e la v8rful (eltoi(ului cu o m8na alunec8n(

pe trapez7 iar cu cealaltă pe pectoral.După această manevră la masa3ul umărului urmează frăm8ntarea care se

e=ecută mai -nt8i cu o m8nă7 -ncep8n( cu regiunea a=ilară pe muşciul trapez7spinos şi su%spinos -n 2'! straturi tot (e 2'! ori7 apoi se trece pe partea anterioară amuşciului (eltoi( şi pe partea me(iană a acestuia7 (upă care se e=ecută netezirea(e -ntrerupere7 urmată (e frăm8ntarea cu (ouă m8ini şi cea contratimp7 tot (e 2'!ori7 e=ecut8n(u'se tot pe aceleaşi (irecţii ca la frăm8ntarea cu o m8nă. Dupăaceastă manevră urmează altă manevră numită fricţiune care se e=ecută mai -nt8i -n

3urul articulaţiei omoplatului făc8n(u'se cu (ouă (egete7 apoi pe muşciul

su%clavicular şi pe (eltoi(ian. ,e face apoi fricţiunea la articulaţia propriu'zisă cumişcări e=citante (eget peste (eget7 (e sus -n 3os7 st8nga'(reapta7 circular (reapta7circular st8nga7 pornin(u'se (e la acromion p8nă su% a=ilă. /ricţiunea este omanevră strictă şi importantă a articulaţiei şi are ca scop -n(epărtarea proceselorinflamatorii (in interiorul articulaţiei7 a %urselor seroase şi este o manevră

profun(ă7 e=citantă7 e=ecut8n(u'se (e !'4 ori.După această manevră importantă urmează o altă manevră numită %aterea

sau tapotamentul7 care se poate e=ecută cu%ital7 cu pumnii pe muşciul (eltoi( şi pe trapez7 iar pe muşciul pectoral se face (oar cu partea cu%itala. $aterea este ceamai e=citantă manevră şi se a(resează maselor (e muşci mai (ezvoltate. *a se

realizează prin lovituri ritmice7 uşoare7 cu m8na foarte rela=ată7 fie (in articulaţia pumnului7 cotului sau umărului. *a se face transversal pe fi%rele musculare şiactionează prin contrae=citarea lor. Are influenţă asupra terminaţiilor nervoase

periferice7 re(uce sensi%ilitatea7 pro(uce un aflu= (e s8nge -n regiunea masată7 pro(uce iperemie şi ri(ică temperatura locală7 stimul8n( activitatea pielii7glan(elor şi ţesuturilor.

2(


28/35

rmează apoi ultima manevră a masa3ului şi anume vi%raţia7 manevrăse(ativă (e calmare a regiunii7 -n urma celorlalte manevre e=citante. 5i%raţiainfluenţează nervii senzitivi şi motori7 astfel calm8n( (urerea7ri(ică temperaturalocala şi pro(uce iperemia.

III'.'/' Trata"entul prin 6inetoterapie

Pinetoterapia se (efineşte ca un comple= (e meto(e care folosesc mişcarea-n scop terapeutic7 urmărin( creşterea mo%ilităţii articulare7 creşterea forţeimusculare7 creşterea rezistenţei musculare7 -m%unătăţirea coor(onării mişcărilor şi-nlăturarea unor (eficite motorii.

Pinetoterapia 6utilizează (ouă tipuri (e recuperare funcţionala care se aplică-n funcţie (e intensitatea (urerii şi (e gravitatea rupturii ten(inoase B(upă,%enge?>

a?recuperare fără atelă; %?recuperare pe atelă;a? ecuperarea fără atelă se utilizează c8n( (urerile sunt mo(erate şi se

conservă o oarecare mo%ilitate activă7ceea ce sugerează o ruptură parţialăten(inoasă.Pinetoterapia se realizează (in poziţie 3oasă a %raţului7 -n patru etape.*tapa 1 (urează 1'1+ zile şi cuprin(e e=erciţii care nu sunt foarte solicitante

pentru %olnav>e=ercitii pentru mo%ilizarea glo%ală a umărului7 cu controlul mişcării -n

oglin(ă; e=erciţii (inamice (e alungire a=ială a coloanei verte%rale cervicale cuco%or8rea umerilor şi izometrie pentru tonifiere musculară;

e=erciţii (e rela=are a mem%rului superior7cefei7umărului; e=erciţii pasive# (e mo%ilizare a %raţului;

orice tip (e e=erciţii pentru cot şi m8nă; e=erciţii izometrice pentru (eltoi(. *tapa 2 (urează alte (ouă săptăm8ni7iar e=erciţiile (evin mai

solicitante şi mai comple=e>S e=erciţii (e alunecare -n 3os a %raţului -n uşoară a%(ucţie şi e=erciţii (e

alunecare anterioară a %raţului7e=ecutate pasiv şi fără %asculare;

* 'BEN>E ?udor, ":inetolo5ie prolactică, terapeutica i de recuperare" - Editura

Medicală, Bucureti, 1!(

(ALB$ #on8tantin, ALB$ Adriana, ":inetoterapia pa8i


29/35

S e=erciţii pen(ulare (e tip Co(man&7(ar fără greutate -n m8nă;Smişcări activo'pasive şi autopasive cu a3utorul unui scripete sau al celuilalt

me%ru superior;S mişcări active asistate pe fle=ie cu rotaţie internă şi -n a%(ucţie cu

rotaţie e=ternă.*tapa ! (e recuperare se instalează la apro=imativ o lună şi este

recoman(a%il să folosească (in plin i(roterapia.Caracteristice acestei etape sunte=erciţiile active asistate7importantă fiin( mişcarea activă."işcarea activă li%eră seface p8nă la punctul (e insuficienţă7 numit Tpunct (e trecereB un(e are locconflictul (e frecare? (upă care se face co%or8rea c8t mai lentă a %raţului asistată(e inetoterapeut.Cele mai utile sunt e=erciţiile (in zona -naltă7 (e (easupra

punctului (e trecere. ,e vor e=ecuta e=tensii7fle=ii7a%(ucţii7a((ucţii.*tapa 4 este etapa (e refacere funcţională7c8n( toate mişcările sunt

posi%ile.9n această etapă se urmăreşte>

' tonifierea musculară prin e=erciţii statice şi (inamice cu rezistenţă7 evit8n( pe c8t posi%il punctul (e trecere;' sta%ilitatea umărului şi mo%ilitatea controlată7 folosin( -n special tenici specificeterapiei ocupaţionale.

%? ecuperarea pe atelă se foloseşte -n cazuri grave cu rupturi ten(inoasemari7 c8n( (urerile sunt intense şi impotenţa funcţională marcată.,e lucrează (in

poziţie -naltă a %raţului B# a%(ucţie şi 4'+ fle=ie?.9n acest caz se (isting tot patru etape (istincte7(ar trecerea (e la o etapă la alta este

mai lentă.*tapa )1> 1'14 zile nu se solicită articulaţia scapuloumerală afectată.,e recoman(ă>

oe=erciţii ale cotului şi m8inii pe atelă;o e=erciţii pentru coloana cervicală B(inamice şi statice'izmotrice?o e=erciţii (e mo%ilizare a intregului mem%ru superior7 cu %raţul pe atelăo e=erciţiile izometrice (e (eltoi(o e=erciţii respiratorii

*tapa 2 cuprin(e urmatoarele patru săptăm8ni şi7 fără să se solicite zona lezionată7se -ncepe o perioa(a (e -ntreţinere funcţională a umărului cu e=erciţii progresive>

S se e=ecută e=erciţii (e mo%ilizare pasivă (e a%(ucţie şi fle=ie (e lanivelul atelei spre zenit;

#@+$N Mariana, ":inetolo5ie medicală" - Editura Aa, Bucureti, 1!!!

! MA+#$ Va8ile, "Ba/ele teoretice i practice ale eerci&iilor /ice =n 0inetoterapie" -

Editura $ni


30/35

S e=erciţii fără atelă7(ar cu %raţul susţinut (e către t.;e=erciţii spre zenitşi cau(al cu %raţul pe l8ngă corp;

S e=erciţii pen(ulare tip Co(man 7fără greutate;S e=erciţii active asistate cu e=ecuţia unor mişcări uzuale B (uce'rea

m8inii la gură7 pe cap7 la ceafă7 la spate7 etc.?S *tapa ! se instaleză c8n( se scoate atela şi acest lucru se realizează

c8n( %olnavul este capa%il să ri(ice o greutate (e 1g (e la nivelul atelei p8nă lazenit.

9n etapa ! se -ncepe solicitarea zonei lezionale.Această perioa(ă (ureazăapro=imativ 6 săptăm8ni7 iar e=erciţiile recoman(ate alcătuiesc un program ineticsimilar ca meto(ologie cu programul etapei a III'a (in recuperarea fără atelă.*tapa 4 este etapa (e refacere funcţională a umărului1 şi are aceleaşi o%iective şiacelaşi mo( (e realizare ca -n cazul etapei a I5'a (in recuperarea fără atelă.III'.'7' Terapia ocupa3ional# 5er(oterapie*

erapia Ocupationala B.O.? reprezintă meto(a terapeutică -n care se inclu(activităţi variate7 a căror scop nu este cel (e realizare a unor %unuri materiale B e=>citit7 (ans'muzica?.O%iectivele principale -n aceste ramuri urmăresc -nlăturarea tul%urărilorfuncţionale 7 ree(ucarea mi3loacelor (e e=primare B vor%ire 7 atitu(ine 7comportament?7 resta%ilirea in(epen(entei pacientului su% aspect psiomotric. 0entru -n(eplinirea acestor o%iective tre%uie evaluat complet si o%iectivfiecare caz si sa evite stagnarea7 regresiunea sau eşecul.

O%iectvele *rgoterapiei sunt legate (e solicitarea si o%ţinerea cat mai rapi(a acola%orării active a pacientului7 apoi pacientul (in convingere cu voinţa si (in propiul lui interes incearca sa se a(apteze unei noi situaţii legate (e %oala (ar si sase reintegreze in societate0entru recuperarea artrozelor umerilor .O. si *. recoman(a e=erciţii>

S ,tr8ngerea repetata a unor o%iecte elastice -n m8naS "anevrarea unor o%iecte mici

"işcări folosite -n .O. si *. pentru recuperarea umărului şi cotului >S Uocuri si activităţi care antrenează concomitent mana7 cotul si umărul>S periatul unor o%iecte

S lustruirea unor suprafeţe orizontale si verticaleS taiatul cu ferăstrăulS -nşuru%area unor %ecuriS lovirea (e sol a unei mingi si prin(erea ei

17 NI#A 'araC Adriana, "#ompendiu de medicină /ică i recuperare" - Editura

$ni


31/35

Aproape toate gesturile coti(iene ale vieţii şi activităţile casnice7 precum şinumeroase profesii solicită intens articulaţia scapulo'umerală -n ca(rul (eplasăriimem%relor superioare.

9n ca(rul terapiei ocupaţionale se pot efectua activităţi care solicită -n mo( particular umerii>

(epănatul ţesutul la răz%oi şi cu ca(ru aplicarea (e tapet cu ruloul pe pereţi scris şi (esenat pe ta%lă lustruirea unei suprafeţe plane cusutul la maşina manuală călcatul rufelor -ntinsul rufelor (e uscat

folosirea fierăstrăului şi a unor instalaţii cu manivele Activităţile (e gră(inărit precum săpatul7 prăşitul7 culesul fructelor (in

pom.Dintre 3ocurile sportive se recoman(ă>

voleiul7 %ascetul7 tenisul (e c8mp şi (e masă.

*ste in(icat şi -notul terapeutic -n 0,.

CAPITOLUL I8

STUDIU DE CAZ Ca)ul nr' &'

Lume şi prenume> L..58rsta> !1 ani,e=> masculin"otivele internării> 0acientul a suferit un acci(ent (e circulaţie care s'a sol(at cu o

fractură (e umerus st8ng -n 1 0, umăr st8ng (ureros simplu.

9n urma e=amenului clinic si su%iectiv pacienta se cazează -n ca(rul otelului7 pentru a urma tratamentul (e specialitate prescris (e me(ic>

31


32/35

i(roinetoterapie > (uş su%acval7 %azin*lectroterpie> curenţi (ia(inamici7 curenţi interferenţiali7 un(e scurte7 ultrasunetPinetoterapie>mo%ilizări pasive şi active"asa3> (e ameliorare a (urerii7 (econtracturantermoterapie> parafinăerapie ocupaţională

Din cele 14 nevoi fiziologice ale unei persoane la pacientul prezentat mai sus(istingem următoarele>1. A se mişca7 a avea o %ună postură2. A comunica cu semenii. *ste o nevoie fun(amentala fiintelor umane!. A evita pericolele. 0ericolele pot proveni (in me(iul intern sau e=tern4. A se recrea. *ste o nevoie comuna tuturor fiintelor umane+. Levoia (e a fi curat si (e a'şi prote3a tegumentele

6. Levoia (e a se (ez%răca şi -m%raca singur

Ca)ul nr' ,'

Lume şi prenume> D/58rsta> +& ani,e=> feminin"otivele internării> 0acienta -n v8rstă (e +& (e ani se prezintă la me(ic cu (urerifoarte puternice la nivelul articulaţiei scapulo'umerale (repte. $oala apare pefon( (e menopauză cu osteoporoză evi(enţiată ra(iologic7 -n urma unei mişcări

%ruşte (e ri(icare a %raţelor pentru o activitate casnică7 sol(8n(u'se cu o ruptură parţială a coifului rotatorilor. i(icarea la verticală este aproape imposi%ilă -nscim% sunt posi%ile mişcările active.Diagnostic> 0, umăr pseu(oparalitic (rept.


i(roinetoterapie > (uş su%acval7 %azin*lectroterpie> curenţi (ia(inamici7 curenţi interferenţiali7 un(e scurte7 ultrasunetPinetoterapie>mo%ilizări pasive şi active

"asa3> (e ameliorare a (urerii7 (econtracturantermoterapie> parafinăerapie ocupaţională

Din cele 14 nevoi fiziologice ale unei persoane la pacientul prezentat mai sus(istingem următoarele>1. A se mişca7 a avea o %ună postură

32


33/35

2. A comunica cu semenii. *ste o nevoie fun(amentala fiintelor umane!. A evita pericolele. 0ericolele pot proveni (in me(iul intern sau e=tern4. A se recrea. *ste o nevoie comuna tuturor fiintelor umane+. Levoia (e a fi curat si (e a'şi prote3a tegumentele6. Levoia (e a se (ez%răca şi -m%raca singur

Ca)ul nr'-'

Lume şi prenume> 0.I.58rsta> !+ ani,e=> feminin"otivele internării> 0acientul a suferit un acci(ent (e muncă care s'a sol(at cu ofractură (e umerus st8ng -n 1

umărului st8ng şi limitare (e mişcăriDiagnostic> 0, umăr st8ng (ureros simplu.


i(roinetoterapie > (uş su%acval7 %azin*lectroterpie> curenţi (ia(inamici7 curenţi interferenţiali7 un(e scurte7 ultrasunetPinetoterapie>mo%ilizări pasive şi active"asa3> (e ameliorare a (urerii7 (econtracturant

ermoterapie> parafinăerapie ocupaţională

Din cele 14 nevoi fiziologice ale unei persoane la pacientul prezentat mai sus(istingem următoarele>1. A se mişca7 a avea o %ună postură2. A comunica cu semenii. *ste o nevoie fun(amentala fiintelor umane!. A evita pericolele. 0ericolele pot proveni (in me(iul intern sau e=tern4. A se recrea. *ste o nevoie comuna tuturor fiintelor umane

+. Levoia (e a fi curat si (e a'şi prote3a tegumentele6. Levoia (e a se (ez%răca şi -m%raca singur

33


34/35

Conclu)ii

1. *voluţia -n periatrita scapulo'umerală este uneori trenantă7 (urerile reapăr8n(şi nevroz8n( %olnavul7 fapt pentru care tratamentul este (e lungă (urată.

2. 9n urma tratamentului recuperator s'au o%ţinut o a%(ucţie (e ) şi o rotaţiee=ternă (e 4. /orţa musculară este cotată cu V4.

!. ratamentul recuperator va continua p8nă la o%ţinerea amplitu(inii ma=ime (emişcare şi a forţei musculare necesare -n(eplinirii activităţilor coti(iene.

4. Instruirea su%iectilor -nca (e la -nceputul programului (e recuperare asuprao%iectivelor urmarite si efectele e=ercitiilor fizice asupra organismului 7 formareaunor motivatii puternice au (us la optimizarea tratamentului prin participarea lor constienta si activa .

+. 0rogramele (e recuperare concepute au contri%uit la>

1. refacerea compliantei ten(inoase si valorilor articulare;2. accelerarea resor%tiei proceselor inflamatorii;!. refacerea fortei si rezistentei musculare;4. refacerea controlului motor si a a%ilitatii umarului afectat;+. rea(aptarea la efort a pacientilor si reintegrarea lor c8t mai

comple=a.

3


35/35

ecoman(ari >

' sa se evite pozitiile vicioase care pot (uce la %locarea articulatiilor .

' %olnavii sa se a(reseze centrelor me(icale (e recuperare si %alneo'

fizioterapie7 persever8n( -n e=ecutarea programului zilnic (e gimnastica.

' tratamentul recuperator tre%uie continuat si la (omiciliul pacientului ;este in(icata frecventarea statiunilor %alneo'climaterice .

0I0LIOGRAFIE

1. A@$ Constantin7 A@$ A(riana7 WPinetoterapia pasivăW ' *(. 0olirom7$ucureşti7 24

2. $ACI Clement7 WAnatomia funcţională a aparatului locomotorW ' *(.,ta(ion7 $ucureşti7 1)#2

!. C*X Antoaneta7 WAfecţiuni reumatice care %eneficiază (e inetoterapieW '*(itura omfel7 $ucureşti7 1))6

4. CODL "ariana7 WPinetologie me(icalăW ' *(itura A=a7 $ucureşti7 1)))+. PI,, Uaroslav7 W/izioinetoterapia şi recuperarea me(icală -n afecţiunile

aparatului @ocomotorW ' *(itura "e(icală7 $ucureşti7 246. "AC 5asile7 W$azele teoretice şi practice ale e=erciţiilor fizice -n

inetoterapieW ' *(itura niversităţii (in Ora(ea#. LICA ,ara A(riana7 WCompen(iu (e me(icină fizică şi recuperareW '

*(itura niversitară Carol Davila7 $ucureşti7 1))2&. 0A0I@IAL 5ictor7 WAnatomia omului 5ol. I WAparatul @ocomotorW ' *(.

"e(icală7 $ucureşti7 1))2

). ,$*LN* u(or7 WPinetologie profilactică7 terapeutica şi (e recuperareW '*(itura "e(icală7 $ucureşti7 1)1.EAAIA Corneliu7 H*lemente (e patologie a aparatului locomotorW '

*(itura 0ai(eia7 $ucureşti7 1))4

lucrare de proiect nan adriana

Documents