c c a r diser

Introducere

Curtea de Conturi este Instituţia Supremă de Audit a României, înfiinţată, în baza Constituţiei, cu scopul de a efectua auditul gestiunii finanţelor publice ale României. Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi au fost aprobate prin Legea nr. 94/1992, republicată.

Conform legii, încă de la înfiinţare, Curtea de Conturi înaintează Parlamentului Raportul public anual şi, prin camerele de conturi judeţene, unităţilor administrativ-teritoriale, rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale.

Observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului său, concluziile rezultate din controlul efectuat, precum şi recomandările formulate, trebuie să fie punct de reper în materie de execuţie a bugetului pentru exerciţiul bugetar precedent.

Curtea de Conturi, prin rezultatele activităţii sale prezentate în Raportul public anual, contribuie la îmbunătăţirea managementului financiar şi a modului de implementare a bugetului României.

Indiferent de modul de constituire şi de destinaţia fondurilor, în calitatea sa de auditor extern, Curtea de Conturi verifică dacă fondurile publice sunt corect contabilizate şi dacă sunt colectate şi cheltuite în conformitate cu reglementările aplicabile, precum şi dacă se acordă atenţia cuvenită obţinerii unui raport optim între resurse şi rezultate.

Activitatea de audit/control are ca obiective: formarea şi utilizarea corectă şi eficace a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, evaluarea modului de implementare a bugetului aprobat, consolidarea bunei gestiuni financiare, executarea corespunzătoare a activităţilor administrative, precum şi informarea autorităţilor publice şi a publicului larg, prin întocmirea şi furnizarea de rapoarte obiective.1

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom şi efectuează trei tipuri de audit: auditul financiar, auditul performanţei şi auditul de conformitate (control tematic). Acestea abordează următoarele probleme:

1. dacă situaţiile financiare pentru exerciţiul bugetar dat sunt complete, reale şi conforme cu cadrul general de raportare financiară aplicabil, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă atât a poziţiei, cât şi a performanţei financiare - auditul financiar;

2. dacă se asigură o bună gestiune financiară prin respectarea următoarelor principii:

1 Raportul public pe anul 2012.

1

a. economicitate – dacă fondurile alocate unei activităţi au fost utilizate cu economie;

b. eficienţă – dacă rezultatele activităţii au fost obţinute cu cel mai redus nivel de resurse alocate;

c. eficacitate – dacă obiectivele stabilite au fost îndeplinite – auditul performanţei;3. dacă operaţiunile sunt conforme, sub toate aspectele semnificative, cu cadrul

juridic şi reglementările care le sunt aplicabile – auditul de conformitate (control).2

Rațiunea înființării Curții de Conturi rezidă în a asigura populației atât cunoașterea dacă banii de care se dispensează prin impozite și averea publică sunt administrați conform legii, cât și convingerea că toți cei care nu respectă legea sunt obligați, la recuperarea prejudiciilor cauzate.3

Curtea de Conturi este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept din România actuală. Rolul şi statutul său sunt fundamentate atât printr-un articol distinct în Constituţie, cât şi printr-o lege organică şi printr-o multitudine de alte reglementări. Consolidarea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi a României se bucură de sprijin atât din partea forţelor politice responsabile din România, cât şi din partea Uniunii Europene. Pe de altă parte, asupra activităţii sale concrete părerile sunt, în mod firesc, împărţite atât din motive subiective, cât şi datorită faptului că, prin chiar definiţia sa, activitatea de control financiar generează situaţii de contradicţie între cei care controlează şi cei care sunt controlaţi.

Având în vedere acest potenţial obiectiv de contradicţii, cât şi dinamismul considerabil al activităţii economice şi al structurilor instituţionale în România postcomunistă, Curtea de Conturi a României a cunoscut şi cunoaşte procese de evoluţie şi de adaptare continuă la exigenţele unei societăţi în rapidă schimbare.4

Se cuvine remarcat faptul că preocuparea pentru actualitate şi pentru adecvarea la evoluţiile viitoare ale societăţii se îmbină la nivelul Curţii de Conturi cu un efort de cunoaştere a trecutului şi de cultivare a tradiţiei instituţionale, efort care este văzut de conducerea actuală a Curţii ca o componentă a procesului de consolidare a capacităţii instituţionale a Curţii. Stimularea studiilor referitoare la trecutul Curţii de Conturi reprezintă nu numai un mijloc de afirmare a unei identităţi instituţionale pozitive, ci şi o cale de edificare intelectuală şi de îmbogăţire a reflecţiei asupra rolului şi evoluţiei acestei instituţii.5

Misiunea Curții constă în : - exercitarea funcției de control asupra modului de formare, de administrare și de

întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, punând la dispoziția Parlamentului, autorităților și instituțiilor publice și contribuabililor rapoarte

2 Raportul public pe anul 2012.3 Dan Drosu Șaguna, Drept financiar public, Ediția 5, Editura C.H. Beck, București, 2012, pag. 287, 4 http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf5 http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf.

2

privind utilizarea și administrarea performantă a acestora în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate

- servicii de calitate în domeniul controlului şi auditului public extern, în vederea obţinerii şi furnizării de informaţii reale și obiective privind legalitatea, eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice şi a celor reprezentând finanţări externe

-promovarea responsabilității, a corectitudinii și a celor mai bune practici în operațiunile efectuate în legătură cu fondurile publice

-perfecționarea mecanismelor de control şi audit public extern în sensul adaptării la cadrul legislativ și armonizării cu standardele internaționale în materie

- urmărirea implementării și respectării legislaţiei în domeniul cheltuirii banului public

- promovarea unui nivel ridicat de profesionalism- înscrierea auditului public extern din România pe linia bunei practici europene şi

internaţionale6

Folosirea eficientă şi eficace a resurselor umane reprezintă o componentă esenţială a activităţii Curţii de Conturi. Ca parte a procesului de continuare a integrăriiîn UE, este important să se implementeze şi în România cele mai bune practici europene adoptate în alte ţări.

Pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient, Curtea de Conturi se bazează pe cunoştinţele, competenţele, experienţa şi motivaţia angajaţilor săi.

Pregătirea profesională a angajaţilor şi dezvoltarea, atât a angajaţilor, cât şi a Curţii de Conturi în general crearea mediului de lucru adecvat şi a culturii organizaţionale care să conducă la atingerea unor nivele înalte de profesionalism şi calitate.7

Curtea de Conturi din România a dispus iniţial nu doar de competenţe de control financiar public, ci şi de competenţe de natură jurisdicţională. După revizuirea Constituţiei României în 2003, competenţa jurisdicţională a fost atribuită instanţelor judecătoreşti.

6 Curtea de Conturi a României, Strategia Dezvoltării Instituționale a Curții de Conturi a României, 2010-2014.7 Curtea de Conturi a României, Strategia de resurse umane, 2011-2014.

3

Capitolul I.

Considerații generale privind Curtea de Conturi a României.

1 Noțiune.

Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, denumită în continuare ”legea” şi ale regulamentului de organizare și funcționare a Curții de Conturi a României. 8

Prin Legea din 24 ianuarie/5 februarie 1864 a fost înființată Curtea de Conturi, instituție de inspirație franceză.9

În conformitate cu prevederile art. 140 si 152 din Constituție, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 94/1993 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi modificată și completată ulterior prin Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, prin Legea 77/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/ 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, precum și prin Legea nr. 217/2008 fiind republicată în anul 2009. Prin acest act normativ a fost înființată Curtea de Conturi a României, ca organ suprem de control financiar și de jurisdicție în domeniul financiar, care funcționează pe lângă Parlamentul României.

În urma modificărilor realizate prin Legea nr. 99/1999, Curtea de Conturi era definită drept “ autoritatea administrativă de control financiar care exercită și atribuții jurisdicționale asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public”.

În conformitate cu ultimele modificări legislative în materie realizate prin Legea nr. 217/2008, “ Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.”10

În România, Curtea de Conturi a luat naştere practice odată cu constituirea statului modern. Ea a fost înfiinţată în 1864, în cadrul marelui efort de creare a instituţiilor moderne din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Atunci, ca şi acum, Curtea de Conturi a fost văzută ca un ingredient indispensabil al statalităţii moderne. Au contribuit la aceasta atât pilda altor state luate ca modele politico-instituţionale, cât şi nevoia reală de a institui un control sistematic asupra modului de administrare a banilor publici. Din 1864 şi până astăzi, se poate spune că

8 Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Conturi a României.9 Dan Drosu Șaguna, Drept financiar public, Ediția 5, Editura C.H. Beck, București 2012. pag 19.10 Adrian Fanu-Moca, Drept financiar public, Curs universitar, Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic, București 2013.

4

instituţia Curţii de Conturi a fost coextensivă cu existenţa sistemului democratic românesc.

Multe dintre dificultăţile şi neîmplinirile din funcţionarea acestei instituţii reflectă limitări şi imperfecţiuni ale ansamblului sistemului politic democratic în România modernă şi contemporană. Desigur, s-ar putea invoca faptul că instituţia Curţii de Conturi a funcţionat şi în perioade când regimuri de dictatură puseseră capăt democraţiei româneşti, de exemplu în anii 1938-1948 şi cu atât mai mult în perioada 1973/1989; pe de altă parte însă, nu este lipsit de semnificaţie faptul că regimurile dictatoriale au golit de conţinut o mare parte din activitatea de control a Curţii de Conturi sau chiar au desfiinţat-o pur şi simplu, cum a făcuto regimul comunist în 1948, în timp ce revenirea la democraţie după 1989 a fost însoţită de (re)înfiinţarea Curţii de Conturi.

De altfel, experienţa mondială arată că peste tot în lume regimurile democratice au căutat să se doteze cu instituţii independente de control şi audit financiar, astfel încât existenţa unor asemenea instituţii, indiferent de forma lor concretă, a devenit o caracteristică firească şi ineluctabilă a democraţiei moderne.11

Un alt factor care a contribuit la adoptarea deciziei de înfiinţare a unei instituţii supreme de control financiar a fost activitatea de elaborare a Constituţiei. Potrivit legii electorale din 1990, Parlamentul ales la 20 mai 1990 avea ca sarcină şi elaborarea unei noi Constituţii a României, care să pună baze democratice organizarea de stat a României.

În cadrul procesului de elaborare a noii Constituţii s-a pornit atât de la tradiţiile constituţionale ale României pre-comuniste, îndeosebi de la Constituţia din 1923, cât şi de la constituţiile altor ţări. Or, după cum au putut constata atât membrii Parlamentului, cât şi ceilalţi factori politici, atât vechile constituţii, cât şi multe dintre constituţiile europene prevedeau existenţa unei instituţii independente de control financiar. În consecinţă, în cadrul Constituţiei adoptate de Camerele reunite în cadrul Adunării Constituante la 21 noiembrie 1991 şi apoi aprobate prin referendum la 8 decembrie 1991, a fost inclus articolul 139, care consfinţea ideea constituirii Curţii de Conturi a României şi făcea totodată câteva precizări de principiu în legătură cu atribuţiile şi modul său de organizare:12

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public în condiţiile legii.

Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi nereguli constatate.

La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.

11 http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf.12 http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf.

5

Membrii Curţii de Conturi, numiţi de Parlament, sunt independenţi şi inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.”

Totodată, în capitolul de dispoziţii finale şi tranzitorii, articolul 152 (1) al Constituţiei din 1991 stabilea şi un termen de înfiinţare pentru Curtea de Conturi a României: şase luni de la data intrării în vigoare a Constituţiei.13

Curtea de Conturi este auditorul extern al României, autoritate constituțională al cărei rol este auditul finanțelor României și exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, sprijinind Parlamentul, autoritățile și instituțiile publice și autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale în realizarea atribuțiilor lor constituționale și pentru a ajuta entitățile administrației publice să cheltuiască banii publici în mod legal.14

2. Natura juridică.

13 http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf14 Curtea de Conturi a României, Raport de activitate, 2013, http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raport_activitate_2013.pdf

6

Doctrina apreciază că natura juridică a Curții de Conturi nu este expres reglementată nici de Constituție și nici de legea organică, chiar dacă în legea fundamentală este reglementată în Titlul, Economia și finanțele publice. În stabilirea naturii juridice au fost utilizate mai multe metode, plecând de la funcțiile pe care le îndeplinește, conținutul activității, procedurile și statutul agenților care compun Curtea de Conturi și prin raportarea trăsăturilor obținute la elementele constitutive ale conceptelor cu care operează doctina occidentală a puterii statale.15

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în prezenta lege, şi reprezintă România în calitatea sa de instituţie supremă de audit în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.16

Curtea de Conturi este instituția de control, sub forma auditului public extern, în domeniul financiar, funcționând în mod autonom, dar curespectarea dispozițiilor prevăzute în Constituție și în celelalte legi ale țării.17

Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate. În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, structuri fără personalitate juridică.18

Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de activitate. Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de

Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege. Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de

Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă autoritate publică nu o mai poate obliga.19

Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.

Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar ulterior extern în domeniul financiar. Ea funcționează în mod independent pe lângă Parlamentul României. În activitatea desfășurată ea trebuie să respecte dispozițiile prevăzute în Constituție și în celelalte legi ale țării. În unitățiile administrative- teritoriale funcțiile Curții de Conturi se exercită prin Camerele de conturi județene.20

În baza principiului autonomiei, Curtea de Conturi:

15 Dan Drosu Șaguna, op.cit., pag. 286., 2012.16 Legea 94/ 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial nr. 282 din 29 aprilie 2009, art. 1 alin 3.17 Dan Drosu Șaguna, Mihaela Tofan, op.cit., pag. 286.18 Legea 94/ 1992, art. 1 alin 4,5.19 Legea 94/ 1992, art. 3.20 Constantin Roman, Vasile Tabără, Control financiar și audit public, Editura Economică, București 2007. pag. 184.

7

- îşi întocmeşte şi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului, în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului.

- poate să participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi să devină membru al acestora.

- poate colabora cu organismele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziţia României, dacă prin tratate, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte această competenţă.21

- membrii săi sunt independenți- membrii săi sunt numiți de Parlament- inițiază acțiuni de control din oficiu, ea decide autonom asupra

programului său de control- are autonomie în recrutarea personalului de control- are acces neângrădit la informațiile și la documentele necesare

exercitării atribuților sale.22

Curtea de Conturi a României este instituția supremă de control financiar ulterior extern, funcționând în mod independent pe lângă Parlamentul Romîniei.23

Ca instituție supremă de control financiar ulterior extern, curtea are ca principală atribuție verificarea modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Curtea de Conturi este singura competentă ca în urma verificării conturilor să hotărască asupra descărcării de gestiune.

Curtea de Conturi a României este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în sectorul public în calitate de instituție supremă de audit. Curtea de Conturi a României desfășoară activități de audit la autorități publice internaționale și la alte instituții cu sediul în țară sau în străinătate, dacă prin acorduri, memorandumuri de înțelegere, convenții sau alte forme de înțelegere internațională se stabilește această competență.24

Curtea de Conturi colaborează cu Curtea Europeană a Auditorilor, instituțiile supreme de audit din alte șări, Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit și structurile sale regionale, precum și cu alte organisme internaționale, în domenii care intră în sfera sa de activitate.

Curtea de Conturi reprezintă România în organizațiile internaționale ale instituțiilor supreme de audit și poate efectua audituri comune cu alte instituții supreme de audit din alte țări.25

21 Legea 94/ 1992 art. 6,7.22 Constantin Roman, Vasile Tabără, op. cit, art. 185.23 Dan Drosu Șaguna, Mihaela Tofan, Drept financiar și fiscal european, Editura C.H. Beck, București, 2010. pag. 217.24 Dan Drosu Șaguna, Mihaela Tofan, op.cit., pag. 217.25 Dan Drosu Șaguna, Mihaela Tofan, op.cit., pag. 218.

8

Curtea de Conturi este organismul de stat din România care are rolul de a controla folosirea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Rapoartele Curții de Conturi sunt puse la dispoziția Parlamentului, autorităților și instituțiilor publice și contribuabililor. Este una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept și se bucură de independență financiară, funcțională, organizatorică și operațională.26

Literatura de specialitate, evalund aceste ultime modificări aduse Legii nr. 217/ 2008, a apreciat că natura juridică a Curții de Conturi este aceea a unei instituții de control, sub forma auditului public extern, în domeniul financiar, funcționând în mod autonom, dar cu respectarea dispoziților prevăzute în constituție și în celelalte legi ale țării.27

O Curte de Conturi independentă, recunoscută pentru integritatea și imparțialitatea sa, respectată pentru profesionalismul său și pentru calitatea și impactul activității sale, în măsură să contribuie la îmbunătățirea calității finanțelor publice în România.28

Doctrina apreciază că natura juridică a Curţii de Conturi nu este expres reglementată nici de Constituţie şi nici de legea organică, chiar dacă în legea fundamentală este reglementată în tiltlul: „Economia şi finanţele publice”.

Conform art. 140 alin.(1) din Constituţia României, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare , de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

Potrivit art.140 din Constituţia României, Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează ca o autoritate publică autonomă, nefiind în subordinea nici unei autorităţi de stat, dar care anual are obligaţia să prezinte Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat în care să se cuprindă şi neregulile constatate. La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele sesizate.

3. Istoric.

26 http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Conturi27 Adrian Fanu-Moca, op.cit., pag. 99.28 Curtea de Conturi a României, Raport de activitate,2013, http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raport_activitate_2013.pdf

9

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

Curtea de Conturi este o instituție de control, cu tradiție în țara noastră. Prin, Legea pentru înființarea Curții de Conturi, din 24 ianuarie 1864 a fost instituită în România o Înaltă Curte de Conturi cu sediul în București, ca organism independent de jurisdicție și ca organ auxiliar al Reprezentanței Naționale, cu sarcina de a pregăti lucrările controlului legislative asupra finanțelor publice.

Competența Curții de Conturi a fost amplificată prin legile din 8 martie 1874 și din ianuarie 1895.

Constituția din 1923 supune controlului preventive al Curții de Conturi deciziile ordonatorilor principali de alocații bugetare. Prevederile constituționale au fost dizolvate în 1929 printr-o Lege de reorganizare a Curții de Conturi, lege care a suferit modificări în anii 1932 și 1933.29

Curtea de Conturi a fost reorganizată prin Legea nr. 149/20. VII. 1929 pe baza Constituției din 1923 și era compusă din membrii curții, ministerul public, personalul de control și verificare și secretariatul general cu personalul de cancelarie, arhiva și personalul de serviciu.30

La 30 noiembrie 1948, prin Decretul Lege 352/1948 Înalta Curte de Conturi, a fost desfințată iar competențele sale au fost preluate de organisme nou create în cadrul Statului totalitar.

Necesitatea reînființării Curții de Conturi a apărut după decembrie 1989 în condițiile reinstaurării statului de drept în România. 31

Curtea de Conturi a României a fost înființată la 1864 printr-un act normative emis de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și consfințită constituțional prin Constituția de la 1866 care arăta că pentru toată România este o singură Curte de Compturi.

Încă de la momentul creării sale, Înalta Curte de Conturi și-a avut sediul în București și funcționa ca un organauxiliar al Reprezentațiunei Naționale, cu sarcina de a pregăti lucrările controlului exercitat de puterea legislativă asupra finanțelor statului. De asemenea, o importantă atribuție a Curții de Conturi o reprezenta jurisdicția, sens în care a fost declarată organism independent de autoritățile judecătorești.

Constituția de la 1923 pune controlul preventive și de gestiune în sarcina Înaltei Curți de Conturi. Curtea de Conturi este determinată ca fiind un corp superior de control ce va avea misiunea de a supraveghea și examina legalitatea și corectitudinea executării gestiunilor în toate serviciile publice.

Raporturile Curții de Conturi cu celelalte autorități publice centrale, în lumina acestui document constituțional, este elocvent explicat prin următoarea dispoziție: acest corp va funcționa pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri și va lucra după ordinele Șefului Guvernului. După cum se poate observa, Curtea de Conturi în viziunea

29 Dan Drosu Șaguna, Drept Financiar și fiscal, Tratat, Editura Eminescu, București 2000, pag. 34430 Marian Tudor, Drept Financiar, Editura Universității din Pitești, 2009, pag. 325.31 Dan Drosu Șaguna, Drept Financiar și fiscal, Tratat, Editura Eminescu, București 2000, pag. 344.

10

legiuitorului constituent de la 1923 făcea parte din puterea executivă pe care era chemată să o controleze.

Curtea de Conturi a fost reînființată sub această denumire prin Constituția României din 1991, iar atribuțiile acesteia reau de control financiarși de jurisdicție.

Organizarea și funționarea au fost delimitate legislative prin Legea nr. 94/1992, care a suferit numeroase modificări.

Ca urmare a revizuirii Constituției României în 2003, Curtea de Conturi își consolidează poziția de organ suprem de control financiar, dar își pierde atribuția jurisdicțională, întrucât litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorețti specializate.32

A fost constituită ca o instituție independentă de jurisdicție urmând să pregătească controlul legislativ asupra finanțelor publice.

Istoria Curţii de Conturi a României reflectă în mod specific evoluţia de ansamblu a societăţii româneşti. Atât Înalta Curte de Conturi, cât şi Curtea Superioară de ControlFinanciar şi cu atât mai mult Curtea de Conturi de după 1992 au cunoscut multiple evoluţii şi transformări, schimbări ale cadrului legal, ale atribuţiilor, competenţelor şi procedurilor, ale modului lor de organizare şi ale structurii lor de personal. Toate aceste avataruri – surprinse, dar nu epuizate, în volumul nostru – ne avertizează asupra complexităţii istoriei. Nimic, oricât pare de bun la un moment dat, nu este perfect sau imuabil. Cu atât mai mult în cadrul unei activităţi atât de complicate cum este cea a instituţiilor supreme de control şi de audit financiar, dinamica este inevitabilă.33

Am insistat mai sus asupra ideii că activitatea de control financiar generează, prin chiar natura sa, situaţii de contradicţie între cei care controlează şi cei care sunt controlaţi. De aici iau naştere multiple presiuni şi eforturi de adaptare. „Inventivitatea” celor doritori să evite sau să zăgăzuiască controlul obligă la mereu reînnoite eforturi de adaptare şi perfecţionare a mecanismelor de control. Experienţa istorică arată că au fost destule momentele când instituţia a pierdut „cursa” cu cei predispuşi la iregularităţi sau chiar la infracţiuni financiare; pe de altă parte, aceeaşi experienţă istorică evidenţiază şi faptul că în destule momente instituţia Curţii de Conturi a reuşit – parţial şi temporar, pentru că în acest domeniu nu există succese complete şi definitive – să descopere şi să zăgăzuiască neregulile şi, totodată, să contribuie la o mai eficientă utilizare a mijloacelor financiare aflate la dispoziţia instituţiilor publice.34

În condițiile restaurării și modernizării finanțelor publice din ststul nostrum, subordonat cerințelor dezvoltării economiei de piață, a fost reînființată Curtea de Conturi.35

32 Cristina Oneț, Dreptul Finanțelor Publice, Partea Generală, Editura Lumina Lex, București 2005.33 http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf34 http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf35 Ioan Gliga, Drept Financiar, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1996. p. 308.

11

Totodată, studiul istoriei ne îngăduie să surprindem şi eforturile multor oameni care s-au străduit să „sfinţească locul” şi să contribuie atât cât le-a stat în putinţă, la buna funcţionare a instituţiei.

Studiul istoriei ne îngăduie să privim în perspectivă şi evoluţiile actuale aleinstituţiei Curţii de Conturi. În perioada de după 1993 Curtea de Conturi a

României a acumulat un important capital social. Mecanismele sale s-au rodat, formele sale de activitate s-au modernizat, nivelul de competenţă profesională al membrilor săi a crescut, la fel ca şi acceptanţa sa în cadrul societăţii. A fost elaborată şi adoptată o strategie coerentă de consolidare a capacităţii sale instituţionale, de racordare la standardele de funcţionalitate şi eficienţă ale instituţiilor supreme de audit din ţările cele mai dezvoltate pe plan mondial. Bucurându-se de o reală susţinere naţională şi mai ales internaţională, acest efort propriu coerent, al instituţiei ca şi al oamenilor care o animă, îngăduie un pronostic optimist cu privire la capacitatea Curţii de Conturi a României de a face faţă atât exigenţelor societăţii româneşti, cât şi sfidărilor secolului XXI.36

4. Principii de funcționare.

Funcționarea Curții de Conturi este guvernată de două principii: 37

- principiul unicității36 http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf37 Dan Drosu Șaguna, , op.cit., pag. 288. 2012.

12

- principiul autonomiei.În virtutea principiului unicității, atribuțiile Curții de Conturila nivelul județelor și

al municipiului București sunt exercitate de camerele de conturi județene. Curtea de Conturi controlează aceste camere de conturi județene considerate a fi o prelungire în teritoriu prin intermediul căreia își îndeplinește atribuțiile.

Consacrat prin însăși legea organică, principiul autonomiei, cel de al doilea principiu care stă la baza funcționării Curții de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în legea sa de organizare.

Articolul 3 alin. 1 precizează conținutul autonomiei Curții de Conturi, și anume autonomia de decizie asupra programului său de activitate. În acest fel Curtea de Conturi se supune numai legii și își decide în mod autonom programul de control, independent de orice altă autoritate publică.

Legea prevede trei modalități de limitare a autonomiei Curții de Conturi în stabilirea programului său de control:

- potrivit art. 3 alin 3, Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă autoritate publică nu o mai poate obliga.

- potrivit art. 3, alin 2, Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.

În baza aceluiași principiu al autonomiei, Curtea de Conturi prezintă următoarele trăsătur:

- își întocmește bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul de stat- poate participa la activitatea organismelor internaționale de specialitate și poate

deveni membră a acestora- membrii Plenului Curții de conturi sunt independenți în exercitarea

mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia- membrii Plenului Curții de conturi sunt numiți de Parlament- inițiază acțiuni de control din oficiu- are autonomie în recrutarea personalului de control- are acces neîngrădit la informațiile și la documentele necesare

exercitării atribuților sale.38

5. Funcțiile Curții de Conturi a României.

Funcțiile Curții de Conturi sunt stabilite prin art. 140 alin 1 din Constituție, conform căruia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Potrivit legii, funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit

38 Dan Drosu Șaguna, , op.cit., pag. 288. 2012.

13

public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate.

În cadrul funcției de control, Curtea desfășoară o activitate de verificare a legalității, nașterii, modificării și stingerii raporturilor juridice financiare în scopul aplicării corecte a legislației financiare.39

Curtea de Conturi exercită controlul general asupra gestiuni bugetului public, formarea și întrebuințarea fondurilor bănești, dar și asupra cauzelor care conduc la deficiențe, atât în ce privește bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale, cât și fondurile bănești speciale, de tezaur și din împrumuturi publice, utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor din bugetul de stat, precum și utilizarea fondurilor puse la dispoziția României de Uniunea Europeană.

Curtea de Conturi deține competența exclusivă de control asupra Băncii Naționale a României. De asemenea, tot Curtea de Conturi prezintă Parlamentului, la sfârșitul fiecărui exercițiu bugetar, un Raport annual care poate avea character de recomandare pentru legislative, privitor la activitatea sa în domeniul reglementării financiare.

În reglementarea anterioară, Curtea de conturi a îndeplinit și o funcție jurisdicțională, care se realizează prin instanțele Curții de Conturi și consta în soluționarea litigiilor apărute în urma controlului efectuat de organelle specializate ale Curții. Funcția jurisdicțională se realizează în momentul în care, în urma activității de control desfășurate de Curtea de Conturi, apăreau situații conflictuale.40

Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internațional general acceptate.41

În teritoriu, funcțiile Curții de Conturi sunt exercitate de către camerele de conturi județene și a municipiului București, care își au sediul în orașele reședință de județ și, respective, în municipiul București. 42

Art.140 alin.(1) din Constituţie este cel care stabileşte funcţiile Curţii de Conturi şi, potrivit acestui articol, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Mai precis, funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.

Potrivit legii,Curtea de Conturi are funcția de control financiar ulterior, în prezent renunțându-se la funcția jurisdicțională pe care a exercitat-o.

39 Dan Drosu Șaguna, , op.cit., pag. 288. 2012.40 Dan Drosu Șaguna, , op.cit., pag. 289. 2012.41 Adrian Fanu-Moca, op.cit., pag. 99.42 Adrian Fanu-Moca, op.cit., pag. 99.

14

Sediul Curții de Conturi este în București. În teritoriu, funcțiile Curții de Conturi sunt exercitate de către camerele de conturi județene și a municipiului București, care își au sediul în orașele reședință de județ și respectiv în Municipiul București.43

În cadrul funcţiei de control, Curtea desfaşoară o activitate de verificare a legalităţii, naşterii, modificării şi stingerii raporturilor juridice financiare în scopul aplicării corecte a legislaţiei financiare”. Curtea de Conturi exercită controlul general asupra gestionării bugetului public, formarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti, dar şi asupra cauzelor care conduc la deficienţe, atât în ce priveşte bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale, cât şi fondurile băneşti speciale, de tezaur şi din împrumuturi publice, utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor din bugetul de stat, precum şi utilizarea fondurilor puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană.

Curtea de Conturi deţine competenţa exclusivă de control asupra Băncii Naţionale a României; ea prezintă la sfârşitul fiecărui exerciţiu bugetar, Parlamentului, un Raport Public Anual care poate avea caracter de recomandare pentru legislativ, privitor la activitatea sa în domeniul reglementării financiare.

În reglementarea anterioară exista şi funcţia jurisdicţională în sistemul financiar.Funcţia jurisdicţională se realiza prin instanţele Curţii de Conturi şi consta în

soluţionarea litigiilor apărute în urma controlului efectuat de organele specializate ale Curţii.

Funcţia jurisdicţională se realiza în momentul în care, în urma activităţii de control desfăţurate de Curtea de Conturi, apăreau situaţii conflictuale.

În opinia doctrinei în acest caz încălcarea principiului „ nimeni nu poate fi judecător în propria-i cauză” era doar aparentă deoarece structura Curţii de Conturi şi reglementarea activităţii celor două secţii nu permiteau o întrepătrundere a activităţilor specifice. Pe de altă parte, judecătorii financiari şi consilierii de conturi erau chemaţi să judece în conformitate cu legea şi cu convingerea lor intimă.

Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate prevăzute la art 126 alin. (5) din Constituţia României, republicată, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi de către instanţele judecătoreşti s-a prevăzut că litigiile rezultate din activitatea Curţilor de Conturi se soluţionează de către instanţele judecătoreşti ordinare.

Normele tranzitorii prevăd următoarele cu privire la cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 117/2003:

a) dosarele aflate pe rolul colegiilor jurisdicţionale de pe lângă camerele de conturi se preiau de tribunale, urmând să fie soluţionate de secţiile sau, după caz, de completele de contencios administrativ;

b) dosarele aflate pe rolul Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi se preiau de Curtea Supremă de Justiţie – secţia de contencios administrativ;

43 Adrian Fanu-Moca, op.cit., pag. 103.

15

c) dosarele aflate pe rolul Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi şi al completului în compunerea prevăzută la art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată cu modificările şi completările ulterioare, se preiau de Înalta curte de Casaţie şi Justiţie.

Capitolul II.

Organizarea instituțională a Curții de Conturi

2.1 Plenul Curții de Conturi.

16

Plenul Curţii de Conturi se compune din 18 membri, numiţi, în condiţiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi. În structura Curţii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti şi un secretariat general.44 Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi. La şedinţele plenului Curţii de Conturi pot participa secretarul general, precum şi, în calitate de invitaţi, specialişti cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competenţa Curţii.

Secretariatul general al Curţii de Conturi este condus de un secretar general. Structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.45

În conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr.94/1992, republicată, Plenul Curţii de Conturi are următoarele atribuţii:

adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi; aprobă normele proprii privind activitatea specifică a Curţii de Conturi; aprobă:- regulamentul propriu al plenului Curţii de Conturi;- regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi;- regulamentul concediilor personalului Curţii de Conturi;- regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de

Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi;- Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi;- alte regulamente specifice; aprobă Standardele de audit ale Curţii de Conturi; aprobă manualele de audit şi ghidurile pe domenii specifice, elaborate pe

baza normelor proprii ale Curţii de Conturi, precum şi alte norme procedurale; aprobă programele anuale de activitate a Curţii de Conturi şi modificările

survenite pe parcursul derulării acestora; aprobă modul de organizare și desfăşurare a unor acţiuni specifice, solicitate

prin hotărâri ale Camerei Deputaţilor sau ale Senatului; aprobă statul de funcţii al personalului Curţii de Conturi; aprobă denumirea, sfera de activitate şi structura organizatorică a

departamentelor Curţii de Conturi; aprobă proiectul de bugetul Curţii de Conturi; dezbate şi hotărăşte transmiterea execuţiei bugetului Curţii de Conturi către

Parlament; aprobă Statutul auditorului public extern;

44 Legea 94/ 1992, art. 8.45 Legea 94/ 1992, art. 20.

17

aprobă structura organizatorică a Curţii de Conturi numeşte directorii, directorii adjuncţi, şefii de serviciu, secretarul general al

Curţii de Conturi şi stabileşte atribuţiile acestora, prin fişa postului; aprobă rapoartele prevăzute a fi comunicate Parlamentului; emite avize referitoare la:- proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al

contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară, avize ce se acordă la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor;

- înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor;

aprobă structura organizatorică a secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia;

hotărăşte asupra modificării organizării interne a Curţii de Conturi, în limitele legii;

solicită periodic şi examinează rapoartele asupra activităţii departamentelor Curţii de Conturi şi a camerelor de conturi;

examinează şi aprobă propunerea de ordine de zi a şedinţei plenului, formulată de preşedintele Curţii de Conturi;

aprobă lista cuprinzând posturile vacante care urmează a fi scoase la concurs, precum şi tematicile şi organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;

aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestaţii necesare funcţionării Curţii de Conturi.

În afara atribuţiilor prevăzute la alin.(1), potrivit prevederilor Legii nr.94/1992, republicată, ale Regulamentului propriu al Plenului Curţii de Conturi şi ale celorlalte norme interne, Plenului Curţii de Conturi îi mai revin şi următoarele atribuţii:46

stabileşte limitele valorice minime de la care conturile de execuţie ale bugetului general consolidat sunt supuse controlului în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât în termenul legal de prescripţie să se asigure verificarea tuturor conturilor;

stabileşte şi aprobă atribuţiile vicepreşedinţilor şi ale celorlalţi consilieri de conturi;

numeşte şefii de departamente; aprobă numărul de posturi de conducere şi de execuţie din structurile Curţii

de Conturi, precum şi atribuţiile departamentelor şi ale camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;

46 Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi din 04.11.2010

18

aprobă, la propunerea preşedintelui Autorităţii de Audit, structura organizatorică, numărul de personal şi statul de funcţii ale Autorităţii de Audit;

aprobă Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Audit, avizat de preşedintele acesteia, regulament ce face parte integrantă din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi;

primeşte informări de la Autoritatea de Audit, semestrial şi ori de câte ori este necesar, asupra principalelor constatări rezultate din acţiunile de audit desfăşurate şi asupra măsurilor luate în concordanţă cu reglementările comunitare;

primeşte de la Autoritatea de Audit sinteza constatărilor şi a rezultatelor activităţii de audit asupra fondurilor europene, în vederea includerii acestora în raportul public anual ce se înaintează Parlamentului;

ia decizii privind mobilitatea personalului Curţii de Conturi; dispune în legătură cu aplicarea prevederilor legale referitoare la

colaborarea Curții de Conturi cu organismele internaţionale de profil şi cu exercitarea controlului/auditului asupra gestionării fondurilor externe puse la dispoziţia României;

aprobă participarea Curţii de Conturi la activitățile organismelor internaţionale de specialitate;47

aprobă mandatele participanţilor la acţiuni internaţionale sau organizate de Curtea de Conturi şi analizează rapoartele privind rezultatele acţiunilor respective şi valorificarea acestora;

aprobă programele multianuale şi programele anuale de perfecţionare continuă a pregătirii profesionale a personalului Curţii de Conturi;

aprobă numărul şi structura personalului Curţii de Conturi care participă la programele de perfecţionare a pregătirii profesionale organizate de Curtea de Conturi sau organizate şi finanţate de către alte instituţii naționale și/sau internaţionale;

analizează şi soluţionează contestaţiile formulate de personalul Curţii de Conturi cu privire la calificative acordate la evaluarea anuală a performanţelor profesionale;

aprobă normative pentru unele capitole de cheltuieli prevăzute în bugetul Curţii de Conturi;

aprobă modificarea listelor cuprinzând obiectivele de investiţii, anexă la bugetul Curţii de Conturi;48

aprobă propunerile privind structura şi conţinutul-cadru ale informaţiilor transmise pe paginile internet ale Curţii de Conturi;

47 Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi din 04.11.2010.48 Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi din 04.11.2010, art 58.

19

aprobă structura şi numărul personalului de la cabinetele din subordinea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi ai Autorităţii de Audit;

aprobă ocuparea temporară a funcţiilor vacante de conducere din cadrul structurilor centrale şi teritoriale ale Curţii de Conturi;

desemnează persoanele care urmează să reprezinte Curtea de Conturi în cadrul unor organizaţii sau entităţi internaţionale în domeniul auditului;

stabileşte persoanele din cadrul Curţii de Conturi care urmează să fie numite pentru a reprezenta Curtea de Conturi în cadrul unor autorităţi sau instituţii publice din România şi hotărăşte revocarea sau retragerea acestor persoane din posturile respective, după caz, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare;

numeşte membrii Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale care reglementează activitatea Curţii de Conturi;

numeşte membrii Comitetului de etică; primeşte şi aprobă rapoartele şi celelalte documente transmise de către

Comitetul de etică; aprobă normele metodologice de evaluare a performanţelor profesionale

individuale ale personalului de specialitate a Curţii de Conturi; aprobă metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării

Programului de activitate al Curţii de Conturi; aprobă regulamentul privind elaborarea Raportului public anual, rapoartele

anuale referitoare la finanţele publice locale şi a altor rapoarte specifice Curţii de Conturi; aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului relaţii

externe şi protocol; aprobă regulamentul privind activitatea de comunicare, imagine şi relaţii

publice precum şi de organizare şi desfăşurare a activităţii de soluţionare a petiţiilor adresate Curţii de Conturi;49

aprobă regulamentul privind gestionarea şi utilizarea echipamentelor IT de către personalul Curţii de Conturi;

aprobă normele metodologice şi ghidurile interne privind protecţia informaţiilor clasificate în cadrul Curţii de Conturi;

aprobă metodologia internă privind organizarea şi funcţionarea activităţii de arhivare a documentelor din cadrul Curţii de Conturi;

aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a bibliotecii Curţii de Conturi;

Plenul Curţii de Conturi este convocat de către Preşedintele Curţii de Conturi, iar, în lipsa Preşedintelui, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de acesta. Plenul se


20

întruneşte în şedinţe care se desfăşoară, de regulă, de două ori pe lună sau ori de câte ori este necesar să fie dezbătute probleme şi adoptate hotărâri aflate în competenţa sa.

Ordinea de zi a şedinţelor Plenului se propune de către Preşedintele Curţii de Conturi, iar, în lipsa Preşedintelui, de unul dintre vicepreşedinţii desemnat de acesta. Înainte de a se supune la vot ordinea de zi, membrii Curţii pot propune completarea şi modificarea acesteia.

Organizarea şedinţelor de Plen ale Curţii de Conturi se realizează de către „Biroul pentru lucrările Plenului Curţii” din cadrul structurii Secretariatului General.50

Proiectul ordinii de zi se difuzează, prin grija „Biroului pentru lucrările Plenului Curţii”, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea şedinţelor Plenului, tuturor membrilor Plenului.

De la această regulă fac excepţie situaţiile care impun convocarea de urgenţă a Plenului Curţii de Conturi.

Lucrările ce urmează să facă obiectul dezbaterilor Plenului, întocmite şisemnate de către conducătorii structurilor Curţii de Conturi sunt transmise cu

minim 72 ore înaintea datei stabilite pentru începerea ședinței către „Biroul pentru lucrările Plenului Curţii”, în vederea înregistrării/numerotării, multiplicării şi difuzării acestora tuturor membrilor Plenului.

Înainte de multiplicare şi distribuire, materialele sunt numerotate, prin ștampilare, potrivit ordinii de zi, de către „Biroul pentru lucrările Plenului Curţii”. Caracteristicile ștampilei Biroului pentru lucrările Plenului se stabilesc ulterior de către Secretariatul General.

Multiplicarea materialelor se face după acordul dat de Preşedinte, asupra acestora. Biroul pentru lucrările Plenului Curţii va avea în vedere, dacă este cazul, caracterul

lor confidenţial. Biroul pentru lucrările Plenului Curţii urmăreşte ca lucrările întocmite ce fac

obiectul dezbaterilor şi care au influenţe juridice şi/sau financiare, să fie avizate de conducerea Departamentului juridic şi/sau de compartimentele de specialitate, după caz. 51

Convocarea membrilor Curţii de Conturi, în şedinţă de Plen, se aduce la cunoştinţa acestora, prin grija Biroului pentru lucrările Plenului.

Convocarea se face cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea datei de desfăşurare a şedinţelor, comunicându-se tuturor membrilor Plenului informaţiile referitoare la:

- data, locul şi ora desfăşurării şedinţei; - ordinea de zi.

50 Regulamentul propriu al Plenului Curţii de Conturi a României

51 Regulament propriu al Plenului Curţii de Conturi a României

21

Totodată, cu cel puțin 3 zile înaintea datei de desfășurare a ședințelor , fiecărui membru al Plenului i se înmânează documentaţia suport aferentă fiecăreia dintre problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei.

Fac excepţie cazurile prevăzute în prezentul Regulament, când Plenul Curţii de Conturi se convoacă în regim de urgenţă.

La şedinţele Plenului Curţii de Conturi pot participa secretarul general, precum şi, în calitate de invitaţi, specialişti cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competenţa Curţii. Participarea persoanelor invitate are loc doar la acele puncte de pe ordinea de zi la care prezenţa acestora este necesară.52

2.2. Președintele Curții de Conturi.

Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.

Preşedintele Curţii de Conturi conduce şedinţele plenului. În lipsa preşedintelui, un vicepreşedinte va prezida şedinţele. Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectă principiile conducerii colective, publicităţii şi transparenţei.53

Atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi

52 Regulament propriu al Plenului Curţii de Conturi a României

53 Legea 94/ 1992, art. 9.

22

Acţiunile specifice care se desfăşoară în cadrul Curţii de Conturi, pot fi structurate astfel: 54

A. Sub aspectul domeniului de activitate, , acţiunile se referă la:a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor

sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;

b) constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;

c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;

d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de cătreautorităţile administrative autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin

lege, precum şi de organismele autonome de asigurări sociale ale statului;f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al

statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice,regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;

g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

h) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării ametodelor şi procedurilor de privatizare, prevăzute de lege;

i) modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite princontractele de privatizare;

j) respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şiîntrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare;

k) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.B. Sub aspectul categoriilor de entităţi care intră în competenţa de verificare a

Curţii de Conturi, în acţiunile de control/audit desfăşurate de aceasta se cuprind:a) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de

drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;b) Banca Naţională a României;c) regiile autonome;d) societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile

publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;

54 Metodologia de elaborare, modificare și urmărire a realizării Programului de activitate a Curții de Conturi, 2009.

23

e) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru;

f) alte persoane (persoane juridice, indiferent de forma de proprietate și fizice), care:

- beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;

- administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

- administrează şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.

C. Sub aspectul tipului de acţiuni de verificare, Curtea de Conturi efectuează:55

a) acţiuni de control la:- instituţiile publice din lege, pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele

expirate, după caz;- alte persoane (altele decât instituţiile publice),b) misiuni de audit financiar, din lege, asupra conturilor de execuţie ale bugetului

general consolidat, respectiv:- contul general anual de execuţie a bugetului de stat;- contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;- conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;- conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale

judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;

- contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;- conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;- conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau

parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, după caz;

- conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

- contul general anual al datoriei publice a statului;- conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;- alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege.c) misiuni de audit al performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale

sectorului public, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor,


24

programelor, proceselor sau activităţilor supuse verificării, potrivit prevederilordin lege.

În cazul auditului financiar, în competenţa departamentelor de specialitate din cadrul Curții de Conturi intră, de regulă, instituţiile publice ale administrației publice centrale ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite.

La nivel teritorial, camerele de conturi efectuează auditul financiar la următoarele categorii de entităţi:56

• cele de pe plan local subordonate instituţiilor publice centrale, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite;

• cele de pe raza teritorială ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terţiari de credite.

În cazul acțiunilor de control și audit al performanței, în competența de verificare a departamentelor intră, de regulă, entitățile administrației publice centrale, companii naționale, regii autonome, societăți naționale și alte entități de interes național, precum și alte persoane prevăzute de lege, care:



- administrează şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.

La nivel teritorial, camerele de conturi efectuează controlul și auditul performanței la următoarele categorii de entități:

• cele de pe plan local subordonate instituțiilor publice centrale aicăror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari de credite;

• cele de pe raza teritorială ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, secundari sau terțiari de credite;

• sucursalele și filialele companiilor naționale, regiilor autonome, societăților naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat de pe raza teritorială;

• companiile naționale, regiile autonome, societățile naționale și societățile comerciale cu capital majoritar al statului sau al unităților administrativ-teritoriale de pe raza teritorială.

În cazul companiilor naționale, regiilor autonome sau societăților național cu sediul central în municipiul București, acestea vor fi verificate, de regulă, de către departamentele de specialitate și nu de către Camera de Conturi a municipiului București;


25

• regiile autonome și societățile comerciale cu capital majoritar al unităților administrativ-teritoriale, de interes local;

• alte persoane prevăzute de lege care au sediul pe raza teritorială acamerelor de conturi și care:



- administrează şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătur57

Atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi prevăzute la art.60 din Legea nr. 94/1992,republicată, sunt următoarele:

a) reprezintă Curtea de Conturi şi asigură relaţiile acesteia cu instituţiile şi autorităţile publice şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;

b) coordonează activitatea Curţii de Conturi;c) convoacă şi prezidează dezbaterile plenului şi asigură executarea hotărârilor

acestuia;d) propune ordinea de zi a şedinţelor plenului şi o supune aprobării acestuia;e) urmăreşte transmiterea către Parlament a rapoartelor Curţii de Conturi;f) numeşte personalul Curţii de Conturi, cu excepţia celui numit de plen şi dispune,

dacă este cazul, detaşarea sau revocarea din funcţie a acestuia, în condiţiile legii; pentru personalul Autorităţii de Audit, această atribuţie se exercită numai cu acordul preşedintelui acesteia;

g) exercită acţiunea disciplinară, potrivit prevederilor Codului de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi şi aplică sancţiuni disciplinare prevăzute de acesta;

h) comunică posturile vacante de membri ai Curţii de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;

i) emite ordine pentru rezolvarea problemelor curente ce apar în desfăşurarea activităţii Curţii de Conturi, care sunt avizate de către toate structurile interesate;

În afara atribuţiilor prevăzute la alin.(1), potrivit dispoziţiilor legii, regulamentelor şi altor norme interne, preşedintelui Curţii de Conturi îi revin şi următoarele atribuţii:58

57 Metodologia de elaborare, modificare și urmărire a realizării Programului de activitate a Curții de Conturi, 2009.58 Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi din 04.11.2010

26

a) propune plenului pentru aprobare participarea la reuniuni internaţionale, precum şi la reuniunile interinstituţionale organizate de către Curtea de Conturi împreună cu celelalte instituţii similare membre ale INTOSAI sau EUROSAI;

b) convoacă, ori de câte ori este necesar, întruniri la sediul central sau în teritoriu sau videoconferinţe cu conducerea structurilor de specialitate centrale şi teritoriale, în vederea examinării activităţii desfăşurate şi stabilirii măsurilor care să asigure realizarea integrală şi la termen a Programului anual de activitate;

c) semnează hotărârile luate de plen în urma dezbaterii problemelor aflate pe ordinea de zi, precum şi avizele emise de Curtea de Conturi la solicitarea Senatului şi Camerei Deputaţilor. De asemenea, semnează avizele privind înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor, potrivit legii;

d) verifică îndeplinirea tuturor condiţiilor stabilite prin Regulamentul propriu al plenului Curţii de Conturi a României, după care declară deschise dezbaterile plenului Curţii de Conturi dacă sunt îndeplinite condiţiile respective;

e) sesizează organele de urmărire penală competente în cazul săvârşirii de către angajaţii Curţii de Conturi a unor fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni. În aceste cazuri dispune suspendarea sau demiterea din funcţie a angajaţilor respectivi, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi în Codul de conduită şi etică profesională a personalului Curţii de Conturi şi Statutul auditorului public extern;

f) dispune radierea sancţiunilor disciplinare în condiţiile şi la termenele prevăzute în Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi;

g) aprobă transmiterea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin astfel de informaţii, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice competente sau interesate;

h) aprobă tematicile specifice elaborate în cadrul departamentelor şi structurilor pe care le coordonează direct;

i) numeşte membri comisiilor de disciplină constituite pentru realizarea cercetării disciplinare prealabile a faptelor sesizate în vederea aplicării sancţiunilor disciplinare pentru auditorii publici externi şi personalul contractual;

j) numeşte membri comisiei de disciplină a funcţionarilor publici;k) desemnează un funcţionar public din cadrul Direcţiei resurse umane şi salarizare

pentru asigurarea consilierii etice şi monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcţionarii publici;

l) aprobă evaluarea performanţelor profesionale ale directorilor şi şefilor de serviciu din cadrul Departamentelor VI şi VII, ale directorilor camerelor de conturi teritoriale şi ale municipiului Bucureşti, precum şi ale personalului din cadrul structurilor aflate în subordonarea directă a preşedintelui Curţii de Conturi;

m) dispune amânarea sau suspendarea organizării şi desfăşurării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Curţii de Conturi;

27

n) dispune constituirea comisiilor de analiză privind încălcarea dreptului la acces la informaţiile de interes public;59

o) desemnează pe consilierul preşedintelui Curţii de Conturi care face parte din Comitetul de etică;

p) aprobă:- accesul reprezentanţilor mass-media în obiectivele aparţinând Curţii de Conturi;- acordarea de interviuri şi/sau declaraţii de presă, precum şi participarea la

emisiuni de radio sau televiziune;- organizarea de conferinţe de presă la sediul central sau în teritoriu;- transmiterea de comunicate de presă.- alte atribuţii, în condiţiile legii.Atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se exercită, în lipsa preşedintelui Curţii de

Conturi, de către unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de către acesta.

2.3. Atribuţiile vicepreşedinţilor Curţii de Conturi

Atribuţiile vicepreşedintelui Curţii de Conturi, sunt următoarele:a) analizează şi definitivează, împreună cu şefii departamentelor pe care le

coordonează, propunerile privind Programul anual de activitate;b) asigură armonizarea acţiunilor de control/audit între departamente şi între

acestea şi celelalte structuri, dacă este cazul;c) coordonează şi îndrumă activitatea de elaborare şi/sau actualizare a proiectelor

privind:- normele proprii referitoare la activitatea specifică Curţii de Conturi, manualele de

control/audit, ghidurile pe domenii specifice, precum şi alte norme procedurale;- regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de

Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi;59 Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi din 04.11.2010

28

- standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi;- politicile şi strategiile Curţii de Conturi;- regulamentul propriu al Plenului Curţii de Conturi;- regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi;- regulamentul concediilor personalului Curţii de Conturi;- codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi;- statutul auditorului public extern;- alte regulamente specifice.d) aprobă proiectele tematicilor specifice de control/audit elaborate de către

departamentele de specialitate;60

e) organizează şi îndrumă și dispune măsurile prevăzute de lege pentru realizarea acțiunilor din Programul anual de activitate și pentru îndeplinirea obiectivelor ce revin departamentelor pe care le coordonează;

f) convoacă, ori de câte ori este necesar, întruniri şi videoconferinţe cu conducerile structurilor de specialitate centrale şi teritoriale, în vederea examinării activităţii desfăşurate şi a stabilirii măsurilor care să asigure realizarea integrală şi la termen a Programului anual de activitate;

g) asigură cadrul necesar pentru valorificarea constatărilor înscrise în actele rezultate din activitatea de control/audit a Curţii de Conturi, conform prevederilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi;

h) propune modificarea structurii organizatorice şi a numărului de posturi al departamentelor aflate în coordonare, pe fiecare direcţie, serviciu, birou şi compartiment din cadrul acestora, ori de câte ori este cazul;

i) asigură respectarea procedurilor de ocupare a posturilor vacante din structurile de control/audit aflate sub coordonarea acestuia, ţinând cont de statul de funcţii şi tematicile de examinare aprobate;

j) avizează propunerile privind angajarea şi promovarea personalului din structurile aflate sub coordonare;

k) asigură elaborarea şi prezentarea rapoartelor privind activitatea departamentelor coordonate;

l) avizează propunerile privind temele pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din structurile aflate sub coordonare şi urmăreşte buna desfăşurare a acestei activităţi;

m) avizează hotărârile de plen luate în urma dezbaterii problemelor aflate pe ordinea de zi a şedinţelor plenului;


29

n) aprobă evaluarea performanţelor directorilor şi şefilor de serviciu din cadrul departamentelor pe care le coordonează;

o) alte atribuţii, în condiţiile legii.

2.4. Atribuţiile cabinetelor organizate în subordinea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi a preşedintelui şi

vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit

În subordinea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi ai preşedintelui şi vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit, se organizează şi funcţionează câte un cabinet, care se încadrează cu personal contractual, potrivit prevederilor art.48 alin.(1) din Legea nr. 94/1992, republicată.61

Atribuţiile cabinetelor organizate în subordinea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit, sunt următoarele:


30

a) examinează şi clasifică corespondenţa adresată preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi preşedintelui şi vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit, primită în cadrul cabinetului;

b) înregistrează corespondenţa primită în cadrul cabinetului în registrul de intrări-ieşiri;

c) prezintă preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi preşedintelui şi vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit, corespondenţa înregistrată, pentru informare, examinare şi/sau semnare, după caz;

d) repartizează şi redirecţionează corespondenţa către alte structuri ale Curţii de Conturi sau către alte instituţii sau organisme, conform rezoluţiilor înscrise pe documentele în cauză, consemnând aspectul ca atare în registrul intrări-ieşiri;

e) transmit corespondenţa destinatarilor, conform rezoluţiilor consemnate pe documentele în cauză;

f) redactează proiectul unor adrese sau scrisori care urmează a fi transmise celorlalte structuri ale Curţii de Conturi sau altor instituţii ori organisme;

g) tehnoredactează orice material prezentat de preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi, precum şi de preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii de Audit;

h) la solicitarea preşedintelui şi/sau vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi a preşedintelui şi/sau vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit, participă la şedinţe, audienţe sau alte întruniri, consemnând luările de cuvânt ale participanţilor, concluziile rezultate sau hotărârile luate;

i) organizează şi conduc evidenţa sesizărilor adresate preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi preşedintelui şi vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit şi modul de soluţionare a acestora;

j) organizează evidenţa audienţelor solicitate de personalul Curţii de Conturi sau a altor persoane din afara Curţii de Conturi;

k) prezintă preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi preşedintelui şi vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit, solicitările nominale sau lista cu solicitările de audienţe;

l) convoacă persoanele care au solicitat audienţe, comunicându-le acestora ziua şi ora audienţelor;

m) utilizează reţeaua intranet pentru obţinerea şi transmiterea informaţiilor de la şi către celelalte structuri ale Curţii de Conturi;

n) utilizează reţeaua internet pentru obţinerea şi transmiterea informaţiilor solicitate de preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi, precum şi de preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii de Audit;

o) convoacă personalul Curţii de Conturi, la solicitarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit;

31

p) îndeplinirea altor sarcini primite de la preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi, precum şi de la preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii de Audit.62

2.5. Atribuţiile Biroului pentru lucrările Plenului

Atribuţiile Biroului pentru lucrările Plenului sunt următoarele:a) asigură organizarea şi pregătirea şedinţelor Plenului Curţii de Conturi;b) solicită membrilor Plenului Curţii de Conturi propuneri pentru includerea

acestora în proiectul ordinii de zi a şedinţei, pe care le prezintă preşedintelui Curţii de Conturi pentru a fi avute în vedere la stabilirea ordinii de zi;

c) comunică membrilor Plenului convocarea la şedinţele de plen dispuse de preşedintele Curţii de Conturi, prin difuzarea ordinii de zi;

d) colectează şi numerotează toate documentele ce fac obiectul dezbaterilor Plenului, transmise sub semnătură de către conducătorii structurilor Curţii de Conturi, în vederea multiplicării acestora;

e) urmăreşte ca lucrările primite, care fac obiectul dezbaterii Plenului şi care au influenţe financiare şi/sau juridice să fie avizate de conducerea departamentului juridic şi/sau de compartimentele de specialitate, după caz;

f) difuzează membrilor plenului documentele înscrise pe ordinea de zi, după acordul dat de preşedintele Curţii de Conturi asupra formei finale a acestora;

g) asigură păstrarea caracterului confidenţial al documentelor ce sunt dezbătute în şedinţele Plenului;

h) elaborează hotărârile Plenului, cuprinzând măsurile dispuse în urma dezbaterii documentaţiilor aferente şi le înregistrează potrivit prevederilor Regulamentului propriu al Plenului;

i) urmăreşte modul de îndeplinire a hotărârilor Plenului şi informează periodic Plenul Curţii de Conturi asupra stadiului de realizare;

j) redactează sinteza fiecărei şedinţe a plenului, în care precizează măsurile adoptate, responsabilităţile şi termenele de realizare stabilite;

k) asigură condiţiile tehnice şi materiale pentru înregistrarea dezbaterilor plenului;l) întocmeşte stenograma şedinţei, consemnând întocmai dezbaterile în aceasta;m) asigură comunicarea hotărârilor Plenului membrilor acestuia, secretarului

general şi structurilor Curţii de Conturi prin publicarea acestora pe portalul intern al Curţii de Conturi;

n) organizează evidenţa electronică a hotărârilor Plenului Curţii de Conturi;


32

o) păstrează, depozitează şi gestionează toate hotărârile Plenului însoţite de documentele ce fac obiectul dezbaterilor plenului, suportul electronic/magnetic al înregistrărilor dezbaterilor precum şi stenogramele şedinţelor acestuia.63

Capitolul III.

Atribuțiile Curții de Conturi.

Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în legea sa de organizare și funcționare și reprezintă România, în calitate de instituție supremă de audit, în organizațiile internaționale ale acestor instituții.

În baza legii, Curtea de Conturi este singura competentă să certifice acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate, prevăzute la art. 26 din lege, asigurându-se că:

a) modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetelor de venituri și cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în


33

actele normative prin care a fost înființată entitatea verificată și respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității;

b) situațiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată de entitatea respectivă.64

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom şi efectuează trei tipuri de audit: auditul financiar, auditul performanţei şi auditul de conformitate (control tematic). Acestea abordează următoarele probleme:65

1. dacă în conturi sunt prezentate în mod fidel, sub toate aspectele semnificative şi conform cadrului de raportare financiară aplicabil, situaţia financiară, rezultatele şi fluxurile de numerar pentru exerciţiul dat – auditul financiar;

2. dacă se asigură o bună gestiune financiară – auditul performanţei, respectiv:a. economicitate – dacă fondurile alocate unei activităţi au fost utilizate cu

economie;b. eficienţă – dacă rezultatele activităţii au fost obţinute cu cel mai redus nivel de

resurse alocate şic. eficacitate – dacă obiectivele stabilite au fost îndeplinite;3. dacă operaţiunile respectă, sub toate aspectele semnificative, cadrul juridic şi

cadrul de regularitate care le sunt aplicabile – auditul de conformitate.

3.1. Atribuţii de raportare.

Scopul principal al unei Instituţii Supreme de Audit, cum este Curtea de Conturi a României, este acela de a evalua gestiunea financiară a sistemului finanţelor publice în ansamblul său şi de a comunica rezultatele prin elaborarea unor rapoarte clare, obiective şi utile.66

Rapoartele Curţii de Conturi au rolul de a informa anual, dar şi pe parcursul anului, Parlamentul, celelalte autorităţi şi instituţii publice asupra rezultatelor acţiunilor de control/audit potrivit competenţelor stabilite prin Constituţie şi legea sa de organizare şi funcţionare.

Aceste rapoarte reprezintă instrumentul prin care rezultatele activităţii Curţii de Conturi devin accesibile şi altor părţi interesate, inclusiv publicului larg, transpunând

64 Regulamentului privind organizarea și esfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, 2010.65 Raportul public pe 2011 al Curții de Conturi a României.66 Regulamentul privind elaborarea Raportului public anual, a rapoartelor anuale referitoare la finanţele publice locale şi a altor rapoarte specifice Curţii de Conturi, 2009.

34

astfel în practică principiul transparenţei din standardele de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI).

În termen de 6 luni de la primirea conturilor prevăzute în prezentul regulament, de la organele competente să le întocmească şi obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului. 67

Rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi judeţene autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.68

Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii; încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare.69

Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar.70

3.1.1.Conţinutul Raportului public annual.

Raportul public anual al Curţii de Conturi trebuie să cuprindă următoarele:1. prezentare generală, ca parte introductivă în care sunt redate informaţiigenerale şi date de sinteză privind acţiunile de control/audit efectuate de Curtea deConturi în legătură cu exerciţiul bugetar respectiv, şi anume: structura entităţilor

supuse verificării Curţii de Conturi, prevederile programului de activitate şi stadiul de realizare a acestuia, numărul de entităţi care au primit certificat de conformitate, numărul de entităţi la care s-au identificat abateri şi/sau deficienţe, rezultatele obţinute în urma acţiunilor efectuate, stadiul de valorificare a constatărilor, modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi,

precum şi orice alte informaţii relevante referitoare la activitatea desfăşurată sau la utilizarea fondului de timp alocat pentru aceasta.

2. constatările şi concluziile rezultate în urma acţiunilor de audit financiar efectuate asupra conturilor anuale de execuţie a bugetelor, şi anume:

67 Regulamentul privind elaborarea Raportului public anual, a rapoartelor anuale referitoare la finanţele publice locale şi a altor rapoarte specifice Curţii de Conturi, 2009.68 Legea 94/ 1992, art.38.69 Legea 94/ 1992, art.39.70 Legea 94/ 1992, art.40.

35

http://legeaz.net/legea-31-1990

a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat;b) contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;c) conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale (bugetul asigurărilor pentru

şomaj şi bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate);d) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale

judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;

e) contul anual de execuţie a bugetului trezoreriei statului;f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;g) conturile anuale de execuţie a bugetelor autorităţilor şi instituţiilor publice

finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilorsociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, după caz;h) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral

din venituri proprii;i) contul general anual al datoriei publice a statului;j) conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege.Pentru misiunile de audit financiar efectuate asupra conturilor enumerate mai sus,

se vor prezenta:- abaterile constatate în urma acestor misiuni de audit financiar, inclusive cazurile

în care s-au reţinut fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi rezultatele obţinute din verificările efectuate;

- măsurile dispuse de către Curtea de Conturi pentru eliminarea acestor abateri;- gradul de implementare a măsurilor de către entităţile auditate, cauzele

neimplementării acestora, precum şi consecinţele şi efectele pe care le-a produs implementarea sau neimplementarea măsurilor dispuse.71

3. constatările şi concluziile rezultate în urma misiunilor de audit alperformanţei, recomandările formulate de către auditorii publici externi, măsurile

luate de către entităţile auditate, gradul de implementare a acestora, cauzele neimplementării unor măsuri sau recomandări, precum şi consecinţele şi efectele pe care le-a produs implementarea sau neimplementarea acestora.

4. constatările, concluziile şi măsurile dispuse pentru eliminarea abaterilor,gradul de implementare a acestor măsuri de către entităţile controlate, cauzele

neimplementării unor măsuri, precum şi efectele pe care le-a produs implementarea sau neimplementarea măsurilor propuse, în urma acţiunilor de control efectuate asupra:

- modului de formare şi utilizare a resurselor bugetului consolidat pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;

- formării şi gestionării datoriei publice şi situaţiei garanţiilor guvernamentale;71 Regulamentul privind elaborarea Raportului public anual, a rapoartelor anuale referitoare la finanţele publice locale şi a altor rapoarte specifice Curţii de Conturi, 2009.

36

- utilizării diverselor forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale;

- situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;

- constituirii, utilizării şi gestionării resurselor financiare privind protecţiamediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

- altor domenii în care, potrivit legii, s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.4. La elaborarea Raportului public anual trebuie să participe toate structurile de

specialitate ale Curţii de Conturi, care vor prezenta în sintezele lor constatările şi concluziile rezultate din activităţile de control/audit, precum şi alte informaţii necesare redactării acestuia, potrivit domeniilor specifice de competenţă, astfel:72

4.1. Departamentele de specialitate vor elabora câte o sinteză, care va cuprinde constatările şi concluziile rezultate din:

- activitatea proprie a departamentului;- activitatea de control/audit desfăşurată în teritoriu prin intermediul camerelor de

conturi teritoriale, pentru domeniul său de competenţă;- alte acţiuni desfăşurate potrivit legii.Pentru finanţele publice locale, sinteza constatărilor şi concluziilor va fi prezentată

de către Departamentul Coordonarea verificării bugetelor unităţilor administrativteritoriale pe baza constatărilor şi concluziilor transmise de camerele de conturi teritoriale. Departamentul VI va elabora instrucţiuni proprii în acest scop.

4.2. Camerele de conturi vor prezenta în mod distinct în sinteză rezultateleacţiunilor de control/audit, grupate pe:- activităţi de control/audit coordonate de departamente, corespunzător domeniului

de competenţă a acestora;- activităţi de control/audit desfăşurate la ordonatorii de credite ai bugetelor locale,

regii autonome şi societăţi comerciale de interes local;- activităţi de control/audit desfăşurate la alte persoane prevăzute de lege.4.3. Autoritatea de audit va prezenta, în mod distinct, în sinteză rezultatele

acţiunilor de audit, grupate astfel:73

- evaluarea conformităţii sistemelor de management şi control ale entităţilor implicate în gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune; auditul fondurilor derulate prin Programul SAPARD, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

72 Regulamentul privind elaborarea Raportului public anual, a rapoartelor anuale referitoare la finanţele publice locale şi a altor rapoarte specifice Curţii de Conturi, 2009.73 Regulamentul privind elaborarea Raportului public anual, a rapoartelor anuale referitoare la finanţele publice locale şi a altor rapoarte specifice Curţii de Conturi, 2009.

37

(FEADR), prin Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul european de Pescuit (FEP);

- auditul fondurilor acordate prin Programul ex-ISPA (Instrumentul pentru politici Structurale de Preaderare), din domeniul mediului şi transporturilor, finanţate din Fondul de coeziune şi FEDR;

-acţiuni de audit desfăşurate în legătură cu programele Phare, Fondul Social European, Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi a fondurilor derulate prin Programele de cooperare teritorială, Facilitatea SHENGEN şi fluxurile migratorii;

Această structură va fi modificată în funcţie de stadiul derulării programelor finanţate din fondurile nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană.

5. Partea sintezei în care sunt prezentate rezultatele activităţii de control/audit desfăşurate în teritoriu de camerele de conturi şi coordonată de departamentele din aparatul central, va fi structurată corespunzător domeniilor de competenţă ale acestora.

6. În cazul în care o cameră de conturi nu a efectuat acţiuni de control/audit specifice vreunui departament din aparatul central, în sinteză se va menţiona expres această situaţie.

7. Sinteza astfel întocmită de către fiecare cameră de conturi se va transmiteDepartamentului Coordonare şi metodologie (denumit în continuare Departamentul

I), conform termenului stabilit prin calendarul de elaborare a Raportului public anual, atât pe suport de hârtie, cât şi pe suport electronic, conţinutul fiind identic.

8. Departamentul I va transmite fiecărui departament de specialitate secţiunea care se referă la activitatea acestuia, astfel încât acestea să-şi poată întocmi sinteza proprie pe domeniile pe care le coordonează. Pentru domeniul administraţiei publice locale, secţiunea respectivă va fi transmisă Departamentului VI.

9. Pe baza constatărilor şi concluziilor transmise de camerele de conturi,Departamentul VI va elabora sinteza privind finanţele publice locale ce va fi

transmisă, de asemenea, Departamentului I, pentru includerea în Raportul public anual.10. Departamentele de specialitate vor transmite Departamentului I sintezele

elaborate pentru domeniile pe care le-a coordonat, pe măsura definitivării acestora.11. Pentru a asigura caracterul unitar al Raportului public anual, precum şi în

scopul facilitării centralizării datelor, la elaborarea sintezei departamentele şi camerele de conturi vor avea în vedere şi următoarele aspecte:

- selectarea celor mai importante şi semnificative abateri constatate în urma acţiunilor de verificare efectuate, atât din punct de vedere al volumului de credite bugetare, cât şi ca impact şi consecinţe asupra modului de gestionare a fondurilor publice.74

În cazul acestor abateri, se va prezenta şi modul de valorificare a constatărilor înscrise în actele întocmite;

74 Regulamentul privind elaborarea Raportului public anual, a rapoartelor anuale referitoare la finanţele publice locale şi a altor rapoarte specifice Curţii de Conturi, 2009.

38

- prezentarea abaterilor se va face în funcţie de frecvenţa apariţiei şi de gradul de repetabilitate a acestora;

- prezentarea evaluării activităţii de control financiar propriu şi audit public intern a persoanelor juridice controlate, potrivit cerinţelor prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi. Se va prezenta şi măsura în care echipele de control/audit ale Curţii de Conturi s-au putut baza pe rapoartele întocmite de organele cu astfel de competenţe din cadrul entităţilor verificate;

- prezentarea, dacă este cazul, şi a aspectelor de bună practică sesizate peparcursul desfăşurării acţiunilor de control/audit;

- formularea de propuneri privind îmbunătăţirea cadrului legislativ, având în vedere abaterile generate de lacune, imperfecţiuni sau interpretări diferite ale cadrului juridic în vigoare, într-o secţiune distinctă;

- prezentarea (dacă este cazul şi se apreciază de către conducerea structurii) explicaţiilor date de entităţile verificate în ceea ce priveşte abaterile şi deficienţele consemnate în actele de control/audit.

12. Conţinutul sintezelor nu este limitativ, astfel încât acestea pot şi trebuie să cuprindă orice alte informaţii pe care structurile de specialitate le consideră relevante pentru Parlament, autorităţile publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, managementul autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi pentru contribuabili.

3.2. Atribuţii de avizare

Curtea de Conturi avizează:a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi

proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;

b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.75

În îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi mai are următoarele atribuţii:

a) să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23;

b) să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;

75 Legea 94/ 1992, art. 41.

39

http://legeaz.net/legea-672-2002-audit/

c) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;

d) să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.

(2) Persoanele juridice supuse controlului Curţii de Conturi sunt obligate să transmită acesteia, până la sfârşitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern.

(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii de audit.76

În baza constatărilor sale, Curtea de Conturi stabileşte:a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din

domeniul financiar, contabil şi fiscal;b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea

nelegală sau ineficientă a acestora;c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiarcontabilă sau fiscală

controlată.Curtea de Conturi cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a

persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.77

Avizele sunt operaţiuni administrative care concretizează o opinie a unui organ de stat. Prin activitatea de avizare Curtea de Conturi îşi exprimă părerea autorizată asupra proiectelor unor acte normative. Avizele sale sunt consultative, în sensul că este necesară existenţa avitului ,dar nu este obligatorie soluţia sa pentru adoptarea proiectului de act administrativ.

Și de această dată Legea nr.94/ 1992 este cea care ne indică atribuțiile de avizare ale Curții de Conturi, mai precis art. 41 al legii redate conform căruia:

- Curtea de Conturi avizează, la cererea Senatului sau a Camerei Deputaților , proiectul bugetului de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor publice și al contabilității publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;

- Curtea de Conturi avizează înființarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

Prin intermediul avizelor, Curtea de Conturi își exprimă punctul de vedere în ceea ce privește proiectele unor acte normative, caracterul avizelor fiind consultativ fiind necesare, dar nu obligatorii pentru a fi adoptat un act normativ.

76 Legea 94/ 1992, art. 42.77 Legea 94/ 1992, art.45.

40

http://legeaz.net/82-1991-legea-contabilitatii

În situația în care nu există o cerere a Senatului sau a Camerei Deputaților, Curtea de Conturi se autosesizează deoarece chiar dacă nu se ține seama de avizul Curții, aceasta este obligată să îl emită.

Totodată, avizul Curții de Conturi are rolul de a preîntâmpina înființarea nejustificată a unor organe, dar și de a asigura o structură funcțională și legal subvenționată a celor necesare.

Doctrina afirmă că răspunderea pentru adoptarea unor acte normative contrare avizului Curții este politică, dacă avem în vedere Parlamentul sau Guvernul, și financiară sau penală, dacă în discuție sunt conducătorii ministerelor, ca ordonatori principali de credite.

3.3. Auditarea fondului european.

În vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată şi funcţionează Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, pentru fondurile structurale şi de coeziune, pentru Fondul European de Garantare în Agricultură, pentru Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum şi pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada postaderare, denumită în continuare Autoritatea de Audit, care are atribuţii şi proceduri de lucru proprii.78

Autoritatea de audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în municipiul Bucureşti. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfăşoară activitatea agenţii, autorităţi de management şi/sau organismele intermediare care gestionează fondurile comunitare.

78 Legea 94/ 1992, art.12.

41



Autoritatea de Audit este singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, asupra fondurilor prevăzute mai sus. Autoritatea de Audit poate efectua audit public extern şi asupra altor categorii de fonduri decât cele prevăzute, urmând ca reglementările care vizează fondurile respective să prevadă şi asigurarea resurselor necesare acestei activităţi.79

În conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale, cu standardele de audit acceptate pe plan internaţional, Autoritatea de Audit efectuează audit de sistem şi audit al operaţiunilor.

Principalele atribuţii ale Autorităţii de Audit sunt următoarele:a) evaluarea conformităţii sistemelor de management şi control pentru programele

operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit, cu prevederile legale comunitare;

b) verificarea, pe bază de eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autorităţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute;

c) raportarea anuală privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementările comunitare;

d) verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plăţi,

precum şi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;

f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare, emise de agenţiile de plăţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală;

g) emiterea declaraţiilor de închidere, însoţite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau măsură, finanţate din fondurile prevăzute, după caz;

h) urmărirea respectării criteriilor de acreditare a autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, pe toată perioada de implementare tehnică şi financiară a acestora;

i) urmărirea modului de implementare de entităţile auditate a recomandărilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.

Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate susţinerii agriculturii şi dezvoltării rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte rolul de organism de certificare.

Pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin, Autoritatea de Audit poate încheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevăzute

Autoritatea de Audit raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile prevăzute, iar principalele constatări şi recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al Curţii de Conturi.

79 Legea 94/ 1992, art.13.

42


Autoritatea de Audit are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.

Autoritatea de Audit poate încheia contracte cu societăţi specializate sau cu experţi autorizaţi pentru realizarea unor activităţi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale.80

Autoritatea de audit este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi numiţi de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care aceştia au fost numiţi. Mandatul nu poate fi reînnoit.

Pentru organizarea şi funcţionarea structurilor centrale şi regionale pe care le coordonează, preşedintele Autorităţii de Audit emite decizii şi instrucţiuni.

Atribuţiile preşedintelui Autorităţii de Audit sunt, în principal, următoarele:a) aprobă rapoartele de audit şi semnează opiniile de audit privind evaluarea

conformităţii sistemelor de management şi control cu prevederile legale comunitare, pentru programele operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit;

b) aprobă rapoartele de audit şi semnează opiniile de audit de operaţiuni, ca urmare a verificării cheltuielilor declarate de autorităţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute

c) aprobă rapoartele anuale privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementările comunitare;

d) aprobă rapoartele de verificare a existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţională;

e) semnează certificatele de audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plăţi, precum şi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;

f) semnează opiniile asupra declaraţiilor de asigurare, emise de agenţiile de plăţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală;

g) semnează declaraţiile de închidere şi aprobă rapoartele de audit, pentru fiecare program sau măsură, finanţate din fondurile prevăzute, după caz;

h) reprezintă Autoritatea de Audit şi asigură relaţiile acesteia cu instituţiile şi autorităţile publice naţionale şi comunitare, precum şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;

i) aprobă deplasarea personalului Autorităţii de Audit pentru îndeplinirea atribuţiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse reuniuni şi grupuri ale auditorilor din ţară sau străinătate, specifice domeniului gestionării şi controlului fondurilor prevăzute;

j) aprobă regulile de procedură ale Autorităţii de Audit privind activitatea specifică a acesteia în ceea ce priveşte auditul fondurilor prevăzute;

80 Legea 94/ 1992, art.14.

43


k) aprobă manualele şi strategiile de audit necesare îndeplinirii cerinţelor specifice Autorităţii de Audit, prevăzute în regulamentele comunitare;

l) aprobă şi transmite, după caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a Autorităţii de Audit;

m) avizează regulamentul propriu de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Audit, pe care îl supune aprobării plenului Curţii de Conturi;

n) avizează structura organizatorică şi statul de funcţii ale Autorităţii de Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncţi, a şefilor de serviciu şi le prezintă plenului Curţii de Conturi, în vederea aprobării;

o) aprobă criteriile de promovare a personalului Autorităţii de Audit şi stabileşte atribuţiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin fişa postului;

p) aprobă criteriile specifice pentru ocuparea posturilor necesare exercitării auditului fondurilor europene şi scoaterea la concurs a posturilor vacante ale Autorităţii de Audit;

q) informează, semestrial şi ori de câte ori consideră necesar, plenul Curţii de Conturi asupra principalelor constatări rezultate din acţiunile de audit desfăşurate şi asupra măsurilor luate în concordanţă cu reglementările comunitare;

r) prezintă plenului Curţii de Conturi sinteza constatărilor şi a rezultatelor activităţii de audit asupra fondurilor europene, în vederea includerii în raportul public anual ce se înaintează Parlamentului;

s) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite în condiţiile legii.Fondurile necesare îndeplinirii atribuţiilor Autorităţii de Audit se asigură de la

bugetul de stat şi sunt reflectate distinct în bugetul Curţii de Conturi.81

Structura organizatorică, numărul de personal şi statul de funcţii ale Autorităţii de audit se aprobă de plenul Curţii de Conturi, la propunerea preşedintelui Autorităţii de Audit. Coordonarea şi atribuţiile structurilor centrale şi regionale din aparatul propriu al Autorităţii de Audit şi ale personalului de la nivel central şi regional se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Audit, care este parte integrantă a regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.

În scopul realizării atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit poate angaja şi personal de altă specialitate decât cea economică.82

Fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii de audit se asigură de la bugetul de stat şi vor fi incluse în bugetul de cheltuieli al Curţii de Conturi. Pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii de Audit, Guvernul şi Curtea de Conturi au obligaţia să asigure condiţiile necesare angajării şi pregătirii profesionale a personalului, spaţiile de lucru, dotările şi logistica aferente.83

81 Legea 94/ 1992, art.15.82 Legea 94/ 1992, art.16.83 Legea 94/ 1992, art.19.

44



Curtea de Conturi poate exercita auditul performanţei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice.

Activitatea de audit extern exercitată de Curtea de Conturi se desfăşoară cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale general acceptate.

Prin constatările şi recomandările sale, auditul performanţei urmăreşte diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse.

Activitatea de audit serveşte următoarelor obiective: utilizarea corectă şi eficace a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, consolidarea bunei gestiuni financiare, executarea corespunzătoare a activităţilor administrative, precum şi informarea autorităţilor publice şi a publicului larg, prin întocmirea şi furnizarea de rapoarte obiective.

Rezultatele activităţii Curţii de Conturi sunt utilizate de Parlament, precum şi de entităţile verificate pentru îmbunătăţirea calității gestiunii economico-financiare și, implicit a finanțelor publice ale României. Activitatea Curţii de Conturi trebuie să fie punct de reper în materie de execuţie a bugetului pentru exerciţiul bugetar precedent.84

Capitolul IV.

Statutul personalului Curții de Conturi.

4.1. Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi

Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu data expirării mandatului actualilor consilieri de conturi în funcţie.

Consilierii de conturi în funcţie numiţi de Parlament îşi vor continua activitatea până la expirarea mandatului.

Înainte de a începe să-şi exercite mandatul, membrii Curţii de Conturi depun următorul jurământ în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului: Jur să respect Constituţia şi celelalte legi ale ţării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

84 Raportul public pe 2011.

45

http://legeaz.net/constitutia-romaniei/


Pe perioada exercitării mandatului, consilierii de conturi pot fi revocaţi din funcţiile în care au fost numiţi numai în cazurile şi în condiţiile prezentei legi.

Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului celui a cărui activitate a încetat.85

Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeşte preşedinţii şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi şi ai Autorităţii de Audit.

Pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiţii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică.86

În subordinea preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi ai Autorităţii de audit se organizează şi funcţionează câte un cabinet, care se încadrează cu personal contractual.

Structura şi numărul personalului de la cabinetele respective se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.87

Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Aceştia sunt demnitari de stat şi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

Se interzice membrilor Curţii de Conturi să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic.

Membrilor Curţii de Conturi le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la administrarea ori conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de parte într-un arbitraj.

Persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi.88

Membrii Curţii de Conturi sunt obligaţi:a) să îşi îndeplinească funcţia încredinţată, cu imparţialitate şi cu respectarea

Constituţiei;b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să

dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii de Conturi;c) să îşi exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi,

abţinerea de la vot nefiind permisă. În caz de vot negativ, acesta trebuie motivat în scris;d) să comunice în scris preşedintelui Curţii orice situaţie care ar putea atrage

incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;

85 Legea 94/ 1992, art.46. 86 Legea 94/ 1992, art.47. 87 Legea 94/ 1992, art.48. 88 Legea 94/ 1992, art.49.

46

http://legeaz.net/legea-pensiilor

http://legeaz.net/legea-31-1990


e) să nu permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;

f) să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

Încălcarea gravă a vreuneia din obligaţiile prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcţie a celor care au săvârşit-o.

Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 46 alin. (1).89

Auditorii publici externi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de Codul etic al profesiei.

Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi, beneficiază la data pensionării de pensii de serviciu, în condiţiile prevăzute de lege pentru funcţionarul public parlamentar.90

Personalul de specialitate al Curţii de Conturi, inclusiv cel cu funcţii de conducere, este supus mobilităţii în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, prin modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizează pentru eficientizarea activităţii Curţii de Conturi şi în interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.

Mobilitatea personalului Curţii de Conturi se realizează conform Statutului auditorului public extern, aprobat în condiţiile prezentei legi.

Deciziile care vizează mobilitatea personalului Curţii de Conturi sunt luate prin hotărâri ale plenului Curţii de Conturi.

Auditorii publici externi se pot constitui într-o asociaţie profesională, având ca scop promovarea şi dezvoltarea auditului public extern, perfecţionarea pregătirii profesionale, creşterea prestigiului profesiei, precum şi asigurarea cooperării cu alte organisme similare din ţară şi din străinătate.91

Auditorii publici externi se bucură de stabilitate. De la data trimiterii în judecată penală, membrii Curţii de Conturi şi auditorii publici externi sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt demişi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.92

Personalul cu funcţii de conducere este numit de plenul Curţii de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de preşedintele Curţii.

Mandatul de membru al Curţii de Conturi încetează în următoarele situaţii:a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de

pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai

mult de 6 luni consecutive;

89 Legea 94/ 1992, art.50.90 Legea 94/ 1992, art.51.91 Legea 94/ 1992, art.52.92 Legea 94/ 1992, art.53,54.

47

http://legeaz.net/legea-188-1999/

c) în cazul revocării din funcţie.După încetarea mandatului, în condiţiile legii, consilierii de conturi au dreptul să

revină în postul ocupat anterior, dacă numirea lor la Curtea de Conturi s-a făcut de pe un post dintr-o instituţie publică.

Pe perioada în care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată determinată.93

Răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curţii de Conturi.94

Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi stabileşte norme de conduită etică și profesională şi formulează principiile care trebuie respectate în vederea creşterii încrederii, autorităţii şi a prestigiului Curții de Conturi, ca instituție supremă de audit.

La elaborarea Codului de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi s-au avut în vedere recomandările cuprinse în Codul de conduită etică al INTOSAI, care, în respectul principiilor adoptate la Congresul de la Lima din anul 1977, s-a constituit ca un fundament pentru codurile instituţiilor supreme de audit. De asemenea, la elaborarea Codului, s-au avut în vedere prevederile Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, precum şi alte acte normative care prevăd obligaţii, răspunderi, incompatibilităţi și interdicții aplicabile și personalului Curţii de Conturi. 95

Prezentul Cod de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi, denumit în continuare „Cod” este aprobat de Plenul Curţii de Conturi, în baza prevederilor art. 57 şi art. 58 lit. j) din Legea nr. 94/1992, republicată, şi cuprinde normele de conduită profesională și principiile pe care trebuie să le respecte membrii Curţii de Conturi, auditorii publici externi, funcţionarii publici şi personalul contractual ai Curții de Conturi.

Respectarea prevederilor Codului are ca scop realizarea următoarelor obiective: a) creşterea credibilităţii Curţii de Conturi ca instituţie supremă de audit; b) creşterea calităţii activităţilor specifice Curţii de Conturi; c) sporirea încrederii entităţilor verificate în acţiunile şi actele întocmite de Curtea

de Conturi; d) atingerea unui nivel înalt de profesionalism al auditorilor publici externi. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi

inamovibili pe toată durata acestuia. Aceştia sunt demnitari de stat şi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

93 Legea 94/ 1992, art.56.94 Legea 94/ 1992, art.57.95 Codul De Conduită Etică Şi Profesională a personalului Curții de Conturi, 2010.

48

Se interzice membrilor Curţii de Conturi să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic.

Membrilor Curţii de Conturi le este interzisă exercitarea direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la administrarea ori conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de parte într-un arbitraj. 96

Membrii Curţii de Conturi sunt obligaţi: a) să îşi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi cu respectarea

Constituţiei; b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să

dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii de Conturi; c) să îşi exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi,

abţinerea de la vot nefiind permisă. În caz de vot negativ, acesta trebuie motivat în scris; d) să comunice în scris preşedintelui Curţii orice situaţie care ar putea atrage

incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; e) să nu permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă

comercială sau propagandă de orice fel; f) să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi

demnităţii funcţiei lor. 97

Încălcarea gravă a vreuneia dintre obligaţiile prevăzute în prezentul regulament atrage revocarea din funcţie a celor care au săvârşit-o.

Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere.

De la data trimiterii în judecată penală, membrii Curţii de Conturi sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt demişi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Mandatul de membru al Curţii de Conturi încetează în următoarele situaţii: a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de

pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces; b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai

mult de 6 luni consecutive; c) în cazul revocării din funcţie. Prevederile prezentului Cod referitoare la membrii Curţii de Conturi, se

completează și cu prevederile Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi 3 procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu alte reglementări legale în vigoare,

96 Codul De Conduită Etică Şi Profesională a personalului Curții de Conturi, 2010.97 Codul De Conduită Etică Şi Profesională a personalului Curții de Conturi, 2010..

49

care stabilesc regimul incompatibilităţilor, conflictul de interese, alte interdicţii şi obligaţii care se pot aplica și consilierilor de conturi.98

Obligaţiile membrilor Curţii de Conturi sunt: •să îşi îndeplinească funcţia încredinţată cu impar ţialitate şi cu respectarea

Constituţiei; •să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau

să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii de Conturi; •să îşi exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi,

abţinerea de la vot nefiind permisă; •să comunice în scris preşedintelui Curţii orice situaţie care ar putea atrage

incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; •să nu permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de

reclamă comercială sau propagandă de orice fel; •să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi

demnităţii funcţiei lor.99

4.2. Auditorii publici externi

Prezentul Cod stabilește normele de conduită etică și profesională, principiile şi valorile fundamentale care trebuie respectate de auditorii publici externi în activitatea socioprofesională pe care o desfășoară.

Normele de conduită etică și profesională prevăzute în prezentul Cod au fost stabilite conform funcţiilor Curţii de Conturi şi necesității individualizării funcţiei auditorului public extern prin caracteristicile aptitudinilor profesional-intelectuale necesare ocupării unui asemenea post.

Testele controalelor sunt efectuate cu scopul de a obţine probe privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entităţii controlate, în vederea evaluării măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme.100

În înțelesul prezentului Cod, prin sintagma ”auditor public extern” se înţelege atât persoana care efectuează activităţi specifice Curţii de Conturi sau care îndeplineşte şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control, cât şi persoanele care deţin funcţiile de

98 Codul De Conduită Etică Şi Profesională a personalului Curții de Conturi, 2010.99 Cristina Oneț, Drept Financiar, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu 2009.100 Florea I., Chersan I.C., Florea R. – Controlul economic, financiar şi gestionar, Editura CECCAR,Bucureşti, 2011.

50

conducere de director, director adjunct, şef serviciu şi şef birou din structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi ale Autorităţii de Audit.

Auditorii publici externi trebuie să cunoască şi să respecte principiile și valorile etice fundamentale care se regăsesc în Standardele generale cu semnificaţie etică din Standardele de audit ale Curţii de Conturi, respectiv independenţa, integritatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, conduita profesională și obiectivitatea.

Auditorul public extern trebuie să fie independent atât faţă de entitatea verificată cât şi faţă de orice fel de influenţe şi grupuri de interese interne sau externe entității.

Independenţa auditorilor publici externi este influențată și afectată, în principal, dacă:

a) în ultimele 24 de luni aceștia s-au aflat în raporturi de muncă/serviciu sau orice alt tip de relație contractuală cu entitatea supusă verificării;

b) în cadrul entității verificate au calitatea de angajat membrii de familie, soț/soție, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv;

c) au relații financiare, personale sau de altă natură cu entitatea verificată sau cu persoane din cadrul acesteia;

d) s-au implicat înainte de declanșarea acțiunii de verificare sau se implică în timpul acesteia în probleme, situații, dispute sau litigii referitoare la activitatea entității verificate, care exced sarcinilor de serviciu;

e) instituie o atmosferă de familiaritate cu personalul entităţii verificate, pe timpul desfăşurării acţiunii de control/audit;

f) există suspiciuni că, datorită unor influențe interne sau externe entității, aceștia nu au putut să-și exercite cu obiectivitate raționamentul profesional pentru efectuarea verificărilor;

g) asupra lor sunt exercitate, sub diverse forme, acțiuni de intimidare de către personalul entității verificate sau persoane din afara acesteia, în legătură cu acțiunea de verificare desfășurată. Auditorii publici externi aflaţi în aceste situaţii vor înştiinţa conducerea structurii de specialitate din care fac parte pentru sesizarea organelor abilitate în vederea asigurării protecţiei acestora.

Auditorii publici externi trebuie să-şi menţină independenţa faţă de orice influenţă politică în îndeplinirea sarcinilor de serviciu la entităţile supuse verificării, asigurând astfel respectarea principiului neutralității politice. În situaţia în care, în cadrul unor acţiuni de verificare la aceste entităţi, auditorii publici externi sunt supuşi unor presiuni de natură politică, aceştia sunt obligaţi să înştiinţeze, atât verbal cât și în scris, şefii ierarhici despre situaţia respectivă, potrivit prezentului Cod.

Independenţa şi obiectivitatea auditorilor publici externi pot fi influențate și afectate de conflictul de interese. Acesta poate fi real, aparent sau potențial.

Conflictul de interese real, reprezintă conflictul între îndatoririle publice, respectiv interesul public și interesele personale ale unui auditor public extern, în care acesta din

51

urmă are anumite interese, în calitate de persoană privată, care ar putea influența în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor de serviciu și a responsabilităților sale oficiale.

Conflictul de interese este aparent atunci când interesele personale ale unui auditor public extern par să fie de natură să influențeze în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor de serviciu ale acestuia. 101

Conflictul de interese potențial survine atunci când un auditor public extern are interese personale care sunt de natură să producă un conflict de interese dacă respectiva persoană ar urma să fie implicată în viitor, în sarcini oficiale de serviciu relevante (de natură să cauzeze un conflict).

Interesul public implică îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu respectarea de către auditorul public extern a Constituţiei şi a legilor ţării, a prezentului Cod, precum şi orice alte reglementări şi norme interne specifice Curţii de Conturi. Interesul personal este avantajul material sau de altă natură, urmărit sau obţinut în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru alţii, de către auditorul public extern prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor şi informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atribuţiilor funcţiei lui.

Auditorii publici externi trebuie să evite conflictul de interese, real, aparent sau potențial, care poate apărea între ei şi entităţile supuse verificării. Aceștia trebuie să aducă la cunoștința șefilor ierarhici, conform prevederilor art.17 și art.18, dacă:

a) în ultimele 24 luni, au folosit în interes personal sau în interesul unor membrii de familie, soț/soție sau rude de gradul I, bunuri mobile sau imobile aflate în patrimoniul entității supuse verificării;

b) soțul/soția sau rudele de gradul I au contracte, inclusiv de asistență juridică, de consultanță sau civile, încheiate în ultimele 24 de luni sau aflate în derulare cu entitatea supusă verificării;

c) sunt îndatorați, material sau sub altă formă, angajaţilor entităţii verificate, care ar putea astfel să obţină din partea auditorilor publici externi favoruri sau ar beneficia de un tratament special în timpul acţiunii de verificare;

d) au închiriat bunuri mobile sau imobile entităților care sunt supuse verificării Curții de Conturi;

e) au primit din partea entităților supuse verificării cadouri sub formă de bunuri sau invitații de participare la spectacole, seminarii sau simpozioane, în țară sau străinătate; 102

f) apar alte situații, în afara celor precizate care pot genera un conflict de interese real, aparent sau potențial pentru auditorii publici externi în legătură cu entitățile supuse verificării Curții de Conturi.

Nedeclararea de către auditorii publici externi a situațiilor de conflict de interese prevăzute în prezentul Cod este considerată abatere disciplinară.

101 Codul De Conduită Etică Şi Profesională a personalului Curții de Conturi, 2010.102 Codul De Conduită Etică Şi Profesională a personalului Curții de Conturi, 2010.

52

Integritatea este principiul potrivit căruia auditorul public extern are obligația să-și exercite deplin și nestingherit acțiunile sale în activitatea de control/audit la entitatea verificată.

4.3. Funcţionarii publici și personalul contractual

Normele de conduită etică şi profesională prevăzute de prezentul Cod sunt obligatorii pentru funcţionarii publici şi personalul contractual şi presupun îndeplinirea următoarelor obiective:

a) profesionalism în activitatea desfăşurată; b) calitate în munca depusă. Principiile generale care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici

şi a personalului contractual sunt următoarele: a) respectarea supremaţiei Constituţiei şi a legii; b) profesionalismul; c) imparţialitatea şi nediscriminarea; d) libertatea gândirii şi a exprimării; e) integritatea; f) confidențialitatea. Respectarea supremației Constituției și a legii este principiul potrivit căruia

funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze cu respectarea eticii profesionale pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin.

Profesionalismul este principiul potrivit căruia atribuţiile de serviciu trebuie îndeplinite cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate.

53

Imparțialitatea și nediscriminarea este principiul potrivit căruia în exercitarea atribuțiilor de serviciu trebuie să se aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură.

Libertatea gândirii și a exprimării este principiul potrivit căruia exprimarea şi fundamentarea opiniilor se face cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor Curţii de Conturi.

Funcţionarii publici şi personalul contractual trebuie să respecte libertatea opiniilor interlocutorilor şi să nu se lase influenţaţi de considerente personale sau de popularitate, folosind o atitudine conciliantă pentru a evita generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Integritatea este principiul potrivit căruia funcţionarii publici şi personalul contractual, în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, trebuie să fie cinstiți, corecți, onești și incoruptibili.

Principiul integrităţii presupune ca funcţionarii publici şi personalul contractual: a) să dea dovadă de corectitudine, bună-credinţă şi responsabilitate în utilizarea

timpului şi resurselor materiale şi financiare ale Curţii de Conturi; b) să adopte o ţinută, atitudine şi purtare cuviincioase şi un comportament decent

în relaţiile cu colegii; c) să nu acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea

promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva Curţii de Conturi şi în legătură cu activitatea acesteia;

d) să nu ia parte cu bună ştiinţă la activităţi şi acte în afara activităţii profesionale prin care să le fie discreditată funcţia;

e) să nu solicite şi să nu accepte direct ori indirect vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de aceasta;

f) să nu promită îndeplinirea atribuţiilor sau luarea unei decizii de către Curtea de Conturi în mod privilegiat.

g) să păstreze caracterul confidențial 103

4.4. Incompatibilităţile, interdicţiile și situațiile de conflict de interese pentru funcționarii publici.

103 Codul De Conduită Etică Şi Profesională a personalului Curții de Conturi, 2010.

54

Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.

Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice; b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul

public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale; c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop

lucrativ din sectorul public; d) în calitate de membru al unui grup de interes economic. Nu se află în situație de incompatibilitate, funcționarul public care este desemnat

printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să reprezinte sau să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare.

Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.

La încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută sau într-o funcţie similară. 104

Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.

Persoanele care se afla în una dintre situaţiile prevăzute în prezentul regulament vor opta, în termen de 60 de zile, pentru renunţarea la calitatea care este incompatibilă cu cea de funcționar public, respectiv la încetarea raporturilor ierarhice directe, în condițiile stabilite de legislația în vigoare.

Funcționarilor publici din cadrul Curții de Conturi le sunt aplicabile următoarele interdicții:

a) ocuparea de funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice;

b) exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;

c) favorizarea vreunui partid politic sau vreunei organizaţii căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice;

d) solicitarea sau acceptarea, directă sau indirectă, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, de daruri sau alte avantaje;

e) primirea directă de cereri a căror rezolvare intră în competenţa lor sau să discute direct cu petenţii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi să intervină pentru soluţionarea acestor cereri;


55

f) alte situații prevăzute de legislația în vigoare. Pe lângă interdicțiile prevăzute secretarului general al Curții de Conturi îi este

interzisă și apartenența la partide politice, la organizaţii cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau la fundaţiile ori asociaţiile care funcţionează pe lângă partidele politice.

Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii: 105

a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;

b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;

c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat sa se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.

Secretarul general al Curții de Conturi, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauza, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.

Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

4.5. Interdicţiile și situațiile de conflict de interese pentru personalul contractual .

Personalului contractual din cadrul Curții de Conturi îi este interzis: a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea

Curții de Conturi, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b) să facă aprecieri în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care Curtea de Conturi are calitatea de parte, dacă nu este abilitat în acest sens;


56

c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor persoane din cadrul Curții de Conturi, precum şi ale altor persoane fizice sau juridice;

e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori Curții de Conturi.

Pe lângă interdicțiile prevăzute personalului contractual îi mai este interzis: a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice; b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică; c) să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afara acestora, cu

persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice; d) să afişeze în cadrul Curții de Conturi însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla

sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora. Personalul contractual din cadrul Curții de Conturi nu trebuie să solicite ori să

accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, personalul contractual nu poate urmări obţinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

Personalului contractual care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice îi este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica Curții de Conturi pentru realizarea acestora.106

4.6.Conduita funcţionarilor publici şi a personalului contractual

În relaţiile cu personalul Curţii de Conturi, precum şi cu reprezentanţii persoanelor juridice şi cu persoanele fizice din afara instituţiei, funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună credinţă, corectitudine şi amabilitate.


57

Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii personalului Curţii de Conturi, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea atribuţiilor, prin:

a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare; b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private care pot fi obținute în cadrul relațiilor

de serviciu, din declarațiile de avere, declarațiile de interese etc., altele decât cele care reprezintă informații publice;

c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase; d) adoptarea unei atitudini parţiale şi nejustificate pentru rezolvarea clară şi

eficientă a problemelor care derivă din exercitarea funcţiei. În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere, funcţionarii publici şi

personalul contractual au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică sau contractuală pentru personalul din subordine. 107

Funcţionarii publici şi personalul contractual de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, şi să nu utilizeze criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute de prezentul Cod, atunci când propun avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

Prin activitatea desfăşurată, funcţionarii publici şi personalul contractual nu trebuie să urmărească obţinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

Funcţionarii publici şi personalul contractual sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului aflată în administrarea sau patrimoniul Curţii de Conturi, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând Curții de Conturi numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute.

Funcţionarii publici şi personalul contractual trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale. 108

Funcţionarilor publici şi personalului contractual care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica instituţiei pentru realizarea acestora.


58

Orice funcţionar public sau personal contractual poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului şi în patrimoniul Curţii de Conturi, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea şi calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzisă furnizarea, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, a informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului, aflate în administrarea sau patrimoniul Curţii de Conturi, şi care sunt supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere.

Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către personalul special desemnat în acest sens de către preşedintele Curţii de Conturi, în condiţiile legii.

Funcţionarii publici şi personalul contractual desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducerea Curţii de Conturi.

În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici şi personalul contractual pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având însă obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al Curţii de Conturi.

4.7. Răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici şi a personalului contractual

Încălcarea prevederilor legale, ale dispoziţiilor prezentului Cod, ale contractului individual de muncă, precum şi orice alte regulamente sau dispoziţii interne ale Curţii de Conturi, atrage răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici şi personalului contractual, în condiţiile legii. 109

Sunt considerate abateri disciplinare următoarele fapte: a) întârzierea sistematică dovedită în efectuarea la termen şi de calitate a lucrărilor

repartizate; b) încălcarea în mod repetat a obligaţiilor de serviciu prin neglijenţă; c) absenţe nemotivate de la serviciu;


59

d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru; e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului

legal; f) nerespectarea secretului profesional sau confidenţialităţii lucrărilor cu acest

caracter; g) manifestări care aduc atingere imaginii și prestigiului Curţii de Conturi; h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic; i) refuzul nejustificat sau omisiunea, cu bună știință, de a îndeplini atribuţiile de

serviciu prevăzute în fișa postului; j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflict

de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici; k) încălcarea principiilor generale care guvernează conduita profesională a

funcţionarilor publici şi a personalului contractual, precum și a altor obligaţii prevăzute în prezentul Cod.

Sancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor publici pentru săvârşirea uneia dintre abateri, în funcţie de gravitatea acesteia sunt:

a) mustrare scrisă; b) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de

promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani; c) retrogradarea în treptele de salarizare sau retrogradarea în funcţia publică pe o

perioadă de până la 1 an; d) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni; e) destituirea din funcția publică. Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune. În situaţia în care prin aceeaşi sesizare se semnalează mai multe fapte ca abateri

disciplinare săvârşite de un funcţionar public sau personal contractual, comisia de disciplină propune în urma cercetării administrative aplicarea unei singure sancţiuni disciplinare, cu luarea în considerare a tuturor abaterilor disciplinare.

Sancţiunea disciplinară se aplică în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite, avându-se în vedere următoarele:

a) cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare; b) împrejurările în care aceasta a fost săvârşită; c) gradul de vinovăţie a persoanei în cauză; d) consecinţele abaterii disciplinare; e) conduita funcționarului public; f) existența unor antecedente disciplinare care nu au fost radiate în condițiile

prevăzute de prezentul Cod. Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării

comisiei de disciplină cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

60

Cu excepţia mustrării scrise, nicio sancţiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări administrative, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Organizarea, funcţionarea, competenţa, modul de sesizare şi procedura de lucru pentru comisia de disciplină constituită la nivelul Curţii de Conturi, în vederea analizării faptelor funcţionarilor publici, care au fost sesizate ca abateri disciplinare, se realizează în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, cu modificările şi completările ulterioare. 110

Comisia de disciplină a funcţionarilor publici are în componenţă 3 membri titulari şi, respectiv, trei membri supleanţi, doi membri fiind desemnaţi de preşedintele Curţii de Conturi, iar al treilea membru este desemnat de majoritatea funcţionarilor publici.

Comisia de disciplină are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi de preşedintele Curţii de Conturi.

Preşedintele comisiei de disciplină se alege prin votul secret al membrilor titulari, dintre aceştia. În situaţia în care nu se poate întruni majoritatea, va fi ales preşedinte membrul care are cea mai mare vechime în specialitate juridică sau, în cazul în care acesta nu există, membrul care are cea mai mare vechime în funcţia publică.

Membrii titulari şi membrii supleanţi, secretarul titular şi secretarul supleant sunt numiţi pe 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Comisia de disciplină a funcţionarilor publici poate să propună, în urma dezbaterii cazului:

a) aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute din prezentul Cod, în cazul în care s-a dovedit săvârşirea unei abateri disciplinare;

b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirmă săvârşirea unei abateri disciplinare.

În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 64 lit. b) - d) din prezentul Cod, aceasta va propune şi durata acestora şi, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale, respectiv treapta sau funcţia pe care urmează a se aplica sancţiunea retrogradării.

În termen de 5 zile lucrătoare de la data finalizării procedurii cercetării administrative comisia de disciplină a funcţionarilor publici întocmeşte un raport cu privire la sesizarea în cauză, care trebuie să conţină următoarele elemente: 111

a) data întocmirii raportului, numele membrilor comisiei de disciplină; b) numărul şi data de înregistrare a sesizării; c) numele, prenumele, domiciliul, CNP, seria și numărul CI, funcţia deţinută de

funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, precum şi compartimentul în care acesta îşi desfăşoară activitatea;

d) numele, prenumele şi domiciliul persoanei care a formulat sesizarea sau, după caz, locul de muncă şi funcţia deţinută de aceasta;


61

e) prezentarea pe scurt a faptei sesizate, data comiterii acesteia şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;

f) precizarea prevederilor legale, a regulamentelor și normelor interne, a dispoziţiilor sau ordinelor legale ale superiorilor ierarhici, care au fost încălcate de funcționarul public;

g) probele administrate; h) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, propunerea

de clasare a sesizării; i) motivarea propunerii; j) numele, prenumele, semnăturile președintelui și ale celorlalți membri ai comisiei

de disciplină, precum și ale secretarului acesteia; k) data întocmirii raportului. Membrul comisiei care are o altă părere redactează şi semnează opinia separată, cu

prezentarea considerentelor pe care aceasta se sprijină. Raportul comisiei de disciplină se aduce la cunoştinţa preşedintelui Curţii de

Conturi, persoanei care a formulat sesizarea şi funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată.

Președintele Curții de Conturi dispune aplicarea sancțiunii disciplinare, printr-un ordin emis în formă scrisă, în termen de 10 zile calendaristice de la data luării la cunoștință de săvârșirea abaterii disciplinare prin raportul comisiei de disciplină.

În cazul în care se aplică o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, în ordinul de sancţionare se prezintă motivele care au stat la baza acestei decizii.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, ordinul de sancţionare va cuprinde în mod obligatoriu:

a) numele complet, domiciliul, CNP, seria și numărul CI, funcţia deţinută de persoana a cărei faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, precum şi structura în care acesta îşi desfăşoară activitatea;

b) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și data săvârșirii acesteia; c) precizarea prevederilor legale, a regulamentelor și normelor interne, a

dispoziţiilor sau ordinelor legale ale superiorilor ierarhici care au fost încălcate de funcționarul public;

d) temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară; e) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia

de disciplină, în situaţia prevăzute dacă este cazul; f) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată; g) instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a

dispus sancţiunea disciplinară. Persoanei care a formulat sesizarea i se vor comunica concluziile consemnate în

raportul comisiei de disciplină și măsurile de sancționare dispuse, dacă este cazul.

62

Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinară aplicată o poate contesta, în condițiile legii, la instanța de contencios administrativ competentă.

Săvârşirea de către personalul contractual a abaterilor prevăzute se sancţionează astfel:

a) avertismentul scris; b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care

s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile; c) diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioadă de 1-3 luni; d) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Sesizarea faptelor săvârşite de către funcţionarii publici şi personalul contractual,

care sunt considerate ca abateri disciplinare, poate fi făcută, fără a fi limitativ, de către: 112

a) consilierul de conturi, pentru funcţionarii publici sau personalul contractual, după caz, încadraţi în departamentul coordonat;

b) secretarul general, pentru cadrele de conducere din subordine şi pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, la sesizarea şefilor de birou, şefilor de servicii şi directorilor, în subordinea cărora se află persoanele respective;

c) directorul camerei de conturi, pentru funcţionarii publici și personalul contractual încadraţi în structura camerei teritoriale;

d) alte persoane, din cadrul Curții de Conturi sau din afara acesteia.

Sancţiunile disciplinare prevăzute pentru funcţionarii publici, se radiază de drept astfel:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, b) în termen de 1 an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate

sancţiunile prevăzute. c) în termen de 7 ani de la aplicare, Președintele Curții de Conturi dispune radierea sancţiunii disciplinare print-un

ordin emis în formă scrisă, la cererea funcţionarului public. În cazurile în care, faptele săvârşite de funcţionarii publici şi personalul contractual

întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

De la data trimiterii în judecată penală, funcţionarii publici şi personalul contractual sunt suspendaţi de drept din funcţiilor lor. În caz de condamnare definitivă, funcţionarii publici şi personalul contractual sunt demişi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Având în vedere prevederile Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici şi în scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului Cod referitoare la funcţionarii publici şi personalul contractual, preşedintele Curţii de Conturi


63

va desemna, prin ordin, un funcţionar public din cadrul Direcţiei resurse umane și salarizare pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.

Funcţionarul public are următoarele atribuţii: a) acordă consultanţă şi asistenţă funcţionarilor publici şi personalului contractual

cu privire la respectarea normelor de conduită; b) monitorizează aplicarea prevederilor prezentului Cod; c) întocmește rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de

către funcţionarii publici şi personalul contractual. Rapoartele prevăzute aprobate de către preşedintele Curţii de Conturi, se comunică

funcţionarilor publici şi personalului contractual şi se transmit trimestrial, după caz, la termenele şi în forma standard stabilite prin instrucţiuni de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.113


64

Concluzii

Curtea de Conturi este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept din România actuală. Rolul şi statutul său sunt fundamentate atât printr-un articol distinct în Constituţie, cât şi printr-o lege organică şi printr-o multitudine de alte reglementări. Consolidarea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi a României se bucură de sprijin atât din partea forţelor politice responsabile din România, cât şi din partea Uniunii Europene. Pe de altă parte, asupra activităţii sale concrete părerile sunt, în mod firesc, împărţite atât din motive subiective, cât şi datorită faptului că, prin chiar definiţia sa, activitatea de control financiar generează situaţii de contradicţie între cei care controlează şi cei care sunt controlaţi.

Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, denumită în continuare ”legea” şi ale regulamentului de organizare și funcționare a Curții de Conturi a României.

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public în condiţiile legii.

Curtea de Conturi este auditorul extern al României, autoritate constituțională al cărei rol este auditul finanțelor României și exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, sprijinind Parlamentul, autoritățile și instituțiile publice și autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale în realizarea atribuțiilor lor constituționale și pentru a ajuta entitățile administrației publice să cheltuiască banii publici în mod legal.

Curtea de Conturi este instituția de control, sub forma auditului public extern, în domeniul financiar, funcționând în mod autonom, dar curespectarea dispozițiilor prevăzute în Constituție și în celelalte legi ale țării.

Curtea de Conturi a României a fost înființată la 1864 printr-un act normative emis de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și consfințită constituțional prin Constituția de la 1866 care arăta că pentru toată România este o singură Curte de Compturi.

65

În virtutea principiului unicității, atribuțiile Curții de Conturila nivelul județelor și al municipiului București sunt exercitate de camerele de conturi județene. Curtea de Conturi controlează aceste camere de conturi județene considerate a fi o prelungire în teritoriu prin intermediul căreia își îndeplinește atribuțiile.

Consacrat prin însăși legea organică, principiul autonomiei, cel de al doilea principiu care stă la baza funcționării Curții de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în legea sa de organizare.

În cadrul funcției de control, Curtea desfășoară o activitate de verificare a legalității, nașterii, modificării și stingerii raporturilor juridice financiare în scopul aplicării corecte a legislației financiare.

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi.Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de

doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu

dispozițiile prevăzute în Constituție și în legea sa de organizare și funcționare și reprezintă România, în calitate de instituție supremă de audit, în organizațiile internaționale ale acestor instituții.

În baza legii, Curtea de Conturi este singura competentă să certifice acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate, prevăzute la art. 26 din lege, asigurându-se că:

a) modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetelor de venituri și cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea verificată și respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității;

b) situațiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată de entitatea respectivă.

Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu data expirării mandatului actualilor consilieri de conturi în funcţie.

Înainte de a începe să-şi exercite mandatul, membrii Curţii de Conturi depun următorul jurământ în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului: Jur să respect Constituţia şi celelalte legi ale ţării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare,

66

http://legeaz.net/constitutia-romaniei/

conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

Principalele obligaţii ce revin Curţii de Conturi, din Legea fundamentală-Constituţia, sunt de a prezenta anual, Parlamentului, un raport asupra rezultatelor controlului conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat şi de efectua verificarea modului de gestionare a resurselor publice, la cererea Camerei Deputaţilor sau Senatului.

Funcţionarii publici şi personalul contractual desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducerea Curţii de Conturi.

În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici şi personalul contractual pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având însă obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi este instituţia înfiinţată în baza Constituţiei, cu scopul de a efectua auditul gestiunii finanţelor publice ale României. Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi au fost aprobate prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată.

Indiferent de modul de constituire şi de destinaţia fondurilor, în calitatea sa de auditor extern, Curtea de Conturi verifică dacă fondurile publice sunt corect contabilizate şi dacă sunt cheltuite în conformitate cu reglementările aplicabile, precum şi dacă se acordă atenţia cuvenită obţinerii unui raport optim între resurse şi rezultate.

Activitatea de audit serveşte următoarelor obiective: utilizarea corectă şi eficace a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, consolidarea bunei gestiuni financiare, executarea corespunzătoare a activităţilor administrative, precum şi informarea autorităţilor publice şi a publicului larg, prin întocmirea şi furnizarea de rapoarte obiective. Rezultatele activităţii Curţii de Conturi sunt utilizate de Parlament, precum şi de entităţile verificate pentru îmbunătăţirea calității gestiunii economico-financiare și, implicit a finanțelor publice ale României. Activitatea Curţii de Conturi trebuie să fie punct de reper în materie de execuţie a bugetului pentru exerciţiul bugetar precedent.

Curtea de Conturi certifică acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie auditate şi, în situaţia în care se constată regularitatea conturilor, emite certificat de conformitate pe care-l comunică entităţii auditate. Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică. Pentru motive întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificate contul auditat, procedura examinării contului poate fi redeschisă.

67

Bibliografie

I. Tratate, cursuri, monografi

1. Adrian Fanu-Moca, Drept financiar public, Curs universitar, Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic, București 2013.

2. Constantin Roman, Vasile Tabără, Control financiar și audit public, Editura Economică, București 2007.

3. Cristina Oneț, Drept Financiar, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu 2009.

4. Cristina Oneț, Dreptul Finanțelor Publice, Partea Generală, Editura Lumina Lex, București 2005.

5. Dan Drosu Șaguna, Drept financiar public, Ediția 5, Editura C.H. Beck, București, 2012.

6. Dan Drosu Șaguna, Mihaela Tofan, Drept financiar și fiscal european, Editura C.H. Beck, București, 2010.

7. Dan Drosu Șaguna, Drept Financiar și fiscal, Tratat, Editura Eminescu, București 2000.

8. Florea I., Chersan I.C., Florea R. – Controlul economic, financiar şi gestionar, Editura CECCAR, Bucureşti, 2011.

9. Ioan Gliga, Drept Financiar, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1996.10.Marian Tudor, Drept Financiar, Editura Universității din Pitești, 2009.

68

II. Legislație.

1. Legea 94/ 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial nr. 282 din 29 aprilie 2009.

2. Regulamentul din 2011 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României.

3. Regulamentul din 2011 al Plenului Curţii de Conturi a României4. Regulamentul din 2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor

specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi.

5. Regulamentul din 2009 privind elaborarea Raportului public anual, a rapoartelor anuale referitoare la finanţele publice locale şi a altor rapoarte specifice Curţii de Conturi.

6. Codul din 2010 privind Conduita Etică și Profesională a Personalului Curții de Conturi.

7. Raportul public pe anul 2012.8. Metodologia de elaborare, modificare și urmărire a realizării Programului

de activitate a Curții de Conturi, 2009.9. Strategia Dezvoltării Instituționale a Curții de Conturi a României,

2010/2014.10. Strategia de resurse umane a Curții de Conturi a României, 2011/2014.

III. Adrese Internet

1. Raportul de activitate, din 2013, al Curtții de Conturi a României, (http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raport_activitate_2013.pdf)

2. http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Conturi.4. http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/regulament_plen.pdf

69

http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Conturi

http://www.curteadeconturi.ro/Istoric/Istoria_Curtii_Conturi.pdf

http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raport_activitate_2013.pdf

c c a r diser

Documents