r e p u b l i c a m o l d o v a a c o d p r a c t i c 02 ... filer e p u b l i c a m o l d o v a c o...

86
R E P U B L I C A M O L D O V A COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII NORMATIVE METODICO-ORGANIZATORICE CP A.02.02:2018 Managementul în construcții Sisteme de management în proiectare. Ghid privind gestionarea proiectării în domeniul construcțiilor EDIŢIE OFICIALĂ MINISTERUL ECONOMIEI ŞI INFRASTRUCTURII CHIŞINĂU 201 8 A.02.02

Upload: others

Post on 06-Nov-2019

11 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

R E P U B L I C A M O L D O V A

C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I

NORMATIVE METODICO-ORGANIZATORICE

CP A.02.02:2018

Managementul în construcții

Sisteme de management în proiectare. Ghid privind gestionarea proiectării în domeniul construcțiilor

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI INFRASTRUCTURII

CHIŞINĂU 2018

A.02.02

II

Preambul 1 ELABORAT de către Institutul de Cercetări Științifice în Construcții „INCERCOM” Î. S. 2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru normare tehnică în construcții CT-C A(01-06) „Normative metodico-organizatorice”, procesul-verbal nr. 09 din 07.12.2018. 3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului Economiei şi Infrastructurii nr. 98 din 12.04.2019 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 148-158, art. 710), cu aplicare 26.04.2019. 4 ELABORAT PENTRU PRIMA DATĂ

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP A.02.02:2018 ICS 01.120

Sisteme de management în proiectare.

Ghid privind gestionarea proiectării în domeniul construcțiilor

CZU 697 Cuvinte cheie: Model Informațional al Construcției (BIM), cadru internațional pentru dicționare (IFD), CDM Coordonator, design, mediu comun de date (CDE), principalele categorii (clase) industriale (IFC), procesul de proiectare, proiectare și management în construcții, manager de informații, conducător de proiect, manager de proiect, conducător în construcții

III

Cuprins Pag. Introducere ………………………………………………………………………………………………... V

1 Domeniul de aplicare ……………………………………………………………………………. 1

2 Referințe normative ……………………………………………………………………………… 2

3 Termeni, definiții și abrevieri ……………………………………………………………………. 3

4 Prevederi generale ………………………………………………………………………………. 7 4.1 Scopul procesului ……………………………………………………………………………….. 7 4.2 Munca în colaborare …………………………………………………………………………….. 7 4.3 Influența noilor tehnologii ……………………………………………………………………….. 8 4.4 Rezultatul achizițiilor în domeniul construcțiilor ………………………………………………. 8 4.5 Roluri și responsabilități …………………………………………………………………………. 9 4.6 Rezultatul dimensionării …………………………………………………………………………. 11

5 Principalele prevederi ale managementului de proiectare …………………………………... 12

5.1 Generalități 12

6 Structura și gestionarea echipei de proiectare ……………………………………………….. 12

7 Responsabilități …………………………………………………………………………………... 13

8 Întocmirea dosarului pentru proiectare ………………………………………………………… 14 8.1 Procesul de elaborare a temei de proiectare …………………………………………………. 14 8.2 Dosarul inițial ……………………………………………………………………………………... 15 8.3 Formarea unui dosar …………………………………………………………………………….. 16

9 Plan de proiect …………………………………………………………………………………… 16

10 Planificarea proceselor ………………………………………………………………………….. 16

11 Elaborarea proiectului programului …………………………………………………………….. 20

12 Sistem de clasificare …………………………………………………………………………….. 20

13 Căi de comunicare referitoare la proiect ………………………………………………………. 21 13.1 Generalități ……………………………………………………………………………………….. 21 13.2 Metode de comunicații …………………………………………………………………………... 21 13.3 Canale de comunicare …………………………………………………………………………... 21 13.4 Raportarea progreselor ………………………………………………………………………….. 22 13.5 Documente și date de distribuție ……………………………………………………………….. 22

14 Costuri pentru client/angajator ………………………………………………………………….. 22

15 Managementul resurselor umane ……………………………………………………………… 23

16 Inovarea și managementul de valoare ………………………………………………………… 23

17 Informații tehnice …………………………………………………………………………………. 24

18 Manual, introducerea CAD și BIM ……………………………………………………………… 24

19 Gestionarea înregistrărilor ………………………………………………………………………. 24

20 Echipament tehnic ……………………………………………………………………………….. 25

21 Asigurarea proiectării, control și alte servicii conexe ………………………………………… 25

CP A.02.02:2018

IV

22 Extragerea cerințelor privind datele ……………………………………………………………. 26

23 Proprietatea intelectuală și drepturile de autor ……………………………………………….. 26

24 Gestionarea procesului de proiectare …………………………………………………………. 27

25 Mandat de analiză prematur ……………………………………………………………………. 27

26 Dosar de proiectare ……………………………………………………………………………… 28 26.1 Interpretarea dosarului de proiect ……………………………………………………………… 28 26.2 Gestionarea dezvoltării dosarului ………………………………………………………………. 28 26.3 Dosar consolidat …………………………………………………………………………………. 28 26.4 Verificarea modificării dosarului ………………………………………………………………… 29

27 Etape de proiectare ……………………………………………………………………………… 29

27.1 Dispoziții generale ……………………………………………………………………………….. 29 27.2 Planuri și schimburi de date …………………………………………………………………….. 29 27.3 Integrarea procesului ……………………………………………………………………………. 30

28 Validarea progresului ……………………………………………………………………………. 30

29 Controlul datelor de proiectare …………………………………………………………………. 30

30 Proiectare în timpul construcției ………………………………………………………………... 31

31 Monitorizare în timpul construcției ……………………………………………………………… 31

32 Testare ……………………………………………………………………………………………. 32

33 Îndeplinire …………………………………………………………………………………………. 32

34 Funcție de ocupare ………………………………………………………………………………. 33

35 Evaluarea managementului de proiectare …………………………………………………….. 33

Anexa A (informativă) Principiile designului universal ……………………………………………….. 34 Bibliografie ………………………………………………………………………………………………... 36 Traducerea autentică a prezentului document în limba rusă ……………………………………….. 37

CP A.02.02:2018

V

Introducere Prezentul Ghid stabilește principiile de bază și metodele de aplicare a modelării informaționale și a managementului ciclului de viață al informațiilor în proiectarea, construcția și exploatarea obiectelor de construcție capitală. Scopul procesului de proiectare este de a furniza informații, care să permită unui proiect să fie completat într-un mod care ar satisface cerințele clientului. Aceste cerințe pot include furnizarea de informații utile pentru perioada de funcționare a clădirii/structurii. Modul acestei dispoziții ar putea fi sub forma unui Model Informațional al Construcției (în continuare - BIM). BIM (în engleză Building Information Modeling) este acronimul utilizat pentru toate activitățile de construcție, inclusiv lucrări de infrastructură în inginerie, cum ar fi construcția de drumuri și de căi ferate. BIM este un proces de lucru care permite accesul imediat la informațiile legate de proiect, liste și costuri, informații care sunt de înaltă calitate, sigure, integrate și complet coordonate. BIM se adresează fiecăreia dintre cele trei faze ale ciclului de viață a construcției – proiectare, construcție și gestionare. Acest Ghid se bazează pe abordări moderne de utilizare a proiectării asistate de calculator (CAD) și a modelării informaționale pentru construcții BIM și respectă notația internațională acceptată „Nivel BIM de maturitate (dezvoltare)” - BIM Level 2. Introducerea BIM pune un nou accent pe cooperare pe tot parcursul procesului de proiectare și pe cerințele de integrare ai noilor factori economici și tehnologici. Există patru factori cheie care determină dezvoltarea managementului de proiectare în ultimii ani: a) munca și activitatea comună; b) influența noilor tehnologii; c) influența logisticii; d) funcții și responsabilități/competență. Acest Ghid este conceput în funcție de acești factori, care: - oferă îndrumări pentru gestionarea procesului de proiectare în construcții la toate nivelurile, pentru toate organizațiile și pentru toate tipurile de obiecte proiectate; - definește principiile, care garantează o mai mare eficiență a proceselor de management al proiectării; - definește principiile și orientările unice pentru companii și protocoale/algoritmi de proiectare. Introducerea noilor tehnologii, în special BIM, manifestă în sine o necesitate imperioasă pentru operarea procesului de proiectare cooperant vizavi cu disciplinele de proiectare recunoscute și care încorporează considerente economice și de proces. Acest lucru sporește necesitatea de o mai mare rigoare în gestionarea acestui proces, precum și pentru aplicarea unor măsuri și tehnici corespunzătoare. Beneficiile privind adevărata colaborare de lucru au fost cunoscute de mulți ani, dar s-a optat pentru a dobândi distincția cuvenită de a percepe riscurile de angajament/financiar implicate în interdependențele necesare pentru a fi operate. Un proces gestionat în mod corespunzător minimizează aceste riscuri în mod semnificativ. O parte din acest proces este poziționat în afara oricărui risc rezidual fiind printre primele măsuri de a le soluționa într-un mediu gestionat în mod corespunzător. Acordurile de construcție nu prescriu, în general, procesele de gestionare, dar este stabilită aplicarea proceselor și ajustarea în conformitate cu entitatea unui standard și a unui contract bazat pe un acord. Într-un șir de țări europene, „nivelul de maturitate” al Nivelului 2 BIM este stabilit ca o cerință obligatorie în proiectarea, construcția și punerea în exploatare a construcțiilor în cadrul finanțării publice. Nivelul 2 BIM necesită compatibilitate completă a 3D BIM cu toate informațiile despre proiect, inclusiv gestionarea activelor, documentația și datele electronice. La elaborarea acestui Ghid a fost utilizată experiența internațională avansată în domeniul proiectării mediilor realizate de om: principiile Design-ului Universal, metodele de proiectare durabilă și construcție, managementul de proiectare, în special, standardul britanic BS 7000-4: 2013 „Design management systems. Part 4: Guide to managing design in construction”.

CP A.02.02:2018

1

1 Domeniul de aplicare 1.1 Prezentul Cod practic în construcții (în continuare – Ghid) oferă recomandări privind gestionarea proceselor de proiectare (design), construcție și de exploatare conform tuturor nivelurilor, pentru toate organizațiile și pentru toate tipurile de proiecte în domeniul construcțiilor. 1.2 Acest Ghid se aplică clădirilor noi construite, structurilor și produselor lor de construcție, echipamentelor tehnice, oferind suport în luarea deciziilor de proiectare, în îmbunătățirea performanțelor clădirii (durată de viață, eficiență energetică etc.) și în managementul proiectului. 1.3 Ghidul este destinat celor care lucrează în industria construcțiilor, în special pentru proiectanți (designeri) și manageri de proiect, arhitecți, și stabilește principii generale de gestiune, care pot fi adaptate nevoilor unei organizații, unui grup de persoane (a se vedea Anexa A) sau unui proiect de orice volum. 1.4 Prezentul Ghid poate fi aplicat de către specialiști la gestionarea activității de proiectare pe tot parcursul ciclului de viață al unui proiect de construcție, cum ar fi: - arhitecți; - designeri/proiectanți și ingineri; - manageri în design; - manager de informații; - BIM consultanți; - organele administrației publice centrale; - organele administrației publice locale; - instituțiile de învățământ superior; - uniuni profesionale. 1.5 Acest Ghid stabilește principiile de conducere, care se potrivesc pentru o gamă largă de contracte și acorduri, precum și pentru aplicarea tehnologiilor de modelare informațională, care respectă Nivelurile 0, 1 și 2 ale „modelului de maturitate a tehnologiilor BIM” (Figura 1). 1.6 Prezentul Ghid se referă, dar nu se aplică activităților anterioare încheierii unui contract/acord de proiectare sau construcție. 1.7 Prezentul Ghid nu include activitățile prioritare clienților/angajatorilor de inițiere a unui proiect sau factorii considerați de către clienți/angajatori, atunci când se alege forma cea mai potrivită de achiziții în domeniul construcției. NOTA 1 - Ghidul privind managementul proceselor de proiectare a produselor industriale și serviciilor este prevăzut în BS 7000-2 [1] și, respectiv BS 7000-3 [2]. NOTA 2 - Prezentul Ghid poate fi considerat ca un supliment la SM EN ISO 9001.

C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I

Sisteme de management în proiectare Ghid privind gestionarea proiectării în domeniul construcțiilor Системы управления проектированием изделий Руководство по управлению проектированием в строительстве Design management systems Guide to managing design in construction

Data punerii în aplicare: 2019-04-26

CP A.02.02:2018

2

Figura 1 - Modelul de maturitate a tehnologiilor BIM, standarde și aplicarea acestora

2 Referințe normative

Următoarele documente normative, în totalitate sau parțial, fac referire în acest document normativ și sunt indispensabile pentru aplicarea acestuia. Pentru referințele normative datate, numai ediția citată se aplică. Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a documentului de referință (inclusiv orice amendament). SM EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calității. Cerințe. SM EN 12973:2016 Managementul prin valoare SM SR EN ISO 10012:2006 Sisteme de management al măsurării. Cerințe pentru procese şi

echipamente de măsurare. SM ISO 12006-2:2018 Construcții imobiliare. Organizarea informației privind lucrările de

construcții. Partea 2: Structură pentru clasificarea informațiilor SM SR EN 15221-2:2012 Managementul facilităților. Partea 2: Ghid de elaborare a

acordurilor de managementul facilităților. SM SR ISO 15489-1:2012 Informare şi documentare. Managementul înregistrărilor. Partea

1: Generalităţi SM EN ISO/IEC 27000:2017 Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Sisteme de

management al securității informației. Privire de ansamblu şi vocabular

SM ISO 55000:2014 Managementul activelor. Privire de ansamblu, principii şi

terminologie

CP A.02.02:2018

3

3 Termeni, definiții și abrevieri 3.1 În conformitate cu obiectivele propuse ale prezentului Ghid, pe lângă termenii și definițiile indicate în BS 7000-10 [3], BS 4778-2 [4], BS 1192 [5], PAS 1192-2 [6], se mai aplică următoarele: 3.1.1 cadru internațional pentru dicționare (IFD - International Framework for Dictionaries) bază internațională de programe sau un „cadru pentru dicționare”, fiind un standard de terminologie sau semantică pentru biblioteci și ontologii 3.1.2 CDM Coordonator (CDM Coordinator) angajat al cărui rol este de a „acorda consultanță și ajuta clientul să se conformeze atribuțiilor sale sub influența Regulamentelor în Construcții (Proiectare și Gestionare)” 3.1.3 design (design) (substantiv) totalitatea activității de proiectare și extatică, care transformă cerințele față de obiectul-sistem într-o documentație de proiect (produs sau produs final al proiectării). 3.1.4 design (design) (verb) producerea de informații prin care proiectul este realizat în produs 3.1.5 evaluarea designului (design appraisal) verificarea sistematică a rezultatelor proceselor de proiectare (în general, la terminarea etapelor) privind respectarea cerințelor stabilite și convenite, în scopul determinării gradului de îndeplinire a obiectivelor inițiale NOTA 1 – Acest termen este, de obicei, asociat cu un anumit tip de activitate, de exemplu, evaluarea sistemului, evaluarea proiectului. Rezultatele sunt, de obicei, prezentate în termeni de timp, cost și realizări. NOTA 2 – Evaluarea are loc, de obicei, la etapa finală a activității, însă progresul poate fi evaluat prin realizarea unei evaluări intermediare sau etapizate, în special în cazurile, în care anumite rezultate sunt planificate după implementarea etapelor intermediare.

3.1.6 inovație (innovation) <idee> exploatarea cu succes a ideilor noi <proces> introducerea de modificări, care influențează în mod semnificativ modul de producție <produs> transformarea ideii în produse inovatoare, proces operațional sau un serviciu nou NOTA 1 – Sunt incluși toți pașii științifici, tehnologici, comerciali și financiari, necesari pentru dezvoltarea și comercializarea cu succes a noilor produse, aplicarea comercială a unor procese și echipamente noi sau îmbunătățite.

<metode, materiale> aplicarea metodelor de proiectare, construire sau materiale, care nu au statistici de performanță bine stabilite sau care nu intră în sfera actuală a activităților organizației NOTA 2 – SE aplică, în principal, în industria construcțiilor.

3.1.7 managementul de proiectare (design management) totalitatea de activități de proiectare, administrarea acestora și integrarea în activitățile organizației 3.1.8 mediu comun de date (CDE - Common Data Environment) un mediu comun de date care oferă un set de reguli pentru organizarea informațiilor 3.1.9 model informațional al clădirii (BIM - Building Information Modeling) modelare informațională a obiectelor de construcții

CP A.02.02:2018

4

3.1.10 model informațional digital al construcției (BIM - Building Information Model) model informațional digital al obiectului de construcții 3.1.11 planul de lucrări al proiectului (project plan) documentația, care definește programul de lucru și succesiunea activităților efectuate NOTĂ – De asemenea, cunoscut ca un „plan de lucru”, care poate fi folosit pentru a indica scopul fiecărei etape de lucru, deciziile și sarcinile adoptate, și poate conține recomandări despre cine va fi responsabil pentru implementarea acestor etape.

3.1.12 principalele categorii (clase) industriale (IFC - Industry Foundation Classes) un format de date cu specificații deschise, care nu este controlat de nicio companie sau grup de companii. Formatul fișierului a fost elaborat de „building SMART” (International Alliance for Interoperability - IAI) pentru simplificarea interacțiunii în industria construcțiilor. Se folosește ca format pentru Modelul Informațional al Construcției NOTA 1 – Sarcina principală a IFC este organizarea și stocarea elementelor interdependente ale modelului arhitectural, de construcție și operațional al clădirii. NOTA 2 - Pentru mai multe informații a se vedea SM EN ISO 16739.

3.1.13 proces (process) un set de activități conexe și interdependente, care transformă intrările în ieșiri NOTA 1 – Intrările într-un proces sunt, de obicei, ieșiri din alte procese. NOTA 2 – În general sunt planificate și implementate în condiții controlate pentru a aduce valoare adăugată. NOTA 3 – Procesul în care conformitatea produselor obținute nu poate fi cu ușurință sau economic verificată, este adesea menționat ca un „proces special”.

3.1.14 procesul de proiectare (design process) acțiuni, necesare pentru a transforma o intrare de proiectare într-o ieșire de proiectare, inclusiv secvențe speciale de evenimente, acțiuni, metode sau un set de proceduri NOTĂ – De regulă, etapele proiectului sunt reflectate în ordine cronologică, dar în practică procesul de proiectare este foarte iterativ.

3.1.15 program de proiectare (design programme) acțiuni specifice și investiții care trebuiу întreprinse într-o anumită perioadă, împărțită în etape, cu indicarea resurselor atrase și legate de o scală de timp 3.1.16 proiect (project) activități coordonate și gestionate, care constau din următoarele etape: studii preliminare anteproiect, etapa conceptului inițial de proiectare, etapa de proiectare detaliată, etapa de elaborare și etapa de implementare; întreprinse pentru a îndeplini cerințele specifice, inclusiv constrângerile legate de timp, costuri și resurse NOTA 1 – Proiectele individuale pot face parte din proiecte mai mari. NOTA 2 – Uneori obiectivele proiectului sunt specificate, iar caracteristicile produsului sunt determinate treptat pe măsură ce se execută proiectul. NOTA 3 – Rezultatul proiectului poate fi unul sau mai multe tipuri de produse. NOTA 4 – Etapele pot fi executate în mod inconsecvent, pot fi recursive sau parțial paralele.

CP A.02.02:2018

5

3.1.17 proiectare și desenare asistată de calculator (CAD – Computer Aided Design and Drafting) un program utilizat în proiectarea planurilor de construcție în două dimensiuni (2D), mai puțin în trei dimensiuni (3D) 3.1.18 propunere de proiect de design (design project proposal) document de referință, care stabilește baza pentru inițierea unui proiect NOTĂ – Propunerile permit stabilirea: a) temei de proiectare, comerciale; b) temei de proiectare, tehnice; c) programului de proiectare cu indicarea etapelor și termenelor de execuție a acestora; d) persoanelor, care vor fi implicate în proiect și măsurilor de responsabilitate, care vor fi atribuite diferitelor aspecte ale lucrării; e) alocării de resurse financiare și de alte tipuri.

3.1.19 servicii post-design (post-design services) un program documentat de lucrări pentru a menține conformitatea cu cerințele stabilite și pentru sporirea funcționalității și fiabilității, întreprinse după punerea în funcțiune a fiecărui element (fizic) material NOTĂ – Acesta poate fi utilizat pentru a indica scopul fiecărei etape de lucru, deciziile, care trebuie luate, sarcinile necesare și poate oferi îndrumări pentru persoane fizice.

3.1.20 specificații de proiectare (design brief) documentația, care informează despre scopul principal, contextul și cerințele pentru executarea lucrărilor de proiectare NOTA 1 – Recomandările pot fi asociate cu această documentație în ceea ce privește stilul, categoria, performanța, aspectul, starea (inclusiv considerentele de protecția a sănătății și siguranță), caracteristicile, ambalajul, corespunderea cerințelor, fiabilitatea și întreținerea tehnică. NOTA 2 – Specificația de proiectare este adesea rezultatul unui studiu de fezabilitate și oferă o bază pentru formarea proiectului. NOTA 3 – Cu excepția industriei de construcții, specificația de proiectare include timpul și costul necesare pentru execuția proiectului. În plus, aceasta include obiective privind costurile și investițiile în produs. NOTA 4 – A se vedea, de asemenea, „specificația încercărilor” și „specificația țintă”.

3.1.21 tema de proiectare (project brief) specificația de configurare a proiectului pentru implementarea sa conform specificației de proiectare NOTA 1 – Denumită și „propunerea de realizare a proiectului”. NOTA 2 – Tema de proiectare include, de obicei, o propunere comercială, o specificație tehnică de proiectare și un program de lucru, împărțit în etape cu puncte și termene de control, competențele și resursele necesare, precum și repartizarea responsabilităților. Uneori cuprinde informații succinte despre soluții (mai ales, în cazul în care anumite abordări și soluții trebuie excluse).

3.2 Abrevieri BIM Building Information Modeling

Model informațional al clădirii Model informațional digital al construcției

CAD Computer Aided Design and Drafting

Proiectare și desenare asistată de calculator iBIM Integrated Building Information Modeling

CP A.02.02:2018

6

Model informațional al clădirii integrat AIM Architectural Information Modelling

Modelare Informațională Arhitecturală SIM Structural Information Modeling

Model de Informații Structurale FIM Facilities information model

Model informațional al facilităților BSIM Building services information model

Model informațional privind serviciile de construcții BrIM Bridge information model

Model de punte Informațională. IFD International Framework for Dictionaries

Cadru internațional pentru dicționare IFC Industry Foundation Classes

Principalele categorii industriale IDM Information Delivery Manual

Manual de livrare a informațiilor CPIC Construction Project Information Committee

Comitet de Informare privind Proiectarea în Construcții CDM Construction Design and Management

Proiectare și management în construcții CDE Common Data Environment

Mediu comun de date CIC Construction Industry Council

Consiliului pentru industria construcțiilor PL Project Lead

Conducător de proiect IM Information Manager

Manager de informații DL Design Lead

Manager de proiect IMD Information Manager, Design

Manager de Informații, Proiectare IfMD Interface Manger, Design

Manager de Interfață (compatibilitate), Proiectare DT Design tasks

Sarcini de proiectare TTM Task Team Managers

Manager echipă de proiectare IMTD Information Manager, Task Design

Manager de informații, Tema de proiectare CL Construction Lead

Conducător în construcții

CP A.02.02:2018

7

IMC Information Manager, Construction

Manager de informații, Construcții AEC Architecture, Engineering and Construction

Arhitectură, inginerie și construcții VM Value Management

Managementul valorii EIR Employers Information Requirements

Cerințele privind informațiile angajatorilor RIBA Royal Institute of British Architects

Institutul regal al arhitecților din Marea Britanie IP Intellectual Property

Proprietate intelectuală UD Universal Design

Design niversal

4 Prevederi generale

4.1 Scopul procesului

4.1.1 Scopul procesului de proiectare este de a furniza informații, care să permită unui proiect să fie

completat într-un mod care ar satisface cerințele clientului. Aceste cerințe pot include furnizarea de informații utile pentru perioada de funcționare a obiectului. Modul acestei dispoziții ar putea fi sub forma unui Model Informațional al Construcției (BIM).

4.1.2 Clientul ar putea fi un utilizator, proprietar al clădirii, investitor sau antreprenor. Rolul acestuia

este abordat uneori în calitate de beneficiar, subliniind relația financiară, autoritatea și controlul, fixate de această poziție.

4.2 Munca în colaborare 4.2.1 Implementarea noilor tehnologii, în special BIM, necesită implicarea tuturor părților interesate în procesul de gestionare a proiectelor și organizarea lucrărilor lor comune. În plus, față de participanții tradiționali, rolul specialiștilor în domeniul managementului, economiei și finanțelor crește semnificativ. 4.2.3 Eficiența utilizării obiectului depinde de rezultatele designului, capacitatea de a ține seama de toate cerințele necesare ale clientului și ale statului, sub formă de restricții de reglementare, precum și de cerințele fazei de producție sau de construcție și de faza de operare. În același timp, crearea obiectului este însoțită de activități organizatorice de gestionare a activităților. În acest caz, este necesar să se ia în considerare obiectul din diferite puncte de vedere pentru a acoperi aspectele organizatorice, economice, tehnologice, științifice și alte aspecte, și în acest caz fiecare dintre aspecte necesită analiza unui număr mare de parametri, utilizarea unor modelele matematice complexe. În plus, în practica țărilor străine se introduce paradigma modelului orientat de proiectare, adică proiectarea bazată pe modelare, atunci când în baza creării unui obiect nou se pun unele funcții și caracteristici obiective, cum ar fi cerințele tehnice, sarcinile de exploatare, indicatorii de cost, cerințele prezentate materialelor, dar neapărat sunt luate în considerare și cerințele privind ușurința de producție și, în unele cazuri, posibilitatea de reutilizare. 4.2.4 Introducerea abordării orientate spre model introduce cerința managementului comun al informațiilor la toate etapele ale ciclului de viață al obiectului în procesele moderne de afaceri. În același timp, sunt supuse managementului nu numai informația tehnică și datele de proiectare, dar și cea economică, logistică, de conducere și informația despre procese.

CP A.02.02:2018

8

4.2.5 Necesitatea de procesare a unei cantități atât de mare de informații sporește necesitatea automatizării procesării informațiilor și a creșterii acurateței și vitezei procesării, ceea ce implică utilizarea unor măsuri de integrare corespunzătoare și a metodelor de calcul. 4.2.6 Din punctul de vedere al ciclului de viață al obiectului, avantajele muncii comune în cadrul metodologiei „Abordării integrate” formează o secvență unitară de acțiuni intercorelate, care reduc riscurile pentru client, sporesc eficiența muncii, împart clar responsabilitățile, participanților implicați în procesul de creare. 4.2.7 Un proces gestionat în mod corespunzător minimizează semnificativ riscurile. În același timp, utilizarea modelării informaționale permite îmbunătățirea calității rezultatelor la fiecare etapă a ciclului de viață, accelerarea procesului de evaluare a diferitelor caracteristici tehnice și economice.

4.3 Influența noilor tehnologii 4.3.1 Viteza de asimilare a noilor tehnologii în construcții și industrii conexe este în creștere, precum și sistemele avansate CAD și BIM devin considerabil din ce în ce mai adoptate. Figura 1 prezintă un model de maturitate, care arată Nivelurile de implementare BIM, clasificarea tipurilor tehnice și de muncă comună, o scurtă descriere a proceselor, instrumentelor și metodelor utilizate. 4.3.2 Nivelurile sunt prezentate după cum urmează: 4.3.2.1 Nivelul 0, CAD: de obicei 2D pe hârtie sau hârtie electronică, de exemplu PDF, ca un mecanism de schimb de date, cel mai probabil. Sistemul informatic de administrare este mai probabil o coordonare de proiectare, care impune soluționarea discrepanțelor, mai degrabă decât de colaborare. 4.3.2.2 Modelarea matematică este folosită ca o abordare separată pentru rezolvarea problemelor foarte specializate: a) nivelul 1, Dirijat de CAD: în format 2D sau 3D folosind BS 1192 [5], ca un instrument de colaborare oferind un mediu comun de date, eventual, unele structuri de date standard și formate. Datele matematice și de simulare sunt transmise sub formă de rapoarte electronice sau pe hârtie, pregătite în modul manual. Datele comerciale, gestionate prin pachete independente de finanțare și gestionare a costurilor fără integrare. b) nivelul 2, Dirijat: mediul 3D se conține în instrumente separate ale disciplinei BIM cu datele atașate; c) nivelul 3: Proces complet deschis și de integrare al datelor activate de către IFC/IFD. Gestionat, folosește un model de server cooperant care oferă calcule; d) nivelul 4: Integrat: integrarea bidirecțională integrată completă a sistemelor de inginerie informatică, bazată pe modelarea informației într-un mediu de calcul. Schimbul de documente cu utilizatorii are loc pe baza documentelor în formate calculate.

4.4 Rezultatul achizițiilor în domeniul construcțiilor 4.4.1 Achizițiile din domeniul construcțiilor iau diverse forme, iar BS 8534 [7] oferă recomandări privind dezvoltarea în cadrul unei organizații din sectorul public sau privat al politicilor, strategiilor și procedurilor de achiziții în mediul construit (a se vedea Figura 2). 4.4.2 Trei aspecte de bază ale achizițiilor de proiectare sunt comune pentru toate metodele de achiziții în domeniul construcțiilor: 4.4.2.1 Clienții/beneficiarii, care pretind la o afacere în domeniul construcțiilor solicitând proiectare, care conduce la crearea unui proiect cu o structură generală de dirijare, în care se operează prin gestionarea proiectării. 4.4.2.2 Capacitatea de proiectare, asigurată de industria construcțiilor, și adesea distribuite între mai multe organizații sub formă de infrastructură privind gestionarea proiectării, furnizează ca sarcini pentru servicii de proiectare, menționate în prezentul Ghid. 4.4.2.3 Cerințele clientului/beneficiarului, care sunt expuse printr-o hotărâre succintă și care au fost realizate prin diverse acorduri.

CP A.02.02:2018

9

4.4.3 Prezentul Ghid oferă îndrumări cu privire la realizarea proiectării gestionate, obiectivul căruia este de a confirma dosarul. Acest lucru nu se stabilește în cadrul oricăror modele organizatorice de achiziții speciale.

Figura 2 – Procesul de achiziții. Tonul scoate în evidență aspectele critice pentru procesul de

proiectare, astfel cum sunt definite în BS 8534 [7]

4.5 Roluri și responsabilități 4.5.1 Funcțiile principale și repartizarea responsabilităților angajaților în echipa de proiectare sunt prezentate în Figura 3. 4.5.2 Odată cu creșterea utilizării BIM, publicarea standardului PAS 1192-2 [6] și a protocolului CIC BIM [8] (Consiliul Industriei Construcțiilor (CIC) este forul reprezentativ pentru organismele profesionale, organizații de cercetare și asociații de afaceri specializate în industria construcțiilor), a fost stabilit rolul de Manager de Informații (a se vedea Nota 3 la baza Tabelului 1).

(Loc liber lăsat intenționat)

CP A.02.02:2018

10

Fig

ura

3 –

Ro

luri

și re

sp

on

sab

ilit

ăți

pri

vin

d g

esti

on

are

a d

e p

roie

cta

re

CP A.02.02:2018

11

Tabelul 1 – Funcții și titluri utilizate în Ghid

Funcție Titluri funcționale

General

Conducerea generală a proiectului - a se vedea Nota 2

Conducător de proiect: PL

(Managementul Informațiilor – a se vedea Nota 3) (Manager de Informații: IM)

Proiectare

Conducerea generală a procesului de proiectare (Managementul Informațiilor, proiectare – a se vedea Nota 3) (Managementul de compatibilitate, proiectare – a se vedea Nota 3)

Manager de proiect: DL (a se vedea Nota 4) (Manager de Informații, Proiectare: IMD) (Manager de Interfață (compatibilitate), Proiectare: IfMD)

Managementul informației a procesului de proiectare

BIM manager

Sarcini de proiectare: DT1, DT2, DT3 etc. Managerii echipelor de proiectare: TTM1, TTM2, TTM3 etc.

(Managementul Informațiilor, sarcină de proiectare – a se vedea Nota 3)

(Manager de Informații, Sarcină de proiectare: IMTD)

Construcție

Conducerea generală a procesului de construcție Conducător în construcții: CL

Managementul informației a procesului de construcție (Managementul Informațiilor, construcție – a se vedea Nota 3)

(Manager de Informații, Construcție: IMC)

NOTA 1 - Punctul unic de responsabilitate pentru livrarea totală a proiectului poate funcționa pe fiecare parte a aranjamentului de construcție. Cel mai frecvent acest lucru este pe partea cererii, dar pentru metodele de achiziție, cum ar fi gestionarea construcției ar putea fi pe partea angajatorului. Privind proiectele mici, o persoană ar putea deține mai multe roluri. NOTA 2 - În funcție de mărimea și natura proiectului, oricare dintre pozițiile din acest tabel s-ar putea să aibă o echipă de sprijin internă cu diferite niveluri oficiale, delimitate și convenite în loc cu delegațiile, de exemplu, în legătură cu anumite zone ale proiectului general. NOTA 3 - PAS 1192-2 [6] și a protocolului CIC BIM [8] au stabilit o funcție specială de management a informațiilor și a rolului de Manager de informații. Acest rol poate fi asumat de un alt membru al echipei, de exemplu, Conducătorul de proiect, cu scopul de a încorpora serviciile în funcția acelei persoane. CIC a publicat o gamă largă de servicii [9] pentru rolul de Manager de informații, cea mai semnificativă caracteristică de care dispune Managerul de informații este că nu are nici o responsabilitate de proiectare sau atribuții. PAS 1192-2 [6] introduce, de asemenea, funcția Managementului compatibilității și rolul de Manager de interfață, principalul responsabil pentru coordonarea spațială, în special pentru edițiile care au compromis protocoalele procesului de proiectare și au devenit semnalate prin folosirea extrădării conflictelor ca conflicte în model. NOTA 4 - Competențele Managerului de proiect se corelează cu funcțiile ce ilustrează întregul proces de management de proiect, respectiv: autorizarea și delegarea; stabilirea echipei proiectului; identificarea factorilor interesați în proiect; stabilirea planului proiectului; stabilirea sarcinilor de realizat; elaborarea structurii proiectului, pe activități; stabilirea rolurilor și responsabilităților în cadrul echipei de proiect; elaborarea unui plan de lucru pentru fiecare sarcină de realizat; alcătuirea graficului de derularea a proiectului; stabilirea resurselor necesare, a costurilor, identificarea și înregistrarea riscurilor; contractarea serviciilor, bunurilor și/sau lucrărilor necesare în desfășurarea proiectului; comunicarea planului proiectului și obținerea aprobării din partea factorilor interesați; pregătirea unui buget pentru finanțarea proiectului; asigurarea de rezerve și eliberarea de fonduri; pregătirea lucrărilor pentru începere, întrerupere, sau continuare a lucrărilor; monitorizarea progresului proiectului; analizarea și comunicarea rezultatelor; negocierea schimbărilor, indiferent de sursa acestora; modificarea planurilor (atât fizic, cât și financiar).

4.6 Rezultatul dimensionării Pentru proiecte mari, diviziunile de responsabilitate privind gestionarea ar putea fi aparent evidente și să urmeze modelul stabilit în Figura 3, desfășurând roluri distincte și eventualele echipe pentru toate funcțiile enumerate în Tabelul 1. Alte relatări privind rolurile de proiect distinctive sau de organizare solicitată, de exemplu, s-ar putea introduce, de asemenea, științe de specialitate exacte. Cu toate acestea că proiectele reduc în dimensiuni și/sau complexitate, repartizarea responsabilităților și funcțiilor reduse, în cele din urmă, până

CP A.02.02:2018

12

la punctul în care toată gestionarea de proiect și de proiectare este responsabilitatea unei singure persoane care conlucrează cu proiectanții autori.

5 Principalele prevederi ale managementului de proiectare

5.1 Generalități Figura 2 ilustrează procesele de achiziții în domeniul construcțiilor în cadrul căruia are loc gestionarea procesului de proiectare ca o activitate critică. Inițierea implică o evaluare a necesităților de afaceri, pregătirea unui caz de afaceri și fondarea unui proces de revizuire. 5.2 Un studiu de fezabilitate/management de valoare (VM) avizează clientul privind punerea în valoare a dosarului și alegerea unei strategii de achiziții aliniate cu cerințele clienților, în special programul, garanția de cost și de calitate. 5.3 După confirmarea că nevoile de afaceri și cazul de afaceri pentru proiect au fost stabilite, trebuie să fie obținut un dosar consolidat. Activitățile privind proiectul și managementul de proiectare trebuie să fie structurate sub forma evoluției de plan (a se vedea Capitolul 10).

6 Structura și gestionarea echipei de proiectare 6.1 Alegerea metodei de achiziție se răsfrânge asupra relațiilor contractuale și de coordonare în cadrul echipei de proiectare, dar nu întotdeauna asupra sarcinilor tehnice care trebuie întreprinse pentru a produce un proiect. 6.2 Echipa de proiectare în ansamblu, sau orice echipă specifică sarcinii, poate fi în cadrul organizației proprii ale clientului/angajatorului, un consultant independent sau o parte a organizației a unui antreprenor de construcții sau cel mai frecvent, permutări ale acestora. Pentru toate metodele de achiziție trebuie să existe o vedere de ansamblu consecventă și coordonată, precum și gestionarea funcțiilor de proiectare și de proiect. 6.3 În cazul în care există un consens că proiectul a ajuns la cea mai bună rezoluție a dosarului clientului și ale cerințelor angajatorilor (inclusiv aspectele legate de costuri), rezultatele privind proiectarea în mod desăvârșit trebuie să nu fie compromise de alte considerente. 6.4 Sugestiile de la persoanele responsabile pentru producere pot informa și îmbunătăți proiectul; acestea trebuie să fie introduse în mod oficial în procesul de proiectare și să fie gestionate în mod corespunzător. În cazul în care astfel de sugestii parvin de la Conducătorul în construcții, de acest proces este responsabil Conducătorul de proiect susținut de către Managerul de proiect și de către Managerul echipei de proiectare. 6.5 Conducătorul de proiect trebuie să contribuie la planificarea generală a proiectului și să fie responsabil față de angajator/client (de preferință direct) pentru planificarea, programarea, controlul și livrarea conținutului de proiectare. 6.6 Conducătorul de proiect trebuie să coopereze cu coordonatorul CDM, colaborează cu Managerul de proiect și cu alte echipe de proiectare și asigură aplicabilitatea eficienței mijlocului de comunicație și luării deciziilor pentru crearea sistemelor. 6.7 În legătură cu proiectele realizate în conformitate cu PAS 1192-2 [6], a protocolului CIC BIM [8] și a Planului CIC în domeniul Serviciilor [10] privind Managementul informației, Managerul de proiect are relații strânse cu Managerul de informații (a se vedea Figura 3). 6.8 Planificarea detaliată și programarea necesită de la echipele desemnate pentru sarcina de proiectare să dirijeze revizuirile de estimări inițiale privind costurile de proiectare și obiectivele în timp.

CP A.02.02:2018

13

7 Responsabilități 7.1 În legătură cu proiectele realizate în conformitate cu PAS 1192-2 [6], a protocolului CIC BIM [8] și a Planului CIC în domeniul serviciilor [10], anumite responsabilități de gestionare a activității de schimb de informații sunt aranjate în formă de tabel și programate (CIC/INF MAN/S) pentru Conducătorul de proiect, Managerul de proiect, diferiți Manageri de echipă de proiectare și membri, Managerul de informații și Managerul de interfață cu scopul de a preda un proiect coordonat. 7.2 Tabelul 2 prezintă responsabilități suplimentare de dirijare care trebuie să fie aprobate de acordul și alocarea de către Conducătorul de proiect, Managerul de proiect, diferiți Manageri de echipă de proiectare cu scopul de a preda un proiect coordonat. Această listă nu este exhaustivă și este destinată să prevadă o bază pentru liste sistematice specifice proiectului. Responsabilitățile urmează ierarhia din Figura 3.

Tabelul 2 – Lista sistematică pentru dirijarea responsabilităților

Responsabilități Responsabilitate

primară (singular) (R) a)

Responsabilități subsidiare

(pot fi multiple) (R A C I) a)

Note

A se adăuga la, a șterge din sau a modifica/elabora în baza punctelor din această coloană

PL – R AII – A.C.I.

Conducătorul de proiect reprezintă autoritatea finală pentru această listă precum a fost stabilit pentru proiect.

Stabilirea cerințelor clientului legate de proiectare și definirea lor într-un dosar de proiect și participarea la dezvoltarea dosarului de proiectare

Alinierea cerințelor clienților cu cele ale altor părți interesate

Stabilirea cerințelor privind informațiile angajatorilor (EIR)

Consilierea privind eventualele achiziții de proiectare

Stabilirea protocoalelor pentru aspectele legate de proiectarea inovațională din perspectiva echipelor de proiectare individuală

Coordonarea activităților echipei de proiectare cu accent deosebit pe strategia spațiului/toleranțelor

Stabilirea unei relații cu și între personalul de lucru, specifice sarcinii și formularea de obiective generale pentru echipa de proiectare, care sunt în concordanță cu planul de proiect

Participarea la elaborarea și monitorizarea generală a proiectării legate de elementele planului de implementare al proiectuluib) și de informația principală al planului de predareb), informațiile specifice sarcinii privind planurile de predareb)

Consultanță privind alegerea resurselor necesare pentru activitatea de proiectare și stabilirea unui profil de resurse referitoare la etapele de proiectare

Identificarea oricărei necesități de sub consultanți și specialiști

Întocmirea proiectării legate de aspectele de desfășurare ale planului acordând o atenție deosebită relațiilor și dependențelor de conținut informațional și de programul de predare

Asigurarea faptului că toate aspectele comisiei sunt asumate de către personalul de proiectare de competență corespunzătoare

Colaborarea cu coordonatorul CDM și asistarea în elaborarea documentației privind sănătatea și securitatea

(continuă)

CP A.02.02:2018

14

Tabelul 2 (continuare)

Responsabilități Responsabilitate

primară (singular) (R) A)

Responsabilități subsidiare

(pot fi multiple) (R A C I) A)

Note

Compararea datelor despre cost și timp de la grupul de proiectare și stabilirea unui program coordonat

Compararea contribuțiilor de la grupul de proiectare și stabilirea unui dosar consolidat

Gestionarea funcției generale de proiectare pentru comisie, inclusiv aplicarea procedurilor de cost și de control în proiectare și asigurarea rezultatelor acceptabile de menținere a valorii și calității

Monitorizarea și controlul progresului, precum și monitorizarea producției și eliberarea de informații de proiectare în conformitate cu programul

Stabilirea unor canale de comunicare, inclusiv comunicarea între echipele de proiectare și aranjamente pentru distribuirea de informații

Stabilirea unor interfețe de informații compatibile ale proiectării și strategiei de verificare, precum și determinarea formei și conținutului produsului de proiectare, inclusiv clasificarea (de exemplu, Uniclass - un sistem de clasificare universal pentru industria construcțiilor) și indexarea

Stabilirea protocoalelor privind valoarea construcțiilor inginerești (VE) și efectuarea exercițiilor VE

Stabilirea, menținerea și reprezentarea unui registru al riscurilor de proiect

Asigurarea legăturii cu echipele de proiectare, cu clientul/angajatorul și cu consilierii experți privind obținerea aprobărilor necesare

Obținerea de planificare, de verificare a construcției și alte aprobări esențiale la etape predeterminate

Identificarea procedurilor relevante de proiectare și a surselor privind datele de proiectare, inclusiv aspecte cum ar fi strategia spațială și toleranța, precum și potrivirea în interior și între elementele de construcție

Evaluarea proiectelor confirmate de la antreprenorii în construcții, intermediarii acestora și alții în conformitate cu cerințele contractuale relevante

Evaluarea proiectelor legate de ofertele alternative de la antreprenorii în construcții, intermediarii acestora și alții, conform cerințelor contractuale relevante

Vizitarea șantierului în timpul construcției, dacă se solicită de către comisie sau îndeplinirea propriu-zisă a rolului

Elaborarea procedurilor inclusiv toate legăturile cu clientul privind postul de slujbă, evaluarea exercițiilor, cum ar fi Soft Landings

Finalizarea tuturor proceselor de acceptare și aprobare a clientului/angajatorului

a) R = Responsabil, A = Autorizat, C = Contribuit, I = Informat (a fi informat). b) Astfel cum este definit în PAS 1192-2 [6].

8 Întocmirea dosarului pentru proiectare

8.1 Procesul de elaborare a temei de proiectare NOTĂ - Pregătirea unui dosar pentru proiectare satisfăcător reprezintă o sarcină complexă și o descriere cuprinzătoare a modului în care acest lucru poate fi întreprins, dar care este în afara domeniului de aplicare al prezentului Ghid.

CP A.02.02:2018

15

8.1.1 Un dosar pentru proiectare în construcții reprezintă o descriere clară, concisă și cuprinzătoare a necesităților angajatorului/clientului. Elaborarea unui dosar, de obicei, este solicitat de către client/angajator și de către echipele de proiectare. Aceasta poate implica, de asemenea și alte părți, cum ar fi grupurile de utilizatori, autoritățile de planificare, utilități publice locale etc. 8.1.2 Procesul de elaborare a temei de proiectare continuă de la faza inițială de elaborare până la faza de elaborare a proiectului, atunci când dosarul consolidat este coordonat și finalizat între client/angajator și de toți participanții în acest proiect. 8.1.3 Dosarul este întotdeauna deținut de către client/angajator, dar pregătirea acestuia este adesea împuternicită și garantată de membrii echipei de proiectare. Un obiectiv important pentru întocmirea unui dosar consolidat este de a evita munca nereușită, care rezultă din schimbările recente. Cu cât mai devreme, la faza de elaborare a proiectului, acest lucru se poate întâmpla, cu atât riscul de întrerupere a muncii este mai mic. 8.1.4 În orice caz, unele soluții de proiectare, care pot influența asupra dosarului, trebuie să fie dovedite printr-o continuare privind dezvoltarea, coordonarea, calculul cheltuielilor și, eventual a consultării. Utilizarea unei scheme formale de schimb de date, la crearea unei posibilități de aprobare, care este semnată de către client/angajator și coordonată de către echipa de proiectare și de construcție, este fundamentală în atingerea acestui scop. 8.1.5 Pentru proiectele BIM, programul EIR trebuie să fie încorporat în documentația de licitație, în conformitate cu PAS 1192-2 [6]. Considerările sus menționate trebuie să fie acordate pregătirii programei EIR și, este preferabil să înceapă acest lucru la etapa inițială de elaborare.

8.2 Dosarul inițial 8.2.1 Conținutul dosarului inițial ar putea fi admis de la o declarație deschisă de intenție la o specificație tehnică cuprinzătoare ale cerințelor clientului/angajatorului (care încorporează un program EIR). Dosarul inițial trebuie să fie analizat și clar formulat, ca în baza acestuia să fie elaborată tema de proiectare. 8.2.2 Echipa de proiectare trebuie să dețină o pricepere completă privind cerințele fundamentale ale proiectului, cum ar fi: a) scopul construcției; b) cerințe funcționale; c) caracteristici speciale, inovatoare sau extraordinare ale cerințelor clientului/angajatorului;

NOTĂ - La această etapă nu este răspuns la proiectare.

d) sănătatea, siguranța și restricțiile de mediu sau cerințele, cum ar fi riscurile de proces, controlul direct al mediului și clienții cu nevoi speciale; e) studiul și elaborarea cerințelor de reglementare și legislative; f) politica financiară, de exemplu, costul inițial scăzut, costul redus de utilizare sau costul scăzut al ciclului de viață și metoda de finanțare; g) politica de timp, de exemplu, cel mai mic timp total, timpul necesar pentru un cost scăzut al programului sau un program specific, care duce la data de finalizare absolută; h) strategia de calitate este determinată, de exemplu, de utilizarea preconizată a locuinței, casnică, comercială sau industrială, expunerea la acte de vandalism și durată preconizată de viață; i) considerente estetice, de exemplu, stilul casei, amenajarea teritoriului și preferințele de culoare și de finisare; precum și j) încheierea cu o semnătură a clientului/angajatorului. 8.2.3 Unele dintre acestea ar putea avea nevoie de un studiu detaliat, cum ar fi un studiu oficial VM (a se vedea SM EN 12973), inclusiv cercetarea și analiza riscurilor, care ar putea fi efectuate de către echipa de proiectare sau de către consilierii experți desemnați de către client/angajator. Sursa și statutul unui astfel de aport trebuie să fie înregistrat în dosarul inițial.

CP A.02.02:2018

16

8.3 Formarea unui dosar

8.3.1 Dosarul inițial al clientului/angajatorului furnizează rareori informații suficiente pentru proiectare. Resurse financiare substanțiale pot fi cheltuite de echipa de proiectare în investigarea cerințelor clientului/angajatorului. Cercetarea și elaborarea sunt necesare pentru completarea informațiilor inițiale. 8.3.2 Acțiunile care urmează pot include sarcini de lucru, care sunt analizate de diferite comisii, care ar putea fi prelucrate ca proiecte separate. Activitatea suplimentară ar putea include: a) studiu tehnico-economic de fezabilitate; b) necesitate de evaluare; c) prototip sau model de evaluare; d) cercetare de proiectare; e) cercetări ale amplasamentului (inclusiv evaluarea stării elementelor sau a echipamentelor de construcție care urmează să fie atribuite într-un proiect de renovare); NOTA 1 - Acestea ar putea solicita execuția elementelor detaliate sau LIDAR. (LIDAR se referă la tehnologia de detecție care măsoară distanța prin iluminarea unei ținte cu un laser și analiza luminii reflectate. Termenul „LIDAR” provine din combinarea cuvintelor „lumină” și „radar” – eng. „light and radar”).

f) evaluarea impactului asupra mediului; g) planificarea investigațiilor, negocierilor și propunerilor; h) strategiile de mentenanță și exploatare, în conformitate cu SM ISO 55000; i) orice mediu partajat de date pentru proiect; și j) încheierea cu o semnătură a clientului/angajatorului. Un dosar de proiect, care constituie punctul de plecare pentru dezvoltarea de mai departe a unui dosar consolidat trebuie să fie compilat pe baza constatărilor din 26.3. NOTA 2 - Informații suplimentare cu privire la prezentare pot fi găsite în [11].

9 Plan de proiect

Planificarea aspectelor legate de gestionarea proiectării, privind un proiect, presupune identificarea tuturor elementelor semnificative de lucru și a conținutului acestora, prezentându-le în calitate de sarcini, evaluând interdependența lor, organizând munca astfel, încât să poată fi realizat un progres ordonat. Această planificare trebuie să includă: a) stabilirea nivelului și a gradului tuturor contribuțiilor de proiectare, necesare pentru realizarea proiectului, cum sunt identificate în dosar (și EIR) și, prin urmare, determinarea componenței echipei de proiectare; b) identificarea necesității de alte resurse și echipamente, cum ar fi suportul administrativ, amplasarea, stocarea, distribuirea informațiilor tehnice și protocoalelor; c) stabilirea de date cheie pentru obiective specifice (în special schimburi de date critice) și datele de începere și finalizare, pentru sarcinile identificate, cum ar fi execuția la faza inițială, darea în exploatare și transmiterea, în special în cazul transmiterii pe etape și/sau evaluarea după termenului de exploatare, cum ar fi, Soft Landings, (inclusiv introducerea unei echipe de asistență tehnică pentru beneficiar), pentru a permite stabilirea unor obiective convenite, prin care poate fi evaluată dezvoltarea proiectului; d) stabilirea planului de costuri al proiectului, care să acopere toate costurile viitoare și care să arate cazul, în care clientul este obligat să prezinte mijloace financiare; și e) determinarea intervalelor și formei de acordare a cheltuielilor, duratei și criteriilor de succes (de calitate) pentru scopuri de control, inclusiv un punct de transfer/schimb de informații.

10 Planificarea proceselor

10.1 Procesul de proiectare și de construcție urmează o succesiune de activități, care variază în detalii și grad pentru diferite tipuri de proiecte, în ceea ce privește suprapunerea anumitor activități dependente de metoda de achiziție aleasă. În prezentul Ghid acestea sunt numite planuri de proces.

CP A.02.02:2018

17

10.2 Cel mai cunoscut plan dezvoltat este Planul de Lucru RIBA [12], dar există și altele, în mare parte pregătite de organizații care reprezintă anumite discipline de construcție, cum ar fi GRIP [13] și OGC [14] sunt din punctul de vedere al angajatorului/client, precum și Planul de Lucru RIBA [15], elaborat în 2007 de către Institutul Royal al Arhitecților Britanici. 10.3 O abordare de colaborare și unitară privind procesul de planificare este avantajoasă și semnificativă, în special, ca un răspuns la introducerea BIM și nevoia sa de abordare integrată. 10.4 CIC a elaborat un plan dezvoltat bazat pe Domeniul de Aplicare a Serviciilor [10], care sunt publicate în primul rând pentru susținerea secțiunii „Condițiilor de Consultare a Contractului” CIC (Figura 4). Caracterul multidisciplinar al documentului CIC este preconizat să prevadă o referință pentru cele publicate privind alinierea organizațiilor printr-o singură disciplină. NOTĂ - Versiunea 2013 a Planului de Lucru RIBA [12] a aliniat deja în ceea ce privește conținutul detaliat, legat de utilizarea titlurilor pe etape în concordanță cu necesitățile profesiei de arhitect.

10.5 Un plan de dezvoltare trebuie să precizeze activitățile care trebuie întreprinse în timpul procesului de proiectare și de construcție printr-o ocupație în funcție de timp, inclusiv aspecte, cum ar fi aplicații de planificare și de control în construcții. De asemenea, trebuie să descrie scopul fiecărei etape a lucrării și deciziile care urmează să fie luate. Sarcinile urmează a fi finalizate, iar rezultatele trebuie să fie definite (date/schimburi de informații), împreună cu responsabilitățile pentru predarea acestora. 10.6 Un plan de dezvoltare generic la nivelul său mai detaliat poate fi adaptat pentru a adapta anumite caracteristici ale proiectului, care ar putea include, de exemplu, suprapuneri specifice ale activităților sau de lucru în paralel. Acest lucru este asigurat de un anumit plan al procesului de proiectare. Într-un mod ideal, clientul/angajatorul trebuie să fie implicat în elaborarea planului de dezvoltare, astfel încât activitățile legate de client, cum ar fi punctele de decizie, schimburi de informații oficiale și de durată, sunt recunoscute în mod corespunzător, înțelese și convenite de către toți cei implicați în predarea proiectului din ambele părți, atât de ofertă, cât și de cerere. 10.7 În general, etapele consecutive ale planului de dezvoltare nu trebuie începute până când totul la etapele anterioare ale părților componente nu au fost finalizate. Cu toate acestea, eliminarea treptată a diferitelor părți ale proiectelor mari, care sunt împărțite în secțiuni separate, ar putea însemna că acest lucru nu este întotdeauna realizabil. 10.8 Finalizarea unei etape a planului este condiționată de coordonarea proiectării între toți membrii echipei, inclusiv orice contractor de proiectare a elementelor în construcții, precum și aprobarea Managerului de proiect și, dacă este cazul, Conducătorului de proiect și/sau clientului/angajatorului. Anticiparea aprobării ar putea rezulta în lucru de corectare la etapa ulterioară prin suportarea riscului de angajament și cauzarea întârzierilor în exces, ca fiind mai costisitoare decât timpul inițial câștigat. 10.9 Modificările privind planul de dezvoltare trebuie efectuate ca urmare a unei evaluări complete a riscurilor și a rezoluției convenite asupra rezultatului(elor) cu toate părțile implicate în acest proces. 10.10 Planul de dezvoltare al proiectului trebuie să identifice și să adapteze informarea și EIR și de a constata schimburile de informații precizate de client/angajator. Schimburile de date interne ale echipei sunt mult mai frecvente și iterative în viața cotidiană, dar în cele din urmă sânt raportate clientului/angajatorului, astfel cum este prezentat în Figura 5.

CP A.02.02:2018

18

Fig

ura

4 -

Do

men

iul d

e A

plicare

al

Se

rvic

iilo

r C

IC [

10

] în

calita

te d

e p

lan

dezvo

ltat

la n

ivel în

alt

sta

bilit

îm

po

triv

a a

lto

r p

lan

uri

de

zvo

ltate

din

in

du

str

ie [

12,

13, 1

4, 1

5, 1

6]

CP A.02.02:2018

19

Fig

ura

5 –

Cic

lul d

e p

red

are

a i

nfo

rmați

ei

CP A.02.02:2018

20

11 Elaborarea proiectului programului 11.1 Proiectul programului de proiectare trebuie să fie elaborat de către Managerul de proiect și aprobat de către Conducătorul de proiect. Acest lucru trebuie să fie bazat pe date-cheie în cadrul programului de proiect și, ulterior, să fie extins pentru a acoperi toate aspectele legate de gestionarea resurselor și de luare a deciziilor. 11.2 Acest lucru trebuie să includă un plan de implementare în proiect, care permite clientului/angajatorului să evalueze capacitatea, competența și experiența echipelor de proiectare în domeniul IT, CAD, BIM și alte resurse. CPIx [17] prevede liste de verificare și forme de evaluare. 11.3 Managerul de proiect, în consultare cu Conducătorul de proiect, trebuie să pregătească și să actualizeze programul atunci când orice informații noi (de exemplu, probleme de finanțare, probleme de planificare) devin disponibile. 11.4 În cazul în care acest lucru conduce la o schimbare majoră în cadrul programului, impactul acestor schimbări trebuie să fie evaluat și aprobat de către toate părțile afectate. În mod normal programul trebuie să fie revizuit în legătură cu cerințele proiectului și orice raportare provizorie. Diverse pachete software sunt disponibile, care pot coordona cu alte sisteme informatice IT. Alegerea acestora trebuie să se facă după finalizarea și analiza Formei de Evaluare CPIx IT [17] sau după alte protocoale similare. 11.5 Fiecare echipă de proiectare trebuie să convină asupra participării și a modului în care acestea vor fi implicate în planul proiectului. Interdependența echipelor de proiectare trebuie stabilită, astfel încât compatibilitatea oricăror constrângeri separate de program să poată fi testate între ele, precum și să fie echivalată cu cerințele planului de proiect. 11.6 Datele-cheie obținute de la consilierii experți de rang intern și extern, precum și deciziile care urmează să fie luate de către client trebuie să fie incluse în program. Programul trebuie să identifice timpul necesar privind aprobările esențiale. 11.7 Cerințele de sincronizare pentru a permite fundamente timpurii sau conducerea în timp pentru ansambluri, componente sau elemente, în special cele cu caracteristici unice, trebuie să fie identificate la o etapă prematură. Acest lucru ar putea atrage după sine preselecția de către client/angajator sau contractor în domeniul construcțiilor, precum și plasarea de comenzi autorizate în prealabil la îndeplinirea programului de proiectare. 11.8 Articolele preselectate trebuie să fie rezervate de către furnizor, astfel încât acestea sunt disponibile în momentul comenzii. Exactitatea anticipărilor incluse în program depind de informațiile disponibile atunci când au fost pregătite și de durata de timp dispusă proiectării. 11.9 Este reglementar ca programul să fie revizuit și să fie cumulat cu detalii suplimentare în ceea ce privește etapele și sarcinile din aval, cu cât mai multe informații sunt cunoscute. Toate modificările privind programul trebuie să se expună unor notificări și schimbări ale procedurilor de control.

12 Sistem de clasificare

12.1 Toate documentele, inclusiv informațiile despre proiect, cum ar fi desene tehnice și caietele de sarcini, informații referitoare la costuri și modele (model de date), trebuie să fie clasificate cu ajutorul unui sistem de clasificare în conformitate cu SM ISO 12006-2, PAS 1192-2 [6] ce conțin informații cu privire la aplicarea diverselor tabele de clasificare abordabile și utilizabile, care cuprind: a) noțiune privind informații referitoare la costuri; b) detalierea informațiilor referitoare la costuri; c) noțiune privind informații referitoare la proiectare; d) dezvoltarea informațiilor privind proiectarea; e) informațiile referitoare privind capacitatea de producție; f) asamblarea informațiilor; g) stabilirea informațiilor; h) utilizarea informațiilor referitoare la proiectare; și

CP A.02.02:2018

21

i) informații privind costurile de întreținere. 12.2 Sistemele de clasificare actuale sunt revizuite pentru a se adapta la utilizarea BIM. Sistemul de clasificare se aplică pentru toate tipurile de lucrări și trebuie să asigure aspectele operaționale, cum ar fi distribuirea lucrului, măsurarea și gestionarea progresului și a costurilor de lucru, precum și schimbărilor. Acest lucru trebuie să se facă într-un mod logic și în conformitate cu SM ISO 12006-2, care prevede un cadru pentru adoptarea națională, și care ajută la atingerea acestui obiectiv.

13 Căi de comunicare referitoare la proiect

13.1 Generalități 13.1.1 Conducătorul de proiect și Managerul de proiect trebuie să elaboreze un plan al căilor de comunicații referitoare la proiect, care stabilește toate canalele de comunicație și procedurile care urmează să fie utilizate pentru pregătirea, identificarea, distribuirea, stocarea și compensarea tuturor comunicațiilor. 13.1.2 Informațiile de proiect fundamentale trebuie să urmeze procesele descrise în BS 1192 [5] și PAS 1192-2 [6], care trebuie să fie încorporate în planul de comunicații referitoare la proiect. Planul de comunicații trebuie să fie integrat în planul general al proiectului.

13.2 Metode de comunicații 13.2.1 Metodele moderne de comunicații au crescut în mare măsură viteza în care oamenii pot comunica, dar ele sunt uneori utilizate într-un mod necontrolat. Metodele de comunicații care nu necesită transmiterea de formate definitive, cum ar fi documentele duplicate sau operarea într-un protocol de comunicații electronic controlat (de exemplu, utilizarea telefonului în cazul în care nu există nici o înregistrare de tranzacții), trebuie să fie controlate, precum și informațiile importante sau acordurile confirmate definitiv și identificabile. 13.2.2 Ca un minim, procedurile trebuie să clarifice ceea ce constituie predarea, înregistrarea și confirmarea transmisiilor.

13.3 Canale de comunicare

13.3.1 Procesele de lucru în activitatea de colaborare conform BS 1192 [5] și PAS 1192-2 [6] asigură că membrii echipelor de proiectare sunt informați reciproc cu activitățile generale și progresele înregistrate, precum și cu detalii privind soluțiile tehnice de proiectare prin intermediul CDE. Cu toate acestea pentru a menține o comunicare eficientă între echipa de proiectare, client/angajator și echipa de conducere a proiectului, de asemenea trebuie stabilite metodele curente privind comunicarea. 13.3.2 Conducătorul de proiect, Managerul de proiect, precum și Managerii echipei de proiectare, trebuie să stabilească și să aprobe centrul de comunicații în cadrul echipei de proiectare și, sisteme de aprobare a tuturor comunicațiilor dintre echipa de proiectare, agenții externi și client. Pentru proiectele realizate în conformitate cu PAS 1192-2 [6] ar putea fi implicați Managerii de informații. 13.3.3 În cazul în care comunicațiile sunt legate de modificări privind resursele echipei de proiectare sau probleme de gestionare ale proiectului, trebuie să fie consultat Managerul echipei de proiectare corespunzător. 13.3.4 Managerii echipelor de proiectare trebuie să fie informați și să aprobe, în cazul în care sunt necesare relațiile dintre unitatea lor de sarcină privind proiectarea, alte unități de sarcini privind proiectarea și Managerul de proiect. 13.3.5 Autorii de proiectare trebuie să comunice direct în mod oficial canalelor stabilite, cum ar fi întâlnirile de echipă; ei pot, de asemenea, să comunice neoficial, însă prevederea rezultatelor a unei astfel de comunicații trebuie să fie înregistrată și validată.

CP A.02.02:2018

22

13.4 Raportarea progreselor

13.4.1 Managerul de proiect trebuie să emită regulat rapoarte de progres cu privire la programul de proiectare către Conducătorul de proiect și către membrii echipei de proiectare. Rapoartele de progres trebuie să releveze orice abateri existente sau posibile din planul proiectului și motivele acestora. Managerul de proiect trebuie să fie responsabil pentru asigurarea măsurilor de rectificare pentru rezolvarea oricăror probleme care apar. 13.4.2 Managerii echipelor de proiectare trebuie să furnizeze Managerului de proiect rapoarte de progres, la o frecvență convenită, conținut și format, pentru consolidarea în raportul de progres al Managerului de proiect.

13.5 Documente și date de distribuție

13.5.1 Conducătorul de proiect trebuie să fie responsabil pentru asigurarea faptului că documentația de proiectare și datele sunt strict controlate și diseminate în mod eficient către destinatari. Un sistem de distribuție al documentelor/datelor oficiale focalizate pe principiile CDE (a se vedea Nota 2) trebuie să fie concepute, convenite și utilizate de către toți participanții. Este responsabilitatea fiecărui Manager echipei de proiectare și a altor participanți să determine când o comunicare neoficială este întocmită în cadrul sistemului. Documentele electronice trebuie să se supună sistemelor cu strictețe egale celor documente pe hârtie. 13.5.2 Sistemul de distribuție al documentelor trebuie să includă o metodă standard de identificare pentru toate documentele/mulțimi de date oficiale ale proiectului, inclusiv cu cel puțin un titlu concis de proiect și un cod de referință al proiectului, care este aplicat indiferent de alte metode de identificare utilizate de către participanți pentru propriile obiective. Obiectivul este de a asigura trasabilitatea și controlul documentației de proiectare în întregime. NOTA 1 - Evaluarea CPIx asigură liste de verificare pro-forma, care pot fi ghidate și descărcate, agenda de întâlniri și monitorizarea proceselor verbale care cuprind aspecte ale comunicațiilor oficiale [17]. NOTA 2 - CDE descris în BS 1192 [5] și BIP 2207 [11] reprezintă coordonarea de bază și procesul de predare pentru informații de prezentare. PAS 1192-2 [6] adaugă cerințe suplimentare pentru date non-grafice.

14 Costuri pentru client/angajator

14.1 Costurile pentru client cuprind, de obicei următoarele: a) asigurarea internă de informații, de luare a deciziilor și de monitorizare a proceselor de proiectare și de construcție; b) servicii financiare, juridice, profesionale, sau de altă natură pentru determinarea necesităților, obținerea locului, vizarea permisiunii de planificare etc.; c) angajarea unei echipe de management în cadrul proiectului; d) angajarea unei echipe de proiectare; e) construcția, și f) exploatarea și întreținerea construcției finisate (cost de utilizare sau cost de proprietate). 14.2 Unele dintre cele expuse mai sus pot fi combinate conform metodelor de achiziții. Importanța relativă a costurilor și a eficienței acestora asupra rezultatului final pe durata proiectului trebuie să fie luate în considerare. De exemplu, taxele de expertiză reprezintă o parte foarte mică din costurile generale în perioada principală a unui proiect atunci când se analizează toată durata sa, dar ele au cea mai mare influență asupra eficacității întregii construcții. 14.3 Insuficiențele în proiectare rareori pot fi rectificate și pot afecta performanța construcției în mod semnificativ, dar, de asemenea, o proiectare în detaliu reflectată poate face mai mult decât eficiența preconizată în modul în care funcționează proiectul finit.

CP A.02.02:2018

23

14.4 Toate costurile trebuie să fie optimizate ori de câte ori este posibil să se ajungă la cel mai avantajos cost total al planului, în conformitate cu politica financiară a clientului/angajatorului. Costurile operaționale (a se vedea 14, f)) trebuie să fie definite folosind metode aprobate pentru demonstrarea avantajelor costurilor pe termen lung.

15 Managementul resurselor umane

15.1 Abilitățile și disponibilitatea personalului de specialitate și tehnic trebuie să fie corespunzător cu volumul de muncă anticipat. Aceasta este o prevedere a celor mai multe coduri de conduită emise de către instituții de specialitate. 15.2 Gestionarea corespunzătoare, personal administrativ și de altă natură, necesar pentru a îndeplini cerințele trebuie să fie evaluat, astfel încât resursele acceptabile să poată fi planificate. 15.3 Cu toate că permanent nivelurile personalului trebuie să fie în mod ideal menținute constant, planificările trebuie să fie făcute pentru afacere cu suprasarcini pe termen scurt (cum ar fi utilizarea agenției de personal sau subînchirierea muncii) în condiții controlate și aprobări corespunzătoare, după caz. 15.4 Pe parcursul procesului de planificare factorii care ar putea afecta în viitor disponibilitatea sau eficacitatea personalului trebuie să fie identificați. Noul personal trebuie să fie instruit în mod corespunzător și trebuie să fie permis timp pentru continuarea dezvoltării profesionale.

16 Inovarea și managementul de valoare

16.1 Privind gestionarea inovării, riscurile însoțitoare trebuie să fie evaluate și controlate. Inovarea ar putea fi bineînțeles prezentă, cum ar fi evident, în proiectarea inovativă în ansamblu, ale căror principale caracteristici de proiectare sau utilizarea materialelor, sau ar putea fi mai puțin evidentă și mai probabil să fie trecută cu vederea, cum ar fi introducerea elementelor în afara construcției. 16.2 S-ar putea implica mai puține procese obișnuite, cum ar fi oficial Proiectarea pentru Fabricație și Asamblare (DFMA). Studiul rezultatelor de cercetare și dezvoltare privind riscurile, la fel de bine ca și identificarea cerințelor de testare în timpul duratei de execuție a proiectului sunt cruciale pentru succesul proiectelor inovatoare. 16.3 O politică și procedura însoțitoare trebuie să fie dezvoltată pentru a prevedea un control satisfăcător al proiectării inovatoare. Tot ceea ce este cu adevărat inovator trebuie să fie introdus în registrul de riscuri și clientul trebuie să fie informat cu privire la propunerile de a aplica caracteristici inovatoare cu toate aprobările confirmate. 16.4 Inovarea poate fi esențială pentru promovarea succesului unui proiect sau a unei organizații și, astfel, trebuie să fie stimulate în mod activ. 16.5 VM trebuie efectuat în conformitate cu SM EN 12973, care descrie procesul în detaliu și arată modul în care activitățile VM în cadrul unui proces general cuprinde contribuțiile VM la exercițiul prezentat în Tabelul 3.

Tabelul 3 – Management de Valoare

SM EN 12973 etapa procesului

Contribuția VM CIC Domeniul de aplicare a serviciilor (indicativ)

Inițiere Stabilirea cererii și rezultatului Dosar

Concept Îmbunătățirea strategiei Concept Definiție

Fezabilitate Sporirea viabilității Proiectare

Implementare Maximizarea eficienței costului Construire și comisie Predare și lichidare

Utilizare Îmbunătățirea produsului sau procesului Exploatare NOTĂ - Coloana „Domeniului de aplicare a serviciilor CIC” este inclusă aici pentru comparație, aceasta nefiind inclusă în SM EN 12973.

CP A.02.02:2018

24

17 Informații tehnice

17.1 Informațiile tehnice pot conține documente prevăzute de lege, standarde, coduri practice, precum și alte informații publicate, inclusiv literatura de afacere. Astfel de informații sunt disponibile în mod normal, de la una sau de la mai multe surse, cum ar fi: a) biblioteci interne; b) biblioteci externe (publice, instituționale, educaționale industriale/comerciale); c) baze de date de informații [a se vedea, de asemenea f)]; d) fabricație; e) specialiști, consultanți și surse de proprietate; și f) format electronic prin intermediul mediului de stocare și internet, fie ca versiune electronică a informațiilor convenționale sau date interoperabile pentru utilizare în cadrul unui sistem BIM. 17.2 Managerul echipei de proiectare trebuie să fie responsabil pentru a asigura sursele corespunzătoare de informații tehnice, care sunt disponibile și aplicarea unor proceduri eficiente de validare înainte de a fi integrate într-o proiectare.

18 Manual, introducerea CAD și BIM 18.1 Responsabilitatea pentru introducerea, dezvoltarea și susținerea utilizării sistemelor CAD și/sau BIM trebuie să fie clar definite. În cazul în care este necesar, acest lucru trebuie să conțină dirijarea acestor sisteme și manualul de proiecte practice, instrucțiuni în curs de dezvoltare pentru păstrarea desenelor tehnice înregistrate și de autorizarea persoanelor care au dreptul de a efectua o schimbare. 18.2 Procedurile pentru control și stocarea sigură a copiilor de rezervă ale sistemelor de date CAD și BIM trebuie să fie bine definite și aplicate cu strictețe. SM EN ISO/IEC 27000 cuprinde standarde de securitate ale informațiilor publicate în comun de către ISO și Comisia Internațională Electrotehnică (IEC). Acesta prevede recomandări privind cele mai bune practici în gestionarea securității informației, a riscurilor și a controalelor în contextul unui sistem de coordonare a securității informației globale (SMSI). 18.3 Unii clienți/angajatori ar putea avea cerințe speciale, care sunt o premisă obligatorie a Comisiei. Ghidurile, cum ar fi BS 1192 [5], PAS 1192-2 [6] și procesele de suport, cum ar fi protocolul CPIx [17] este de natură să conducă la proceduri de a deveni standardizate și aplicate, în general, în formate recunoscute pentru diferite proiecte. 18.4 Utilizarea de tehnologii necesită o instruire specifică legată de hardware și software. Procedurile corespunzătoare, cum ar fi instruirea prevăzută de către furnizorii de software, trebuie să fie puse în aplicare pentru a asigura și monitoriza această necesitate. 18.5 Desenele tehnice și datele produse cu ajutorul unui sistem CAD sau BIM, trebuie cel puțin să îndeplinească aceleași cerințe, inclusiv de verificare, ca și cele care sunt descrise în manual. 18.6 Atunci când are loc alegerea sistemului hardware și software, trebuie să fie luate în considerare compatibilitatea acestora cu sistemele utilizate de către clienți/angajatori, de către alte echipe de sarcini și contractori în domeniul construcțiilor cu care organizația lucrează. Protocolul CPIx [17] prevede un format IT pentru estimare și centrare.

19 Gestionarea înregistrărilor

19.1 Echipele de proiectare necesită în mod corespunzător gestionarea de suport administrativ pentru a lucra eficient. Dimensiunea acestui suport depinde de mai mulți factori, cum ar fi mărimea și natura organizației și mărimea și complexitatea proiectului etc. 19.2 Procedurile trebuie să fie definite, iar în mod corespunzător personalul dirijat să furnizeze servicii, cum ar fi:

CP A.02.02:2018

25

a) corespondență de exemplu, mail-rile de intrare și de ieșire, facsimil, înregistrarea convorbirilor telefonice; b) gestionarea depozitului reglementar și documentației, de exemplu sisteme de stocare și recuperare, sortare prin eliminare și programe de distrugere, arhivare; c) aprovizionarea cu papetărie și alte consumabile de birou, generale IT și comunicații; d) securitate pentru a proteja informațiile confidențiale și echipamente de valoare; e) finanțe, contabilitate și control de cost, servicii, cum ar fi achitarea salariilor, V.A.T., care se ocupă cu HM Venit și Vămi; f) asigurare pentru acoperirea despăgubirii profesionale, obligația angajatorului, diverse asigurări necesare în domeniul construcțiilor, clădiri și conținuturi; g) transport, inclusiv vehicule, întreținere, închiriere, drivere; h) sănătatea și siguranța în ceea ce privește personalul, premise și site-uri; i) sursele de consiliere juridică, cum ar fi drepturile de autor; j) acorduri de managementul facilităților, conform SM SR EN 15221-2; k) bunăstarea personalului; l) documentația privind instrumentele și echipamentele tehnice. 19.3 SM SR ISO 15489-1 prevede îndrumări privind gestionarea înregistrărilor. BIP 0008-2 [18] prevede îndrumări privind gestionarea înregistrărilor electronice și, în special admisibilitatea lor legală.

20 Echipament tehnic

20.1 Cerințele unei organizații pentru inspectare, măsurare și control și alte echipamente tehnice trebuie să fie evaluate în mod regulat. În cazul în care este necesar, trebuie să se prevadă instruirea în utilizarea echipamentelor. În cazul în care sunt deținute instrumente de control sau de măsurare, acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător, verificate, calibrate și întreținute în conformitate cu SM SR EN ISO 10012. 20.2 Fiecare element trebuie să aibă recordul de calibrare și de întreținere înregistrate într-o evidență, depusă într-un mod accesibil și arhivat în conformitate cu procedurile de coordonare ale înregistrărilor, întreținere și reparații. Responsabilitatea pentru deținerea și emiterea de echipamente trebuie să fie clar definite. 20.3 Instrumentul de închiriere este o alternativă privind proprietatea pentru echipamentul care este uneori folosit. Controalele de calibrare și precizie trebuie să fie la fel de riguroase pentru echipamente închiriate ca și pentru echipamentele deținute, și ar trebui să fie efectuate în conformitate cu SM SR EN ISO 10012.

21 Asigurarea proiectării, control și alte servicii conexe 21.1 Procesele de achiziții privind serviciile de asigurare privind proiectarea și controlul sunt parțial determinate de alegerea traseului de achiziție (inclusiv contractele de numire profesionale), în special în ceea ce privește deciziile finale privind achizițiile efectuate și chestionarele de construcție calificativă (a se vedea PAS 91 [19] pentru informații suplimentare). 21.2 Condițiile pot cuprinde: a) experiența și calificarea, care pot include apartenența la un anumit nivel al instituției de specialitate sau de către organismul similar. Experiența poate conține: 1) sectorul clientului; 2) gen de facilitate; 3) metode de construcții/categorii; 4) relații anterioare cu ceilalți membri din echipă; 5) alte conexiuni inverse; și b) resurse/oameni în ceea ce privește capacitatea generală, și în special, a oricăror persoane hotărâtoare; c) sisteme: 1) management al calității; 2) management al mediului înconjurător; 3) bună funcționare și siguranță;

CP A.02.02:2018

26

4) oportunități egale; d) asigurări; și e) stabilitate financiară.

22 Extragerea cerințelor privind datele

22.1 În mod clasic, dosarele de la angajatori/clienți sunt cuprinzătoare și distinctive, dar acestea sunt uneori insuficiente. În cazurile în care dosarul este insuficient, informațiile trebuie să fie interpretate și să fie explicate, astfel încât angajatorul/clientul să-l poată înțelege și să intre în posesiune. 22.2 Managerul de proiect trebuie să asigure că echipele de proiectare corespunzătoare au competența necesară pentru a obține un dosar în care cerințele privind datele să poată fi realizate în conformitate cu PAS 1192-2 [6] pentru informații suplimentare. 22.3 Acest lucru este deosebit de important pentru proiectele BIM deoarece în cazul acestora șirurile de precizări/repere sunt construite în mod consecvent. Fluxul și schimbul de informații trebuie, de asemenea, să fie gestionat. 22.4 Cu scopul de a fi utilizat BIM în mod eficient, dosarul trebuie să precizeze întrebări simple de limbaj formal în vederea răspunderii cerințelor de date. 22.5 Aceste întrebări și cerințe de date se reflectă la fiecare etapă a procesului. Unele dintre acestea sunt de natură generale și pot fi utilizate ca un set de întrebări standard, unele sunt particulare angajatorului/clientului și altele sunt particulare proiectului. PAS 1192-2 [6] prevede îndrumări complete și specifice cu privire la acest lucru. Informații cu privire la proiectele care nu sunt în format BIM sun reflectate în BS 1192 [5].

23 Proprietatea intelectuală și drepturile de autor

23.1 Atunci când persoanele creează un material, care face parte dintr-o proiectare, respectiv o generează în calitate de proprietate intelectuală (în continuare - IP). Angajatorul/clientul, în general, utilizează proprietatea intelectuală ca urmare a obiectivelor privind realizarea lucrărilor pe care le-au confirmat, dar cei care lucrează la un proiect și colaborează cu IP au un interes în a menține un grad de control asupra acesteia. 23.2 Managerul de proiect este responsabil de asigurarea compatibilității tuturor condițiilor contractuale și de procedurile de operare, inclusiv cele legate de IP, în colaborare cu Managerii echipelor de proiectare. 23.3 Privind proiectele BIM corespunzător pentru nivelul 2 (a se vedea Figura 1), acest principiu este păstrat și în Protocolul BIM CIC [8], care este destinat să fie integrat în toate contractele directe dintre angajator și membrii echipei de proiect conținând dispoziții pentru realizarea acestuia cu un sistem partajat de date electronice. Acesta precizează că angajatorul/clientul este responsabil pentru asigurarea acelorași condiții în vigoare cu fiecare membru al echipei de proiect. 23.4 Angajatorul/clientul în mod normal, lasă în libertate această responsabilitate de a lua decizii Managerului de proiect și Managerilor echipelor de proiectare, care cer sfaturi de la Managerul de interfață în proiectare privind probleme, cum ar fi preexistența IP. 23.5 Atunci când un material a fost creat de către părți terțe, este necesar de un sistem BIM. Proprietarul BIM trebuie să garanteze că au drepturi IP de a utiliza acel material. 23.6 Drepturile de autor urmează același model ca și IP. Practica documentului normativ ne arată că autorul informațiilor originale își păstrează proprietatea acestei informații și drepturile de autor, acestea fiind brevetate și autorizate altor părți sub condiții fixate.

CP A.02.02:2018

27

24 Gestionarea procesului de proiectare 24.1 Procesul de a câștiga o autorizație de proiectare nu se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului Ghid. Pentru mai multe informații cu privire la procesele de achiziție a se vedea BS 8534 [7]. 24.2 În măsura în care este posibil, proiectarea detaliată a clădirii, trebuie să fie finalizată înainte de a începe prezentarea informațiilor, precum și desenele tehnice și caietul de sarcini trebuie să fie finalizate înaintea acțiunii de licitație și de construcție. Cu toate acestea, în practică, pregătirea informațiilor de prezentare, deseori se suprapune cu proiectarea detaliată și de construcție. 24.3 Uneori suprapunerea poate fi avantajoasă, de exemplu, în racordarea programelor generale ale proiectului și utilizarea eficientă a aptitudinilor de proiectare ale constructorilor de specialitate. Cu toate acestea, suprapunerea poate da o ascensiune coordonării tehnice și dimensionale slabe, rezultarea în prelucrare cheltuitoare și defecte. 24.4 Proiectarea este un proces extrem de iterativ, cu multe dependențe complexe între elemente, precum și multe cicluri de analiză și de cercetare. Planurile generice și specifice procesului de proiect (a se vedea Capitolul 10 și Figura 4) dirijează acest proces în ansamblu. 24.5 Aplicarea acestor procese oferă o bază pentru cerințele de management al informațiilor de proiectare pentru desene, specificații și modele de performanță și inițiale. Aceste documente recomandă utilizarea altor convenții, în special: CIC Scope of Services [10]; Outline Scope of Services for the Role of Information Management [9]; COBie UK 2012 [20]; CIC BIM Protocol, First Edition, 2013 [8]; Employer’s Information Requirements (EIR) [21]; CPIx Protocol [17].

25 Mandat de analiză prematur

25.1 Înainte de a efectua un angajament pentru a continua cu un proiect, fiecare Manager echipei de proiectare, trebuie să confirme că analiza este corespunzătoare pentru acceptare prin stabilirea următoarelor: a) analiza propusă este acceptabilă din punct de vedere financiar; b) sunt disponibile suficiente informații pentru a evalua cerințele tehnice și materiale; c) resursele tehnice și de întreținere corespunzătoare sunt planificate să fie disponibile pentru a iniția analiza propusă; și d) toate riscurile percepute pot fi conținute în limite acceptabile prin efectuarea unei analize de risc și aplicarea tehnicilor eficiente de gestionare a riscurilor. 25.2 O listă de verificare trebuie să fie disponibilă, care necesită o hotărâre cu privire la caracteristicile cele mai convenabile de a cauza o contingență. Aceste caracteristici pot fi incluse în categorii, cum ar fi: a) program fix; b) structura echipei complexe; c) cerințe tehnice sau operaționale extreme sau inovatoare; d) materiale necunoscute sau metode de construcție; e) proiecte internaționale care ar putea include comunicarea în diferite limbi, în conformitate cu legislația și standardele necunoscute, condițiile climatice extreme, probleme de acces și de manipulare, precum și disponibilitatea materialelor și a echipamentelor. Această listă nu este exhaustivă și trebuie să fie extinsă cu o investigație a problemelor și oportunităților din trecut. 25.3 După finalizarea acestor investigații, Managerul echipei de proiectare trebuie să decidă dacă să recomande aprobarea (cu modificări condiționate interne sau externe, după caz), sau să respingă mandatul la nivelul de conducere corespunzător în cadrul organizației.

CP A.02.02:2018

28

25.4 Ar putea fi necesar să se țină seama de aspectele strategice și comerciale mai vaste în afara domeniului de aplicare al investigației Echipei de Manageri specifice Sarcinii, de exemplu, indiferent dacă să accepte mandate marginale pentru a asigura un flux curent pentru un lucru profitabil.

26 Dosar de proiectare

26.1 Interpretarea dosarului de proiect 26.1.1 Un dosar de proiect al clientului/angajatorului este rareori suficient de detaliat pentru a îndeplini cerințele de proiectare și, prin urmare, un dosar de proiectare trebuie să fie dezvoltat. 26.1.2 Dosarul de proiectare trebuie să asigure o interpretare tehnică cuprinzătoare a dosarului de proiect pentru disciplinele componente în cadrul echipei de proiectare. Trebuie, de asemenea, legate de un plan de lucrări. Conducerea privind proiectul, precum și dezvoltarea dosarului de proiectare este redat în 8.3. De obicei, este responsabilitatea Managerului de proiect, prin coordonarea contribuțiilor din partea unităților privind sarcinile de proiectare, pentru a dezvolta un dosar de proiectare și pentru a se asigura că proiectarea este realizată în mod corespunzător, ținând seama de constrângerile de costuri și de program.

26.2 Gestionarea dezvoltării dosarului 26.2.1 Dezvoltarea dosarului necesită ca echipa de proiect și/sau unitățile individuale specifice sarcinii de proiectare să desfășoare activități, cum ar fi: a) asamblarea tuturor informațiilor relevante; b) inițierea unor studii, dacă este cazul; c) testarea de soluții alternative; d) elaborarea unui sistem de scheme; și e) pregătirea schemei ciclului de viață a planului de cost, ce cuprinde proiectarea, construcția și costurile operaționale. 26.2.2 Cerințele stabilite de către client/angajator trebuie să fie legate și de alți factori pe care clientul s-ar putea să nu le cunoască, cum ar fi următoarele: a) legislația; b) standarde; c) aplicare competentă; și d) necesități ale proceselor ulterioare. 26.2.3 Date ce sunt obținute sau generate în timpul unui proces de dezvoltare al dosarului, pentru a fi utilizat în proiectare, trebuie să fie înregistrate.

26.3 Dosar consolidat 26.3.1 Atunci când dosarul a fost desfășurat până la punctul în care acesta poate fi utilizat pentru proiectarea detaliată, trebuie prezentat clientului/angajatorului ca un dosar consolidat. Odată acceptat, acesta este deținut de către client/angajator și modificările ulterioare trebuie să fie evitate, dacă este posibil. Dacă modificările sunt esențiale acestea trebuie să fie aprobate de către client/angajator. În general, dosarul consolidat ia forma unui raport al clientului/angajatorului, care oferă informații suficiente cu privire la intențiile de proiectare, astfel încât clientul/angajatorul și echipele de proiectare sunt clarificate în ceea ce urmează a fi proiectat. 26.3.2 Un raport al clientului/angajatorului trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: a) introducere (scopul raportului clientului/angajatorului și importanța acestuia cu privire la client); b) lista participanților principali (client/angajator, echipe specifice sarcinii, cum ar fi arhitect, inginer, specialiști etc.); c) identificarea personalului de proiectare și a altor resurse importante;

CP A.02.02:2018

29

d) cercetări întreprinse și consecințe; e) discutarea opțiunilor, constrângerilor, recomandărilor și concluziilor; f) descrierea soluției de proiectare propuse, inclusiv: 1) adunarea/interpretarea funcțională/operațională, precum și orice alte cerințe specifice ale clientului/angajatorului; 2) ipoteze și obiective cu privire la condițiile de mediu și altele, cum ar fi Metoda de Evaluare Ecologică a Eficienței Clădirii (BREEAM) - date țintă; 3) ipoteze și obiective cu privire la cerințele operaționale de durabilitate/fiabilitate/întreținere; g) cerințe și dispoziții speciale; h) aspecte legislative (salubritate, siguranță, mediu etc.); i) limitări (aspecte care se pot încadra la nivelul așteptărilor clientului); j) risc tehnic (condiții de poziționare, utilizarea materialelor, alegerea unor soluții privind servicii în domeniul construcțiilor etc.); k) problemele de construcție; l) planul de cheltuieli, inclusiv: m) cost de capital; n) cost operațional/cost de utilizare: 1) continuarea programului de proiectare; 2) desene, modele și alte materiale reprezentative; și p) calcule justificative. 26.3.3 Raportul clientului trebuie să fie prezentat clientului/angajatorului la data convenită pentru un comentariu într-o perioadă stabilită și pentru aprobare la o dată hotărâtă.

26.4 Verificarea modificării dosarului 26.4.1 Modificările cerințelor clientului/angajatorului după aprobarea dosarului consolidat sunt potrivit să execute unele lucrări întocmite anterior ca fiind lipsite de succes. Clientul/angajator trebuie să fie informat atunci când se petrece această tranziție și că astfel de modificări sunt adecvate de a atrage asupra sa un timp și/sau penalitate de cost, iar în unele cazuri, ar putea chiar compromite alte aspecte legate de proiectare. 26.4.2 Toate modificările ulterioare ale dosarului trebuie să fie înregistrate și raportate în mod oficial clientului/angajatorului și Managerilor echipelor de proiectare cu o evaluare cuprinzătoare a consecințelor potrivite. În cazul în care o schimbare ar putea avea un efect semnificativ asupra salubrității, siguranței, costului, timpului sau fiabilității, implicațiile trebuie să fie evaluate prin trimitere înapoi în măsura în care este necesar în procesul de proiectare. Părțile probabile de a fi afectate trebuie să fie informate cu privire la orice risc sporit, care ar putea rezulta din astfel de modificări. 26.4.3 Forma actuală a dosarului consolidat trebuie să fie întotdeauna identificabilă și respectată de către toți cei implicați în procesul de proiectare.

27 Etape de proiectare

27.1 Dispoziții generale În industria construcțiilor s-a elaborat o serie de planuri (a se vedea Capitolul 9 și Figura 4), fiecare corespunzător pentru o disciplină distinctă, model de proiect sau de construcție, cu diferențe de terminologie și nivelul de rafinare al informațiilor la frontierele etapei. Există, de asemenea, diferențe de accentuare între acțiunile care urmează să fie luate și rezultatele care trebuie obținute.

27.2 Planuri și schimburi de date 27.2.1 Dezvoltarea proceselor de utilizare BIM și în special utilizarea acestuia în domeniul achizițiilor publice a adus cu privire la noțiunea de schimburi de informații bine definite, care scot în evidență schimbul practic continuu între participanții la proiect ca și în CDE, publicat pentru prima dată în BS 1192 [5]. În protocoalele de achiziții guvernamentale, în general, acestea coincid cu deciziile clientului și devin cerințe inflexibile ale clientului.

CP A.02.02:2018

30

27.2.2 Puncte de schimb de informații reprezentative și puncte de decizie ale clientului/angajatorului sunt prezentate în Figura 5, în raport cu planul (în acest caz, CIC [10]). Pentru proiectele BIM atât achizițiile guvernamentale, cât și achizițiile private sunt planificate să urmeze un model similar și, în practică, se așteaptă ca toate aceste procese să fie supuse unor definiții distinctive proiectului și obținerea de iterație care implică schimburi specifice și distincte de informații colectate în etapele cheie. 27.2.3 Utilizarea sistemului, de asemenea, beneficiile proiectelor non BIM și utilizarea noțiunii modelului din Figura 5 pot fi admise pentru a înțelege informațiile de proiect colectate, atunci când au fost reunite (la fel ca în CDE menționat mai sus) descrie fiecare aspect al proiectului.

27.3 Integrarea procesului 27.3.1 Procesul de CDE este relativ strategic în ceea ce abordează necesitatea unei singure surse a tuturor datelor care pot fi colectate, gestionate și diseminate precum și integrate în procesul de aprobare. Având o singură sursă este o bună îmbunătățire în comparație cu disciplinele care lucrează în solitudine relativă. 27.3.2 Participarea activă la diverse tehnici, cum ar fi Planificarea Tehnică de Proiectare Analitică (ADePT – desfășurată la Departamentul de Inginerie Civilă și de Construcții, Universitatea Loughborough), LEAN (este un termen general în care sunt colectate o varietate de tehnici (de exemplu, Just in Time – exact la timp) și utilizat primordial pentru a elimina deșeurile din procese fără a afecta produsul), alte sisteme de proprietare sau sisteme de comenzi permite o singură sursă care urmează să fie utilizată pentru întregul său potențial. De exemplu, ADePT dă prioritate activităților și studiază regulat din feedback, astfel încât soluțiile cunoscute pot fi reutilizate și în mare măsură, perfecționate precum și beneficierea de eficiență și fiabilitate. În mod similar, în unele moduri CDE este un proces LEAN, dar la un nivel mai detaliat. 27.3.3 Tehnicile LEAN, cum ar fi controlul fluxului de lucru, structurarea lucrului și studierea din feedback, de asemenea, susțin lucrările detaliate. Există și alte sisteme și tehnici care pot fi aplicate. Lucrarea detaliată cuprinde, în special, activitatea de proiectare a diferitelor discipline, în general, condusă de proiectarea spațială funcțională și asigură coordonarea și implementarea calculului și altele, de multe ori instrumente specifice disciplinei, pentru a ajunge la soluții privind problemele funcționale, de mediu, vizuale și de altă natură.

28 Validarea progresului 28.1 Validarea progresului trebuie să fie planificat în sistem. Acțiuni precum urmează trebuie să fie luate la sfârșitul fiecărei etape al planului și la alte puncte semnificative în cadrul proiectului după cum este necesar: a) verificarea dacă etapa sau obiectivele generale sunt/au fost îndeplinite; b) pregătirea pentru următoarea etapă de re-evaluarea resurselor și programului. Acest lucru ar putea însemna menținerea într-o etapă deschisă și de suprapunere cu următoarele etape sau transferul unor elemente specifice etapei următoare, astfel încât etapa existentă să poată fi închisă. Înregistrări oficiale cu privire la orice astfel de modificări trebuie menținute; și c) verificarea dacă au fost obținute toate autorizațiile (de exemplu, pentru cheltuieli). 28.2 Derularea întâlnirilor privind proiectarea trebuie să aibă loc la intervale de timp convenite pentru a monitoriza progresul împotriva programului. Informațiile restante sau acțiunile trebui să fie identificate, înregistrate și finalizate. 28.3 Schimbul de desene tehnice, documente și alte informații de proiectare precum și date trebuie să fie monitorizate în mod consecvent prin intermediul CDE.

29 Controlul datelor de proiectare

29.1 Un Mediu de Date Comun (CDE) trebuie să fie pregătit în conformitate cu BS 1192 [5] și, pentru proiectele BIM, în conformitate cu PAS 1192-2 [6].

CP A.02.02:2018

31

29.2 Procedurile de control al schimbului de proiectare trebuie să fie convenite între unitățile de sarcini specifice proiectării, astfel încât unitatea de lucru specifică sarcinii de proiectare nu este modificată în mod unilateral de către alta, precum și nici o modificare de proiectare nu poate reduce circuitul procedurilor CDE stabilite în BS 1192 [5] și PAS 1192-2 [6]. 29.3 În unele cazuri, sunt necesare modificări de proiectare. Acestea trebuie să fie semnalate cât mai curând posibil, printr-un sistem de avertizare neîntârziat de notificare și adresat cu aceeași strictețe, precum și procesele, ca proiectarea inițială. Modificările trebuie să fie efectuate numai atunci când au fost primite aprobările corespunzătoare. 29.4 Contabilitatea costurilor privind modificările și înregistrarea acestora trebuie să fie exacte pentru a fi adăugate la mecanismele de feedback pentru proiectul respectiv și, în general, de informare privind studiul. Managerul de proiect este responsabil pentru efectuarea controlului schimbărilor de raportare către client/angajator, utilizând rapoarte oficiale de la Managerii echipelor de proiectare relevante, inclusiv calculul prețurilor de cost (inițial, estimări ale costurilor, dar cât mai curând posibil pentru precizarea statutului legal pe deplin).

30 Proiectare în timpul construcției 30.1 Gradul de implicare a membrilor echipei de proiectare în timpul construcției variază considerabil de la un proiect la altul și depinde de limitele atribuțiilor definite în cadrul comisiilor. 30.2 Membrii echipei de proiectare ar putea fi nevoiți să întreprindă acțiuni, cum ar fi: a) să aprobe modele (de exemplu, zidărie de cărămidă, finisaje), care ar putea implica inspecția în fabrică; b) inspectează stabilirea și examinarea de prototipuri și modele: precum și c) evaluează și aprobă modificările de proiectare și pregătește desene tehnice de înregistrare în calitate de date modularizate, după caz. 30.3 La începutul proiectelor de construcții condițiile de bază sunt stabilite, în general, din studiile geotehnice, care poate dura o perioadă considerabilă de timp pentru a fi efectuate, analizate, testate în cazul în care este necesar și asigurat de un aport de contribuții privind proiectarea fundamentului sau altă construcție subterană (de exemplu, realizarea unui tunel). 30.4 În mod clasic, secvența de proiectare corespunzătoare trebuie să urmeze soluția cuprinzătoare a acestor probleme, dar, uneori, o decizie s-ar putea să fie luată de a acoperi o cantitate determinată de suprastructura (sau alta) de proiectare bazată pe premise. Gradul de risc implicat în această abordare este redat de un șir de factori, inclusiv experiența construcțiilor adiacente și apropiate sau din alte surse de feedback. 30.5 Nivelul de risc trebuie să fie analizat, inclusiv introdus în registrul de riscuri, împreună cu scenariile de cost, astfel încât impactul privind proiectul întârziat prelungit să poată fi evaluat împotriva procesului de planificare original. 30.6 Managerul de proiect trebuie să fie responsabil pentru raportare către client/angajator cu un aport de la Managerii echipelor de proiectare și de la specialiști. Anumite organizații de angajatori ar putea avea specialiști locali, care au, de asemenea, un aport (de exemplu, unii operatori de tunel).

31 Monitorizare în timpul construcției 31.1 Membrii echipei de proiectare, care sunt responsabili de monitorizare trebuie să se asigure că aceste atribuții sunt suficiente pentru a cuprinde obligațiile lor față de client/angajator și de alte părți implicate. 31.2 Proiectanții ar putea avea nevoie de vizite la amplasament sau de ședere la fața locului pentru a rezolva problemele de proiectare. Acest lucru este deosebit de relevant atunci când anumite condiții nu pot fi stabilite cu certitudine, înainte de începerea construcției, de exemplu, condiții de bază sau detaliile structurilor existente.

CP A.02.02:2018

32

32 Testare

32.1 Testarea trebuie să includă inspecția și asistarea de testare în timpul fabricării și asamblării componentelor, materialelor și utilajelor, precum și echipamente pentru integrarea construcției. Ar putea fi necesare testări privind solurile, materialul bituminos și alte materiale similare. Testările aprobate trebuie să fie asistate în timpul dării în exploatare și rapoartele trebuie să fie elaborate cu privire la toate testările. 32.2 Cerințele de testare pentru proiect trebuie să fie stabilite de către Managerul de proiect, eventual, în consultare cu Managerii echipelor de proiectare. Metodele de testare trebuie să fie specificate de către Managerul echipei de proiectare relevante și, în cazul în care sunt disponibile și convenabile, trebuie să fie luate dintr-un standard, cod practic sau dintr-o sursă similară sigură. NOTA 1 - În cazul în care alegerea nu este restricționată în mod nejustificat sau un cost sporit în mod nejustificat, utilizarea produselor și materialelor certificate în cadrul unor scheme recunoscute ar putea fi oportune. NOTA 2 - Certificarea este o cerință de reglementare pentru anumite elemente de construcție. NOTA 3 - Asigurarea proprietății potențiale ar putea avea cerințe speciale. NOTA 4 - Perioada de valabilitate a sistemelor de certificare a unor produse, uneori, este condiționată, de asemenea, de utilizarea de instalatori certificați sau autorizați. NOTA 5 - În cazul în care se folosesc produse certificate, Managerul echipei de proiectare este responsabil pentru plasarea produselor în domeniul de aplicare al desenelor tehnice și modelelor lor de sarcini, precum și Managerul de proiect este responsabil pentru colectarea, coordonarea și păstrarea diferitelor sisteme de certificare la predarea către client după finalizarea ca parte a unui raport de predare. De asemenea, unele ar putea fi relevante pentru dosarul de salubritate și siguranță.

33 Îndeplinire

33.1 După îndeplinire, care poate fi adusă în concordanță de etapă, echipa de proiectare trebuie să examineze lucrul cât privește echipa de construcție și să înregistreze orice abateri de la dosar sau EIR și să admită acțiuni de rectificare, inclusiv intervale de timp și conținutul plăților (de exemplu, rețineri). 33.2 La finalizarea lucrului, obligațiile Managerului de proiect trebuie să conțină totalitatea următoarelor: a) drept date modularizate (de exemplu, desene tehnice și specificații ca modele și date modularizate etc.). De la conceptul direct de construcție până la finalizare și predare, are loc permutarea datelor de la generale și, probabil, bazate pe performanță de a deveni distinctive (de exemplu, care descriu produse distincte) și prescriptive. Datele de predare trebuie să conțină particularități și să păstreze suficient cerințele de performanță, astfel încât viitoarea reînnoire/înlocuire (din cauza unor lucrări de întreținere, de avarie etc.) să se bazeze pe cerințele inițiale de performanță la fel de bine sau în loc de cum ar fi preconizat. De asemenea, trebuie să fie incluse toate datele de pornire LiDAR sau alte date de cercetare. b) certificat de audit al modificărilor în decursul construcției. Modificările pot avea caracteristici semnificative de proiectare de la o extremă către substituții de componente minore la cealaltă extremă. Toate aceste modificări trebuie să fie înregistrate, iar aceste informații ar putea fi utile în anunțarea deciziilor de reînnoire/înlocuire. c) exploatarea și întreținerea informației, în conformitate cu cerințele contractuale și EIR; d) salubritate și siguranță (CDM aferent și alte proiecte distinctive); și e) date active într-o formă cerută în contract/EIR. În cazul proiectelor BIM cerințele privind datele sunt destul de distincte, iar procesul este de a transforma informațiile BIM într-un ModeI de Informații Activ (AIM). Contractul poate să solicite formate de date neutre. 33.3 Echipa de proiectare ar putea fi implicată în prestarea sau organizarea cursurilor de instruire pentru personalul clientului, care ar putea fi nevoit să opereze cu echipamente complexe sau sisteme noi. Componentele audio vizuale privind datele de predare, eventual sunt accesate prin intermediul unui cod de răspuns rapid (QR) sau un alt link la internet, care, de asemenea, ar putea ajuta.

CP A.02.02:2018

33

34 Funcție de ocupare

34.1 Costul de capital al unei construcții noi este în mod normal, mai mică decât costul de operare pe tot parcursul vieții sale și diferite comenzi de mărime mai mică decât valoarea la care este, contribuie la scopul acesteia pe parcursul vieții sale în funcțiune. Aceste fapte sunt principalii factori de conducere în urma introducerii BIM și a seturilor de date, care sunt o parte integrată. 34.2 A existat, de asemenea, o creștere constantă în aplicarea diferitelor forme de evaluare a funcției de ocupare a proiectelor cu unele, cum ar fi Soft Landings (inclusiv o versiune guvernamentală mandatată), care necesită o mărire a comisiei privind analiza echipei de proiectare în perioada de ocupare pentru a ușura clientul utilizator/locatar în clădirea lor nouă și să ofere un feedback valoros pentru echipele de proiectare. 34.3 Introducerea BIM este probabil, pentru a vedea o creștere a acestor metode pe măsură ce datele privind BIM devin din ce în ce mai utilizabile și eficace potrivit utilizatorilor/operatorilor. Managerul de proiect trebuie să stabilească forma și dimensiunea oricărei evaluări a funcției de ocupare și a implicațiilor de serviciu/informații la etapa anterioară în cadrul proiectului pe cât este posibil și un anumit sistem publicat urmează să fie utilizat în construcții și implementarea proceselor și protocoalelor corespunzătoare.

35 Evaluarea managementului de proiectare 35.1 La finalizarea unui proiect, o evaluare privind gestionarea procesului de proiectare trebuie să fie efectuat de către fiecare unitate de proiectare. În mod clasic, protocoalele integrate ale echipei trebuie, de asemenea, să recunoască eficiența întregii echipe care urmează să fie evaluate. 35.2 O evaluare a unității de proiectare care raportează cu privire la modificările în politică, procedură sau resurse ar fi benefice asupra proiectelor viitoare, care trebuie să fie pregătite de către Managerii echipelor de proiectare și trebuie să includă recomandări pentru efectuarea unor astfel de modificări. 35.3 În cazul în care protocoalele integrate ale echipei sunt permise, un raport de evaluare al echipei trebuie să fie elaborat de către Conducătorul echipei de proiectare de la aportul diferiților conducători pentru beneficiul feedback-ului general cu privire la aspecte de principiu și feedback specific pentru utilizare, atunci când diferite unități de proiectare lucrează împreună pe viitor.

CP A.02.02:2018

34

Anexa A (informativă)

Principiile designului universal А.1 Principiile designului universal (UD) au fost elaborate în 1997 de un grup de lucru de arhitecți, designeri industriali, ingineri și cercetători în domeniul designului de mediu, condus inițial de Ronald L. Mace la Universitatea din Carolina de Nord (North Carolina State University). А.2 Scopul principiilor este de a fi un ghid în proiectarea mediului, produselor, comunicațiilor și serviciilor. А.3 Potrivit Centrului Universal Design de la NCSU, principiile „pot fi aplicate pentru a evalua proiectele existente, pentru a ghida procesul de proiectare și a instrui designerii și consumatorii, în vederea îmbunătățirii caracteristicilor de consum a produselor și mediilor”. Principiile UD sunt stabilite în [22]. Principiul 1: Egalitatea în aplicare Design (bazat pe dreptul echității), convenabil de utilizat și adecvat spre vânzare: 1. Asigurarea cu mijloace similare (aceleași) de folosință a tuturor utilizatorilor: identice; întotdeauna; ori de câte ori este posibil; echivalente; atunci când nu există această posibilitate. 2. Evitați divizarea sau evidențierea oricărui utilizator. 3. Asigurarea inviolabilității vieții personale și securității trebuie să fie la fel de accesibilă tuturor utilizatorilor. 4. Proiectați pentru confortul și comoditatea tuturor grupurilor de utilizatori. Principiul 2: Flexibilitate în exploatare (flexibilitate în aplicare) Design adaptat la o gamă largă de preferințe și oportunități individuale: 1. Oferiți alegeri în metodele de utilizare. 2. Înlesniți accesibilitatea în utilizare cu mâna dreaptă și stânga. 3. Realizați claritate și exactitate în utilizare. 4. Asigurați adaptabilitatea la lungimea pasului utilizatorului. Principiul 3: Simplitatea și utilizarea intuitivă Utilizarea produselor este ușor de înțeles, indiferent de experiența utilizatorului, de cunoștințele, de competențele lingvistice și de nivelul de concentrare: 1. Eliminați complexitatea inutilă. 2. Fiți în concordanță cu așteptările și cu intuițiile utilizatorilor. 3. Adaptați-vă la o gamă largă a nivelului de cunoștințe și de competențe lingvistice. 4. Structurați informațiile în funcție de importanța acestora. 5. Asigurați eficiența solicitărilor și a retroacțiunii după finalizarea sarcinii (muncii). Principiul 4: Percepția informațiilor Designul oferă în mod eficient informațiile necesare utilizatorului, indiferent de condițiile din jur sau abilitățile senzoriale ale utilizatorului: 1. Utilizați modalități diferite de a transmite informațiile (grafice, verbale, tactile) pentru a duplica transmiterea informațiilor esențiale. 2. Asigurați un contrast adecvat între informațiile esențiale și mediul înconjurător (informații de fundal). 3. Maximizați „lizibilitatea” informațiilor esențiale. 4. Separați elementele astfel încât acestea să fie ușor de descris (de exemplu, să permită oferirea de indicații sau sfaturi). 5. Asigurați compatibilitatea cu diferite metode sau dispozitive, utilizate de persoanele cu dizabilități senzoriale.

CP A.02.02:2018

35

Principiul 5: Toleranța față de erori Designul minimizează pericolul și urmările adverse ale acțiunilor accidentale sau neintenționate: 1. Puneți în ordine elemente pentru a minimiza riscurile și erorile: a) elementele cele mai frecvent utilizate; b) cele mai accesibile; c) elementele periculoase eliminate, izolate sau ecranate. 2. Asigurați prevenirea pericolelor și erorilor. 3. Asigurați toleranța la erori. 4. Opriți acțiuni inconștiente în rezolvarea problemelor, care necesită vigilență. Principiul 6: Efort fizic redus Designul trebuie să fie confortabil, minimizând oboseala: 1. Să permită utilizatorului să mențină o poziție confortabilă a corpului. 2. Să se facă un efort necesar și suficient. 3. Să se reducă numărul acțiunilor repetitive. 4. Să se reducă durata efortului. Principiul 7: Dimensiuni potrivite în funcție de mobilitatea și postura utilizatorului (ergonomie) Dimensiunea potrivită și spațiul asigură acces, accesibilitate, manipulare și utilizare, indiferent de mărimea, poziția (caracteristicile structurale) și mobilitatea utilizatorilor: 1. Elementele importante trebuie să fie vizibile atât pentru utilizatorii așezați, cât și pentru cei în picioare. 2. Asigurați-vă că toate componentele sunt accesibile pentru utilizatorii așezați și în picioare. 3. Compensați variația mărimii mâinii în timpul strângerii (apucare, strângere de mână). 4. Asigurați un spațiu suficient pentru utilizarea dispozitivelor de asistență sau a asistentului personal.

CP A.02.02:2018

36

Bibliografie [1] BS 7000-2:2015 - Design management systems. Part 2: Guide to managing the design of manufactured products. [2] BS 7000-3:1994 - Design management systems. Part 3: Guide to managing service design. [3] BS 7000-10:2008 - Design management systems. Part 10: Vocabulary of terms used in design management. [4] BS 4778-2:1991 - Quality vocabulary. Part 2: Quality concepts and related definitions. [5] BS 1192:2007+A2:2016 - Collaborative production of architectural, engineering and construction information. Code of practice. [6] PAS 1192-2:2013 - Specification for information management for the capital/delivery phase of construction projects using building information modelling. [7] BS 8534:2011 - Construction procurement policies, strategies and procedures. Code of practice. [8] CONSTRUCTION INDUSTRY COUNCIL. Building information model (BIM) protocol. First Edition. London: CIC, 2013. [9] BIM TASK GROUP. Outline Scope of Services for the Role of Information Management. First Edition. London: CIC, 2013. [10] CONSTRUCTION INDUSTRY COUNCIL. Scope of services. First Edition. London: CIC, 2007. [11] RICHARDS, M. BIP 2207. Building information management – A standard framework and guide to BS 1192. London: BSI, 2010. [12] ROYAL INSTITUTE OF BRITISH ARCHITECTS. Plan of work. RIBA, 2013 (Available at http://www.ribaplanofwork.com/Download.aspx). [13] NETWORK RAIL. The guide to railway investment projects. Network rail, 2012. [14] OFFICE OF GOVERNMENT COMMERCE. The OGC Gateway™ Process: A manager’s checklist. OGC, 2013. [15] ROYAL INSTITUTE OF BRITISH ARCHITECTS. Plan of work. London: RIBA, 2007. [16] HAWKINS, G. Building Services Job Book - A project framework for engineering services (BG 1/2009). BSRIA, 2009. [17] CONSTRUCTION PROJECT INFORMATION COMMITTEE. The CPIx protocol 8). CPIc, 2013 (Available from http://www.cpic.org.uk). [18] HOWES, P. and SHIPMAN, A. BIP 0008-2. Evidential weight and legal admissibility of information transferred electronically – Code of practice for the implementation of BS 10008. London: BSI, 2008. [19] PAS 91 - Construction prequalification questionnaires. [20] BIM TASK GROUP. COBie UK 2012. London: Construction Industry Council, 2012. [21] BIM TASK GROUP. Employers Information Requirements (EIR). First Edition. London: Construction Industry Council, 2013. [22] CWA 14661:2003 CWA14661: 2003, Guidelines to standardisers of ICT products and services in the CENICT domain.

CP A.02.02:2018

37

Traducerea autentică a prezentului document în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения 1.1 Настоящий Кодекс практики в строительстве (далее - Руководство) дает рекомендации по управлению процессами проектирования (дизайна), строительства и эксплуатации на всех уровнях, для всех организаций и для всех видов строительных проектов. 1.2 Данное Руководство применимо к вновь возводимым зданиям, сооружениям, к их строительным конструкциям и изделиям, к инженерному оборудованию, оказывая поддержку в принятии проектных решений, в улучшении характеристик здания (срок эксплуатации, энергоэффективность и т. д.) и в управлении процессами проектирования. 1.3 Руководство предназначено для тех, кто работает в строительной отрасли, в частности для проектировщиков и менеджеров проектов, архитекторов и устанавливает общие принципы управления, которые могут быть адаптированы для нужд организации, определенных групп населения (смотри Приложение А) или проекта любого масштаба. 1.4 Данное Руководство применимо специалистами для управления проектной деятельностью на протяжении жизненного цикла строительного проекта, таких как: - архитекторы; - дизайнеры/проектанты и инженеры; - дизайн-менеджеры; - информационные менеджеры; - подрядчики; - BIM консультанты; - органы центральной власти; - органы местного самоуправления; - учреждения высшего образования; - профессиональные объединения. 1.5 Настоящее Руководство устанавливает руководящие принципы, которые подходят для широкого спектра контрактов, договоров и соглашений, и для применения технологий информационного моделирования, соответствующих Уровням 0, 1 и 2 «модели зрелости BIM-технологий» (Рисунок 1). 1.6 Настоящее Руководство ссылается, но не распространяется на деятельность до заключения договора/контракта на проектирование или строительство. 1.7 Настоящее Руководство не включает приоритетные виды деятельности клиентов/работодателей для инициирования проекта или факторов, учитываемых клиентами/работодателями при выборе наиболее подходящей формы строительных закупок. ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Руководство по управлению процессами проектирования промышленной продукции и сервисов приведен в BS 7000-2 [1] и BS 7000-3 [2] соответственно. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Настоящее Руководство можно рассматривать как дополнение к SM EN ISO 9001.

CP A.02.02:2018

38

Рисунок 1 - Модель зрелости BIM-технопогий, стандарты и их применение

2 Нормативные ссылки Следующие документы, полностью или частично, являются нормативными ссылками в настоящем Руководстве и являются незаменимыми для его применения. Для датированных ссылок применяется только цитированное издание. Для недатированных ссылок применяется последняя редакция документа (включительно любые поправки). SM EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calității. Cerințe. SM EN 12973:2016 Managementul prin valoare SM SR EN ISO 10012:2006 Sisteme de management al măsurării. Cerințe pentru procese şi

echipamente de măsurare. SM ISO 12006-2:2018 Construcții imobiliare. Organizarea informației privind lucrările de

construcții. Partea 2: Structură pentru clasificarea informațiilor SM SR EN 15221-2:2012 Managementul facilităților. Partea 2: Ghid de elaborare a

acordurilor de managementul facilităților. SM SR ISO 15489-1:2012 Informare şi documentare. Managementul înregistrărilor. Partea

1: Generalităţi SM EN ISO/IEC 27000:2017 Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Sisteme de

management al securității informației. Privire de ansamblu şi vocabular

SM ISO 55000:2014 Managementul activelor. Privire de ansamblu, principii şi

terminologie

3 Термины, определения и сокращения

3.1 В настоящем Руководстве применены термины по BS 7000-10 [3], BS 4778-2 [4], BS 1192 [5], PAS 1192-2 [6], а также следующие термины с соответствующими определениями:

CP A.02.02:2018

39

3.1.1 международные рамки для словарей (IFD - International Framework for Dictionaries) международное программное основание/«фреймворк для словарей» стандарт терминологии/семантики для библиотек и онтологий 3.1.2 СДМ координатор (CDM Coordinator) сотрудник, чья роль заключается в «консультировании и помощи клиенту выполнять свои обязанности согласно строительным (Дизайн и менеджмент) нормам и правилам». ПРИМЕЧАНИЕ - (CDM, Construction Design and Management): Строительный дизайн и менеджмент.

3.1.3 дизайн (design) (существительное) совокупность проектирования и экстатической деятельности, преобразующих требования к объекту-системе в Проектную документацию (сам продукт, дизайн конечного продукта) 3.1.4 дизайн (design) (глагол) производство информации, посредством которой дизайн реализуется в продукт 3.1.5 оценка дизайна (design appraisal) систематическая проверка результатов дизайн-процессов (в основном, по завершении этапов) на соответствие заявленным и согласованным требованиям, с целью определения степени выполнения первоначально поставленных целей ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Данный термин, как правило, связан с определенным видом деятельности, например, оценка системы, оценка проекта. Результаты обычно представлены в мерах времени, стоимости и достижений. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Оценка, как правило, происходит на завершающем этапе деятельности, но прогресс можно оценивать посредством осуществления промежуточной или этапной оценки, особенно в тех случаях, когда по итогам выполнения промежуточных этапов запланированы определенные результаты.

3.1.6 инновация (innovation) <идея> успешная эксплуатации новых идей; <процесс> внедрение изменений, которые значительно влияют на способ производства; <продукт> преобразование идеи в новаторские продукты, операционный процесс или новый сервис ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Включают все научные, технологические, коммерческие и финансовые шаги, необходимые для успешной разработки и сбыта новых видов продукции, коммерческого применения новых или усовершенствованных процессов и оборудования.

<методы, материалы> применение методов проектирования, конструирования или материалов, не имеющих хорошо зарекомендовавшей себя статистики эффективности или не входящих в текущую сферу деятельности организации ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Применяется, главным образом, в строительной промышленности.

3.1.7 дизайн-менеджмент (design management) совокупность дизайн-деятельностей, их администрирование и интегрирование в деятельность организации 3.1.8 среда общих данных (CDE - Common Data Environment) общая среда данных которая предоставляет набор правил для организации информации

CP A.02.02:2018

40

3.1.9 информационное моделирование здания (BIM - Building Information Modeling) информационное моделирование объектов капитального строительства 3.1.10 информационная модель строительства (BIM - Building Information Model) цифровая информационная модель объекта капитального строительства 3.1.11 план работ проекта (project plan) документация, определяющая программу работы и последовательность проводимых мероприятий ПРИМЕЧАНИЕ - Также известен как «план работ», который может использоваться для обозначения цели каждого этапа работ, принимаемых решений и задач, и может содержать рекомендации о том, кто будет нести ответственность за выполнение данных этапов.

3.1.12 основные промышленные категории (классы) (IFC - Industry Foundation Classes) формат данных с открытой спецификацией, которая не контролируется ни одной компанией или группой компаний. Формат файла был разработан «building SMART» (International Alliance for Interoperability, IAI) для упрощения взаимодействия в строительной индустрии. Используется как формат для информационной модели здания (Building Information Modeling) ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Главная задача IFC - организация и хранение взаимосвязанных элементов архитектурно-строительной и эксплуатационной модели здания.

ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Для получения дополнительной информации смотреть SM EN ISO 16739.

3.1.13 процесс (process) набор связанных и взаимодействующих деятельностей, преобразующих входы в выходы ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Входы в процессе обычно являются выходами других процессов. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - В основном планируются и осуществляются в управляемых условиях с целью добавления ценности. ПРИМЕЧАНИЕ 3 - Процесс, в котором соответствие полученных продуктов не может быть легко или экономически проверено, часто называют «специальный процесс».

3.1.14 дизайн-процесс (design process) действия, необходимые для конвертации дизайн входа в дизайн-выход, включая специальные последовательности событий, действий, методов или набор процедур ПРИМЕЧАНИЕ - Как правило, этапы проекта отражаются в хронологическом порядке, однако на практике процесс проектирования бывает крайне итеративным.

3.1.15 дизайн-программа (design programme) конкретные действия и инвестиции должны быть предприняты в определенный период, разбитый на этапы, с указанием привлекаемых ресурсов и привязкой к временной шкале 3.1.16 проект (project) Координируемая и управляемая деятельность, состоящая из этапов: предпроектных исследований, начальной стадии дизайн концепции, стадии детального дизайна, стадии разработки и стадии воплощения; предпринятая для достижения конкретных требований, включая ограничения по времени, стоимости и ресурсам ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Отдельные проекты могут быть частью более крупных проектов. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Иногда цели проекта уточняются, а характеристики продукции определяются постепенно по мере выполнения проекта.

CP A.02.02:2018

41

ПРИМЕЧАНИЕ 3 - Результатом проекта может быть один или несколько видов продукции. ПРИМЕЧАНИЕ 4 - Этапы могут выполняться непоследовательно, могут быть рекурсивными или частично параллельными.

3.1.17 система автоматизированного проектирования (CAD – Computer Aided Design and Drafting) программа, используемая для разработки планов строительства, двумерных (2D), меньше в трех измерениях (3D) 3.1.18 дизайн-проекгное предложение (design project proposal) референтный документ, устанавливающий основу для инициации проекта ПРИМЕЧАНИЕ - Предложения позволяют установить: a) коммерческое задание на проектирование; b) техническое задание на проектирование; c) программу проектирования с указанием этапов и сроков их выполнения; d) лиц, которые будут привлекаться к проекту, и меры ответственности, которые будут закрепляться за различными аспектами работы; e) выделение финансовых и других видов ресурсов.

3.1.19 пост-дизайн сервис (post-design services) документированная программа работ по поддержанию соответствия установленным требованиям и повышения функциональности и надежности, предпринимаемых после принятия в эксплуатацию каждого материального (физического) элемента. ПРИМЕЧАНИЕ - Может использоваться для указания цели каждого этапа работы, решений, которые должны быть приняты, необходимых задач, и может давать руководящие указания для лиц.

3.1.20 техническое задание на дизайн (design brief) документация, которая информирует о главной цели, контексте и требованиях к выполнению проектных работ ПРИМЕЧАНИЕ 1 - С этой документацией могут быть связаны рекомендации по стилю, категориям, показателям, внешнему виду, состояниям (включая соображения по охране здоровья и безопасности), характеристикам, упаковке, соответствию требованиям, надежности и техническому обслуживанию. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Дизайн-бриф зачастую является результатом анализа реализуемости и дает основу для формирования проекта. ПРИМЕЧАНИЕ 3 - За исключением строительной отрасли дизайн бриф включает в себя время и затраты, необходимые для выполнения проекта. Кроме того, в него включены цели по затратам и инвестициям в продукт. ПРИМЕЧАНИЕ 4 - Смотри также «спецификация испытаний» и «целевая спецификация».

3.1.21 проектное задание (project brief) спецификация конфигурации проекта для его воплощения согласно технического задания на дизайн ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Также называется «предложением по реализации проекта». ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Проектное задание обычно включает в себя коммерческое предложение, техническое задание на проектирование и рабочую программу, разбитую на этапы с контрольными точками и сроками выполнения, необходимые компетенции и ресурсы, а также распределения обязанностей. Иногда включает и краткую информацию о решениях (особенно в случае, когда некоторые подходы и решения необходимо исключить).

CP A.02.02:2018

42

3.2 Сокращения BIM Building Information Modeling

Информационное моделирование здания Цифровая информационная модель здания

CAD Computer Aided Design and Drafting

Система автоматизированного проектирования iBIM Integrated Building Information Modeling

Интегрированное информационное моделирование здания AIM Architectural Information Modelling

Архитектурное информационное моделирование SIM Structural Information Modeling

Структурное моделирование данных FIM Facilities information model

Информационное моделирование благоприятных условий BSIM Building services information model

Информационная модель строительных услуг BrIM Bridge information model

Модель информационного моста IFD International Framework for Dictionaries

Международное программное основание для словарей IFC Industry Foundation Classes

Основные промышленные категории IDM Information Delivery Manual

Руководство по доставке информации CPIC Construction Project Information Committee

Информационный комитет по проектированию в строительства CDM Construction Design and Management

Проектирование и управление строительством CDE Common Data Environment

Среда общих данных CIC Construction Industry Council

Совет строительной отрасли PL Project Lead

Руководитель проекта IM Information Manager

Информационный менеджер DL Design Lead

Менеджер проекта IMD Information Manager, Design

Информационный менеджер, Проектирование IfMD Interface Manger, Design

Интерфейс-менеджер, Проектирование DT Design tasks

CP A.02.02:2018

43

Дизайн задачи TTM Task Team Managers

Менеджер дизайн (рабочих) групп IMTD Information Manager, Task Design

Информационный менеджер, Задание на проектирование CL Construction Lead

Руководитель строительства IMC Information Manager, Construction

Информационный менеджер, Строительство AEC Architecture, Engineering and Construction

Архитектура, проектирование и строительство VM Value Management

Управление стоимостью EIR Employers Information Requirements

Требования к информированию работодателя RIBA Royal Institute of British Architects

Королевский институт британских архитекторов IP Intellectual Property

Интеллектуальная собственность UD Universal Design

Универсальный дизайн

4 Общие положения

4.1 Цель процесса 4.1.1 Целью процесса управления проектированием является предоставление информации, которая позволяет успешно завершить проект и удовлетворить требования заказчика. Эти требования могут включать подготовку и предоставление информации, необходимой для периода эксплуатации объекта. Эта информация должна быть предоставлена в виде информационной модели здания (BIM). 4.1.2 Заказчик может быть пользователем, владельцем-собственником, инвестором или строительным подрядчиком. Его роль иногда описывается как наниматель, подчеркивая финансовые отношения, полномочия и контроль, закрепленные за данной позицией.

4.2 Совместная работа 4.2.1 Внедрение новых технологий, в частности BIM, требует вовлечения в процесс управления проектами всех заинтересованных сторон и организацию их совместной работы. Помимо традиционных участников, существенно увеличивается роль специалистов в области менеджмента, экономики и финансов. 4.2.3 Эффективность использования объекта зависит от результатов проектирования, возможности учесть все необходимые требования заказчика и государства, в виде нормативно-регулирующих ограничений, так и требования этапа производства или строительства и этапа эксплуатации. Одновременно с этим создание объекта сопровождается организационными мероприятиями по управлению деятельностью. В этом случае необходимо рассматривать объект с разных точек зрения чтобы охватить организационные. экономические, технологические, научные и другие аспекты, при этом каждый из аспектов требует анализа большого количества параметров, требует применения сложных математических моделей.

CP A.02.02:2018

44

В дополнение к этому, в зарубежных практиках внедряется парадигма моделеориентированного проектирования, то есть дизайна на основе моделирования, когда в основу создания нового объекта уже закладываются те или иные целевые функции и характеристики, такие как технические требования, эксплуатационные нагрузки, стоимостные показатели, требования к материалам, но обязательно учитываются и требования к удобству производства и, в некоторых случаях, возможность утилизации. 4.2.4 Внедрение моделеориентированного подхода, привносит в современные бизнес процессы требование совместного управления информацией на всех этапах жизненного цикла объекта. При этом управлению подлежит не только инженерная информация и проектные данные, но и экономическая, логистическая, управленческая и информация о процессах. 4.2.5 Необходимость обработки такого большого объема информации увеличивает потребность как в автоматизации обработки информации, так и повышение точности и скорости обработки, что влечет применение соответствующих интеграционных мер и вычислительных методов. 4.2.6 С точки зрения жизненного цикла объекта преимущества совместной работы в рамках методологии «Интегрированный подход» формирует единую последовательность взаимосвязанных действий, которые позволяют снизить риски для заказчика, повысить эффективность работы, четко разделить ответственность, вовлеченных в процесс создания участников. 4.2.7 Правильно управляемый процесс значительно минимизирует риски. Одновременно с этим применение информационного моделирования позволяет повысить качество результатов на каждом из этапов жизненного цикла, ускорить процесс оценки различных технико-экономических характеристик.

4.3 Влияние новых технологий 4.3.1 Растущая скорость проникновения новых технологий в современной экономике, в частности в строительстве, машиностроении и смежных отраслях, требует широкого применения методов компьютерного инжиниринга. На Рисунке 1 показана модель зрелости, отображающая Уровни внедрения BIM, классификацию видов технической и совместной работы, краткое описание используемых процессов, инструментов и методов. 4.3.2 Существуют следующие уровни: 4.3.2.1 Уровень 0: CAD, обычно 2D с бумажным или электронным документом, например, PDF, как наиболее вероятным механизмом обмена данными. Управление скорее, всего будет, пост проектным согласованием, требующим не столько сотрудничества, сколько разрешения противоречий. 4.3.2.2 Математическое моделирование применяется как обособленный подход для решения узкоспециализированных задач: a) уровень 1: управляемый CAD, в 2D или 3D формате, используя BS 1192 [5], с инструментарием обеспечения совместных работ, общая среда передачи данных, возможно, некоторые структуры и форматы стандартных данных. Данные математического и имитационного моделирования передаются в виде электронных или бумажных отчетов, подготовленных в ручном режиме. Коммерческие данные, управление автономными финансами и программами управления затратами без их интеграции; b) уровень 2: управляемый, 3D-среда, содержащаяся в отдельной дисциплине, инструменты информационного моделирования BIM с прикрепленными данными; c) уровень 3: полностью открытый процесс и интеграция данных с поддержкой обмена данными между расчетными программами система IFC/IFD. Управляемая с помощью совместной модели сервера, который обеспечивает расчет и вычисления; d) уровень 4: интегрированный, полная двунаправленная интеграция систем компьютерного инжиниринга на основе информационного моделирования в рамках вычисляемой среды. Обмен документами с пользователями происходит на основе документов в вычисляемых форматах.

CP A.02.02:2018

45

4.4 Результат заключения строительных контрактов 4.4.1 Строительные контракты могут принимать различные формы, а BS 8534 [7] дает общие рекомендации по разработке в государственной или частной организации в сфере политики, стратегий и процедур заключения контрактов (смотри Рисунок 2).

Рисунок 2 - Процессы заключения контрактов. Тоном выделены аспекты, критически

важные для процесса проектирования, как установлено в BS 8534 [7] 4.4.2 Три основных аспекта контрактации являются общими для всех способов закупок в строительстве: 4.4.2.1 Заказчики/работодатели, имеющие бизнес потребность для строительства, требующего проектирования, что приводит к созданию проекта с общей структурой управления, в рамках которого функционирует дизайн менеджмент. 4.4.2.2 Возможность проектирования, предусмотренная строительной промышленностью, и часто распределяемая между многими организациями в виде управляемых средств проектирования, предоставление дизайнерских услуг, упомянутых в данном Руководстве в качестве задачи. 4.4.2.3 Требования заказчика/работодателя которые изложены в согласованном задании, что осуществляется посредством различных соглашений. 4.4.3 Данное Руководство содержит руководящие указания для достижения управляемого проектирования, цель которого состоит в выполнении задания и которое не устанавливает это в любые организационные основы закупочной деятельности.

4.5 Функции и распределение обязанностей 4.5.1 Основные функции и распределение обязанностей сотрудников в проектной команде представлены на Рисунке 3. 4.5.2 В связи с широким внедрением BIM-технологий, изданием стандарта PAS 1192-2 [6] и протокола CIC BIM [8] Совет строительной отрасли (CIC) является представительным форумом

CP A.02.02:2018

46

для профессиональных организаций, исследовательских организаций и бизнес-ассоциаций, специализирующихся на строительной отрасли), существенно возрастает роль информационного (BIM) менеджера, чьи функции необходимо однозначно и непротиворечиво определить (смотри Примечание 3 в основании Таблицы 1).

Таблица 1 – Функции и обязанности в проектной команде

Функции Функциональные наименования

Общее

Общее руководство проектом - смотри Примечание 2

Руководитель проекта: PL

(Управление информацией - смотри Примечание 3)

(Информационный менеджер: IM)

Дизайн (проектирование)

Общее руководство процессом проектирования (Управление информацией, проектированием - смотри Примечание 3) (Интерфейс-менеджер, проектирование - смотри Примечание 3)

Менеджер проекта: DL (смотри Примечание 4) (Информационный менеджер, проектирование: IMD) (Интерфейс-менеджер, проектирование: IfMD)

Управление информацией процесса проектирования

BIM менеджер

Управление совместимостью Интерфейс-менеджер

Дизайн задачи: DT1, DT2, DT3 и т. д. Менеджеры дизайн (рабочих) групп: TTM1, TTM2, TTM3 и т. д.

(Управление информацией, Задание на проектирование – смотри Примечание 3)

(Управление информацией, Задание на проектирование: IMTD)

Строительство

Общее руководство процессом строительства Руководитель строительства: CL

Управление информацией процессов строительства (Управление информацией - смотри Примечание 3)

(Информационный менеджер строительства: IMC)

ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Единая точка ответственности за общее осуществление проекта может работать на обе стороны в организации строительных работ. Чаще всего это на стороне предложения, но для методов контрактации, таких как управление строительством это может быть на стороне работодателя. На небольших проектах индивид может иметь несколько функций. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - В зависимости от размера и характера проекта любые позиции в этой таблице могут иметь внутреннюю команду поддержки с различными уровнями формальной, определенной и согласованной делегации, например, относящиеся к определенным зонам общего проекта. ПРИМЕЧАНИЕ 3 - PAS 1192-2 [6] и протокол CIC BIM [8] создали специальную функцию управления информацией и роль информационного менеджера. Эту роль может принять другой член команды, например, Руководитель проекта, чтобы включить услуги в функциональные обязанности данного лица. CIC опубликовал широкий спектр услуг [9] для роли Информационного менеджера, наиболее важная особенность Информационного менеджера является то, что он не несет никакой ответственности за проектирование или полномочия. PAS 1192-2 [6] также вводит функцию Управления совместимостью и роль Интерфейс-менеджера, главного ответственного за пространственную координацию, особенно для изданий, которые скомпрометировали протоколы процесса проектирования и отмечены как использовавшие конфликт экстрадиции в качестве конфликтов в модели. ПРИМЕЧАНИЕ 4 – Компетенция Менеджера проекта коррелирует с функциями, которые иллюстрируют весь процесс управления проектом, а именно: авторизация и делегирование; создание команды проекта; определение заинтересованных сторон в проекте; определение плана проекта; постановка задач, которые необходимо выполнить; разработка структуры проекта по видам деятельности; установление ролей и обязанностей в рамках проектной группы; разработка плана работы для каждой задачи, которая должна быть выполнена; составление графика работы проекта; определение необходимых ресурсов, затрат, выявление и учет рисков; заключение контрактов на услуги, товары и/или работы, необходимые для осуществления проекта; сообщение плана проекта и получение одобрения со стороны заинтересованных сторон; подготовка бюджета для финансирования проектов; обеспечение резервов и выделение средств; подготовка работ для начала, прерывания или продолжения; мониторинг прогресса проекта; анализ и передача результатов; ведение переговоров по изменениям, независимо от их источника; изменение планов (как физически, так и финансово).

CP A.02.02:2018

47

Ра

бо

чая г

руппа

Г)

- л

юб

ая г

руппа

(на

пр

им

ер

, а

гро

пром

ыш

ле

нна

я,

констр

укт

орска

я,

ме

жд

исц

ипл

ина

рна

я),

со

зда

нн

ая

дл

я

ре

ше

ни

я

зад

ач

ра

зраб

отк

и

спе

ци

ал

изи

рова

нны

х

часте

й

про

ект

а.

Та

кже

во

змо

жно

со

труд

ни

че

ств

о

ме

жд

у

отд

ел

ьны

ми

спе

циа

ли

ста

ми

и Р

Г.

В и

нф

ра

стр

укт

ур

ны

х п

ро

ект

ах м

огу

т б

ыть

ЖД

РГ,

РГ С

танц

ии

ил

и Р

Г М

осты

.

Руко

вод

ите

ль п

ро

ект

а н

есе

т по

лную

отв

етс

тве

нно

сть

пер

ед

за

казч

ико

м з

а о

бщ

ее

разв

ити

е п

ро

ект

а.

Ра

спо

ло

же

ни

я е

го

функц

ий

на с

хе

ме

за

виси

т от

вы

бр

анно

й ф

ина

нсо

во

й с

тра

теги

и.

Напр

им

ер

, в с

луча

е з

акл

юче

ни

я к

онтр

акт

а «

по

д к

лю

ч»

они

буд

ут

нахо

ди

ться в

ле

вой

части

схем

ы,

в с

лучае

внеш

не

го у

пр

авл

ени

я с

тро

ите

льств

ом

- в

пра

во

й.

Ри

сун

ок 3

- м

ен

ед

жм

ен

т п

ро

екто

в -

фун

кц

ии

и о

тв

етств

ен

но

сть

CP A.02.02:2018

48

4.6 Эффект масштаба Представленные на Рисунке 3 и в Таблице 1 схема и распределение функций, безусловно, применимы для крупных проектов и могут быть при необходимости дополнены специалистами конкретных предметных областей. Также могут быть представлены и другие связанные с этим конкретные проектные или организационные роли, требующие, например, конкретных специальных знаний. Однако при уменьшении масштабов проекта или уменьшении его сложности представленная схема организации процессов вследствие перераспределения и/или сокращения функций и обязанностей может быть упрощена вплоть до одного ответственного лица, работающего с заказчиком.

5 Основные положения менеджмента проектирования

5.1 Общие положения Рисунок 2 иллюстрирует процессы заключения контрактов по строительству, в течение которого дизайн менеджмент занимает место как критическая деятельность. Инициация включает в себя оценку бизнес потребностей, подготовку экономического обоснования проекта и создание процесса оценки хода выполнения проекта в контрольных точках. 5.2 Технико-экономическое обоснование/управление стоимостью (VM) информируют заказчика о разработке задания и выборе стратегии закупок в соответствие с требованиями заказчика, в частности, программы, гарантированных затрат и качества. 5.3 После подтверждения, бизнес-потребностей и экономических обоснований проекта устанавливается сводная смета. Проектная и конструкторская деятельность управления должна быть оформлена в виде плана процесса (смотри Главу 10).

6 Формирование и менеджмент дизайн-команды 6.1 Выбор метода закупки влияет на договорные отношения и отношения управления в рамках проектной группы, но, как правило, не на технические задачи, которые должны быть решены в представлении дизайна. 6.2 Вся проектная группа или конкретная целевая группа, может быть в рамках заказчик/собственная организация работодателя, независимого консультанта или части строительного подрядчика, или организации, чаще всего, этих сочетаний. По всем способам закупок должен быть последовательный и согласованный надзор и управление функциями проектирования и дизайном. 6.3 Там, где достигнут консенсус на лучшее решение задания заказчиком и требований работодателя (в том числе стоимостные аспекты), вопросы проектирования в идеале не должны нарушаться другими соображениями. 6.4 Предложения от лиц, ответственных за производство могут поступать и улучшать дизайн; они должны быть официально поданы в процессе проектирования и правильно управляться. Если такие предложения поступили в лице строительной организации (Руководителя строительства), возглавляющей этот процесс, то ответственность ложится на Руководителя проекта, поддерживаемого Менеджером проектирования и Менеджером рабочей группой. 6.5 Руководитель проекта должен внести вклад в общее планирование проекта и нести ответственность перед работодателем/клиентом (желательно напрямую) по планированию, программированию, контролю и поставки дизайн-контента. 6.6 Руководитель проекта должен сотрудничать с координатором CDM, установить связь с Менеджером проектирования и другими проектными целевыми группами и обеспечить эффективное сотрудничество и принятие решений в применимых системах.

CP A.02.02:2018

49

6.7 В проектах, осуществляемых в соответствии с PAS 1192-2 [6], протоколом CIC BIM [8] и планом CIC в области услуг [10] сред управления информацией Менеджер проекта тесно сотрудничает с Информационным менеджером (Рисунок 3). 6.8 Детальное планирование и программирование требуют участия целевых команд по проектированию, их назначение, может привести к пересмотру первоначальной оценки стоимости проекта и сроков.

7 Обязанности 7.1 В проектах, осуществляемых в соответствии с PAS 1192-2 [6], протоколом CIC BIM [8] и планом CIC в области услуг [10], некоторый информационный обмен обязанностями управленческой деятельности (CIC/INF MAN/S) сводится и планируется для Руководителя проекта, Менеджера проекта, Менеджеров дизайн-групп и информационных и интерфейс- менеджеров для того, чтобы обеспечить согласованный дизайн. 7.2 В Таблице 2 представлены дополнительные управленческие обязанности, которые должны быть охвачены соглашением и распределением Руководителем проекта, Менеджером проекта и различными Менеджерами дизайн (рабочих) групп для обеспечения сдачи согласованного проекта. Этот список не является исчерпывающим и призван обеспечить основу для систематических перечней конкретных проектов. Обязанности расположены согласно иерархии, представленной на Рисунке 3.

Таблица 2 - Контрольный список для ответственности менеджмента

Обязанности

Основная ответственность (единственная)

(R)a)

Вспомогательные обязанности (могут

быть кратными) (R A C I)a)

Примечания

Добавить к, исключить из или изменить/разработать на основе пунктов этого столбца

PL – R AII – A.C.I.

Руководитель проекта является высшей инстанцией для этого перечня, так как был утвержден для проекта.

Установление требований заказчика к проекту и их определение в конкретной проектной документации и участие в разработке проектной документации

Согласование требований заказчиков с требованиями других заинтересованных сторон

Установление требований к информации работодателя (EIR)

Консультирование по вопросам возможных закупок на проектирование

Установление протоколов для инновационных аспектов проектирования с точки зрения отдельных групп по разработке индивидуальных заданий на проектирование

Координация деятельности проектной группы с уделением особого внимания стратегии пространства/допусков

Установление отношений с и между персоналом целевых групп и формулирование общих целей для группы разработчиков, которые согласуются с планом проекта

(продолжается)

CP A.02.02:2018

50

Таблица 2 (продолжение)

Обязанности

Основная ответственность (единственная)

(R) a)

Вспомогательные обязанности (могут

быть кратными) (R A C I) a)

Примечания

Участие в разработке и общем контроле за проектированием, связанным с элементами плана реализации проектаb) и основной информацией о плане выдачиb), конкретной информации для задания по плану выдачиb)

Рекомендации по выбору ресурсов, необходимых для проектной деятельности, и создание профиля ресурсов, связанного с этапами проектирования

Определение любой потребности в консультантах и специалистов

Составление проекта, связанного с аспектами развертывания плана, с обращением особого внимания отношениям и зависимостям информационного контента и программы выдачи

Убедиться в том, что все аспекты комиссии принимаются соответствующим компетентным персоналом в проектировании

Сотрудничество с координатором CDM в разработке документации по охране здоровья и безопасности.

Сопоставление данных о затратах и времени рабочих группы проектирования и создание скоординированной программы

Сопоставление вкладов рабочих группы проектирования и создание сводного дела

Управление общей проектной функцией для комитета, включая применение процедур затрат и контроля в проектировании и обеспечение приемлемых результатов стоимости и качества

Отслеживание и контроль прогресса, а также отслеживание продукции и выпуск проектной информации в соответствии с программой

Создание каналов связи, включая связь между группами конкретных заданий на проектирование и мероприятиями по распространению информации

Установка совместимых интерфейсов информации по разработке и стратегической проверки, а также определение формы и содержания продукта проектирования, включая классификацию (например, Uniclass - универсальную классификационную систему для строительной отрасли) и индексацию

Установление протоколов по стоимости инженерных конструкций (VE) и выполнение тестов VE

Создание, введение и представление журнала рисков проекта

Обеспечение связи с рабочими группами по проектированию, заказчиком/работодателем и экспертами для получения необходимых согласований

Разрешение на планирование, проверку конструкции и другие существенные разрешения на заранее определенных стадиях

(продолжается)

CP A.02.02:2018

51

Таблица 2 (окончание)

Обязанности

Основная ответственность (единственная)

(R) a)

Вспомогательные обязанности (могут

быть кратными) (R A C I) a)

Примечания

Определение соответствующих процедур для проектирования и создания источников данных, включая такие вопросы, как пространственная стратегия и допуски, а также сопоставление внутри и между элементами конструкций

Оценка проектов, подтвержденная строительными подрядчиками, их посредниками и другими лицами в соответствии с соответствующими договорными требованиями

Оценка проектов, связанных с альтернативными предложениями от строительных подрядчиков, их посредников и других лиц, особенно в отношении результатов по стоимости инженерных конструкций

Посещение объекта во время строительства, по просьбе комиссии или фактическое выполнение роли

Разработка процедур, включая все взаимоотношения с заказчиком в соответствии с должностными обязанностями, оценка тестов, таких как Soft Landings

Завершение всех процессов приемки и утверждения клиентов/работодателей

a) R = Ответственный, A = Уполномоченный, C = Способствовал, I = Информирован (быть проинформированым). b) Как определено в PAS 1192-2 [6].

8 Разработка задания на проектирование

8.1 Процесс разработки задания на проектирование ПРИМЕЧАНИЕ - Подготовка соответствующей документации представляет собой комплексную задачу относительно подробного описания того, как это можно сделать, но это выходит за рамки данного Руководства

8.1.1 Задание на проектирование (документация) представляет собой документ, который должен быть понятным, кратким и всеобъемлющим описанием потребностей работодателя/заказчика. Документация, как правило, требует ввода данных от работодателя/заказчика и проектных целевых групп. Она также может включать других участников, таких как группы пользователей, органы планирования, местные коммунальные услуги и т. д. 8.1.2 Процесс разработки задания продолжается от ранней стадии разработки до стадии разработки дизайна, когда сводное задание согласовано между заказчиком/работодателем и всеми участниками проекта и закончен. 8.1.3 Задание всегда принадлежит заказчику/работодателю, но его подготовка часто облечена полномочиями и гарантирована членами проектной группы. Важной задачей разработки сводного задания является избежание неудачной работы, связанной с последними изменениями. Чем раньше, это может произойти на стадии разработки дизайна, тем меньше риск срыва работы. 8.1.4 Однако некоторые проектные решения, которые могут повлиять на задание, должны быть доказаны путем дальнейшей разработки, согласования, расчета затрат и, возможно, консультации. Использование формальной схемы обмена данными, при создании возможности

CP A.02.02:2018

52

для одобрения, подписанную клиентом/работодателем и согласованную проектно-строительной группой является основополагающим фактором в достижении этой цели. 8.1.5 Для проектов BIM, программа EIR должна быть включена в тендерную документацию, в соответствии с PAS 1192-2 [6]. Вышеприведенные соображения должны быть применены в подготовке программы EIR, и предпочтительно начать это на начальной стадии информирования.

8.2 Предпроектное задание 8.2.1 Содержание предпроектного задания может варьироваться от заявления о намерении до всесторонней технической спецификации с подробными требованиями заказчика. Предпроектное задание должно быть проанализировано и четко сформулировано для того, чтобы на его основе в дальнейшем было разработано задание на проектирование. 8.2.2 Дизайн-группа должна иметь четкое понимание основных требований проекта, таких как: а) цель строительства; b) функциональные требования; c) особые, инновационные или необычные требования заказчика; ПРИМЕЧАНИЕ - Нет отклика на дизайн на данном этапе.

d) здоровье, безопасность и экологические ограничения или требования, например, риски процессов, непосредственный контроль окружающей среды и клиенты с особыми потребностями; e) рассмотрение и выработка нормативных и законодательных требований; f) финансовая политика, например, низкая первоначальная стоимость, низкая стоимость в использовании или низкая стоимость жизненного цикла и способ финансирования; g) временная политика, например, наименьшее общее время, время, необходимое для низкой стоимости программы или конкретная программа, ведущая к абсолютной дате завершения; h) стратегия качества определяется, например, путем ожидаемого бытового, коммерческого или промышленного использования, подверганию вандализма и ожидаемой продолжительности жизни; i) эстетические соображения, например, фирменный стиль, ландшафтный и цветовой дизайн и предпочтения по отделке; j) завершение работы с подписью заказчика/работодателя. 8.2.3 Некоторым из них может потребоваться подробное исследование, такое как официальное исследование в области VM (смотри SM EN 12973), включая исследования и анализ рисков, которые могут быть выполнены проектной группой или экспертами, назначенными заказчиком/работодателем. Источник и статус такого вклада должны быть записаны в исходной документации.

8.3 Разработка задания на проектирование 8.3.1 Первоначальное задание заказчика/работодателя редко дает достаточную информацию для проектирования. Значительные ресурсы могут быть затрачены проектной группой в расследовании требований заказчика. Исследование и разработка необходимы для дополнения исходной информации. 8.3.2 Последующие действия, которые могут включать работу по задачам, отдельных заданий, возможно, должны обрабатываться как отдельные проекты. Дополнительная работа включает в себя: a) технико-экономическое обоснование; b) оценка необходимости; c) оценка первоначального образца или модели; d) изучение проекта; e) исследование участка объекта (в том числе оценку состояния элементов конструкции или оборудования, которые должны быть сохранены в проекте реконструкции);

CP A.02.02:2018

53

ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Они могут потребовать изготовления подробных или LIDAR-элементов. (LIDAR относится к технологии обнаружения, которая измеряет расстояние, освещая мишень лазером и анализируя отраженный свет. Термин «LIDAR» происходит от комбинации слов «света» и «радара» - eng. „light and radar”).

f) оценка воздействия на окружающую среду; g) исследование планирования, согласования и представления; h) техническое обслуживание и эксплуатационную стратегию в соответствии с SM ISO 55000; i) любые общие данные окружающей среды для проекта, и j) завершение работы подписью заказчика/работодателя. Краткое описание проекта формирует отправную точку для разработки, что должно стать сводным заданием и должно составляться на основе этих выводов из 26.3. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Более подробную информацию о презентации можно найти в [11].

9 План работы по проекту Планирование управлением дизайном в отношении аспектов проекта предполагает выявление всех существенных элементов работы и их содержимого, представляя их в виде задач, оценивая их взаимозависимость и организовывая работу так, чтобы достичь упорядоченного прогресса. Этот план должен включать в себя: a) установление уровня и степени всех вкладов проектирования, необходимых для выполнения проекта, как указано в задании (и EIR) и поэтому идентифицируя состав проектной группы; b) выявление необходимости для других ресурсов и оборудования, таких, как административная поддержка, размещение, хранение, распространение технической информации и протоколов; c) установление ключевых дат для конкретных целей (особенно критически важный обмен данными) и даты начала, и даты окончания для определенных задач, таких как изготовление на начальном этапе, ввод в эксплуатацию и передачу, особенно если поэтапно и/или оценка после срока пользования, например, мягкой посадки (Soft Landings), (включая введение проектной группы технического обслуживания заказчика), чтобы дать возможность наметить согласованные цели, по которым можно оценить развитие проекта; d) создание плана стоимости проекта, который охватывает все затраты будущего периода и показывает, когда заказчик обязан предоставить денежные средства; и e) определение интервалов и формы предоставления затрат, времени и критериев успешности (качества) для целей контроля, включая передаточный пункт/обмен информацией.

10 Планирование процессов 10.1 Процесс проектирования и строительства сопровождается последовательностью действий, которые различаются в деталях и степени для различных типов проекта, и в показателях совпадения определенных действий, зависимых от выбранного способа закупки. В данном Руководстве они называются планами процесса. 10.2 Самый известный план процесса является план работы RIBA [12], но есть и другие, в основном, подготовленные организациями, представляющими особые строительные дисциплины, такие как GRIP [13] и OGC [14] являются с точки зрения работодателя/клиента, а также и план работы RIBA [15], разработанный в 2007 году Королевским Институтом Британских Архитекторов. 10.3 Совместный и единый подход к процессу планирования выгоден, и существенен, и в частности в ответ на внедрение BIM и его необходимость для интегрированного подхода, был разработан план процесса, основанного на Интегрированном подходе. 10.4 CIC разработала развитый план основанный на Области применения Услуг [10], которые публикуются, в основном, для поддержки раздела «Условий Консультирования Контрактов» CIC (Рисунок 4).

CP A.02.02:2018

54

Многодисциплинарный характер документа CIC предназначен для того, чтобы предвидеть ссылку для опубликованных документов, что касается согласования организаций по единой дисциплине. ПРИМЕЧАНИЕ - Версия плана работы RIBA 2013 года [12] уже адаптировала что касается подробного содержания, связанному с использованием поэтапных титулов, в соответствии с потребностями профессией архитектора.

10.5 План процесса указывает мероприятия, которые будут проведены в ходе проектирования и строительного процесса с начала занятости в предельный срок, включая такие вопросы, как планирование и управляющая система технадзора. Следует также указать назначение каждого этапа работы и решений, которые будут приняты. Задачи необходимо выполнить и результаты работы должны быть определены (обмен данными/информацией), а также обязанности по их доставке. 10.6 Общий план процесса на более детальном уровне может быть приспособлен под особенности проекта, который включает, например, конкретное дублирование деятельности или параллельной работы. Это обеспечивает определенный план проектного процесса. В идеале, клиент/работодатель должен участвовать в подготовке плана дизайн процесса таким образом, чтобы деятельности, связанные с заказчиком, такие этапы как принятие решения, формальный обмен информацией и длительность, должным образом были признаны, поняты и согласованы всеми заинтересованными сторонами в реализации проекта как от предложения, так и спроса. 10.7 Как правило, последовательные этапы плана процесса не должны быть запущены пока все предыдущие этапы этих элементов не были завершены. Однако поэтапность разных частей крупных проектов, которые разделены на отдельные секции может означать, что это не всегда возможно. 10.8 Завершение этапа плана зависит от координации проектирования между всеми членами команды, включая любой проектируемый элемент подрядчика по строительству, и утверждения Менеджера проекта и, при необходимости, Руководителя проекта и/или заказчика/работодателя. Ожидание одобрения может привести к работе, которую необходимо скорректировать на более позднем этапе, риск ответственности, взятый на себя, и вызывает задержки в избытке и еще больше затрат, чем изначально получалось. 10.9 Изменения вносятся только в план процесса, как результат полной оценки риска и согласованного решения вопроса(ов) со всеми сторонами, участвующими в этом процессе. 10.10 План проектного процесса следует определить и учесть задание EIR и идентифицировать заказчика/работодателя, определенным обменом информацией. Обмен данными внутри команды является гораздо более частыми и имеет повторяющийся характер, но в конечном счете связан с обменом информацией заказчик/работодатель, как показано на Рисунке 5.

(Преднамеренно оставленное свободное место)

CP A.02.02:2018

55

Ри

сун

ок 4

«C

IC (

Co

nstr

ucti

on

In

du

str

y C

ou

nc

il)

Sco

pe o

f S

erv

ices

» [

10]

ка

к п

лан

пр

оц

ессо

в в

ер

хн

его

ур

ов

ня

и д

руги

е п

ро

цесс

ны

е п

лан

ы

[12, 13

, 14

, 15

, 16]

CP A.02.02:2018

56

Ри

сун

ок 5

- Ц

икл

«п

ро

изв

од

ств

а» и

нф

ор

мац

ии

CP A.02.02:2018

57

11 Разработка дизайн-программы 11.1 Проект дизайн-программы должен быть разработан Менеджером проекта и утвержден Руководителем проекта. Это должно быть основано на ключевых датах в программе проекта и впоследствии расшириться, чтобы охватить все аспекты управления ресурсами и принятия решений. 11.2 Это должно включать в себя план реализации проекта, что позволяет клиенту/работодателю оценить способности, компетентность и опыт проектных групп в IT, CAD, BIM и других ресурсов. CPIx [17]содержит контрольные листы и проформы. 11.3 Менеджер проекта, консультируясь с Руководителем проекта, разрабатывает и обновляет программу, при поступлении какой-либо новой информации (например, вопросы финансирования, вопросы планирования). 11.4 Если это приводит к существенным изменениям в программе, то влияние изменений необходимо оценить и согласовать со всеми заинтересованными сторонами. Программа обычно рассматривается совместно со схемой проекта и представлением промежуточного текущего отчета. Различные комплекты программного обеспечения доступны, и могут координировать свою работу с другими IT - системами. Их выбор необходимо произвести после завершения и анализа Формы Оценки CPIx IT [17] или аналогичного протокола. 11.5 Каждая проектная группа должна согласовать свое участие и способ вовлечения в план проекта. Взаимозависимость проектных групп должна быть определена таким образом, что совместимость ограничений отдельных программ проверяется по отношению друг к другу и приравнивается к требованиям плана проекта. 11.6 Ключевые данные для входных данных от внутренних и внешних консультантов-специалистов, и решения, принимаемые заказчиком должны быть включены в программу. Программа должна определить время, необходимое для согласований. 11.7 Требования сроков для обеспечения ранних наработок или начальных сроков для узлов, комплектующих и деталей оборудования, в частности те уникальные особенности, должны быть выявлены на ранней стадии. Это может быть предварительный выбор заказчика/работодателя или строительного подрядчика и размещение заказов в преддверии завершения программы дизайна. 11.8 Предварительные детали должны быть зарезервированы поставщиком, чтобы они были доступны в момент оформления заказа. Точность прогноза, включенная в программу, зависит от имеющейся информации, когда она была подготовлена, и продолжительность времени проектирования. 11.9 Программу возможно пересмотреть и внести дополнительные детали в отношении нижестоящих этапов и задач, при получении большей информации. Все поправки к программе подлежат уведомлению и процедурам изменения управления.

12 Классификация 12.1 Все документы, включая информацию о проекте, такие как чертежи и спецификации, информацию о затратах и модели (данные модели), должны быть классифицированы, используя систему классификации в соответствии с SM ISO 12006-2 и PAS 1192-2 [6] включает в себя информацию о применении различных таблиц классификации и их использование, которые включают: a) понятие информационных издержек; b) подробную информацию о затратах; c) информацию о концепции дизайна; d) информацию о разработанном дизайне; e) информацию о продукции; f) информацию по монтажу;

CP A.02.02:2018

58

g) как структурирована информация; h) дизайн информация в эксплуатации и i) информация по затратам обслуживания. 12.2 Современные системы классификации пересматриваются, чтобы учесть использование BIM. Классификация применима для всех типов работы и поддерживает эксплуатационные вопросы, такие как распределение работы, оценка и управление развитием, стоимостью работы и изменения. Это должно быть сделано логически и в соответствии с SM ISO 12006-2, которое обеспечивает основу для принятия на национальном уровне и помогает достижению этой цели.

13 Организация связи в проекте

13.1 Общие положения 13.1.1 Руководитель проекта и Менеджер проекта разрабатывают план проектного взаимодействия, который определяет все каналы связи и используемые процедуры для подготовки, выявления, распространения, хранения и подтверждения надежности всех процессов передачи информации. 13.1.2 Основная информация проекта должна придерживаться процессов, описанных в BS 1192 [5] и PAS 1192-2 [6], она должна быть внесена в проект плана взаимодействия. План проектного взаимодействия должен быть включен в общий план проекта.

13.2 Способы связи 13.2.1 Современные способы связи значительно увеличили скорость, при помощи которой люди могут общаться, но они иногда используются неконтролируемым образом. Способы связи, которые не требуют передачи определенных форматов, таких как печатные копии документов, или управлять контролируемым протоколом электронных средств связи (например, использование телефона там, где нет регистрации приема и передачи информации), должны контролироваться, и важную информацию или договоренности определенно подтверждать и прослеживать. 13.2.2 Как минимум, процедуры должны ясно дать понять, что представляет собой поставка, регистрация записей и подтверждение передачи.

13.3 Каналы связи 13.3.1 Процессы совместной работы, описанные в BS 1192 [5] и PAS 1192-2 [6] обеспечивают членов целевых проектных групп быть в курсе общей деятельности друг друга и развития, и деталей решения технического дизайна за счет CDE. Однако для поддержания эффективных связей между проектной группой, заказчиком/работодателем и командой проектного управления, распространенные методы связи также должны быть указаны. 13.3.2 Руководитель проекта, Менеджер проекта и Менеджеры целевых групп проектирования должны согласовать и сосредоточить внимание на едином способе связи внутри группы разработчиков и системе, согласованные для всех связей между отделом дизайна, внешними агентствами и заказчиком. Для проектов, осуществляемых в соответствии с PAS 1192-2 [6] это может привлекать Информационных менеджеров. 13.3.3 Если связи касаются изменений ресурсов проектной группы или вопросов управления дизайном, необходимо проконсультироваться с соответствующим Менеджером проектной команды. 13.3.4 Менеджеры целевой группы должны быть в курсе и одобрить, если необходимо, все связи между подразделением проектного задания, другими подразделениями проектных заданий и Менеджером проекта.

CP A.02.02:2018

59

13.3.5 Инициаторы дизайна должны официально обратиться через установленные каналы, такие как заседания группы; они могут также пообщаться в неформальной обстановке, предоставляя результаты таких взаимосвязей, которые регистрируются и обосновываются.

13.4 Предоставление отчетности 13.4.1 Менеджер проекта должен предоставлять регулярные отчеты о состоянии выполнения программы по дизайну Руководителю проекта и соответствующим сотрудникам целевой группы. Отчеты должны выделять какие-либо фактические или потенциальные отклонения от плана проекта и причины несоответствия. Менеджер проекта несет ответственность за то, что корректирующие действия предприняты, чтобы решить любые возникающие проблемы. 13.4.2 Менеджеры целевой группы должны обеспечить Менеджера проекта отчетами о ходе работ по согласованной периодичности, содержанию и формату, для объединения в отчет о проделанной работе Менеджера проекта.

13.5 Документация и распределение данных 13.5.1 Руководитель проекта, ответственный за обеспечение подготовки проектной документации и данных, строго контролирует их получение назначенным адресатам. Официальный документ/система распространения данных в соответствие с принципами CDE (смотри Примечание 2) должны быть разработаны, согласованы всеми участниками и использоваться. Это ответственность каждого Менеджера целевой группы и других участников, чтобы определить, когда неформальная коммуникация формализована в рамках системы. Электронные документы должны быть подчинены системам одинаковой точности для бумажных документов. 13.5.2 Система распределения доку ментов включает стандартный метод идентификации для всех формальных проектных документов/комплектов данных, включая, как минимум, короткое название проекта и код проектной ссылки, который применяется независимо от любых других методов идентификации, используемый участниками для своих целей. Цель - обеспечить полную прослеживаемость и контроль проектной документации. ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Оценка CPIx предоставляет руководство и загружаемые контрольные списки проформы, повестку встреч и протоколы мониторинга, охватывающие аспекты формальных сообщений [17]. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - CDE, описанная в BS 1192 [5] и BIP 2207 [11], является основным процессом координации и процесса сдачи предоставляемой информации. PAS 1192-2 [6] добавляет дополнительные требования к неграфическим данным.

14 Затраты клиента/работодателя 14.1 Затраты клиента (заказчика) обычно включают в себя следующее: a) внутреннее обеспечение информацией, принятие решений и контроль проектирования и процессы строительства; b) финансовые, юридические или другие профессиональные услуги для определения нужд, получения площадки, поиска разрешения на планировочные работы и т. д.; c) используя команду управления проектом; d) предоставление работы проектной группе; e) строительство, и f) эксплуатация и техническое обслуживание готового строительства (стоимость в использовании или стоимость владения). 14.2 Некоторые из вышеперечисленных пунктов могут быть объединены в рамках определенных методов закупки. Относительные величины затрат и их влияние на конечный результат проекта должны быть приняты во внимание.

CP A.02.02:2018

60

Например, профессиональные гонорары - это очень малая часть общих затрат на капитальном этапе проекта при рассмотрении полного жизненного цикла, пока они имеют наибольшее влияние на эффективность всего срока строительства. 14.3 Недостатки в проектировании редко можно исправить, а они существенно влияют на результативность строительства, но особенно вдохновленный дизайн может создать больше, чем предусмотренная эффективность на пути эксплуатации готового проекта. 14.4 Все расходы должны быть оптимизированы, при необходимости, в самом выгодном общем плане затрат в соответствии с финансовой политикой заказчика/работодателя. Эксплуатационные расходы (смотри 14, f)) следует определить, используя согласованные методы, демонстрирующие долгосрочную рентабельность.

15 Менеджмент кадровых ресурсов 15.1 Навыки и наличие профессионального и технического персонала должны быть соизмеримы с ожидаемой рабочей нагрузкой. Данное положение содержится в большинстве кодексов поведения, выданных профессиональными учреждениями. 15.2 Соответствующее управление, административный и другой персонал, необходимый для удовлетворения потребностей, должны быть оценены, так, чтобы достаточные ресурсы можно было запланировать. 15.3 Хотя уровень кадрового персонала в идеале должен поддерживаться на постоянном уровне, следует принять меры с кратковременными перегрузками сотрудников (например, использование сотрудников агентства или субподрядчиков) в контролируемых условиях и соответствующих согласований в соответствующих случаях. 15.4 В процессе планирования факторы, которые могут влиять на будущую способность или эффективность персонала, должны быть определены. Необходимо надлежащим образом подготовить новых сотрудников и найти время для дальнейшего профессионального развития.

16 Инновации и управление стоимостью 16.1 В управлении инновациями соответствующие риски должны быть оценены и проконтролированы. Инновация четко присутствует, например, в заведомо инновационном общем дизайне, основные характеристики дизайна или использование материалов, или может быть менее очевидные и, скорее всего, упущенные из виду, такие как внедрение элементов в удаленное строительство. 16.2 Они могут включать менее привычные процессы, такие как формальный Дизайн для Изготовления и Сборки (DFMA). Изучение результатов исследований и разработок в эти риски, а также определение требований к испытаниям на этапе выполнения проекта, имеющие решающее значение для успеха инновационных проектов. 16.3 Политика и сопутствующие процедуры должны быть разработаны, чтобы обеспечить удовлетворительное управление инновационным дизайном. Все, что является подлинно новаторским должно быть внесено в реестр рисков, и заказчик должен быть проинформирован о предложениях, чтобы применять инновационные особенности со всеми утвержденными согласованиями. 16.4 Инновация может быть важна для обеспечения успеха проекта или организации, и как таковая должна активно поощряться. 16.5 VM должно проводиться в соответствии с SM EN 12973, который описывает процесс в деталях и показывает, как деятельность VM согласована в общем процессе с вкладом VM на осуществление, показано в Таблице 3.

CP A.02.02:2018

61

Таблица 3 - Управление ценностью

SM EN 12973 этап процесса

Вклад VM CIC Область применения сервисов (ориентировочно)

Основание Установление потребностей и выхода Задание

Концепция Совершенствование стратегии Концепция Определение

Осуществление Повышение жизнеспособности Проектирование

Реализация Максимизация эффективности издержек

Положение и полномочия Контроль и ликвидация

Использование Улучшение продукта или процесса Эксплуатация

ПРИМЕЧАНИЕ - Столбец «Область применения сервисов CIC» включен здесь для сравнения, не являясь включенным в SM EN 12973.

17 Техническая информация 17.1 Техническая информация может включать нормативные документы, стандарты, строительные правила и другую опубликованную информацию, включая специализированную литературу. Такая информация обычно доступна из одного или нескольких следующих источников: a) внутренние библиотеки; b) внешние библиотеки (публичные, институциональные, образовательно-промышленные/коммерческие); c) информационная база данных [смотри, также f)]; d) производители; e) специалисты, консультанты и частные источники; и f) в электронном виде с помощью носителей информации и интернета, как электронные версии общепринятой информации или взаимодействующие данные для использования в системе BIM. 17.2 Это должно быть обязанностью Менеджера целевой группы обеспечить доступными подходящими источниками технической информации, и применимыми процедурами эффективной проверки, прежде чем это заложено в дизайн.

18 Руководство внедрением, CAD и производительность BIM 18.1 Ответственность за внедрение, разработку и поддержку использования системы CAD и/или BIM должна быть четко определена. Где это необходимо, это должно включать координацию этих систем и инструкции по неавтоматизированному черчению, разрабатывая методы по сохранению записей чертежей и авторизации лиц, которые вправе вносить изменения. 18.2 Должны быть определены процедуры для управления и надежного хранения резервных копий, данных системы CAD и BIM, которые следует строго соблюдать. Стандарт SM EN ISO/IEC 27000 включает стандарты информационной безопасности, публикуемых совместно ISO и Международной Электротехнической Комиссией (IEC). В нем содержатся рекомендации по передовым методам управления информационной безопасностью, рисками и контроля в контексте глобальной системы координации информационной безопасности (SMSI). 18.3 Некоторые заказчики могут иметь особые требования, которые являются предварительным условием для заказа, а также необходимым условием Комиссии. Руководства, такие как BS 1192 [5], PAS 1192-2 [6] и процессы поддержки, такие как протокол CPIx [17], скорее всего, приведет к стандартизации и обычно применяются, в форматах, распознаваемых для разных проектов.

CP A.02.02:2018

62

18.4 Использование технологии требует специальной подготовки, связанной с аппаратным и программным обеспечением. Применимые процедуры, такие как обучение, предоставляемые поставщиками программного обеспечения, используются для безопасности и мониторинга потребностей. 18.5 Чертежи и данные, полученные с помощью системы CAD или BIM, должны, как минимум, соответствовать тем же требованиям, включая верификацию, как и те, что производятся вручную. 18.6 При выборе компьютерного оборудования и программного обеспечения их совместимость с системами, используемыми заказчиками/работодателями, другими целевыми группами и строительными подрядчиками, с которыми работает организация, должна быть учтена. Протокол CPIx [17] предоставляет формат для IT оценки и согласования.

19 Управление записями 19.1 Для эффективной работы проектным группам необходима административная поддержка. Масштаб этой поддержки зависит от многих факторов, таких как размер и характер организации, размер и сложность проекта и др. 19.2 Процедуры должны быть определены, и надлежащим образом управляемый персонал предоставляет услуги, такие как: a) корреспонденция, например, входящая и исходящая почта, факсимильная связь, записи телефонных разговоров; b) подача и управление документацией, в том числе систем хранения и информационно-поисковой, удаление ненужных данных и удаление программ, архивация; c) предоставление канцелярских принадлежностей и других расходных материалов офиса, общая информатизация и связь; d) обеспечение защиты конфиденциальной информации и ценного оборудования; e) финансы, учет и контроль затрат, такие услуги, как выплата заработной платы рабочим и служащим, налоги, сотрудничество с налоговой и таможенной организациями; f) страхование профессиональной ответственности, ответственности работодателей, необходимые различные строительные страховки, страхование зданий и содержимого; g) транспорт, включая транспортные средства, техническое обслуживание, наем водителей; h) здоровье и безопасность в отношении персонала, помещений и площадок; i) источники юридических консультаций, таких как авторское право; j) управление менеджментом благоприятных условий, согласно SM SR EN 15221-2; k) обеспечение благосостояния персонала; l) документация, относящаяся к инструментам и техническому оснащению. 19.3 SM SR ISO 15489-1 обеспечивает руководство по управлению записями. BIP 0008-2 [18] содержит руководство по управлению электронными документами и, в частности, их легальная доступность для лиц.

20 Техническое оборудование 20.1 Необходимо регулярно оценивать потребности организации в геодезии, измерении и проверке инструментов и другого технического оборудования. Если необходимо, должно быть предусмотрено обучение по использованию оборудования. При использовании геодезических или измерительных приборов их следует правильно хранить, проверять, калибровать и содержать в соответствии с SM SR EN ISO 10012. 20.2 Каждый предмет должен иметь записи по калибровке и эксплуатационному поддержанию, зарегистрирован в описи, подан в доступной форме и храниться в соответствии с процедурами управления записями для обеспечения калибровки, технического обслуживания и ремонта. Ответственность за проведение и выдачу оборудования должна быть четко определена.

CP A.02.02:2018

63

20.3 Аренда инструмента является альтернативным способом по отношению к собственности оборудования, используется лишь изредка. Проверки калибровки и точности для прокатного оборудования должны быть такие же строгие, как и для собственного оборудования и должны выполняться в соответствии с SM SR EN ISO 10012.

21 Обеспечение проектирования, изыскания и другие сопутствующие сервисы 21.1 Процессы закупок на обеспечение проектных и надзорных услуг определяются выбором маршрута закупок (в том числе профессиональными контрактами по назначению), особенно в отношении пункта, в котором прописаны окончательные решения о закупках и подготовительные анкеты по строительству (смотри PAS 91 [19] для дополнительной информации). 21.2 Факторы могут включать: а) опыт и квалификацию, которые могут включать членство на определенном уровне профессионального учреждения или аналогичного органа. Опыт работы может включать: 1) сектор заказчика, 2) тип объекта, 3) методы/гип строительства, 4) предыдущие отношения с другими сотрудниками в группе, 5) другие отзывы; b) ресурсы/люди в общем и в частности; c) системы: 1) управление качеством, 2) экологический менеджмент, 3) здоровье и безопасность, 4) равные возможности; d) страхование; e) финансовое положение.

22 Требования к извлеченным данным 22.1 В идеале задания от заказчиков носят комплексный и индивидуальный характер, но они иногда недостаточны. В тех случаях, когда задание недостаточное, информация должна быть истолкована и объяснена так, чтобы заказчик смог понять и принять право собственности. 22.2 Менеджер проекта гарантирует, что соответствующие целевые группы имеют необходимые знания для извлечения задания, что требования данных пригодны для получения дополнительной информации, согласно PAS 1192-2 [6]. 22.3 Это особенно важно для проектов BIM, потому что в их случае уровни определения /детали последовательно построены. Поток и обмен информацией также должны быть управляемыми. 22.4 Для того, чтобы BIM эффективно был использован, задание должны определять формальные простые вопросы языка, на фоне которого вводятся требования данных. 22.5 Эти требования вопросов и данных относятся к каждой стадии процесса. Некоторые носят общий характер и могут быть использованы в качестве стандартного набора вопросов, некоторые индивидуальны от работодателя/заказчика, а другие - специально по проекту.

23 Интеллектуальная собственность и авторское право 23.1 Когда люди создают материал, который является частью дизайна, они создают интеллектуальную собственность (далее - IP). Работодатель/заказчик, как правило, использует результаты IP для целей осуществления работ, которые они заказали, но те, кто работает над

CP A.02.02:2018

64

проектом и вносит свой вклад в IP, заинтересованы в сохранении определенной степени контроля над проектом. 23.2 Менеджер проекта несет ответственность за обеспечение совместимости всех контрактных условий и операционных процедур, в том числе связанных с IP, в сотрудничестве с Менеджерами целевых групп. 23.3 Для проектов BIM до уровня 2 (смотри Рисунок 1) этот принцип сохраняется, и CIC BIM протокол [8], который предназначен для учета всех прямых контрактов между работодателем и членами проектной команды, включает обеспечение достижения этого с помощью общих электронных данных. Он устанавливает, что работодатель/заказчик отвечает за то, что те же условия сохранены за каждым членом проектной команды. 23.4 Работодатель/заказчик, как правило, делегирует свою ответственность Менеджеру проекта и Менеджерам целевой группы, консультируясь с Менеджером по вопросам дизайна интерфейса. 23.5 После того как материал будет создан третьей стороной, необходимо, чтобы владелец BIM убедился, что они имеют права на IP, чтобы использовать данный материал. 23.6 Авторское право соответствует той же схеме, что и IP. Практика нормативного документа показывает, что автор оригинальной информации сохраняет собственность на эту информацию и авторское право, они будучи запатентованы и лицензированы для других сторон в фиксированных условиях.

24 Менеджмент дизайн-процесса 24.1 Процесс получения разрешения на проектирование не подпадает под действие настоящего Руководства. Дополнительную информацию о процессах закупок смотри в BS 8534 [7]. 24.2 Насколько это возможно, детальное проектирование здания должно быть завершено до начала производственной информации, и чертежи, и спецификация должны быть подготовлены до тендерного конкурса и строительства. Однако на практике подготовка производственной информации часто пересекается с детальным проектированием и строительством. 24.3 Иногда пересечение может быть полезным, например, при сжатии общих программ проектов и оптимальном использовании навыков проектирования специализированными конструкторами. Однако пересечение также может привести к плохой технической и размерной координации в результате неэкономичных исправлений недостатков и дефектов. 24.4 Дизайн является высокоитеративным процессом, с множеством сложных зависимостей между элементами и большим обзором, и пересмотром циклов. Общие и конкретные планы проектных процессов (смотри Главу 19 и Рисунок 4) руководят общим процессом. 24.5 Применение этих процессов обеспечивает основу для требований управления проектной информацией для чертежей, спецификации и параметрических и исходных моделей. Эти документы рекомендуют использовать другие соглашения, такие как: CIC Scope of Services [10]; Outline Scope of Services for the Role of Information Management [9]; COBie UK 2012 [20]; CIC BIM Protocol, First Edition, 2013 [8]; Employer’s Information Requirements (EIR) [21]; CPIx Protocol [17].

25 Обзор предварительных полномочий 25.1 Перед тем как взято обязательство продолжить реализацию проекта, каждый Менеджер целевой группы, должен подтвердить, что располагает соответствующими полномочиями для приемки, путем установления, следующего:

CP A.02.02:2018

65

a) предлагаемый заказ является финансово приемлемым; b) имеется достаточно информации, чтобы судить о технических и ресурсных потребностях; c) доступность надлежащих технических и вспомогательных ресурсов для выполнения предложенных полномочий и d) все возможные риски ограничены допустимыми пределами путем проведения анализа рисков и применения эффективных методов управления рисками. 25.2 Контрольный список должен быть доступен, требуя решения относительно особенностей, вызывающих беспокойство. Эти особенности могут подпасть под такие категории, как: a) насыщенная программа; b) сложная структура группы; c) экстрим или инновационные технические или эксплуатационные требования; d) незнакомые материалы или методы строительства; e) международные проекты, вовлекающие в связь на разных языках, соответствие незнакомому законодательству и стандартам, экстремальные климатические условия, проблемы доступа и обработки и доступность материалов и оборудования. Этот список не является исчерпывающим, и его следует расширить исследованием прошлых проблем и возможностей. 25.3 После завершения данных исследований Менеджерам целевой группы необходимо решить, следует ли рекомендовать принять (с условными внутренними или внешними изменениями, если это необходимо) или отказаться от полномочий на соответствующем уровне управления в организации. 25.4 Возможно, необходимо учесть более широкие стратегические и коммерческие вопросы, выходящие за рамки задач исследования менеджером целевой группы, например, принимать ли минимальные заказы для обеспечения будущей прибыльной работы.

26 Техническое задание на проектирование

26.1 Интерпретация проектного задания 26.1.1 Проектное задание заказчика достаточно редко подробно охватывает требования по дизайну, но дизайн-задание должно быть разработано. 26.1.2 Проектное задание должно обеспечить всестороннюю техническую интерпретацию проектного задания для составляющих дисциплин в рамках проектной группы. Оно также должно быть связано с планом работ. Руководство по проекту, а также разработка задания для проекта приведены в 8.3. Это, как правило, ответственность Менеджера проекта через согласование участия подразделений целевых групп, чтобы разработать проектное задание и обеспечить выполнение проектирования, соответственно, в рамках затрат и программных ограничений.

26.2 Руководство разработкой проектного задания 26.2.1 Разработка задания требует от проектной группы и/или отдельных подразделений по дизайну проводить следующие мероприятия, такие как: a) сбор соответствующей информации; b) инициирование исследований, если это необходимо; c) проверка альтернативных решений; d) подготовка план-схемы и e) подготовка, стоимость, очерк жизненного цикла, план, охватывающий проектирование, строительные и эксплуатационные расходы. 26.2.2 Требования, определенные заказчиком/работодателем, должны быть связаны с другими факторами, о которых заказчик может и не знать, например, следующими:

CP A.02.02:2018

66

a) законодательство; b) стандарты; c) хорошая практика и d) потребности в последующих процессах. 26.2.3 Данные, которые получены или сгенерированы в ходе процесса разработки задания для использования в дизайне, должны быть записаны.

26.3 Сводное проектное задание 26.3.1 При разработке задания до этапа, где используется детальный дизайн, сводное задание должно быть представлено заказчику/работодателю. После принятия оно является собственностью заказчика/работодателя, и дальнейших изменений, при возможности, следует избегать. Если изменения необходимы, они должны быть одобрены заказчиком/работодателем. Сводное задание, как правило, принимает форму отчета заказчику/работодателю для дачи достаточной информации о намерении по дизайну так, чтобы и заказчику/работодателю и проектным группам было ясно, что должно быть разработано. 26.3.2 Отчет заказчику/работодателю должен, как минимум, содержать следующую информацию: a) введение (цель отчета заказчику/работодателю и его значимость для заказчика); b) перечень основных участников (заказчик/работодатель, целевые группы, такие как архитектор, инженер, специалисты и др.); c) выявление исследований и результатов; d) исследования и полученные результаты; e) обсуждение вариантов, ограничений, рекомендаций и выводов; f) описание предлагаемого дизайнерского решения, включая: 1) заседания/разъяснения функциональных/практических и любых других специфических требований заказчика/работодателя, 2) допущения и цели для условий по окружающей среде и других условий, таких как метод оценки экологической эффективности зданий (BREEAM), параметры цели; 3) допущения и цели для эксплуатационной прочности/надежности/требований к техническому обслуживанию; g) специальные требования и положения; h) законодательные аспекты (здоровье, безопасность, окружающая среда и т. д.); i) ограничения (аспекты, которые могут оказаться ниже ожиданий заказчика); j) технический риск (условия площадки, использование материалов, подбор решений строительных услуг и др.); k) вопросы строительства; l) план расходов, в том числе: m) капитальные затраты; n) эксплуатационные расходы/затраты при использовании; 1) продолжение программы по дизайну, 2) чертежи, модели и другой иллюстративный материал и p) подтверждающую калькуляцию. 26.3.3 Отчет для клиента должен быть представлен заказчику/работодателю на согласованную дату для комментариев в течение согласованного периода и на утверждение в согласованный срок.

26.4 Управление изменениями в техническом задании 26.4.1 Изменения в требованиях заказчика/работодателя принять некоторые ранее выполненные работы после утверждения сводного задания являются, вероятно, преждевременными. Заказчик/работодатель должен быть уведомлен, когда этот переход происходит и что такие изменения, вероятно, потребуют времени и/или штрафных расходов, а в некоторых случаях могут даже поставить под угрозу другие аспекты дизайна. 26.4.2 Все последующие изменения в задании должны быть зафиксированы и официально представлены заказчику/работодателю и Менеджеру целевой группы с комплексной оценкой вероятных последствий. Если изменения имеют значительное влияние на здоровье,

CP A.02.02:2018

67

безопасность, стоимость, сроки и надежность, последствия должны быть оценены, к ним можно возвратиться при необходимости в процессе проектирования. Задействованные в процессе стороны должны быть проинформированы о любом повышении риска, который может возникнуть в результате таких изменений. 26.4.3 Настоящая форма сводного задания всегда должна быть идентифицируема и соблюдаться всеми, кто участвует в процессе проектирования.

27 Этапы дизайна

27.1 Общие положения Строительная индустрия разработала целый ряд планов процесса (смотри Главу 10 и Рисунок 4), каждый из которых применим в конкретной дисциплине, типе проекта или строительной отрасли, с отличиями в терминологии и уровне обработки информации в рамках этапа. Существуют также различия в акцентах между необходимыми действиями и результатами, которых необходимо достичь.

27.2 Планы процесса и обмен данными 27.2.1 Развитие процессов для использования с BIM и особенно ее использование в государственных закупках привнесли понятие строгого обмена определенной информацией, который подчеркивает практически непрерывный обмен информацией между участниками проекта, как в CDE, опубликованных впервые в BS 1192 [5]. В протоколах государственных закупок это, как правило, совпадает с точкой зрения заказчика и становится строгим требованием заказчика. 27.2.2 Типичные этапы обмена информацией и принятия решений заказчиком/работодателем показаны на Рисунке 5 в отношении к плану процесса (в данном случае, CIC [10]). Для BIM проектов и государственным и частным закупкам необходимо следовать аналогичной модели, и на практике все эти процессы, как ожидается, будут обусловлены конкретными проектными определениями и степенью итерации для вовлечения обмена конкретной и дискретной информацией, собранной на основных этапах. 27.2.3 Использование системы имеет преимущества перед другими проектами BIM, и использование модели термина на Рисунке 5 можно рассматривать для обозначения собранной информации проекта, которая совместно (как в CDE упоминалось выше) описывает каждый аспект проекта.

27.3 Процесс интеграции 27.3.1 Процесс, обеспеченный общей средой передачи данных CDE, относительно стратегический, так как он обращается к потребностям единого источника всех данных, собранных, обработанных и распространенных, включенных в процесс утверждения. Иметь единый источник - это большое улучшение по сравнению с дисциплинами, работающими в относительной изоляции. 27.3.2 Активное участие в различных технологиях, таких как технология планирования аналитического конструирования (ADePT), (LEAN - это общий термин, в котором собираются различные методы (например, Just in Time - вовремя) и используются в основном для удаления отходов из процессов без воздействия на продукт), другие запатентованные или «разработанные» системы, которые позволяют единому источнику использоваться в полном объеме. Например, ADePT уделяет первостепенное внимание деятельности и изучению программ обратной связи, так что известные решения могут быть повторно использованы и принести пользу, увеличить эффективность и надежность. Аналогичным образом в некоторых отношениях CDE является LEAN процессом, но на более детальном уровне. 27.3.3 Технология LEAN, такая как контроль рабочего процесса, структурирование работы и изучение обратной связи, помогает в детальной работе. Есть другие системы и методы,

CP A.02.02:2018

68

которые могут быть применены. Детальная работа включает в себя, в частности, проектную работу по различным дисциплинам, как правило, во главе с функциональным пространственным проектированием и его согласованием, размещением вычислительных и других, часто специфических, дисциплин, инструментов для принятия решений в функциональных, экологических, визуальных и других вопросах.

28 Валидация хода проекта 28.1 Валидация хода/продвижения проекта должна быть внесена в план системы. Следующие действия предпринимаются в конце каждого этапа плана процесса, и другие существенные пункты выполняются в проекте по мере необходимости: a) проверить, что этап или общее цели отвечают требованиям; b) подготовиться к следующему этапу, повторно анализируя ресурсы и программу. Это может означать сохранение открытия этапа и пересечение с последующими этапами или перенос отдельных пунктов на следующий этап, так что существующий этап может быть закрыт. Официальные записи о таких изменениях должны храниться; и c) проверить, что все полномочия (например, расходы) были получены. 28.2 Заседания по развитию дизайна проводятся в согласованные промежутки времени для контроля за ходом реализации программы. Невыполненные действия или информация должны быть выявлены, зафиксированы и завершены. 28.3 Обмен чертежами, документами и другой проектной информацией и данными должен постоянно контролироваться через CDE.

29 Управление проектными данными 29.1 Общая среда передачи данных (CDE) должна быть подготовлена в соответствии с BS 1192 [5] и для проектов BIM, в соответствии с PAS 1192-2 [6]. 29.2 Процедуры контроля изменения дизайна должны быть согласованы между целевыми проектными подразделениями, чтобы работа одного целевого проектного подразделения не изменяла работу другого и чтобы изменения дизайна не могли остановить процедуры CDE, установленные в BS 1192 [5] и PAS 1192-2 [6]. 29.3 В некоторых случаях проектные изменения необходимы. Об этом следует сигналить как можно скорее с помощью системы уведомления раннего предупреждения и обращаться с той же тщательностью и процессами, как в оригинальном дизайне. Изменения должны проводиться только при получении соответствующих разрешений. 29.4 Учет затрат изменений и записи изменений должны быть точными, чтобы добавить к механизмам обратной связи для конкретного проекта и вообще получение информации. Менеджер проекта, ответственный за проведение контроля изменений, информирует заказчика/работодателя, используя установленную отчетность от соответствующих Менеджеров проектной группы, в том числе сметы (изначальную смету расходов, но как можно скорее полностью уточненный уровень издержек).

30 Проектирование в ходе строительства 30.1 Степень участия членов проектной команды в ходе строительства значительно различается от одного проекта к другому и зависит от масштабов задач, определенных полномочиями. 30.2 Члены проектной группы обязаны принимать такие действия, как: a) утверждать образцы (например, кирпичная кладка, отделка), которые могут включить посещение завода; b) контролировать создание и изучение первоначальных образцов и макетов;

CP A.02.02:2018

69

c) оценивать и утверждать изменения дизайна и подготовку чертежных документов и данные по строительству. 30.3 В начале строительных проектов основополагающие условия определяются в основном из инженерно-геологических работ, которые могут занять значительное количество времени для выполнения анализа испытаний, где требуется обеспечить вводные данные для основания или иных подпочвенных работ (например, туннельные работы) для проектирования и строительства. 30.4 В идеале правильная последовательность оформления должна следовать за комплексным решением этих вопросов, но иногда может быть принято решение перекрыть определенную величину надстройки (или другого) дизайна, основанного на предположениях. Степень риска в рамках такого подхода связана с рядом факторов, включая опыт соседних и близлежащих построек или других источников обратной связи. 30.5 Уровень риска должен быть проанализирован в том числе в реестре рисков вместе с просчитанным планом действий, так что последствия несвоевременного завершения проекта могут быть взвешены перед нетрадиционным планированием процесса. 30.6 Менеджер проекта несет ответственность за информирование заказчика/работодателя с участием Менеджеров целевой группы и специалистов. Некоторые организации заказчиков могут иметь местных специалистов, которые также имеют информацию (например, некоторые операторы тоннеля).

31 Надзор в ходе строительства 31.1 Члены проектной группы, ответственные за мониторинг, должны убедиться, что эти обязанности достаточны для защиты обязательств перед заказчиком/работодателем и другими заинтересованными сторонами. 31.2 Дизайнерам, возможно, потребуется посетить площадку или временно находиться на территории для решения проблем проектирования. Это особенно актуально, когда определенные условия не могут быть установлены окончательно до начала строительства, например, основополагающие условия или подробности существующих структур.

32 Испытания 32.1 Испытание должно включать исследование и освидетельствование испытания в процессе производства и сборки комплектующих, материалов и оборудования, и завода для включения в строительство. Тесты на почвах, битумные материалы, бетон и подобные материалы могут потребоваться. Приемочные испытания должны быть заверены при вводе в эксплуатацию, и отчеты должны быть выполнены на все испытания. 32.2 Требования испытаний для проекта устанавливаются Менеджером проекта, возможно, совместно с Менеджером целевой группы. Методы испытаний определяются соответствующим менеджером целевой группы и, где это возможно и применимо, должны быть взяты из стандарта, строительных правил или подобного надежного источника. ПРИМЕЧАНИЕ 1 - Если выбор необоснованно ограничен или затраты неоправданно увеличены, желательно использование продукции и материалов, сертифицированных на основе лицензированных схем. ПРИМЕЧАНИЕ 2 - Сертификация является обязательным требованием для некоторых элементов конструкции. ПРИМЕЧАНИЕ 3 - Потенциальные страхователи имущества могут иметь особые требования. ПРИМЕЧАНИЕ 4 - Валидация сертификационных схем некоторой продукции иногда зависит от использования и сертифицированных или лицензированных установщиков. ПРИМЕЧАНИЕ 5 - Где используется сертифицированная продукция, Менеджеры целевых групп несут ответственность за помещение продукции в область задач их дизайна, и Менеджер проекта отвечает за

CP A.02.02:2018

70

сбор, согласование и сохранность различных схем сертификатов до передачи заказчику после завершения работ в рамках сдачи отчетов. Некоторые могут также иметь отношение к состоянию и сохранности дела.

33 Завершение 33.1 При завершении этапа проектная группа инспектирует работу со строительной бригадой и фиксирует любые отклонения от задания или EIR и согласовывает корректирующие действия, в том числе сроки и выполнение платежей (например, удержания). 33.2 При завершении работы обязанности Менеджера проекта включают в себя формирование следующего: a) как строительные данные (например, чертежи и спецификации; как строительные модели и данные и др.). От разработки концепции строительства до завершения и передачи объекта данные меняются от общих и, возможно, на основе производительности, до конкретных (например, описания некоторой продукции) и нормативных. Передача данных содержит конкретные и сохраненные эксплуатационные требования, такие как будущий повторный отбор/замену (благодаря обслуживанию, недостаткам и др.), основываясь на исходных эксплуатационных требованиях, а также или вместо око за око. Любое облако точек, LiDAR или другие данные опроса также должны быть включены; b) аудиторский отчет изменений в ходе строительства. Изменения могут иметь существенные конструктивные особенности в одной крайности и незначительные замены комплектующих в другой. Все такие изменения должны быть зафиксированы, и эта информация может быть полезной в информировании повторного выбора/ принятия решения о замене; c) эксплуатационная информация и информация по обслуживанию в соответствии с требованиями договора и EIR; d) информация о здоровье и безопасности (относительно CDM и других особенностей проекта), и e) ценные данные по требуемой форме в договоре/EIR. Требования проектных данных для BIM вполне конкретны, и этот процесс превращает информацию BIM в информацию модели по управлению информацией (AIM). Контракт, скорее всего, потребует форматы нейтральных данных. 33.3 Проектная группа может быть вовлечена в обеспечение или организацию обучения для персонала заказчика, для работы со сложным оборудованием или новыми системами. Аудиовизуальные компоненты способствуют передаче данных с помощью кода быстрого ответа (QR) или иной ссылки в интернет.

34 Эксплуатация 34.1 Капитальные затраты на новое строительство, как правило, меньше, чем эксплуатационная стоимость жизненного цикла, и на несколько порядков меньше, чем значение вклада в цель эксплуатации за все время жизненного цикла. Эти факты являются основными факторами, влияющими на внедрение BIM и набор данных, которые являются частью ее. 34.2 Также наблюдается устойчивый рост применения различных форм оценки проектов после заселения, например, мягкая посадка «Soft Landings» (в том числе уполномоченная государственная версия), требующая расширения полномочий проектной группы в период занятости, чтобы облегчить заказчику пользоваться/владеть своим новым зданием и обеспечить ценную обратную связь с группой разработчиков. 34.3 BIM вводится, чтобы увидеть увеличение этих методов, поэтому данные BIM становятся все более полезными и пригодными для эксплуатации пользователями/операторами. Менеджер проекта по возможности оценивает форму и степень заселения и сервисные/информационные последствия на самых ранних стадиях проекта и где используется конкретная издательская система, соответствующие процессы и протоколы встраиваются и реализовываются.

CP A.02.02:2018

71

35 Оценка дизайн-менеджмента 35.1 При завершении проекта оценка процесса и управления дизайном выполняется каждым подразделением по дизайну. В идеале интегрированные протоколы команды должны также обеспечить оценку исполнения всей команды. 35.2 Оценка подразделения по дизайну сообщает об изменениях в политике, процедуре или ресурсах, что будет полезно будущим проектам, подготовленным Менеджерами проектных целевых групп, и должна включать рекомендации для внесения таких изменений. 35.3 Если интегрированные протоколы команды позволяют, отчет оценки команды должен быть составлен Руководителем дизайн-команды из входных данных руководителей подразделений различного дизайна на благо общего отзыва по вопросам принципиальных и конкретных отзывов, когда различные проектные подразделения работают вместе в будущем.

CP A.02.02:2018

72

Приложение А (справочное)

Принципы универсального дизайна А.1 Принципы универсального дизайна (UD) разработаны в 1997 году рабочей группой архитекторов, промышленных дизайнеров, инженеров и исследователей в области средового дизайна, первоначально возглавляемой Рональдом Л. Мейсом в Университете Северной Каролины (North Carolina State University). А.2 Задача принципов - быть руководством при проектировании среды, продуктов, коммуникаций и сервисов. А.3 По данным Центра универсального дизайна в Университете Северной Каролины, принципы «могут быть применены для оценки существующих проектов, руководством процесса проектирования и обучать дизайнеров и потребителей улучшению пользовательских характеристик продуктов и сред». Принципы UD установлены в [22]. Принцип 1: Равноправие в применении Дизайн (основанный на праве справедливости), удобный в использовании и годный к продаже: 1. Обеспечение одинаковыми (одними и теми же) пользовательскими средствами всех пользователей: идентичными, всегда, когда это возможно, эквивалентами, когда такой возможности нет. 2. Избегайте разделения или выделения кого-либо из пользователей. 3. Обеспечение неприкосновенности частной жизни и безопасности должно быть одинаково доступно всем пользователям. 4. Проектируйте для комфорта и удобства всех групп пользователей. Принцип 2: Эксплуатационная гибкость (гибкость в применении) Дизайн, приспособленный к широкому спектру индивидуальных предпочтений и возможностей: 1. Обеспечивать выбор в методах использования. 2. Способствовать доступности в использовании правой и левой рукой. 3. Добиваться ясности и точности использования. 4. Обеспечивать приспосабливаемость к длине шага пользователя. Принцип 3: Простота и интуитивность использования Использование продукции легко в понимании, независимо от пользовательского опыта, знаний, языковых навыков и уровня концентрации внимания: 1. Устраняйте излишнюю сложность. 2. Будьте согласованными с ожиданиями и интуицией пользователей. 3. Приспосабливайтесь к широкому спектру уровня грамотности и языковых навыков. 4. Выстраивайте информацию согласно ее важности. 5. Обеспечивайте эффективность подсказок и обратную связь после завершения задачи (работы). Принцип 4: Воспринимаемость информации Дизайн эффективно обеспечивает необходимой информацией пользователя, независимо от окружающих условий или сенсорных способностей пользователя: 1. Используйте различные способы передачи информации (графические, вербальные, тактильные) для дублирующей подачи существенной информации. 2. Обеспечивайте адекватный контраст между существенной информацией и окружением (фоновой информацией). 3. Максимизируйте «читаемость» существенной информации.

CP A.02.02:2018

73

4. Разделяйте элементы таким образом, чтобы они легко описывались (например, позволяли легко давать указания или советы). 5. Обеспечьте совместимость с различными методами или устройствами, используемыми людьми с сенсорными ограничениями. Принцип 5: Допустимость ошибок Дизайн минимизирует опасность и неблагоприятные последствия случайных или непреднамеренных действий: 1. Упорядочить элементы, чтобы минимизировать риски и ошибки: a) наиболее часто используемые элементы; b) наиболее доступные; c) опасные элементы устранены, изолированы или экранированы. 2. Обеспечить предупреждение опасностей и ошибок. 3. Обеспечить отказоустойчивость. 4. Препятствование бессознательного действия в решении задач, требующих бдительности. Принцип 6: Низкое физическое усилие Дизайн должен быть комфортным, минимизирующим усталость: 1. Позволять пользователю сохранять комфортную позицию тела. 2. Прилагать необходимое и достаточное количество усилий. 3. Минимизировать количество повторных действий. 4. Минимизировать продолжительность усилий. Принцип 7: Размер и пространство для доступа и использования Подходящие размер и пространство обеспечивают доступ, досягаемость, манипулирование и использование независимо от размеров, осанки (особенностей строения) и мобильности пользователя: 1. Важные элементы должны быть хорошо заметны как сидящему, так и стоящему пользователю. 2. Делайте все компоненты досягаемыми для сидящих и для стоящих пользователей. 3. Компенсируйте изменения размеров руки при сжатии (схватывании, рукопожатии). 4. Обеспечьте достаточное пространство для использования вспомогательных устройств или личного помощника.

CP A.02.02:2018

74

Библиография [1] BS 7000-2:2015 - Design management systems. Part 2: Guide to managing the design of manufactured products. [2] BS 7000-3:1994 - Design management systems. Part 3: Guide to managing service design. [3] BS 7000-10:2008 - Design management systems. Part 10: Vocabulary of terms used in design management. [4] BS 4778-2:1991 - Quality vocabulary. Part 2: Quality concepts and related definitions. [5] BS 1192:2007+A2:2016 - Collaborative production of architectural, engineering and construction information. Code of practice. [6] PAS 1192-2:2013 - Specification for information management for the capital/delivery phase of construction projects using building information modelling. [7] BS 8534:2011 - Construction procurement policies, strategies and procedures. Code of practice. [8] CONSTRUCTION INDUSTRY COUNCIL. Building information model (BIM) protocol. First Edition. London: CIC, 2013. [9] BIM TASK GROUP. Outline Scope of Services for the Role of Information Management. First Edition. London: CIC, 2013. [10] CONSTRUCTION INDUSTRY COUNCIL. Scope of services. First Edition. London: CIC, 2007. [11] RICHARDS, M. BIP 2207. Building information management – A standard framework and guide to BS 1192. London: BSI, 2010. [12] ROYAL INSTITUTE OF BRITISH ARCHITECTS. Plan of work. RIBA, 2013 (Available at http://www.ribaplanofwork.com/Download.aspx). [13] NETWORK RAIL. The guide to railway investment projects. Network rail, 2012. [14] OFFICE OF GOVERNMENT COMMERCE. The OGC Gateway™ Process: A manager’s checklist. OGC, 2013. [15] ROYAL INSTITUTE OF BRITISH ARCHITECTS. Plan of work. London: RIBA, 2007. [16] HAWKINS, G. Building Services Job Book - A project framework for engineering services (BG 1/2009). BSRIA, 2009. [17] CONSTRUCTION PROJECT INFORMATION COMMITTEE. The CPIx protocol 8). CPIc, 2013 (Available from http://www.cpic.org.uk). [18] HOWES, P. and SHIPMAN, A. BIP 0008-2. Evidential weight and legal admissibility of information transferred electronically – Code of practice for the implementation of BS 10008. London: BSI, 2008. [19] PAS 91 - Construction prequalification questionnaires. [20] BIM TASK GROUP. COBie UK 2012. London: Construction Industry Council, 2012. [21] BIM TASK GROUP. Employers Information Requirements (EIR). First Edition. London: Construction Industry Council, 2013. [22] CWA 14661:2003 CWA14661: 2003, Guidelines to standardisers of ICT products and services in the CENICT domain.

CP A.02.02:2018

75

Содержание Стр.

1 Область применения …..………………………………………………………………………. 37

2 Нормативные ссылки ………………………………………………………………...………… 38

3 Термины, определения и сокращения …………………………………...…………………. 38

4 Общие положения ……………………………………………………………………..………. 43 4.1 Цель процесса ……………………………….………………………………………………….. 43 4.2 Совместная работа …………………………………………………………………………….. 43 4.3 Влияние новых технологий ………………………………………..………………………….. 44 4.4 Результат заключения строительных контрактов ……………...…………………………. 45 4.5 Функции и распределение обязанностей ..…………………………………………………. 45 4.6 Эффект масштаба …...…………………………………………………………………………. 48

5 Основные положения менеджмента проектирования .…………………………………... 48

5.1 Общие положения ……………………………………………………………………………… 48

6 Формирование и менеджмент дизайн-команды ………………….……………………….. 48

7 Обязанности ……………………...……………………………………………………………... 49

8 Разработка задания на проектирование …………………………………………………… 51 8.1 Процесс разработки задания на проектирование …………………..……………………. 51 8.2 Предпроектное задание …………………………………………………………..…………... 52 8.3 Разработка задания на проектирование ……………………………..…………………….. 52

9 План работы по проекту ………….…………………………………………………………… 53

10 Планирование процессов ……………………….…………………………………………….. 53

11 Разработка дизайн-программы ……………………………..……………………………….. 57

12 Классификация ………………………………………………………………………………….. 57

13 Организация связи в проекте ………………………...………………………………………. 58 13.1 Общие положения ………………..…………………………………………………………….. 58 13.2 Способы связи …………………………………………………………………………………... 58 13.3 Каналы связи ……………………………..……………………………………………………... 58 13.4 Предоставление отчетности ………………………………………………………………….. 59 13.5 Документация и распределение данных …………..……………………………………….. 59

14 Затраты клиента/работодателя …………………………………………..………………….. 59

15 Менеджмент кадровых ресурсов ………………..…………………………………………… 60

16 Инновации и управление стоимостью …………….………………………………………… 60

17 Техническая информация …………………….………………………………………………. 61

18 Руководство внедрением, CAD и производительность BIM …..………………………… 61

19 Управление записями ……………….…………………………………………………………. 62

20 Техническое оборудование …....................................................................................….. 62

21 Обеспечение проектирования, изыскания и другие сопутствующие сервисы ….…… 63

22 Требования к извлеченным данным ………...………………………………………………. 63

CP A.02.02:2018

76

23 Интеллектуальная собственность и авторское право ……………..…………………….. 63

24 Менеджмент дизайн-процесса …………………….…………………………………………. 64

25 Обзор предварительных полномочий ………………………………………………………. 64

26 Техническое задание на проектирование ………………………..………………………… 65 26.1 Интерпретация проектного задания ………………………………………………………… 65 26.2 Руководство разработкой проектного задания ……………………………………………. 65 26.3 Сводное проектное задание …………………………………….……………………………. 66 26.4 Управление изменениями в техническом задании ……………………..………………… 66

27 Этапы дизайна ………………………………………..………………………………………… 67

27.1 Общие положения …………………………..………………………………………………….. 67 27.2 Планы процесса и обмен данными ………………………………………………………….. 67 27.3 Процесс интеграции ……………………………………………………………………………. 67

28 Валидация хода проекта ………………………………………………………………………. 68

29 Управление проектными данными ………………..…………………………………………. 68

30 Проектирование в ходе строительства ……………………………………………………... 68

31 Надзор в ходе строительства ………………………………………………………………… 69

32 Испытания …………………….…………………………………………………………………. 69

33 Завершение …………………………………………………………..…………………………. 70

34 Эксплуатация ……………………………………………………………………………………. 70

35 Оценка дизайн-менеджмента ………………………..……………………………………….. 71

Приложение А (справочное) Принципы универсального дизайна ………………………….….. 72 Библиография …………………………………………………………………………………………... 74

CP A.02.02:2018

77

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică în construcții CT-C A(01-06) „Normative metodico-organizatorice” care au acceptat proiectul documentului normativ:

Președinte Anatolie ZOLOTCOV Dr.hab. în tehnică Secretar Alexandru TAGADIUC Consultant principal al Membri Gheorghe CROITORU Dr. ing.expert Agafia CALESTRU Inginer tehnolog constructor Petru EREMEEV Inginer tehnolog constructor

CP A.02.02:2018

78

Utilizatorii documentului normativ sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sunt în posesia ultimei ediții şi a tuturor amendamentelor. Informațiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sunt publicate în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcții, în publicații periodice ale organului central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor, pe Portalul Național "e-Documente normative în construcții" (www.ednc.gov.md), precum şi în alte publicații periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu prezentarea referințelor la acesta). Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

Ediție oficială

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCȚII

CP A.02.02:2018 ”Sisteme de management în proiectare.

Ghid privind gestionarea proiectării în domeniul construcțiilor”

Responsabil de ediție ing. G. Curilina

Tiraj 100 ex. Comanda nr. ___

Tipărit ICȘC ”INCERCOM” Î.S.

Str. Independenței 6/1 www.incercom.md