c 01 istoric arhitecti motivatie

7/28/2019 C 01 Istoric Arhitecti Motivatie

1/36

ARHITECTURA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

.... ISTORIC


2/36

..........cel mai vechi material de constructie

- principal ..... cu rol structural si /sau de inchidere (in general autoportante)

- cu rol de armare pentru alte materiale

- tehnologic (ca suport temporar in edificare)

- - in principal constructii de locuire primitive si spatii conexe

- -sisteme circulare

-sisteme palanca

-sisteme perete din barne

-sisteme scheletale (in asociere cu alte materiale)

- -in general spatii celulare

- -sisteme empirice relationata cu necesitatea

- -determinate de forma liniara a materialului

-dezvoltate pe orizontala

- -prelucrarea simpla permite doua nivele

- -mestesugurile specializate si

- nevoia (limita )duc la mai multe nivele


.... ISTORIC


3/36

.......cel mai vechi material de constructie

- cu rol structural si /sau inchidere (in general autoportante)

- cu rol de armare pentru alte materiale (pamant, materiale vegetale,..)

- elemente plane (pereti, acoperis, terase ....)

- sisteme spatiale concentrice sau curbate (con ....cupola, cilidru,)

- realizate cu elementa liniare sau cu curbura naturala a materialului

- tehnologic (ca suport temporar in edificare)


.... ISTORIC


4/36


- principal ..... cu rol structural si /sau de inchidere (in general autoportante)

- cu rol de armare pentru alte materiale

-structuri tehnologice

- suport temporar in edificare spatii comune, spatii publice, ...

- element major in constructii cu structura mixta-spatii de cult (cu tendinte ascendente)

-spatii de intrunire si spectacole (deschideri mari)

-spatii reprezentative (administrative si de reprezentare)

- structuri compuse din elemente liniare si plane de lemn

- dezvolta mestesuguri specializate (.... constructorii de catedrale)

- cu aplicabilitate in structuri mixte

- elemente constructive din lemn asociate cu alte nateriale (tavane, bolti din lemn,..)


.... ISTORIC


5/36


- - element major in constructii cu structura mixta

Westminster Hall, London, Grobritannien

Vantage Hall, University College, Reading,Tribunal de grande instance, Bordeaux


.... ISTORIC


6/36

.......... istoric , este cel mai utilizat material

- material local , disponibil fara costuri mari, inepuizabil prin regenerare,...)

- caracteristici materiale prietenoase (lucrabilitate, greutate redusa,.....)

- bune caracteristici structurale la dimensiuni rezonabile- experienta diversificata (laica, mestesugareasca, inginereasca,...)


.... ISTORIC


7/36

................materialul cu cea mai mare raspandire

-esente diverse forme structurale diversificate

-utilizare specifica regionala - determinat de clima, cultura, ...

-arhitecturi (vernaculare) de valoare deosebita ( japonia, fachwerk nordeuropean, .)

-


.... ISTORIC


8/36

................materialul cu cea mai mare raspandire

-globalizare accentuata ..... locatie, material, arhitect


.... ISTORIC

Debating chamber,

Parlamentul Scotiei, Edinburgh-1998(Enric Miralles)

Metropol-Parasol/Sevillia-2011 (Jurgen Mayer-Hermann)


9/36

...... putine marturii istorice

-perisabilitate crescuta ......material viu

-reutilizare facila.....utilizari succesive

-disparitie naturala - contopire cu mediu

-interventii reversibile in situri naturale sau protejate


.... ISTORIC


10/36

disparitia naturala.......un avantaj ?


.... ISTORIC


11/36

...... spatiul american...diversitate si evolutie

Frank Lloyd Wright (1867 - 1959),Walter H. Gale House, Oak Park, Chicago-1893

Rosenbaum House, Florence, Alabama, USA. Ar Frank LloydWright (1867 - 1959), 1937

Auldbrass Plantation Beaufort County, South Carolina-1941


.... ARHITECTI


12/36

case traditionale in Zermatt (CH)

...... inspiratia trafititiei ......modernitate

Hans Fischli (Bauhaus) Schlehstud, Obermeilen 1933


.... ARHITECTI


13/36

........ concepte imitative

Grand Falls, Newfoundland,


.... ARHITECTI


14/36

...... de la imitatii ....la standardizare

Spring Hill, Mass. 1860 - timber frame

Barrington, Illinois, USA. 1860

timber frame , Fowler, (Orson Squire) 1809 1887


.... ARHITECTI


15/36


.... ARHITECTI

...... arhitectura sociala

spatii comerciale, sociale, si de productie........ o piata nelimitata

Parque de Bombas, Ponce, Puerto Rico.

Maximo de Meana y Guridi, 1883



16/36

...... filosofie si arhitectura

Alvar Aalto ,

Helsinki university of Technology /Otaniemi - Sala de sport


.... ARHITECTI



17/36

.......... naturalul in fatade

Foster (Co-Kuchel Architects) Chesa Futura -cartoful , St. Moritz


.... ARHITECTI


18/36



19/36

...... preocupari actuale

Toyo Ito , Sumika-Pavillon, Tokyo , 2008

Sou Fujimoto Architects

"Final wooden house",

2008


.... ARHITECTI


20/36

Lemnul material natural cu potential

-ofera un habitat cu specific natural

-pastreaza relatia natura (padure) material finit construit`

-este un material viu (carateristici paraumane - spre deosebire ce piatra matrial fosil )

-aspect, miros, structura vegetala, temperatura , umiditate variabila

-universalitate si diversitate regionala

-obiect de dispute social-culturale (cu implicatii filosofice)

Exemplul suedez

Lemnul este democratic si da putere (arh. Olof Thedin)

Lemnul este puternic dar totodata usor si curat (arh. Olof Thedin - parc locuinte "Vlle Broar"

traditie si dezvoltare


21/36

lemnul=traditional

arhitecturi traditionale determinate de

-clima si esente de lemn

-tehnici de prelucrare /tehnologie

-traditii culturalede la laic..... la meserie ......la industrie....... tehnologii informationale

lemnul=universal

evolutia tehnologiilor si globalizarea duce la eliminarea zonarilor , implicit la arhitectura universala

a lemnului

tehnologii de prelucrare noi forme noi


22/36

perioade determinante in evolutia

arhitecturii constructiilor din lemn

-relatia nevoi sociale rezerva regionala

-periodicitate istorica evolutia utilizare

-sec 17-18 mestesug universal /dezvoltare

-sec 19 inginerie structurala /scadere

-sec 20 varfuri datorita inventiilor

-ani 20- lemn (scanduri) incleiat

-ani 50-60 -lemn compozit (placi, aschii, pulberi) / dezvoltare in RO

-anii 80-90 -programe de dezvoltare in vederea cresterii utilizarii lemnului motivatie ecologica

-anii 90 - dezvoltare considerabila (renastere fata de deceniile precedente) datorita conceptelor

ecologice si de economisire a resurselor

- informatizarea proiectarii si tehnologizarea debitarii si productie ,- materiale noi pe baza de lemn , transforma materialul manufacturial intr-o materie prima

complexa in construtii pretentioase.

-2000 concepte si tehnolii ecologice

-apare conceptul de estetica lemnului( wenn Holz dann Holzaestaetik)


23/36

relatia evolutiva

fatada structura interior

tendinte actuale de

destructurare a anvelopei:

structura lemn structural in tehnologii moderne

aspect exterior anvelopa estetic determinata de mediu construit/mediu natural

ambient interior finisaje (decoratiuni) interioare in scopul unui artificial natural

- material optim pentru fiecare element sau ansamblu

- abordare diferentiata a celor trei elemente istoric, cultural, tehnologic


24/36

a construii cu lemn sau ..... un mod alternativ de a construi

............. nu materialul nu este bun ci folosirea lui nu este corecta!

-de ce sa folosim lemnul ?

-unde, cand si cum se poate folosii lemnul ?


25/36

Avantajele construirii cu lemn:

-bilant energetic bun -emisia (raportul) CO2 este de cca.13x mai favorabila decat cel al

construirii cu otel si beton

-bilant ecologic bun-lemnul este o materie regenerabila si adaptabila nevoilor

-raport rezistenta-greutate favorabil-cladiri de lemn sunt de cca.10x mai usoare decat cele de beton

cu consecintele imediate in costuri structurale, teren de fundare, activitate de construire

-flexibilitate si adaptabilitate structurala aproape nelimitata (la tehnologiile moderne)

-integrabilitate eficienta a layerelor constructive auxiliare

-integrare facila a sistemelor tehnice (instalatilor)

-optimizare facila a anvelopei izolatoare

-determinant favorabil al microclimatului interior

-relationare favorabila mediu natural-mediu perceput

-productivitate buna

-prelucrare usoara si precisa

-sistem constructiv uscat

-planificare detaliata si prefabricare facila

-determinare precisa de costuri-calitate si termene

-diversitate formala

-estetica perceputa ca natural-uman

-integrare optima in mediu natural

-reversibilitate in fondul construit


26/36

Dezavantajele materialului :

-material combustibil (ex. suedia: construire in sistem multietajat (> 2 nivele) a fost interzis in

perioada 1874 1994 )

-material natural supus degradarii biologice

-instabilitate dimensionala ale materialului natural (mediu-timp)

-deformari si modificari a suprafetei percepute la schimbarea de mediu

-deformari considerabile ale elementelor structurale orizontale

-deformari locale la transmiteri de eforturi punctuale

-izolare fonica slaba datorita masei reduse a elementelor

-fiabilitate relativa (restrictionari considerabile in exploatare)

-mariri de costuri considerabile la cerinte deosebite (deschideri mari, izolari fonice calitative,.)


27/36

Masuri compensatorii:

- sistem corpuri structural diferte/corpuri de cladirii cu sisteme constructive si materiale diferite

-corp evacuare cu structuradin material incombustibil,

-primul nivel din beton, zidarie.

-.

- structuri mixte /structuri cu elemente din materiale diferite in cadrul cladirii - -materiale

diferite la elemente structurale fata de cele nestructurale (anvelopa, inchideri, fatada, pereti

compartimentare din lemn,)

-elemente structurale din materiale diferite (portante verticale-portante orizontale, nod central

structura perimetrala, .)

-structura majora si structuri locale diferite

- asociere de materiale /alaturare de materiale deferite in elementele constructive compuse

-noduri de fixare-imbinare din otel

-plansee cu suprabetonare

-pereti cu placaje incombustibile

- materiale compozite lemnoase/ imbunatatirea calitatii lemnului prin tehnologii de

prelucrare si adausuri

-protectia lemnului

-lemn stratificat

-asociere masa lemnoase cu ale materiale


28/36

Optim in construire in condititii speciale

- limitari financiare (econstructii ieftine, ...)

- programe simple (locuinte, ....)

- interventii rapide (in urma umor calamitati,..)

- spatii cu folosinte temporara (ex:organizari de santier, ..)

- restrictionari spatiale (interventii in existent, ...)

Ex:locuinte de necesitate dupa cutremurul din LAquila, spatiu proizoriu pt. teatrul Iasi , constructii cu

functiuni multiple la New Orleans, ..)

- interventii reversibile (interventii pe monumente, ...)

- interventii de integrare (interventii in areale naturale protejate, ...)


29/36

Costurile construirii in lemn

material ieftin casa scumpa

cost unitar comparative / 1mclemn natural debitat = 110-120 EUR

lemn incleiat= 500 EUR

beton = 70 EUR

beton armat = 100 EUR

zidarie caramida = 70 EUR

otel = 0,70 EUR/kg

cost element structural / sistem grinda-stalpi

cost element inchidere / perete structural


30/36

Aportul lemnului la pastrarea mediuluisiechilibrului ecologie

- producerea materialului si echilibrul natural (concepte false principiul bradului de craciun )

- lemnul, un material cu valente ecologice ?

- producere-prelucrare-utilizare-reciclaere/eliminare un cerc inchis

Exemplul suedez

Masuri de reducere a consumului de resurse si protejare a mediului in activitatile din cadrul sectorul constructiilor

rezidentiale are un impact considerabil tinand cont ca sectorul de locuire este raspunzator de :

-aproape 40% din consumul energetic

-30 % din emisia de CO2

-40 % din produse reziduale


31/36


- producerea materialului si echilibrul natural

(concepte false principiul bradului de craciun ,...............)




32/36


- producerea materialului si echilibrul natural




33/36


- producerea materialului si echilibrul natural (concepte false principiul bradului de craciun )




34/36

Motivatii naturiste (filosofice)

-azi utilizarea lemnulu se bazeaza in general pe concepte orientare spre natura si

planeta

-fotosinteza

Motivatii tehnice

-rentabile relativa (in ansamblu) atat in faza de constructie cat si in exploatare

-constructii cu durabilitate comparabila cu casele din alte materiale traditionale in

conditii bune de exploatare

-economie de energie in toate fazele de productie

-premize bune in vederea edifcarii unei case energetic economica (


35/36


36/36

c 01 istoric arhitecti motivatie

Documents