bulett 14 ultima corectura · 2019-10-23 · • aparat de fotorepreoducere într-o camerã, la...

��

3Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Tehnologia tiparului Pag. 3 - Caracteristicile lentilelorPag. 5 Obiectivul fotograficPag. 8 Aparatul de fotoreproducere

SerigrafiaPag. 10 Prelucrarea mãºtilorPag. 16 CerneluriPag. 17 Singurul lucru care

depinde 100% de tine -Atitudinea ta

Caracteristicile lentilelorAberaþiile monocromatice

(continuare din numãrul precedent)

- curbura de câmp este oconsecinþã a aberaþiei de sfericitatece constã în deformarea imaginiisuprafeþelor plane. Aceasta semanifestã prin faptul cã imagineaunei suprafeþe plane nu este planã, ci se înscrie pe o suprafaþã sfericã.

- aberaþia coma - aberaþiemonocromaticã, ca efect al aberaþieisferice. Dacã punctul luminos nu segãseºte pe axa opticã a lentilei,imaginea sa va fi o patã de luminãneuniformã. Acest fenomen seexplicã prin faptul cã diverse zone

concentrice ale lentilei formeazãimagini la scãri diferite.

- astigmatismul - se manifestã încazul fasciculelor de luminã care cad oblic pe lentilã, ca refracþiediferitã a fasciculului pe douã direcþii perpendiculare.

În figura de mai sus se poateobserva cã imaginile date deradiaþiile aflate în cele douã planuriperpendiculare ale fasciculului se vor forma la distanþe diferite faþã de lentilã.

- distorsiunea imaginilor -aceastã aberaþie de lentilã apareatunci când razele emise de obiectînspre lentilã formeazã unghiuri maricu axa opticã a acestuia. Aberaþiaeste determinatã de faptul cã mãrirearealizatã de lentilã depinde deunghiul pe care-l face fasciculul cuaxa opticã. Distorsiunea face caimaginea unei linii drepte, care nu

�

��

�

��

��

�

��

��

�

�

��

��

��

�

�

Aberaþia coma

Astigmatismul

Aberaþia curburã de câmp

��

4Publicatie lunara gratuitã tiparitã in 5.000 exemplarePublicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

trece prin axã, sã poatã fi curbatã; înconsecinþã, imaginea unui pãtrat cuaxa trecând prin centru poate semãnacu o pernã (laturile curbate spreinterior) sau cu un butoi (laturilecurbate spre exterior).

- aberaþia cromaticã - rezultãdin variaþia indicelui de refracþie culungimea de undã. Chiar ºi în absenþatuturor aberaþiilor monocromatice,diferite lungimi de undã producimagini în puncte diferite ºi, atuncicând un obiect este luminat cu

luminã albã care conþine un amestecde lungimi de undã, imaginea aceluiobiect punctiform nu estepunctiformã. Mãrirea produsã de o lentilã variazã de asemenea culungimea de undã; acest efect explicãformarea imaginilor cu franje decurcubeu care se vãd în binocluri sautelescoape necorectate.

Ca ºi în cazul aberaþiei desfericitate, efectul va fi o scãdere a claritãþii imaginii obiectivuluifotografic.

Este imposibil ca aceste aberaþiisã fie eliminate cu o singurã lentilã,dar într-un obiectiv compus dincâteva lentile, aberaþiile unei lentilepot sã anihileze parþial pe cele alealtei lentile. Proiectarea unor astfelde ansambluri este o problemãextrem de complexã, care a fost multînlesnitã în ultimii ani de folosireacalculatoarelor. Este încã imposibilsã se elimine toate aberaþiile.

Din cele arãtate mai sus,corectarea aberaþiilor se realizeazãfolosind ansambluri de lentile cucaracteristici diferite, alese în aºa felîncât aberaþiile acestora sã se

��

��

�

Aberaþia cromaticã

b

c

a

Distorsiunea – imagine corectã;b – distorsiune sub formã de pernã;c – distorsiune sub formã de butoi.

albastru roºu

��

5publicatã simultan ºi on-line pe www.afaceri-poligrafice.rocu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

compenseze reciproc în cât mai maremãsurã.

Aceasta este explicaþia faptuluicã în practicã, pentru obþinereaimaginilor destinate înregistrãriifotografice, nu se utilizeazã simplelentile convergente, ci ansambluri delentile, denumite obiectiv fotografic.

Obiectivul fotografic este partea principalã a aparatului defotoreproducere ºi are rolul de a forma, în planul în care se aºeazãmaterial fotosensibil (filmul), oimagine luminoasã, realã, rãsturnatãºi de o anumitã mãrime a originaluluide reprodus. El este un sistem opticconvergent construit din mai multelentile cu forme ºi indici de refracþiediferiþi, aºezate la anumite distanþeîntre ele.

Obiectivul fotografic este carac-terizat prin urmãtoarele mãrimi:calitatea imaginii sau gradul decorectare a aberaþiilor, distanþafocalã, luminozitatea, unghiul decâmp, puterea de rezoluþie.

Calitatea imaginii este deter-minatã de mãsura în care au fostcorectate aberaþiile. În funcþie deacestea, obiectivele pot fi împãrþite in:

- obiective apocromate - la careau fost corectate atât aberaþiacromaticã cât ºi astigmatismul,curbura de câmp ºi distorsiunea.Acest tip de obiectiv este folosit laselecþia culorilor;

- obiective rectilineare - la caresunt eliminate distorsiunile, seobþine o bunã corecþie a aberaþiilorsferice ºi sunt folosite lareproducerea originalelor liniaremonocrome;

- obiective anastigmatice -obiective care au eliminatastigmatismul ºi au corectat în mare mãsurã aberaþia cromaticã ºi distorsiunea. Se folosesc la toategenurile de lucrãri de foto-reproducere.

Distanþa focalã este distanþamãsuratã pe axa opticã principalã de la punctul nodal de emergenþãpânã la focarul obiectivului.

De distanþa focalã depind atât limitele de reproducere aoriginalului, profunzimea, formatulmaxim de reproducere, cât ºiconstrucþia aparatului. La aparatelede fotoreproducere, se folosescobiective cu distanþe focale relativmari, pentru a obþine imagini cedepãºesc uneori 1000 x 1000 mmprecum ºi diferite mãriri saumicºorãri ale originalului. Cele maifolosite distanþe focale sunt:180, 240, 375, 460, 600, 750 mm.

�

�

�’

�’

�

�

�’

��

��

�

��

Formarea imaginii prin obiectiv

��


Se demonstreazã cã raportulîntre mãrimea imaginii ºi mãrimeaobiectului este un raport defotoreproducere notat cu r.

Aplicând legea lentilelorconvergente existã relaþia:

Cu ajutorul acestor relaþii sepoate calcula distanþa focalã necesarãpentru a asigura raportul defotoreproducere în funcþie dedistanþele ultranodale.

Unghiul de câmp este unghiulsolid format între razele emergenteexterne care asigurã obþinerea unorimagini corecte, adicã imaginea sãfie clarã ºi nedistorsionatã ºiiluminarea imaginii sã fie egalã peîntreaga suprafaþã.

Dacã pesupunem cã avem osferã în centrul cãreia se aflã o sursãde luminã punctiformã O, emisialuminii se realizeazã uniform înspaþiul delimitat de un con, avândvârful în centrul sferei ºi baza pesuprafaþa sferei F, suprafaþã prin care trec radiaþiile luminoase. Acest

spaþiu din interiorul conului poartãnumele de unghi spaþial sau unghisolid.

Ca unitate pentru unghiul solidse considerã spaþiul din interiorulconului cu vârful în centrul sferei,care are ca bazã o parte din suprafaþaacestuia egalã cu raza ridicatã lapãtrat. Unitatea pentru unghiul solideste steradianul.

Luminozitatea imaginii date deun obiectiv este mai micã decât aceea a originalului privit cu ochiulliber. Ea depinde de deschidereadiafragmei obiectivului.

Diafragma este un ecran opac cuo deschidere de dimensiuni variabile.Ea permite modificarea cantitãþii deluminã care trece prin obiectiv.

Diafragmele obiectivelor apara-telor de fotoreproducere pot fi de maimulte feluri.

� ��

�

��

� � � ��

� ��

�

�

0 �

� � � ��

� Emisia luminii în interiorul unui unghi solid

��

7cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Mãrimea deschiderii diafragmeiare o importanþã deosebitã înprocesul de fotografiere. Ea permitedozarea cantitãþii de luminã care intrã în aparatul de fotoreproducere.

Aceastã caracteristicã aobiectivului denumitã (impropriu)luminozitate sau (mai corect)deschidere relativã reprezintãraportul dintre diametrul deschideriimaxime a diafragmei ºi distanþafocalã a obiectivului.

De exemplu, pentru un obiectivcu diametrul deschiderii maxime adiafragmei de 50 mm ºi distanþafocalã de 450 mm, deschiderearelativã va fi de 50/450 = 1/9.

Ea se exprimã întotdeaunaprintr-un raport cu numãrul 1, cum ar fi 1/4, 1/5, 1/9, 1/11 etc.

Rolul cel mai important aldiafragmei în aparatul defotoreproducere este de a mãriprofunzimea câmpului imaginiiclare, ºi anume: cu cât vom micºoradeschiderea relativã a diafragmei, cu atât profunzimea imaginii claredate de obiectiv va fi mai mare.Totuºi, micºorarea diafragmei are olimitã sub care scade luminozitateaimaginii ºi apar fenomene dedifracþie.

Obiectivul aparatului defotoreproducere este dotat cu undispozitiv auxiliar, obturatorul, ceeste destinat sã intercepteze razele deluminã ºi sã le lase sã treacã prin eldoar durata de timp necesarã pentruimpresionarea stratului fotosensibil.

Puterea de rezoluþie sau putereade separare este capacitateaobiectivului de a reda cele mai finedetalii ale originalului. Ea se exprimãprin numãrul maxim de linii albe ºi negre, echidistante, pe careobiectivul le poate reda pe uncentimetru de lungime mãsurat pesuprafaþa unui anumit tip de film.

� ��

�

Diafragmea – fixã; b – rotativã; c – iris

b

c

a

��


fi clasificate dupã mai multe criterii,cum ar fi:- dupã poziþia axului optic principal:• aparate de fotoreproducereorizontale, la care axa opticã esteorizontalã iar elementele mobile aleaparatului se deplaseazã în planorizontal:

• aparate de fotoreproducere verticale - la care axa opticã este înîntregime verticalã sau parþialverticalã ºi parþial orizontalã:

Filmele necesare executãriiformelor de tipar pentru ilustraþii seobþin cu ajutorul unor aparate defotografiat, construite pe aceleaºiprincipii ca ºi ale aparatelor defotografiat pentru amatori, dar dedimensiuni mult mai mari ºiprevãzute cu o serie de anexespecifice.

Aparatul de fotoreproducereÎn principiu, pãrþile componente

ale unui aparat de fotoreproduceresunt:- suportul aparatului – sub forma

unui stativ demontabil sau batiu;

- suportul pentru fixarea originalului;

- suportul obiectivului;

suportul stratului fotosensibil(filmului);

- obiectivul - montat într-un suportal cãrui plan este - ca ºi suporturileoriginalului ºi filmului -perpendicular pe axa opticã aaparatului;

- burduful opac - ce leagã suportulobiectivului de stratul fotosensibilpentru ca acesta sã nu primeascãluminã decât cea transmisã prinobiectiv.

Aparatele de fotoreproducere seconstruiesc în mai multe tipuri ºi pot

� � � �

�

�

� � �

�

�

�

�

�

�

�

�

Aparat de fotoreproducere orizontal1 – suportul aparatului; 2 – suportul originalului;3 – suportul obiectivului; 4 – suportul stratului

fotosensibil.

Aparat de fotoreproducere vertical1 – suportul aparatului; 2 – suportul orizontal;3 – suportul obiectivului; 4 – suportul stratului

fotosensibil; 5 – burduful; 6 – obiectivul.

��


- dupã sistemul de fixare a aparatului:• aparate de fotoreproducere montatepe sol;• aparate de fotoreproduceresuspendate.

- dupã numãrul de camere în careeste montat aparatul:• aparat de fotorepreoducere într-ocamerã, la care toate elementeleaparatului sunt montate într-oîncãpere;• aparat de fotoreproducere în douãcamere, la care unele elemente aleaparatului (ex. planºeta pentru origi-nale) sunt montate într-o încãpereunde se poate lucra la luminã, iar alteelemente în camera obscurã.

Aparatele de fotoreproducere,aºa cum s-a mai arãtat, sunt compusedin urmãtoarele pãrþi principale:- suportul originalului sau planºetacare, dupã modul de fixare aoriginalului, pot fi:• cu fixare mecanicã;• cu fixare vacuumaticã;• cu fixare pneumaticã;

- suportul obiectivului (la aparateleverticale suportul obiectivului estefix cu întregul sãu ansamblu; laaparatele orizontale suportul este, deregulã, mobil);- burduful este dispus între suportulobiectivului ºi suportul filmului, areforma unui paralelipiped cu bazapãtratã sau de trunchi de piramidã. Eleste confecþionat din piele sau oþesãturã perfect opacã. Atât îninterior, cât ºi în exterior este vopsitnegru pentru a elimina posibilitateareflexiei luminii.- suportul filmului - cameraaparatului de fotoreproducere esteprevãzutã, în partea opusãobiectivului, cu o casetã de fixare amaterialului fotosensibil. Ea poate fiînlocuitã cu o sticlã matã montatãîntr-o ramã, care permite fixarea ei ºicare se numeºte geamul mat - ce arerolul de ecran pe care se poateobserva imaginea obþinutã prinobiectiv în scopul reglãriidimensiunilor ºi claritãþii acesteia.

Atunci când se reproducoriginale transparente (negative saudiapozitive color) care necesitãmãriri sau se obþin diapozitive multmãrite dupã negative de format mic,aceste operaþii se executã în aparatefotografice numite aparate de mãrit.

4 53 6

2

1

Aparatul de fotoreproducere suspendat1 – suportul aparatului; 2 – suportul originalului;3 – suportul obiectivului; 4 – suportul stratuluifotosensibil; 5 – burduful; 6 – obiectivul

��


Pentru a realiza condiþii cât maiconstante ºi mai uniforme lailuminarea originalelor ce trebuiereproduse se utilizeazã surse deluminã artificialã. Aceste sursetrebuie sã îndeplineascã urmãtoarelecondiþii:- sã producã un flux luminos cuintensitate suficient de mare ca sã nunecesite timp de expunere lung;- fluxul luminos sã aibã o compoziþiespectralã cât mai apropiatã de luminazilei; - intensitatea luminoasã sã fie cât maiconstantã pentru realizarea uneiiluminãri cãt mai uniforme;

- sã acopere un spaþiu cât mai redus.(continuare în numãrul urmãtor)

Serigrafia(continuare din numãrul precedent)

Prelucrarea mãºtilor Prelucrarea mãºtilor fotosensi-

bilizate presupune:Montajul filmului pe mascã

este o operaþie care trebuie executatãcu atenþie deoarece greºelile demontaj nu pot fi corectate. Masca,dacã a fost expusã cu filmul montatgreºit, este compromisã.

Principiile care stau la bazamontãrii filmului pe sitã sunt:

� straturile fotosensibile ale

În acest aparat, formarea imaginii

optice are la bazã acelaºi principiu ca

al aparatului de fotoreproducere. La

aparatul de mãrit, spre deosebire de

aparatele de fotoreproducere, camera

aparatului este formatã prin plasarea

burdufului între suportul originalului

ºi suportul obiectivului.

�

�

�

�

�

�

Schema unui aparat de mãrit

1 – sursã de luminã; 2 – cutie metalicã; 3 –

condesator de luminã; 4 – originalul transparent

de mãrit; 5 – obiectivul;

6 – planºeta de fixare a materialului fotosensibil

(filmul sau hârtia fotograficã).

��


filmului ºi sitei vor fi în contactdirect, intim pe toatã suprafaþa;

� imaginea ce se va transferaprin expunere va fi astfel poziþionatãîncât sã poatã fi imprimatã în modeconomic ºi estetic. În general,centrele mãºtii ºi imaginii se vorsuprapune, iar marginile mãºtii ºi alefilmului vor fi paralele.

Micile erori de centrare sauneparalelism pot fi corectate folosindreglajele de fixare a ramei în maºinaserigraficã.

Pentru a preveni deteriorareastratului fotosensibil, operaþiile demontaj se vor executa la luminãgalbenã sau, în cel mai rãu caz, laluminã naturalã de intensitate redusã.

� pentru o mai bunã definiþieliniile firelor din care este împletitãsita se aliniazã faþã de axele imaginiicare urmeazã a fi imprimatã la ununghi de 45O, evitând astfel efectul deumbrire pe care acestea îl pot crea.

Deoarece majoritatea imaginilorce trebuie imprimate nu au încompoziþia lor repere care sã ghidezeoperatorul asupra poziþionãriifilmelor, filmele se prevãd cu semnepentru montaj, care se plaseazã înafara imaginii utile, la minim 5 mmîn exterior. Aceasta devine cu atâtmai mult necesar atunci cândimaginea ce urmeazã a fi imprimatã

este realizatã prin 2, 3 sau mai multeimprimãri cu cerneluri de culoridiferite.

Suprafaþa fotosensibilã care sedepune pe sitã într-un strat subþire ºi uniform este formatã din polimeriorganici fotosensibili. Principiulobþinerii de elemente obturatoare sau neobturatoare se bazeazã pedegradarea fotochimicã sub influenþaradiaþiilor luminoase a pãrþilorexpuse care, în acest fel, devinsolubile ºi pot fi înlãturate prindizolvare în soluþii bazice, numitedevelopanþi. Astfel, pãrþile expuse ºi solubilizate în developanþi devinsuprafeþe neobturate, în timp cepãrþile neexpuse devin obturate,cerneala neputând penetra prin ele.

Pentru a acþiona asupra stratuluifotosensibil, energia radiaþiilorluminoase trebuie sã fie cel puþinegalã cu energia de disociere amoleculelor fotosensibile care absorbradiaþiile.

Sursele de energie radiantã care îndeplinesc aceastã condiþiepentru straturile fotosensibile curentutilizate au lungimea de undãcuprinsã între 350-500 nm.

Fotosensibilizatorii folosiþipentru a induce fotosensibilizareapreiau energia de la sursa radiantã

��


ºi o transferã macromoleculelorstratului polimeric cauzându-idegradarea.

Drept fotosensibilizatori sefolosesc diverºi oxizi sau sãruri(Fe2O3, ZnO, FeCl3), derivaþicarbonilici (cetone, dicetone,chinone, peroxizi), hidrocarburipoliciclice aromate (naftalen,antracen) ºi coloranþi organici(fluoresceinã, eozinã, albastru demetilen etc.). Cele mai utilizatesubstanþe fotosensibile au încomponenþã rãºini diazo, coloranþi,fotosensibilizatori ºi lacuri de tipnovolac.

Stratul fotosensibil se depune pe sitã cu o grosime constantã ºi o eroare de neuniformitate a grosimiide ordinul zecilor de microni. Înaceste condiþii, fotorezistul lichid sepoate depune din picãturi foarte fineobþinute prin pulverizare la înaltãpresiune sau alte metode. Uscarea seface cu sitele aºezate pe 13 rastele, în curent de aer cu o temperaturã de 20-40 oC filtrat de impuritãþi (praf sau altele asemenea).

Fotorezistul solid are avantajul

depunerii într-un strat de grosime

uniformã. Acesta se prezintã sub

formã de folii care se aplicã întocmai

ca o hârtie autoadezivã; pentrufixarea fotorezistului, ansamblul sitã-fotorezist se preseazã ºi se supuneunui tratament termic. Dupãînlãturarea foliei de protecþie se face expunerea ºi developarea.Datoritã tratamentului termic care se aplicã pentru fixare, acest tip defotorezist se utilizeazã numai pentrusite metalice.

Emulsiile fotosensibile pot fidizolvabile în apã sau dizolvanþiorganici. În funcþie de aceastãproprietate se utilizeazã cernelurilecorespunzãtoare. Astfel, dacãemulsia utilizatã se dizolvã în apãcernelurile utilizate sunt cele care au la bazã solvenþi organici (solventbased ink), cele cu uscare subacþiunea razelor ultraviolete (UV

Depunera emulsiei fotosensibileprin tuºare

��


curable ink) sau alte cernelurirezistente la apã.

Ecranele realizate cu emulsiirezistente la apã se recupereazãdificil dar sunt ieftine ºi pot fiutilizate cu cerneluri solubile în apã.Deficienþa principalã a acestora sereferã la erodarea, respectivtransformarea aleatoare a unorsuprafeþe obturate în suprafeþeneobturate dupã un numãr relativ mic de imprimãri.

Expunerea sitelor fotosensibilizatese realizeazã cu ajutorul unor aparate de expunere. Acestea asigurãiradierea cu raze de luminãultravioletã un timp definit, numittimp de expunere, a ansamblului sitã-film pe care îl preseazã astfelîncât filmul sã fie pe toatã suprafaþasa în contact intim cu sita pre-sensibilizatã.

Pentru realizarea unei expunericorecte, respectiv stabilirea timpuluide expunere, se va utiliza o scalãdensitometricã tip STOUFFER,PMS, UGRA etc. cu 4 sau 6 trepte.Aceasta se va monta pe o sitãfotosensibilizatã care se va expune ºi developa; la o expunere corectãpentru scala cu 4 trepte se va obþine:pe primele douã suprafeþe ochiurilesitei sunt neobturate, pe a treiaobturarea va fi de cca. 50%, iar pe

ultima obturarea va fi totalã. Dacã se considerã necesar, pornind de latimpul de expunere gãsit anterior, sevor face probe repetate cu un film de probã mãrind sau micºorândsistematic timpul de expunere pânã laobþinerea rezultatului dorit.

Obþinerea unor bune forme deimprimare este determinatã ºi decalitatea filmelor a cãror imagine setransferã. Acestea trebuie sã fierealizate în oglindã ºi sã prezinte:

� suprafeþe opace continui cu ungrad de transmitere a luminiifoarte apropiat de zero, fãrã insuletransparente;

� linii continui de delimitare faþã desuprafeþele transparente;

� suprafeþe transparente clare cu ungrad de transmitere a luminii demin. 90%.

O atenþie deosebitã se va acordacontactului optic dintre sitã ºi film;dacã acesta nu este perfect (filmul nu este lipit de sitã în toate punctelesuprafeþei sale), în zonele unde nueste respectatã aceastã cerinþãimaginea transferatã va fi neclarã,modificatã dimensional ºi ladevelopare este posibilã pierderea de informaþie.

Pentru a obþine o expunerecorectã, faþã de cele expuse, în plus,se va avea în vedere:

��


� suprafaþa sticlei aparatului de expusse va curãþi utilizând soluþii specialede curãþire ºi lavete antistatice; seva controla atent toatã suprafaþapentru a nu rãmâne urme de soluþiede spãlare sau de praf;

� sistemul de presare a filmului pesitã trebuie sã funcþioneze corect.

Developarea este procesul prin care, dupã expunere, se obþin elemente obturatoare din foto-polimerul nedescompus ºi elementeneobturatoare prin solubilizarea ºiînlãturarea fotopolimerului descom-pus. Solubilizarea se face cu unsolvent apos slab alcalin, numitdevelopant.

Datoritã proprietãþilor deseparare netã a zonelor expuse decele neexpuse delimitarea dintreelementele obturatoare ºi celeneobturatoare este abruptã, fãrã zonegradate de trecere. Soluþiile develo-patoare au în compoziþie, în afarã desubstanþa care asigurã solubilizareafotopolimerului descompus, ºi aditivicu rolul de:� a modera activitatea chimicã,

înlãturând defectele de aureolareprovocate de contactul defectuosdintre mascã ºi film;

� a reduce tensiunea superficialãajutând astfel la distribuireauniformã pe suprafaþa mãºtii;

� pãstreazã uniformitatea suspen-siei coloidale mãrind astfelposibilitãþile de obþinere a unorreproduceri de înaltã fidelitate.

Moduri de developare:a. manual, cu ajutorul unui

tampon din material moale, de mãrimeconvenabilã îmbibat în developant se umezeºte, fãrã a apãsa, întreagasuprafaþã a sitei. La terminareaoperaþiei, cu o racletã de cauciucmoale se îndepãrteazã lichidul rãmas,dupã care, dacã este necesar,procedeul se repetã. Dupã developare,care nu trebuie sã dureze mai mult de 1-2 min, se spalã abundent cu un jet moderat de apã rece.

b. manual, prin imersiecompletã cu toatã suprafaþa în acelaºitimp în cuve orizontale sau verticale,astfel ca developantul sã acopereîntreaga sitã. Pentru a determinaînlãturarea substanþei solubilizatedeveloparea are loc sub agitareadevelopantului concomitent cuagitarea ramei. Dupã developare sespalã ca la pct. a.

c. automat, în maºini dedevelopat, în care sita va fidevelopatã, spãlatã ºi uscatã. În toate cazurile, developarea dureazãcel mult 1-2 min pentru otemperaturã a developantului de

��


20-23 OC. O temperaturã prea mare a developantului poate duce ladistrugerea sau deformarea elemen-telor obturate (în special a celor defineþe), iar o temperaturã prea micãmãreºte timpul de developaredeterminând în cele mai multe cazurio developare incompletã. Pãstrareatemperaturii developantului lavalorile indicate se face cu ajutorulunor termostate cu eroare de reglarede cel mult ±2 OC.

Developarea se considerãterminatã atunci când, în urmaspãlãrii, suprafeþele expuse au toateochiurile sitei neobturate, iarsuprafeþele neexpuse au toateochiurile sitei obturate. Observaþia se executã privind masca astfelobþinutã în mai multe zone ºi sub mai multe unghiuri sub o lupã caremãreºte de minim 3 ori.

Subdeveloparea sau supra-developarea genereazã defecte demulte ori capitale, masca neputând fi folositã.

În cazul subdevelopãrii pesuprafeþele care trebuie sã rãmânãlibere de fotorezist, deci în acestelocuri ochiurile sitei trebuie sã fieneobturate, unele zone vor fiobturate. Aceastã situaþie poate fiuneori remediatã prin corecþii minus,

în special în cazul elementelorgrafice grosiere.

În cazul supradevelopãrii, esteposibil ca unele zone ale suprafeþelorcare trebuie sã rãmânã obturate sãprezinte insule neobturate. Aceastãsituaþie poate fi uneori remediatã princorecþii plus, în special în cazulelementelor grafice grosiere.

Operaþiile de corecþie se executãdupã developare ºi au scopul de aînlãtura eventualele defecte apãrute înprocesul de pregãtire (datorateparticulelor de praf, urmelor de bandãadezivã, sub/supradevelopare etc.).

Înlãturarea obturãrilor nedoritese executã imediat dupã developareºi spãlare, pe masca uscatã pentru anu permite corectorului sã difuzeze,folosind urmãtoarele tehnici:

- cu ajutorul creioanelor decorecþie minus cu vârf fin, mediu saugros, funcþie de suprafaþa ce trebuieînlãturatã ºi de posibilitatea de accesla aceasta fãrã a afecta ºi suprafeþeutile vecine. Operaþia se executã printrecerea repetatã cu creionul decorecþie peste suprafaþa doritãurmând ca dupã cca. 30-50 sec mascasã fie spãlatã abundent cu un jetmoderat de apã rece;

- cu ajutorul pastelor corectoare,pentru suprafeþe mari, cu posibilitate

��


de acces sigur pentru a nu ºterge ºisuprafeþe utile. Cu un tampon de vatãse întinde un strat subþire de pastãcorectoare peste suprafaþa ce trebuiesã devinã penetrabilã cernelurilor;dupã cca 30-60 sec se spalã abundentcu apã rece, iar dacã este nevoieoperaþia se poate repeta. Adãugareade suprafeþe obturate este posibilã cuajutorul unor polimeri sau lacuri carese aplicã prin pensulare.

Corecþia plus se aplicã unor micisuprafeþe, de exemplu umplerea unorgoluri conþinute de suprafeþe obturatemari.

Corecþia plus de amploare seaplicã în condiþiile mascãriisuprafeþelor vecine ce trebuie sãrãmânã neobturate pentru a evitaalterarea formei acestora. Operaþiilede corecþie se realizeazã în generalgreu, necesitând o deosebitã atenþie.Rezultatul corecþiei se pune înevidenþã pe maºini de probã saudirect pe maºina de imprimat.

Corecþiile se pot executa ºi pemãºti care deja au fost cerneluite,înlãturând în prealabil stratul decernealã.

CerneluriÎn serigrafie, tipul de cernealã

utilizat este determinat de substratul

pe care se imprimã ºi de condiþiile încare obiectul imprimat se utilizeazã.Se imprimã pe etichete, afiºe,geamuri de automobile sau vitrine,CD-uri, sticle, diverse ambalaje,aparate ºi componente electronice,circuite imprimate electronice,brichete, pixuri, scrumiere, ceasuri,textile ºi, în general, pe orice materialcare are o suprafaþã planã sau foarteapropiatã de planeitate. Cerneluriledezvoltate de fabricanþi în ultimii anipermit aplicarea pe cele mai multedintre materialele utilizate pentruproducþia de ambalaje, produseelectronice, automobile, locuinþe saubirouri, materiale promoþionale ºi depublicitate sau pentru materialelespeciale cum sunt poliuretani,poliesteri, poliamide sau metale.

Cernelurile serigrafice, acoperindo gamã atât de largã de substrate pecare se aplicã, sunt solubile în solvenþiorganici, apã sau cu uscare la ultra-violete. Alegerea unui anumit tip estedeterminat de aplicaþia respectivã, înprincipal, de materialul din care esteconfecþionat substratul ºi de condiþiilede mediu de utilizare (în birouri saualte încãperi cu mediu prietenos, înaer liber, în mediu umed, uscat, cutemperaturã joasã etc.).

��


Cernelurile solubile în solvenþiiorganici sunt, în prezent, cele maiutilizate datoritã duritãþii ºi aderenþeilor foarte bune la majoritateamaterialelor din care sunt fabricatesubstratele.

Dezavantajul major este dat desolvenþii organici cu evaporarerapidã (volatile organic compounds -VOC) folosiþi (ex: etanolul, toluenul,xilenul, benzenul, hexanul etc.).Aceºtia sunt poluanþi ºi pot afectastarea de sãnãtate a personalului carelucreazã în mediu contaminat cuastfel de substanþe.

Chiar solvenþii de tipul n-vinyl-pyrrolidone (NVP) dezvoltaþi recentºi care prezintã un grad redus depericulozitate pentru sãnãtateamediului ºi a oamenilor prezintãinconveniente care au condus lainterzicerea pentru utilizare în uneleþãri (SUA).

Cernelurile solubile în apã suntpuþin folosite datoritã faptului cã nuaderã la multe dintre materiale, deºisunt nepoluante ºi nu afecteazã stareade sãnãtate a celor care intrã încontact cu ele.

Cernelurile cu uscare la ultra-violete oferã o imprimare consistentãºi cu înaltã rezoluþie, sunt mai puþinpoluante, dar nu au o durabilitate

Singurul lucru care depinde 100% de tine -Atitudinea ta

Sãnãtatea o poþi influenþa prindietã, prin câtã miºcare faci sau prindecizia de a fuma mai puþin. Prinnivelul de studiu ºi de abilitãþi preluatdin ºcoli poþi determina în cedomeniu sau în ce joburi vei lucra. ªicu toate acestea, câþi dintre noi nu amauzit de oameni - conºtienþi de toateacestea - loviþi de atacuri de cord saucare au fost nevoiþi sã-ºi schimbe nunumai serviciul ci ºi domeniul deactivitate?

Singurul aspect din viaþã asupracãruia ai control total este atitudinea.Nivelul de bucurie sau stres ce ajungisã-l trãieºti depinde de gradul deautocontrol pe care hotãrãºti sã-l aiasupra atitudinii mintale.

Nu suntem nãscuþi cu o atitudinepredeterminatã. În schimb, cu timpul

comparabilã cu cea a celor solubile însolvenþi organici. Acestea constituie90% dintre cernelurile utilizate înaplicaþiile nontextile nu numaipentru faptul cã sunt nepoluante, dar imprimãrile sunt de foarte bunãcalitate iar productivitatea este foarte bunã.

(continuare în numãrul urmãtor)

��


o construim ºi ajungem într-o bunã zila ce spunea Lincoln: “Most peopleare about as happy as they make uptheir minds to be”. Asta e valabil ºi însituaþia cã nu eºti mulþumit cu loculde muncã, caz în care ai trei opþiuni:sã te simþi jalnic în continuare; sãschimbi locul de muncã; sau sã îþischimbi atitudinea. Nimeni nu artrebui sã se complacã în a rãmâneveºnic nefericit. Chiar ºi schimbândserviciul e util sã-þi schimbiatitudinea sau, în caz contrar, te veisimþi jalnic din nou.

Cei trei de A ce definesc ocarierã sunt abilitatea, ambiþia ºiatitudinea.

Abilitatea determinã nivelulsalariului, Ambiþia influenþeazãcreºterile de salariu iar Atitudineadeterminã nivelul primelor douã.

Primul pas important este sãscapi de cliºeele negative. Fã o listãcu toate lucrurile care te determinã sãnu ai cea mai pozitivã atitudine.Încearcã apoi sã le grupezi în douãcategorii: cele care depind deatitudinea ta mintalã ºi cele care facindependent parte din viaþa ta.

Pentru cele din prima categorieschimbã atitudinea . Pentru cele din adoua categorie spune cã nu trebuiesã-þi placã, ca sã trãieºti cu ele. În loc

sã te laºi apãsat de realitatea

independentã de tine ar trebui sã te

întrebi “Cum pot îmbunãtãþi aceastã

situaþie?” ªi apoi, cu aceastã

atitudine pozitivã, executã zilnic

conºtiincios paºii plãnuiþi. Nu existã

vreme rea ci numai haine nepotrivite

de mers prin vreme rea…

Atitudinile sunt contagioase.

Nu te molipsi de atitudini negative.

De câte ori vei reuºi sã te pui într-o

stare pozitivã vei influenþa pozitiv pe

cei din preajmã. De câte ori acþionezi

într-o manierã negativã induci stãri

negative iar sarcinile uºoare devin

dificile. Oricât de grea ar deveni

situaþia o vei duce mai uºor cu o

abordare pozitivã. Fii pozitiv mãcar

pânã la ora 10 dimineaþa ºi restul

zilei va merge de la sine.

Nu aºtepta ca altcineva sã te facã

fericit. S-ar putea sã nu se-ntâmple.

[email protected]

�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conþinutului publicaþiei RevistaAfaceri Poligrafice, respectiv a BuletinuluiInformativ cu acelaºi nume - integralã sauparþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace deinformare, este permisã ºi gratuitã, cu condiþiaobligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia:“www.afaceri-poligrafice.ro”

�� !�� "�� #��$��%��$%&��'��#()�� **$��+��'��)�� **$��+$ ��'��,,,�� -.��

bulett 14 ultima corectura · 2019-10-23 · • aparat de fotorepreoducere într-o camerã, la...

Documents