BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Comisia salută acordul preliminar privind InvestEU

Comisia Europeană și-a exprimat susținerea către acordul preliminar privind InvestEU, programul propus pentru stimularea investițiilor private și publice din Europa în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027.

Proiectele din România au obținut finanțări în valoare de 676 milioane de euro din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), ce ar urma să atragă investiții suplimentare de 2,6 miliarde de euro în următoarele domenii:

Infrastructură și inovare - 16 proiecte aprobate și finanțate, cu 561 de milioane euro, de Banca Europeană de Investiții (BEI), cu sprijinul FEIS. Fondurile ar urma să atragă investiții de încă 1.4 milioane de euro.

Întreprinderi mici și mijlocii - 13 acorduri aprobate, cu o finanțare de 115 de milioane de euro, încheiate cu bănci sau fonduri intermediare și finanțate de către Fondul european de investiții (FEI), cu sprijinul FEIS. Fondurile ar urma să atragă încă 1.2 miliarde de euro, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 16.089 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie.

InvestEU se bazează pe succesul Planului Juncker, cunoscut și sub denumirea „Planul de investiții pentru Europa”.

În mod similar Planului Juncker, InvestEU este o garanție bugetară a UE.

Garanția va fi de cel puțin 38 de miliarde euro, ea având ca obiectiv mobilizarea unei sume de minimum 650 de miliarde euro.

Fondul InvestEU va fi însoțit de Platforma de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – și de portalul InvestEU — o rezervă de proiecte mature ușor accesibilă, destinată potențialilor investitori.

InvestEU reprezintă un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis și altor parteneri de implementare.

Acest acord preliminar va face obiectul aprobării formale a Parlamentului European și a Consiliului.

Aspectele bugetare ale InvestEU fac obiectul acordului global privind următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Ultimele cifre furnizate de Banca Europeană de Investiții – partenerul strategic al Comisiei în cadrul planului Juncker – arată că, până în martie 2019, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a mobilizat investiții în valoare de aproape 390 de miliarde euro.

Operațiunile aprobate până în prezent în cadrul FEIS reprezintă un volum total de finanțare de 72,5 miliarde euro la nivelul celor 28 de state membre.

BEI a aprobat 518 proiecte de

infrastructură sprijinite de FEIS, în valoare de 53,9 miliarde euro, în timp ce Fondul european de investiții a aprobat 537 de acorduri de finanțare pentru IMM-uri, în valoare de 18,6 miliarde euro.

929 000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de aceste acorduri.

Acest acord preliminar între Parlamentul European, statele membre și Comisie este un pas esențial în direcția creării programului InvestEU care va reuni Fondul european pentru investiții strategice și alte 13 instrumente financiare ale UE care sprijină în prezent investițiile din UE, facilitând accesul la finanțare.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 3 (87)

MARTIE 2019

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

Acord provizoriu privind Orizont Europa

Instituțiile UE au ajuns la un acord politic parțial cu privire la programul Orizont Europa, sub rezerva aprobării oficiale de către Parlamentul European și Consiliu.

Programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018 ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, este cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum, conform comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Acest acord sprijină ferm noul Consiliu pentru inovare și agendele de cercetare axate pe misiuni, astfel încât în 2021 se va lansa cel mai ambițios program european de cercetare și inovare, care conturează viitorul unei economii europene puternice, durabile și competitive și în beneficiul tuturor regiunilor europene.

Orizont Europa se va baza pe realizările și succesul actualului program de cercetare și inovare (Orizont 2020).

Acesta va continua să impulsioneze excelența științifică prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) și al burselor și schimburilor Marie Skłodowska-Curie și va beneficia de consilierea științifică, asistența tehnică și activitățile de cercetare specifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), serviciul științific și de cunoștințe al Comisiei.

Programul va introduce elemente noi, inclusiv Consiliul european pentru inovare (CEI). CEI, care se află deja în faza pilot, va fi un ghișeu unic al cărui obiectiv va fi să facă tranziția inovațiilor revoluționare și radicale din

laborator la aplicarea pe piață și să ajute întreprinderile nou-înființate și IMM-urile să își dezvolte ideile.

Consiliul va furniza sprijin direct inovatorilor cu ajutorul a două instrumente de finanțare principale, unul pentru etapele incipiente și celălalt pentru dezvoltare și introducerea pe piață.

Consiliul vine în completarea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Acordul politic preliminar la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia este acum supus aprobării oficiale de către Parlamentul European și Consiliu.

Aspectele bugetare ale programului Orizont Europa fac obiectul unui acord global privind următorul buget UE pe termen lung, propus de Comisie în mai 2018.

Comisia va începe acum să pregătească punerea în aplicare a programului Orizont Europa pentru a putea publica primele proiecte de programe de lucru la timp pentru lansarea programului pe 1 ianuarie 2021.

Va exista un grad ridicat de continuitate cu programul Orizont 2020, actualul program de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2014-2020: vor exista trei piloni, excelența va continua să ocupe un loc central și se vor menține normele și procedurile de finanțare testate ale programului Orizont 2020.

În plus față de acestea, conform comunicatului oficial, programul a fost îmbunătățit pentru a i se maximiza impactul, relevanța pentru societate și potențialul de inovare revoluționară.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Regulament privind examinarea investițiilor străine directe

UE va dispune în curând de o serie de norme noi menite să monitorizeze mai îndeaproape investițiile directe provenite din țări terțe din motive de securitate sau de ordine publică.

Căci, recent, Consiliul a adoptat un regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în UE.

În timp ce principalii săi parteneri comerciali dispun deja de norme comparabile, UE se echipează astfel pentru prima dată cu un astfel de cadru cuprinzător.

Noile norme privind examinarea investițiilor străine directe vor crea un mecanism de cooperare în cadrul căruia statele membre și Comisia vor putea să facă schimb de informații și să aducă în discuție chestiuni specifice.

Statele membre vor păstra totuși competența de a examina și, eventual, de a bloca investițiile străine directe, pe motive de securitate și de ordine publică, iar deciziile de a înființa și menține mecanisme naționale de examinare vor rămâne, de asemenea, în sarcina fiecărui stat membru.

Comisia va avea dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE, cum ar fi Orizont 2020 sau Galileo.

Noile norme vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se vor aplica 18 luni mai târziu.

(Sursa: www.imm.gov.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

POR- pregătirea perioadei de programare 2021-2027

În cadrul recentei întâlniri a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020 au fost prezentate demersurile, realizate la nivel național, pentru pregătirea perioadei de programare 2021- 2027.

Astfel, în septembrie 2018, a fost adoptat Memorandumul Guvernului „Pregătirea documentelor naționale de programare a finanțelor din fonduri europene post 2020”, ce a avut ca obiectiv stabilirea de termene și responsabilități pentru elaborarea documentelor strategice / planurilor de măsuri sectoriale naționale post 2020 (cu accent pe întreprinderea condițiilor favorizante).

De asemenea, în septembrie și noiembrie 2018, Ministerul Fondurilor Europene - MFE a organizat întâlniri bilaterale cu ministerele responsabile de îndeplinirea condițiilor pentru stabilirea unor planuri detaliate de acțiune (responsabili și termen limită) pentru fiecare condiție favorabilă.

Nu în ultimul rând, la 20 decembrie 2018, au fost aprobate 4 memorandumuri cu privire la implementarea planurilor de acțiune pentru îndeplinirea condițiilor favorizante în următoarele domenii: Incluziune socială și reducerea sărăciei; Politici active privind piața forței de muncă; Egalitatea de gen și Sănătatea.

În cadrul Memorandumului MFE a fost propus și Calendarul de elaborare a documentelor strategice pentru perioada de programare post-2020, care are următoarea structură:

Martie 2019 - finalizarea primelor proiecte ale documentelor strategice / planurilor de măsuri sectoriale post-2020, iar în Mai 2019 - adoptarea acestora.

Iunie 2019 - stabilirea și promovarea prin memorandum de Guvern a principalelor orientări strategice naționale privind investițiile din fonduri aferente politicii de coeziune post 2020, în baza strategiilor / planurilor de măsuri.

Septembrie 2019 - finalizarea primelor proiecte ale documentelor de programare post 2020 (Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Noutățile perioadei 2021-2027 pentru POR

Propunerea de regulamente pentru perioada 2021-2027 aduce următoarele modificări ale regulamentelor aplicabile pentru Programul Operațional Regional:

1. Rata de cofinanțare din FEDR se modifică, pentru regiunile mai puțin dezvoltate fiind de 70% (spre deosebire de rata actuală de 85%). Pentru regiunea dezvoltată București-Ilfov, rata de cofinanțare din FEDR va fi înjumătățită, alocându-se 40%, spre deosebire de procentul actual de 80%.

2. Centrarea tematică se modifică. În perioada de finanțare 2021-2027, se vor aloca 65% pentru primele 2 obiective de politică, la nivel național (spre deosebire de alocarea actuală de 50% pentru primele patru obiective tematice, pe categorii de regiuni). Astfel, alocarea pentru primele două obiective de politică va fi de:

35% pentru OP1 - cercetare-dezvoltare-inovare IMM-uri,

30% pentru OP2 - reducerea CO2. Celelalte obiective de politică cărora le

sunt alocate restul de 35% sunt OP 3 - mobilitate și conectivitate (transport, mobilitate urbană și TIC), OP 4 - Europa socială (sănătate, educație, social, ocuparea forței de muncă) și OP 5 - dezvoltare integrată și

sustenabilă pentru zonele urbane, rurale și inițiative locale.

3. Sprijinul de dezvoltare urbană va trebui să fie de minimum 6% din alocarea FEDR, spre deosebire de 5 %, în prezent.

4. Termenul de dezangajare automată a fondurilor se va baza pe regula N+2.

5. Taxa pe valoare adăugată devine neeligibilă, cu excepția proiectelor care au o valoare totală mai mică de 5 milioane euro.

6. Eliminarea refinanțărilor inițiale și reducerea tranșelor anuale de prefinanțare la 0.5% din alocarea anuală per program (în prezent prefinanțare inițială este de 1% din alocarea totală a programelor, iar prefinanțarea anuală între 2% și 3%).

7. Limitarea cererilor de plată anuală la 4 / an trimise de statul membru către CE.

8. Asistența tehnică se va modifica. Dacă până în prezent, rambursarea cheltuielilor se realizează pe măsură ce acestea sunt efectuate (4% din cuantumul total al fondurilor alocate pentru programele operaționale dintr-un stat pentru fiecare categorie de regiune), pentru perioada financiară următoare, cheltuielile solicitate vor fi decontate ca rată forfetară (procent) din cheltuielile de investiții realizate în celelalte axe prioritare (în limita a 2,5% din valoarea FEDR).

(Sursa: www.mdrap.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

Norme noi spre o mobilitate curată, conectată și automatizată

Comisia Europeană a adoptat noi norme menite să accelereze implementarea sistemelor de transport inteligent cooperativ (C-ITS) pe drumurile europene.

Noua tehnologie le va permite autovehiculelor să „comunice” între ele, cu infrastructura rutieră și cu ceilalți participanți la trafic — de exemplu, cu privire la situații periculoase, lucrări rutiere și sincronizarea semafoarelor, astfel încât transportul rutier va deveni mai sigur, mai curat și mai eficient.

Noile norme sunt conforme cu propunerile privind mobilitatea curată introduse de Comisia Juncker și marchează o nouă etapă în modernizarea sectorului european al mobilității, pe care îl pregătesc pentru neutralitate climatică în cea de a doua jumătate a secolului.

Acestea contribuie la obiectivul pe termen lung al UE de a face astfel încât numărul de decese și vătămări grave în trafic să se apropie de zero până în 2050 („Viziunea Zero”).

Deschisă noilor tehnologii și evoluții ale pieței, această decizie oferă producătorilor de autovehicule, operatorilor rutieri și altor părți implicate mult-așteptata securitate juridică necesară pentru a începe implementarea pe scară largă a serviciilor C-ITS în Europa.

O adevărată rampă de lansare către mobilitatea conectată și automatizată, ea va contribui în mod semnificativ la îndeplinirea ambițiilor noastre privind siguranța rutieră.”

Normele adoptate constituie o etapă importantă în facilitarea comunicării între vehicule.

Începând din acest an, autovehiculele, semnele de circulație și autostrăzile vor fi dotate cu tehnologie care le va permite să trimită mesaje standard tuturor participanților la trafic din jur.

Specificațiile stabilesc cerințe juridice minime pentru a asigura interoperabilitatea diferitelor sisteme cooperative utilizate,

care le va permite tuturor stațiilor echipate să facă schimb de mesaje în condiții de siguranță, într-o rețea deschisă.

Se preconizeză că elementul de cooperare — asigurat prin conectivitatea digitală între vehicule, precum și între vehicule și infrastructura de transport — va îmbunătăți semnificativ siguranța rutieră, eficiența traficului și confortul la volan, ajutând conducătorul auto să ia deciziile corecte și să se adapteze la situațiile din trafic.

Următoarele etape Decizia Comisiei a luat forma unui act

delegat, iar publicarea unui asemenea document este urmată de o perioadă de două luni în care atât Parlamentul European, cât și Consiliul se pot opune intrării sale în vigoare.

Context Actul se bazează pe Directiva ITS,

menită să accelereze implementarea acestor tehnologii de transport inovatoare în Europa.

Mai multe părți interesate au profitat de posibilitatea de a oferi feedback cu privire la proiectul de lege în cadrul unei consultări publice desfășurate pe parcursul a patru săptămâni din ianuarie.

De asemenea, Comisia a propus, în mai 2018, ca autoturismele, camioanele și autobuzele să fie dotate cu noi dispozitive avansate de siguranță, precum cele pentru frânarea de urgență, asistență inteligentă pentru controlul vitezei și protecție sporită a pietonilor și bicicliștilor.

Dispozitivele sunt un catalizator al mobilității automatizate și îi asigură UE o poziție de lider în acest domeniu important.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene, Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

Noile norme ale UE contribuie la salvarea de vieți omenești

Instituțiile UE au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la regulamentul revizuit privind siguranța generală care prevede ca, începând cu 2022, să devină obligatorie introducerea în vehiculele europene a unor noi tehnologii de siguranță pentru a proteja pasagerii, pietonii și bicicliștii.

Noile tehnologii pot contribui la reducerea numărului de decese și de vătămări corporale pe drumuri – anual peste 25.000 de decese - 90 % fiind cauzate de erori umane.

În 2018, Comisia a propus ca unele măsuri de siguranță a vehiculelor să fie obligatorii, inclusiv sistemele care reduc unghiurile moarte periculoase la camioane și autobuze și tehnologiile care avertizează șoferul în caz de somnolență sau de neatenție.

Elementele avansate de siguranță vor reduce numărul accidentelor, vor deschide calea spre o mobilitate tot mai conectată și mai automatizată și vor stimula inovarea și avantajul competitiv global al industriei de autovehicule, printre ele numărându-se:

1. Pentru autoturisme, camionete, camioane și autobuze: sisteme de avertizare în caz de somnolență și de neatenție a conducătorului auto (de exemplu, utilizarea telefoanelor inteligente în timpul conducerii), asistență inteligentă pentru controlul vitezei, sisteme de siguranță la mersul în marșarier cu cameră de luat vederi sau cu senzori și dispozitive de înregistrare a datelor în caz de accident („cutia neagră”).

2. Pentru autoturisme și camionete: asistență pentru menținerea benzii de circulație, sisteme avansate de frânare de urgență și centuri de siguranță îmbunătățite în urma testelor de impact.

3. Pentru camioane și autobuze: cerințe specifice de îmbunătățire a vizibilității directe a șoferilor de autobuz și de camion și de eliminare a unghiurilor moarte, precum și sisteme frontale și laterale ale vehiculului pentru a detecta și a avertiza cu privire la prezența participanților la trafic vulnerabili, în special la efectuarea virajelor.

Comisia vrea ca măsurile să ajute, până în 2038, la salvarea a 25.000 de vieți și evitarea a 140.000 de vătămări corporale grave.

Pe lângă protecția cetățenilor pe drumurile europene, noile elemente avansate de siguranță vor ajuta conducătorii auto să se obișnuiască treptat cu noile sisteme de asistență pentru conducere.

Creșterea gradului de automatizare oferă un potențial semnificativ pentru compensarea erorilor umane și asigură noi soluții de mobilitate pentru persoanele în vârstă și pentru cele cu deficiențe fizice, sporind încrederea și acceptarea de către public a automobilelor automatizate și sprijinind tranziția către conducerea autonomă.

Acordul politic la care au ajuns Parlamentul, Consiliul și Comisia în urma așa-numitelor negocieri din cadrul trilogului face în prezent obiectul unei aprobări formale.

Noile elemente vor deveni obligatorii din 2022, cu excepția vizibilității directe pentru autobuze și camioane și extinderea zonei de impact a capului la autoturisme și camionete, care vor urma mai târziu din cauza modificărilor structurale de proiectare necesare.

Reamintim faptul că, în ultimii ani, UE a introdus o serie de măsuri obligatorii care au contribuit la o reducere anuală de 50.000 a accidentelor rutiere soldate cu decese.

Aceste măsuri includ sisteme electronice de control al stabilității pentru toate vehiculele, precum și sisteme avansate de frânare de urgență și sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație, la camioane și autobuze.

În 2017, Comisia a lansat o consultare publică pentru a colecta opiniile părților interesate cu privire la potențialele îmbunătățiri ale măsurilor privind siguranța vehiculelor.

În 2018, Comisia a propus o revizuire a Regulamentului privind siguranța generală și a Regulamentului privind siguranța pietonilor, în cadrul celui de-al treilea set de acțiuni „Europa în mișcare”.

Pe lângă revizuirea Regulamentului privind siguranța generală, este necesară gestionarea eficientă a siguranței infrastructurii rutiere, propunerea domeniu fiind deja aprobată

De asemenea, Comisia a prezentat o Comunicare privind mobilitatea conectată și automatizată pentru a face din Europa un lider mondial în domeniul sistemelor de mobilitate autonome sigure.

Ca rezultat al mobilității conectate, este adoparea de noi norme care să accelereze implementarea sistemelor de transport inteligente cooperative pe drumurile europene.

Acestea le permit vehiculelor să „comunice” între ele, cu infrastructura rutieră și cu ceilalți participanți la trafic – de exemplu, în ceea ce privește situațiile periculoase, lucrările rutiere și momentul schimbării culorii semafoarelor, făcând transportul rutier mai sigur, mai curat și mai eficient.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

24 de beneficiari români finanțați la al patrulea apel INTERREG Europe

La cea de-a zece reuniune a Comitetului de Monitorizare INTERREG Europe, ce a avut loc recent la Sinaia au participat experți din cele 28 de state membre ale UE și țările partenere cu statut special (Norvegia și Elveția), precum şi reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Autorității de Management, Autorității de Certificare și ai Secretariatului Comun.

Principalele teme ale agendei au vizat rezultatele celui de-al patrulea apel de proiecte (derulat în perioada 7 mai – 22 iunie 2018) - au fost depuse 170 de proiecte, dintre care 60 au fost aprobate în cadrul ședinței de la Sinaia - 24 dintre acestea (în valoare de 3,1 milioane de euro) au beneficiari români.

În cadrul primelor 3 apeluri (2015, 2016, 2017), au fost aprobate 71 de proiecte depuse de beneficiari români, cărora li s-au alocat finanțări de 10,19 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Programul INTERREG Europe urmărește îmbunătățirea punerii în aplicare a politicilor și programelor de dezvoltare regională, în principal a celor care urmăresc investițiile pentru creștere economică și a locurilor de

muncă și, după caz, a celor de cooperare teritorială europeană, prin promovarea schimbului de experiență și a învățării de noi politici de către actorii de interes regional.

Pentru perioada 2014-2020, programul are un buget de 359 de milioane de euro:

322,4 milioane de euro pentru proiecte de cooperare interregională implementate de partenerii din Uniunea Europeană (partenerii din Norvegia și Elveția vor fi cofinanțați din fonduri naționale de țările respective);

15,3 milioane de euro pentru platforme de învățare de politici publice;

21,3 milioane de euro pentru asistența tehnică a programului (configurare, implementare, monitorizare etc.).

Programul este activ în 30 de țări - 28 de state membre ale UE, Elveția și Norvegia.

Autoritatea de Management a programului este Franța (prin Regiunea Nord-Pas de Calais), iar Secretariatul Comun are sediul în Lille.

Autoritatea Națională, din partea României, este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția Programe de Cooperare Teritorială Europeană.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Realocări de fonduri între axele programului România-Ungaria

Recent, Comisia a aprobat modificarea Programului Interreg V-A România-Ungaria.

În urma lansării tuturor fondurilor disponibile și în baza unei analize detaliate realizate cu expertiză externă, în august 2018, Autoritatea de Management a inițiat o cerere de modificare a Programului de cooperare, prin intermediul sistemului de schimb electronic de date al Comisiei.

Aceasta a fost însoțită de un Program de cooperare revizuit, prin care România a propus realocarea de fonduri între diferite Axe prioritare și Priorități de investiții ale programului.

Cererea de modificare a fost justificată în mod corespunzător și prevede un set de măsuri tehnice implementate pentru a răspunde în mod eficient nevoilor părților interesate, optimizând astfel Programul de cooperare și contribuind la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Modificarea Programului de cooperare se referă la realocarea de fonduri între Axe prioritare și ajustarea corespunzătoare a reperelor și obiectivelor indicatorilor relevanți.

În urma realocării, suportul FEDR per Axe se modifică astfel:

Axa prioritară 1 „Protejarea în comun și utilizarea eficientă a valorilor comune și resurselor (Cooperarea în domeniul valorilor comune și resurselor)” crește cu 1.840.098 Euro;

Axa prioritară 2 „Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și eliminarea blocajelor (Cooperarea în domeniul accesibilității)” scade cu 12.478.003 Euro;

Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea ocupării forței de muncă și promovarea mobilității forței de muncă transfrontaliere (Cooperarea în domeniul ocupării forței de muncă)” scade cu 2.632.463 Euro;

Axa prioritară 4 „Îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a sănătății (Cooperarea în domeniul sănătății și prevenției bolilor)” creste cu 10.364.068 Euro;

Axa prioritară 5 „Îmbunătățirea prevenirii riscurilor și a gestionării dezastrelor (Cooperarea în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor)” crește cu 2.906.300 Euro.

(Sursa: www.interreg-rohu.eu)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

Abordare comună la nivelul UE în privința securității rețelelor 5G

Comisia Europeană a recomandat o serie de etape și măsuri operaționale menite să asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică a rețelelor 5G în întreaga UE.

Rețelele de a cincea generație (5G) vor forma viitoarea structură fundamentală a societăților și a economiilor noastre, conectând miliarde de obiecte și de sisteme, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi cel energetic, al transporturilor, al serviciilor bancare și al sănătății, precum și sisteme de control industrial care conțin informații sensibile și care sprijină sistemele de siguranță.

Procesele democratice, cum ar fi alegerile, se bazează din ce în ce mai mult pe infrastructuri digitale și rețele 5G, scoțând în evidență necesitatea de a trata toate vulnerabilitățile și subliniind cu atât mai mult pertinența recomandărilor Comisiei înaintea alegerilor pentru Parlament din luna mai.

În urma sprijinului acordat de șefii de stat sau de guvern, exprimat cu ocazia Consiliului European din 22 martie, în vederea unei abordări concertate a securității rețelelor 5G, Comisia recomandă un set de acțiuni concrete pentru evaluarea riscurilor de securitate cibernetică ale rețelelor 5G și pentru consolidarea măsurilor preventive.

Recomandările reprezintă o combinație de instrumente legislative și de politică menite să protejeze economiile, societățile și sistemele democratice.

Având în vedere că veniturile la nivel mondial generate de rețelele 5G sunt estimate la 225 de miliarde euro în 2025, tehnologia 5G reprezintă un atu esențial pentru ca Europa să concureze pe piața mondială, iar securitatea sa cibernetică este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii.

Tehnologia 5G va transforma economia și societatea și va deschide oportunități masive pentru cetățeni și întreprinderi, ceea nu poate fi posibil fără a asigura o securitate maximă.

Este esențial ca infrastructurile 5G din UE să fie reziliente și complet protejate împotriva vulnerabilităților tehnice sau juridice.”

Reziliența infrastructurii digitale este esențială pentru guverne, pentru întreprinderi, pentru securitatea datelor cu caracter personal și pentru funcționarea instituțiilor democratice.

De aceea, trebuie dezvoltată o abordare europeană pentru protejarea integrității rețelelor 5G, care vor constitui instalațiile digitale de bază ale vieților interconectate.

Protejarea rețelelor 5G are ca scop protejarea infrastructurii care va sprijini funcțiile societale și economice vitale — cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare și sănătatea, precum și fabricile mult mai automatizate ale viitorului.

Aceasta înseamnă și protejarea proceselor democratice, cum ar fi alegerile, împotriva interferențelor și dezinformării.

Orice vulnerabilitate din rețelele 5G sau orice atac cibernetic care vizează rețelele dintr-un stat ar afecta Uniunea în ansamblul ei.

De aceea măsurile concertate adoptate atât la nivel național, cât și la nivel european trebuie să garanteze un nivel ridicat de securitate cibernetică.

Recomandarea stabilește o serie de măsuri operaționale:

1. La nivel național Până în iulie 2019, fiecare stat membru

trebuie să finalizeze o evaluare națională a riscurilor privind infrastructurile de rețea 5G.

Pe această bază, statele membre trebuie să actualizeze cerințele existente în materie de securitate pentru furnizorii de rețea și să includă condiții pentru garantarea securității rețelelor publice, mai ales atunci când acordă drepturile de utilizare a frecvențelor radio în benzi 5G.

Aceste măsuri trebuie să includă obligații mai puternice privind garantarea de către furnizori și operatori a securității rețelelor.

Evaluările riscurilor și măsurile la nivel național trebuie să țină seama de diverși factori de risc, cum ar fi riscurile tehnice și riscurile legate de comportamentul furnizorilor sau al operatorilor, inclusiv al celor din țări terțe.

Evaluările naționale ale riscurilor vor constitui un element central în elaborarea unei evaluări coordonate a riscurilor la nivelul UE.

Statele UE au dreptul de a exclude societăți de pe piețele lor din motive de securitate națională, în cazul în care societățile nu respectă cadrul juridic și standardele țării.

2. La nivelul UE Statele membre trebuie să facă schimb

de informații între ele și, cu sprijinul Comisiei și al Agenției UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA), vor încheia o evaluare coordonată a riscurilor până la 1 octombrie 2019.

Pe această bază, statele membre se vor pune de acord asupra unor măsuri de atenuare care pot fi utilizate la nivel național.

Printre acestea se pot număra cerințele de certificare, testele, controalele și identificarea produselor sau a furnizorilor care sunt considerate/considerați potențial nesigure/nesiguri. Această activitate va fi efectuată de grupul de cooperare al autorităților competente,

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

instituit în temeiul Directivei privind securitatea rețelelor și a informațiilor, cu ajutorul Comisiei și al ENISA.

Activitatea va veni în sprijinul acțiunilor statelor la nivel național și va oferi orientări pentru măsuri suplimentare la nivel UE.

Statele membre trebuie să elaboreze și cerințe specifice referitoare la securitate care ar putea fi aplicate în contextul achizițiilor publice legate de rețelele 5G, inclusiv cerințe obligatorii pentru implementarea sistemelor de certificare de securitate cibernetică.

Recomandarea va utiliza gama largă de instrumente deja existente sau deja convenite pentru a consolida cooperarea împotriva atacurilor cibernetice și pentru a permite UE să acționeze în mod colectiv pentru a-și proteja economia și societatea, inclusiv prima legislație la nivelul UE privind securitatea cibernetică (Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor), Legea privind securitatea cibernetică, aprobată de Parlament, și noile norme în domeniul telecomunicațiilor.

Recomandarea va ajuta statele membre să pună în aplicare aceste instrumente noi într-un mod coerent privind securitatea rețelelor 5G.

În domeniul securității cibernetice, viitorul cadru european de certificare de securitate cibernetică pentru produse, procese și servicii digitale, prevăzut în Legea privind securitatea cibernetică, trebuie să ofere un instrument de sprijin esențial pentru promovarea nivelurilor coerente de securitate.

La punerea în aplicare, statele membre trebuie să colaboreze imediat și în mod activ cu toate celelalte părți interesate implicate în dezvoltarea sistemelor de certificare specifice la nivelul UE legate de tehnologia 5G.

De îndată ce sistemele respective devin disponibile, statele membre, prin reglementări tehnice naționale, trebuie să impună obligativitatea certificării în acest domeniu.

În domeniul telecomunicațiilor, statele membre trebuie să garanteze menținerea integrității și securității rețelelor de comunicații publice, având obligația de a se asigura că operatorii iau măsuri tehnice și organizatorice pentru a gestiona corespunzător riscurile pentru securitatea rețelelor și a serviciilor.

Etapele următoare Statele membre ar trebui să își

finalizeze evaluările naționale ale riscurilor până la 30 iunie 2019 și să actualizeze măsurile de securitate necesare. Evaluarea națională a riscurilor ar trebui să fie transmisă Comisiei și Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică până la 15 iulie 2019.

În paralel, statele membre și Comisia vor începe activitatea de coordonare în cadrul

Grupului de cooperare privind securitatea rețelelor și a informațiilor. ENISA va finaliza o cartografiere a amenințărilor la adresa rețelelor 5G, care va ajuta statele să își transmită evaluarea riscurilor, până la 1 octombrie 2019.

Până la 31 decembrie 2019, Grupul de cooperare privind securitatea rețelelor și a informațiilor trebuie să convină asupra măsurilor de reducere a riscurilor la adresa securității cibernetice, identificate la nivel național și la nivelul UE.

După intrarea în vigoare a Legii privind securitatea cibernetică, Comisia și ENISA vor institui cadrul de certificare la nivelul UE. Statele membre sunt încurajate să coopereze cu Comisia și cu ENISA pentru a acorda prioritate unui sistem de certificare care să acopere rețelele 5G și echipamentele conexe.

Până la 1 octombrie 2020, statele, în cooperare cu Comisia, trebuie să evalueze efectele recomandării pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare, evaluare ce va ține seama de rezultatul evaluării coordonate a riscurilor la nivel european și de eficacitatea setului de instrumente.

Reamintim că în concluziile din 22 martie, Consiliul a sprijinit recomandarea Comisiei referitoare la o abordare concertată în materie de securitate a rețelelor 5G.

De asemenea, Rezoluția Parlamentului referitoare la amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE, îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri la nivelul Uniunii.

Mai mult, securitatea cibernetică a rețelelor 5G este esențială pentru garantarea autonomiei strategice a Uniunii, astfel cum se precizează în Comunicarea comună „UE-China - O perspectivă strategică”.

Din acest motiv, este esențial și urgent să se revizuiască și să se consolideze normele de securitate existente în acest domeniu, pentru a se asigura că ele reflectă importanța strategică a rețelelor 5G, precum și evoluția amenințărilor, inclusiv numărul din ce în ce mai mare și complexitatea atacurilor cibernetice.

Tehnologia 5G este un atu esențial în concurența de pe piața mondială, iar veniturile generate de tehnologia 5G ar trebui să ajungă, în 2025, la echivalentul a 225 miliarde euro.

Din altă sursă, reiese că beneficiile introducerii tehnologiei 5G în patru sectoare industriale esențiale - al autovehiculelor, al sănătății, al transporturilor și al energiei - ar putea ajunge la 114 miliarde euro pe an.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

Profesioniștii – beneficiari ai pieții unice

Recent, Comisia a luat măsuri suplimentare, în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura punerea în aplicare normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale.

Căci doar o piață unică funcțională poate să își valorifice pe deplin potențialul pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă.

De aceea, în conformitate cu Comunicarea privind piața unică (din noiembrie 2018), Comisia vrea să se asigure că toate statele respectă pe deplin aceste norme, astfel încât profesioniștii să poată să se deplaseze dincolo de frontiere și să-și exercite profesia sau să presteze servicii în alte state.

UE a instituit norme care să le permită profesioniștilor, cum ar fi doctorii sau arhitecții, să beneficieze de recunoașterea calificărilor lor profesionale într-un alt stat membru.

Directiva privind calificările profesionale (Directiva 2013/55/UE) a fost modernizată în 2013 și ar fi trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 18 ianuarie 2016.

Comisia a transmis, în acest sens, avize motivate unui număr de 24 state membre și scrisori complementare de punere în întârziere către 2 state membre (Estonia și Letonia) cu privire la neconformitatea legislației și practicii lor juridice naționale cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE).

Avizele motivate și scrisorile complementare de punere în întârziere se referă la aspecte cruciale pentru funcționarea Directivei privind calificările profesionale:

Cardul profesional european - Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia;

Mecanismul de alertă - Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia;

Posibilitatea de a avea acces parțial la o activitate profesională - Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Suedia;

Proporționalitatea cerințelor lingvistice - Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Polonia, România și Slovacia;

Instituirea unor centre de asistență - Franța, Ungaria, Italia și Portugalia;

Transparența și proporționalitatea obstacolelor de reglementare - Austria,

Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit.

Aceste aspecte au fost, de asemenea, menționate într-o Comunicare din ianuarie 2017 privind recomandările de reformă pentru reglementarea serviciilor profesionale.

Toate statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să adreseze un aviz motivat Estoniei și Letoniei și să sesizeze Curtea de Justiție cu privire la celelalte 24 state.

Reamintim că, în fapt, odată cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale, UE a instituit un sistem modern de recunoaștere a calificărilor și a experienței profesionale în întreaga UE.

Acesta promovează recunoașterea calificărilor profesionale în țările UE, facilitând prestarea de servicii de către profesioniști în întreaga Europă și garantând un nivel sporit de protecție pentru consumatori și cetățeni.

În general, directiva se aplică profesiilor reglementate cum ar fi asistenții medicali, doctorii, farmaciștii sau arhitecții.

Excepțiile sunt profesiile reglementate prin directive specifice ale UE cum ar fi auditorii, intermediarii de asigurări, controlorii de trafic aerian, avocații și agenții comerciali.

Directiva stabilește și norme pentru mobilitatea temporară, stabilirea într-o altă țară din UE, diferite sisteme de recunoaștere a calificărilor și verificarea cunoștințelor lingvistice și a titlurilor academice profesionale.

Aceste norme sunt completate de cardul profesional european (CPE), un certificat electronic disponibil din ianuarie 2016 pentru cinci profesii (asistenți medicali generaliști, fizioterapeuți, farmaciști, agenți imobiliari și ghizi montani).

Pentru a se asigura că pacienții și consumatorii din UE sunt protejați adecvat, Comisia a introdus și un mecanism de alertă.

Statul membru care primește profesioniști din alte țări ale UE este responsabil de verificarea calificărilor acestora sau a aptitudinii lor de a practica și, în caz de dubiu justificat, de contactarea statului care a eliberat diploma.

Pentru a facilita și a accelera acest schimb de informații între statele membre, Comisia a instituit Sistemul electronic de informare al pieței interne (IMI).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

Google – amendă de 1,49 miliarde de euro pentru practici abuzive în materie

de publicitate online

Comisia Europeană a amendat Google cu 1,49 miliarde de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE și pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piață impunând o serie de clauze restrictive în contractele cu siturile internet ale terților, împiedicând rivalii Google să afișeze pe siturile respective anunțuri publicitare proprii asociate cu rezultatele căutărilor.

Conform Comisiei, Google și-a consolidat poziția dominantă în materie de anunțuri publicitare asociate cu căutările online și s-a protejat împotriva presiunii concurențiale prin impunerea unor restricții contractuale anticoncurențiale pe siturile internet ale terților.

Acest lucru este ilegal din punctul de vedere al normelor antitrust ale UE.

Comportamentul abuziv a durat peste 10 ani și a împiedicat alte societăți să concureze pe baza meritelor și să inoveze.

În același timp, acest comportament a împiedicat consumatorii să se bucure de avantajele concurenței.

Situri cum ar fi siturile ziarelor, blogurile sau agregatorii de situri de turism dispun adesea de o funcție de căutare integrată.

Atunci când un utilizator efectuează căutări cu ajutorul acestei funcții, situl furnizează atât rezultatele căutării, cât și anunțuri publicitare asociate cu căutarea, care sunt afișate împreună cu rezultatul acesteia.

Prin AdSense for Search (publicitate customizată asociată căutărilor), Google pune aceste anunțuri publicitare asociate cu căutarea la dispoziția proprietarilor siturilor „editoriale”.

Google este un intermediar, echivalentul unui broker de publicitate, între difuzorii de publicitate și proprietarii siturilor care doresc să profite de spațiul rămas liber pe paginile de rezultate ale căutării.

Prin urmare, AdSense for Search funcționează ca o platformă de intermediere a publicității asociate cu căutările online.

Google a fost de departe cel mai puternic actor în materie de intermediere a publicității asociate cu căutările online din Spațiul Economic European (SEE), cu o cotă de piață de peste 70 % din 2006 până în 2016.

În 2016, Google deținea, de asemenea, cote de piață în general de peste 90 % pe piețele naționale în ceea ce privește căutarea generală și de peste 75 % pe majoritatea piețelor naționale în ceea ce privește publicitatea asociată cu căutările online, unde este prezentă cu produsul său emblematic, motorul de căutare Google, care furnizează consumatorilor rezultatele căutării.

Pentru concurenții săi pe piața publicității asociate cu căutările online, cum ar fi Microsoft și Yahoo, nu este posibil să vândă spații publicitare

pe paginile cu rezultate ale motorului de căutare al Google.

Prin urmare, siturile terților reprezintă un punct important de intrare pentru ca acești furnizori alternativi de servicii de intermediere pentru publicitatea asociată cu căutările online să își dezvolte activitatea și să încerce să concureze cu Google.

Prin acorduri negociate individual, Google a furnizat servicii de intermediere a publicității asociate cu căutările online celor mai importanți editori din punct de vedere comercial.

În cursul investigației sale, Comisia a examinat sute de astfel de acorduri și a constatat următoarele:

Începând cu 2006, Google a inclus în contractele sale clauze de exclusivitate. Acest lucru însemna că editorilor li se interzicea să plaseze pe paginile lor de rezultate ale căutării orice anunțuri publicitare asociate cu căutările online aparținând concurenților Google. Decizia vizează editorii ale căror acorduri cu Google au impus o astfel de exclusivitate pentru toate siturile lor.

Începând din martie 2009, Google a început treptat să înlocuiască clauzele de exclusivitate cu așa-numitele clauze de „plasamente premium” (Premium Placement). Acestea impuneau editorilor să rezerve pentru anunțurile publicitare ale Google cel mai profitabil spațiu de pe paginile lor cu rezultate ale căutărilor și să includă pe siturile lor un număr minim de anunțuri publicitare aparținând Google. Drept rezultat, concurenții Google au fost împiedicați să își plaseze anunțurile publicitare asociate cu căutările în spațiile vizibile și accesate ale paginilor de rezultate de căutare ale siturilor.

Începând din martie 2009, Google a inclus și clauze care impuneau editorilor să solicite o aprobare scrisă din partea Google înainte de a modifica modul în care erau afișate anunțurile publicitare ale concurenților. Acest lucru a însemnat că Google putea controla cât de atrăgătoare și, prin urmare, cât de accesate puteau fi anunțurile publicitare ale concurenților săi.

Prin urmare, Google a impus mai întâi o obligație de furnizare exclusivă, prin care concurenții săi erau împiedicați să plaseze orice anunțuri publicitare pe siturile cele mai importante din punct de vedere comercial.

Google a introdus apoi așa-numita strategie de „exclusivitate relaxată”, menită să rezerve pentru anunțurile publicitare proprii spațiile cele mai valoroase de pe siturile internet și să controleze performanța anunțurilor publicitare ale concurenților.

Pe parcursul celei mai mari părți din perioada respectivă, practicile Google au acoperit mai mult de jumătate din piață din punctul de vedere al cifrei de afaceri.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

Rivalii Google nu au fost în măsură să concureze pe baza meritelor lor, fie din cauză că le era efectiv interzis să apară pe siturile editorilor, fie pentru că Google rezervase pentru anunțurile proprii spațiul comercial cel mai valoros de pe siturile respective, putând controla, în același timp, cum puteau apărea anunțurile concurenților.

Practicile Google constituie un abuz de

poziție dominantă pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online prin împiedicarea concurenței pe bază de merit.

Poziția dominantă pe piață nu este, în sine, o practică ilegală din punctul de vedere al normelor antitrust ale Uniunii Europene.

Cu toate acestea, întreprinderile care dețin o poziție dominantă pe piață au o răspundere specială de a nu abuza de poziția lor puternică pe piață prin restrângerea concurenței, fie pe piața pe care sunt dominante, fie pe piețe separate.

Concluzia deciziei este că Google deține, din 2006, o poziție dominantă pe piața intermedierii publicității asociate cu căutările online în SEE.

Aceasta se bazează pe cotele de piață foarte ridicate ale Google, care depășesc 85 % pentru cea mai mare parte a perioadei.

Piața se caracterizează și prin existența unor bariere importante la intrarea pe piață.

Acestea includ investiții inițiale și continue foarte semnificative necesare pentru dezvoltarea și menținerea tehnologiei generale de căutare, o platformă de publicitate asociată cu căutările, precum și un portofoliu suficient de mare de editori și agenți de publicitate.

Google a abuzat de această poziție dominantă pe piață, împiedicându-și rivalii să concureze pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online.

Pe baza gamei largi de dovezi obținute în cursul investigației, Comisia a ajuns la concluzia că Google a denaturat concurența, a adus prejudicii consumatorilor și a sufocat inovarea.

Concurenții Google nu au putut să dezvolte și să ofere servicii de intermediere a publicității asociate cu căutările online alternative celor oferite de Google.

Drept rezultat, proprietarii siturilor aveau opțiuni limitate de monetizare a spațiului de pe aceste situri și erau forțați să se bazeze aproape în exclusivitate pe Google.

Google nu a demonstrat că prin clauzele respective s-a generat o eficiență care să îi poată justifica practicile.

Amenda, în valoare de 1.494.459.000 euro (1,29 % din cifra de afaceri a Google din 2018), ia în considerare durata și gravitatea încălcării.

În conformitate cu Orientările Comisiei din 2006 privind amenzile și MEMO, amenda a fost calculată pe baza valorii veniturilor obținute de Google din intermedierea publicității asociate cu căutările online în SEE.

Google a încetat practicile ilegale la câteva luni după publicarea, în iulie 2016, a comunicării privind obiecțiunile cu privire la acest caz.

Decizia impune Google să pună, cel puțin, capăt comportamentului său ilegal, în măsura în care nu a făcut deja acest lucru, și să se abțină de la orice măsură care ar avea același obiectiv sau efect ori un obiectiv sau un efect echivalent.

În fine, Google este pasibil să facă obiectul unor acțiuni civile în despăgubire care pot fi introduse în instanțele din statele membre de către orice persoană sau întreprindere afectată de comportamentul său anticoncurențial.

Noua directivă UE privind acțiunile în despăgubire în cazul nerespectării normelor antitrust permite victimelor practicilor anticoncurențiale să obțină mai ușor despăgubiri.

Reamintim că în iunie 2017, Comisia a amendat Google cu 2,42 miliarde euro pentru că a abuzat de poziția dominantă a motorului său de căutare, ceea ce a conferit un avantaj ilegal serviciului propriu de comparare a prețurilor.

În iulie 2018, Comisia a amendat Google cu 4,34 miliarde euro pentru practici ilegale legate de dispozitivele mobile care utilizează sistemul de operare Android pentru a consolida poziția dominantă a motorului de căutare al Google.

Decizia se adresează Google LLC și Alphabet Inc., compania-mamă a Google.

Investigarea de către Comisie a comportamentului vizat de decizie a început ca parte a investigației mai ample privind „Google Search” (cazul 39740).

La 14 iulie 2016, Comisia a trimis Google o comunicare privind obiecțiunile în care își prezenta opinia preliminară conform căreia compania a abuzat de poziția sa dominantă prin restrângerea în mod artificial a posibilității ca siturile terților să afișeze anunțurile publicitare ale concurenților Google asociate cu căutările.

Articolul 102 din Tratatul privind Funcționarea UE și articolul 54 din Acordul privind SEE interzic abuzul de poziție dominantă.

Amenzile aplicate societăților care au încălcat normele antitrust ale UE se plătesc la bugetul general al UE și nu sunt alocate pentru cheltuieli determinate, iar contribuțiile statelor la bugetul UE pentru anul următor sunt reduse corespunzător, amenzile contribuind la finanțarea UE și reducerea sarcinii pentru contribuabili.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Reforma drepturilor de autor

Parlamentul European a votat recent în favoarea noii Directive privind drepturile de autor, menită să aducă beneficii concrete cetățenilor, tuturor sectoarelor creative, presei, cercetătorilor, celor care lucrează în domeniul educației și instituțiilor de patrimoniu cultural.

Această directivă protejează creativitatea în era digitală, asigură un acces mai larg la conținut pentru cetățenii UE, precum și noi garanții privind protejarea deplină a libertății lor de exprimare în mediul online.

Noile norme vor consolida industriile creative, care reprezintă 11,65 milioane de locuri de muncă, 6,8 % din PIB și aduce venituri în valoare de 915.000 de milioane euro pe an.

Votul asigură echilibrul corect între interesele tuturor actorilor – utilizatori, creatori, autori, presă – și instituie obligații proporționale pe platformele online.

Directiva privind drepturile de autor protejează libertatea de exprimare, o valoare fundamentală a UE, și stabilește garanții solide pentru utilizatori, subliniind faptul că utilizarea operelor existente în scopul citării, criticii, recenziei, caricaturii și al parodiei este permisă în mod explicit în întreaga Europă.

Acest lucru înseamnă că memele și alte creații parodice pot fi utilizate în mod liber.

Interesele utilizatorilor sunt protejate prin mecanisme eficace care le permit contestarea rapidă a eliminărilor nejustificate ale conținutului de către platforme.

În același timp, directiva va îmbunătăți poziția creatorilor în negocierile lor cu marile platforme care obțin beneficii importante din conținutul produs de aceștia.

Va fi mai ușor pentru scriitori, ziariști, cântăreți, muzicieni și actori să negocieze contracte mai avantajoase cu editorii sau producătorii lor.

Noile norme vor permite, de asemenea, organizațiilor de cercetare, universităților, școlilor, bibliotecilor și muzeelor să utilizeze mai mult conținutul disponibil online.

Directiva ține seama de noile tehnologii pentru a asigura faptul că cercetătorii pot utiliza opțiunile de extragere de text și date la întregul lor potențial.

De aceea, această decizie reprezintă o reformă crucială pentru viitorul Europei.

Sondajele Comisiei au arătat că, în 2016, 57 % din utilizatorii de internet accesau

articole de presă prin intermediul rețelelor de socializare, al agregatorilor de informații sau al motoarelor de căutare.

47 % din acești utilizatori citeau extrasele compilate de aceste site-uri, fără a face clic pentru a accesa articolul integral.

Aceeași tendință s-a observat și în cazul industriei muzicale și cinematografice – 49 % din utilizatorii de internet din UE accesau muzică sau conținut audiovizual online, iar 40 % din cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani vizionau programe de televiziune online cel puțin o dată pe săptămână, tendință care s-a amplificat continuu.

Textul adoptat de Parlament va trebui să fie aprobat oficial de Consiliul UE, iar după publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în legislația lor internă.

Reamintim că, în septembrie 2016, Comisia a propus modernizarea normelor UE privind drepturile de autor, cu scopul de a stimula dezvoltarea și difuzarea culturii europene, în cadrul Strategiei privind piața unică digitală.

Reforma drepturilor de autor în UE a fost un dosar prioritar pentru Parlament, pentru Consiliu și pentru Comisie, căci el modernizează normele UE în materie de drepturi de autor, care datau din 2001, când nu existau platforme de comunicare socială și nici materiale video la cerere, nu existau muzee care să își digitalizeze propriile colecții de opere de artă și nici profesori având cursuri online.

Acordul face parte dintr-o inițiativă mai amplă de adaptare a normelor UE privind drepturile de autor la era digitală.

În decembrie 2018, colegiuitorii UE au convenit asupra unor noi norme care să le permită organismelor de radiodifuziune europene să pună mai ușor la dispoziție online programe de televiziune în direct sau în reluare.

În plus, începând cu 1 aprilie 2018, europenii care cumpără sau se abonează la filme, transmisiuni sportive, muzică, jocuri și cărți electronice în statul lor membru pot să aibă acces la acestea și atunci când călătoresc sau locuiesc temporar într-o altă țară din UE.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

Scenariul unui Brexit fără acord

Deoarece, în ciuda ultimelor decizii, este din ce în ce mai probabil ca Regatul Unit să iasă din UE fără niciun acord, Comisia a luat în calcul un scenariu posibil, ale cărui măsuri sunt demne de prezentat.

În același timp, Comisia furnizează, în continuare, sprijin administrațiilor publice pentru propriile lor acțiuni de pregătire și îndeamnă toți cetățenii și toate întreprinderile din UE să se informeze cu privire la consecințele unui posibil scenariu fără acord și să își ducă la capăt activitățile de pregătire în acest sens.

În felul acesta, Comisia dă urmare concluziilor Consiliului European (articolul 50), în care se solicită continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii și a contingenței, chiar dacă scenariul fără acord nu este deloc de dorit.

Reamintim că, în urma solicitării care i-a fost adresată de prim-ministrul al Regatului Unit, , Consiliul European (articolul 50) a convenit să prelungească data ieșirii Regatului Unit din Uniune, cu condiția aprobării în Camera Comunelor, a Acordului privind retragerea.

UE este pregătit și pentru varianta neaprobării, astfel încât toată lumea trebuie să conștientizeze consecințele practice ale unui scenariu fără niciun acord.

În cazul unui scenariu fără acord, Regatul Unit va deveni o țară terță și nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie, iar de la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară va înceta să se aplice Regatului Unit.

Nu va mai exista o perioadă de tranziție, astfel cum se prevede în Acordul de retragere.

Evident, o astfel de situație va cauza grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi.

Într-un astfel de scenariu, relațiile Regatului Unit cu UE ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele Organizației Mondiale a Comerțului.

UE va avea obligația de a aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit.

Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea conformității cu normele UE.

În pofida pregătirilor considerabile efectuate de autoritățile vamale ale statelor membre, aceste controale ar putea cauza întârzieri la frontiere.

De asemenea, entitățile din Regatul Unit nu ar mai fi eligibile pentru granturi UE și nu ar mai putea participa la procedurile de achiziții publice din UE în condițiile în vigoare în prezent.

În mod similar, cetățenii Regatului Unit nu vor mai fi cetățeni ai UE, astfel încât britanicii vor fi supuși unor controale suplimentare la frontiere atunci când vor intra pe teritoriul UE.

Și în această privință, statele membre efectuează pregătiri considerabile în porturi și

aeroporturi pentru a se asigura că aceste controale sunt efectuate cât mai eficient.

Reamintim că, încă din decembrie 2017, Comisia se pregătește pentru un asemenea scenariu, publicând 90 de avize de pregătire, 3 comunicări și prezentând 19 propuneri legislative.

De asemenea, Comisia a purtat discuții tehnice de anvergură cu membre ale UE-27, atât în ceea ce privește chestiunile generale legate de asigurarea pregătirii și a contingenței, cât și legat de aspecte specifice privind asigurarea pregătirii sectoriale, juridice și administrative.

De asemenea, Comisia a efectuat un tur al capitalelor celor 27 de state membre ale UE, pentru furnizarea clarificărilor necesare privind măsurile de asigurare a contingenței luate de Comisie, cât și discutarea pregătirilor și planurilor de la nivel național.

Vizitele au evidențiat un nivel ridicat de pregătire a statelor pentru toate scenariile.

La rândul lor, statele membre au întreprins măsuri de pregătire intense la nivel național.

Bunăoară, o prezentare generală a drepturilor de ședere în statele UE-27 poate fi consultată pe internet, unde sunt puse la dispoziție linkuri directe către site-urile internet naționale dedicate măsurilor de pregătire.

Legat de măsurile legislative de asigurare a contingenței și pregătirii, Comisia a prezentat, până în prezent, 19 propuneri legislative, din care 17 au fost adoptat / aprobate de Parlament sau Consiliu (alte două fiind în curs de finalizare).

Astfel cum s-a subliniat în comunicările Comisiei privind pregătirea pentru Brexit, măsurile de contingență ale UE nu vor – și nu pot – atenua impactul de ansamblu al absenței unui acord, nu vor compensa sub o formă sau alta lipsa de pregătire și nici nu vor reinstitui pe deplin avantajele apartenenței la UE sau condițiile favorabile pe care le-ar fi oferit o eventuală perioadă de tranziție, astfel cum sunt prevăzute în acordul de retragere.

Aceste propuneri au un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de UE.

Ele nu sunt niște „miniacorduri” și nu au fost negociate cu Regatul Unit.

Măsurile de contingență pentru eventualitatea în care nu se ajunge la niciun acord se referă, printre altele, la:

- programul PEACE: continuarea programului PEACE în Irlanda până la sfârșitul anului 2020. Pentru după 2020, Comisia a susținut deja, ca parte a propunerilor sale privind următorul cadru financiar multianual, continuarea și consolidarea sprijinului transfrontalier pentru pace și reconciliere în comitatele de graniță ale Irlandei și Irlandei de Nord; bugetul UE (în curs de adoptare finală): în cazul unui scenariu fără acord, UE va fi în măsură să își onoreze angajamentele și să continue să efectueze plăți în 2019 către beneficiarii din Regatul Unit pentru

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

contractele semnate și deciziile luate înainte de data limită, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze obligațiile din cadrul bugetului pentru 2019 și să accepte verificările de audit și controalele necesare;

- drepturile de pescuit și compensația financiară: aceste măsuri prevăd că pescarii și operatorii din statele membre ale UE urmează să primească compensații din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităților. De asemenea, se asigură faptul că UE va acorda navelor din Regatul Unit acces în apele UE până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Regatului Unit;

- servicii financiare: măsuri temporare și limitate menite să ofere asigurarea că nu va apărea nicio perturbare imediată a compensării centrale a instrumentelor financiare derivate și a serviciilor depozitarilor centrali pentru operatorii din UE care recurg în prezent la operatori din Regatul Unit și să faciliteze, pe o perioadă determinată de 12 luni, novația anumitor contracte derivate extrabursiere, în cazul în care se transferă un contract al unei contrapărți stabilite în Regat către o contraparte stabilită în UE-27;

- conectivitatea aeriană și siguranța transportului aerian: aceste două măsuri vor asigura o conectivitate de bază a transportului aerian, astfel încât să se evite întreruperea totală a traficului aerian dintre UE și Regatul Unit în eventualitatea unui scenariu fără niciun acord;

- conectivitatea rutieră: măsura permite continuarea unei conectivități rutiere de bază în condiții de siguranță între UE și Regatul Unit pe o perioadă limitată de timp, cu condiția ca Regatul Unit să acorde un tratament reciproc întreprinderilor și operatorilor din UE;

- conectivitatea feroviară: se asigură valabilitatea autorizațiilor de siguranță pentru anumite părți ale infrastructurii feroviare pe o perioadă strict limitată de 3 luni, pentru a permite identificarea unor soluții pe termen lung în conformitate cu legislația UE. Măsura este legată de tunelul de sub Canalul Mânecii și va fi condiționată de menținerea unor standarde de siguranță identice cu cerințele UE;

- inspecția navelor: se urmărește să se asigure securitatea juridică și să se garanteze continuitatea activităților din transportul maritim;

- realinierea coridorului rețelei centrale Marea Nordului - Marea Mediterană: prin această măsură se adaugă, la rețeaua centrală, noi legături maritime între Irlanda, Franța, Belgia și Țările de Jos și se introduce o nouă prioritate de finanțare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE): adaptarea infrastructurii de transport în scopuri de securitate și de efectuare a verificărilor la frontierele externe;

- politica privind schimbările climatice: această măsură asigură faptul că un scenariu fără acord nu afectează buna funcționare și

integritatea de mediu a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii;

- programul Erasmus+: studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi finanțările sau granturile corespunzătoare;

- drepturile la prestații de asigurări sociale: drepturile, cum ar fi perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de ședere înainte de retragere ale persoanelor care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de retragere sunt protejate;

- reciprocitatea vizelor (în curs de adoptare finală): cetățenii britanici ar urma să poată efectua călătorii fără viză în UE dacă Regatul Unit acordă, la rândul său, pe bază de reciprocitate, un regim nediscriminatoriu de călătorii fără vize pentru toți cetățenii UE;

În ceea ce privește nevoia de resurse financiare și / sau de asistență tehnică, normele în vigoare privind ajutoarele de stat ale UE fac posibilă soluționarea problemelor întâmpinate de întreprinderi în cazul unui Brexit fără acord.

De exemplu, normele privind ajutoarele de stat permit întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) să beneficieze de ajutor pentru consultanță sau pentru formare, care ar putea fi utilizat pentru a contribui la pregătirea acestora (inclusiv pentru eventualele formalități vamale viitoare).

Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor conțin dispoziții referitoare la schemele de sprijin temporar pentru restructurarea IMM-urilor, care ar putea fi utile pentru soluționarea problemelor de lichiditate cauzate de Brexit.

Finanțarea se poate accesa sub diferite forme, de exemplu prin scheme de împrumut finanțate de stat care respectă rata de referință sau prin garanții de stat prevăzute în Comunicarea privind garanțiile.

În plus, asistența tehnică și financiară din partea UE poate fi pusă la dispoziție în anumite domenii, cum ar fi formarea funcționarilor vamali în cadrul programului Vamă 2020.

Alte programe pot contribui la proiecte de formare similare în domeniul controalelor sanitare și fitosanitare.

În ceea ce privește agricultura, legislația UE oferă o largă gamă de instrumente pentru a face față efectelor imediate ale retragerii Regatului Unit, în special în scenariul fără acord.

În plus, cele 90 de avize sectoriale privind pregătirea pentru Brexit furnizează orientări detaliate destinate diferitelor sectoare afectate.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

O nouă Strategie Fiscal Bugetară

Ministerul Finanţelor a publicat o nouă strategie fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021, care prevede un deficit al bugetului consolidat de 28,25 miliarde lei (2,76% din PIB), faţă de 26,12 miliarde lei (2,55% din PIB) în varianta din februarie.

Valoarea estimată a produsului intern brut a rămas la acelaşi nivel, respectiv 1.022 miliarde de lei și creşterea economică este estimată la 5,5%.

Veniturile bugetare sunt neschimbate la 342,675 miliarde lei (33,31% din PIB), în timp ce cheltuielile au fost majorate la 370,924 miliarde lei (36,28% din PIB), de la 368,793 miliarde lei (36,07% din PIB) în varianta anterioară.

Ministrul Finanţelor a declarat, la mijlocul lui februarie, că majorarea deficitului la 2,76% din PIB a fost singura măsură posibilă pentru a putea da alocaţii mărite copiilor, conform unui amendament adus Legii bugetului pe 2019, însă ţinta de deficit pe 2019 nu va fi depăşită.

Conform Strategiei, planificarea bugetară a avut în vedere realizările veniturilor bugetare la nivelul anului 2018, prognoza pe termen mediu 2018-2022 (prognoza de iarnă 2019) elaborată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză - conform căreia creşterea reală a PIB în anul 2019 va fi de 5,5%, angajamentul ANAF de a colecta venituri suplimentare de aproximativ 7,5 miliarde lei prin intensificarea acţiunilor de îmbunătăţire a colectării şi reducerea evaziunii fiscale, prevederile legislative actuale, inclusiv pentru TVA (cotă standard 19%, cotă redusă de 9% pentru alimente) şi accize (menţinerea nivelului accizei pentru produsele energetice), impactul generat de OUG 114/2018 prin creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc (0,5 miliarde lei) şi creşterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun (0,6 miliarde lei).

Au fost luate în calcul şi distribuirea şi virarea sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve (1,5 miliarde lei), veniturile estimate a fi încasate în urma vânzării licenţelor de telecomunicaţii de tip 5G de către ANCOM (2,1 miliarde lei), aplicarea şi în 2019 a măsurilor de repartizare a minimum 90% din profitul net realizat sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, sau dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral / majoritar de stat.

Estimarea Pilonului II de pensii pe perioada 2019 - 2022 a fost realizată în condiţiile menţinerii, ca şi în 2018, a unei cote de contribuţie la fondul de pensii de 3,75%.

La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere: majorarea de la 1 septembrie 2019 a

valorii punctului de pensie cu 15%,

respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei;majorarea de la 1 septembrie

2019 a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei; stabilirea, de la 1 ianuarie 2019 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la suma de 2.080 lei lunar, majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu 1/4 din diferenţa dintre ce este prevăzut pentru 2022 şi decembrie 2018, acordarea de vouchere de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană etc.

Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2019 reprezintă 33,51% din PIB, 32,23% în anul 2020, urmând ca în anul 2021 să reprezinte 31,97% din PIB, evoluţie determinate de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referentă, precum şi de actele normative adoptate până la acest moment, iar cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2019 reprezintă 36,28% din PIB, ajungând 33,98% în 2021, în scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB.

Planificarea bugetară pe anul 2019 şi estimările pe perioada 2020-2021 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2019 la 2,78% din PIB, o ajustare de 0,18 puncte procentuale faţă de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2021, urmând ca acesta să ajungă în anul 2021 la 2,45% din PIB, respectiv o ajustare 0,33 de puncte procentuale faţă de anul 2019.

Pe orizontul 2019-2021, politica de deficit bugetar continuă să susţină în mod direct creşterea economică, situându-se în marja permisă de Pactul de Stabilitate şi Creştere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB.

În termeni structurali, se estimează că deviaţia semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta din anul 2021.

Devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere fată de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

Perspectiva de creştere moderată a datoriei guvernamentale pe termen mediu şi de menţinere la un nivel relativ stabil şi sustenabil se datorează creşterii economice susţinute şi unor deficite bugetare calculate conform metodologiei UE de până la 3% din PIB, în perioada 2019-2021.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

Industria, comerțul și agricultura au săltat economia în 2018

Economia României a crescut cu 4,1% anul

trecut, sub estimările Guvernului, iar Produsul Intern Brut a fost de aproape 940,5 miliarde de lei (202 miliarde de euro).

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2018 a fost de 940,477 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de 2017, potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică.

Conform INS, comparativ cu trimestrul III 2018, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2018 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,7%.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi de 4,0% pe seria ajustată sezonier.

Creșterea economică din 2018 s-a datorat aproape exclusiv consumului populației, în condițiile în care investițiile au scăzut, iar exporturile au fost net inferioare importurilor.

În termeni statistici, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,2%, contribuind cu 3,3% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său și exportul net (-1,8%), consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o majorare cu 8,6% a volumului importurilor de bunuri şi servicii,

În ceea ce privește sectoarele economice, doar activitatea din construcții a scăzut, dar în rest contribuțiile au fost pozitive.

Principalele motoare au fost industria, comerțul, agricultura, industria IT și serviciile.

Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%), ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%.

La creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (9,9%).

De asemenea, la creşterea PIB au mai contribuit sectoarele: informaţii şi comunicaţii (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%; impozite nete pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%.

Creșterea economică este mai mică decât cea prognozată de CNSP, de 4,5%, estimare pe baza căreia a fost calculată ultima rectificare bugetară de anul trecut.

În noiembrie, CNSP a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creşterea produsului intern brut în 2018.

(Sursa: EurActiv)

Primăria București vrea să cumpere 100 de autobuze electrice

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a lansat licitaţia pentru achiziţia a 100 de autobuze electrice şi a staţiilor de încărcare lentă ,un contract estimat la 219,57 milioane de lei (47 milioane de euro), fără TVA.

Autobuzele electrice noi vor avea 12 metri, tracţiune complet electrică, realizată autonom cu Sistem Reîncărcabil de Stocare a Energiei (SRSEE) cu baterii de acumulatori, podea complet coborâtă pe toată lungimea, trei uşi şi aer condiţionat în salonul de călători.

Cele 100 de autobuze ar urma să fie livrate în decursul a 20 de luni de la semnarea contractului.

De asemenea, firma câştigătoare va trebui să livreze și unelte și echipamente, să asigure service și lucrări de remediere și să

asigure instruirea personalului Societăţii de Transport Bucureşti (STB).

Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 27 mai 2019, conform anunţului publicat marţi pe platforma de achiziţii publice SICAP.

Pentru a participa la licitaţie, ofertanţii trebuia să aibă o medie a cifrei de afaceri anuale pe ultimii trei ani (2015, 2016, 2017) de minim de 66,19 milioane de lei.

De asemenea, trebuie să fi livrat în ultimii trei ani autobuze electrice cu baterii sau autobuze hibrid în valoare cumulată de minim 39 milioane de lei.

Criteriul de atribuire a contractului este cel mai bun raport calitate-preţ, în care componenta financiară are o pondere de 60%.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

România nu vrea să fie „prea verde”

România și-a propus să asigure sub 28% din consumul de energie al anului 2030 din surse regenerabile, un obiectiv mult sub potențialul național, consideră producătorii de energie verde.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 prevede că ponderea energiei regenerabile va ajunge la 27,9% din consumul final brut de energie al României în 2030.

Potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, 25% din consumul de energie în 2016 a fost din surse regenerabile.

Surprinzător, pentru o economie care o pornise serios pe calea energiilor verzi în urmă cu câțiva ani, ținta stabilită pentru 2030 este mai redusă decât obiectivul UE, de 32%.

Studiul include și o creștere a capacităților de generare a energiei verzi față de puterea instalată în 2018, conform proiecțiilor de calcul aferente politicilor și măsurilor viitoare, bazate pe ipotezele Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.

Proiecțiile la nivelul anului 2030 prevăd o creștere a capacităților eoliene până la o putere de 4.300 MW, de la circa 3.000 MW în 2020, și a celor fotovoltaice până la aproximativ 3.100 MW, mai mult decât dublu comparativ cu 2020.

În același timp, strategia menționată prioritizează construirea unui nou grup energetic pe bază de cărbune la Rovinari.

Strategia nu este apreciată de specialiști, care, analizând Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) consideră că România nu a reișit în încercarea de a pregăti o strategie clară pentru a aborda cea mai mare provocare a secolului - schimbările climatice

În acest sens, este remarcat faptul că România merge contra curentului european cu planul de a construi o unitate pe bază de cărbune, când majoritatea statelor UE se pregătesc să renunțe la acest combustibil, irosind potențialul enorm din domeniul energiei regenerabile.

Costul nu este o explicație, potrivit unei analize a Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA).

Rezultatele unui studiu independent, realizat folosind o metodologie similară cu cea a proiectului PNIESC, indică faptul că o cotă de 35% energie regenerabilă în 2030 (Scenariul Potențial A) poate fi realizată cu investiții mai mici la nivelul întregului sistem (18 miliarde de euro comparativ cu 22 miliarde de euro), în condițiile unui preț la consumator aproape identic (113 euro/MWh) și în condiții de siguranță și flexibilitate a Sistemului Energetic.

Practic, potrivit studiului RWEA, România poate atinge în 2030 o cotă de 32,4% în mod conservator și inerțial, cu potențialul mai ambițios de a ajunge la 35%, cu capacități eoliene

adiționale cuprinse între 3000 și 4000 MW; iar acest lucru este realizabil cu investiții semnificativ mai mici decât cele prevăzute de PNIESC.

RWEA amintește că „între 25 și 30% din costul tranziției către un sistem energetic sustenabil poate fi acoperit prin instrumentele puse la dispoziție de UE (Mecanismul 10c și Fondul pentru Modernizare), unde România are alocate între 4 și 5,5 miliarde de euro în următorii 10 ani (în funcție de prețul ETS)”.

Propunerea țintei de 27,9% este sensibil inferioară nivelului de 32% stabilit pentru UE, face abstracție de potențialul energetic regenerabil al țării și contribuie negativ - prin ambiția redusă a țării noastre - la atingerea obiectivelor Uniunii, remarcă și organizația Greenpeace România, în comentarile pe marginea proiectului PNIESC.

De altfel, Greenpeace militează pentru eliminarea treptată a energiei produse pe bază de cărbune în orizontul de timp al Planului.

Ministerul Energiei menționează, în PNIESC, că vor fi instalate mai multe capacități de producție, dar și consumul final va crește, cu aproximativ 18% în perioada 2021-2030.

Jumătate (50,9%) din energia consumată în România va fi pentru încălzire sau răcire, arată estimările, un procent ceva mai redus ca în prezent (54,6%), dar totuși semnificativ.

Faptul că încălzirea și răcirea va continua să reprezinte peste 50% din consumul final de energie cere găsirea unor soluții locale la necesarul de energie pentru încălzire și răcire, bazat pe noi tehnologii și pe valorificarea surselor locale și sustenabile de biomasă (investiții în tehnologii sustenabile de valorificare a biomasei din agricultură și deșeuri prin utilizarea lor locală și nu industrială și prin tehnologii precum producerea de biogaz și nu incinerare).

În același timp însă, sursele regenerabile au o contribuție mai însemnată în consumul de electricitate, de circa 40%, dar una mult prea mică în sectorul de transport (sub 10%), ambele sectoare reprezentând cam un sfert din consumul total de energie al României.

În contextul politicilor actuale, se așteaptă o creștere a cotei surselor regenerabile de energie în cazul tuturor indicatorilor, creșterea cea mai mare putând fi înregistrată în cazul cotei de energie regenerabilă în transporturi, de 11,2% în anul 2030.

De asemenea, îmbunătățirile în sectorul de încălzire și răcire nu sunt considerabile, astfel încât și acest sector ar trebui să fie avut în vedere în dezvoltarea politicilor menite să încurajeze consumul de energie regenerabilă, într-o creștere liniară, conform Directivei privind promovarea surselor regenerabile de energie, amendată în anul 2018, mai notează Ministerul Energiei în planul transmis Comisiei Europene.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

Acord internațional privind denumirile de origine și indicațiile geografice

UE aderă la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine („Actul de la Geneva”).

Ambasadorii la UE ai statelor membre reuniți în cadrul Coreperului au aprobat acordul la care președinția română a Consiliului a ajuns cu Parlamentul European cu privire la un proiect de regulament care îi va permite UE să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile în calitate de parte contractantă după această aderare.

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona este un tratat administrat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI).

Acesta extinde domeniul de aplicare al Acordului de la Lisabona pentru a cuprinde nu numai denumirile de origine, ci și indicațiile geografice și le dă organizațiilor internaționale (precum UE) posibilitatea de a deveni părți la Uniunea de la Lisabona instituită în temeiul Acordului de la Lisabona.

Fiecare parte contractantă are obligația de a proteja pe teritoriul său denumirile de origine și indicațiile geografice ale produselor originare din alte părți contractante.

UE are competență exclusivă pentru domeniile acoperite de Actul de la Geneva, dar, cu toate acestea, statele membre sunt autorizate să adere la Actul de la Geneva alături de UE și în interesul UE, pentru a garanta drepturile de vot ale UE.

După aprobarea sa de către Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, regulamentul va fi adoptat de Parlamentul European și de Consiliu, odată cu adoptarea deciziei Consiliului de autorizare a aderării UE la Actul de la Geneva.

7 state membre ale UE sunt părți contractante la Acordul de la Lisabona - Bulgaria (din 1975), Republica Cehă (din 1993), Slovacia (din 1993), Franța (din 1966), Ungaria (din 1967), Italia (din 1968) și Portugalia (din 1966), iar alte 3 au semnat, dar nu au ratificat acordul (Grecia, România și Spania).

UE în sine nu este parte contractantă, întrucât Acordul de la Lisabona prevede că această calitate poate fi deținută doar de state, nu de organizații internaționale.

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice garantează protecţie produselor care se comercializează la nivel internaţional şi care sunt renumite pentru calităţi pe care le au, specifice zonei geografice din care provin.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Actualizarea standardelor de calitate a apei

Consiliul UE și-a adoptat poziția cu privire la propunerea de revizuire a Directivei privind apa potabilă, o modificare lansată în urma unei iniţiative a cetăţenilor europeni, "Right2Water”.

Noile norme propuse actualizează standardele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa potabilă și introduce o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor și bazată pe riscuri pentru monitorizarea calității apei.

Acestea conțin, de asemenea, noi dispoziții privind materialele care intră în contact cu apa potabilă și privind îmbunătățirea accesului la apă.

Unul dintre elementele principale ale propunerii de reformare este de a actualiza standardele de calitate a apei aflate în prezent în vigoare, care au fost stabilite cu peste 20 de ani în urmă.

Propunerea introduce şi o abordare bazată pe riscuri în ceea ce privește monitorizarea calității apei.

Abordarea ar trebui să reducă pe termen lung costurile monitorizării și să garanteze cea mai înaltă calitate a apei potabile.

În plus, directiva revizuită introduce noi obligații de îmbunătățire a accesului la apă.

Statele membre vor trebui să asigure accesul consumatorilor la informații privind proprietățile apei potabile, precum și la alte informații utile.

Consiliul propune, de asemenea, o nouă procedură de stabilire a cerințelor de igienă pentru materialele care intră în contact cu apa destinată consumului uman.

Scopul este de a îmbunătăți calitatea unor astfel de materiale pentru a se asigura protecția sănătății umane este protejată și evitarea oricărei contaminări.

La 1 februarie 2018, Comisia a adoptat propunerea sa de reformare a Directivei privind apa potabilă.

Consiliul Mediu din 25 iunie 2018 a desfășurat o dezbatere de orientare cu privire la această propunere.

Parlamentul European a propus amendamente la propunerea Comisiei, în cadrul sesiunii sale plenare din octombrie 2018.

Negocierile interinstituționale vor avea loc, probabil, în cursul Președinției finlandeze.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

rescEU - mecanismul consolidat de protecție civilă UE intră în vigoare

Propunerea Comisiei Europene de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU a intrat în vigoare.

Numeroase dezastre au afectat toate regiunile Europei în ultimii ani, provocând sute de victime și daune de miliarde în ceea ce privește infrastructura.

Pentru a asigura o mai bună protecție a cetățenilor, Parlamentul, Consiliul UE și Comisia au ajuns la un acord în luna decembrie a anului trecut pentru a consolida actualul mecanism de protecție civilă UE.

Concret, mecanismul îmbunătățit instituie o nouă rezervă europeană de capacități (așa-numita rezervă rescEU), inclusiv avioane destinate stingerii incendiilor și elicoptere, îmbunătățind prevenirea dezastrelor și a pregătirii pentru intervenție în caz de dezastre.

RescEU poate fi activat pentru a răspunde la situații cum ar fi urgențele medicale, incidentele chimice, biologice, radiologice și nucleare.

Pentru a ne asigura că Europa este pregătită pentru perioada incendiilor forestiere, noul cadru legislativ va include o perioadă de tranziție în care statele participante pot beneficia de finanțare în schimbul punerii mijloacelor de combatere a incendiilor la dispoziția UE.

Cu rescEU s-a creat un mecanism practic pentru cetățeni care poate salva mii de vieți în viitor, un mecanism pan-european de protecție civilă, mult mai puternic.

Cu următoarea perioadă de incendii forestiere doar la câteva luni distanță, Centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență lucrează neîncetat împreună cu statele pentru a operaționaliza rescEU.

De ce era necesar rescEU? În ultimii ani, condițiile meteorologice

extreme și alte fenomene au solicitat la maximum capacitatea statelor membre de a se ajuta reciproc, mai ales în situațiile în care mai multe state membre se confruntă simultan cu același tip de dezastru.

În cazurile în care nu sunt disponibile resurse sau resursele care pot fi mobilizate sunt limitate, UE nu a dispus de o capacitate de rezervă pentru a acorda asistență statelor membre care nu mai pot face față.

În plus, peisajul emergent al riscurilor creează necesitatea de a reflecta în mod colectiv cu privire la capacitățile necesare pentru a face față riscurilor cu probabilitate scăzută, dar cu un impact mare, de care statele membre nu dispun în prezent.

UE s-a confruntat cu numeroase dezastre care s-au soldat cu pierderi de vieți omenești, cu alte consecințe devastatoare pentru cetățeni, comunități, întreprinderi și mediu.

Numai în 2017, 200 de persoane și-au pierdut viața în dezastre naturale în Europa.

Costurile economice sunt, la rândul lor, uriașe: în 2016, pe continentul european s-au înregistrat pagube de aproape 10 miliarde euro.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Inițiativa cetățenească europeană „Housing for All” (Locuințe pentru toți)

Comisia Europeană a decissă înregistreze o inițiativă cetățenească europeană „Housing for All”. Obiectivul inițiativei este de a crea condiții-cadru de natură juridică și financiară mai bune pentru a

facilita accesul tuturor persoanelor la locuințe în Europa. Organizatorii solicită Comisiei să asigure facilitarea accesului tuturor la locuințe sociale și la prețuri

accesibile, neaplicarea criteriilor de la Maastricht în cazul investițiilor publice în locuințe sociale și la prețuri accesibile, un acces mai bun la finanțarea UE pentru dezvoltatorii de locuințe fără scop lucrativ și care utilizează metode durabile, norme sociale, bazate pe concurență, pentru închirierea de locuințe pe termen scurt și elaborarea de statistici privind necesitățile în materie de locuințe în Europa.

În temeiul tratatelor, UE poate adopta acte juridice în acest domeniu, de exemplu în legătură cu normele pieței interne, precum și cu consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Europa.

Comisia a decis să înregistreze inițiativa și să verifice admisibilitatea ei juridică, nu și fondul. După înregistrarea inițiativei va urma procesul de colectare a semnăturilor de sprijin de către

organizatori, care va dura un an și va însemna adunarea a unui milion de declarații de susținere a inițiativei, din cel puțin șapte state membre diferite.

Apoi, Comisia va avea la dispoziție trei luni pentru a lua o decizie, precizând argumentele ei Inițiativele cetățenești europene au fost introduse prin Tratatul de la Lisabona și au fost lansate ca

instrumente aflate la dispoziția cetățenilor pentru stabilirea agendei de lucru, în aprilie 2012, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană

Condițiile de admisibilitate sunt următoarele: acțiunea propusă nu trebuie să se afle în mod vădit în afara sferei competențelor Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic, nu trebuie să fie în mod vădit abuzivă, neserioasă sau ofensatoare și nu trebuie să fie în mod vădit contrară valorilor Uniunii.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

Știrile false reprezintă un pericol pentru democrație

Românii consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false reprezintă un pericol pentru democrație (69%, media europeană fiind de 76%).

În plus, 72% dintre români consideră că știrile false sunt deseori întâlnite, față de 68% la nivel european și reprezintă o problemă la nivel național (pentru 69% dintre români; 71%, la nivelul UE).

Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru Standard 90, care relevă și faptul că 52% dintre cetățenii români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, peste media la nivel european (43%).

Românii rămân optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene (63%), peste media europeană de 58%.

Cea mai mare reușită a UE este considerată de români libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul Uniunii, cu 4 % mai mult decât media europeană (31% față de 26%).

Dacă ne referim la încrederea pe care o acordă românii instituțiilor, 55% dintre români au încredere în Comisia Europeană (comparativ cu o medie europeană de 43%), în timp ce guvernul se situează la 23%.

6 din 10 români au încredere în Parlamentul European (48% media europeană), în timp ce Camera Deputaților beneficiază de încrederea a 24% dintre români.

În ceea ce privește democrația, 55% dintre români sunt mulţumiţi de felul în care aceasta funcţionează în UE, ponderea lor fiind mai mare decât media europeană (50%).

Dar doar 1 din 3 e mulţumit de modul de funcţionare a democrației în România. Dacă ne referim la mass-media, principala sursă de informare rămâne televiziunea – 97% dintre

români menționează că privesc cel puțin o dată pe săptămână programele televizate (UE: 92%), iar mai bine de jumătate dintre români utilizează internetul săptămânal (58% România, 78% UE).

Comparativ cu anii anteriori, rețelele sociale au fost menționate mai des ca surse de informare folosite. 60% dintre români percep rețele sociale drept o modalitate modernă de a fi la curent cu problemele politice, dar și ca un mod de exprimare a părerilor în acest sens.

Datele pentru Eurobarometrul Standard 90 au fost colectate în România, în perioada8-18 noiembrie 2018, de compania TNS CSOP.

Eșantionul reprezentativ a fost constituit din 1.042 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste, iar colectarea datelor s-a efectuat prin intermediul unor interviuri față-în-față.

Ultimul an cu o schimbare sezonieră a orei în UE

Parlamentul European a susținut propunerea Comisiei de a înlătura schimbarea sezonieră a orei, statele membre având libertatea de a decide dacă vor să aplice, în mod permanent, ora de vară sau ora de iarnă.

Propunerea a luat în considerare o serie de aspecte, inclusiv rezultatele unei consultări publice organizate de Comisie în 2018 care a primit 4.6 milioane de răspunsuri din cele 28 de state membre, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată într-o consultare de acest fel, cu o majoritate în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei.

Decizia va avea un efect direct asupra tuturor celor care trăiesc în UE și le va face viețile mai ușoare, ea implicând, însă, o coordonare între statele membre în alegerea lor pentru ora standard.

Țările europene au introdus dispozițiile privind orarul de vară în secolul trecut pentru a economisi energie, în special în vremuri de război și în timpul crizei petroliere din anii 1970.

Începând cu 1980, UE a adoptat treptat

acte legislative care să pună capăt schemelor naționale divergente în materie de schimbări ale orei.

Cu toate acestea, în 2018, scopul schimbării orei a devenit mult mai puțin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt în prezent minore, iar cetățenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătății.

Pornind de la cererea Parlamentului European, și ca parte a unei evaluări a dispozițiilor în vigoare, Comisia a organizat o consultare publică în care 84 % dintre respondenți au fost în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei.

În lumina acestor elemente, Comisia a concluzionat că nu este necesar ca schimbarea sezonieră a orei să fie reglementată de la Bruxelles și că statele membre au libertatea de a decide dacă doresc să utilizeze ora de vară sau de iarnă, tratând chestiunea la nivel național.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

180 milioane de euro pentru infrastructura de apă și apă uzată din Timiș

Ministrul Fondurilor Europene a semnat contractul de finanțare pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș

Cu o valoare de 179.999.699 euro, acesta este cel mai amplu proiect finanțat din fonduri europene în județul Timiș.

Finanțarea europeană asigurată din la PO Infrastructură Mare facilitează, practic, accesul la apă potabilă pentru 379.135 locuitori.

Timișorenii vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă și de acces la servicii de canalizare datorită banilor europeni.

De asemenea, ca localități beneficiare mai pot fi amintite Recaș, Făget, Deta, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Buziaș, Ciacova, Banloc, Belinț, Bucovăț, Buziaș, Cenad, Cenei, Checea, Fibiș, Gătaia, Găvojdia, Ghiroda, Giarmata, Giulvăz, Gottlob, Jebel, Liebling, Livezile, Lovrin, Mașloc, Moșnița Nouă, Otelec, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Șag, Saravale, Sânmihaiu Român, Sânpetru Mare, Satchinez, Săcălaz, Secaș, Sînandrei, Știuca, Tomești, Tormac, Traian Vuia, Uivar, Voiteg si Victor Vlad Delamarina.

Ca rezultate urmărite în segmentul de alimentare cu apă potabilă pot fi amintite o reabilitare-captare de suprafață, 21 extinderi captări din surse subterane, 10 reabilitări captări din surse subterane, 93 km rețea de distribuție apă potabilă (nouă), 229 km conducte de transport, 134 km rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată), 15 km aducțiune nouă, 12 km aducțiune (reabilitare), 13 stații tratare apă (noi), 46 rezervoare înmagazinare (noi).

Legat de canalizare, este vorba de 287 km rețea canalizare nouă, 87 km conducte de refulare, 38 km rețea canalizare reabilitată, 5 stații noi de epurare apă uzată, 1 extindere stație de epurare apă uzată, o linie de valorificare energetică a nămolului.

Prin acest proiect, autoritățile locale vor asigura, totodată, conformarea cu prevederile Directivei 98/83/CE în ceea ce privește calitatea apei prin extinderea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localitățile din județ, precum și conformarea cu prevederile Directivei 91/271/CEE prin îmbunătățirea colectării și epurării apelor uzate din aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

Credite mai avantajoase pentru fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

(MADR) a adus la cunoștința potențialor beneficiari interesați posibilitatea accesării de credite în condiții mai avantajoase, finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

În acest scop, Guvernul României, reprezentat de MADR și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a semnat cu Fondul European de Investiții (FEI) un acord de finanțare în vederea implementării instrumentului financiar Împrumut cu partajarea riscului la nivel de portofoliu.

MADR a pus la dispoziție fonduri din PNDR în valoare de 93.875.487 euro pentru acordarea de credite fermierilor și antreprenorilor din spațiul rural pentru

finanțarea unor investiții și a capitalului de lucru, necesare în cadrul următoarelor măsuri:

- 4.1 Investiții în exploatații agricole; - 4.1a Investiții în exploatații pomicole; - 4.2 Investiții pentru procesarea /

marketingul produselor agricole; - 4.2a Investiții pentru procesarea

/marketingul produselor din sectorul pomicol; -6.4 Investiții în crearea și dezvoltarea

de activități neagricole; proiecte prin LEADER care răspund la

obiectivele submăsurilor de mai sus. Astfel, cei interesați se pot adresa

băncilor selectate, respectiv Banca Comercială Română, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank pentru informații suplimentare legate de condițiile de acordare a creditelor, inclusiv pentru asigurarea cofinanțării private pentru proiectele de investiții sprijinite prin granturi PNDR.

(Sursa: www.madr.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

2 miliarde de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate și IMM-urilor inovatoare

Comisia Juncker a instituit un Consiliu european pentru inovare (CEI), al cărui misiune este să

transforme descoperirile științifice ale Europei în întreprinderi care au capacitatea de a se dezvolta mai rapid. Aflat în prezent în faza-pilot, Consiliul european pentru inovare va deveni realitate începând cu anul

2021, în cadrul următorului program al UE pentru cercetare și inovare, Orizont Europa. Prin crearea Consiliului european pentru inovare nuse oferă doar finanțare, ci s-a pus la punct un

întreg sistem în domeniul inovării, pentru a plasa Europa pe primele locuri în ceea ce privește tehnologiile și inovațiile strategice care vor modela viitorul, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologia și energia cu emisii zero.

Trebuie ca UE să se concentreze asupra nevoilor inovatorilor, deoarece ei sunt cei care vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea la nivel mondial și vor îmbunătăți viața de zi cu zi.”

În 2017, Comisia a lansat faza-pilot a Consiliului european pentru inovare, introducând concursuri deschise și interviuri directe pentru a identifica și a finanța cele mai inovatoare start-up-uri și IMM-uri din Europa.

Între timp, 1276 de proiecte cu un grad ridicat de inovare au beneficiat deja de finanțare totală de peste 730 de milioane EUR.

Comisia a anunțat măsuri importante care, conform comunicatului oficial, vor dinamiza ultimii doi ani din faza pilot a CEI:

Fonduri în valoare de peste 2 miliarde EUR în perioada 2019-2020 pentru lanțul inovării: proiecte de pionierat („pathfinder”) pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate pornind de la baza de cercetare și finanțare cu rol „accelerator” destinată start-up-urilor și IMM-urilor, pentru a le susține în crearea inovațiilor și în dezvoltarea lor până în etapa în care pot atrage investiții private (cu începere din luna iunie). În cadrul „acceleratorului”, companiile vor avea acces la finanțare mixtă (granturi și fonduri proprii) de până la 15 milioane EUR.

Comisia va numi între 15 și 20 de lideri ai inovării în cadrul unui comitet consultativ al CEI, cu rolul de a supraveghea etapa pilot a CEI, de a pregăti viitorul CEI și de a promova CEI la nivel internațional.

Comisia va recruta un prim grup de „manageri de programe” cu experiență de top în domeniul noilor tehnologii, pentru a oferi sprijin direct și permanent proiectelor.

Având în vedere importanța economică din ce în ce mai mare a inovațiilor revoluționare și disruptive, precum și succesul inițial al proiectului-pilot al CEI, Comisia a propus alocarea unor fonduri de 10 miliarde euro pentru CEI în cadrul Orizont Europa, programul UE de finanțare a cercetării și inovării pentru perioada 2021-2027.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

O noua tranșă de fonduri

rambursată din FEGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat în contul deschis în Banca Națională a României suma de 175,8 milioane euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă, sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 ianuarie 2019 - 31.01.2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Această sumă se alătură rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în suma de 297,87 milioane euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisie în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea 1,734 miliarde euro.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declaratiei de cheltuieli corespunzatoare platilor efectuate de catre APIA in luna februarie 2019, va fi efectuata în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie, sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane euro.

În total, în perioada 2017-2019, România a încasat de la Uniunea Europeană peste 7,820 miliarde euro.

Totodată, a fost precizat faptul că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro.

După încasarea sumei din luna aprilie 2019 procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%.

(Sursa:www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

Economia României se confruntă cu dezechilibre, iar riscurile au sporit

Creșterea economiei bazată pe consum afectează potențialul României de a ajunge la standardele de viață din UE într-un mod sustenabil, susține Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România.

România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private.

Recentele iniţiative legislative amenință funcţionarea normală a sectorului financiar.

Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară.

Mai mult, măsurile care vizează Pilonul II de pensii ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pieţelor de capital, deja foarte limitate în România.

Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituţionali şi creşterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investiţiile private”, subliniază Comisia Europeană în documentul intitulat „Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.

Potrivit Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a creditului disponibil, mai puţini investitori pe termen lung şi

un climat de elaborare a politicilor instabil şi impredictibil.

Forul european atrage atenţia că România se confruntă și cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerării costurilor cu forţa de muncă.

Deficitul de cont curent s-a adâncit începând din 2014, în principal din cauza creşterii deficitului balanţei comerciale.

În pofida unei performanţe bune a exporturilor, creşterea importurilor le-a depăşit.

Creşterile repetate ale salariului minim şi ale salariilor în sectorul public au pus sub presiuni crescute costurile cu forţa de muncă.

Impactul politicilor salariale asupra competitivităţii costurilor a fost contracarat de câştigurile de productivitate, o translatare lentă către sectorul bunurilor comercializabile a creşterii costurilor cu mâna de lucru la nivelul întregii economii şi deprecierea monedei.

Cu toate acestea, continuarea acestor tendinţe presupune posibile pierderi de competitivitate, lăsând economia vulnerabilă la şocurile externe.

Potrivit Raportului, deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public şi salariul minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea şocurilor potenţiale.

Persistenţa acestor tendinţe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la şocurile care ar putea apărea acasă sau peste hotare şi poate afecta necesităţile în creştere ale economiei de finanţare externă, măsurate prin înrăutăţirea deficitului, mai precizează raportul de ţară.

Crearea unei gărzi financiare europene

Parlamentul European a votat o foaie de parcurs detaliată cu privire la măsuri fiscale mai corecte și eficiente, și la combaterea infracțiunilor financiare, prntre care și înființarea unei gărzi financiare europene.

Recomandărileau fost pregătite într-o perioadă de un an de către Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, printre altele avându-se în vedere revizuirea sistemului pentru a se ocupa de infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale mai ales prin îmbunătățirea cooperării în toate domeniile între multitudinea de autorități implicate, precum și înființarea de noi organisme la nivel european și global.

Constatând că nu există voință politică în statele membre pentru combaterea evaziunii și infracțiunilor fiscale, s-a solicitat pregătirea unei propuneri pentru înființarea unei gărzi financiare europene și unei unități de informații financiare,

care ar trebui să funcționeze în cadrul Europol și să dispună de propriile sale capacități de anchetă.

De asemenea, se mai consideră că este nevoie de un cadru european pentru anchetele fiscale transfrontaliere și alte infracțiuni financiare transfrontaliere, cât și de înființarea un organism de supraveghere împotriva spălării banilor, precum și a unui organism fiscal global sub egida ONU.

Căci este nevoie de un nivel minim al impozitului pe profit în UE, eliminarea competiției fiscale și îngreunarea posibilităților de a introduce „bani murdari” în uniune.

Comisia specială suspectează, de altfel, că 7 state membre (Belgia, Cipru, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta și Olanda) acționează precum paradisuri fiscale și critică așa-numitele ”programe de vize de aur”, în special cele din Malta și Cipru, recomandând eliminarea lor.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

Reuniune ECOFIN cu decizii amânate

Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) a inclus zece noi jurisdicții pe lista neagră a paradisurilor fiscale, dar a amânat decizii privind impozitarea afacerilor digitale și accizele pentru băuturi alcoolice.

Totuși, reuniunea nu a fost lipsită de controverse, ministrul român de finanțe, care a prezidat reuniunea ECOFIN, arătându-se sceptic, înainte de ședință, de reușita adoptării noii liste negre a paradisurilor fiscale.

Cea mai amplă revizuire a listei ţărilor cu deficienţe strategice ale regulilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului ar urma să ducă la triplarea numărului jurisdicţiilor de pe listă.

Totuşi, guvernele UE au fost divizate în privinţa unora din ţările care ar urma să fie adăugate pe lista neagră a paradisurilor fiscale.

În cele din urmă, Consiliul a adoptat lista revizuită a UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, unde pe lângă cele 5 jurisdicții deja incluse, au fost adăugate Aruba, Barbados, Belize, Bermuda, Dominica, Fiji, Insulele Marshall, Oman, Emiratele Arabe Unite și Vanuatu, care nu au aplicat angajamentele asumate față de UE.

În același timp, alte 11 jurisdicții au primit o extindere a termenelor de conformare.

Pe lângă actualizarea listei jurisdicțiilor necooperante, Consiliul a dezbătut și alte subiecte, precum impozitarea băuturilor alcoolice și taxarea serviciilor digitale, programul InvestEU.

În cazul accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, s-a discutat posibilitatea ca în gospodării să fie produsă o cantitate de alcool.

Discuţia este pe agendă de ceva timp, sunt progrese dar probabil o decizie pe acest subiect se va lua la următorul ECOFIN, în mai.

Legat de programul InvestEU, se încearcă găsirea unei soluţii de compromis privind Secretariatul comitetului de investiţii.

Programul InvestEU are drept obiectiv încurajarea participării investitorilor publici şi privaţi la operaţiuni de finanţare şi de investiţii prin acordarea de garanţii de la bugetul UE, pentru abordarea disfuncţionalităţilor pieţei şi a situaţiilor de investiţii suboptime.

Potrivit poziţiei Consiliului, această garanţie a UE este împărţită pentru a acoperi următoarele cinci componente de politică: infrastructura durabilă; cercetarea, inovarea şi digitalizarea; IMM-urile; investiţiile şi competenţele sociale.

„În ceea ce priveşte taxa digitală, au fost discuţii în ultima perioadă şi ţările membre aşteaptă poziţia OECD în acest sens.

În fapt, mai multe țări europene doresc impozitarea afacerilor din UE ale marilor companii tehnologice, dar inițiativa a fost blocată la nivelul UE, deoarece state se opun, iar introducerea unei astfel de taxe ar necesita unanimitate.

Irlanda, Suedia, Danemarca și Finlanda nu ar trebui să blocheze alte state care își doresc impozitarea companiilor din domeniul tehnologiei.

Până una-alta, miniştrii finanţelor au trimis acest dosar la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), unde discuţiile vor continua pentru ajungerea la un acord privind taxa internaţională asupra giganţilor mediului online până în 2020.

Dacă până la finalul lui 2020 s-ar dovedi că acordul la nivelul OCDE ia mai mult timp, Consiliul ar putea, în acest caz, să revină la discuţia asupra unei abordări europene.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Sorin Ducaru - director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene

Ambasadorul român Sorin Ducaru a fost ales în funcția de director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN), aceasta fiind prima poziție de conducere românească a unei agenții interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene.

Candidatul român a obținut o majoritate calificată a voturilor statelor membre, votul având loc în board-ul SATCEN, aflat sub coordonarea politică a Consiliului UE, prin Comitetul Politic și de Securitate (COPS).

Acest vot este și o recunoaștere a rolului și contribuțiilor României pe linia politicii externe și de securitate comună, precum și pe linia celei de securitate și apărare comuna ale UE

România, prin Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale, este și un beneficiar al produselor și serviciilor SATCEN, susținând nivelul crescut de ambiție privind dezvoltarea și modernizare agenției, inclusiv a contribuțiilor SATCEN pentru Programul Spațial European.

De la începutul acestui an, România face parte din consorțiul pentru programul european de monitorizare spațială (Space Surveillance and Tracking), program care beneficiază de serviciile SATCEN.

Aceasta este o agenție interguvernamentală a UE cu atribuții în domeniul susținerii acțiunilor de politică externă și de securitate comună, inclusiv a misiunilor și operațiunilor civile și militare ale UE, prin analiza informațiilor geo-spațiale, în corelare cu alte surse de informații relevante.

Coordonarea operațională a SATCEN este realizată prin Serviciul European de Acțiune Externa (SEAE), Înaltul Reprezentat Federica Mogherini, deținând și poziția de președinte al Board-ului SATCEN.

Agenția colaborează, de asemenea, cu Comisia Europeana, având, în acest context, atribuții pe linia dimensiunii de securitate a Programului Spațial European.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

EUROPA – LA EA ACASĂ

BRATISLAVA - Slovacia refuză banii americani:

Ministerul slovac al apărării a refuzat oficial o investiție de 105 milioane de dolari prin Inițiativa Europeană de Descurajare, un program lansat de SUA în 2014 pentru a crește prezența americană în Europa după anexarea Crimeei de către Rusia.

Deși banii aveau drept scop îmbunătățirea infrastructurii de la două aerodroame militare, ministerul a susținut că ajutorul ar fi afectat suveranitatea Slovaciei.

SOFIA - În cautărea unor investitori în energie nucleară:

Bulgaria caută investitori strategici pentru centrala nucleară Belene și, potrivit ministrului energiei, patru companii s-au interesat de proiect: CNNC din China, Framatome din Franța, Korea Hydro & CNNC din China, Framatome din Franța, Korea Hydro & Nuclear Power și General Electric.

BELGRAD - Negocieri cu UEE: Ministrul sârb al comerțului a discutat cu

omoloaga sa din Uniunea Economică Euroasiatică despre semnarea tratatului comercial.

Până acum, negocierile au fost blocate de cotele pentru exporturile de țigări, anumite tipuri de brânză și coniac.

UEE este compusă din Rusia, Belarus, Kazakhstan, Armenia și Kirghistan, iar valoarea schimburilor dintre Serbia și aceste țări este de 2,8 miliarde de dolari, din care 90% cu Rusia.

BRUXELLES - Opoziția flamanzilor: Revizuirea articolului 7 din Constituția

Belgiei ar stabili obiective ambițioase privind climatul și crearea unor instituții care ar duce la o coordonare mai bună a politicilor privind schimbările climatice între guvernul federal și cele regionale.

Dar această modificare are nevoie de votul a două treimi din Parlamentul național și majoritate în fiecare grup etnic, dar probabil nu va fi introdusă în actuala sesiune parlamentară din cauza opoziției flamanzilor.

ATENA - Lege pentru reorganizarea datoriilor:

Guvernul grec a propus un proiect legislativ care vizează un nou cadru pentru protecția debitorilor în cazul creditelor neperformante.

Grecia nu poate ajunge la un acord cu creditorii săi internaționali, problemă care va fi discutată din nou la o întâlnire a Eurogrupului.

SOFIA - Explorări în Marea Neagră: Royal Dutch Shell a anunțat că va începe

explorarea în regiunea ce aparține Bulgariei din Marea Neagră, în parteneriat cu compania spaniolă Repsol și cea australiană Woodside Energy, în baza unui contract semnat în 2016.

Sofia încearcă să-și reducă dependența de gazele rusești.

BERLIN / PARIS – Adunare Parlamentară comună:

Adunarea Națională și Bundestagul au anunțat că au agreat crearea unei Adunări Parlamentare Franco-Germane, care va strânge cooperarea dintre Parlamentele celor două state.

Noul parlament bicameral, cu câte 50 de reprezentanți în fiecare cameră, ar trebui să se întrunească de cel puțin două ori pe an, sub conducerea președintelui Bundestag și a omologului său din camera inferioară a Parlamentului francez, iar inițiativa comună este menită să crească schimbul de informații în încercarea de a dobândi o influență mai mare a legislativelor celor două națiuni, în procesul de decizie al UE.

Cele două parlamente vor avea astfel ocazia de a analiza propunerile legislative într-o fază incipientă, astfel încât să-și coordoneze mai bine politicile

Înființarea Adunării Parlamentare a fost criticată de liderul extremei stângi franceze, care a spus că inițiativa riscă să îi irite pe partenerii europeni pentru că ar sugera că UE este condus de cele două țări.

Impozitarea digitală: Potrivit unui studiu publicat de Les Echos,

26 de companii tehnologice ar urma să plătească impozitul pe afacerile digitale introdus de la 1 ianuarie de Franța.

Studiul susține că firmele americane, precum Google, Facebook și Amazon, sunt cele mai afectate de impozitul de 3% pe venituri, dar sunt și companii europene, precum Axel Springer sau Criteo (o platformă de publicitate țintită cu sediul în Paris) care vor plati acest impozit, care se aplică corporațiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro, din care 25 de milioane de euro doar pe piața franceză.

Ministrul francez al economiei a spus că noua taxă de 3% ar putea genera venituri fiscale de 500 milioane de euro anual.

ATENA - Conducta din est: Grecia, Cipru și Israel au agreat miercuri să

avanseze proiectul EastMed, un gazoduct care ar urma să transporte gazul exploatat din apele Ciprului către statele UE, via Grecia.

Cele 3 țări au susținerea SUA, iar conducta este proiectată pentru a fi imună la atacuri teroriste, prin amplasarea la adâncimi mari.

Cele trei țări au transmis și un mesaj Turciei afirmând că liderii vor să strângă cooperarea regională, să susțină independența și securitatea energetică și să apere Mediterana de Est și zona Orientului Mijlociu de influențele externe.

BELGRAD - Fericiții din Balcani: În clasamentul fericirii, cetățenii din Serbia

sunt pe locul 70, Muntenegru e pe 73, Bosnia-Herțegovina e pe 78, Macedonia de Nord pe 84 și Albania s-a clasat pe poziția 107.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

Cetățenii din Kosovo sunt cei mai fericiți din Balcanii de Vest, potrivit unui studiu al ONU, și pe locul 46 din lume.

BERLIN - Creștere economică mai mică: Institutul Ifo, una dintre cele mai importante

organizații de cercetare din Germania a redus estimarea de creștere a economiei germane în 2019 la 0,6%, de la 1,1%, dar a majorat prognoza pentru 2020 la 1,8%, de la 1,6%.

În același timp, numărul angajaților continuă să crească, iar rata șomajului este așteptată să scadă de la 5,2% la 4,9% în acest an și 4,7% în 2020.

ROMA - O nouă etichetă: Vicepremierul țării a prezentat un proiect de

lege pentru protejarea mărcilor italiene cu o istorie de peste 50 de ani, prin definirea unei liste de etichete „Made in Italy”.

Legea urmărește și împiedicarea transferării producției în afara Italiei, astfel încât, dacă cineva vrea să vândă produse cu o etichetă italiană, acestea trebuie produse aici.

VARȘOVIA - Statul de drept și fondurile UE:

Ministrul polonez de externe a prezentat o evaluare a politicii externe a guvernului apreciind că prezența în UE a fost baza modernizării economiei poloneze, dar că este „inacceptabilă” condiționarea acordării fondurilor de o evaluare a statului de drept.

El a mai anunțat că, pe 1 mai, la Varșovia se vor reuni reprezentanții a zece state pentru a discuta viitorul Europei.

ZAGREB - Producția de marijuana: Liderul opoziției social-democrate vrea

liberalizarea producției de marijuana controlate de stat, ca variantă pentru stimularea creșterii economice.

Croația ar putea deveni, astfel, lider în UE în cea mai activă industrie.

BELGRAD - Educație contra drogurilor: Ministrul sănătății a spus că 3,9 tone de

droguri au fost confiscate în 2018, iar 1.300 de persoane au fost arestate pentru infracțiuni legate de narcotice.

Autoritățile au înființat o comisie pentru prevenirea consumului de droguri în școli, care a organizat work-shop-uri cu peste 30.000 de elevi și 5.500 de profesori.

ATENA - Explorări în Creta: Americanii de la ExxonMobil, compania

franceză Total și Hellenic Petroleum din Grecia vor căuta rezerve de gaz natural în vestul Cretei.

NICOSIA - Cantități imense de gaze: Rezultatele explorărilor dintr-o secțiune a

zonei economice excluzive sunt pozitive, potrivit unui anunț al guvernului cipriot și al companiei americane ExxonMobil.

Cipru estimează rezerve de 142-227 miliarde metri cubi, una dintre cele mai mari descoperiri de gaze din ultimii trei ani.

PARIS - Viziunea lui Macron:

Emmanuel Macron și-a prezentat viziunea privind viitorul Europei, într-un text în mai multe publicații europene și în 22 de limbi, în care vorbește de necesitatea reformării zonei Schengen și de înființarea unei agenții europene pentru „protecția democrațiilor” de atacuri cibernetice și fake news.

Macron mai spune că ar trebui interzise finanțările din exterior pentru partidele europene, dar și „orice discurs de ură și de violență pe Internet,deoarece respectul persoanei umane este fundamentul civilizație noastre de demnitate”.

BRUXELLES - Taxă pentru industria aviatică:

Belgia propune introducerea unei impozitări la nivelul UE pentru aviația comercială.

În prezent, nu este taxat combustibilul utilizat de avioane și nici nu este perceput TVA pentru biletele de avion, acestea fiind două dintre propunerile de tarifare care sunt discutate și de miniștrii mediului din UE.

MADRID - Evaziunea din Gibraltar: Guvernele din Madrid și Londra vor să

semneze un acord care să includă reguli mai stricte pentru determinarea rezidenței fiscale a locuitorilor și afacerilor din Gibraltar.

Spania vrea să evite o creștere a atractivității Gibraltarului după ieșirea Marii Britanii din UE, în contextul în care ratele de impozit din Gibraltar sunt deja mai mici decât cele din Spania.

BERLIN - Municipalități vs Brexit: Oficiali din Berlin și Londra au semnat un

acord pentru a ajuta companiile cu sediul în Berlin să continue să facă afaceri în Londra sau să pornească noi afaceri acolo, chiar și după ieșirea Marii Britanii din UE.

PARIS - Cât de scump va fi un hard Brexit?

Un Brexit fără acord ar costa circa 7% din PIB al Marii Britanii, potrivit unei surse din diplomația franceză, care afirmă că slăbirea unui partener strategic ar avea un efect negativ mult mai mare.

LONDRA - Crește migrația: Numărul persoanelor din afara UE care s-

au stabilit în Marea Britanie a atins maximul ultimilor 15 ani.

O analiză a Departamentului de Interne arată că în ultimele 12 luni de până în septembrie 2018, în Marea Britanie au venit cu 261.000 de cetățeni non-UE mai mult decât au plecat.

Ministrul imigrării spune că Regatul Unit este „dedicat migrației controlate și sustenabile”.

Nicosia - Rușii abandonează băncile cipriote:

Fluxurile de capital dinspre Cipru spre Rusia sunt în creștere.

Potrivit datelor băncii centrale, în ultimii doi ani depozitele din Rusia au scăzut constant, iar presa locală scrie că această tendință ar putea fi legată de eforturile UE de reducere a spălării banilor.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

MADRID - O nouă strategie împotriva sărăciei energetice:

Guvernul spaniol va adopta o nouă Strategie împotriva Sărăciei Energetice, care afectează între 3,5 și 8 milioane de locuitori, înainte de finalul mandatului.

Aceasta va cuprinde o definiție mai clară a sărăciei energetice, o analiză mai corectă a situației curente și obiective concrete pentru reducerea impactului în următorii cinci ani.

ATENA - Piața gazelor: O nouă lege în domeniul energiei

liberalizează și mai mult piața gazelor naturale. Compania publică de gaze (DEPA) va fi

divizată într-o firmă comercială, care va fi privatizată, și o firmă care va administra infrastructura și va rămâne de stat, dar cu posibilitatea vânzării unor pachete minoritare.

În plus, legea adoptată stabilește noi reguli în privința cercetării și investițiilor în domeniul energiei geotermale.

SARAJEVO - Termocentrală construită pe banii chinezilor:

În pofida avertismentelor UE, Parlamentul din Bosnia-Herțegovina a aprobat un proiect de 767 milioane de euro pentru construcția unei termocentrale pe bază de cărbune în Tuzla, finanțat de banca chineză de stat EXIM.

Proiectul încalcă regulile UE, bloc la care statul din Balcani vrea să adere, deoarece garanțiile de stat acoperă întreaga valoare a creditului bancar.

BERLIN - Ore de muncă: În 2018, numărul total de ore de muncă

acumulate în Germania a fost de circa 61,1 miliarde, în creștere cu 1,4% față de 2017.

Numărul angajaților a atins un nivel record de 44,8 milioane, un plus de 1,3% față de 2017.

ROMA - Venituri universale: A fost deschisă perioada pentru depunerea

cererilor pentru venitul universal, o măsură promisă de 5 Stele, care va fi aplicată din aprilie.

Guvernul acordă o subvenție minimă de 780 de euro lunar, o valoare mai apropiată de ajutorul de șomaj decât de un venit de bază, iar criticii măsurii spun că va fi nevoie de angajarea multor persoane pentru a găsi locuri de muncă pentru cei care primesc subvenția.

MADRID - Potențialul Africii: Într-o vizită în Gambia, ministrul spaniol de

externe a spus că Africa are un imens potențial de dezvoltare, care depinde, însă, de calmarea instabilității din regiune, inclusiv a migrației.

E nevoie și de celălalt mal al Mediteranei, unde este o populație tânără, în creștere, care trebuie stabilizată și ajutată să rămână în țările natale, ca parte a unor proiecte ce-și propun stabilirea unor legături tehnologice, economice și financiare între statele din Africa și Spania/

ROMA - Flirturi cu China: Italia ar putea deveni primul stat G7 care se

va alătura inițiativei „O centură, un drum” a Chinei.

În replică, un reprezentant al Comisiei a transmis că toate statele trebuie să asigure consistența legislației și politicilor europene.

SUA și-au exprimat îngrijorarea privind implicarea statelor europene în amplul proiect de dezvoltare a infrastructurii lansat de chinezi.

PRAGA - Semnarea pactului fiscal: Președintele ceh a semnat pactul fiscal cu

UE, un document care asigură coordonarea politicilor economice ale țării cu cele europene, Cehia și Marea Britanie fiind singurele state membre care erau în afara acestui pact.

SOFIA - Scăderea numărului de persoane care au dobândit cetățenia:

În 2017, Bulgaria a acordat cetățenia unui număr de doar 944 persoane, o scădere de 44% față de anul precedent, potrivit Eurostat.

ZAGREB - Îmbunătățirea ratingului: Standard & Poor’s a ridicat ratingul de

credit al Croației în zona recomandată pentru investiții, după ce calificativul a stat 6 ani în zona „junk”.

BELGRAD - Serbia nu vrea în NATO: Patru din cinci sârbi se opun aderării la

NATO, potrivit unui sondaj al Institute for European Affairs.

31% sunt în favoarea cooperării cu NATO, dar 61% se opun, iar majoritatea (63%) crede că aderarea la NATO nu aduce beneficii Serbiei.

MADRID - Spania va proteja cetățenii britanici și în cazul unui Brexit fără acord:

Autoritățile de la Madrid analizează posibilitatea oferirii de permise de rezidență pentru circa 400.000 de cetățeni britanici în eventualitatea unui hard Brexit.

Guvernul socialist a anunțat chiar că ar putea oferi permise și britanicilor care nu au reședință permanentă în Spania.

ATENA - Moody’s ridică ratingul Greciei: Agenția americană de rating Moody’s a

îmbunătățit calificativul pentru datoriile în monedă străină al Greciei cu două trepte, de la B3 la B1, cu o perspectivă stabilă.

Potrivit Moody’s, reformele economice încep ușor-ușor să-și arate roadele.

BRATISLAVA - Babiš vs proiectele „soft”: „Nu vreau bani (europeni) pentru seminarii și work-shop-uri, vreau beton”, a spus premierul ceh după summitul V4+Germania, care a discutat despre prioritizarea proiecteleor de infrastructură în următorul buget al UE.

BELGRAD -Campanie pentru albine: În Serbia a debutat oficial „Luna protejării

albinei” cu scopul de a găsi idei privind salvarea populațiilor de albine, după ce utilizarea incorectă a pesticidelor a dus la scăderea semnificativă a numărului de familii.

Aproximativ 20.000 de apicultori au produs circa 7.000 de tone de miere, în scădere de la 12.000 în 2015.

(Sursa:www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

SUMAR

Comisia salută acordul preliminar privind

InvestEU – pg.1

Acord provizoriu privind Orizont Europa – pg.2

Regulament privind examinarea investițiilor străine directe – pg.2

POR- pregătirea perioadei de programare 2021-2027 – pg.3

Noutățile perioadei 2021-2027 pentru POR – pg.3

Norme noi spre o mobilitate curată, conectată și automatizată – pg.4

Noile norme ale UE contribuie la salvarea de vieți omenești – pg.5

24 de beneficiari români finanțați la al patrulea apel INTERREG Europe – pg.6

Realocări de fonduri între axele programului România-Ungaria – pg.6

Abordare comună la nivelul UE în privința securității rețelelor 5G – pg.7

Profesioniștii – beneficiari ai pieții unice – pg.9

Google – amendă de 1,49 miliarde de euro pentru practici abuzive în materie de publicitate online – pg.10

Reforma drepturilor de autor – pg.12

Scenariul unui Brexit fără acord – pg.13

O nouă Strategie Fiscal Bugetară – pg.15

Industria, comerțul și agricultura au săltat economia în 2018 – pg.16

Primăria București vrea să cumpere 100 de autobuze electrice – pg.16

Industria, comerțul și agricultura au săltat

economia în 2018 – pg.16

Primăria București vrea să cumpere 100 de autobuze electrice – pg.16

România nu vrea să fie „prea verde” – pg.17

Acord internațional privind denumirile de origine și indicațiile geografice – pg.18

Actualizarea standardelor de calitate a apei – pg.18

rescEU - mecanismul consolidat de protecție civilă UE intră în vigoare – pg.19

Inițiativa cetățenească europeană „Housing for All” (Locuințe pentru toți) – pg.19

Știrile false reprezintă un pericol pentru democrație – pg.20

Ultimul an cu o schimbare sezonieră a orei în UE – pg.20

180 milioane de euro pentru infrastructura de apă și apă uzată din Timiș – pg.21

Credite mai avantajoase pentru fermieri – pg.21

2 miliarde de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate și IMM-urilor inovatoare – pg.22

Noua tranșă de fonduri rambursată din FEGA – pg.22

Economia României se confruntă cu dezechilibre, iar riscurile au sporit – pg.23

Crearea unei gărzi financiare europene – pg.23

Reuniune ECOFIN cu decizii amânate – pg.24

Sorin Ducaru - director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene – pg.24

EUROPA – LA EA ACASĂ – pg.25

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro www.mdrap.ro www.madr.ro

www.imm.gov.ro www.fonduri-structurale.ro

www.fonduri-ue.ro www.interreg-rohu.eu