buletin parohial - · pdf filebucurie, dumnezeiesc dar de craciun ne face hristos: putinta de...

.

PATRIARHIA ROMANAEpiscopia Ortodoxa Romana a Australiei si Noii Zeelande

Parohia Ortodoxa “Sfantul Ignatie Teoforul ”5 Alford Street Waterview Auckland New Zealand

BULETIN PAROHIAL Ianuarie 2010 - Numarul 7 - Parohia Sfantul Ignatie Teoforul - Auckland - Noua Zeelanda

RUGACIUNEASFANTULUI

VASILE CEL MARE

Stiu, Doamne, ca cu nevrednicie ma impar-

tasesc cu preacurat Trupul Tau, si cu scump

Sangele Tau, si sunt vinovat, si osanda imi mananc si-mi beau, nesocotind Trupul si

Sangele Tau, al Hristo-sului si Dumnezeului

meu; ci intru indurarile Tale nadajduind, ma

apropriu la Tine, cela ce ai zis: Cel ce mananca

Trupul meu, si bea Sangele Meu, ramane in

Mine, si Eu in el. Indura-Te deci spre

mine, Doamne, si nu ma da spre batjocura pe mine pacatosul, ci fa cu mine dupa mila Ta; si sa imi fi e mie Sfi ntele aces-

tea, spre vindecare, si curatire, si luminare, si

paza, si mantuire, si spre sfi ntirea sufl etului si a

trupului; spre departarea a toata nalucirea si fapta vicleana, si lucrarea dia-voleasca ce se lucreaza

cu dinadinsul intru madularele mele; spre indraznirea catre Tine si spre iubirea Ta; spre

indreptarea vietii si spre intarire; spre adaugarea virtutii si a desavarsirii; spre implinirea porunci-lor; spre impartasirea cu Sfantul Duh; spre merin-dea vietii vesnice, si spre

raspuns bine primit la infricosata judecata Ta, iara nu spre judecata,

sau spre osanda.Amin.

STIRI

PATRIARHIA ORTODOXA ROMANA

EPISCOPIA ORTODOXA ROMANA A AUSTRALIEI

SI NOII ZEELANDE

PROTOPOPIATULNOII ZEELANDE

PAROHIA ORTODOXA“SFANTUL IGNATIE

TEOFORUL“ DIN AUCKLAND

CENTRUL CRESTINORTODOX “SFANTUL

VASILE CEL MARE“ DIN NOUA ZEELANDA

SCOALA PAROHIALA“DUMITRU STANILOAE“

DIN AUCKLAND

BIBLIOTECA DE CARTE ROMANEASCA

“MIRCEA ELIADE“

PRAZNICUL BISERICIISF. IGNATIE TEOFORUL

SPIRITUAL

CATEHISM ORTODOXPAGINI SPIRITUALE

A APARUT“RUGA ROMANEASCA”

NASTEREA DOMNULUI LA MELBOURNE

SFANTULVASILE CEL MARE

BOTEZUL DOMNULUISFANTUL ANTONIE

CEL MAREINCEPUTULTRIODULUI

FRATI CRESTINIIn locul unei urari formale, ofi ciale si conventionale de “La multi ani!”, ingaduiti-mi

sa va poftesc sa ne aplecam asupra acestor clipe ale vietii noastre, dintr-o perspectiva crestineasca, de sufl et si de credinta. Felul in care in lume s-a convenit masurarea

trecerii timpului, a vietii noastre, este cel calendaristic, al anilor. In vechime se obisnuia ca timpul sa fi e masurat in functie de momentele importante din viata unei comunitati:

de la intemeierea Romei, de la intronizarea unui imparat sau rege… In defi nitiv este acelasi timp care trece sau suntem tot noi, oamenii, cu conditia noas-tra umana, care trecem prin lume mai grabiti sau mai profunzi,

mai tematori sau mai increzatori, mai impacati sau mai incercati,

dupa masura care ne este de folos fi ecaruia dintre noi. Iubire

si ura, speranta si deznadejde, saracie si bogatie, onoare si rusine,

rasplata si pedeapsa, extaz si agonie, fericire si intristare, mangaiere si suferinta… toate au mai fost traite, prin toate aceste am mai trecut si se va mai trece. Din toate incercam sa invatam ceva, sa fi m cu o clipa mai intelepti, mai buni, mai feriti si mai fericiti. Ne uitam mereu spre cei de la care am putea sa avem un folos si un exemplu

de urmat, de multe ori uitand sa-i vedem pe cei mai tristi decat noi. Hristos s-a nascut si praznuirea acestui moment unic, cosmic, abia s-a ispravit. Hristos s-a nascut, co-

borandu-se la cei de jos, la noi, spre a ne inalta la cele de sus, la cele ceresti. A deschis cerurile care pana la Sfanta Sa Jertfa de pe Cruce ne erau inchise. Adevarata si mare bucurie, dumnezeiesc dar de Craciun ne face Hristos: putinta de a nu mai muri, de a avea viata vesnica si nu oricum, oriunde, ca o prelungire a unei vremelnice zbateri si incordari pe care o avem in lumea aceasta, ci o viata vesnica impreuna cu Tatal, cu

Fiul si cu Duhul Sfant, alaturi de cei drepti, de mosii si stramosii nostri ce s-au savarsit intru dreapta credinta. Mare dar de Craciun! Daca darul e mare, sau daca putem sa in-tuim dumnezeirea acestui dar atunci mare si dumnezeiasca este si bucuria noastra de Craciun. Dar Craciunul vine si trece si de multe ori si bucuria noastra odata cu clipele

lui sfi nte. Si asa este, trece. Daca bucurie este intr-adevar mare pentru darul lui Hristos pentru noi (caci se daruieste pe Sine Insusi ca si Dar pentru noi) atunci aceasta traire si emotie sfanta se cere repetata, se incapataneaza sa vrea sa se repete, sa se extinda si lucrul acesta este posibil! La marile momente de bucurie din viata, luam hotarari majore, decisive pentru viata noastra (o cunoastem, ne place, o iubim, incercam s-o cunoastem si facem tot ce putem ca sa ne petrecem restul vietii alaturi de ea, sau de

el: Sfanta Taina a Casatoriei; se nasc in lume, ii iubim, ii pretuim si suntem gata viata noastra sa o asternem la picioa-rele lor, a copiilor nostri, nici o jertfa ne fi ind prea mare pentru binele lor). Daca ati gustat si v-ati impartasit in acest fel de bucuria Nasterii lui

Hristos, daca aceasta traire a Sfi ntei Sarbatori si stralucirea ei v-au incoltit in sufl et dorinta de a o retrai, atunci momentul in care sa luati o hotarare majora in viata a

sosit. Acum. Acum cand lumea incepe sa numere calendaristic un nou episod al vietii noastre, acum cand cei dragi isi ureaza unii altora Un An Nou Fericit. Anii nu sunt

nici buni, nici rai, sunt portii din viata noastra care masoara acelasi timp, cand grabit, cand rabdator, dar acelasi. Anii sunt impersonali, nu pot fi nici saraci nici bogati, nici fericiti, nici tristi, nici buni, nici rai. Noi suntem persone, unice si irepetabile, slabe si

valoroase, cu o asa pretuire inaintea lui Dumnezeu incat si-a jertfi t Fiul pentru fi ecare dintre noi. Noi PUTEM sa fi m mai buni, mai intelepti, mai impacati, mai fericiti, mai

iubitori, mai puternici, mai bogati intru bogatiile cele nepieritoare, NOI PUTEM SA IU-BIM CU ADEVARAT! Putem, in masura in care ne apropiem de Dumnezeu care poate

sa extinda fericirea si bucuria Craciunului mereu si nu numai atat. In incheiere va urez sa luati hotararea cea buna, cea ziditoare! Va urez Un An cu un pas mai aproape de

Dumnezeu! Daca noi FACEM UN PAS SPRE EL, EL FACE ZECE SPRE NOI! Dumnezeu sa va binecuvinteze pasii vietii pe calea mantuirii, tot mai aproape de El, mereu cu hotararile cele bune care sa va aduca mereu bucuria Nasterii lui Hristos in sufl ete!

Dumnezeu sa ne ajute! Din sufl et, catre sufl ete! Parintele Mircea.

EPISCOPIAORTODOXAROMANA DINAUSTRALIA SINOUA ZEELANDA

Preasfi ntitul ParinteDr. Mihail FilimonEpiscopul Australieisi Noii Zeelande

Adresa Episcopiei61-63 Queensberry St,Carlton 3053 Victoria,AU, PO Box 122;offi [email protected]

ParinteleVicar Administrativ:Dumitru ComanParintele Secretar Eparhial: Petrisor Pohrib

In prezent, Episcopia are in schema deorganizare, un numar de 30 deparohii ortodoxe si o manastire,organizate in:Protopopiatul Ortodox Romanal Australiei siProtopopiatulOrtodox Romanal Noii Zeelande.

(www.roeanz.com.au)

PAROHIAORTODOXASFANTUL IGNATIETEOFORUL

Adresa este5 Alford StreetWaterviewAucklandNew Zealand

Preot parohal bisericii “Sfantul IgnatieTeoforul” :P.C. Pr. MihaiMircea Corpodean



CONTRIBUABILIMultumim tuturor celor care, cu inima buna, cu credinta si cu dragoste, intru rabdare, sprijiniti acti-unile parohiei noastre, buna randuiala si desfasurare a sfi ntelor Slujbe! Bunul Dumnezeu sa va primeasca toata jertfa si ajutorul, dupa mare mila Sa!

PRAZNICUL PAROHIEI SF. IGNATIE TEOFORUL DIN AUCKLANDDoamne ajuta! Iubiti si cucernici credinciosi, Multumim si pe aceasta cale, Bunului Dumnezeu, pentru praznuirea plina de pace si bucurie sufl e-teasca ce ne-a fost daruita, duminica 20 decembrie, cu prilejul sarbatoririi Hramului Parohiei noastre: Sfantul Sfi ntit Mucenic Ignatie Teoforul. In mod deosebit, ne exprimam regretul de a nu fi avut in mijlocul nostru pe Preasfi ntitul Parintele nostru Mi-hail Filimon, Episcop al Australiei si Noii Zeelande, multumind, totodata, pentru mesajul transmis de Preasfi ntia Sa si binecuvantarea arhiereasca daruita. Prezenta si impreuna-slujire, la Sfantul Altar, cu aceasta ocazie, a trei preoti: parintele Claudiu Coro-aba din Wellington si parintele Ovidiu Motofelea din Hamilton, care mi s-au alaturat in slujire, sunt semnul binecuvantarii daruite de Bunul Dumnezeu parohiei noastre, de ziua praznuirii Hramului. Mul-tumim parintelui Consilier Eparhial Emanuel Crainic din Christchurch pentru urarile de bine si doririle de spor duhovnicesc adresate cu ocazia Hramului parohiei noastre, Preacucernicia Sa fi ind cuprins de indatoririle si slujirea pastoral-misionara in care este amplu implicat, in mod deosebit, in aceasta perioada din an. Nu in ultimul rand, as dori sa adresez cuvant de multumire fratilor nostri, credinciosi ai parohiei noastre, pentru toata implicarea si daruirea fratiilor lor, ce au facut posibila aceasta deosebita praznuire la biserica noastra. Multumim pentru frumoasele colinde intrepretate de grupul de copii de la Scoala Romaneasca, condus de d-na Mihaela Enache si colaboratoarele dansei; multumim lui Mos Craciun pentru darurile impartite copiilor si seniorilor parohiei noastre; multumim pentru donatiile facute parohiei noastre cu aceasta ocazie si cu ajutorul carora s-au putut organiza toate cele de trebuinta acestei sarbatoriri deosebite: cadourile pentru copii, bucatele alese si cu drag pregatite, curatenia si buna randuiala din biserica si toate cele trebuincioase Slujbei de Multumire ofi ciata dupa Sfanta Liturghie. Multumim Bunului Dumnezeu pentru toate cele revarsate asupra noastra cu acest binecuvantat prilej!

PROGRAM SLUJBE Programul slujbelor pentru luna Ianuarie 2010 se va desfasura dupa Calendarul Sfi ntelor Slujbe care a fost trimis credinciosilor in luna decembrie, ce poate fi regasit si in ultima pagina a acestui buletin paro-hial. Ne vom stradui, dupa programul si planifi carea intocmita cu sprijinul dumneavoastra, sa ajungem la casele fi ecaruia dintre dumneavoastra, pentru a le sfi nti, cu prilejul Bobotezei. Dumnezeu sa va aiba

in paza si sa va binecuvinteze, rasplatindu-va toata jertfa si ajutorul de care ne invredniciti mereu! Doamne ajuta! Pr. Mircea Corpodean

DIN PARTEA PREASFINTITULUI PARINTE MIHAIL FILIMON, EPISCOPUL AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDEPrin purtarea de grija parinteasca si cu arhiereasca binecuvantare, Preasfi ntia Sa ne-a trimis un material catehetic de mare folos si trebuinta in parohii, pentru intarirea sufl eteasca, pentru cunoasterea credintei stramosesti in forma ei curata si adevarata, spre zidi-rea si intarirea spirituala a fi ecaruia dintre noi. Va prezentam partea a treia a acestui material catehetic, structurat pe teme precise, cu mare claritate de expu-nere si cuprinzator.

Exista de asemenea alte izvoare ale credintei noastre care sunt tot expresii ale Sfi ntei Traditii si care sunt in deplina armonie cu Sfanta Scriptura.

SCRIERILE SFINTILOR PARINTIAnumite alte scrieri sunt de asemenea privite ca izvoare ale credintei noastre. Cele mai importante dintre ele sunt scrierile Sfi ntilor Parinti, care au expli-cate invataturile esentiale ale Bisericii si au aparat drepta credinta de erezii.

SINOADELE ECUMENICE SI CANOANELE Spre a clarifi ca doctrina si practicile sale, Biserica Primara a tinut, sub inspiratia Duhului Sfant, sapte sinoade ecumenice. Defi nitiile, crezurile, legile bisericesti si canoanele pe care sinoadele le-a stabilit sunt toate o expresie originala a credintei noastre.

RUGACIUNEA PARTICULARA SI PUBLICAToti suntem chemati sa mentinem o rinduiala de rugaciune personala, care este inseparabil legata de rugaciunea publica sau de liturghie. Liturghia este o activitate comuna a Poporului lui Dumnezeu si intalnirea cu Insusi Dumnezeu.

VIETILE SFINTILORCa si celelalte izvoare ale Sf. Traditii si vietile sfi ntilor marturisesc Adevarul lui Dumnezeu si totodata ne inspira pe noi credinciosii sa traim viata in sfi ntenie.

ARTA LITURGICASfi ntele Icoane sunt lucrari de arta liturgica care infa-tiseaza pe Hristos, pe sfi nti ori evenimente legate de istoria mantuirii. Ele ne descopera adevarul despre Dumnezeu in linii, forme si culori, indemnandu-ne totodata ca si noi la randul nostru sa devenim chip si asemanare a lui Dumnezeu.

IMNOGRAFIA BISERICIIImnografi a Bisericii este si ea un izvor la fel de im-portant al credintei noastre. Continutul diverselor cantari are o intreita menire: de educatie religioasa, de lauda si de multumire lui Dumnezeu.



A APARUT REVISTARUGA ROMANEASCAA apărut primul numar al revistei “Ruga Romaneasca”, trimestrial crestin-ortodox editat de Parohia “Sfan-tul Apostol Toma” din Dandenong, statul Victoria.

Aceasta poate fi rasfoita pe site-ul Episcopiei, la adresa:www.roeanz.com.au

LA SARBATOAREANASTERII DOMNULUILa Sarbatoarea Nasterii Domnului - 2009, Preasfi n-titul Parinte Mihail, Episcop al romanilor ortodocsi din Australia si Noua Zee-landa, inconjurat de preotii slujitori a savarsit Sfanta Liturghie la catedrala epis-copala “Sfi ntii Apostoli Pe-tru si Pavel” din Melbourne, Victoria- Australia. Cu acest prilej a transmis mesajul pastoral al praz-nicului catre toti romanii

prezenti iar corul bisericii a cantat colinde romanesti care au bucurat pe toti cei prezenti. Dupa impartasirea cu Sfi ntele Taine, la Centrul Pastoral - Misionar al biseri-cii, a avut loc un concert de colinde sustinut de copiii de la scoala duminicala care au intampinat pe Mosul. Acesta dupa ce a ascultat frumoasele colinde le-a oferit daruri tuturor copiilor prezenti.

“Pusu-te-a pe tine, Sfi nte Vasile, Dumnezeu-Cuvantul, tarie buna Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amutesti gurile ereticilor; iar noi credinciosii, bucurandu-ne, cantam lui Dumnezeu: Aliluia!” Acest intre Sfi nti, Parintele nostru Vasilie cel Mare a trait intre anii 330-379, in vremea Sfantului si marelui imparat Constantin si, pana in zilele imparatului Valens, cel cazut in ratacirea lui Arie. S-a nascut in Cezareea Capadochiei, din parinti dreptcredinciosi si instariti, Emilia si Vasilie, tatal sau fi ind un luminat dascal in cetate. Iubitor de invatatura si inzestrat pentru carte, Sfantul Vasilie si-a imbogatit mintea cer-cetand, rand pe rand, scolile din orasul sau Cezareea, apoi din Bizant, mergand pana si la Atena, cea mai inalta scoala din timpul sau, unde a intalnit pe Sfantul

Grigorie de Nazians, cu care a legat o stransa si sfanta prietenie. A fost inaltat la scaunul de Arhiepiscop al Cezareei in anul 370, in vremuri grele pentru Biserica, cand ereticii lui Arie si Macedonie izbutisera sa

aiba de partea lor pe insusi imparatul Valens. Sfantul Vasilie a dus o lupta apriga, cu scrisul si cuvantul, luminand crestinatatea si aparand dogma Sfi ntei Treimi. Si-a atras minia imparatului si a suferit multe prigoniri din partea lui, pentru apararea acestei dogme de capetenie a crestinatatii. Sfantul Vasilie a indreptat si unele lipsuri ale monahismului din timpul sau, chemandu-i pe moanahi sa se nevoiasca nu numai in folosul mantuirii persoanale, ci si in folosul aproapelui. Este cel dintai ierarh care a intemeiat, pe langa Biserica, azile si spit-ale, in ajutorul celor saraci si neputinciosi, indemnand pe cei insatariti sa foloseasca avutiile lor, ajutand pe cei nevoiasi si lipsiti. S-a mutat catre Domnul la varsta de 50 de ani, in ziua de 1 ianuarie, plans de credinciosi si necredinciosi, care-l iubeau si-l cinsteau pentru bunatatea si intelepciunea lui. Cei zece ani ca arhiepis-cop in Cezareea Capadochiei i-au fost deajuns, pentru ca el sa intre in istorie cu numele de Sfantul Vasile cel Mare. Pentru rugaciu-nile lui, Doamne miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin. Sfantul Vasile este serbat pe data de 1 ianuarie si deasemenea pe 30 ianuarie impreuna cu Sf. Ioan Gura de Aur si Sf. Grigore.

Sfantul Vasile cel MareDupa intoarcerea Sa de la templul din Ierusalim, unde ramasese, la doisprezece ani, Domnul Iisus s-a afl at in Galileea, in cetatea Nazaret, unde a crescut, tainuindu-Si inaintea oamenilor puterea si intelepciunea dumne-zeirii Sale, pana la treizeci de ani, ca necuviinta se

socotea la iudei, ca cineva, inainte de treizeci de ani, sa tie randuiala de dascal sau preot. Pentru aceasta si Hristos, pana la atatia ani, nu a inceput propovaduirea Sa. Si vietuia in Nazaret cu Preacurata Maica Sa si cu Dreptul Iosif, care era tamplar, pana ce acela a fost viu, cu care impreuna se si ostenea la lucrul tampla-riei. Iar murind acela, singur lucra cu mainile Sale, castigandu-si hrana lui si a Preacuratei Maicii Sale, din osteneala mainilor, ca sa ne invete pe noi a nu ne lenevi, nici a manca painea in zadar. Si implinindu-se acei treizeci de ani si vremea dumnezeiestii Lui aratari venind, ca sa se arate lui Israel, cum zice Scriptura, atunci a venit cuvantul lui Dumnezeu catre Ioan, fi ul lui Zaharia. Si i-a dat lui si un semn incredintat, dupa care putea sa cunoasca pe Mesia, Cel ce atunci venise in lume, zicand: “Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis mie: deasupra Caruia vei vedea Duhul, pogorandu-Se si ramanand peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant.” Deci, ascultand Ioan cuvantul lui Dumnezeu, a venit in partea Iordanului: “Eu sunt glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui.” Si ieseau la dansul oamenii din toata latura Iudeii si a Ierusalimului si se botezau in raul Iordanului, de la dansul, marturisindu-si pa-catele lor. Atunci, a venit si Iisus din Galileea la Iordan, catre Ioan. Si era vremea cand Ioan spusese poporului, zicand: “Vine dupa mine, Cel mai tare decat mine, Ca-ruia nu sunt vrednic sa-I dezleg curelele incaltamin-telor Lui. Ca eu v-am botezat cu apa, iar Acela va va boteza cu Duhul Sfant.” Deci, a venit atunci si Iisus sa se boteze, macar ca nu ii trebuia ca unul ce era curat si nespurcat si din Preacurata si Preasfanta Maica-Fecio-ara nascut fi ind El si Izvorul a toata curatia si sfi ntenia. Insa, ca Cel ce a luat asupra Sa pacatele a toata lumea, ca Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii, a venit la rau ca sa le spele pe ele cu botezul pocaintei. A venit la ape, ca sa sfi nteasca fi rea apelor, ca sa ne gateasca noua scaldatoarea Sfantului Botez, la Ioan, ca acesta sa fi e pentru dansul martor nemincinos, ca unul ce a vazut pe Duhul Sfant pogorandu-se peste El si glasul Tatalui de sus a auzit. Si L-a cunoscut Ioan cu Duhul si se apara, zicand: “Eu am trebuinta sa ma botez de la Tine si Tu vii la mine ?” Iar Domnul a zis catre dansul: “Lasa acum, ca asa se cade noua a implini toata dreptatea.” Ca si cum ar fi zis: “Mi se cade Mie sa implinesc si aceasta porunca a lui Dumnezeu.” Ca porunca a Lui era cu adevarat botezul lui loan.

Botezul Domnului



PAROHIA ORTODOXA “SFANTUL IGNATIETEOFORUL“, AUCKLAND CALENDAR IANUARIE

MARTI 5 IANUARIEPost Ajunul Bobotezei

MIERCURI 6 IANUARIE10:00 Sf. LiturghieBotezul DomnuluiBoboteaza (Harti)

DUMINICA 10 IANUARIE9:00 Slujba Utreniei10:00 Sf. LiturghieSf. Grigorie, Sf. Cuv. Antipa de la Calapodesti

MARTI 12 IANUARIE18:30 Repetitie cor

SAMBATA 16 IANUARIE17:00 Spovedanii18:00 Vecernie19:00 Seara duhovniceasca

DUMINICA 17 IANUARIE9:00 Slujba Utreniei10:00 Sf. LiturghieCuv. Antonie cel Mare


SAMBATA 23 IANUARIE17:00 Spovedanii18:00 Vecernie19:00 Seara duhovniceasca

DUMINICA 24 IANUARIE9:00 Slujba Utreniei10:00 Sf. LiturghieInceputul Triodului


SAMBATA 30 IANUARIE10:00 Sf. LiturghieSf. Trei Ier. Vasile celMare, Grigorie Teologulsi Ioan Gura de Aur

DUMINICA 31 IANUARIE9:00 Slujba Utreniei10:00 Sf. LiturghieSf. Doctori fara de arginti Chir si Ioan

Inceputul TrioduluiIncepand cu Duminica „Vamesului si a Fariseului”, calendarul ortodox consemneaza intrarea in perioda premergatoare Pastelui. Numita dupa cartea in care sunt redate, pe larg, slujbele bisericesti din acest rastimp, perioada Triodului se distinge prin specifi cul profund duhovnicesc si de pocainta al continutului liturgic, toate pregatindu-ne pentru Patimile Mantu-itorului Hristos, dar mai ales pentru Invierea Sa.Etimologic, cuvantul „triod” provine din grecescul triodion τριώδιον, format din cuvintele „tria” (τρια), trei, si „odi” (ώδή), oda, adica cantare in trei ode / strofe. Practic, in viata liturgica, Triodul are doua sensuri: 1. Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numita si perioada prepascala, Triodul precede perioada Penticostaru-lui (opt saptamani de la Pasti) si urmeaza perioadei celei mai lungi, Octoihul. Timpul Triodului tine de la Duminica Vamesului si Fariseului (astazi) si pana in Sambata Mare (inainte de Pasti), in total 10 sapta-mani care ne pregatesc si ne provoaca la o sincera cercetare de sine si la un serios demers al intregii noastre fi inte pentru intalnirea si vietuirea cu si in Hristos cel rastignit si inviat. 2. Triodul este si cartea de cult care cuprinde cantarile, citirile si regulile tipi-conale din perioada liturgica a Triodului. Denumirea cartii provine de la numarul odelor din canoanele utreniei acestei perioade. Spre deosebire de cano-anele cuprinse in Octoih (carte) si Minei (carti ce cuprind slujbele sfi ntilor din fi ecare luna) in Triod acestea nu sunt formate din opt (noua) ode ci de regula numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost facuta de Sfantul Teodor Studitul (†826) si de fratele acestuia Iosif Studitul (†830), care au completat cantarile mai vechi ale Sfi ntilor Cosma al Maiumei si Andrei Criteanul, din secolul al VIII-lea. Triodul cuprinde: 1. Duminicile pregatitoare; 2. Postul Mare; 3. Saptamana Patimilor. Cele trei saptamani de dinainte de Postul Mare - care incep cu a patra duminica de dinainte de Postul Mare - reprezinta saptamanile pregatitoare. Fiecare din aceste saptamani are o tema proprie, care se refl ecta in lecturile din Sfanta Scriptura prescrise in aceste zile la slujbe sau la Sfanta Liturghie: 1. Duminica Vamesului si Fariseului (Luca 18,9-14 - prima dumi-nica a Triodului); 2. Duminica Fiului Risipitor (Luca 15,11-32), si; 3. Duminica Infricosatei Judecati (numita si Duminica lasatului sec de carne; Matei 25,31-46); 4. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numita si Duminica iertarii sau Duminica lasatului sec de branza - Matei 6,14-21. In aceasta perioada premer-gatoare, Biserica ne pregateste pentru postire, dar ne si introduce incet-incet in atmosfera Postului Mare. Saptamana care urmeaza Duminicii Vamesului si Fariseului este una de dezlegare la toate (nici miercu-rea si vinerea nu se posteste in aceasta saptamana). Saptamana care urmeaza Duminicii Fiului Risipitor este una normala - adica se posteste miercurea si vinerea. Dupa Duminica Infricosatei Judecati, nu

DESIGN & LAYOUT:Cristi [email protected]

se mai mananca carne, ci doar oua, peste si produse lactate. Cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se incheie aceasta perioada pregatitoare, a doua zi, luni, incepand Postul Mare. Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritual al iertarii, iertare pe care crestinii si-o cer unii de la altii si si-o dau unii altora la intrarea in Postul Mare. Aceasta vecernie este prima slujba a Postului Mare. Postul Mare incepe in lunea care urmeaza dupa Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (sau Du-minica lasatului sec de bran-za); Duminicile urmatoare poarta denumiri speci-fi ce, dupa cum urmeaza: 1. Duminica Ortodoxiei; 2. Duminica Sfantului Grigorie Palama; 3. Duminica Sfi ntei Cruci; 4. Duminica Sfantului Ioan Scararul si 5. Duminica Sfi ntei Maria Egipteanca. Postul Mare se incheie cu Duminica Floriilor, dupa care incepe Saptamana Patimilor, care precede Pastile.

Sfantul Antonie cel Mare (251-356), “parintele mo-nahilor”, este poate cel mai popular ascet si socotit a fi incepatorul vietii calugar-esti. Este considerat de traditia monastica drep intemeietor al monahis-mului, impreuna cu Sfantul

Pahomie cel Mare. Praznuirea lui se face la data de 17 ianuarie in toate traditiile crestine. Vestitul parinte al monahismului s-a nascut in satul Coma din Egiptul de Mijloc in anul 251, ca fi u al unor tarani crestini instariti; aici a invatat sa practice credinta, mergand des la biserica. Dupa moartea parintilor sai - Antonie avea pe atunci varsta de 20 de ani -, intrebandu-se care este calea lui in viata, a auzit in biserica cuvantul Evangheliei, care zice: “De voiesti sa fi i desavarsit, mergi, vinde avutiile tale si, venind, urmeaza Mie” (Matei 19, 21). Antonie a primit acest cuvant ca si cum ii era adresat lui direct si, dupa ce si-a impartit averea la saraci si a dat-o pe sora lui in grija unei comuni-tati de fecioare, s-a retras in singuratate. A vietuit la inceput intr-o coliba la marginea satului natal, sub ascultarea unui alt ascet din regiune, mai varstnic si mai experimentat, iar apoi intr-un mormant idolesc parasit. In 286, la varsta de 35 de ani, se asaza intr-o fortareata parasita situata pe malul drept al Nilului, la marginea desertului, “muntele dinafara”, in locul numit Pispir, unde ramane timp de 20 de ani, pana in 306, cand ucenicii lui il obliga sa paraseasca acest loc de asceza, in urma atacurilor diabolice ce l-au lasat aproape mort. In acest moment devine parintele spiritual al multor calugari din diferitele “colonii monastice” din deserturile Egiptului, dintre care cele mai vestite erau cele din Nitria si Schit. Catre anul 310, intreprinde o calatorie la Alexandria, cautand sa imbarbateze pe martirii crestini prigoniti de stapa-nirea romana. In 312 se instaleaza desertul adanc, pe muntele Kolzim, unde traieste pana la 356.

Sf. Antonie cel Mare

buletin parohial - · pdf filebucurie, dumnezeiesc dar de craciun ne face hristos: putinta de...

Documents