bucovina.pptx

7/25/2019 Bucovina.pptx

1/32

BUCOVINA


2/32

Bucovinaeste un spatiu in care traditiilepopulare romanesti si-au pastratpuritatea. Chiar si aerul e unul mai curat

aici, find una dintre zonele cele maiimpadurite ale tarii. Bucovinareprezinta o sinteza a

varietatii, armoniei si rumusetiipeisajelor romanesti, cu munti, podisuri,trecatori, dealuri, campii, vai, rauri silacuri, cu padurile sale, cu auna si ora.


3/32

Bucovina este cunoscut pentru costumele

sale populare, mobila, olritul, tapiserie icovoare. iecare detaliu al acestor meteu!urireect istoria i motenirea cultural are!iunii, find "n acelai timp "ndeletniciri unicecare pot f transmise de la o !enera#ie la alta.$n plus, lucrrile comple%e de art, cum ar f

oule "ncondeiate de &ate, p'inea "mpletit,mtile populare i costumele tradi#ionale suntrealizate pentru a celebra anumite srbtorireli!ioase.

(%emplele acestei arte sunt e%puse "n muzeelede art popular pe tot cuprinsul Bucovinei.


4/32

$n Bucovina ) *+ara a!ilor* binecunoscut pentru "ntinderile-ivaste de pduri, meteu!ul prelucrrii lemnului a prins contur

"nc din vremuri arhaice. actorii istorico-!eo!rafci i-au pus accentul pe dezvoltarea

culturii lemnului pe aceste melea!uri. eteu!ul prelucrrii lemnului "n Bucovina dier de la o zon

la alta, prezent'nd particularit#i "n special datorit inuen#eloraduse aduse de etnicii !ermani, polonezi sau slovaci coloniza#iimediat dup ane%area acestei re!iuni la imperiul ustro-

n!ar/01123 pe linia tehnicilor de lucru specifce. $n prezent se poate vorbi de o adevrat civiliza#ie a lemnului "n

Bucovina, at't prin varietatea tehnicilor olosite la prelucrare,dar i prin importan#a pe care o aveau obiectele conec#ionatedin lemn "n !ospodria bucovinean.


5/32

$mbin'nd utilul cu rumosul, din lemn se ceaucasele, ura, !rajdul, poarta i !ardul, mobilieruldin interiorul caselor/lada de zestre, masa, patul,lavi#a, blidarul3, cove#i, poloboace, lin!urele,

rzboiul de #esut, roata, usul i urca pentru tors. $n prelucrarea lemnului s-au specializat dul!herii

"n construc#ia caselor, urelor, !rajdului, t'mplariicare ceau ui, erestre i mobilier, do!arii care

conec#ionau poloboace, ciubere, coe. 4e remarcat sunt decora#iunile de pe toate

aceste obiecte av'nd diverse orme !eometricesau orale.


6/32

5 adevrat comoar a culturii populare bucovinene, meteu!ul"ncondeierii oulor este str'ns le!at de arta broderiei i adecorurilor care se !sesc pe costumele na#ionale. 6oate aceste artetransorm un lucru obinuit "ntr-un lucru deosebit de rumos.

5ul reprezint flosofa e%isten#ei umane i istoria strbun, omrturie a datinilor, credin#elor i obiceiurilor pascale.

eteu!ul se "nva# "n amilie i se transmite din !enera#ie "n!enera#ie. &entru ochiul e%pert e%ist o abunden# de creativitatee%primat prin diverse tehnici de lucru i stiluri personale.

Cei neini#ia#i vor descoperi o srbtoare a culorilor, un adevrat testal rbdrii i o pasiune unic ce "nc'nt vzul i suetul.

eteu!ul de a 7"ncondeia* ou se observ "n armonia culorilor,delicate#ea modelelor transmise din !enera#ie "n !enera#ie imiestria e%ecu#iei, ridic'nd acest meteu! la ran!ul de art.


7/32


8/32

. 5ule sunt "ncondeiate "n trei-patru culori, de obicei,

#in'nd cont i de simbolul fecrei culori "n parte8 rou

/soare, oc, dra!oste3, ne!ru /eternitate, statornicie,absolutism3, !alben /lumina, bo!#ia recoltelor,tinere#ea, ospitalitate3, verde /or#a naturii, rodnicie,speran#,prospe#ime3, albastru /sntate, seninulcerului3, violet / strp'nire de sine, rbdare,

"ncredere, dreptate3 &aleta cromatic a oulor"ncondeiate ace dieren#a "ntre principalele zone "ncare se practic acest meteu!..

4in ornamentarea !eometric a oulor deosebimsimboluri i semnifca#ii precum 8

- linia dreapt vertical- via# 9- linia dreapt orizontal- moarte9- linia dubl dreapt- eternitate9- linia cu dreptun!hiuri- !'ndire i cunotin#9- linia ondulat- ap, purifcare9- spiral- timp, eternitate.


9/32


10/32

5cup'nd un loc de seam "n crea#ia noastr popular,creatorii din zon au impus o modalitate de pictur pe sticli pe lemn local, prelu'nd scene din rescele mnstirilorbucovinene si !ravurile vechi, replici dup icoanetradi#ionale i ima!ini din obiceiurile i ocupa#iile locale.

$n acest #inut al mnstirilor, picture icoanelor pe lemn,lucrate "n stil bizantin, olosete ormulele transmise de-alun!ul multor !enera#ii.

&ictura icoanelor pe sticl, se realizeaz pe spatele acesteia, astel"nc't aceasta servete at't ca suport al picturii, c't i ca luciu al

suprae#ei pictate. 5 particularitate deosebit a lucrrilor realizate "naceast zon este o remarcabil fne#e a desenului, precum isobrietatea culorilor.

:coanele pe sticl i pe lemn din Bucovina sunt de o rarrumuse#e artistic remarc'ndu-se prin cromatica olosit, care nudepete paleta alti#elor !eometrice, mer!'nd de la tensiunea

albastrului de ;orone# p'n la culorile aureolelor, care, "n marea lormajoritate, sunt lucrate "n oi# de aur.


11/32

+esutul ocup un loc aparte "n arta tradi#ionalmeteu!reasc.


12/32

4e remarcat sunt i #esturile detraist "n carouri, specifce zoneide munte.

&entru #eserea diverselor piese seolosea acelai rzboi orizontal/stative3, dar se schimbausulurile, spetele, uneori i#ele i

clctorul. &e aceleasi stative se#esea i p'nza i covoarele.


13/32

&ortul popular pune "n eviden# talentul isensibilitatea pentru rumos a locuitorilor acestor

zone, care "n zilele de srbtoare "mbrac acestestraie.

Ca i "n trecut, emeile din Bucovina lucreazcostumele populare manual, olosind motive

olclorice8 spicul, soarele, runza i nu "n ultimulr'nd, crucea simboliz'nd credin#a "n 4umnezeu. &ortul emeiesc este ormat dintr-o cma bo!at

"mpodobit cu motive orale i !eometrice, ocatrin#a #esut cu fr auriu, care este le!at "ntalie cu br'u colorat, iar "n picioare se poartopinci. :arna, emeile poart bundi#e, ciorapi ibaticuri din l'n.


14/32


15/32


16/32

&ortul brbtesc este ormat dintr-o cma mailun!, care prezint "n !eneral o broderie!eometric "n culori de ne!ru sau maro, le!at la

mijloc cu o curea din piele, o vest /bundi#3 cupielea alb "n aar decorat cu motive orale sau!eometrice i adaosuri din blan de jder i cu blanspre interior, i#ari din l'na, pe cap o cciul din

piele de miel, iar "n picioare opinci. (%ist i anumite haine pentru anotimpurile reci,respectiv sumanul, olosit toamna - esteconec#ionat dintr-o hain din l'n deas - i cojocul- o hain lun! p'n la !enunchi, cu blana "ntoars

"n interior i pielea "n aar, decorat cu ori brodate. :ndierent de zona etno!rafc, rumuse#ea portului

popular din Bucovina a cut "nconjurul lumii, pestetot find admirat i apreciat.


17/32


18/32

Casa bucovinean ajun!e saib dimensiuni destul de mari i saib un aspect masiv.

poi, acoperiul casei este "nalt iormeaz cu prelun!irile sale o streainoarte lar!, caracteristic acestei zone.Cum am mai spus, pere#ii casei se

realizau din lemn, practic ce s-amen#inut p'n aproape de zilele noastre.


19/32


20/32

=umrul impresionant al bisericilor dinBucovina, cu interesantele resceinterioare i e%terioare, a ost pstrat "nc

din timpurile medievale. 4atoritunicit#ii i valorii lor artistice, acestea auost adu!ate la >ista cu oteniriCulturale :nterna#ionale a =(?C5, "n

0@@A. $ntr-adevr, nu e%ist alt loc pepm'nt "n care se aa un astel de !rupde biserici, cu o aa de "nalt calitate arescelor e%terioare.


21/32

anastirea &robota

anastirea umor


22/32

anastirea ?ucevita

anastirea oldovita


23/32

$n majoritatea cazurilor, bisericile au ost"ntemeiate ca loc al amiliilor nobile pentru"n!ropare. 4ei urm'nd pro!ramul icono!rafc

canonic, fecare pictor a interpretat scenele "neluri uor dierite. olosind culori precumlbastrul de ;orone#, oul de umor sau;erdele de rbore, pictorii au descris povetile

biblice ale pm'ntului i ale raiului, scene dinvia#a ?fntei ecioare i a lui :isus ristos,povestiri despre "nceputurile omenirii i via#adup moarte. &rima dat, scenele au ost pictatepe pere#ii interiori, apoi e%tinse ctre pere#iie%teriori. otivele pentru astel de scene vasteerau at't reli!ioase, c't i didactice8 pentru apromova ortodo%ismul i pentru a educa oameniide rand.


24/32anastirea rbore

anastirea ;oronet

anastirea asca


25/32

&astele "n Bucovina aduce o paleta lar!a dem'ncaruri bucovinene, "n care un loc de

cinste "l are pasca/acuta dintr-o oaie dinaluat dospit, acoperit cu un amestec dinbr'nza de vaci, sm'nt'na, oua si zahar,decorata cu o cruce acuta din coca si

coapta "ntr-o tava rotunda3. ;edeta meseitraditionale de &aste "n Bucovina oreprezinta riptura de miel. =elipsite de laacest eveniment sunt si oaule rosii. 6raditia

spune ca fecare membru al amilie trebuiesa man'nce mai "ntai un ou sfntit "nprealabil la biserica/ca de altel toatam'ncare de &aste3


26/32


27/32

4in vasta zestrea traditionala a Bucovinei,practicile si obiceiurile de iarna suntcele mai bine conservate si cele mai

spectaculoase.itualul :!natului,prepararea traditionala aaalimentelor,alun!area spiritelor malefceprin stri!ate ,pocnituri si z!omote

produse de dierite instrumente suntnumai cateva din obiceiurile ma!ice deCraciun ,care preced colindul.


28/32


29/32

?arbatorile de iarna din Bucovina au un armecdeosebit pentru ca satenii din aceasta parte a tariipastreaza cu sfntenie obiceiurile strabunilor8&lu!usorul, Buhaiul, :rozii, 4ansul mascatilor. n

de an, !rupurile de copii, adolescenti sau acaipornesc prin casele oamenilor din sat pentru a levesti trecerea intr-un nou an si a le ace urari desanatate si belsu! in toate. Drupurile de uratori detoate varstele, inbracati in cosumele traditionale,cu sumane !roase, purtand caciuli impodobite,bice si clopotei, sunt primite cu dra!, iar !azdele iirasplatesc cu mere, nuci, covri!i sau colacei.


30/32


31/32


32/32

Sfarsit

bucovina.pptx

Documents