bruno ferrero - cantecul unui greierb

7/24/2019 Bruno Ferrero - Cantecul Unui Greierb

http://slidepdf.com/reader/full/bruno-ferrero-cantecul-unui-greierb 1/19

BRUNO FERRERO

Cântecul unui greier(Istorioare pentru suflet)

Traducerea din limba italiană:Simona Ştefana Zetea

Greierele şi monedaUn înţelept indian avea un prieten bun care locuia la Milano Se cunoscuseră în India! unde italianu

fusese într"o călătorie împreună cu familia sa Indianul făcuse pe #$idul pentru italieni! duc%ndu"i să vadă celmai frumoase locuri din ţara sa

&iindu"i recunoscător pentru aceasta! milane'ul nostru l"a invitat pe indian la el acasă orea sărăsplătească purtarea de #riă *i să"i pre'inte ora*ul său Indianul nu prea dorea să mear#ă acolo! dar p%nă lurmă cedă la insistenţele prietenului său italian *i! într"o bună 'i! aunse cu un avion la Malpensa

+n 'iua următoare! milane'ul *i indianul se plimbau împreună prin centrul ora*ului Indianul " cu c$ipusău smead! cu barba sa nea#ră *i turbanul #alben " atră#ea privirile trecătorilor! iar milane'ul nostru umblm%ndru alături de prietenul său at%t de e,otic

-a un moment dat! în .iaţa San /abila! indianul se opri dintr"o dată *i spuse:" 0u'i *i tu ce aud eu1.uţin descumpănit! milane'ul nostru î*i ciuli c%t putu urec$ea! recunosc%nd că nu au'ea nimic altcev

dec%t '#omotul puternic al traficului din ora*" Undeva pe aproape este un #reier care c%ntă! continuă! si#ur pe sine indianul" Te în*eli! replică milane'ul 2u nu aud altceva dec%t rumoarea obi*nuită a ora*ului Şi apoi! doar nu

ţi înc$ipui că sunt #reieri pe aici" 3u mă în*el 0ud c%ntecul unui #reier! insistă indianul *i se apucă! $otăr%t! să caute printre frun'el

unor arbu*ti rătăciţi în acel locupă c%teva momente! îi arătă prietenului său! care îl privea sceptic! o mică insectă! un minunat #reiec%ntător care căuta să se ascundă sc%rţ%ind ceva spre cei care îi tulburaseră concertul

" 0i vă'ut că era un #reier1 'ise indianul" 0*a este! recunoscu milane'ul 4oi! indienii! aveţi au'ul mult mai fin dec%t noi! albii" e astă dată tu te în*eli! spuse '%mbind înţeleptul indian la uiteSpun%nd acestea! indianul scoase din bu'unar o monedă *i! prefăc%ndu"se că"i scapă! o lăsă să cadă p

trotuare îndată! c%teva persoane întoarseră capul" 0i vă'ut1 mai spuse indianul Moneda asta a produs un clinc$et mai subţire *i mai slab dec%

c%ntecul #reierelui 0i observat însă c%ţi albi au au'it"o1 Aceste povestioare pe care le ofer în cele ce urmează se aseamănă cântecului unui greier într-un oraş

Ele doresc doar să ne reţină o clipă atenţia asupra acelor glasuri pe care am uitat să le ascultăm. Acel glasuri şi cântece pe care le avem înlăuntrul nostru şi care ne vorbesc despre cerul albastru şi aerul curadespre vis şi bătaia inimii, despre dorinţa de a ne îmbrăţişa şi de a plânge împreună, despre un Dumneze plin de îndurare care a venit la noi pentru a ne cere să îl lăsăm să ne mântuiască.

Pentru cine?5 poveste ebraică spune că! într"o seară " după ce petrecuse întrea#a 'i cercet%nd cărţile profetice d

demult " un rabin înţelept *i cu frica lui umne'eu s"a $otăr%t să iasă la plimbare pentru a se rela,a.e c%nd mer#ea cu pasul rar pe o stradă lini*tită! a înt%lnit un #ardian care se preumbla cu pa*i mari *

$otăr%ţi! înainte *i înapoi! pe l%n#ă #ardul unei re*edinţe impunătoare" .entru cine patrule'i dumneata1 întrebă rabinul nostru! plin de curio'itate



6ardianul rosti numele patronului său 0poi îl întrebă la r%ndu"i pe rabin:" ar dumneata pentru cine umbli1.ovestea spune că această întrebare s"a întipărit ad%nc în inima rabinului nostru Dar noi pentru cine umblăm oare !ui îi oferim noi paşii şi toată strădania zilei de azi "entru cin

trăim

#u putem vieţui decât pentru cineva anume. $ă-i invocăm azi la fiece pas numele. %om avea o zi mauşoară ca oricând.Profesorul şi vâslaşul+ntr"o bună 'i! unul dintre cei mai mari profesori universitari! candidat la .remiul 3obel *i renumit î

întrea#a lume! aunse pe malul unui lac 7eru unui v%sla* să"l plimbe un pic pe lac cu barca sa 5mul nostru făcu pe plac 7%nd se îndepărtară de mal! profesorul începu să"l întrebe:

" umneata *tii istorie1" 3u" 0tunci un sfert din viaţa dumitale este pierdut ar astronomie1" 3u" 0tunci umătate din viaţa dumitale este pierdută .oate filosofie1

" 3u" 0tunci trei sferturi din viaţa dumitale sunt pierduteintr"o dată se iscă o înfrico*ătoare furtună +n milocul lacului! bărcuţa era purtată încoace *i încolo

de parcă era o coaă de nucă Stri#%nd tare! pentru a acoperi urletul furtunii! v%sla*ul nostru îl întrebă p profesor:

" umneavoastră *tiţi înota1" 3u! răspunse acesta" 0tunci! întreaga dumneavoastră viaţă este pierdută$unt atâtea căi - în genere frumoase şi atrăgătoare - care ne duc la moarte. !alea vieţii este numa

una. Aceea a lui Dumnezeu. $ă nu pierdem nicicând din vedere ceea ce este cu adevărat esenţial.Ţânarii

5 mamă t%nără! înarmată cu o paletă de v%nat mu*te! încerca să prindă un ţ%nţar mare care 'bura princasă0lessio! băieţelul ei de trei ani *i umătate! o prinse pe mamă de fustă *i stri#ă:" -asă"l să trăiască8" ar de ce1 Ştii doar că ne mu*că" ar ne ţine tovără*ie!el mai de preţ diamant din lume părea la început distrus, pentru că purta pe suprafaţa sa o

crăpătură. !el căruia îi aparţinea &otărâse să-l taie şi să facă din el nişte simple diamante industriale' însun om priceput l-a încrustat cu multă răbdare, muncind timp îndelungat, astfel încât a presc&imbat acecrăpătură într-un minunat trandafir pe care astăzi toată lumea îl admiră încrustat pe diamant.

%iaţa este plină de surprize. $unt zile bune şi mai puţin bune. Dăm de probleme şi dificultăţi care n produc suferinţă. Dar acestea ne ţin tre(i şi, adesea, ne determină să dăm ce avem mai bun în noi.

Ofranda+ntr"o biserică africană! la litur#$ie! în momentul aducerii darurilor! cei care erau responsabili c

adunarea acestora treceau printre oameni cu un co* mare de nuiele! unul dintr"acelea care sunt folosite lstr%n#erea maniocului

+n ultima bancă din biserică stătea un băieţandru care privea #%nditor la co*ul purtat printre oamenSuspină înţele#%nd că nu avea absolut nimic de oferit omnului

7o*ul aunse în dreptul său0tunci! spre uimirea tuturor credincio*ilor! băiatul se a*e'ă el însu*i în co*! spun%nd:" Sin#urul lucru ce"l am! i"l ofer omnului9 %ă îndemn deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre cape o (ertfă



vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca înc&inarea voastră cea spirituală.)*Epistola $fântului "aul către +omani , .Petrecerea de la castelSătucul de la poalele castelului fu tre'it în 'ori de #lasul crainicului castelanului care dădea citire î

piaţă unei vestiri

" .reaiubitul nostru stăp%n îi c$eamă pe toţi bunii *i credincio*ii săi supu*i să ia parte la petrecere prileuită de sărbătorirea 'ilei sale de na*tere .entru fiecare se va pre#ăti un dar Stăp%nul cere însă la r%ndu"tuturora să"i dea o m%nă de autor: să binevoiască aceia care vor veni la petrecere să aducă acolo ni*te apă csă umplem puţul castelului! de acum secat

7rainicul reluă de mai multe ori vestirea! apoi întoarse spatele mulţimii *i! însoţit de #ăr'i! o porni sprcastel

+n sat se răsp%ndiră de îndată diverse 'vonuri" 4ai! tot tiran a rămas î 0re destule slu#i ca să poată să"i umple puţul 2u voi duce o ulcică de apă

să"i aun#ă8" /a nu! el a fost mereu bun *i milostiv8 e aceea! eu voi duce un butoia*8" /a eu doar un de#etar8 "Iar eu un butoi8

+n dimineaţa petrecerii! pe drumul care urca spre castel se putea vedea un straniu alai Unii împin#eadin răsputeri butoaie mari sau #%f%iau căr%nd vedre mari pline cu apă 0lţii! lu%ndu"*i în r%s tovară*ii de drumduceau pe tăvi carafe mici sau ulcele cu apă

0laiul intră astfel în curtea castelului &iecare #oli apa adusă în puţul castelului! lăs%nd într"un un#$evasul în care o adusese! îndrept%ndu"se apoi plin de bucurie înspre sala unde avea să aibă loc ospăţul

&ripturi *i vinuri! dansuri *i c%ntece se înlănţuiau fără încetare! p%nă c%nd! spre seară! stăp%nucastelului le aduse tuturora mulţumire cu vorbe me*te*u#ite *i se retrase în odăile sale

" Şi darul fă#ăduit1 mormăiră unii! supăraţi *i de'amă#iţi0lţii vădeau! dimpotrivă! o bucurie deplină:" Stăp%nul nostru ne"a dăruit cea mai minunată petrecere8+nainte de a pleca! fiecare trecu să"*i ia înapoi vasul în care adusese apa 0tunci i'bucniră stri#ăte car

iute se transformară într"o rumoare care cuprindea *i e,clamaţii de bucurie *i urlete de m%nie4asele fuseseră umplute p%nă la #ură cu bani de aur8" 0$! dacă a*fi adus mai multă apă9 Daţi şi vi se va da. /urna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf, căci c

ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura. 0*1uca 2, 34.Cele trei !i!eUn bătr%n înţelept indian îi dădea următorul sfat c%te unui t%năr necu#etat din tribul său: 0tunci c%nd

te"ai înfuriat tare pe cineva care te"a ofensat ad%nc *i ai vrea de"a dreptul să"I omori ca să"ţi speli ru*ineaînainte de a săv%r*i ce ţi"ai pus în minte! a*ea'ă"te! îndesă bine o pipă cu tutun *i fumea'"o

upă ce vei fi terminat prima pipă;! îţi vei da seama că p%nă la urmă moartea este o pedeapsă pre#rea pentru vina lui Te vei #%ndi atunci să te duci să"i tra#i măcar o mamă de bătaie să te ţină minte

+nainte însă de a lua b%ta în m%nă! a*ea'ă"te! îndesă bine a doua pipă; cu tutun *i fumea'"o p%nă lcapăt -a urmă! vei înţele#e că ar fi de auns în loc de cotono#eală c%teva insulte #rele *i pipărate

ar totu*i! înainte de a te duce să"l insulţi pe acela care te"a ofensat! a*ea'ă"te! îndesă bine cu tutun *a treia pipă;! fumea'"o *i! c%nd vei fi terminat! nu vei putea să ai c$ef de altceva dec%t să mer#i să te împaccu acel om<

!ălugărilor dintr-o mănăstire le era foarte greu să se înţeleagă unii cu alţii. Adesea se luau la ceartă fie şi din nimicuri. !&emară de aceea în mi(locul lor un îndrumător spiritual care susţinea că deţinea ote&nică sigură pentru stabilirea armoniei şi păcii în orice comunitate. 5ndrumătorul le descoperi astfel taina6

- De câte ori eşti lângă fratele tău sau c&iar ai ceva împotriva fratelui tău, trebuie să-ţi spui6 măîndrept spre moarte şi fratele meu la fel. Dacă te vei gândi cu adevărat la aceasta, orice amărăciune va



dispărea.Fat"er Forgets0scultă! fiul meu +ţi spun toate acestea în vreme ce dormi ţin%ndu"ţi m%nuţa sub obra' *i av%nd

c%rlionţii blon'i răvă*iţi pe frunte 0m venit sin#ur în camera ta: acum c%teva clipe! pe c%nd mă a*e'am î bibliotecă să citesc! m"a cople*it părerea de rău *i! cu inima plină de vinovăţie! m"am apropiat de patul tău

M"am #%ndit la o mulţime de lucruri: te"am c$inuit at%ta Te"am certat atunci c%nd te îmbrăcai smer#i la *coală pentru că! în loc să te fi spălat pe faţă! te"ai *ters doar cu prosopul *i pentru că nu ţi"ai curăţa pantofii Te"am doenit cu asprime c%nd ai scăpat ceva pe os

Şi la micul deun am #ăsit ceva să"ţi repro*e': că ai murdărit faţa de masă= că ai m%ncat de parcă ai ffost flăm%nd de o săptăm%nă= că ai stat cu coatele pe masă= că ţi"ai pus prea mult unt pe p%ine 0poi! c%nd aînceput să te oci *i eu am ie*it din casă îndrept%ndu"mă spre staţie! te"ai întors spre mine *i mi"ai făcut cum%na stri#%nd: 9Tai! tai! tăticule8<! iar eu am ridicat din spr%ncene *i ţi"am răspuns doar: 9Stai cu spateldrept8<

0poi! am luat"o de la început după"amia'ă! t%r'iu! pentru că atunci c%nd m"am întors acasă! te"am #ăs uc%ndu"te pe os *i am vă'ut că"ţi stricase*i pantofii Te"am umilit de faţă cu prietenii tăi! trimiţ%ndu"tînăuntru +ncălţămintea costă mult *i! dacă ar trebui să o cumperi tu! ai avea mai mare #riă de ea

+ţi aminte*ti cum mai t%r'iu ai intrat în camera de 'i unde citeam! înceti*or *i av%nd în privire ceva carvorbea despre ofensa suferită1 0tunci c%nd mi"am ridicat oc$ii de pe 'iar! a#asat de faptul că m"ai întrerupdin lectură! ai rămas ne$otăr%t în pra# M"am răstit atunci latine: 97e vrei1< Tu nu mi"ai 'is nimic! dar avenit fu#uţa la mine *i te"ai aninat cu braţele de #%tul meu! sărut%ndu"mă! iar braţele tale de copil m"au str%ncu iubirea pe care umne'eu a sădit"o în inima ta *i care! de*i nu prime*te răspuns! nu seacă nicic%nd 0poi a plecat ţopăind pe scări

2i bine! fiul meu! imediat după aceasta! 'iarul mi"a alunecat din m%nă *i m"a cuprins o cumplitdisperare 7e se înt%mplă oare cu mine1 Mi"am făcut un obicei din a"ţi căuta vina cu lum%narea *i a te mustraaceasta îţi este răsplata pentru că e*ti copil *i nu om mare1 >i"am spus destule pentru noaptea aceasta! fiule0m venit l%n#ă părutul tău *i am în#enuc$iat! foarte ru*inat

3u e mare lucru că am venit astfel să"ţi cer iertare! dar *tiu că nu ai înţele#e aceste lucruri dacă ţi le"a

spune c%nd e*ti trea' M%ine însă îţi voi fi cu adevărat tată +ţi voi ţine tovără*ie! pl%n#%nd c%nd pl%n#i tur%'%nd c%nd r%'i tu *i mu*c%ndu"mi limba atunci c%nd a* fi tentat să"ţi spun cuvinte necu#etate +mi voi repetfără încetare! ca un cuv%nt ma#ic: 92ste încă un copil! este doar un băieţandru8<

Mă tem că mereu te"am tratat ca pe un bărbat ar! vă'%ndu"te a*a! cum stai #$emuit în pătuţul tăuînţele# că e*ti încă un prunc Mai ieri stăteai în braţele mamei! cu căp*orul spriinit pe umărul său >i"am ceruîntotdeauna prea mult! mult prea mult

"retindem întotdeauna prea mult... din partea celorlalţi.Când se #nc"eie noa!teaUn rabin în v%rstă îi întrebă odată pe învăţăceii săi cum se putea *ti care anume este clipa în care se

înc$eie noaptea *i se ivesc 'orile" .oate atunci c%nd este cu putinţă să deosebim clar un c%ine de o oaie1" 3u! 'ise rabinul" Sau c%nd putem distin#e un curmal de un smoc$in1" 3u! spuse iar rabinul" ar atunci c%nd anume1 îl întrebară învăţăceii?abinul răspunse:" 0tunci anume c%nd! privind la c$ipul unui om oarecare! putem recunoa*te în el un frate sau o soră

.%nă în acea clipă! în inimile noastre este încă noapte7Am învăţat să zburăm asemeni păsărilor, să înotăm asemeni peştilor, dar nu am deprins arta de a tră

ca fraţii. 0 *8artin 1ut&er 9ing.$an"attan@olul companiei Ma,imus Inc era spaţios ca o catedrală! sclipind *i lucind peste tot 7ompania er



stăp%nă peste umătate din lume! iar aceasta se putea vedea cu oc$iul liber Mister -iddel! pre*edintelcompaniei Ma,imus! sosi cu cinci minute înaintea orei stabilite 2ra o 'i mare: compania avea să în#$ită umătate de du'ină de bănci *i *apte mari societăţi industriale internaţionale! plus aproape tot păm%ntul uneţări africane care nu avea cum să"*i plătească datoriile

Mister -iddel ubila: totul se datora manevrelor sale deosebit de abile

.rivirea sa ca de oţel care făcea să tremure o armată de funcţionari se roti asupra $olului *i se oprasupra scăunelului unui lustra#iu! aflat într"un un#$er -ustra#iul era un ne#ru bătr%n! care avea un aer umini*te ve*minte 'drenţăroase! periile învec$ite *i m%inile pătate cu cremă de pantofi Mister -iddel nu"l mavă'use niciodată! dar avea cinci minute la dispo'iţie *i putea să profite de ele ca să"*i lustruiască încă o datcelebrii pantofi pe care îi purta *i care costaseră ABC dolari

/ătr%nul ne#ru lucră cu multă pricepere upă doar trei minute! pantofii sclipeau de"ţi era mai mardra#ul să"i prive*ti Mister -iddel aruncă mecanic omului un dolar! dar îi înt%lni privirea 5 privire stranie profundă! luminată dinăuntru de o nespusă bunătate dar *i de un '%mbet +nt%mplarea simpatică *i de necre'uîncepu însă în clipa în care Mister -iddel se ridică de pe scăunel .antofii o porniră la drum asemeni unorac$ete! purt%ndu"l pe Mister -iddel afară din $ol 3ăuciţi! cei doi portari îl vă'ură trec%nd strada cu vite'ă! c*i cum s"ar fi aflat la maratonul 3eDEorF"ului

Şi c$iar făcu un straniu maraton Mister -iddel .antofii îl duseră înt%i înaintea unui biet t%năr făr picioare care cer*ea la colţul stră'ii BG *i nu o luară din loc p%nă ce Mister -iddel nu #oli în m%inile t%nărulude"a dreptul în#ro'it tot ceea ce avea în portofel= apoi pantofii se îndreptară înspre cartierele cu odăsărăcăcioase *i oameni care sufereau (Mister -iddel nu *tiuse niciodată că e,istă *i a*a ceva)! făc%ndu"l săvadă lacrimi! sin#urătate! mi'erie materială! infamie! părăsire

upă c%teva ceasuri! Mister -iddel era sf%r*it *i răscolit Se simţea parcă altul! ca *i cum ar fi spart u'id de piatră care îl ţinea pri'onier *i privea lumea pentru prima oară Spre seară! pantofii făcură încă un lucrde necre'ut: îl duseră pe Mister -iddel într"o biserică Ultima dată c%nd intrase într"un astfel de edificiu fusesîn copilărie +n /iserică era întuneric! aici strălucind o sin#ură luminiţă ro*ie Mister -iddel î*i aminti privire profundă luminată dinăuntru Se simţi fericit a*a cum nu mai fusese vreodată *i înţelese dintr"odată

+n acea clipă! pantofii î*i reveniră la normal Intră în $olul companiei c%nd dea se înserase +ntrebă:

" 0ţi vă'ut cumva încotro a plecat lustra#iul cel ne#ru1" 0ici nu a fost nici un lustra#iu ne#ru! domnule! i se răspunse/ănuise *i el aceasta e altminteri! cine ar fi cre'ut vreodată că umne'eu era ne#ru *i făcea p

lustra#iul în Man$attan1%oricelul cel isteUn *oricel care tocmai se pre#ătea să iasă din #aura sa 'ări afară o pisică st%nd la p%ndă Se întoars

a*adar înăuntru *i"*i pofti un f%rtat să dea împreună lovitura la un sac de #r%u" 0* fi mers *i sin#ur! 'ise! dar nu pot renunţa la o tovără*ie at%t de preţioasă ca a ta" .rea bine! 'ise f%rtatul 4in cu tine Ia"o tu înainte" Eu e,clamă celălalt Să o iau eu înaintea unui *oarece de soi *i faimos ca tine1 /a niciodată up

domnia voastrăMă#ulit de at%tea dove'i de preţuire! f%rtatul *oarecelui nostru o luă înainte *i! ie*ind din #aură! f

în$ăţat de pisică 0ceasta plecă de acolo cu pa*i mărunţi *i repe'i! astfel înc%t *oricelul nostru ie*i nest%nenit$unt oameni în stare să îţi arunce în cap de la eta(ul % un g&iveci cu flori şi apoi să-ţi spună6 7 :ată

nişte trandafiri în dar;)&ac' m(aş mai naşte o dat'7ineva m"a întrebat acum c%teva 'ile de mi"a* trăi viaţa altfel dacă m"a* mai na*te o dată+n acea clipă am spus că nu! dar apoi m"am mai #%ndit la asta 0*adaracă m"a* mai na*te o dată! a* vorbi mai puţin *i a* asculta mai mult 3u a* e'ita să"mi invit prietenii la cină numai pentru că sunt c%teva pete pe covor sau pentru că est

decolorată tapiţeria de pe canapea0* m%nca sandvi*uri în camera de 'i c$iar dacă s"ar face mie'i *i mi"a* face mai puţine #rii pentr



murdăria care se adună dacă fac foc în căminMi"a* face timp să"l ascult pe bunicul cum poveste*te despre anii tinereţii 3u a* pretinde în 'ilele de vară să se înc$idă #eamurile ma*inii pentru că tocmai mi"am arana

coafura 3u a* lăsa lum%narea în formă de trandafir să se topească! uitată! în debara 0* consuma"o eu

aprin'%nd"oM"a* întinde pe iarbă alături de copii! fără să"mi fac #rii că $ainele ni se pătea'ă de la iarbă0* pl%n#e *i a* r%de mai puţin uit%ndu"mă la televi'or *i mai mult privind viaţa în faţă0* împărtă*i cu mai multă înţele#ere responsabilităţile soţului meu0* sta în pat atunci c%nd mă simt rău! în loc de a mer#e cu febră la serviciu ca *i cum H dacă lipsesc e

de la birou " lumea s"ar nărui+n loc de a a*tepta cu nerăbdare să se sf%r*ească odată cele nouă luni de sarcină! a* trăi cu iubire fiec

clipă! con*tientă de faptul că acel ceva care prinde viaţă în mine este un prile unic de a colabora cu umne'ela înfăptuirea unui miracol

3u i"a* spune fiului meu care mă îmbrăţi*ea'ă de parcă ar vrea să mă sufoce: 96ata! aun#e u"te dte spală că e #ata cina<

0* spune mai adesea 9Te iubesc< *i mai rar: 9îmi pare rău< dar! mai cu seamă! dacă a* putea să iautotul de la capăt! a* pune stăp%nire pe orice clipită a* căuta să o simt cu adevărat a* trăi"o *i n"a* ma pierde"o

(2rme /ombecF <iece clipă pe care ţi-o dă Dumnezeu este o comoară de preţ. #u o azvârlii. #u alerga mereu în

căutarea zilei de mâine. 7 /răieşte cât mai bine, gândeşte cât mai profund şi dă ce ai mai bun în tine zi de zi "entru că nu este mare distanţă între ziua de azi şi cea de mine' nici între cea de mâine şi veşnicie )

*A. " =out&e>Cine nu se roag'?+ntr"o 'i de t%r#! un ţăran intră să măn%nce într"un restaurant a#lomerat! acolo unde în #enere lua mas

floarea ora*ului >ăranul nostru #ăsi un loc la o masă unde mai erau *i alţi mu*terii *i îi spuse c$elnerului c

dore*te să servească upă ce făcu asta! î*i împreună m%inile *i rosti o ru#ăciune 7omesenii săi îl priviră coarecare ironie *i curio'itate! iar un t%năr îl întrebă:" Mereu faceţi asta la dumneavoastră acasă1 7$iar vă ru#aţi cu toţii1>ăranul nostru! care începuse lini*tit să măn%nce! răspunse:" 3u! *i la noi sunt unii care nu se roa#ă T%nărul întrebă r%nind:" 0! da1 Şi cine sunt aceia1" 2i bine! continuă ţăranul! de pildă vacile mele! mă#arul sau porciiîmi amintesc că odată, după ce umblasem o noapte întreagă, am adormit în zori lângă o pădurice. ?n

derviş care ne însoţea la drum, scăpă un strigăt şi o porni prin împre(urimi fără a se odi&ni nici un pic.!ând se făcu ziuă, îl întrebai6" !e te-a apucat El îmi răspunse6" Am auzit păsărelele care începeau să ciripească prin copaci, am zărit potârnic&ile pe munţi, am

auzit broaştele orăcăind şi am văzut animalele mişunând în pădure. 8-am gândit atunci că nu era drept ctoate acestea să fie gata să-i aducă laudă Domnului şi numai eu singur să vreau să dorm fără a mă gândi la El.

*$a@di$' iu)eşti?+ntr"un lac mare! un mormoloc s"a însoţit cu un pe*te +ntr"o bună 'i! îi crescură însă lăbuţele *i! a*

cum se înt%mplă cu toţi mormolocii! începu să se transforme înceti*or într"o broscuţă4ă'%nd aceasta! se adresă soţului său! pe*tele:" 2u trebuie să"mi urme' destinul *i! prin urmare! mă voi duce să vieţuiesc pe uscat 4a trebui să t

obi*nuie*ti *i tu să trăie*ti pe uscat



" ar! iubirea mea! protestă pe*tele! cum ai vrea să fac eu asta cu aripioarele *i bran$iile mele1 0cola* muri8

Mormolocul (de acum aproape broscuţă) suspină:" ar mă iube*ti sau nu mă iube*ti1" esi#ur că te iubesc! oftă pe*tele la r%ndu"i

" 0tunci vii! nu"i a*a1 conc$ise broscuţa?n bărbat şi o femeie stăteau la o fereastră, privind la semnele primăverii. $tăteau alături. Ea spuse6- /e iubesc. Eşti frumos şi bogat şi mereu te îmbraci frumos. El zise la rându-i6- /e iubesc. Eşti un gând minunat, eşti prea de preţ ca să te ating, eşti asemeni unui cântec pentr

visele mele. Ea, înfuriată, îşi întoarse capul şi spuse6- $cuteşte-mă, te rog. Eu nu sunt un simplu gând şi nici o arătare pentru visele tale. $unt o femeie

%reau ca tu să mă doreşti ca soţie, ca mamă a copiilor care vor veni într-o bună zi.i se despărţiră. El spuse6- :ată cum un alt vis se spulberă în ceaţă.

:ar ea zise6- 1a ce bun un bărbat care să mă transforme în ceaţă şi vis*=ibran

Pomul cel generos2ra odată un pom care prinsese dra# de un copil 0cesta venea în fiecare 'i să îl vadă0duna din el frun'e împletind cu ele cununi pentru a se uca de"a re#ele pădurii Se căţăra pe trunc$iu

său *i se le#ăna a#ăţat de cren#ile sale M%nca din fructele sale *i se ucau împreună de"a v"aţi"ascunselea7%nd era obosit! copilul adormea la umbra pomului! în vreme ce frun'i*ul îi rostea un c%ntec d

lea#ănŞi copilul îndră#ea din toată inima pomule aceea! acesta era fericit

Timpul însă trecea *i copilul crescu &iindcă de acum copilul era mare! pomul nostru răm%nea adesesin#ur+ntr"o 'i! copilul veni să vadă pomul *i acesta îi spuse:" 0propie"te! copile! caţără"te pe trunc$iul meu! lea#ănă"te de ramurile mele! măn%ncă"mi fructel

oacă"te la umbra mea *i fii fericit" Sunt prea mare de acum ca să mă mai caţăr în copaci *i să mă mai oc! spuse copilul 4reau să"m

cumpăr c%te ceva *i să petrec 4reau bani .oţi să"mi dai bani1" +mi pare rău! răspunse pomul! dar eu nu am bani 2u am doar frun'e *i fructe ar cule#e"m

fructele! copile! *i du"te de le vinde în ora* 0*a vei avea bani *i vei fi fericit0tunci copilul se caţără în pom! culese toate fructele *i se duse cu eleIar pomul se simţi fericitTrecu însă mult timp *i copilul nu se întoarse .omul se întrista pentru aceasta0poi! într"o bună 'i! el se întoarse= pomul nostru fremăta de bucurie *i spuse:" 0propie"te! copile! caţără"te pe trunc$iul meu! lea#ănă"te de ramurile mele *i fii fericit" Sunt prea ocupat *i nu am timp să mă caţăr prin copaci! răspunse copilul 4reau o casă unde să m

a*e' *i eu! continuă 4reau o soţie *i copii! de aceea am nevoie de asta .oţi tu să"mi dai o casă1" 2u nu am a*a ceva! 'ise pomul 7asa mea este codrul! dar poţi să"mi tai ramurile *i să"ţi construie*

una 0*a vei fi fericit7opilul tăie toate cren#ile pomului *i le luă pentru a"*i construi o casă Iar pomul se simţi fericitMultă vreme însă copilul nu mai veni pe acolo 0tunci c%nd se întoarse! pomul fu at%t de fericit înc%

de"abia mai putea vorbi" 0propie"te! copile! în#ăimă! vino să te oci Sunt prea în v%rstă *i prea obosit ca să mă mai oc! 'is



copilul 4reau o barcă pentru a fu#i departe de aici +mi poţi tu oare da una1" Taie"mi trunc$iul *i fă"ţi o barcă! 'ise pomul 0*a vei putea pleca de aici *i vei fi fericit 0tunc

copilul tăie trunc$iul *i"*i făcu o barcă pentru a fu#i Iar pomul se simţi fericit dar nu deplinupă tare multă vreme! copilul se întoarse iară*i" +mi pare rău! copile! 'ise pomul! dar nu mai am nimic să"ţi dau 3u mai am fructe

" inţii mei nu mai sunt a*a de puternici ca să pot m%nca fructe! spuse copilul" 3u mai am cren#i ca să te poţi le#ăna" Sunt prea bătr%n pentru a mă mai le#ăna de cren#i! spuse copilul" 3u mai am trunc$i! 'ise pomul 3u te mai poţi căţăra" Sunt prea ostenit pentru a mă mai căţăra! spuse copilul" +mi pare tare rău! 'ise oft%nd pomul 0* dori tare mult să"ţi dăruiesc ceva ar nu mai am nimic 3

mai sunt dec%t o bătr%nă buturu#ă ?e#ret nespus" e acum nu mai am nevoie de mare lucru! 'ise copilul 4reau doar un loc*or lini*tit unde să mă a*e

la odi$nă Mă simt tare obosit" 2i bine " 'ise pomul! îndrept%ndu"se at%ta c%t îi stătea în putinţă " ei bine! nici nu trebuie mai mu

dec%t o buturu#ă bătr%nă pentru a *edea la odi$nă 0propie"te! copile! a*ea'ă"te *i te odi$ne*te

7opilul asta *i făcuIar pomul se simţi fericit(S$el Silverstein

5n această seară, să ne aşezăm într-un colţişor liniştit şi să ne a(utăm inima să aducă mulţumirtuturor 7pomilor 0 din viaţa noastră.

Ra!ortul dat vulturului4ulturul! re#ele păsărilor! au'ise de o vreme că suratele preamăreau calităţile privi#$etorii 7a u

adevărat suveran! voia să î*i dea seama dacă era adevărat ceea ce se spunea *i! pentru a se lămuri! trimise dosubalterni " pe porumbel *i pe cioc%rlie " să cercete'e c$estiunea 7ele două păsări aveau să c%ntăreascfrumuseţea *i c%ntul privi#$etorii

0cestea î*i îndepliniră misiunea *i apoi se întoarseră la vultur

7el dint%i raportă porumbelul:" .rivi#$etoarea are un pena at%t de modest înc%t este de"a dreptul ridicolă: acest fapt m"a sc%rbit întrat%t înc%t nu am mai fost c%tu*i de puţin atent la c%ntul său 7ioc%rlia spuse *i ea:

" 6lasul privi#$etorii m"a înc%ntat p%nă într"at%t înc%t am uitat pur *i simplu să mă uit la penaul său 5n compartiment se afla doar un preot în vârstă care buc&isea cartea sa de rugăciuni. 5ntr-o gară urc

insă un tânăr cu ţinuta negli(entă6 cu părul lung, blugii destrămaţi, pantofii deformaţi. 8ai mult, în buzunar se vedea un cunoscut ziar laicist şi anticlerical. "reotul nostru îndreptă spre tânăr o lungă şi grăitoare privirdezaprobatoare.

/ânărul se aşeză şi începu să citească din ziar. După ceva vreme, îşi înălţă capul şi întrebă6- :ertaţi-mă, părinte, ce este dispepsia 7:ată un bun prile( să-i fac un pic de morală 0, se gândi preotul nostru şi, cu glas tare, urmă6- Dispepsia este o boală grea, care îi atinge pe aceia care trăiesc rău, fără să se ţină de un program

fiB şi fără să aibă un ideal, lăsându-se pradă tuturor viciilor şi neînfrânării, pe aceia care nu ţin seama d faptul că este !ineva care ne vede şi care ne va (udecai /ânărul urmărea acest discurs cu curiozitate şi c&iacu o oarecare nelinişte.

- Aşa..., spuse în cele din urmă, pentru că aici scrie că "apa suferă de dispepsie. <iecare dintre noi observă la ceilalţi ceea ce vrea să vadă sau să audă. i astfel ne înc&idem într-atâ

în propriile gânduri încât nu-l mai ascultăm cu adevărat pe celălalt. #u trebuie să desc&idem pieptul unei păsări pentru a descoperi izvorul cântului său' trebuie să n

desc&idem însă propria urec&e.*Cosep& rods>



O nimica toat'" Spune"mi c%t de mult c%ntăre*te un ful# de nea1 îl întrebă piţi#oiul pe porumbel" 5 nimica toată! răspunse porumbelul 0tunci piţi#oiul începu să"i povestească următoarel

porumbelului:" Mă odi$neam pe o crean#ă de pin c%nd începu să nin#ă 3u viscolea! ci nin#ea lini*tit! ca"n basme

7um nu aveam nimic mai bun de făcut! m"am apucat să număr ful#ii care cădeau pe crean#a unde mă aflam0u că'ut JBKGBL de ful#i 7%nd! încet"încet! aunse acolo plutind *i cel de"al JBKGB"lea ful# " c%ntărino nimica toată cum spui tu " crean#a s"a rupt

Şi! spun%nd acestea! piţi#oiul plecă în 'bor.orumbelul! vestitor al păcii de pe vremea lui 3oe! cu#etă o clipă *i apoi spuse:" .robabil nu este nevoie dec%t de o sin#ură persoană pentru ca în lume să se a*tearnă pacea "oate că acea persoană eşti c&iar tu.Barca+ntr"o seară! doi turi*ti care se aflau într"un campin# pe malul unui lac! se $otăr%ră să străbată lacul c

o barcă pentru a mer#e la un bar de pe celălalt mal să bea un pă$ărelStătură acolo p%nă noaptea t%r'iu! #olind un anumit număr de sticle

0tunci c%nd ie*iră de acolo se clătinau un pic! dar totu*i i'butiră să urce în barcă pentru a lua caleîntoarsă+ncepură să v%slească voinice*te -eoarcă de sudoare *i apă! se străduiră vreo două ceasuri s

înainte'e +n fine! unul îi spuse celuilalt:" 3u cre'i că de acum ar fi trebuit să aun#em de mult dincolo! pe mal1" esi#ur8 spuse celălalt ar poate că nu am v%slit cu destulă forţă7ei doi prinseră putere *i v%sliră cu $otăr%re încă un ceas ar atunci c%nd se iviră 'orii constatară cu

stupoare că se aflau în acela*i locUitaseră să de'le#e fr%n#$ia cea #roasă cu care î*i le#aseră barca de punte?n om care se declara ateu căzu într-o prăpastie. Din refleB, reuşi să se agate la vreme de un tufiş

care creştea pe pantă. +ămase astfel atârnat deasupra &ăului şi începu să strige fără reţineri6- Doamne Dumnezeule, salvează-mă; $trigătul său se topi într-o tăcere neclintită, însă omul nostr

continuă să urle6" Dumnezeule, salvează-mă; $e auzi atunci un glas din înalt6" /oţi mă c&eamă atunci când sunt la greu." #u şi eu, Doamne; Eu te c&em cu sinceritate. %oi vorbi tuturora de tine. %oi crede în cuvântul tău

protestă cu glas puternic bietul om." "rea bine. Atunci desprinde-te de tufiş, spuse Dumnezeu." $ă mă desprind de tufiş Doar nu sunt nebun;*n !rea+ma focului+ntr"o 'i! un om oarecare se apropie de Isus *i îi spuse:" +nvăţătorule! cu toţii *tim că tu vii de la umne'eu *i că ne înveţi calea adevărului ar nu pot să nu

ţi spun aceia care te urmea'ă! aceia pe care tu îi nume*ti ucenici nu îmi plac nicidecum 0m bă#at de seamă cnu prea se deosebesc de ceilalţi oameni /a nu demult m"am certat năprasnic cu unul dintre ei Şi apoi! toatlumea *tie că discipolii tăi nu prea se poartă întotdeauna cu dra#oste unul faţă de altul *i nu se împacă binunii cu alţii +i cunosc eu e unul dintre ei care face afaceri necurate e aceea vreau să"ţi pun pe faţă întrebare: este cu putinţă ca un om să fie dintre ai tăi fără a avea vreo le#ătură cu a*a"'i*ii tăi apostoli1 2u avrea să te urme'! să fiu cre*tin (dacă îmi dai voie să spun a*a)! dar să nu fiu le#at de comunitate! de /isericăde ace*ti ucenici ai tăi8

Isus îl privi cu bl%ndeţe *i atenţie" 0scultă! îi spuse! am să"ţi istorisesc ceva 2rau odată ni*te oameni care stăteau la pove*ti 7%nd s

lăsă noaptea cu mantia ei cea nea#ră! făcură dintr"o #rămadă de lemne un foc pe cinste Stăteau lipiţi unul daltul! iar focul îi încăl'ea *i flacăra le lumina c$ipurile -a un moment dat însă! unul dintre ei nu mai dori să



răm%nă împreună cu ceilalţi *i plecă de capul lui! sin#ur sin#urel -uă un lemn aprins *i merse să se a*e'departe de ceilalţi .entru o vreme! lemnul său a ars *i l"a încăl'it ar nu"i trebui multă vreme p%nă flacăra sslăbi *i se stinse 5mul care stătea sin#ur fu astfel cuprins de întunericul *i de fri#ul nopţii Stătu o clipă p#%nduri *i apoi se ridică! luă lemnul său *i îl duse în #rămada tovară*ilor săi -emnul acela se aprinse din nou*i străluci în flăcări 5mul nostru se a*e'ă iar în cercul tovară*ilor săi Se încăl'i! iar flacăra îi lumina c$ipul

Sur%'%nd! Isus adău#ă:" 0cela care este al meu stă în preama focului! împreună cu prietenii mei eoarece eu am venit saduc foc pe păm%nt *i vreau din toată inima să"l văd ar'%nd

iserica tocmai asta este6 garanţia faptului că ne găsim în prea(ma focului.Clovnul-a cabinetul unui celebru psi$iatru veni într"o bună 'i un om care părea foarte ec$ilibrat! serios *

ele#ant upă un scurt sc$imb de cuvinte! medicul descoperi însă că omul nostru era ad%nc atins dmelancolie *i cuprins de o stare de tristeţe Medicul î*i începu foarte con*tiincios procedura terapeutică *i! lsf%r*itul întrevederii! îi spuse noului său pacient:

" 7e"ar fi să vă duceţi în această seară la repre'entaţia circului care tocmai a sosit în ora*ul nostru0pare acolo un clovn care a făcut umătate din lume să r%dă *i să se distre'e: toată lumea vorbe*te despre el

este ceva nemaiînt%lnit 5 să vă facă bine! veţi vedea-a aceste cuvinte! omul nostru i'bucni în lacrimi *i spuse:" 0cel clovn sunt eu9 Este un lucru care mă preocupă mult... şi anume6 cum pot să înţeleg când vine vremea să arăt c

pot !ând pot să fiu cu adevărat eu însămi 8ă prefac adesea, pentru că nu sunt în stare să arăt ceea ce suncu adevărat... pentru că mi separe că aceasta nu le-ar plăcea celorlalţi. #u ştiu ce să zic. "oate că toţi sun preocupaţi de acest lucru... poate că şi alţii ar dori să nu trebuiască să pară mai deştepţi sau mai puternicdecât sunt... 0

*April, F an$ă încercăm astăzi să ne liniştim, lăsând deoparte temerile noastre şi falsa pudoare şi fiind noi înşine.Grota al)astr'

2ra un om sărac *i simplu Seara! după o 'i de muncă #rea! se întorcea acasă ostenit *i tară c$ef .rivecu pi'mă la oamenii care conduceau ma*ini mici *i la cei care *edeau la mese prin baruri" ar *tiu că le mer#e bine acelora! mormăia omul nostru at%rnat cu o m%nă de bara tramvaiulu

asemeni unei ciorc$ini de stru#uri pe vie 2i nu *tiu ce înseamnă suferinţa 4iaţa lor este numai lapte *miere acă ar avea ei de dus crucea pe care o port eu8

omnul ascultase mereu cu răbdare lamentaţiile omului nostru +ntr"o seară însă! 2l îl a*tepta în poartcasei

" 0$! tu e*ti! oamne1 'ise omul c%nd îl vă'u 3u încerca să mă îmbune'i! doar *tii c%t este de #recrucea pe care mi"ai dat"o

5mul nostru era mai îmbufnat ca niciodatăomnul însă îi '%mbi cu bunătate" 4ino cu mine +ţi voi da posibilitatea să"ţi ale#i o altă cruce! îi spuse5mul se pomeni dintr"odată într"o uria*ă #rotă albastră Totul avea o înfăţi*are dumne'eiască 0col

era o mulţime de cruci: mari! mici! bătute cu pietre preţioase! netede! încrustate" 0cestea sunt crucile oamenilor! spuse omnul 0le#e"ţi una5mul aruncă necuviincios crucea sa într"un un#$er *i! frec%ndu"*i m%inile! începu să alea#ă+ncercă o cruce u*urică! dar aceasta era cam lun#ă *i de aceea îl încurca +*i puse la #%t o cruc

episcopală! dar aceasta era ne#răit de #rea din pricina responsabilităţii *i a ertfei 5 alta! aparent netedă *subţirică! de îndată ce fu pe spatele omului nostru începu să"l împun#ă de parcă ar fi fost plină de cuie +n*facatunci o cruce de ar#int! care strălucea! dar se simţi cuprins pe dată de un sf%*ietor sentiment de sin#urătate * părăsire 5 lăsă iute +ncercă iar *i iar! dar fiecare cruce avea defectul său

-a urmă! într"un un#$er întunecos! descoperi o cruce mică! un pic lucioasă de c%t fusese folosită 3u



era nici prea #rea! nici nu îl încurca la mers .ărea făcută special pentru el 5mul nostru *i"o a*e'ă pe umeri cun aer triumfător

" .e aceasta o iau8 e,clamă! ie*ind din #rotăomnul îl privi cu o ne#răită bl%ndeţe Şi în acea clipă! omul î*i dădu seama că luase tocmai vec$ea s

cruce: aceea pe care o aruncasepe os intr%nd în #rotă *i pe care o purta de o viaţă întrea#ă

7!a într-un vis de dimineaţă, viaţa devine tot mai luminoasă pe măsură ce o trăim şi sensul fiecărulucru ne apare vădit. 0*+ic&ter

Cei doi !rieteni.e cel mai în v%rstă dintre ei îl c$ema &ranF *i avea două'eci ani 7el mai puţin v%rstnic era Ted *

avea doar optspre'ece 2rau mai tot timpul împreună *i erau prieteni buni încă din primii ani de *coală@otăr%seră am%ndoi să se înrole'e în armată .lec%nd! î*i fă#ăduiră unul altuia *i le fă#ăduiră părinţilor caveau să aibă #riă unul de altul

0vură noroc *i nimeriră în acela*i batalion0cesta fu trimis la ră'boi! un ră'boi teribil care se desfă*ura în nisipurile fierbinţi ale de*ertului .entr

o vreme! &ranF *i Ted rămaseră în tabăra pă'ită de avioane 0poi într"o seară! primiră ordinul de a înainta în

teritoriul inamic Soldaţii înaintară noaptea întrea#ă! sub ameninţarea focului infernal+n 'ori! batalionul se adună într"un satTed însă lipsea &ranF îl căută peste tot! *i printre morţi *i răniţi +i descoperi numele pe lista celo

dispăruţiSe înfăţi*ă înaintea comandantului" 7er permisiunea de a mer#e să"mi #ăsesc prietenul! 'ise el" 2ste prea periculos! răspunse comandantul -"am pierdut de a pe prietenul tău Te"a* pierde *i p

tine +ntr"acolo se tra#eTotu*i! &ranF plecă upă c%teva ceasuri! îl #ăsi pe Ted rănit mortal +l luă în spate! însă o sc$iă îl lov

*i pe el Se t%rî c$iar *i a*a p%nă în tabără" 0r fi meritat să mori pentru a salva un mort1 stri#ă la el comandantul

" a! *u*oti el! pentru că înainte de a muri! Ted mi"a spus: 9Ştiam că ai să vii! &ranF< Aceasta îi vom spune şi noi lui Dumnezeu în marea clipă6 7 tiam că ai să vii. 0

Plasa de !escuit&iordul era cufundat în lini*tea ad%ncă a nopţii arctice 0pa se i'bea înceti*or de maluri! învăluit în

aerul călduţ din casa sa de lemn! @ans pescarul împletea plase pentru următorul se'on pescăresc Stătea sin#ul%n#ă cămin /una lui soţie In#rid odi$nea în micuţul cimitir de l%n#ă biserică intr"odată răsunară însr%sete pline de tinereţe *i bucurie U*a se desc$ise *i intră blonda 6uendalina! prea dra#a sa fiică! care"l ţinede m%nă pe fratele său 2ric

" 6uendalina! acum e*ti în vacanţă 4rei să împlete*ti tu în locul meu plasele de pescuit pentru ca eu s pot repara barca1

" esi#ur! tăticule87easurile treceau 6uendalina lucra cu un fir de l%nă tare! oc$i după oc$i! nod după nod Şi 'ilel

treceau una după cealaltă &irul era aspru! ca *i soluţia cu care îl trata pentru a"l face impermeabil! de aceeîncepeau să o doară m%inile .rietenele sale se înfăţi*au la poartă *i îi 'iceau:

" @ai cu noi la oacă! 6uendalina8Iar munca mer#ea tot mai încet! nodurile erau tot mai puţin str%nse! firul tot mai puţin tratat ca să n

lase apa să"l distru#ăSosi *i primăvara &iordul se lumină cu primele ra'e de soare Se reluă pescuitul &oarte m%ndru d

munca fiicei sale preaiubite! @ans pescarul puse plasa cea nouă de pescuit în vec$e sa barcă în care avea at%tîncredere

" 4ino cu mine! micuţule 2ric! la prima ie*ire8



.lin de bucurie! băieţelul sări la bord /arca lunecă pe apă .lasa se scufundă în undele ver'i"albăstru2ric bătea din palme vă'%nd cum pe*tii ar#intii săreau *i ţ%*neau în plasa de acum plină

" Un pescuit minunat8 0ută"mă să tra# plasa! fiule8Şi 2ric trase! trase din răsputeri ar! fiindcă #reutatea îi depă*ea puterile! bufi că'u în apă c$iar î

milocul plasei

93u"i nimic8 #%ndi tatăl său! @ans! ridic%nd iute plasa la bord .lasa mea este tare8 7$iar 6uendalinmea a ţesut"o! cu m%inile sale: 2ric va aun#e sus cu pe*tii8<ar plasa ie*i la suprafaţă u*oară in păcate! avea pe fund doar o #aură uria*ă 3odurile str%nse pro

se desfăcuseră 5c$iurile fi,ate rău se lăr#iseră Iar micuţul 2ric de acum odi$nea pe fundul fiordului" 4ai! dacă a* fi împletit fiecare oc$i cu iubire8 pl%n#ea 6uendalina 5n viaţa de zi cu zi se împleteşte şi plasa veşniciei. <iecare zi este un nod. "oate că nu ne gândim l

asta, dar va veni momentul pescuitului şi acesta va depinde de ceea ce vom fi împletit aici şi acum, p pământ.

,(l vedea !e &umne-eu5dată! un re#e îi c$emă pe toţi ma#ii! înţelepţii *i preoţii din re#atul său +i ameninţă cu cele mai aspr

pedepse dacă nu aveau să i"l arate pe umne'eu /ieţii de ei că'ură în disperare *i î*i smul#eau părul din cane*tiind că să facă! c%nd apăru un păstor care le spuse tuturor că este el în stare să re'olve problemaSe #răbiră să"l înfăţi*e'e re#elui .ăstorul îl duse pe re#e pe o terasă *i îi arătă soarele" .rive*te"l! îi spuseupă o clipită! re#ele plecă oc$ii! ţip%nd:" ar! ce! vrei să orbesc1" Stăp%ne! 'ise păstorul! soarele este doar o infimă parte din 7reator! nu are nici măcar o sc%nteiere di

splendoarea sa 7um cre'i că ai putea să te uiţi a*adar direct la 2l1 5n fiecare zi, învăţăcelul punea una şi aceeaşi întrebare6- !um îl pot găsi pe Dumnezeui în fiece zi primea acelaşi tainic răspuns6

" /rebuie să fii însetat de El.

" Dar eu sunt însetat de El, nu-i aşa i atunci de ce nu îl găsesc 5ntr-o bună zi, învăţătorul se îmbăia în fluviu împreună cu învăţăcelul. 5l cufundă pe tânăr cu capu

sub apă şi îl ţinu aşa în vreme ce acesta se zbătea cu disperare să scape. 5n ziua următoare, învăţătorul fu acela care începu discuţia6" De ce te-ai zbătut aşa tare atunci când te-am ţinut cu capul sub apă" "entru că aveam disperată nevoie de aer." Atunci când îţi va fi dat &arul de a avea aceeaşi disperată nevoie de Dumnezeu, îl vei fi găsit.

.nteniile )uneUn adolescent nota! st%nd aplecat asupra mesei intenţiile sale bune! în timp ce mama sa călca rufe9acă a* vedea pe cineva st%nd să se înece! scria adolescentul! m"a* arunca de îndată în apă să"i vin în

autor acă ar i'bucni un incendiu într"o casă! i"a* salva pe copii de acolo acă ar fi cutremur! nu m"a* temsă mă arunc între dăr%mături pentru a salva vreo viaţă Şi apoi mi"a* dedica întrea#a e,istenţă autorărisăracilor din lumea întrea#ă<

Mama îi supse:" Te ro#! du"te p%nă os *i cumpără un pic de p%ine" Mamă! dar nu ve'i că plouă1 De câte ori nu spunem fiecare dintre noi în viaţa noastră spirituală 7 aş vrea 0...G fetiţă de ani scria6 7 #oi suntem viitorul lumii, nouă ne revine sarcina de a face aşa încât :muril

să meargă mai bine. 1ucrul cel mai grav ar fi să stăm cu mâna în sân, privind la biata noastră lume care sclatină. #oi strigăm în gura mare pentru pace, dar facem războaie, ne opunem drogurilor, dar promovăm



piaţa lor, spunem nu terorismului, dar îi ucidem pe cei drepţi. i totuşi nu se poate zice că toate acestea nu po să se sfârşească. Eu aş vrea să spun doar atât6 dacă te întristează lumea aceasta şi nu-ţi place ce se întâmplănu plânge şi nu-ţi pierde speranţa, ci fă ceva, c&iar de mic. 0

$ă facem ceva, c&iar de mici...

,ventura aricilor+ntr"o vară! o familie de arici se statornici într"o pădure 2ra timp frumos! era cald *i toată 'iulica aricino*tri se 'ben#uiau pe sub copaci &ăceau nebunii pe c%mpuri! prin împreurimile pădurii! se ucau de"a v"aţiascunselea printre flori! în*făcau mu*te ca să se $rănească *i! în timpul nopţii! dormeau pe mu*c$i! înapropierea mu*uroaielor +ntr"o bună 'i! aricii vă'ură o frun'ă că'%nd dintr"un copac: venise toamna Se ucaraler#%nd după acea frun'ă! apoi după altele care cădeau în număr tot mai mare= *i! cum nopţile deveniserceva mai reci! dormeau pe sub frun'ele uscate

Se făcea însă tot mai fri# Uneori apărea c$iar #$eaţa pe r%u 3eaua acoperi apoi frun'ele 0ricii tremurau 'iua întrea#ă! iar noaptea nu puteau înc$ide un oc$i! într

at%t le era de fri#0stfel! într"o seară! se $otăr%ră să se lipească unii de alţii ca să se încăl'ească! dar de îndată fu#iră car

încotro: cu acele lor î*i răniseră unii altora boturile *i lăbuţele 2'it%nd! mai încercară o dată să se apropie! daiară*i î*i împunseră boturile Şi! de fiece dată c%nd vreunul fu#ea spre un altul! se înt%mpla acela*i lucruŞi totu*i! era absolut necesar să #ăsească o cale pentru a sta alături: păsările puteau să se încăl'easc

reciproc! la fel *i iepurii sau c%rtiţele *i toate celelalte animale0stfel! cu bl%ndeţe! puţin cate puţin! seară de seară! se apropiară unii de alţii încerc%nd să s

încăl'ească fără a"*i face rău! atin#%ndu"se cu mii de precauţii *i retră#%ndu"*i ţepii! p%nă c%nd #ăsiră cale potrivită

4%ntul care sufla nu îi mai supăra: acum puteau dormi toţi împreună la căldură Ar trebui să eBiste şi un 7 Decalog al tandreţei). Acesta ar putea suna cam aşa6. Dat fiind faptul că tandreţea este cu putinţă, nu eBistă nici un motiv, să trăim fără ea.. $ă ne vorbim câte puţin în fiecare zi.3. $ă creştem împreună zi după zi.F. $ă ne respectăm pe noi înşine. $ingurii care apreciază ştergătorul de pantofi sunt aceia care a

încălţămintea murdară.H. $ă dăm dovadă de compasiune.2. $ă fim drăguţi. :ubirea şi proastele maniere nu se împacă.I. $ă descoperim partea bună şi frumoasă din ceilalţi, c&iar şi atunci când ei par că vor cu orice pre

să ne-o ascundă.4. $ă nu ne temem de neînţelegeri şi certuri. #umai cei morţi şi cei indiferenţi nu se ceartă niciodată.J. $ă nu ne lăsăm pradă măruntelor aţâţări şi mesc&inării ce se ivesc zi de zi.K. $ă nu încetăm să râdem. $ă ne antrenăm inima împotriva tulburărilor cardiace.

Fântâna+ntr"un sătuc islamic din -iban! un mic #rup de persoane se converti la cre*tinism Imediat dup

aceasta! toate porţile comunităţii se înc$iseră pentru noii cre*tini 0ce*ti oameni nu mai puteau nici măcar sstea împreună cu ceilalţi în piaţă să fume'e *i să povestească! femeile nu mai aveau voie să ia apă de lf%nt%na satului 7re*tinii fură obli#aţi să"*i sape propria f%nt%nă

+ntr"o 'i însă f%nt%na satului secă 0tunci! cre*tinii îi poftiră pe consătenii lor să ia apă din f%nt%na lor&ăcură c$iar mai mult dec%t at%ta: at%rnară pe casele lor c%te o plăcuţă pe care scria: 90ici locuiesc cre*tini<

&iecare *tia astfel că în acea casă putea afla autor *i o m%nă întinsă9 5n sfârşit, fiţi cu toţii într-un gând, împreună-pătimitori, iubitori de fraţi, milostivi, smeriţi. #u

răsplătiţi răul cu rău sau ocara cu ocară, ci, dimpotrivă, binecuvântaţi, căci spre aceasta aţi fost c&emaţi, ca să moşteniţi binecuvântarea...



<iţi gata totdeauna să răspundeţi oricui vă cere socoteală despre năde(dea voastră. 0*Epistola : a lui "etru 3, 4-lH

%oareceleUn *oarece de casă! de rasă! bine crescut *i plăcut la vedere! aler#%nd mereu disperat din calea pisici

se pomeni într"o bună 'i în pivniţa unei case de oameni înstăriţi in pricina întunericului! că'u într"o băltoac

ciudată 2ra o baltă de brand! din cel mai de soi! scurs de sub cepul prost a*e'at al unui butoia* făcut dilemn bun de stear-a început! *oricelul nostru #ustă timid din acea licoare curioasă +i plăcu savoarea ei 0vea un #us

puternic *i bine definit! aluneca pe #%tle asemeni focului7%nd 9bău< tot ce era în baltă! *oricelul nostru se îndreptă de spate! se bătu cu pumnii în piept! î*i luă

înfăţi*are feroce *i stri#ă:" Unde"i pisica1 5n vremea noastră prea multă lume are cura( doar cât un şoarece.

/u) cu!torTinerilor care veneau pentru prima dată la el! rabinul 2'ac$ia /unam le istorisea povestea rabinulu

NeFel din 7racovia upă ani *i ani de #rea sărăcie! care însă nu"i clintiseră credinţa în umne'eu! acest primi în vis poruncă să mear#ă la .ra#a pentru a căuta o comoară sub podul care ducea la palatul re#al0tunci c%nd visul se repetă a treia oară! 2'ec$ia o porni la drum *i merse pe os p%nă aunse la .ra#a

.odul însă era pă'it 'i *i noapte de santinele! iar el nu îndră'ni să sape în locul indicat Totu*i! venea la pod îfiecare dimineaţă! d%ndu"i t%rcoale p%nă spre seară .%nă la urmă! căpetenia #ăr'ilor! care bă#ase de seamacest du"te"vino! se apropie de el *i îl întrebă prietene*te dacă pierduse ceva sau a*tepta pe cineva în acel loc2'ec$ia îi povesti visul care îl adusese p%nă acolo din ţinutul său îndepărtat 7ăpitanul i'bucni în r%s:

" Şi! bietul de tine! ai venit p%nă aici pe os urm%nd un simplu vis1 @a! $a! $a8 la ve'i de te poţi încredîn vise8 acă ar fi pe"a*a! *i eu ar fi trebuit! urm%nd un vis! să bat calea p%nă la 7racovia! *i să caut în casunui evreu pe nume 2'ec$ia! fiul lui NeFel! o comoară sub cuptor 2'ec$ia! fiul lui NeFel! îţi dai seama1 Mă *văd mer#%nd acolo *i cercet%nd toate casele dintr"un ora* în care umătate dintre evrei se numesc 2'ec$ia! ia

cealaltă umătate " NeFel8Şi iară*i $o$oti 2'ec$ia îl salută! se întoarse la el acasă *i căută sub cuptor6ăsi comoara *i o de'#ropa *i cu ea construi sina#o#a din a*e'area sa 8aestrul deveni celebru pe când era încă în viaţă. $e povestea că o dată până şi Dumnezeu îi cerus

povaţă6- %reau să mă (oc de-a v-aţi-ascunselea cu omenirea. 8i-am întrebat îngerii care ar cea mai bun

ascunzătoare. ?nii au spus că adâncul oceanului. Alţii - culmea muntelui celui mai înalt. Alţii încă - faţaascunsă a lunii sau vreo stea îndepărtată. /u ce mă povăţuieşti

8aestrul răspunse6- Ascunde-te în inima omului. Acesta este ultimul loc la care s-ar gândi.

Prietenii şi ursuloi prieteni mer#eau împreună pe un drum ce străbătea un codru întunecos *i plin de primedii .

nea*teptate! un uria* urs înfuriat apăru în faţa celor doi .radă fricii! unul dintre ace*tia se caţără într"un copa*i se ascunse! celălalt însă nu o tuli suficient de repede *i! d%ndu"*i seama că nu este în stare să scape defiorosul animal! se lăsă la păm%nt! prefăc%ndu"se mort Ştia bine că ur*ii nu se atin# de mortăciuni

0propiindu"se de el! ursul îl adulmecă! mormăi la urec$ea sa! încercă să"l urnească cu botul /ietul omîncerca din răsputeri să"*i ţină răsuflarea Ursul c$iar îl cre'u mort *i se duse de acolo

e îndată ce vă'u că ursul dispăruse printre copaci! celălalt coborî din pomul în care se căţărase *i îîntrebă pe prietenul său:

" 7e ţi"a spus ursul la urec$e1" Mi"a 'is să nu mai călătoresc cu anumiţi prieteni care! atunci c%nd se ive*te o primedie! în loc să"m



dea o m%nă de autor! o iau la fu#ă c%t îi ţin picioarele :ubirea ne produce multă teamă. Ea pretinde să ne lăsăm deoparte, să ieşim din noi, să uităm de no

înşine, să înc&idem oc&ii cu încredere Cară a fi însă orbiţi, să ne dăruim în mod deplin.%om plăti pentru toate cuvintele nerostite, pentru toate mângâierile irosite, pentru toate visel

părăsite.

%a trebui să dăm socoteală pentru teama şi zgârcenia care ne-au împiedicat să iubim, pentru orbirea şi pentru orgoliul care ne-au sufocat îmbrăţişările.%a trebui să dăm socoteală pentru toate gesturile neîmplinite, pentru lacrimile îng&iţite, pentru iubire

nedăruită, pentru toate făgăduinţele neîmplinite şi pentru tot timpul pierdut.

0'cereaUn om se adresă unui călu#ăr care ducea viaţă de clau'ură +l întrebă:" 5are ce ai de învăţat din viaţa ta de tăcere17ălu#ărul care scotea apă din f%nt%nă îi spuse vi'itatorului său:" .rive*te în ad%ncul f%nt%nii8 7e ve'i1 5mul nostru privi în f%nt%nă" 3u văd nimic

upă ceva vreme! după ce stătuse un pic absolut nemi*cat! călu#ărul nostru îi spuse vi'itatorului său:" .rive*te iar8 7e ve'i acum în f%nt%nă1 5mul făcu ce i se ceruse *i răspunse:" 0cum mă văd pe mine însumi o#lindindu"mă în apă7ălu#ărul spuse:" 4e'i tu! atunci c%nd am cufundat eu #ăleata! apa a fost tulburată 0cum însă este lini*tită 0*

este *i cu e,perienţa tăcerii: în tăcere! omul se vede pe sine89 !ând nu mai pot, mă duc să mă aşez lângă bunica mea care tricotează. unica mea miroase a pudr

şi respiră uşor. Din când în când, îşi ridică oc&ii şi zâmbeşte puţintel, dar în genere doar lucrează şi răsuflă. Dar mă face să mă simt ca legănată... 0

*Amelia, 8an$ă ne alegem astăzi un colţişor liniştit şi să ne lăsăm legănaţi de tăcere.

Cola)orarea7ei doi soţi se aflau pe scări! c$inuindu"se să ducă un dulap #reu +i vă'u cumnatul lor" Să vă dau o m%nă de autor! 'ise venind în #rabăŞi prinse mobila dintr"o parteupă c%teva minute! neput%nd să urnească dulapul nici măcar c%ţiva centimetri! cei trei se opriră să

răsufle puţin" 6reu mai e să ducem sus dulapul ăsta8 comentă cumnatul7ei doi soţi i'bucniră în r%s:" 3oi încercam să"l ducem os8 "rietenii nu privesc unul spre celălalt, ci privesc împreună în aceeaşi direcţie.G perec&e de logodnici întrebă6- !e avem de făcut pentru ca iubirea noastră să dăinuie 5ndrumătorul le răspunse6- :ubiţi amândoi ceea ce vă încon(oară.

Pu--le(ul+n timp ce soţia era plecată undeva! un important om de afaceri trebui să răm%nă acasă să vadă de ce

doi copii ai săi care erau foarte neast%mpăraţi Se pricepea destul de bine să re'olve problemele care se iveaudar cei doi prunci nu"l lăsau nici o clipă în pace

+ncercă de aceea să invente'e un oc care să"i ocupe ceva mai mult timp -uă dintr"o revistă o $artă alumii! din acelea foarte complicate! cu diferite culori pentru diversele state 7u o foarfecă! o tăie în mii de



bucăţele! pe care le încredinţa copiilor! cer%ndu"le să refacă $arta lumii Se #%ndea că acel pu''le pe care îimprovi'ase avea să"i ţină ocupaţi măcar c%teva ceasuri

upă o umătate de oră însă! copiii se pre'entară triumfători! cu pu''le"ul perfect recompus" ar cum aţi reu*it să terminaţi a*a de iute1 întrebă tatăl înc%ntat" 0 fost simplu! răspunse cel mai mări*or .e dos era c$ipul unui bărbat 3oi am căutat să îl refacem p

acesta *i! pe cealaltă parte! lumea s"a a*e'at la loc de la sine 5nţeleptul aiazid spunea6-Atunci când eram tânăr, eram un revoluţionar şi când mă rugam lui Dumnezeu îi spuneam doar atât

7Doamne, dă-mi puterea de a sc&imba lumea 0. Atunci când am a(uns la mi(locul vieţii, mi-am dat seama c (umătate din viaţa mea trecuse fără ca eu să fi sc&imbat ceva şi de aceea am început să mă rog6 7Doamnedă-mi &arul de a-i sc&imba pe toţi aceia de care mă apr opiu, fie şi numai pe rudele şi prietenii mei, şi voi fmulţumit. 0 Acum, că sunt în vârstă, iar zilele mele sunt numărate, înţeleg cât de prost am fost. $ingura merugăciune este acum6 7 Doamne, dă-mi &arul de a mă sc&imba eu însumi. 0 Dacă m-aş fi rugat astfel de lbun început, nu mi-aş fi risipit viaţa.

Dacă fiecare s-ar gândi să se sc&imbe pe sine, 5ntreaga lume s-ar sc&imba.

&es!re cum se !rind maimuele4%nătorii de maimuţe au scornit o metodă #enială *i fără #re* pentru a le prinde upă ce au descoper

acea parte a pădurii în care se adună ele mai des! ei în#roapă în păm%nt ni*te vase cu #%tul prelun# *i str%m7u multă atenţie! acoperă vasele cu păm%nt! lăs%nd descoperită doar #ura! la nivelul ierbii 0poi aruncă în vasc%te o m%nă de ore' *i poame din acelea care tare le plac maimuţelor

0tunci c%nd v%nătorii se îndepărtea'ă! maimuţele se întorc 7urioase de la natură! ele cercetea'ă vase*i! atunci c%nd î*i dau seama ce mai bunătăţi sunt înăuntru! î*i strecoară lăbuţele în ele în*făc%nd c%t mai multm%ncare cu putinţă Insă #%tul vaselor este foarte str%mt acă o lăbuţă mai poate intra cumva #oală! atuncc%nd este plină c$iar nu mai poate ie*i Şi atunci maimuţele tra# *i tot tra#

0cesta este momentul a*teptat de v%nătorii ascun*i pe aproape 2i se năpustesc asupra maimuţelor *i l

prind cu u*urinţă .entru că! de*i ele se 'bat violent! nu le trece nici o clipă prin cap să"*i desc$idă lăbuţa *i slase acolo ceea ce str%n# în ea!âţi oameni nu-şi pierd viaţa de frică să nu trebuiască să desfacă pumnii şi să lase ceea ce credea le

este indispensabil şi de fapt este inutil. Eleganţi şi surâzători, vânătorii stau mereu la pândă6 ei ascund capcane în revistele atrăgătoare, î

spoturile publicitare de pe canalele /% şi în panourile de la colţurile străzilor. Aşa se formează un popor c pumnii mereu strânşi şi cu inima răcită.

#u uita ceea ce a spus :sus6 7 #u te teme, turmă mică, pentru că /atăl vostru a binevoit să vă devouă împărăţia. %indeţi averile voastre şi daţi milostenie' faceţi-vă pungi care nu se învec&esc, comoarăneîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică. !ăci unde este comoara voastră, acolova fi şi inima voastră. 0

*1uca, , 3-3F1uminia roşie+n timpul unei călătorii! un protestant intră împreună cu fiica sa într"o biserică catolică +n loc de a priv

la operele de artă! copila fu curioasă să afle ce era cu luminiţa aceea ro*ie care ardea într"un colţi*or! l%n#tabernacol

" Tată! întrebă ea! de ce este acolo lumina aceea ro*ie1" .entru că! după catolici! în dulăpiorul acela se află Isus sub forma p%inii consacrate -ampa aceea l

aminte*te tuturor de pre'enţa sa! răspunse cu sinceritate tatălupă o săptăm%nă! tatăl *i fiica intrau în biserica lor pentru adunarea duminicală 7opila privi un pi

de ur împreur! apoi îl trase pe tatăl său de $aină" Tată! de ce nu avem aici luminiţa ro*ie1



" .entru noi! protestanţii! Isus nu se află aici! copila mea&etiţa făcu oc$ii mari *i apoi! lu%ndu"l pe tatăl său de m%nă! 'ise:" Tată! $ai să mer#em într"o biserică unde este Isus8$fântul paro& din Ars întâlnea adesea în biserică un ţăran simplu, enoriaş al paro&iei sale

5ngenunc&iat în faţa tabernacolului, omul nostru stătea ore în şir nemişcat, fără să-şi clintească buzel

măcar. 5ntr-o bună zi, paro&ul îl întrebă6" !e faci aici atâta vreme" !e să fac, El se uită la mine şi eu mă uit la El.i noi putem să mergem în faţa tabernacolului aşa împovăraţi cum suntem de temeri, nesiguranţă

distrageri, confuzie, speranţe şi trădări. %om primi un răspuns minunat6" Eu sunt aici;" !e va fi cu mine de vreme ce eu sunt atât de nesigur" Eu sunt aici;" #u ştiu ce am să răspund, cum am să reacţionez, cum am să mă &otărăsc în situaţia grea care mă

aşteaptă.

" Eu sunt aici;" !alea este aşa de lungă, iar eu sunt atât de mic, de singur şi de ostenit..." Eu sunt aici;

*ntâlnirea5 străvec$e le#endă arabă istorise*te trista poveste a ienicerului sultanului din /a#dad +ntr"o '

t%nărul ienicer se aruncă plin de tristeţe la picioarele stăp%nului său! care îl îndră#ea mult! cer%ndu"i cîmprumut minunatul său cal care părea că 'boară! într"at%t era de iute

" e ce1 îl întrebă sultanul" 0m vă'ut moartea în #rădină *i ea mi"a făcut semn 7u calul tău! voi putea fu#i la /assora *i mă vo

ascunde în t%r#ul de acolo 0stfel! moartea nu mă va afla

Sultanul îi dete t%nărului armăsarul său *i acesta plecă în #alopSultanul coborî în #rădină *i vă'u cum moartea stătea acolo *i a*tepta" e ce mi"ai ameninţat ienicerul1 o întrebă" /a nu l"am ameninţat nicidecum! răspunse moartea 0m ridicat doar braţul a uimire M"am întreba

97um poate să fie încă aici! de vreme ce eu am înt%lnire cu el peste nici cinci ceasuri în t%r#ul din /assora<Lag>u /a(iama - bătrânul, faimosul, veneratul maestru al împăratului - refuză să primească într

discipolii pe care îi învăţa să lupte călare şi să tragă cu arcul un samurai despre care testele zen îi arătasercă încă de mic se obişnuise să lupte cu gândul propriei morţi, învăţând să îl stăpânească.

- !e altceva te-aş putea eu învăţa în plus întrebă maestrul, respingându-l pe aspirant. /u ai a(unde(a la miezul înţelepciunii6 această artă pe care o cunoşti tu le cuprinde pe toate celelalte, inclusiv lupta cu spada şi trasul cu arcul. Aceasta pentru că - adăugă maestrul, adresându-se discipolilor săi - acela carcunoaşte moartea cunoaşte şi viaţa. :ar cel care nu ţine seama de moarte nu ţine seama nici de viaţă.

C'lug'rul cel s'rac şi c'lug'rul cel )ogat+ntr"un ora* erau două mănăstiri Una dintre ele era foarte bo#ată! în vreme ce cealaltă era foart

săracă +ntr"o bună 'i! unul dintre călu#ării cei săraci se înfăţi*ă la mănăstirea celor bo#aţi pentru a"i da bineţunui prieten care locuia acolo

" .este puţină vreme nu ne vom mai vedea! prietene! îi 'ise călu#ărul cel sărac celuilalt M"am $otăr%să plec într"un lun# pelerina *i să vi'ite' locurile sfinte: roa#ă"te pentru mine! pentru că voi avea de străbătumunţi *i văi *i de înfruntat multe primedii

" 7e iei cu tine într"o călătorie at%t de lun#ă *i de periculoasă1 îl întrebă călu#ărul cel bo#at" oar o ulcică pentru apă *i o strac$ină pentru ore'! 'ise '%mbind călu#ărul cel sărac



7elălalt se arătă foarte uimit *i îl privi cu asprime" Iei lucrurile puţin prea u*or! dra#ul meu8 3u se cade să fim c$iar at%t de nesocotiţi *i neprevă'ător

Şi eu mă #%ndesc să plec în cur%nd în pelerina la locurile sfinte! dar cu si#uranţă nu voi pleca p%nă ce nu vofi si#ur că am asupră"mi tot ceea ce mi"ar putea fi de trebuinţă

upă un an! călu#ărul cel sărac se întoarse acasă *i se #răbi să"l vi'ite'e pe prietenul cel bo#at pentr

a"i povesti marea *i bo#ata e,perienţă spirituală pe care o făcuse în cursul pelerinaului7ălu#ărul cel bo#at vădi doar o umbră de de'amă#ire c%nd trebui să mărturisească:" in păcate! eu încă nu am reu*it să înc$ei pre#ătirile 5n compartimentul în care mă aflam, era un om care la fiecare oprire se ridica şi privea afară p

fereastră cu nelinişte, apoi se aşeza iar şi ofta după ce mormăia numele gării. După patru sau cinci opriri, cel care şedea alături de el pe banc&etă îl întrebă preocupat6- Aveţi vreo problemă îmi păreţi foarte agitat.Gmul nostru îl privi şi răspunse6- De fapt, ar fi trebuit de mult să sc&imb trenul. Acum merg într-o altă direcţie. Dar e atât de bine ş

cald aici...

,legerea !ictoruluiMarele -eonardo da 4inci acceptase să facă o frescă mare în sala de mese a mănăstirii Sf%nta &ecioara @arului din Milano! repre'ent%ndu"i la 7ina cea de Taină pe Isus *i pe apostolii săi

orea ca acea frescă să fie o capodoperă *i de aceea lucra cu multă pace *i atenţie 7u toate că fraţii ctrăiau în acea mănăstire erau foarte nerăbdători! desenul înainta tare încet

.entru c$ipul lui Isus! -eonardo căutase luni de"a r%ndul un model care să aibă înfăţi*area întru totu potrivită! e,prim%nd deopotrivă putere *i bl%ndeţe! spiritualitate *i profun'ime plină de lumină

+ntr"un final #ăsi un astfel de model *i a*a îi dădu lui Isus c$ipul lui 0#nello! un t%năr de treabă *curăţel pe care îl înt%lnise pe stradă

Un an mai t%r'iu! -eonardo începu să străbată cartierele rău famate din Milano! c%rciumile cele madubioase *i necurate Trebuia acum să #ăsească o înfăţi*are pentru Iuda! apostolul trădător 7ăuta un c$ip care

să e,prime nelini*te *i de'ilu'ie! c$ipul unui om #ata să"*i trăde'e cel mai bun prieten upă ce petrecu nopţîntre#i printre ticălo*i de toate speţele! -eonardo #ăsi omul de care avea nevoie pentru a"l picta pe Iuda+l duse la mănăstire *i se apucă să"i facă portretul +n acea clipă! vă'u cum în oc$ii omului aceluia se

na*te o lacrimă" e ce1 întrebă -eonardo fi,%nd acel c$ip întunecat" 2u sunt 0#nello! murmură omul 7el care v"a servit drept model pentru c$ipul lui @ristos :ată principiul ce ar putea revoluţiona lumea cosmeticalelor6 doar un suflet frumos face c&ipu

frumos.

Ce fel de vor)e?Un bărbat! preocupat de cri'a pe care o străbătea căsnicia sa! se adresă unui faimos consilier pentru

cere povaţă0cesta îl ascultă *i apoi îi spuse:" Trebuie să înveţi să o asculţi pe soţia ta 5mul î*i însu*i acest sfat *i se întoarse după o lună să"i spun

consilierului că ascultase toate cuvintele pe care le spusese soţia sa0cesta îi spuse '%mbind:" 0cum întoarce"te latine acasă *i ascultă orice cuv%nt pe care nu"l roste*te!e fel de vorbe trebuie să rostim pentru a produce bucurie!e fel de cuvinte se cade să grăim pentru a dărui fericire/rebuie oare să rostim vorba 7 prietenie 0 /rebuie oare să spunem cuvântul 7 înţelegere 0$au poate se cuvine să zicem 7 libertate 0Gri mai degrabă ar trebui să ne luăm de mână



!e fel de vorbe trebuie să rostim pentru a dărui :ubirea!e fel de cuvinte se cade să grăim pentru a oferi tandreţe/rebuie oare să spunem 7 te iubesc 0 /rebuie oare să zicem 7pentru totdeauna) $au poate s

cuvine să vorbim despre copii Gri mai degrabă ar trebui să ne luăm de mână!e fel de vorbe trebuie să rostim !e fel de vorbe

Dar dacă nu am spune nimic Dacă am rămâne în tăcere Dacă ne-am privi pur şi simplui ne-am zâmbi. Atunci mâinile noastre s-ar împreuna de la sine.i am auzi vorbele nerostite 5n tăcere.

*landine, J ani, decedată din pricina unui cancer osos

bruno ferrero - cantecul unui greierb

Documents