bruno ferrero - doar vantul o stie

7/24/2019 Bruno Ferrero - Doar Vantul O Stie

http://slidepdf.com/reader/full/bruno-ferrero-doar-vantul-o-stie 1/22

BRUNO FERRERO

Doar vântul o ştie(Istorioare pentru suflet)

Traducerea din limba italiană:Simona Ştefana Zetea

Pe aripile vântuluiÎn spaiul !erde dintr"un parc al ora#ului$ sub călduul soare al primă!erii$ din iarba crudă răsărise

frun%ele %imate #i puternice ale păpădiilor& 'rintre acestea (#i scosese căp#orul o minunată floare )albenne!ino!ată$ aurie #i senină asemeni unui apus de soare (n luna mai& *upă ce!a !reme$ floarea se presc+im(ntr"un )+emotoc u#or alcătuit dintr"o mulime de pufulei care a!eau fiecare la capăt c,te o săm,nă bi(nfiptă (n mie%ul pufoasei sfere&

-,te supo%iii nu făceau micuele semine$ c,te !ise de"ale lor nu le)ănă adierea serii pe c,nd (ncepe

să se audă primele c,ntece ale )reierilor&&&" Oare unde !om (ncoli." -ine poate #ti." *oar !,ntul o #tie&Într"o dimineaă$ puful fu smuls de o ne!ă%ută pală de !,nt& Seminele o porniră care (ncotro pe arip

!,ntului$ a)ăate de para#utele de puf&"Salutare&&& salutare$ (#i spuneau micuele semine unele altora&În !reme ce ma/oritatea seminelor cădea pe păm,ntul bun al )rădinilor #i c,mpurilor$ una sin)ură " c

mai mică dintre toate " sf,r#i$ după ce %bură puin$ (ntr"o crăpătură din cimentul unui trotuar& Nu a dat dec,t un fir de praf purtat acolo de !,nt #i ploaie$ at,t de amăr,t (n comparaie cu păm,ntul bun #i )ras al c,mpiilor

" *ar toată crăpătura este numai a mea0 (#i %ise săm,na noastră #i$ fără a sta o clipă pe ),nduri$

strecură acolo #i (ncercă să"#i (nfi)ă c,t mai ad,nc rădăcinile&În apropierea acelei crăpături se afla o bancă rabla)ită #i scri/elită toată& 'e acea bancă se a#e%a merun t,năr1 era %buciumat #i a!ea o pri!ire nelini#tită& 'e sufletul său apăsau nori ne)ri #i mereu (#i inea pumstr,n#i&

2a un moment dat$ !ă%u două %imate frun%ulie de un !erde crud răsărind pe stradă din ciment&" Nu !ei reu#i$ suntei ca mine0 %ise$ r,%,nd cu amar$ #i le stri!i cu piciorul&În %iua următoare (nsă$ !ă%u că frun%ele se ridicaseră iar #i de astă dată erau patru&*in acea clipă$ nu mai i%buti să"#i de%lipească pri!irile de la (ncăpă,nata #i cura/oasa plantă& *u

c,te!a %ile ie#i la i!eală #i floarea$ de un )alben strălucitor$ asemeni unui %,mbet fericit&'entru prima oară după timp (ndelun)at$ t,nărul simi cum resentimentele #i amărăciunea care

cople#eau$ (mpo!ăr,ndu"i inima$ (ncepeau să se topească& Î#i (nălă capul #i respiră ad,nc& 3%bi cu pumnspătarul băncii #i stri)ă:

" 4m priceput&&& 'utem să ră%bim0Îi !enea să pl,n)ă #i să r,dă deopotri!ă& 4tinse cu de)etele căp#orul )alben al păpădiei& 'lantele si

iubirea #i bunătatea fiinelor umane& 'entru micua #i (ndră%neaă păpădie m,n),ierea t,nărului a fost lucrul mai frumos ce i s"a putut (nt,mpla

Să nu întrebăm vântul de ce ne-a purtat acolo unde ne aflăm. Chiar dacă suntem sufocaţi de ciment, ne înfigem cu putere rădăcinile în pământ şi să trăim. Fiecare dintre noi poartă o veste bună.

i aceste povestioare sunt nişte seminţe purtate pe aripile vântului. !nde au să cadă şi ce va fi de edoar vântul o ştie.

Minunea" -re%i (n minuni.



" *a&" *a. *ar ai !ă%ut !reuna." O minune." " *a&" Unde anume.

" În tine&" Sunt eu oare o minune." *esi)ur&" -um a#a." Respiri$ ai pielea moale #i caldă$ inima (i bate$ poi să !e%i$ să au%i$ să aler)i$ să măn,nci$ să sari$

c,ni$ să r,%i$ să iube#ti$ să pl,n)i&&&" 4+a&&& doar pentru asta. "ra odată un pui de vrabie cu penele be# cu maro care îşi trăia viaţa ca un lung şir de nelinişti

întrebări. $e#a pe când încă era în găoace se întreba tulburat% & 'are voi i(buti vreodată să sparg coa#a aceas

tare) 'are nu voi cădea din cuib) 'are vor prididi părinţii mei să mă hrănească) *

Scăpând de aceste gri#i, îl năpădiră altele atunci când - tremurând pe o ramură -stătea să-şi ia (bor pentru prima dată% &'are mă vor ţine aripile) +oi cădea la pământ... Cine mă va ridica iar) * Fireşte, a învăţat să (boare, dar atunci începu să se frământe pentru altele% &îmi voi găsi oare

surată) îmi voi putea face un cuib) cestea toate se petrecură astfel, dar vrăbioiul nostru încă mai găsea de ce să se preocupe% & +or

oare la adăpost ouăle) S-ar putea întâmpla ca un fulger să cadă drept pe copac şi să preschimbe în cenuşîntreaga mea familie... $ar dacă va veni şoimul şi-mi va mânca puii) +oi i(buti eu să-i hrănesc) *

Când puii săi crescură frumoşi, sănătoşi şi sprinteni şi începură să (boare pe ici pe colo, vrăbionostru se îngri#ora% 3 'are vor găsi destulă hrană) +or şti să se ferească de pisică şi păsări de pradă) *

ntr-o bună (i, sub copacul în care-şi avea cuibul, se opri învăţătorul. "l le arătă apostolilor vrăbio şi (ise% &/riviţi la păsările cerului% ele nu seamănă, nu seceră şi nu-şi aşea(ă recoltele în hambare... şi totu0atăl vostru cel ceresc le hrăneşte1

+răbioiul cu penele be# cu maro îşi dădu dintr-odată seama că avusese tot ceea ce-i trebuise... şi nudăduse seama de aceasta.

Lumina" -e lumini ai !ă%ut (n biserică. (i (ntrebă odată o cate+etă pe copii&" -andelabrele&" 2um,nările&" 2uminia cea ro#ie de la tabernacol&" -ea din ferestre&-opiii tăcură&" Şi altele. mai (ntrebă cate+eta& Un copil ridică m,na #i %ise:" -ele din oc+ii oamenilor&'are de ce uităm atât de des acea lumină care este & înlăuntrul nostru) $e ce o lăsăm să se stingă)& Când eram micuţ, noaptea, tatăl meu îmi lăsa mereu lumina aprinsă pe noptieră.& nsuşi tatăl meu era lumina. *Măgarul şi flautulUnde!a pe un c,mp$ %ăcea (n părăsire un flaut la care nu mai c,nta nimeni de multă !reme$ p,nă c

trec,nd pe acolo un mă)ar$ el suflă (n flaut cu putere sco,nd cel mai dulce sunet pe care #i unul #i altulau%iseră !reodată&

Neput,nd (nele)e ce se petrecuse$ (ntruc,t nici unul nici celălalt nu prea stăteau bine la capitoraiune$ cu toate că era un lucru (n care am,ndoi credeau$ iute se (ndepărtară unul de altul$ ru#in,ndu"se parde lucrul cel mai frumos pe care (l făcuseră am,ndoi (n tristele lor !iei&



Câte flaute părăsite şi câţi măgari nu sunt pe lume. 2ulţi dintre noi " fără a ne cunoaşte măcar pe nînşine - ascundem ceea ce suntem, cerând iubirea unor necunoscuţi care la rândul lor se ascund. !neori înapar o deschi(ătură, o revelaţie, o scânteiere... $ar totul se opreşte aici, pentru că ne lipseşte cura#ul. 'r, esnevoie de mult cura# pentru a iubi.

i este nevoie de tot atâta ca să ne lăsăm iubiţi.

Ar trebui...Trec,nd pe un c,mp$ un om %ări pe un altul care m,nuia o funie (ncerc,nd să o le)e de un copac& Î prinsese de mi/loc un capăt al acesteia$ făc,nd un nod mobil$ iar acum (ncerca să treacă peste o crean)ă )roacelălalt capăt al funiei&

" *ar ce a!ei de ),nd să facei. (l (ntrebă curios omul nostru&" 5ă sp,n%ur$ răspunse acesta&" În ca%ul acesta$ ar trebui să !ă punei funia (n /urul ),tului$ su)eră trecătorul&" 4m (ncercat$ dar a#a mă sufoc$ răspunse celălalt& 2ulţi oameni ar dori să facă lucruri măreţe, serioase, importante, hotărâtoare. $ar nu dore

nicidecum să-şi asume şi consecinţele acestora. Fiece deci(ie - mai cu seamă dacă este vorba despre una măreaţă, importantă şi hotărâtoare - a

urmările sale. nţelepciunea vieţii constă tocmai în a şti să prevedem consecinţele actelor pe care decidem săînfăptuim.Întâlnirea5assimiliano$ un băieel (n !,rstă de #apte ani$ ie#ea de la ora de cate+e%ă$ cu m,inile !,r,te

bu%unare #i cu un aer (mbufnat& Ridic,nd din umeri$ mormăi:" 4ici se !orbe#te mereu despre *umne%eu: *umne%eu (n sus #i"n /os& Oare de ce nu ni se spun #i lucr

interesantei Oare de ce nu !orbim niciodată despre ec+ipa de fotbal 4&-& 5ilan sau despre 'o6er Ran)ers. scultă-mă, $oamne1!nii mi-au spus că nu e3işti,iar eu, ca un prost, am cre(ut. 4eri seară însă, dintr-un crater făcut de o bombăam vă(ut cerul tău.i dintr-odată mi-am dat seama că fusesem minţit. $acă mi-aş fi dat osteneala să privesc mai binela lucrurile pe care le-ai făcut 0u, pe dată aş fi înţeles că aceianu spun pe nume nici celui mai mărunt lucru. "ste ciudat că a trebuit să a#ung în acest iad pentru a găsi prile#ul de a privi la chipul tău10e iubesc nespus...iată tot ce vreau să ştii.în curând se va da o luptă înfricoşătoare şi cine ştie) /oate că voi veni la tine chiar în această seară. 5u prea am făcut tovărăşie bună noi doi până acum şi mă întreb, $oamne,dacă mă vei aştepta în prag. /riveşte, uită-te la mine cum plâng1Chiar eu să mă apuc să mă smiorcăi1 h, dacă te-aş fi cunoscut mai curând... $ar, hai acum... "u trebuie să plec.Ce ciudat însă%acum că te-am întâlnit nu mai îmi este teamă de moarte. /e curând1



67ugăciune descoperită în rucsacul unui soldat care a murit în 89:: în bătălia de la 2ontecassino;DorinţaEra odată un om sărac lipit păm,ntului& El a!ea o de!oiune deosebită faa de sf,ntul Nicolae #i i se ru

cu multă fer!oare& 4stfel$ sf,ntul descinse pe păm,nt ca să"l a/ute&4/un),nd la casa omului nostru #i !ă%,nd că (ntr"ade!ăr stătea rău #i nu a!ea de nici unele$ se +otăr(

(i dea o m,nă de a/utor&Sf,ntul (#i (ndreptă un de)et spre o piatră din curte #i aceea se presc+imbă pe dată (n aur sclipitor&" *ore#ti aurul acela. (l (ntrebă sf,ntul pe omul cel sărman&Omul se (nc+ină p,nă la păm,nt #i spuse:" Nu$ nu (l doresc&Sf,ntul (l pri!i cu oc+ii strălucind de fericire #i (i %ise:" O$ fiule$ ce mulumit sunt de tine& Ştiu acum că te afli cu ade!ărat pe calea desă!,r#irii&Omul nostru (nsă %ise:" Nu aurul (l !reau$ ci de"a dreptul de)etul tău& $umne(eu ni s-a dăruit pe de-a-ntregul şi totuşi noi nu facem minuni. $e ce oare)ur!uful

4 fost odată un ca!aler care luptase !oinice#te pretutindeni (n (mpărăie& ',nă ce$ (ntr"o %i$ (n cursul un(ncăierări$ o să)eată (i străpunse piciorul #i (l răni de moarte&'e c,nd %ăcea$ rănit fiind$ ca!alerul nostru %ări raiul$ dar unde!a departe #i cu neputină parcă de atin

(n !reme ce iadul era foarte aproape de el$ căsc,nd lar) +ăul său (nfocat& *e fapt$ de multă !reme (ncălca tofă)ăduinele făcute (n !iaă #i le)ile statutului de ca!aler$ transform,ndu"se (ntr"un soldat de r,nd care nu #tiacăină$ care ucidea (n dreapta #i st,n)a fără !reo remu#care$ /efuind #i să!,r#ind tot soiul de !iolene&

-uprins (nsă de o teamă m,ntuitoare$ %!,rli c,t colo coiful$ sabia #i armura #i se (ndreptă pe /os sp pe#tera unde sălă#luia un pustnic cu !iaă sf,ntă&

" 'ărinte$ a# !rea să primesc iertare pentru păcatele mele$ deoarece tare mă tem pentru m,ntuirsufletului meu& 7oi face orice penitenă !a fi de trebuină& Eu nu mă tem de nimica&

" 'rea bine$ fiul meu$ răspunse pustnicul& Un sin)ur lucru trebuie să faci: du"te de umple cu a

burduful acesta #i apoi adu"mi"l (ndărăt&" O$ păi aceasta este o penitenă pe care #i un copil sau o femeie ar fi capabili să o facă$ ipă ca!aleridic,nd ameninător pumnul& Însă !i%iunea dia!olului ce r,n/ea (l mai (mbl,n%i niel&

2uă burduful subsioara #i$ bombănind$ o porni spre r,u&Îl cufundă (n apă$ (nsă burduful nu se umplea&" Este !reo !ra/ă la mi/loc$ urlă penitentul nostru& *ar mai !edem noi care pe care&&&Se duse drept la i%!or$ dar burduful rămase tot )ol& 5,nios$ se repe%i la f,nt,na satului& Zadarnic

obosi (nsă0Un an mai t,r%iu$ bătr,nul pustnic !ă%u !enind la el un amăr,t$ (n %drene$ cu picioarele s,n)er,nd

purt,nd subsioara un burduf )ol&" 'ărinte " spuse ca!alerul nostru 8căci tocmai el era9 cu )lasul scă%ut #i plin de durere " am cerce

toate r,urile #i f,nt,nile din (mpărăie$ dar nu am putut umple burduful&&& Ştiu acuma că păcatele"mi sunt neiertat& 7oi fi os,ndit pe !eci0 7ai mie$ !ina mea apasă )reu&&& 5"am căit prea t,r%iu&

2acrimile cur)eau #iroaie pe obra%ul său bră%dat de riduri& O mică lacrimă$ prelin),ndu"se pe barba stufoasă$ sf,r#i (n burduf (ntr"o clipită$ burduful se umplu p,nă la )ură cu o apă cristalină$ proaspătă #i bucum nu s"a mai pomenit&

Şi asta datorită unei sin)ure lacrimi de căină&&& $e îndată ce a#unse în rai, un sfânt fu răsplătit cu o cunună de aur. <ucuros de acest splendid sem

distinctiv, începu sa se plimbe pe minunatele cărări ale cerului, dar îşi dădu seama, cu oarecare surprindercă ma#oritatea celorlalţi sfinţi purta coroane bătute cu nestemate.

Cu oarecare de(amăgire în glas, el întrebă%- 'are de ce pe cununa mea nu este nici o piatră preţioasă)



!n înger îi răspunse%" $eoarece tu nu ai câştigat nici una. /ietrele preţioase sunt lacrimile pe care sfinţii le-au vărsat p

când erau pe pământ. 0u însă nu ai plâns niciodată." $ar cum era să plâng, întrebă sfântul, de vreme ce mă simţeam atât de fericit învăluit în iubirea l

$umne(eu)

" ceasta este lucru mare, mai (ise îngerul. $e aceea cununa ta este de aur. 5estematele însă li cuvin doar acelora care au lăcrimat." prietenie greaUn cal #i un c,ine au le)at o prietenie pe cinste& *e aceea căutau di!erse căi de a"#i arăta unul altu

preuirea&-,inele (i aducea calului cele mai bune oase pe care le afla$ c,tă !reme calul (i lăsa c,inelui poria sa

f,n&4#a de mult ineau unul la altul (nc,t au murit am,ndoi de foame& Fericirea mea eu o ştiu, nu tu. 5u doar pentru că tu poţi constitui o simplă pre(enţă trecătoare,dar şi pentru că tu vrei să fiu ceea ce eu nu sunt.

5u pot să fiu fericit atunci când mă schimbdoar pentru a-ţi satisface ţie orgoliul.i nu pot să mă simt fericit atunci când mă critici pentru că nu gândesc aşa cum gândeşti tu sau pentru că nu văd lucrurile aşa cum le ve(i tu.Spui că sunt prea rebel.0otuşi, de câte ori ţi-am respins convingerile, şi tu te-ai ridicat împotriva alor mele. "u nu caut să-ţi modele( mintea.tiu că te strădui să fii tu însuţi,dar nu pot admiteca tu să-mi spui ce trebuie să fiu. =iceai că sunt o persoană ştearsă pe care cu uşurinţă poţi să o uiţi. tunci de ce ai încercat să te foloseşti de viaţa mea pentru a-ţi demonstra ţie însuţi cine eşti)A#robatulEra odată un acrobat celebru& Toată lumea recuno#tea uimitoarea sa (ndem,nare: nimeni nu (#i amin

să (l fi !ă%ut !reodată clătin,ndu"se sau că%,nd&Într"o bună %i$ circul pentru care lucra acest acrobat se pomeni (ntr"o )ra!ă dificultate financiară&*irectorul circului (i propuse atunci acrobatului nostru să (nale mai sus s,rma #i să mărească distana

care o a!ea de parcurs pentru a atra)e mai multă lume&4n)a/aii circului (#i puneau toată (ncrederea (n acrobat #i erau con!in#i că a!eau să aibă un succ

nemaiau%it&4dres,ndu"se to!ară#ilor săi$ acrobatul (i (ntrebă:" Suntei si)uri că am să i%butesc. -u toii răspunseră:" 4!em (ncredere deplină (n tine #i suntem absolut si)uri că ai să reu#e#ti&E+ibiia acrobatului nostru a!u un succes răsunător& În fiecare %i lumea stătea la coadă la casa de bil

a circului pentru a lua parte la acea etraordinară demonstraie de abilitate #i cura/&*upă un an de succes$ directorul !ru să facă a#a (nc,t circul să aibă #i mai mult răsunet #i (i propu

acrobatului nostru un număr etraordinar$ menit să atra)ă mai multă lume& 'ropuse să se le)e un fir de oel pe un mal pe celălalt al unei ape$ deasupra unei cascade ameitoare$ #i să fie poftii acolo toi oamenii din %on(mpreună cu corespondenii %iarelor #i tele!i%iunilor pentru acea e+ibiie fără precedent&



Toi an)a/aii circului (#i manifestară #i de astă dată (ncrederea (n acrobatul nostru& Fără a pre)eta$ aceacceptă pro!ocarea&

;ata pentru periculoasa tra!ersare pe firul at,t de subire$ (i (ntrebă (ncă o dată pe to!ară#ii săi daa!eau cu ade!ărat desă!,r#ită (ncredere (n el&

" *esi)ur0 stri)ară cu toii (n )ura mare& 4crobatul porni #i numărul (i reu#i fără )re#$ duc,ndu"i la e

pe spectatori&'e nea#teptate$ acrobatul ridică (nsă m,na #i ceru !oie să !orbească&" Încrederea !oastră (n mine este nespusă$ %ise el&" *esi)ur$ răspunse unul dintre circari (n numele tuturor&" 4tunci$ !ă propun o acrobaie (ncă mai (ndră%neaă&" 5inunat0 Spune"ne despre ce este !orba& Încrederea noastră (n tine este nemăr)inită: indiferent ce

!ei propune$ noi !om accepta0" 7ă propun să trecem p,nă pe malul celălalt #i (napoi cu o trăsurică pe acest cablu de oel& Şi$ deoare

(ncrederea !oastră (n (ndem,narea mea este deplină$ (l poftesc pe unul dintre !oi să urce (n această trăsuri pentru a trece (mpreună cu mine&

Însă nimeni nu dori să urce&

4ntrând "l în corabie, ucenicii lui l-au urmat. i, iată, furtună mare s-a ridicat pe mare, încât corab se acoperea de valuri> iar "l dormea. i venind ucenicii la "l, l-au deşteptat (icând% $oamne, mântuieşte-ncă pierim. 4sus le-a(is% $e ce vă este frică, puţin credincioşilor)

62atei ?, @A-@$elul %n #are iubeşte Dumne&euO cate+etă le po!estise ele!ilor săi parabola fiului risipitor$ dar (#i dădu seama că$ după puin timp$ mu

dintre ei erau cu ),ndul aiurea& *e aceea$ le ceru să scrie re%umatul istorisirii&Unul dintre ace#tia scrise următoarele: <Un om a!ea doi fii$ (nsă cel mai t,năr nu prea !oia să stea aca

#i (ntr"o bună %i plecă unde!a departe$ duc,nd cu el toi banii& Însă$ la un moment dat$ banii se terminarăt,nărul se +otăr( să se (ntoarcă acasă$ pentru că nu mai a!ea ce să măn,nce& 4tunci c,nd se apropia de casă$ tasău (l %ări #i$ foarte bucuros$ luă un baston #i fu)i (n (nt,mpinarea sa& 'e cale$ se (nt,lni cu celălalt fiu al său$

bun$ care (l (ntrebă unde se ducea a#a (n )rabă #i astfel (narmat&" S"a (ntors nenorocitul de frate"tău1 după tot ce a făcut$ merită o ciomă)eală pe cinste&" 7rei să"i dau o m,nă de a/utor$ tată." *a$ răspunse tatăl&Şi$ astfel$ cei doi (l bătură măr& 2a urmă$ tatăl c+emă o slu)ă #i (i spuse să sacrifice !ita cea mai )rasă

să pre)ătească totul de sărbătoare$ pentru că (n sf,r#it se săturase să"l cotono)ească pe fiul său care"i dăduat,ta bătaie de cap&=

5e este tuturora greu să înţelegem felul în care iubeşte $umne(eu.'ei trei #opiiTrei femei merseră la f,nt,nă să ia apă& 4proape de f,nt,nă$ pe o lespede de piatră$ #edea un bătr,n ca

le pri!ea (n tăcere #i asculta ce po!esteau&Femeile (#i lăudau copiii&" Fiul meu$ %icea cea dint,i$ este at,t de s!elt #i (ndem,natic la acrobaii (nc,t nimeni nu poate face

face el&" 4l meu$ afirma cea de"a doua$ c,ntă ca o pasăre măiastră& Nu mai este nimeni pe lume care să aibă a

o !oce frumoasă ca el&" Tu ce spui despre fiul tău. o (ntrebară pe cea de"a treia care păstra tăcerea&" Nu #tiu ce să !ă spun despre fiul meu$ răspunse femeia& Este un băiat bun$ a#a cum sunt at,ia alii& N

#tie face nimic etraordinar&&&-,nd amforele fură pline$ cele trei femei o luară iar spre casă& Bătr,nul se inu după ele o bucată

!reme& 4mforele erau )rele$ femeile de"abia le duceau (n brae&2a un moment dat$ se opriră (n loc pentru a se odi+ni$ căci le durea spatele& 7eniră spre ele trei tine



-el dint,i făcu pe loc ni#te )iumbu#lucuri: pun,ndu"#i palmele pe /os$ făcu roata cu picioarele (n aer #i apoi #ir de salturi mortale&

Femeile pri!eau la el cu uimire:" -e t,năr (ndem,natic0-el de"al doilea t,năr intona un c,ntec& 4!ea un )las minunat cu care scotea ni#te triluri de pasă

măiastră&Femeilor le dădură lacrimile c,nd (l ascultară:" E un (n)er0-el de"al treilea t,năr se (ndreptă spre mama sa$ luă el amfora cea )rea #i o porni la drum alături de eaFemeile se adresară bătr,nului:" -e spui despre fiii no#tri." -are fii. (ntrebă cu uimire bătr,nul& Eu nu am !ă%ut dec,t unul sin)ur0 i veţi recunoaşte după roadă.

62atei , 8Lanţul şi piepteneleTrăiau odată unde!a (n lumea aceasta doi soi a căror iubire nu (ncetase să crească după ce

căsătoriseră& Erau tare săraci$ dar fiecare dintre ei #tia că (n inima celuilalt ardea c,te o dorină ne(mplinită& a!ea un ceas de aur mo#tenit de la tatăl său #i !isa să cumpere pentru el un lan din acela#i metal preios1 a!ea părul lun) #i blond #i !isa un pieptene de sidef pe care să #i"l poată a#e%a (n plete ca pe o diademă&

-u trecerea anilor$ el se ),ndea tot mai mult la acel pieptene$ (n !reme ce ea aproape că uitase de ),ndindu"se doar cum ar putea cumpăra lanul de aur pentru el&

*e multă !reme nu mai !orbeau despre aceasta$ dar (nlăuntrul lor nutreau (n taină sperana (mplini!isului imposibil&

În dimineaa celei de"a %ecea ani!ersări a căsătoriei lor$ soul (#i !ă%u soia !enindu"i (naisur,%ătoare$ a!,nd (nsă capul aproape ras$ fără cosiele ei lun)i #i frumoase&

" -e ai făcut cu părul$ dra)a mea. O (ntrebă el plin de uimire&Femeia (#i desc+ise lar) m,na (n care strălucea un lan de aur&

" 2"am !,ndut pentru a cumpăra lanul de aur pentru ceasul tău&" O+$ dra)a mea$ ce ai făcut. mai %ise bărbatul desc+i%,nd #i el m,na (n care strălucea un prei pieptene de sidef& Eu am !,ndut ceasul pentru a"i cumpăra pieptenele0

Şi se (mbrăi#ară pur #i simplu$ d,ndu"#i seama c,t erau de bo)ai a!,ndu"se unul pe celălalt&Ca pecete pe sânul tău mă poartă, poartă-mă pe mâna ta ca pe o brăţară1 Că iubirea ca moartea e d

tare şi ca iadul de gro(avă este gelo(ia. Săgeţile ei sunt săgeţi de foc şi flacăra ei ca fulgerul din cer. 2area poate stinge dragostea, nici râurile s-o potolească> de-ar da cineva pentru iubire toate comorile casei sale, dispreţ ar fi respins acela.

6Cântarea Cântărilor ?, B- n viaţă nu este fericire decât în a iubi şi a fi iubit.ran!afirul albastruSimindu"#i sf,r#itul aproape$ (mpăratul -+inei dorea să )ăsească un so pentru sin)ura sa fiică& 4cea

nu doar că era cea mai ele)antă #i cultă fată din ară$ dar era de departe #i cea mai frumoasă& 4!ea un sin)defect: nu !oia nicidecum să se mărite&

*ar$ cum tatăl său o implora una"ntruna$ ea declară că a!ea să"l accepte drept so pe acela care a!ea saducă un trandafir albastru& *e (ndată ce aflară despre această condiie$ toi prinii #i nobilii tineri din (mpărăse )răbiră să pornească (n căutarea unui trandafir albastru& Zadarnică fu (nsă strădania lor& 'e r,nd$ murenunară& 5ai rămăseseră p,nă la urmă trei&

-el dint,i era cel mai bo)at ne)uător din imperiu$ mai bo)at dec,t (nsu#i (mpăratul& El se duse la cmai mare alc+imist din (mpărăie care$ cu a/utorul unor soluii ma)ice #i tot soiul de licori$ presc+imbă trandafir alb (ntr"un minunat trandafir albastru& Fără a pierde !reo clipă$ ne)ustorul duse trandafirul la palaimperial& 'rinesa păli$ dar apoi$ pri!ind trandafirul$ %ise:



" *acă un fluture s"ar a#e%a pe acest trandafir$ ar muri otră!it&Şi aruncă trandafirul c,t colo cu de%)ust&-el de"al doilea era conducătorul armatelor imperiale& El ceru celui mai (ndem,natic bi/utier din lume

facă dintr"un safir cel mai frumos trandafir albastru& -,nd prinesa (#i aruncă oc+ii ne)ri ca tăciunele asuptrandafirului care strălucea parcă (n!ăluit (n culorile mării reflect,nd cerul$ %ise:

" Tată$ nu !e%i că nu este un trandafir$ ci doar un safir tăiat (n formă de floare.-el de"al treilea pretendent era fiul celui dint,i dre)ător$ un t,năr frumos$ cult #i bun& El (i puse timptrei luni la lucru pe cei mai buni arti#ti ai (mpărăiei pentru a face din cel mai fin porelan un trandafir albastru

" Îl !oi păstra pentru că este frumos$ %ise prinesa$ (nsă este doar un bibelou&4stfel$ #i cel de"al treilea pretendent fu respins&Într"o frumoasă seară de !ară$ prinesa admira de la fereastră apusul de soare$ c,nd au%i pe cine

c,nt,nd& Era un t,năr poet care trecea pe acolo din (nt,mplare& 'ri!irile acestuia se (nt,lniră cu ale prinesRămaseră am,ndoi o !reme (n tăcere& 4poi$ t,nărul poet )răi bl,nd:

" 4# !rea să mă căsătoresc cu tine&" 7ai mie0 răspunse prinesa Eu sunt fiica (mpăratului #i am fă)ăduit să mă căsătoresc doar cu acela ca

(mi !a aduce un trandafir albastru& ',nă acum nimeni nu a reu#it aceasta&

" 4m să )ăsesc eu un astfel de trandafir$ %ise poetul&În dimineaa următoare$ poetul culese un trandafir alb #i (l aduse (mpăratului& 4cesta i"l (nfăi#ă fiisale r,%,nd& 'rinesa luă trandafirul #i spuse fără cea mai mică e%itare:

" 3ată (n sf,r#it trandafirul albastru0Împăratului (i trebui ce!a !reme să se de%meticească& *re)ătorii #i curtenii (ncepură a murmura:" Trandafirul acesta nu este albastru&&& 'rinesa (nsă le răspunse:" Nu !edei !oi bine0 4cest trandafir este albastru$ !"o spun eu& 'ri!ii"l mai bine #i !ei !edea că este

un albastru cum nu s"a mai pomenit0Întrea)a curte tăcu& 'rinesa se căsători cu poetul #i fură fericii p,nă la ad,nci bătr,nei&+edem bine numai cu inima. r trebui să ne încredem mai mult în ea.#eni#ul

'e !remea castelelor fortificate #i a !a/nicilor luptători (n!e#m,ntai (n armuri$ un tinerel (ndră%nedestul de (ndem,natic +otăr( să se facă fierar& T,nărul nostru (ncepu ca ucenic #i iute prinse meseria& În!ăăm,nuiască cle#tii$ să bată fierul pe nico!ală$ să folosească foalele& Era c+iar priceput: #tia fauri săbii desă!,r#la (nfăi#are$ cu lama subire #i re%istentă la orice lo!itură$ candelabre cu mii de (nflorituri #i )rila/uri din cemai minunate&

Odată ce sf,r#i ucenicia$ intră ca fierar (n atelierul palatului re)al&Toată (ndem,narea sa (n prelucrarea fierului se !ădi (nsă !ană$ (ntruc,t nu (n!ăase lucrul cel m

simplu: cum să folosească amnarul pentru a aprinde focul$ lucru absolut necesar (n meseria sa& "ste evident că fiii noştri trebuie să dobândească anumite deprinderi 6să ştie citi, înota, fol

computerul;, doar trebuie să se pregătească pentru a trăi în secolul al DD4-lea. $acă însă nu le oferim nimaltceva, dacă negli#ăm aspectul spiritual, nu ne ocupăm de mai mult decât de lucrurile secundare ale vieţii, şi când aceasta nu ar avea altceva în centru. n anumite culturi, descoperirii acestui centru spiritual nu i spune altfel decât a învăţa să fim oameni.

ine#uvântareaÎntr"o bună %i$ renumitul părinte >enri Nou6en$ care decisese să trăiască (n comunitatea 4rcăi dup

carieră uni!ersitară$ !ă%u !enind spre el o fată +andicapată aparin,nd acestei comunităi1 aceasta (i spuse:" >enri$ (mi dai o binecu!,ntare.'ărintele >enri Nou6en răspunse automat la această cerere$ făc,nd cu de)etul semnul crucii pe frunt

fetei&În loc de a se arăta mulumită$ aceasta protestă cu !e+emenă:" Nu$ a#a nu"i bine& Eu !reau o binecu!,ntare ade!ărată0'ărintele Nou6en (#i dădu seama că (i răspunsese din obi#nuină #i de formă #i (i %ise:



" 3artă"mă$ am să"i dau o binecu!,ntare ade!ărată c,nd o să fim adunai cu toii la slu/bă& *ulitur)+ie$ pe c,nd erau de faă (n/ur de trei%eci de persoane care #edeau pe /os (n cerc$ părintele Nou6en spuse

" ?anet mi"a cerut să"i dau o binecu!,ntare specială& Ea simte că are ne!oie acum de ea&Fata se ridică #i merse (nspre preot$ care purta un lun) !e#m,nt alb cu m,neci lar)i care (i acopereau

totul m,inile& *eodată$ ?anet (l (mbrăi#a #i (#i lipi capul de pieptul său& Fără să pre)ete$ părintele Nou6en

(n!ălui cu m,necile sale$ de aproape ca o ascunse (n faldurile !e#m,ntului său&'e c,nd erau astfel (mbrăi#ai$ părintele Nou6en rosti:" ?anet$ a# !rea sa #tii că tu e#ti fiica preaiubită a lui *umne%eu& Tu e#ti de mare pre (naintea *omnul

Sur,sul tău$ dră)ălă#enia ta faă de ceilali membrii ai comunităii #i toate faptele bune pe care le faci ne arace fiină minunată e#ti& Ştiu că (n ultimele %ile te"ai simit puin dăr,mată #i că inima ta este tristă$ dar !reau (i amintesc cine e#ti: e#ti o persoană deosebită$ iar *umne%eu #i cei din /ur te iubesc mult&

?anet (#i (nălă capul #i (l pri!i1 sur,sul său desc+is !ădea faptul că simise #i primise cu ade!ăr binecu!,ntarea&

4tunci c,nd ?anet se (ntoarse la locul său$ #i ceilali +andicapai !rură să primească binecu!,ntar',nă #i unul dintre asisteni$ un t,năr de două%eci #i patru de ani$ ridică m,na #i spuse:

" Şi eu.

"*esi)ur$ +aide0 răspunse părintele Nou6en&Îl (mbrăi#a #i %ise:" ?o+n$ este a#a de bine că te afli aici& Tu e#ti fiul preaiubit al lui *umne%eu& 're%ena ta ne adu

tuturora bucurie& 4tunci c,nd (nt,mpini dificultăi #i !iaa (i pare )rea$ aminte#te"i mereu că e#ti (n!ăluit (ntiubire nesf,r#ită&

T,nărul (l pri!i cu lacrimi (n oc+i #i %ise:" 5ulumesc$ mulumesc din inimă& 4deea că suntem blestemaţi ni se impune parcă mai uşor decât aceea că suntem binecuvântaţi. r trebui să redescoperim frumuseţea binecuvântării.i atunci când lucrurile merg rău şi viaţa ne pare grea, să ne amintim cine suntem% suntem niş

persoane deosebite, iubite mult de $umne(eu şi de cei de alături.

*apul ispăşitorErau odată %ece ărani care mer)eau (mpreună la c,mp& Îi prinse pe nea#teptate o furtună mare$ ca%)uduia copacii din rădăcini #i #fic+iuia apri) păm,ntul&

;onind pe sub ful)ere #i rafale de )rindină$ cei %ece se adăpostiră printre ruinele unui !ec+i templu&Bubuitul tunetelor era din ce (n ce mai asur%itor$ ful)erele dănuiau (nfrico#ător pe %idurile templul

@ăranii erau (n)ro%ii #i (ncepură să"#i spună$ cu )las scă%ut$ că (ntre ei era desi)ur un mare păcătos$ care pu!ina i%bucnirii acelei furii a naturii care a!ea să (i nimicească pe toi&

" Trebuie să descoperim !ino!atul #i să"l alun)ăm dintre noi$ su)eră unul dintre ei&" Să ne a)ăăm pălăriile afară$ %ise altul& 4cela a cărui pălărie !a fi luată prima de !,nt să fie păcăto

#i să (l lăsăm (n !oia sorii&-u toii că%ură de acord& 4bia desc+iseră u#a de la intrare #i cu )reu (#i a)ăară pălăriile de paie afară&7,ntul smulse pe dată una dintre ele&Fără pic de milă$ ăranii no#tri (l %!,rliră afară pe stăp,nul ei& 4măr,tul$ plecat de spate pentru a i

piept !,ntului$ se pierdu (n furtună&Făcuse doar c,i!a pa#i$ c,nd au%i un bubuit (nfiorător: un trăsnet (nfrico#ător se abătuse asup

templului #i (l făcuse praf cu tot cu cei dinăuntru&'dată, un pui de leopard s-a rătăcit pe stepe şi un elefant l-a călcat din întâmplare. /uţin după aceas

puiul a fost găsit şi vestea morţii lui a a#uns la tatăl său.- /uiul tău a murit, i se spuse în gura mare bătrânului leopard. E-am găsit în iarbă #os în vale. Eeopardul răcni cu durere şi mânie%" Cine l-a ucis) Spuneţi-mi cine l-a omorât ca să mă pot ră(buna." "lefantul a fost.



" "lefantul)" $a, elefantul. <ătrânul leopard că(u pe gânduri şi, după puţin timp, (ise%- 5u, nu a fost elefantul. Sigur au fost caprele1 $a, caprele au fost1 $ar veţi vedea cum am să m

ră(bun.

i bătrânul leopard, aprins de o aprigă mânie, goni pe culmea pe care păşteau caprele şi sfâşie întreaturmă." &i frumoasă'louase timp de două săptăm,ni& 4poi$ iată că se i!i o %i cu un minunat cer senin$ plină de miresme$ o

dintr"a celea cum )reu se poate ima)ina5uncile a)ricole rămăseseră (nsă (n urmă #i stăp,nul fermei (#i căuta ner!os sala+orul&Î#i trimise fiica să (l cercete%e&Femeia (l )ăsi (n faa barăcii sale$ tolănit fericit pe iarbă sub soarele care (i (n!ăluia c+ipul& Îl ciondăn

(l pofti fără prea multă tă)adă la lucru&Omul o pri!i sur,%,nd #i (i %ise apoi:" -+iar cre%i că pot să"i !,nd o %i ca aceasta.

Suntem atât de obişnuiţi să vindem şi să cumpărăm totul, încât nu mai i(butim să ne imaginăm că su şi lucruri care nu au preţ.La sfârşitul lumii2a sf,r#itul lumii$ miliarde de persoane fură duse pe o c,mpie (ntinsă$ (naintea tronului lui *umne%

5ulte dintre ele dădură (napoi (n faa acelei străluciri de neima)inat& Însă unele din primul r,nd ridicară )las(n c+ip tulburător$ nu cu cu!enita teamă$ ci (ntr"un fel pro!ocator&

" 'oate oare *umne%eu să ne /udece. *ar ce #tie El despre suferină. )răi o femeie t,nără&Î#i ridică m,neca pentru a arăta numărul tatuat pe m,na sa (ntr"un la)ăr na%ist de concentrare&" 4m (ndurat teroarea$ bătaia$ tortura #i moartea0(ntr"un alt )rup$ un t,năr ne)ru (#i arătă bere)ata&" *ar despre asta ce %ici. (ntrebă arăt,nd urmele funiei& 4m fost sp,n%urat fără altă !ină dec,t aceea

a fi ne)ru&În alt )rup era o studentă )ra!idă$ cu oc+i (ncercănai&" *e ce trebuie să sufăr. murmură ea& Nu a fost !ina mea&'e toată (ntinderea erau sute #i sute astfel de )rupuri& Fiecare dintre ele a!ea să"i facă lui *umne%e

repro#uri pentru răul #i suferina a căror eistenă (n lume o (n)ăduie&-e #tia *umne%eu$ care trăia (ntr"un loc (n care cur)ea lapte #i miere$ unde nu erau lacrimi$ suferine s

ură. -e #tia *umne%eu despre c,te (ndură omul pe lume. 7iaa lui *umne%eu este u#oară$ %iceau ei&Fiecare )rup alese un repre%entant dintre aceia care suferiseră cel mai mult: un e!reu$ o persoană ca

fusese !ictimă a celor petrecute la >iros+ima$ o persoană bolna!ă de artrită$ (nfiorător de diformă$ un copsuferind de le%iuni cerebrale& Se adunară (n mi/locul c,mpiei pentru a se sfătui (ntre ei& 2a urmă$ erau pre)ăsă"#i plede%e cau%a& Era o mi#care inteli)entă&

Înainte de a putea să (i /udece$ *umne%eu trebuia să (ndure ceea ce (nduraseră ei (n#i#i& *umne%trebuia condamnat să trăiască pe păm,nt&

" Să se nască e!reu& Să se pună la (ndoială le)itimitatea na#terii sale& Să aibă o misiune (ntr"at,t de )r(nc,t$ atunci c,nd #i"o !a (ndeplini$ p,nă #i ai săi să creadă că nu este (n toate minile& Să fie trădat de cei mapropiai prieteni ai săi& Să aibă de (nfruntat acu%aii$ să fie /udecat de un tribunal nedrept #i condamnat de /udecător /osnic& Să fie torturat& În fine$ să (nelea)ă ce (nseamnă să te simi absolut sin)ur$ apoi să moară:moară (ntr"un fel care să nu lase urmă de (ndoială (n ce pri!e#te !eridicitatea morii$ să aibă martori&

'e c,nd fiecare dintre repre%entani rostea partea sa de discurs$ din mulime se (nălau murmure aprobare&

-,nd #i cel din urmă sf,r#i ce a!ea de spus$ se a#ternu o tăcere (ndelun)ată& Nimeni nu mai (ndră%ni spună ce!a$ deoarece cu toii (#i dădură seama că *umne%eu (mplinise de/a punct cu punct aceste condiii&



&i cuvântul s-a făcut trup. *64oan 8, 8

'e este mai !e preţEra odată un copil bun #i pios care trăia din pomana ce i"o dădeau credincio#ii& Într"o %i$ el se ),n

<-e"ar fi să cer#esc purt,nd ni#te straie de cer#etor respin)ător.=

Zis #i făcut: (#i le)ă la mi/loc o %dreană$ a#a cum făceau paria, oamenii cei mai săraci din 3ndia&În acea %i$ nu"i dădu nimeni binee sau de pomană&Se duse la t,r)$ se duse la templu$ dar nimeni nu"i adresă o !orbă&*ata !iitoare$ copilul (#i luă straiele castei sale: (mbrăcă un frumos !e#m,nt alb #i pe deasupra o +ai

brodată #i (#i puse pe cap un turban de mătase& Oamenii (l salutau #i (i dădeau pomană pentru el #i pentemplu&

-,nd se (ntoarse acasă$ băiatul (#i scoase +ainele$ le a#e%ă pe un scaun #i$ făc,nd o plecăciune ad,ncspuse:

" Ferice de !oi$ !e#mintelor$ ferice de !oi$ (ntruc,t pe lume mai de pre sunt socotite !e#mintele #i fiina care le (mbracă&

!n circ care poposise pe un loc deschis de la marginea unui sat luă foc în timpul repre(entaţie

Clovnul, îmbrăcat de spectacol, fugi să ceară a#utor. #unse gâfâind în piaţă şi se apucă să îi roage pe ţărani- +eniţi în grabă1 rde circul1 nsă lumea luă ţipetele măscăriciului drept unul dintre acele îndemânatice trucuri ale meseriei sa

menite să atragă lumea la spectacol, aşa încât îl aplaudară, râ(ând cu lacrimi.- $acă nu-l stingem chiar acum, focul va cuprinde grânele coapte şi va a#unge până în sat1 stri

clovnul nostru, încercând în (adar să îi convingă pe oameni să vină, tot spunându-le că nu-i nicidecum vorde o vreo închipuire sau de vreo înşelătorie, ci de cruda realitate.

/lânsul său însă făcea râsetele să crească%- <ravo1 striga lumea. "şti un actor desăvârşit1 stfel, focul se întinse nestingherit, cuprin(ând circul şi toate casele din sat.'are de ce ţinem seama de haine şi nu de oameni) 5e punem încrederea mai degrabă în ţinute

elegante ale unora decât în ceea ce gândesc> tinerii se căsătoresc adesea privind mai degrabă la imaginunei persoane decât la acea persoană.

'iatra preioasă*oi prieteni se re(nt,lniră după o (ndelun)ată despărire& Unul dintre ei se (mbo)ăise$ celălalt era săra2uară masa (mpreună #i de%)ropară amintiri&4poi cel sărac aipi&'rietenul său$ cople#it de milă$ (nainte de a pleca$ (i strecură (n bu%unar un diamant de mare pre&Tre%indu"se (nsă$ cel sărac nu )ăsi această piatră preioasă #i continuă să"#i ducă !iaa ca (nainte&*upă un an$ se (nt,mplă ca prietenii no#tri să se (nt,lnească iar&" Spune"mi cum de nu ai )ăsit piatra preioasă pe care i"am pus"o (n bu%unar. (l (ntrebă cel bo)at

prietenul său$ !ă%,nd că (ncă trăia (n mi%erie& Fiecare întâlnire cu un om constituie o astfel de e3perienţă. Fiecare persoană de lângă noi ne dăruieş

o comoară de mare preţ. Cel mai adesea însă nu ne dăm seama de acest lucru.Lo#ul !e pe urmă3adul era de acuma plin #i la poarta sa mai era un #ir lun) de persoane care a#teptau să intre #i e

*ia!olul se !ă%u ne!oit să oprească intrarea tuturor acelor aspirani&" 4 mai rămas un sin)ur loc liber #i$ desi)ur$ acesta i se cu!ine celui mai mare păcătos$ !esti el& E

printre !oi măcar unul care să fi făcut mai multe crime.-a să"l )ăsească pe cel mai rău dintre toi$ dia!olul (ncepu să"i cercete%e pe păcăto#i (n #ir&*upă ce!a !reme$ (l !ă%u pe unul pe care nu"l bă)ase (n seamă p,nă atunci&" Tu ce ai făcut. (l (ntrebă&" Nimica& Eu sunt un om bun$ am a/uns aici din )re#eală&



" Ba ai făcut si)ur ce!a$ c+icoti dia!olul& Fiecare mai )re#e#te&" 4#a este$ o #tiu " %ise cu multă con!in)ere omul nostru " dar eu m"am inut (ntotdeauna la distană& 4

!ă%ut cum unii oameni (i pri)oneau pe alii$ dar nu m"am amestecat (n această !,nătoare& 4m !ă%ut cum unilasă pe copii să moară de foame #i (i !,nd ca pe ni#te scla!i1 am !ă%ut cum sunt mar)inali%ai cei slabi$ de paar fi un lucru de aruncat la )unoi& 4m !ă%ut cum toi scornesc numai răutăi #i (n#elăciuni pentru a se amă)i u

pe alii& Eu (nsă am re%istat ispitei #i nu am făcut nimic niciodată&" Nimic"nimic. (l (ntrebă dia!olul ne(ncre%ător& Şi c+iar ai !ă%ut toate acestea." -um te !ăd #i cum mă !e%i&" Şi niciodată nu ai făcut nimica. (ntrebă iară#i dia!olul&" Nu0*ia!olul i%bucni atunci:" 3ntră$ prietene$ locul este al tău&!n om de bine mergea prin oraş şi dădu de o fetiţă în (drenţe care cerea de pomană. şi îndreptă gândul spre $umne(eu% &$oamne, cum poţi permite una ca asta) 0e rog, fă ceva. /e seară, la tele#urnal vă(u diverse secvenţe cu morţi şi copii muribun(i şi cu trupurile chinuite.Se rugă iarăşi% &$oamne, câtă mi(erie. Fă ceva1

n timpul nopţii, $umne(eu îi spuse direct% &m făcut de#a ceva% te-am făcut pe tine1Mi#uţul şurubÎn structura unei na!e era un #urub mic$ mic de tot #i ne(nsemnat$ care " (mpreună cu alte #uruburi m

#i ne(nsemnate ca el " ineau laolaltă două plăci de oel&În timpul unei călătorii pe Oceanul 3ndian$ micuul #urub +otăr( că se săturase de (ntunecata sa eisten

at,t de puin apreciată 8(n at,ia #i at,ia ani$ nimeni nu"i spusese !reodată !reun <mulumesc= pentru ceeafăcea9 #i i%bucni:

" ;ata$ plec$ am +otăr,t0" *acă pleci tu$ plecăm #i noi$ %iseră celelalte #uruburi&Şi$ pe dată$ #urubul nostru (ncepu să /oace (n lăca#ul său$ iar celelalte (i urmară pilda& -u fiece !

fiecare se clătina tot mai mult&

-uiele (n care se inea borda/ul na!ei (ncepură a protesta:" 'ăi a#a !a trebui #i noi să plecăm de la locul nostru&&&" 'entru numele cerului$ oprii"!ă0 stri)ară către #uruburi plăcile de oel& *acă nu ne mai inei laolal

s"a terminat cu noi03deea micuului #urub de a părăsi na!a fu iute făcută cunoscută (n toate un)+erele acesteia&-orabia$ care mai (nainte (nfrunta !alurile cu at,ta si)urană$ (ncepu să trosnească din toate (nc+eietur

#i să se clatine&Toate plăcile$ ner!aturile$ p,r)+iile$ #uruburile #i cele mai mici cuie ale na!ei +otăr,ră să trimită

mesa/ către micuul #urub$ cer,ndu"i să renune la ideea sa:" Întrea)a corabie se !a face bucăi$ se !a scufunda #i nici unul dintre noi nu se !a (ntoarce acasă&5icuul #urub se simi mă)ulit de aceste !orbe #i descoperi dintr"odată că este mult mai (nsemnat dec

(#i (nc+ipuise !reodată& 4tunci trimise tuturora !orbă că !a răm,ne la locul său& /e când lumea doarme, "u mă uit pe fereastră şi cercete( Einiştea care înainte răsuna de viaţă.Se strecoară încetişor umbreleCare se întind pe #os.Stau cu faţa lipită de geam> $e-abia mă văd, dar sunt pre(entă. stfel, pe când liniştea se aşterne peste pământ, "u număr urmele lăsate de paşi pe nisip, pe stradă şi în noi.i, chiar dacă nu sunt mai mult decât un licăr de viaţă,



i făgăduiesc lui $umne(eu ca, înainte de a nu mai fi, Eumea să afle că e3ist şi eu.

6endG, 8@ anEemplul" Tată$ cum (ncepe un ră%boi. (ntrebă 4ndrea$ impresionat de ceea ce !ă%use la tele/urnal&

" 7e%i tu$ puiule$ cam a#a stau lucrurile: dacă$ de pildă$ (ntre Statele Unite #i 4n)lia apare o serioane(nele)ere (ntr"o anumită c+estiune&&&5ama (l (ntrerupse:" Nu !orbi prostii& 3ntre 4n)lia #i 4merica nu sunt nicic,nd conflicte0" *ar ce importană are. *ădeam doar un eemplu&" Numai a#a poi să"i impui copilului capul cu tot soiul de prostii0" 5ăcar eu (i umplu capul cu ce!a$ (n !reme ce după tine ar putea să răm,nă )ol&" >ai$ nu mai spune&&& Nu"i dai seama că e#ti ridicol.4ndrea inter!eni atunci:" 7ă mulumesc$ am priceput&&&0ata mă ia în braţe în fiece (i şi mă întreabă de câte ori am declarat ră(boi. le3andra, : ani.

4t,ta doar&&&O )roa%nică secetă cuprinsese inutul& 3arba mai (nt,i se (n)ălbenise #i apoi se ofilise cu totul& Tufi#urse uscaseră #i copacii (#i pierduseră se!a& Nu cădea din cer nici un strop de ploaie #i dimineile !eneau una dualta fără să aducă păm,ntului măcar trecătoarea prospeime a rouăi&

7ieuitoarele mai mici sau mai mari mureau cu miile& 'uine erau acela care a!eau fora de a fu)i dacel de#ert care (n)+iea totul&

Seceta era tot mai )rea %i de %i& ',nă #i copacii cei mai puternici #i bătr,ni$ care (#i a!eau rădăcinad,nc (nfipte (n păm,nt$ (#i pierduseră frun%ele& Toate f,nt,nile #i toate i%!oarele secaseră& 4pa p,raielor #r,urilor scă%use de tot&

*oar o sin)ură floare rămăsese !ie$ deoarece un i%!ora# mai dădea c,i!a stropi de apă& 3%!orul (nsă disperat #i spunea:

" Totul este arid$ secat #i pe moarte& Şi eu nu pot să fac nimica& -e noimă au cei doi stropi de apă pe ca(i dau.'rin apropiere era (nsă un bătr,n copac puternic& El ascultă pl,nsetul i%!ora#ului #i$ (nainte de a pieri

el$ (i spuse acestuia:" Nimeni nu a#teaptă ca tu să (n!er%e#ti iară#i (ntre) acest de#ert& *atoria ta este să ii (n !iaă ac

floare& 4t,ta doar&Cu toţii suntem responsabili pentru câte o floare. !ităm însă prea adesea de ea şi ne plângem de

ceea ce nu i(butim să facem.!n profesor îşi termina cursul şi apoi rosti cuvintele obişnuite%- veţi nelămuriri) !n student (ise%- $omnule profesor care este sensul vieţii)!nul dintre cei din sală, care era pe punctul de apleca, începu să râdă. /rofesorul îl privi îndelung p

student, cercetând parcă dacă era o întrebare serioasă. nţelese că da.- m să vă răspund.Scose din bu(unarul de la pantaloni portofelul şi din el o oglin#oară rotundă, nu mai mare decât

monedă. =ise apoi%- "ram copil pe timpul ră(boiului, într-o (i, am găsit pe stradă o oglindă făcută ţăndări. m păstr

ciobul cel mai mare. cesta este. m început să mă #oc cu el şi am fost încântat să văd cum puteam cu a#utorlui să îndrept refle3ul luminii în cele mai întunecoase unghere unde soarele nu a#unge niciodată% găuri adânccrăpături, ascun(işuri. m păstrat oglin#oara. $evenind bărbat, am înţeles că acesta nu era un simplu #oc copil, ci o prefigurare a ceea ce aş fi putut face în întreaga mea viaţă. "u însumi sunt o frântură dintroglindă pe care încă nu am vă(ut-o întreagă. /rin ceea ce am însă, pot aduce lumină - adevăr, înţeleger



cunoaştere, bunătate, blândeţe H în ascun(ătorile din inimile oamenilor şi să schimb ceva în unii. /oate căalţii vor face la fel dacă vor vedea aceasta.

$upă mine, în aceasta constă sensul vieţii.IspitaEra odată un pustnic at,t de desă!,r#it$ (nc,t trăia de/a cu un picior (n rai&

Se mulumea cu foarte puin$ !ieuind (ntr"o pe#teră săpată (n coasta unui munte !erde$ de unde (#i adu poame păduree$ bace #i ce!a rădăcini pentru )ustarea de amia%ă duminica&" Oare cum a# putea să"l duc (n ispită. se (ntreba fără (ncetare dia!olul&* spiona$ mereu (i era pe urme$ (l c,ntărea din cap p,nă (n picioare pentru a"i )ăsi punctul !ulnerab

(nsă nimic& *ădu din picioare$ se (nfurie$ (n/ură$ p,nă ce se +otăr( să treacă direct la atac&3 se (nfăi#ă pustnicului care (nmuia (n apa i%!orului o bucată de p,ine uscată&" Salutare$ (i %ise Satana& Ştii cine sunt." *ia!olul$ răspunse lini#tit pustnicul nostru&" *umne%eu mi"a (n)ăduit să te ispitesc& 4# !rea să să!,r#e#ti un păcat de moarte&" 7orbe#te$ %ise pustnicul& Te ascult&" Omoară pe cine!a&

" Nu$ aceasta nu este cu putină&" Năpuste#te"te atunci asupra unei femei&" 4cesta este un lucru animalic #i de%)ustător& Nu !oi face una ca asta niciodată&'leacă de aici$ dia!ole$ nu ai multă (nc+ipuire&" 4tunci măcar bea un strop de !in& 4cesta nici măcar nu este un păcat& >ai$ fă"mi pe plac0'ustnicul oftă:" 'rea bine& Un strop nu poate face nici un rău&'e dată se pomeni (n m,ini cu o ulcică de !in cu )ust proaspăt #i (nepător& Bău un strop$ prinse )ustu

mai bău unul&" >ram$ făcu$ este nemaipomenit& Bău o (n)+iitură mai serioasă #i %ise:" Este tare$ este o drăco!enie&&& Începu să r,dă proste#te& 4poi continuă

să bea$ st,nd (n )enunc+i #i (ncep,nd a se clătina& A feti#cană urca pe cărare&" Ziua bună$ omul lui *umne%eu0 %ise ea& @i"am adus ni#te mere #i p,ine&Url,nd ca un lup #i cu oc+ii (nceo#ai$ pustnicul o prinse pe fată de păr #i o aruncă la păm,nt& Sărma

stri)ă c,t o ineau puterile& Tatăl ei$ care era la c,mp$ o au%i #i !eni (n )oana mare& 'ustnicul$ !ă%,ndu"l pe o!enind$ (n#facă un bolo!an #i (l i%bi cu toată puterea&

-,nd (#i !eni (n fire$ pustnicul (l !ă%u %ăc,nd la picioarele sale (ntr"o baltă de s,n)e&" -red că este mort$ %ise Satana$ făc,nd pe ne#tiutorul&-ulese o floare #i o luă (n )ură&'ustnicul se aruncă la păm,nt (n)enunc+ind (n)ro%it:" *oamne *umne%eule$ ce am făcut. (ntrebă&*ia!olul răspunse:" 4i ales din trei rele pe acela mai mărunt& 4ceasta te !a face să petreci %ile (n #ir (n to!ără#ia mea&Şi$ %ic,nd acestea$ se (ndepărtă fluier,nd& *upă numai c,i!a pa#i$ se opri #i$ ca #i cum s"ar fi adre

unui !ec+i to!ară# de drum$ %ise:" Ei bine$ pustnicule$ !ii odată. 5u e3istă rele mărunte...ambusulÎntr"o )rădină de soi$ cre#tea un bambus cu o (nfăi#are aparte& Stăp,nul )rădinii (l (ndră)ea mai m

dec,t orice alt copac& 4n după an$ bambusul cre#tea #i se făcea tot mai puternic #i mai frumos$ deoarece #tia Stăp,nul (l iubea #i era fericit pentru aceasta&

Într"o %i$ Stăp,nul )rădinii se apropie de arborele său cel dra) #i (i spuse:" Bambusul meu dra)$ am trebuină de tine&



5inunatul copac simi că !enise clipa pentru care fusese creat #i %ise$ cu multă bucurie:" Stăp,ne$ )ata sunt& Fă din mine ce !rei& ;lasul Stăp,nului era )ra!:" 7a trebui să te tai (nsă pentru a putea face ceea ce !reau cu tine&-opacul se (nspăim,ntă:" Să mă tai$ *oamne. 'e mine$ cel mai frumos copac din )rădina ta. Nu$ te ro)$ nu0 Folose#te"mă sp

bucuria ta$ Stăp,ne$ (nsă$ te ro)$ nu mă tăia&" Bambusul meu dra)$ dacă nu te tai$ nu te pot folosi&'este )rădină se a#ternu tăcerea& ',nă #i !,ntul (ncetă să mai bată& Bambusul (#i plecă (nceti#or coroa

#i murmură:" *oamne$ dacă nu mă poi folosi fără a mă tăia$ retea%ă"mă&" Bambusul meu dra)$ continuă Stăp,nul$ nu doar că trebuie să te tai$ dar trebuie să"i rete% #i cren)i

#i frun%ele&" Stăp,ne$ ai milă de mine& N"ai dec,t să"mi distru)i frumuseea$ dar lasă"mi măcar cren)ile #i frun%el" *acă nu le tai$ nu te pot folosi0 Soarele (#i ascunse faa$ un fluture (n)ro%itÎ#i luă %borul& Tremur,nd$ bambusul %ise (nceti#or:" Stăp,ne$ retea%ă"le0

" Bambusul meu dra)$ dar trebuie să fac mai mult dec,t at,t& Trebuie să"i despic tulpina (n două #i săscot afară inima& *acă nu fac asta$ nu te pot folosi&Bambusul se plecă p,nă la păm,nt #i (n)ăimă:" *oamne$ taie"mi tulpina #i scoate"mi #i inima4stfel$ Stăp,nul )rădinii tăie bambusul$ (i rete%ă cren)ile #i frun%ele$ (i despică tulpina (n două #i

scoase mădu!a& 4poi (l duse (ntr"un loc unde ,#nea un i%!or cu apă proaspăta$ unde!a (n apropierea c,mpurisale care a!eau de suferit de pe urma secetei& -u multă atenie$ le)ă la i%!or unul dintre capetele bambusulsău dra)$ pe celălalt (ndrept,ndu"l spre c,mpul uscat&

4pa cristalină$ proaspătă #i dulce (ncepu să cur)ă prin trunc+iul bambusului spre c,mpuri& 4colo se sore% #i recolta fu din cele mai bune&

4stfel$ c+iar rete%at #i ciop,rit$ bambusul de!eni o ade!ărată binecu!,ntare&

'e c,nd era copacul cel frumos$ bambusul trăia doar pentru sine #i (#i contempla propria frumuseRete%at$ rănit$ desfi)urat$ se presc+imbase (ntr"un /)+eab pe care *omnul (l folosea pentru a face (mpărăia roditoare&

Ceea ce noi numim suferinţă $umne(eu denumeşte prin cuvintele & am trebuinţă de tine *."aia*e (ndată ce a fost creată$ oaia a descoperit că era cel mai slab animal& 5ereu (i tremura inima să

cum!a să fie atacată de alte animale mai puternice #i mai fioroase& Nu #tia de fel cum a!ea să se apere&Se (ntoarse la -reatorul său #i (i po!esti ce pătimea&" 7rei ce!a ca să te aperi. o (ntrebă cu bl,ndee *umne%eu&+ *a&" -e ai %ice de o perec+e de coli ascuii.Oaia dădu din cap:" -um a# putea să măn,nc a#a din iarba fra)edă. Şi apoi a# a!ea o (nfăi#are (nfiorătoare&" 4i !rea mai de)rabă ni#te )+eare puternice." 4$ nu$ poate mi"ar !eni c+eful să le folosesc #i c,nd nu s"ar cu!eni&&&" 4i putea atunci să ai sali!a (n!eninată$ urmă *omnul cu răbdare&" Nici pomeneală& 4# fi ur,tă #i alun)ată de toi$ a#a cum se (nt,mplă cu #arpele&" *ar de două coarne tari ce ai %ice." O$ nu&&& -ăci atunci nu m"ar mai m,n),ia nimeni&" *ar$ pentru a te apăra$ ai totu#i ne!oie de ce!a care să facă rău celor ce te atacă&&&" Eu să fac rău cui!a. Nu$ n"a# putea (n ruptul capului& 5ai de)rabă răm,n a#a cum sunt&&& 5oi, fiinţele umane, părem a fi pierdut din vedere faptul că suntem un fel de animale care nu au n



măcar blană sau colţi ascuţiţi pentru apărare. $ar nu răutatea, ci umanitatea este cea care ne ocroteşte% accapacitate de a-i iubi pe ceilalţi şi de a primi iubirea pe care doresc să ne-o ofere ceilalţi.

5u duritatea ne dăruieşte pacea în timpul nopţii, ci tocmai blândeţea, aceea care îi face pe cei de lânnoi să dorească a ne învălui cu iubirea lor. devărata putere a omului constă în blândeţea sa.

4si)urarea

Era odată un om de treabă care se numea Romoletto #i care locuia (ntr"o căsuă pe malul Tibrului& Întdimineaă de primă!ară$ Romoletto (#i dădu seama că apa acestuia a/unsese p,nă la u#a casei lui& 'louase muiar apele Tibrul crescuseră bine$ fiind )albene #i ameninătoare& Îl (n)ri/oră puin ceea ce se spunea la rad<Toi cei care locuiesc (n apropierea Tibrului trebuie să (#i părăsească locuinele: se a#teaptă o re!ărsareapelor=$ se repeta (ntr"una la /urnal& Romoletto era foarte pios #i a!ea multă (ncredere (n *umne%eu& 4#a (nc(n)enunc+e #i (ncepu să se roa)e&

" *oamne$ sal!ea%ă"mă0În acea clipă$ au%i un )las din (nalt:" Nu te teme$ Romoletto$ (i port eu de )ri/ă0Era )lasul *omnului&Romoletto$ plin de bucurie$ se ridică #i (ncepu să trebăluiască a#a cum făcea %i de %i$ ca #i cum nu s"a

(nt,mplat nimic& 'e la ora %ece$ apa (i a/unsese la mi/loc #i Romoletto se refu)ie la eta/& Trecu pe acolo ec+ipa/ al pompierilor&Unul dintre ace#tia (l %ări #i stri)ă:" ;răbii"!ă$ +aidei cu noi0 Este periculos să răm,nei aici0" Nu$ eu am asi)urare de sus0 răspunse Romoletto$ arăt,nd spre cer&'e la cinci$ apa a/unsese deasupra patului lui Romoletto #i acesta se retrase la mansardă& Trecu pe aco

o barcă a celor de la'rotecia ci!ilă #i cine!a stri)ă:" >aidei imediat de acolo0 4pa este (ncă (n cre#tere0Romoletto refu%ă (nsă cu (ncăpă,nare:" 4m eu ocrotitorul meu$ răspunse&

'e la cinci #i un sfert$ apa trecuse de strea#ină #i Romoletto se urcă pe acoperi#& Trecu prin prea/mă barcă de cauciuc a -rucii ro#ii (n căutarea celor care mai puteau fi sal!ai& În %adar (ncercară să"l ia de acolo Romoletto& El se a)ăase de +orn ca #i scaiul&

" Nu este ne!oie& 4m eu cine să mă sal!e%e04pa (nsă cre#tea (n continuu #i$ la #ase fără %ece minute$ Romoletto se (necă&'e c,nd a/unse (n rai$ Romoletto fierbea de furie& Se duse drept la *umne%eu #i (i %ise cu repro#:" 4i %is că (mi !ei purta de )ri/ă #i$ c,nd colo$ iată"mă mort #i (n)ropat0*umne%eu (l pri!i cu multă bunătate #i (i spuse:" *ar eu i"am purtat de )ri/ă$ Romoletto& @i"am trimis trei bărci0 "ra un sărman care primise de la viaţă numai lovituri. $ar el se ruga într-una%- $oamne, te rog, a#ută-mă să câştig măcar la loto. Eucrurile mergeau tot mai rău cu el, însă el se ruga%- $oamne, dă-mi o mână de a#utor, fă să câştig la loto. n fiecare (i înălţa spre cer această rugăciune%- $oamne, dă-mi o mână de a#utor,&&& fă să câştig la loto. /ână ce, într-o noapte, glasul lui $umne(eu îl tre(i%- /ăi tu să-mi dai o mână de a#utor% ia măcar un lo(1'âştigulUn om de #tiină c+ine% fusese in!itat la Uni!ersitatea din Berlin& Un cole) )erman (l a#teptă la ie#ir

din aeroport& *upă formalităile de cu!iină$ cei doi se (ndreptară spre staia de autobus& O ma#ină era opracolo #i tocmai stătea să plece&

'rofesorul )erman (l luă pe c+ine%ul nostru de bra$ spun,nd:



" >aidei$ +aidei repede0-ei doi o luară la )oană #i i%butiră să sară (n autobus (n ultima clipă& 4bia ce pă#iseră (năuntru #i iată

u#ile se (nc+iseră #i ma#ina se puse (n mi#care&Oft,nd ad,nc$ neamul se uită la ceas:" >ar *omnului$ %ise precipitat$ a#a am c,#ti)at %ece minute&

-+ine%ul se uită la el (ntrebător #i (ntrebă %,mbind:" Şi ce !om face cu aceste %ece minute. 5u este aşa important să fim ocupaţi, cât să ştim de ce suntem astfel. lbinei i se aduc laude, în vrem

ce ţânţarul este blestemat. 5e petrecem #umătate din viaţă căutând ce să facem cu timpul pe care ne-am străduit atâta s

câştigăm.Pote#aO fetiă trăia fericită cu tatăl #i mama sa& *ar$ din spirit de ră%bunare$ ni#te oameni răi o răpiră&7eniră (ntr"o %i (mbrăcai (n ni#te +aine lun)i pe strada pe unde mer)ea ea la #coală #i o luară cu ei&5er),nd la )alop pe caii lor ne)ri se (ndepărtară iute de sat$ (ndrept,ndu"se spre codrul cel (ntunecos

sumbru care (i (n)+iea pentru totdeauna pe nesocotiii care se a!enturau pe acolo fără călău%ă&

4cei oameni cu inimă de piatră o duseră pe fetiă (n inima pădurii& 7oiau să se rătăcească penttotdeauna (n codru&Fetia pl,n)ea (n)ro%ită #i repeta (ntr"una " aproape stri),nd " ru)ăciunea (n!ăată de la mama

<Bucură"te$ 5ărie$ cea plină de +ar&&&=&4/unseră acolo unde pădurea era mai deasă #i mai )reu de străbătut& 4colo o părăsiră pe fetiă&-opila se )+emui la picioarele unui copac mare$ continu,nd să repete printre su)+iuri: <Bucură"

5ărie&&& Bucură"te$ 5ărie&&&=&*intr"odată$ printre lacrimi$ !ă%u c+iar la picioarele sale i!indu"se un trandafir$ cu petalele fine ca

m,n),iere& -e!a mai (n faă$ se !edea printre firele de iarbă #i frun%e un alt trandafir #i apoi un altul #i un altalcătuind o potecă #erpuind printre copaci& Fetia (ncepu să (nainte%e de la un trandafir la altul$ mai (n#o!ăind$ #i apoi aproape (n )oană& *upă ce!a timp$ a/unse la mar)inea pădurii #i se pomeni (n braele părini

ei& Şi ei !ă%useră poteca (nsemnată de trandafiri #i porniseră (n căutarea ei$ deoarece #i ei rostiseră fără (nceta<Bucură"te$ 5ărie=& 3ar acele ru)ăciuni ale părinilor #i ale fetiei se presc+imbaseră (n trandafirii care trasacea cărare ce (i adusese din nou alături&

i pentru noi rugăciunile alcătuiesc o adevărată cărare ce ne a#ută să nu ne pierdem în hăţişuriacestei lumi şi care ne duce în braţele 0atălui ceresc.

Misiunea*upă un (ndelun)at răstimp de !iaă comunitară$ de meditaie #i ru)ăciune$ trei discipoli (#i părăs

maestrul #i (#i (ncepură misiunea (n lume&*upă %ece ani$ cei trei se (ntoarseră să"l !adă pe (n!ăătorul lor&Bătr,nul călu)ăr (i pofti să #eadă (n /urul său$ (ntruc,t durerile bătr,neii nu"l mai lăsau să se ridi

Fiecare dintre ei (ncepu să po!estească tot ceea ce făcuse&" Eu$ (ncepu cel dint,i cu un oarece or)oliu (n )las$ am scris o mulime de cări #i le"am !,ndut

milioane de eemplare&" 4i umplut a#adar lumea de +,rtie$ %ise (n!ăătorul&" Eu$ cu!,ntă cel de"al doilea cu m,ndrie$ am predicat (ntr"o mulime de locuri&"4i umplut a#adar lumea cu !orbe$ %ise (n!ăătorul&Spuse #i cel de"al treilea:" Eu i"am adus această perniă ca să ai de ce să"i spri/ini picioarele să nu te doară&" Tu$ %ise (n!ăătorul sur,%,nd$ tu l"ai )ăsit pe *umne%eu&!n mare ascet, cunoscut în întreaga lume pentru sfinţenia sa, locuia într-o peşteră adâncă. edea toa

(iulica cufundat într-o profundă meditaţie şi avea mereu gândul îndreptat spre $umne(eu. ntr-o bună (i însă, pe când ascetul cel sfânt medita, ieşi la iveală un şoricel şi începu să-i ronţă



încălţările. /ustnicul deschise ochii foarte înfuriat.- $e ce mă deran#e(i în timp ce medite()" $ar îmi este foame, scânci şoricelul." $u-te încolo, şoarece blestemat, i(bucni iar ascetul. Cum îndră(neşti să mă deran#e(i chiar acum

când eu caut comuniunea cu $umne(eu)

" $ar cum să găseşti comuniunea cu $umne(eu dacă nici măcar de mine nu poţi ţine seama),ărbătoarea #reaţieiÎn %iua a #aptea$ după ce (nc+eiase creaia$ *umne%eu +otăr( că era timpul pentru sărbătoarea s

-reaturile abia plăsmuite se preocupară cu toate să"i ofere (n dar lui *umne%eu ceea ce a!eau să )ăsească mfrumos& 7e!eriele aduseră nuci #i alune$ iepurii " morco!i #i rădăcini dulci$ oile " l,nă moale #i caldă$ !acillapte spumos cu sm,nt,nă&

5ii de (n)eri se adunară (n cerc #i c,ntară o melodie celestă&Omul a#tepta să"i !ină r,ndul #i era (n)ri/orat& <Oare ce (i !oi putea dărui eu. Florile dau mireasm

albinele " miere$ p,nă #i elefanii s"au oferit să (i facă du# lui *umne%eu cu trompele lor ca să se răcorească&&&Omul se a#e%ase la capătul #irului #i continua să (#i frăm,nte mintea& Toate creaturile treceau prin fa

lui *umne%eu #i (i (nfăi#au darurile lor&

-,nd mai rămăseseră doar c,te!a " melcul$ broasca estoasă #i alte creaturi lene#e " omul că%udisperare&7eni #i r,ndul său&Şi atunci omul făcu ceea ce nici o altă creatură nu (ndră%nise să facă& 4ler)ă la *umne%eu$ sări

)enunc+ii săi$ (l (mbrăi#a #i (i spuse:" Te iubesc0-+ipul lui *umne%eu se lumină #i toată creaia (nelese că omul (i făcuse lui *umne%eu darul cel m

frumos #i răsună (n uni!ers imnul 4leluia&/entru ce ne-a creat $umne(eu) $umne(eu ne-a creat pentru a-l cunoaşte,a-l iubi şi a-i slu#i în această viaţă şi pentru a-l vedea la faţă în cealaltă viaţă în rai.6Catehismul papei /ius al D-lea; Easă-mă să te iubesc, $oamne.Ce altceva am eu în cer sau pe pământ în afară de 0ine) $umne(eul inimii mele, partea mea de veşnicielasă-mă să mă agăţ de 0ine. Fi totdeauna cu mine,iar, dacă voi fi tentat să te părăsesc,0u, $oamne, nu mă lăsa."rologiul solarUn su!eran oriental aduse dintr"o călătorie (n Occident un orolo)iu solar pentru spu#ii săi$ care (ncă

cuno#teau ceasul&4cel dar aparte sc+imbă !iaa oamenilor din (mpărăie& Supu#ii (n!ăară iute să (mpartă %iua (n o

pri!ind la ceas #i di!i%,nd timpul& 4stfel$ (n c,i!a ani$ lumea a/unse (nstărită #i bo)ată&4tunci c,nd su!eranul muri$ bunii #i bo)aii săi supu#i doriră să (nale un monument care să păstre

amintirea su!eranului&Şi$ cum orolo)iul era simbolul bunătăii re)elui$ #i i%!orul bo)ăiei lor$ se ),ndiră să construiască

/urul acestuia un templu minunat$ cu o frumoasă cupolă de aur&4tunci c,nd templul fu terminat$ #i cupola acoperi orolo)iul$ e!ident că ra%ele de soare nu mai pute

a/un)e la el&



4cel fir de umbră care$ datorită soarelui$ (nsemnase p,nă atunci timpul pentru oameni$ desi)ur piodată cu punctul de orientare pe care (l constituia orolo)iul (nsu#i&

Unii dintre oameni (ncetară să mai fie punctuali$ alii nu"#i păstrară preci%ia$ alii (ncă (#i pierdus,r)uina& Fiecare o luă pe calea sa$ fără a mai ine seama de cei din /ur& Şi (ntrea)a (mpărăie că%u (n para)ină

4nteresant, nu-i aşa) $ar oare nu facem şi noi acelaşi lucru astă(i, închi(ându-l pe $umne(eu ca în

un mu(eu şi transformându-l în pa(nic de cimitir)Leul !e piatrăEra odată un ele! (n !,rstă de #aptespre%ece ani care !isă că un leu (l de!ora cu colii săi ascuii&4 doua %i de dimineaă$ plecă (mpreună cu cole)ii săi de clasă (ntr"o ecursie (ntr"un ora# necunoscut$

care (nsă nu a!ea de ce să se teamă că !a da de !reun leu&Înfrico#at totu#i de acel !is$ t,nărul se (ndreptă spre o biserică& 4/uns (n piaa unde se ridica aceasta$ %

un leu de piatră care răcnea spre cer cu )ura lar) desc+isă&" 4$ uite leul care mă m,nca a%i noapte0 2e po!esti to!ară#ilor săi !isul& 4poi$ pentru a le demonstra că nu credea (n !ise$ se apropie r,%,nd de leu&" 5ă recuno#ti$ leule. >ai$ de#teptarea0 *escle#tea%ă"i colii #i (n#facă"mă de poi0Şi$ %ic,nd acestea$ (#i !,r( p,nă la cot m,na (n )ura lui&&&

@ipă (nsă de durere #i cu teamă$ sco,ndu"#i iute m,na (ns,n)erată de acolo #i că%,nd la păm,nt&Un scorpion uria# care se aciuase (n )ura leului de piatră (i străpunsese m,na cu acul său (n!eninat& /ot să mă opresc din băut când am chef. cum doi ani m-am lăsat de fumat, dându-mi seama că era

obicei costisitor şi că nu merita. 5u sunt deloc dependentă. Se întâmplă să nu iau nici o do(ă câte şase luni> când iau, ce mare lucru) îmi pare că nu-i mare scofală să evade( uneori, e chiar frumos. 5u-i ceva dneînţeles. 'amenilor le place să e3agere(e în ceea ce priveşte consecinţele...

IennG, 89 a6cu o săptămână înainte de a muri din cau(e unei suprado(

Mig!alulÎnalt #i puternic$ drept #i cu coroana spre cer$ un mi)dal domina li!ada&Era fericit atunci c,nd ele)anii cocori sau distin#ii pii)oi opăiau pe ramurile sale1 primea cu dra)

sine sticleii$ pri!i)+etorile sau alte păsări c,ntătoare&Într"o %i (nsă$ pe una dintre cren)ile sale se a#e%ă o pupă%ă& 'asărea plecă urec+ea la %)omotele !eneau de sub scoara copacului #i (#i dădu seama că acolo mi#unau o mulime de lar!e mici$ dar )ustoase& !,r( a#adar ciocul lun) #i curb (n trunc+iul mi)dalului$ (ncep,nd să scoată de acolo lar!ele #i să le măn,ce&

5i)dalul nostru se cufundă (n tristee& Nenorocita aceea de pasăre care (i ciop,rea scoara$ distru),ndu"i frumuseea$ era c+iar nesuferită&5inunatul mi)dal făcu tot ce (i stătea (n putină pentru a alun)a pupă%a$ care (n fine$ (ntr"o bună %i

luă %borul de acolo&*in clipa aceea lar!ele (ncepură să crească #i să se (nmulească$ p,nă ce in!adară (ntre) trunc+iul&Şi atunci fu de a/uns o pală de !,nt pentru ca or)oliosul mi)dal sa fie dobor,t la păm,nt& $acă te bate cineva la cap, subliniindu-ţi defectele şi lipsurile, nu te înfuria. 2ulţumeşte-i.-a sarea (n bucateEra odată un re)e care purta numele de >enric cel (nelept& El a!ea trei fiice: 4lba$ Bettina #i -arlot

*intre toate$ re)ele o iubea mai mult pe -arlotta$ de#i ascundea acest lucru& -um (nsă nu putea să alea)ă caurma#ă la tron dec,t pe una dintre ele$ le c+emă pe toate trei #i le (ntrebă:

" -,t de mult mă iubii$ fetele mele dra)i. -ea mai mare dintre ele răspunse:" Tată$ eu te iubesc ca lumina %ilei$ ca soarele care dă !iaă plantelor& Tu e#ti lumina oc+ilor mei05ulumit de răspuns$ re)ele o a#e%ă pe 4lba la dreapta sa$ c+em,ndu"#i apoi cea de"a doua fiică& Betti

%ise #i ea:" Tată$ eu te iubesc ca pe cea mai mare comoară din lume$ pentru că (nelepciunea ta este mai de pre

toate nestematele& Tu e#ti comoara mea0'reamă)ulit de lauda fiicei sale$ re)ele o a#e%ă pe Bettina de"a st,n)a sa& 4poi o c+emă pe -arlotta&



" *ar tu$ fiica mea$ c,t de tare mă iube#ti. o (ntrebă cu bl,ndee&Fata (l pri!i drept (n oc+i #i răspunse fără a #o!ăi:" Tată$ eu te iubesc ca sarea"n bucate0 Re)ele rămase mut:" -e ai %is." Tată$ eu te iubesc ca sarea"n bucate0 Re)ele se (nfurie tare de tot:

" Obră%nicătură0 -um (ndră%ne#ti tu$ lumina oc+ilor mei să"mi !orbe#ti astfel. 'leacă de la mine0 alun) #i te de%mo#tenesc0Sărmana -arlotta$ pl,n),nd cu amar$ părăsi castelul #i (mpărăia tatălui său& 'rimi de lucru la bucătă

(n castelul re)elui !ecin #i$ cum era frumoasă$ bună #i +arnică$ (n cur,nd de!eni mai mare peste bucătare)elui&

Într"o %i$ la palat !eni re)ele >enric& -u toii %iceau că era tare trist #i (nsin)urat& 4!usese trei fiice$ dcea dint,i fu)ise cu un menestrel de departe$ a doua plecase (ntr"o ară (ndepărtată (n căutarea norocului$ iar me%ină o alun)ase de la sine&&&

-arlotta (#i recunoscu pe dată tatăl& Se duse la bucătărie #i )ăti acele feluri de m,ncare pe care le făccel mai bine& Însă$ (n loc să pună sare (n ele$ puse %a+ăr&

5asa se transformă (n balamuc: fiecare$ )ust,nd$ scuipa (mbucătura (napoi (n farfurie$ fără a se ),ndi

nu se cu!ine&Re)ele$ ro#u de furie$ o c+emă la el pe bucătăreasă&Buna -arlotta se (nfăi#ă #i %ise cu bl,ndee:" 4cum multă !reme$ tatăl meu m"a alun)at de la el pentru că am %is că (l iubesc ca sarea care dă )u

bucatelor& 4stfel$ ca să"i fiu pe plac$ am pus (n m,ncare %a+ăr (n loc de sare& Re)ele >enric se ridică a!,lacrimi (n oc+i&

" -u (nelepciune ai )răit$ fata mea& 3artă"mă #i prime#te de la mine coroana&Se făcu ospă mare #i toată lumea pl,nse de bucurie$ iar lacrimile erau #i ele sărate$ după cum sp

cronicile !remii&< +oi sunteţi sarea pământului

62atei J, 8

iro#raţiaUn ?udecător$ 5embru al -urii Supreme$ #edea pe malul unui r,u c,nd se apropie de el un -ălător c%ise:

" 4# dori să trec dincolo& 'ot să folosesc această barcă." *a$ i se răspunse$ este barca mea& -ălătorul (i mulumi #i$ (mpin),nd barca la apă$ urcă (n ea #i po

să !,slească& Însă barca se scufundă #i el se (necă&" Om fără de inimă$ (i %ise indi)nat Unul care asistase la această scenă$ de ce nu i"ai %is că barca ta e

)ăurită." 'entru că nu m"a (ntrebat nimic (n le)ătură cu starea bărcii$ %ise marele ?urist&

84& Bierc< +ai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici1 Că daţi (eciuială din i(mă, din mărar şi din chimen, d

aţi lăsat părţile mai grele ale Eegii% #udecata, mila şi credinţa> pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să le lăsaţi. *

62atei @A, @A;. & Euaţi aminte şi feriţi-vă de aluatul fariseilor şi al saducheilor. *62atei 8B,

$elul %n #are spunem lu#rurileÎntr"o dimineaă$ a#a cum se (nt,mpla adesea$ califul >arun al"Ras+id c+emă la sine un )+icitor #

po!esti !isul său:" Se făcea că (mi cădeau dinii unul c,te unul #i că$ (n cele din urmă am rămas cu totul #tirb& -e %

despre aceasta." Stăp,ne$ nu e de bine& 7isul se tălmăce#te a#a: părinii tăi !or muri (naintea ta #i tu !ei răm,ne sin)u

(i %ise )+icitorul&



-aliful se (ntrista tare #i se (nfurie p,nă (ntr"at,t (nc,t (i porunci (n!ăatului să nu"i mai iasă (n cale& po!esti a#adar !isul (ncă unui ma)&

4cesta (i răspunse:" Stăp,ne$ este un !is bun& 4cest !is arată că tu !ei a!ea o !iaă lun)ă$ că !ei trăi mai mult dec,t părin

tăi #i muli apropiai0

-aliful nostru$ deplin mulumit$ %ise:" -e !is frumos0Şi (i dădu o sută de dinari (n!ăatului care (l tălmăcise at,t de bine& 4poi (#i c+emă !i%irul #i (i porun

să"l caute pe cel dint,i )+icitor pentru a"i cere iertare că fusese astfel alun)at de la palat& *e fapt$ cel dint,idescoperise acela#i lucru$ spun,nd (nsă lucrurile (ntr"un fel )re#it&

Chiar şi cel mai usturător adevăr se poate spune într-un fel plăcut. mabilitatea este înţelepciuninimii.

'uprins'e aripile !,ntului5inunea2umina5ă)arul #i flautul4r trebuiÎnt,lnirea*orinaBurdufulO prietenie )rea4crobatulFelul (n care iube#te *umne%eu-ei trei copii2anul #i piepteneleTrandafirul albastruUceniculBinecu!,ntarea@apul ispă#itor O %i frumoasă2a sf,r#itul lumii-e este mai de pre'iatra preioasă2ocul de pe urmă5icuul #urubEemplul4t,ta doar 3spitaBambusulOaia4si)urarea-,#ti)ul'oteca5isiuneaSărbătoarea creaieiOrolo)iul solar 2eul de piatră



5i)dalul-a sarea (n bucateBirocraiaFelul (n care spunem lucrurile

bruno ferrero - doar vantul o stie

Documents