bruno ferrero - cercuri in apab

7/24/2019 Bruno Ferrero - Cercuri in Apab

http://slidepdf.com/reader/full/bruno-ferrero-cercuri-in-apab 1/19

BRUNO FERRERO

Cercuri în apă

(Istorioare pentru suflet)

Traducerea din limba italiană:Simona tefana !etea

Doar o poamăEle"teul #ncremenise "i era absolut nemi"cat #n căldura $erii% St&nd "i lene$ind pe o frun'ă de nufăr

broscoi urmărea din pri$iri o insectă cu picioare luni care plutea necuetată pe suprafa*a apei: #n cur&nd a$să a+ună #n ra'a sa iar el nu a$ea dec&t să ca"te ura pentru a o #n"făca% ,e$a mai #ncolo o altă minuscuinsectă ac$atică un *&n*ărel pri$ea #ndurerat la o ra'ioasă *&n*ari că: nu #ndră'nea să-i declare iubirea sa "i mul*umea să o admire din depărtare%

.e mal la c&*i$a centimetri de apă o floricică - at&t de mică #nc&t aproape nu se $edea - stătea să moa

din lipsă de ume'eală% Nu i'butea nicicum să a+ună la apă de"i aceasta era at&t de aproape% /"i sleise cu torădăcinile de at&ta efort%O musculi*ă #nsă stătea să se #nece%,ă'use din neaten*ie #n ele"teu% 0e acum aripioarele sale se #nreunaseră "i nu mai i'butea să se ridi

Era c&t pe ce să fie #n1i*ită de apă% Un 'ar'ăr #"i #ntindea crenile deasupra ele"teului% 2a capătul celei mluni ramuri a acestuia care a+unea aproape p&nă la mi+locul apei o 'b&rcită poamă de culoare #nc1isă foacoaptă se desprinse "i că'u #n ele"teu%

Se au'i o bufnitură surdă aproape de nedeslu"it din pricina 'um'etului insectelor% 0ar #n clipa #n c poama că'u #n apă cu un fel de solemnitate asemeni unui boboc ce #nflore"te apa #ncepu să $ibre'e #n cercucare se nă"teau unul după altul%%%

Insecta cu picioare luni fu atinsă de acea undă "i dusă departe de ra'a d3 atac a broscoiului%

4&n*ărelul fu #mpins către *&n*ărică "i se lo$i de ea% /"i cerură scu'e "i se #ndrăostiră unul de altul%,el dint&i cerc ie"i peste mal "i un $al de apă #nc1isă la culoare se $ărsă peste micu*a floare care priniară"i $ia*ă%

,el de-al doilea cerc de apă ridică musculi*a "i o aruncă pe un fir de iarbă de pe mal unde aripioaresale putură să se usuce%

,&te $ie*i nu au sc1imbat ni"te ne#nsemnate cercuri #n apă% Nici aceste povestioare nu sunt altceva decât nişte biete cercuri în apă, dar cine ştie...

Ochiul dulgherului/ntr-un sat era odată cu multă $reme #n urmă un dul1er care a$ea un atelier% /ntr-o bună 'i #n timp

me"terul lipsea uneltele sale *inură mare sfat%Se sfătuiră $iu "i #ndelun ba c1iar se ciondăniră un pic% 5oiau să scoată unele unelte din cinstita l

adunare%Unul dintre ele cu$&ntă:- Se cade să-6 alunăm pe f&rtatul Ferăstrău #ntruc&t mu"că "i ne face din*ii să scr&"nească% 7ai fio

ca el nu este nimica-n lume%Se $&r# #n $orbă "i altul:- Nu mai putem să o suferim #n mi+locul nostru pe surata Rindea: "i ea este tăioasă din fire "i c

meticuloasă a"a #nc&t smule toate a"c1iile care #i ies #n cale%- F&rtatul ,iocan - se ridică #ncă unul - are un fel de-a fi cam reu de suportat fiindcă e iute la m&nie%

'ice că este un bătău"% 2o$iturile sale ne#ncetate sunt supărătoare "i #i #nfurie pe to*i% Să-6 alunăm a"adar9- ,e să mai 'icem despre ,uie3 Oare poate cine$a trăi din pricina ascu*itelor ,uie3 Ba să plece de



noi9 2a fel "i .ila "i Ra"pelul% Să trăim alături de acestea este un ade$ărat c1in% Să alunăm "i laspapirulcărui noimă pare a fi doar aceea de a-i '&ria pe ceilal*i9

8stfel răiau #ntre ele cu tot mai mare #nflăcărare uneltele dul1erului% 5orbeau toate deodată% ,iocanar fi $rut să alune pila "i rindeaua care la r&ndu-le $oiau să '$&rle de acolo cuiele "i ciocanul "i a"a mdeparte% 2a sf&r"itul adunării to*i i-ar fi alunat pe to*i%

Sfatul fu #nsă pe nea"teptate #ntrerupt de sosirea dul1erului% Toate uneltele tăcură c&nd #l $ă'uapropiindu-se de te+1eaua la care lucra #ndeob"te%Omul nostru luă o sc&ndură "i o tăie cu Ferăstrăul mu"cător% O dete pe Rindeaua care smule to

a"c1iile% Surata Secure care lo$e"te cu cru'ime f&rtatul Ra"pel cu limba aspră f&rtatul laspapir care ră'uie""i '&rie fură de #ndată "i ele puse la treabă%

0ul1erul nostru luă apoi suratele ,uie #mpunsătoare din fire "i pe f&rtatul ,iocan care i'be"telo$e"te%

Slu+indu-se de toate uneltele sale #ndărătnice făcu un leănel - un leaăn nespus de frumos ata primească #n el un copila" ce a$ea să se nască ata să #mbră*i"e'e 5ia*a%

Dumnezeu ne priveşte cu ochiul dulgherului.

MânaUn copil făcuse cumpărăturile a căror ri+ă i-o #ncredin*ase mama% Făcuse totul bine "i cu foarte maaten*ie% .entru a-6 răsplăti $&n'ătorul de la dro1erie luă dintr-un raft o cutie mare de bomboane o desc1isei-o #nfă*i"ă copilului%

- Ia micu*ule9,opilul luă o bomboană dar $&n'ătorul #l #ncura+a:- Ia c&te #*i #ncap #n m&nu*ă% ,opilul făcu oc1i mari "i #l pri$i%- .ăi%%% atunci ia tu #n locul meu9- 0e ce3- .entru că ai m&na mai mare% Atunci când ne rugăm, să nu ne măsurăm cererile după micimea credinţei noastre. Să ne amintim do

că mâna lui Dumnezeu este mai mare.Du-te tu în locul meuUn bărbat a$ea obiceiul de a-i spune următoarele so*iei sale #n fiecare duminică diminea*a:- 0u-te tu la biserică "i roaă-te pentru am&ndoi%Iar prietenilor le spunea:- Nu este ca'ul să mă duc la biserică; se duce so*ia mea pentru am&ndoi%/ntr-o noapte bărbatul acela a$u un $is% Se afla #mpreună cu so*ia sa #n fa*a por*ii .aradisului "i a"tep

să intre%.oarta se desc1ise #nceti"or "i au'i un las care #i spunea so*iei sale:- .o*i să intri pentru am&ndoi% Femeia intră iar poarta se #nc1ise% Omul se #ntrista #n a"a 1al #nc&t

tre'i% Nu pu*ină fu #nsă uimirea so*iei atunci c&nd #n duminica următoare la $remea 2itur1iei se pomeni $ine la ea so*ul său "i #i spune:

- 8'i $in cu tine la biserică% u, eu, eu, Doamne, eu sunt cel care are nevoie de rugăciune, u, eu, eu, Doamne, eu sunt şi am nevoie de rugăciune! Nu mama sau tatăl meu, ci eu, Doamne,am nevoie de rugăciune. Nu mama sau tatăl meu, ci eu, Doamne,am nevoie de rugăciune. Nu diaconul sau stăpânul meu, ci eu, Doamne,am nevoie de rugăciune. Nu diaconul sau stăpânul meu, ci eu, Doamne,



am nevoie de rugăciune. u, eu, eu, Doamne, eu sunt cel care are nevoie de rugăciune, u, eu, eu, Doamne, eu sunt şi am nevoie de rugăciune.

"din cântecele tradiţionale ale negrilo

O mamă specială5-a*i #ntrebat $reodată cum sunt alese mamele care urmea'ă să aibă copii 1andicapa*i3 Eu #mi #nc1ip

că 0umne'eu #i instruie"te pe #neri #n acest sens; ace"tia #nscriu tot ceea ce le spune #ntr-un reistru uria"%- 8rmstron Bet1 băiat% Sf&nt protector - 7atei% Foerst 7ar+orie fată% Sf&ntă protectoare - ,ecil

Rutlee ,arrie emeni% Sf&nt protector%%% să 'icem erald% El este obi"nuit cu o credin*ă slabă%/n fine El roste"te către alt #ner un nume "i sur&de:- 8cesteia să-i dăm un copil 1andicapat #nerul se miră%- 0e ce tocmai ei 0oamne3 Este at&t de fericită%- E<act răspunde 0umne'eu '&mbind% 8" putea oare să dau un copil 1andicapat unei femei căreia

este străină bucuria3 8ceasta ar fi o cru'ime%- 0ar are destulă răbdare oare3 #ntreabă #nerul%- Nu $reau să aibă prea multă răbdare pentru că altminteri s-ar cufunda #ntr-un ocean de triste*e "i

#ncepe să se autocompătimească% Odată ce $a trece peste "oc "i resentimente cu siuran*ă o $a scoate la liman- 0ar 0oamne mă tem că femeia aceea nici măcar nu crede #n Tine%0umne'eu sur&se:- Nu are importan*ă% 8m eu ri+ă de asta% Femeia aceea este potri$ită% 8re eoismul necesar%/nerului i se tăie răsuflarea%- Eoism3 .ăi este acesta o $irtute3 0umne'eu consim*i%- 0acă nu $a fi #n stare să se #ndepărte'e uneori de copilul său nu $a putea supra$ie*ui% 0

aceasta este femeia pe care o $oi binecu$&nta cu un copil mai pu*in desă$&r"it% Ea #ncă nu-"i dă seama

aceasta dar $a fi de in$idiat% Nu $a a$ea nici o siuran*ă% Nu $a considera că un simplu pas este lucru de nim8tunci c&nd copila"ul $a spune pentru prima dată =mamă> $a fi martoră a unui miracol "i $a "ti acest luc8tunci c&nd $a $orbi fiului său orb despre un copac sau un apus de soare ea $a pri$i crea*ia a"a cum pu*ini "să o facă% 8m să-i dau darul de a $edea clar lucrurile pe care doar Eu le $ăd - necunoa"terea cru'ime pre+udecata - "i acela de a se ridica asupra a toate acestea% Ea nu $a fi niciodată sinură% Eu #i $oi sta alăturifiecare clipă "i 'i a $ie*ii sale pentru că ea $a face ceea ce a" face Eu #nsumi "i cum a" face-o Eu%

- i cine $a fi sf&ntul protector3 /ntrebă #nerul%0umne'eu sur&se:- /i $a fi de a+uns o olindă%

(ErmaBombeCuiulUn neu*ător se tocmise bine la t&r% /"i $&nduse toată marfa "i a$ea puna doldora de albeni "i arin,uetat $oia să se #ntoarcă acasă #nainte de căderea nop*ii a"a #nc&t se 1otăr# să o pornească iute

drum% .use bine puna #n desaa de la "aua calului "i apoi #ncalecă "i o luă la alop%.e la amia'ă poposi #ntr-o cetate% Fierarul care #i potco$ise calul *in&ndu-6 de 1ă*uri #i atrase aten

asupra unui nimic:- Stăp&ne lipse"te un cui de la potcoa$a calului la piciorul st&n din spate9- 2asă asta - i'bucni neu*ătorul - $a mai *ine potcoa$a "ase le1e c&t mai am de făcut% Sunt cam 'ori/n toiul după-amie'ii neu*ătorul poposi la un 1an "i ceru o măsură de o$ă' pentru calul său% Slua de

ra+duri #i spuse:- Stăp&ne calului domniei $oastre #i lipse"te un cui de la potcoa$ă la piciorul st&n din spate9 0a

pofti*i #l potco$esc #ndată%



- Nu nu 'ise neu*ătorul nostru sunt tare răbit "i animalul $a mai putea face două le1e c&te au mrămas din drumul meu%

Sări iar pe "a "i #"i $ă'u de drum dar la pu*ină $reme calul #ncepu să "c1iopăte'e% .este pu*in #ncepuse clatine de-a dreptul% i iar peste pu*in că'u de-a dreptul "i #"i fr&nse un picior% 8stfel neu*ătorul se $ăne$oit să #l părăsească% /"i puse desaa pe spate "i mer&nd #l prinse noaptea tocmai c&nd trecea printr-

codru plin de prime+dii; #l +efuiră doi t&l1ari de tot ce a$ea astfel #nc&t a+unse acasă #n 'ori 'drobit de obosea"i #nfuriat%- i totul din pricina unui amăr&t de cui 'ise el% $anţurile nu asigură unitatea unei căsnicii. Nişte %irişoare, sute de %ire subţirele îi leagă pe soţi de

lungul anilor. Atâtea şi atâtea %ire 'de nimic(. Adesea suntem însă %oarte zoriţi şi le %rângem unul câte unul. asta până când se produce dezastrul.

De ce alergi?0e la fereastra sa care dădea spre t&r #n$ă*ătorul #l $ă'u pe unul dintre discipolii săi pe nume @ai?

care umbla #n rabă foarte ocupat%/l c1emă "i-6 pofti să i se alăture%

- @ai?el ai pri$it #n diminea*a asta cerul3- Nu /n$ă*ătorule%- 0ar drumul @ai?el3 0rumul l-ai $ă'ut #n diminea*a asta3- 0a #n$ă*ătorule%- i acum #l $e'i "i acum3- 0a #n$ă*ătorule #l $ăd%- Spune-mi ce $e'i%- Oameni cai căru*e neu*ători care sunt 'ori*i *ărani care se #nfierb&ntă bărba*i "i femei care $in

mer iată ce $ăd%- @ai?el @ai?el - #l do+eni cu #năduin*ă #n$ă*ătorul - peste cinci'eci de ani peste al*i cinci'eci mai

$or un drum "i un t&r ca acestea%

7ai fi-$or "i animale de trac*iune care să ducă al*i "i al*i neu*ători care $or $inde sau cumpăra al*ial*i cai% Eu #nsă nu $oi mai fi aici "i nici tu nu mai fi-$ei% 0e aceea te #ntreb @ai?el la ce bun să aleri dacă nmăcar n-ai $reme să pri$e"ti cerul3

Noi am privit oare cerul în dimineaţa asta*

DatoriaUn om foarte boat a$ea o mul*ime de datornici% ,&nd fu destul de #naintat #n $&rstă #ntr-o bună 'i

c1emă la sine pe unii dintre cei care #i datorau mai mult "i le spuse:- 0acă nu pute*i să-mi da*i c1iar astă'i #napoi ceea ce #mi datora*i "i #n sc1imb #mi +ura*i pe ce a$e*i m

sf&nt că $ă $e*i plăti datoriile #n $ia*a $iitoare eu am să ard poli*ele pe care mi le-a*i semnat%,el dint&i datornic #i datora o sumă mică% Se prinse că #n $ia*a $iitoare a$ea să primească a fi ca

creditorului său "i a-6 duce #n alop unde $a $oi%Bătr&nul nostru acceptă oferta "i arse 1&rtia care $ădea datoria acestuia%,el de-al doilea debitor #i datora o sumă mai mare "i făădui:- Eu sunt ata să de$in #n cealaltă $ia*ă boul tău% 5oi trae la plu pentru a-*i ara c&mpul "i $oi du

carele cu f&n "i astfel #mi $oi plăti datoria%Bătr&nul nostru acceptă "i arse poli*ele celui de-al doilea datornic%,el din urmă rămăsese un om care a$ea la el o uria"ă datorie%- .entru a-mi plăti datoria - 'ise el A #n $ia*a $iitoare am să fiu tatăl tău%Bătr&nul nostru se #nfurie apri #n"facă un baston "i c&t pe ce să-6 lo$ească pe nerespectuosul debitor8cesta #l opri 'ic&ndu-i:- 0ă-mi $oie #nainte de a mă bate să te lămuresc de ce am spus asta% 0atoria mea este uria"ă "i



siuran*ă nu pot să mi-o ac1it de$enind un simplu bou sau un biet cal% Sunt ata să-*i fiu tată% 8stfel $oi lucra"i noapte pentru tine te $oi ocroti c&t $ei fi mic "i $oi $e1ea asupră-*i p&nă c&nd $ei cre"te% 5oi face orsacrificiu #mi $oi da c1iar "i $ia*a pentru ca *ie să nu-*i lipsească nimic iar - la moarte - #*i $oi lăsa to boă*iile pe care le $oi fi adunat% Nu este oare aceasta mai mult dec&t dacă a" face pe boul sau calul pentru tin Nu *i-am făcut oare o ofertă bună pentru plata datoriei mele3

+ %iică se întoarse spre mama ei %ăcând o %igură otrăvită şi eclamă-& Dacă îţi dau atâta bătaie de cap de ce m&ai mai adus pe lume* ama se întrista un pic, dar %ata avea dreptate. A hotărî să avem un copil înseamnă a contracta %aţă de acea persoană cea mai înaltă datorie din câ

pot eista pe lume.+are este ceva mai măreţ decât a spune cuiva care încă nu eistă- 'De acum încolo tu vei eista pent

că o vreau eu(*

ProgresulUn e<plorator străbătea uria"ele păduri ale 8ma'oniei #n 8merica de Sud%,ăuta oarece 'ăcăminte de petrol "i era foarte răbit% /n primele 'ile indienii pe care #i ana+ase ca

#nso*itori se adaptară la mersul rapid "i nelini"tit pe care albul dorea să-6 imprime tuturor lucrurilor%0ar #n diminea*a celei de-a treia 'i se opriră tăcu*i "i rămaseră nemi"ca*i cu un aer #ntru totul absent%Era lucru $ădit că nu a$eau de &nd să mai pornească la drum%.ier'&ndu-"i răbdarea e<ploratorul nostru arătă spre ceas "i cu esturi răitoare #ncercă să-6 facă

#n*eleaă pe cel ce era căpetenia #nso*itorilor că era necesar să se urnească din loc pentru că timpul trecea%- ,u neputin*ă răspunse acesta lini"tit% Oamenii au umblat prea repede "i acum a"teaptă ca sufletul

să-i a+ună din urmă%+amenii de azi sunt tot mai rapizi. Dar sunt şi neliniştiţi, distraţi şi ne%ericiţi. Aceasta pentru că su%le

lor a rămas undeva în urmă şi nu&i mai poate a/unge.

Rugăciunea

=0raă .runcule Isus #*i mul*umesc pentru fră*iorul meu dar eu #*i cerusem #n ruăciune un c&ine% tău Fabri'io%> Andrei nu avea decât o singură dorinţă, aceea de a primi o bicicletă, şi anume acea bicicletă galbe

cu multe accesorii pe care o văzuse într&o vitrină din oraş. Nu mai putea să şi&o scoată din minte. 0edea acbicicletă şi în vis, şi în cacaoa de dimineaţă, şi în portretul lui 1arol cel are zugrăvit în manual.

Dar mama lui Andrei avea atâtea altele de achitat şi cheltuielile creşteau zi de zi. 1u siguranţa nu ar putut cumpăra o bicicletă atât de scumpă ca aceea pe care o visa el.

Andrei ştia greutăţile mamei sale şi, de aceea, se hotărî să&i ceară bicicleta ca dar de 1răciun direct Dumnezeu. 2n %iecare seară, Andrei adăuga la rugăciunea sa următoarele cuvinte- ' Adu&ţi aminte să&mi dbicicleta cea galbenă de 1răciun. Amin. 3

2n %iecare seară, mama îl auzea pe Andrei cum se ruga pentru a primi bicicleta cea galbenă şi în %ieca seară clătina cu tristeţe din cap. ama ştia că pentru Andrei 1răciunul va %i o zi cu multă durere. 4icicleavea să lipsească, iar copilul avea să %ie tare dezamăgit.

Sosi şi 1răciunul şi, %ireşte, Andrei nu primi nici o bicicletă.Seara, copilul îngenunche ca de obicei lângă pătuţ pentru a&şi spune rugăciunile.& Andrei & îi spuse cu blândeţe mama & credea trebuie să %ii nemulţumit pentru %aptul că nu ai prim

bicicleta ca dar de 1răciun. Sper însă că nu eşti supărat pe Dumnezeu pentru că nu a răspuns la rugăciuntale.

Andrei îşi privi mămica.& Ah, nu, mămico. Nu sunt supărat pe Dumnezeu. l a răspuns la rugăciunile mele, spunând ' nu 3.



ProblemaUn e$reu bun sosi #n fuă la rabinul său "i e<clamă:- /n$ă*ătorule s-a #nt&mplat un lucru #nro'itor% Fiul meu $rea să se căsătorească cu o cre"tină9- Ei fiul tău%%% răspunse rabinul% Uită-te "i tu la mine "i la fiul meu% Eu sunt capul comunită

lumea ne ia pe mine "i familia mea drept e<emplu iar fiul meu dore"te "i el să se căsătorească cu o cre"tină "i

primească bote'ul%E$reul nostru tăcu o clipă un pic nelămurit "i apoi 'ise%- 8tunci c&nd au probleme to*i $in la tine; dar tu ce faci c&nd ai o problemă a"a mare ca aceas

,ui i te adrese'i3- ,e-ai $rea să fac3 7-am adresat lui 0umne'eu%- i%%% ce a spus 0umne'eu3- 0umne'eu mi-a 'is: =Ei fiul tău%%%> răspunse rabinul% =Uită-te "i tu la al meu9> Acesta este miezul tainei întrupării- Dumnezeu ne zice- ' )i u...(

Legenda crocodiluluiSe spune că 8?i a1u? fusese o căpetenie puternică dar apoi - ca toată lumea - #mbătr&ni "i

momentul #n care se petrece po$estea noastră c1ipul i se 'b&rcise părul #i #ncărun*ise de$enise nesiur pe etremura din tot trupul%,opiii săi erau mari se căsătoriseră "i #"i părăsiseră tatăl% 8bia dacă #i aduceau de m&ncare% Bătr&nul

mai putea să se mi"te "i fiii săi #i aduceau #n fiecare 'i resturile ce cădeau de la masa lor% i erau tanemul*umi*i de faptul că #mbătr&nea mereu "i nu se 1otăra să moară odată%

0ar 8?i a1u? se aă*ase parcă cu #ncăpă*&nare de $ia*ă% /"i petrecea 'ilele pe malul r&ului "e'&nd un bolo$an plat% 7edita mereu iar capul său de om $enerabil se clătina sub ra'ele soarelui% .rospe*imea apefăcea să mai uite de durere "i slăbiciune%

Iar $remea trecea%0e acum bătr&nul răm&nea ne#ntrerupt pe malul r&ului% Fiii săi nu mai $eneau să-6 cercete'e iar nepo

- dacă $eneau la r&u ca să se +oace pe sub copaci - aruncau #n el cu pietre% 8?i a1u? pri$ea la ei fără a

pl&ne% Trupul său se #ntări% /ncet-#ncet "i pe nesim*ite el se presc1imbă% !b&rciturile pielii sale se transform#n sol'i pielea sa se #năspri "i se făcu lucioasă%7&inile "i picioarele sale c1ircite #ntrem&ndu-se #"i recăpătară mu"c1ii "i puterea cu toate că

scurtară% ,apul său de c&t stătuse lipit de piatră se turti% Oc1ii săi de at&ta c&t a"teptaseră $enirea copiilaproape că ie"iră din orbite% 7ăselele sale crescură mai mari din*ii se ascu*iră din nou%

Fiii lui 8?i a1u? se #nro'iră $ă'&ndu-"i tatăl astfel presc1imbat "i #l poftiră să intre din nou #n casă%- .rea t&r'iu le răspunse bătr&nul% 5ouă nu $-a fost milă de mine pe c&nd eram un biet bătr&n

tremura% 8cum sunt o altă făptură% Nu mai apar*in familiei $oastre% 5oi sălă"lui #n r&u "i urma"ii mei $ornesătui "i cu măselele lor $or putea să-i 'drobească pe oameni iar eu am să le #nădui să $ă de$ore'e pe $oi copiii $o"tri "i pe copiii copiilor $o"tri%

8stfel răi 8?i a1u? pe malul #nsorit al r&ului - 8?i a1u? bătr&nul care nu a$ea parte de iubire cas-a #mbrăcat #n piele tare pentru a nu mai trebui să sufere #mpietrirea inimii copiilor "i care a de$e#nfrico"ător pentru că ace"tia nu-6 mai socoteau om%

8stfel a apărut crocodilul%'Asprimea bătrânilor ascute dinţii tinerilor, iar asprimea tinerilor5ace din bătrâni nişte crocodili.(

"6roverb din 4orne

JurământulUn #mpărat c1ine' din $ec1ime a făcut #ntr-o bună 'i un +urăm&nt solemn:- /i $oi cuceri pe to*i du"manii mei "i #i $oi aluna din #mpără*ia mea%,e$a $reme mai t&r'iu supu"ii săi #l $ă'ură cu uimire pe #mpărat plimb&ndu-se prin rădinile sale

bra* cu cei mai mari du"mani ai săi r&'&nd "i lumind cu ei%



- 0ar%%% /l #ntrebă mirat unul dintre curtenii săi nu ai +urat tu că #i $ei aluna din #mpără*ia ta pe tdu"manii tăi3

- 0e fapt asta am "i făcut răspunse #mpăratul% I-am transformat pe to*i #n prieteni%7n om se hotărâse să aran/eze un pic spaţiul verde din %aţa căsuţei sale, trans%ormându&l într&un cov

verde după moda englezească. Dedica gazonului toate clipele sale libere. Aproape reuşise, când descoperi în

o primăvară că printre %irele de iarbă crescuseră nişte păpădii, de un galben strălucitor.Se grăbi să le smulgă pe dată. Dar, a doua zi, alte două %lori galbene răzbăteau din iarba verde.1umpără un erbicid puternic. Dar nu rezolvă nimic cu el. Din acea clipă, viaţa sa se trans%ormă într&o continuă luptă împotriva încăpăţânatelor %lori galben

care în %iecare primăvară erau tot mai numeroase.- +are ce&aş mai putea %ace* i se adresă el descura/at soţiei sale.- De ce nu încerci să le îndrăgeşti* îi răspunse liniştită aceasta.+mul nostru încercă. După o vreme, acele %loricele strălucitoare a%late în verdele ca smaraldul al ier

începură să&i pară rodul muncii unui artist. Din acea clipă trăi %ericit.1âte persoane nu te irită... De ce nu încerci să le iubeşti*

Mâinile curate0upă moarte un om se #nfă*i"ă #n fa*a 0omnului% ,u multă m&ndrie el #i arătă m&inile sale:- 0oamne uită-te c&t sunt de curate m&inile mele90omnul #i '&mbi dar cu o umbră de triste*e "i #i spuse:- Este ade$ărat dar sunt "i oale%Scriitorul rus Dostoievs8i istoriseşte povestea unei doamne care era bogată, dar şi %oarte zgârci

aceasta, de îndată ce a murit, s&a pomenit în %aţa unui drăcuşor care a azvârlit&o în aprigul %oc al iadulu 2ngerul ei păzitor începu să se gândească cu disperare dacă nu eista cumva vreun motiv pentru care să poa %i salvată. 2n %ine, îşi aminti de un eveniment îndepărtat şi îi spuse lui Dumnezeu-

- 2ntr&o zi, această doamnă a dat o ceapă din grădina sa unui om sărac. Dumnezeu zise zâmbind cătînger-

- 4ine, datorită acelei cepe se va putea mântui. 9a ceapa şi apleacă&te asupra %ocului ast%el încdoamna să poată să se agate de ea şi ridic&o. Dacă această doamnă se va agăţa bine de singura sa %aptă bunva putea veni în :ai.

2ngerul se plecă atât cât izbuti asupra aprigului %oc şi strigă către %emeie-& ;aide iute, agaţă&te de ceapa asta. Asta şi %ăcu doamna şi de îndată începu să se înalţe spre cer. Dar un altul dintre cei condamnaţi se agăţă de poala hainei ei şi %u ridicat şi el! un alt păcătos se agă

la rându&i de piciorul acestuia şi urcă şi el. 2n curând, se %ormă un întreg şir de persoane care se înălţau sprai prinse de acea doamnă agăţată de ceapa pe care o ţinea îngerul.

Diavolii începură să&şi %acă gri/i, deoarece in%ernul pur şi simplu se golea cu atâţia oameni agăţaţi ceapă.

$ungul şir a/unse până aproape de poarta paradisului. Doamna era însă o zgârcită cum nu se m pomenise şi, când îşi dădu seama de prezenţa acelui şir de păcătoşi agăţat de poala hainei sale, strigă ieşind şi din %ire-

& 1eapa e a mea< Dor a mea< $ăsaţi&mă... act în acea clipă, ceapa se des%ăcu în mii de %oi, iar %emeia, împreună cu tot alaiul, căzu în aprig

%oc. 2n %aţa porţilor paradisului rămase doar îngerul păzitor, %oarte amărât.Să primim în mâinile noastre alte mâini şi să le strângem cu putere. Ne vom mântui doar împreună cu alţii sau nu ne vom mântui.



Lacul i gâteleEra odată #n col*i"orul unui *inut $erde "i nepoluat de la *ară un mic lac cu apă foarte limpede% Era

lac foarte mic aproape doar un ele"teu dar cerul se olindea #n apa sa pură "i #l presc1imba astfel #ntr-un locde basm #n inima pa+i"tilor%

Soarele 'ilei luna "i stelele nop*ii păreau că-"i dau #nt&lnire #n limpedea olindă a apei% Sălciile de

mal mararetele "i ierburile de pe coline se bucurau cu toate nespus de acea reflectare a cerului statornicită păm&nt; ea presc1imba acel uitat col*i"or de lume #ntr-o ade$ărată ură de rai%/ntr-o 'i #nsă sco*&nd *ipete "i f&lf&ind din aripi sosi pe malul lacului un c&rd de &"te rase "i aroan

Făc&nd mereu =a-a> "i $&r&ndu-"i ciocurile mari #n apă ele tulburară tăcerea "i pacea acelei olindircerului%

&"tele erau ni"te creaturi practice nu se &ndeau ele la "uieratul $&tului sau la strălucirea apei celimpe'i% .lon+ară #n apa lacului cu 'ecile "i #ncepură c1iar să se scufunde #n căutarea 1ranei% 7otto-ul lor eram&nca "i a se #nra"ă>% Se bălăciră făcură murdărie "i ălăie%

.este tot 'burau pene "i fuli% ,&rceii pe"ti"orii "i toate micu*ele $ie*uitoare ale lacului #ntr-o clipdispărură #n nesă*ioasele u"e ale nesătulelor &"te% Nisipul cel fin de la fund răscolit "i mi"cat din loc in$aapa% Ramurile frun'ele "i alele care filtrau apa lacului "i o păstrau curată fură #mpră"tiate%

.e seară c&nd tăcerea se a"ternu iară"i printre coline cea dint&i stea #n 'adar #"i căută căsu*a de păm&nt; nici luna nu i'buti să-"i olindească aici c1ipu-i de arint% 2acul era acum doar o #ntindere de m&l umirositoare "i lipsită de $ia*ă% Ele"eul murise%

5&ntul duse această $este norilor iar norii stelelor lunii "i soarelui% .rintre frun'ele sălciilor pl&nesticle*ii "i cioc&rliile% /n acel col*i"or de lume de la *ară cerul nu mai a$ea să se olindească%

2ntr&o seară, după o cină la care erau invitaţi nişte prieteni, mama îi spuse %etiţei sale să&şi zirugăciunea şi să se ducă la culcare. =etiţa ascultă şi, îngenunchiată lângă patul său, încercă să se roage. întoarse apoi să spună noapte bună. ama o întrebă-

- >i&ai spus rugăciunea*- Nu, nu am putut.- 1um nu ai putut* Du&te imediat de te roagă<1opila se întoarse în camera ei. După un minut apăru di nou.- i bine, ţi&ai spus rugăciunea*- Nu, mămico, nu am putut<- 1um aşa* ?i&mi şi mie de ce nu poţi<- Nu pot să mă liniştesc. Nu pot să ascult. =aceţi aici prea mult zgomot.1u toţii %acem prea mult zgomot.

Plutim cu to!ii.uternicul ree 7ilinda#i spuse bătr&nului preot:- Tu afirmi că un om care a #nfăptuit tot răul din lume de-a lunul $ie*ii sale care #nsă #nainte de a mu

#i cere iertare lui 0umne'eu se duce #n cer #n timp ce unul care a să$&r"it un sinur păcat "i nu se căie"te mer#n iad% 0ar este drept acest lucru3 O sută de păcate sunt mai u"oare dec&t unul sinur3

Bătr&nul preot #i răspunse reelui:- 0acă iau o pietricică numai a"a de mare "i o pun pe apă $a mere la fundul lacului sau $a pluti3- Se $a duce la fund răspunse reele%- 0ar dacă iau o sută de pietroaie le pun #ntr-o barcă "i #mpin barca #n mi+locul lacului se $or duce

fund sau $or pluti3- 5or pluti%- 8sta #nseamnă că o sută de pietre "i o barcă sunt mai u"oare dec&t o pietricică3Reele nu "tia ce să răspundă% Iar bătr&nul #i e<plică:- 8"a se #nt&mplă stăp&ne "i cu oamenii% ,1iar dacă a păcătuit mult un om care i se #ncredin*ea'ă

0umne'eu nu $a a+une #n iad%



/n sc1imb acela care păcătuie"te fie "i o sinură dată dar nu cere #ndurarea lui 0umne'eu $a fi pierdu

Pe ea"od/n 'iua nun*ii un prin* #"i tăcu intrarea #n cetatea de scaun alături de noua sa so*ie%,ei doi miri #naintau #ntr-o minunată calea"ca #n $reme ce pe marinea drumului mul*imea a"e'ată

două "iruri #i aclama%,&nd a+unseră #nsă #n pia*a dinaintea castelului tuturora le pieri raiul%.e un e"afod #nalt un t&l1ar era pe cale de a fi sp&n'urat% ,ondamnatului i se pusese de+a "treanul

&t%.rin*esa i'bucni #n lacrimi%.rin*ul #l #ntrebă pe +udecător dacă nu era cu putin*ă să renun*e la e<ecu*ie drept dar de nuntă pent

soa*a sa%8cesta răspunse sec: =nu>%- E<istă care $a să 'ică "i fapte care nu #năduie iertare3 #ntrebă prin*esa noastră cu $oce tremurătoareUnul dintre sfetnicii prin*ului nostru răi amintind de o $ec1e datină a cetă*ii care spunea că ori

condamnat se putea răscumpăra dacă plătea o mie de duca*i%

8ceasta era o sumă uria"ă% ,ine "i unde să ăsească at&*ia bani3.rin*ul nostru desfăcu puna "i c&nd o oli ie"iră la i$eală opt sute de duca*i% Scotocind la r&ndu-i eleanta sa pună "i prin*esa află cinci'eci%

- N-ar fi de a+uns doar opt sute cinci'eci de duca*i3 #ntrebă ea%- 2eea spune de o mie9 striară% .rincipesa cobor# din calea"ca "i #ncepu să str&nă bani de la p

ca$aleri "i trecători% Socoti la urmă: nouă sute nouă'eci "i nouă duca*i% i nimeni nu mai a$ea $reunul%- ,are $a să 'ică pentru un sinur ducat #l $e*i sp&n'ura pe omul acesta3 #ntrebă cu uimire prin*

noastră%- 8sta-i leea răspunse neclintit +udecătorul "i făcu semn călăului să #nceapă e<ecu*ia% /n acea clip

prin*esa striă:- ,erceta*i "i prin $e"mintele celui condamnat poate o fi a$&nd "i el ce$a%

,ălăul se supuse "i dintr-un bu'unar al condamnatului scoase la i$eală un ducat de aur at&ta c&t mtrebuia ca să-"i sal$e'e $ia*a% 2n inima %iecăruia dintre noi zace ceea ce este necesar pentru mântuire. 2n mulţi dintre noi, bunătate

iubirea, %ericirea sunt ca nişte %itile stinse. A/unge o simplă scânteiere pentru a se aprinde.0e ce3 Nici c1iar 0umne'eu nu este drept% 0e ce a lăsat ca armenii să moară pe sub dăr&mături c&nd a f

cutremur3 0e ce-i lasă pe copiii din Sudan să moară de foame3 0e ce nu face nimic c&nd sunt despădur'onele tropicale3 0e ce3 0e ce3

2oren'o 6 ă întrebam ...De ce eistă atâta rău şi su%erinţă dacă Dumnezeu care a creat lumea este drept

atotputernic* De ce su%eră cei %ără vină* De ce ne pare uneori că suntem părăsiţi, de ce alteori simţim că avem nimic înăuntrul nostru, de ce ne sunt date nopţi searbede în care ne pierdem speranţa*

Apoi am avut un vis. ergeam pe o pla/ă al tur i de Domnul. 6aşii noştri %ăceau urme pe nisip, câte două rânduri, unul lăs

de mine şi celălalt de l. i&a dat prin minte & în acel vis al meu & că %iecare din acei paşi reprezenta o zi din viaţa mea. D

aceea am stat în loc şi m&am întors să privesc acele urme care se pierdeau în depărtare. Am băgat de seamă c pe alocuri, în loc de două rânduri de urme rămâne doar unul singur.

Am revăzut ast%el întregul drum al vieţii mele. 1u uimire am constatat că acele porţiuni cu un singur de urme corespundeau zilelor pe care le socoteam cele mai triste din viaţa mea. ?ile cu nelinişte şi nerăbdar zile cu egoism şi gânduri negre, zile cu încercări şi îndoieli, zile de neînţeles, zile de su%erinţă.

Atunci m&am adresat Domnului, cu un ton plin de reproş-



& @u ne&ai %ăgăduit să rămâi cu noi în toate zilele... De ce nu ţi&ai ţinut %ăgăduinţa* De ce m&ai părătocmai în cele mai grele clipe ale vieţii, în zilele în care aş %i avut cea mai mare nevoie să %ii lângă mine*

Domnul îmi răspunse surâzând-& =iul meu, copilul meu, nu am încetat să te iubesc o singură clipă. 7rmele acelea care se văd singu

în zilele cele mai grele ale vieţii tale ale mele sunt... 2n acele zile te&am dus în braţe.

#n$ita!iaStăp&nul unui castel dădu o mare petrecere la care #i pofti pe to*i locuitorii satului leat de domeniul s

,u toate că pi$ni*ele nobilului a$eau $in din bel"u acesta tot nu ar fi a+uns să potolească setea sănătoasă care o putea a$ea o asemenea mul*ime de in$ita*i%

0e aceea stăp&nul castelului le ceru următorul lucru locuitorilor satului:- 5om pune #n mi+locul cur*ii unde se $a *ine ospă*ul un butoi #ncăpător% Fiecare aduc&nd at&t $in

poate să-6 $erse #n acel butoi% To*i $or putea astfel să bea pe săturate "i le $a fi tuturor bine%/nainte de a mere la castel un om din sat luă un ulcior "i-6 umplu cu apă &ndindu-se:- .u*ină apă #ntr-un butoi $a trece nebăată #n seamă%%% nimeni nu-"i $a da seama98+un&nd la petrecere $ărsă ce adusese #n ulcior #n butoiul cel mare "i apoi se a"e'ă la masă%

,&nd se duseră primii de ustară băutura iată că din butoi nu curse dec&t apă%To*i se &ndiseră la fel "i aduseseră numai apă% Dacă avem de ce să %im nemulţumiţi de lumea noastră, este pentru că mulţi dintre noi nu %ac nimic.)i din această pricină întreaga creaţie are de su%erit.

Deosebirea/ntr-o bună 'i un prin* pofti la curtea sa un neustor de cai care se oferi să-i $&ndă doi armăs

minuna*i% ,ei doi cai se asemănau #n c1ip desă$&r"it - am&ndoi fiind tineri puternici bine făcu*i - "i totuneu*ătorul cerea pe unul dintre ei de două ori mai mul*i albeni dec&t pe celălalt .rin*ul nostru #"i c1emcurtenii "i le spuse:

- 5oi dărui ace"ti doi minuna*i cai tineri aceluia dintre $oi care #mi $a "ti spune de ce unul dintre ei fa

de două ori mai mult dec&t celălalt% ,urtenii deteră ocol celor doi cai cercet&ndu-i bine #nsă nu descoperiră no deosebire care să $ădească o atare diferen*ă #n ce pri$e"te pre*ul%- 0at fiind faptul că nu pricepe*i deosebirea dintre cei doi cai ar fi mai bine să #i #ncerca*i "i astfel $

$edea mai bine de ce unul pre*uie"te at&t de mult fa*ă de celălalt%Spuse unor călăre*i să-i #ncalece "i sădea de c&te$a ori ocol cur*ii palatului% 0ar nici după acea

#ncercare nu i'butiră curtenii să #n*eleaă care era deosebirea #n ceea ce pri$ea $aloarea celor doi cai ast#nc&t p&nă la urmă tot prin*ul #i lămuri:

- 8*i băat desiur de seamă că atunci c&nd alerau unul dintre ei aproape nici nu ridica praf #n urmsa #n $reme ce #n urma celuilalt se ridicau nori rei de pulbere% Iată tocmai pentru că #"i face datoria fărăridica praf de aceea pre*uie"te cel dint&i de două ori mai mul*i albeni dec&t celălalt%

2n schimb, în lumea noastră, este adesea mai apreciat tocmai acela care ridică mai mult pra%.

%perietoarea de cioriOdată un sticlete fu rănit la aripă de către un $&nător% O $reme reu"i să supra$ie*uiască 1rănindu-se

ceea ce ăsea pe +os% 8poi #nsă sosi iarna rea "i eroasă%/ntr-o diminea*ă rece căut&nd ce$a de ciuulit sticletele nostru se a"e'ă pe o sperietoare de ciori% Nu

o sperietoare de ciori oarecare ci mai derabă o prietenă a co*ofanelor ciorilor "i altor 'burătoare%Trupul ei de paie era #n$e"m&ntat #ntr-un $ec1i strai de nuntă; capul #i era făcut dintr-un bost

portocaliu; #n loc de din*i a$ea boabe de r&u; drept nas #i slu+ea un morco$ "i drept oc1i - două nuci%- ,e-i cu tine sticlete mic3 #l #ntrebă sperietoarea de ciori drău*ă ca de obicei%- Nu-mi mere bine oftă sticletele nostru% Friul mă omoară "i nu am unde să mă adăpostesc% ,a să

mai spun de 1rană% Teamă-mi e că nu mai apuc primă$ara%



- Nu-*i fie teamă% 5&ră-te la mine sub 1aină% .aiele mele sunt uscate "i calde%8"a ăsi sticletele nostru un lăca" #n inima de paie a sperietorii de ciori% 7ai răm&nea de $ă'ut ce a$

să măn&nce% ,ăci sticletelui nostru #i era tot mai reu să ăsească s&mburi "i semin*e% /ntr-o bună 'i pe c&toate tremurau sub stratul #n1e*at de promoroacă sperietoarea de ciori #i 'ise sticletelui nostru:

- Sticlete mic ciuule"te din*ii mei: sunt din cele mai alese boabe de porumb%

- 0ar a"a tu $ei răm&ne fără ură%- 0e-abia $oi părea mai #n*eleaptă% Sperietoarea de ciori rămase fără ură dar se bucura că micu*ul s prieten trăia% i #i '&mbea cu oc1ii săi din nuci%

0upă c&te$a 'ile $eni r&ndul nasului său făcut dintr-un morco$%- 7ăn&ncă-6 are multe $itamine #i spuse sperietoarea de ciori sticletelui%2e $eni apoi r&ndul "i nucilor care +ucau rolul de oc1i:- /mi $a fi de a+uns ce ai să-mi po$este

tu #i spunea ea%2a urmă sperietoarea noastră de ciori #i oferi sticletelui "i bostanul care #i slu+ea drept *eastă%,&nd sosi primă$ara sperietoarea de ciori nu mai e<ista dar sticletele trăia "i #"i lua 'borul spre ce

albastru%

= 9ar pe când mâncau ei, 9sus, luând pâine şi binecuvântând, a %rânt şi, dând ucenicilor, a zis- luamâncaţi, acesta este trupul meu. 3 "atei B, B#

&rcul/ntr-o bună 'i cu$iosul trate 8ntonie stătea de $orbă cu unii dintre tinerii care aleseseră să-"i ducă $i

#n pustie asemeni lui% Un $&nător care urmărea un animal se apropie cu mult respect%5ă'&nd #nsă cum cu$iosul abate "i tinerii care #l #ncon+urau r&deau cu $eselie clătină din cap "i #i do+

cu asprime%Fratele 8ntonie #i $orbi #nsă cu pace:- .une-*i o săeată #n arc "i '$&rle-o% 8"a "i făcu $&nătorul%- 8cum mai '$&rle una "i #ncă una "i #ncă una%%% mai 'ise cu$iosul frate%

5&nătorul se opuse:- 0acă #mi $oi #ndoi de at&tea ori arcul se $a fr&ne9Fratele 8ntonie #l pri$i cu un '&mbet:- 8"a-i "i cu $ia*a spirituală% 8-l urma pe 0umne'eu #nseamnă multă strădanie% 0acă #nsă ne-am oste

peste măsură nu am re'ista #ndelun% Iată de ce se cade ca uneori să ne aducem aminte că p&nă "i 0umne'eua odi1nit #n 'iua a "aptea%

Să ne aducem aminte azi de acel arc şi, mai ales, de ziua a şaptea.

Cei doi care l-au $ă'ut pe Dumne'eu/ntr-un sătuc din .oline'ia $ie*uiau doi oameni care mereu se ră'boiau unul cu celălalt% 0in te miri

#ntre ei mereu i'bucnea c&te o ceartă% 5ia*a de$enise de nesuportat at&t pentru unul c&t "i pentru celălalt c1iar pentru #ntre satul%

/ntr-o bună 'i c&*i$a bătr&ni #i 'iseră unuia dintre ei:- Sinura ie"ire ce-*i mai răm&ne - după ce le-am #ncercat pe toate - este să te duci să $orbe"ti

0umne'eu%- 8"a $oi face dar #ncotro să mă duc3- Nimic mai u"or% 5a fi de a+uns să urci acolo pe creasta muntelui "i ai să-6 $e'i pe 0umne'eu%Fără a sta pe &nduri omul nostru porni să-6 #nt&lnească pe 0umne'eu%0upă multe "i obositoare 'ile de mers a+unse pe $&rful muntelui% 0umne'eu se afla acolo "i #l a"tep

/n 'adar se frecă la oc1i omul nostru; nu #ncăpea umbră de #ndoială: 0umne'eu a$ea c1ipul $ecinului scertăre* "i nesuferit%

Nimenea nu "tie ce i-o fi spus 0umne'eu%



/n tot ca'ul #nsă atunci c&nd se #ntoarse #n sat nu mai era acela"i%0ar cu toată purtarea sa de ri+ă "i dorin*a de #mpăcare cu $ecinul său tot rău mereau lucruri

#ntruc&t celălalt căuta noi "i noi pricini de &lcea$a%Bătr&nii #"i spuseră unii altora:- 8r fi bine să meară "i el să-6 $adă pe 0umne'eu%

,u toată #ncăpă*&narea lui p&nă la urmă i'butiră să-6 con$ină să meară "i el pe muntele cel #nalt%Iar acolo pe culme "i el descoperi că 0umne'eu a$ea c1ipul $ecinului său%%%0in acea 'i totul se sc1imbă "i pacea #ncepu să domnească peste acel sătuc%= Să nu&ţi %aci chip cioplit<( îndeamnă %ără încetare Scriptura, începând de la Decalogul pe care l&a d

Dumnezeu pe Sinai. Ast%el, nici o reprezentare de&a lui Dumnezeu nu era admisă în poporul evreu- aceasta arînsemnat idolatrie.

ista o singură ecepţie, şi anume omul însuşi. Aceasta pentru că omul a %ost creat după chipul Dumnezeu.

Aşadar, ' dacă vrei să&l vezi pe Dumnezeu, uită&te la aproapele tău

(mbra

/ntr-un sătuc de c&mpie #n prima 'i de "coală dis de diminea*ă un copila" merea spre "coală #nso*itmama sa%,opilul pri$ea *intă la pa"ii cei mari pe care #i făcea umbra sa uria"ă a"a cum o proiecta soare

dimine*ii determin&ndu-6 să pară "i să se simtă un uria" #nalt de trei'eci de metri%0eodată mama se opri%/"i pri$i copilul drept #n oc1i "i #i 'ise:- Fiule nu-*i pri$i umbra de diminea*ă uită-te la ea la amia'ă% 6rivindu&şi în zori de zi umbra, o vulpe spuse-& Astăzi la prânz voi mânca o cămilă. )i întreaga dimineaţă şi&o petrecucăutând cămile. 7itându&se iar la umbra sa pe la amiază, zise-& 0a %i la %el de bun şi un şoarece.

"C. ibraSă ne cântărim pe noi înşine numai sub soarele arzător al amiezii.

Preocuparea #ui Dumne'euOdată o prin*esă romană #l #ntrebă pe rabinul Cossi ben ,1alafta:- Oare ce face 0umne'eu toată 'iua3 Bunul nostru rabin #i răspunse:- .une oamenii alături doi c&te doi% @otără"te cine cu cine trebuie să se căsătorească după cum

bărbat anume este pentru o anume femeie "i o anumită femeie pentru un anumit bărbat%- .ăi asta nu-i mare lucru replică prin*esa% 8sta pot face "i eu% .ot să unesc o mie "i una de perec1i #n

o 'i%Rabinul Cossi nu mai 'ise nimic%i ce făcu prin*esa noastră3 O pomi prin palatele sale luă mii de scla$i "i tot at&tea scla$e "i #i căsăto

spun&nd:- 8cest bărbat o $a lua pe acea femeie această femeie se $a căsători cu acel bărbat9/n timpul nop*ii aproape toate perec1ile se certară "i se bătură de mama focului% 0is de diminea*ă

#nfă*i"ară prin*esei%,&te unul a$ea &tul fr&nt c&te una oc1iul $&năt al*ii #ncă nasul 'drobit%%%%.rin*esa trimise după rabinul Cossi #i istorisi #ntreaa po$este "i 'ise la urmă:- 8$eai dreptate% /mi dau acum seama că numai 0umne'eu poate alătura un bărbat "i o femeie%8tunci se au'i un las din cer:- i nici pentru mine nu-i lucru u"or%)i se îndoieşte oare cineva de asta*



Orăelul cel uitucOdată #ntr-un oră"el ca at&tea altele #ncepură a se petrece lucruri ciudate%,opiii uitau să-"i facă temele cei mari uitau să-"i scoată #ncăl*ările #nainte de a se $&r# #n pat nimeni

mai saluta pe nimeni%.oarta Bisericii răm&nea #nc1isă% ,lopotele nu mai sunau% Nimeni nu-"i mai amintea ruăciunile%

Ba c1iar #ntr-o luni diminea*a un #n$ă*ător #"i #ntrebă ele$ii:- 0e ce n-a*i $enit ieri la "coală3- .entru că ieri a fost duminică9 răspunseră "colarii% Iar duminica nu se fac ore%- 0ar de ce3 #ntrebă #n$ă*ătorul% ,opiii #nsă nu "tiură ce să răspundă% Se apropia ,răciunul%- Oare de ce se aud aceste c&nturi minunate3- 0e ce sunt lumini*e prin copaci3 Nimeni nu "tia de ce% 0oi prieteni se certaseră: se insultaseră unul pe celălalt p&nă ce rău"iseră%- 8cum nu mai am nici un prieten

&ndea unul dintre ei #n 'iua următoare ne"tice să facă%

Oră"elul de$enea tot mai cenu"iu "i mai trist% 2umea era pe 'i ce trecea tot mai eoistă "i mai 1răpărea

- 7i se pare că am uitat ce$a important spuneau mereu cu to*ii%/ntr-o 'i printre acoperi"uri suflă un $&nt puternic at&t de puternic #nc&t putea să urnească clopot bisericii% ,el mai mic dintre ele "i #ncepu să bată%

.e nea"teptate lumea se opri #n loc "i pri$i spre cer% Un om striă #n ura mare ceea ce era pe bu'tuturor:

- Iată ce am uitat%%% am uitat de 0umne'eu9 Dacă în lumea noastră mai dăinuie speranţa este numai pentru că se mai aude rostit numele

Dumnezeu. ii şi mii de persoane aruncă asupra acestui nume bucuriile şi tristeţile vieţii lor. Acesta es singurul nume ce ia asupră&i toată povara lumii şi dă sens tuturor lucrurilor.

=ie şi pentru aceasta şi nu am putea să renunţăm să&l pronunţăm cu respect şi încredere.

%ă începem cu s"âritulUn om #l #ntrebă odată pe cel care #i adusese $estea mor*ii unui prieten comun destul de #nstărit:- ,&t a lăsat #n urma sa3 8cesta din urmă #i răspunse:- Totul%într&o ţară îndepărtată domnea un prinţ căruia tare îi plăcea să se %udulească cu bogăţiile sa

nemaipomenite. 6urta în %iecare zi veşminte ţesute cu %ir de aur şi bătute cu nestemate. )i apoi & mîntotdeauna numai şi numai în zori de zi, atunci când soarele bătea din %aţă şi %ăcea ca straiele sale strălucească răspândind mii de sclipiri în %uru&i & ieşea din palatul regal pentru a primi plecăciunile supuşil săi.

Acest lucru era ceea ce îl umplea de bucurie. 2ntr&o zi însă prinţul ieşi pe cal după&amiază. Soarele era acum înapoia sa şi tânărul domn îşi ză

pentru întâiaşi dată umbra. Se asemăna unui nor întunecat care nu&l părăsea nici o clipită.7rlând în%uriat, prinţul dădu pinteni calului. Nu putea să domnească acolo unde era umbra sa. Avea să caute un ţinut unde să nu %ie umbre. De aceea plecă de acolo în goana calului. l încă mai rătăceşte şi azi pe calul său.@rebuie să învăţăm să trăim cu umbra morţii alături.

OgorulUn tată lăsă fiilor săi mo"tenire un oor cu r&ne% ,ei doi #l #mpăr*iră fră*e"te% 0ar unul dintre ei e

boat "i necăsătorit c&tă $reme celălalt era sărac "i a$ea de crescut mul*i copii%,&nd $eni timpul seceri"ului fratele cel boat #ncepu să se '$&rcolească #n pat cuet&nd #n sinea lui: =



sunt boat la ce-mi folosesc mie snopii aceia3 Fratele meu este sărac "i are ne$oie de mult r&u pentru familui%>

Se ridică din pat se duse la c&mp "i din partea sa luă o mul*ime de spice "i le duse pe bucata de oorfratelui său%

/n aceea"i noapte fratele său &ndea "i el: =Fratele meu nu are nici so*ie nici copii% Bucuria sa e

boă*ia "i eu $reau să $ăd că bucuria lui cre"te%>/"i lăsă culcu"ul plecă la c&mp "i duse mult din ce secerase el #n partea de oor ce apar*inea fratelui să8tunci c&nd #n 'ori cei doi se duseră la c&mp mare le fu uimirea c&nd $ă'ură că r&ul nu scă'use%/n nop*ile următoare făcură acela"i lucru Fiecare dintre ei ducea din r&ul său pe oorul fratelui% i

fiece diminea*ă descopereau că r&ul nu scădea%/nsă #ntr-o noapte cei doi fra*i se #nt&lniră la mi+locul oorului am&ndoi a$&nd bra*ele pline de snopi

r&u% /"i dădură seama de cele #nt&mplate "i r&'&nd se #mbră*i"ară%8tunci au'iră un las din cer:- 2ocul acesta pe care a fost $ădită at&ta iubire fră*ească se cu$ine a fi ales pentru 'idirea templului m

templul iubirii dintre fra*i%i #n fapt reele Solomon a ales mai t&r'iu acel loc pentru a construi templul%

+are azi ar mai izbuti regele Solomon să găsească un loc pentru templu*8semănareaO soră misionară #nri+ea cu multă ri+ă respinătoarele răni ale unui lepros% Făcea ceea ce a$ea de fă

sur&'&nd "i pălă$răind cu bolna$ul ca "i cum acesta ar fi fost lucrul cel mai firesc de pe lume%2a un moment dat #l #ntrebă pe bolna$:- ,re'i #n 0umne'eu3Bietul om o pri$i *intă #ndelun "i apoi răspunse:- 0a acuma cred #n 0umne'eu%7n preot misionar călătorea cu un tren /aponez %oarte rapid şi îşi petrecea timpul citind din cartea

rugăciuni. + zdruncinătură %ăcu să lunece pe /os o iconiţă cu =ecioara ăria.7n copil care şedea în %aţa misionarului nostru se aplecă şi culese de /os iconiţa. 1urios ca toţi cop

înainte de a i&o da înapoi, se uită la ea.& 1ine este această doamnă %rumoasă* îl întrebă pe misionarul nostru.& ste... mama mea, răspunse preotul, după o clipită de nehotărâre.1opilul îl privi, apoi se uită iar la iconiţă.& Nu semeni prea mult cu ea, zise el. isionarul răspunse zâmbind- & )i totuşi, te asigur că încerc de o viaţă să&i semăn câtuşi de puţin.+are noi cu cine semănăm*

Pentru binele regatuluiFiul reelui se #ndrăostise a"a cum se #nt&mplă #ndeob"te #n basme de fiica bnitarului care era săra

dar frumoasă% Se căsătorise cu ea%.re* de c&*i$a ani cei doi so*i trăiră #n pace "i fericire% 0ar la moartea tatălui său prin*ul urcă pe tron%0reătorii "i sfetnicii săi se #n1esuiră să-6 facă să priceapă că pentru binele reatului trebuia să

repudie'e soa*a din popor "i să ia #n loc pe fiica unui puternic ree $ecin această căsătorie a$&nd a-i asiu pacea "i prosperitatea%

- Repudia*i-o stăp&ne p&nă la urmă este doar fiica unui brutar%- Siuran*a tronului "i a supu"ilor domniei $oastre trebuie să fie pe primul loc%,um dreătorii săi insistau #ntr-una p&nă la urmă t&nărul ree cedă%- Trebuie să te repudie' #i spuse el so*iei m&ine te $ei #ntoarce la tatăl tău% 5ei putea duce cu tine ce

ce ai mai de pre*%/n seara aceea m&ncară #mpreună pentru ultima dată% Tăceau% Femeia părea #mpăcată "i turna #ntr-u

$in #n pocalul reelui%



,&nd se termină cina reele că'u #ntr-un somn profund% Femeia #l #nfă"ură #ntr-o cu$ertură "i #l luăspate%

/n 'orii 'ilei următoare reele se de"teptă #n casa brutarului%- ,um am a+uns aici3 #ntrebă cu uimire% So*ia #i răspunse sur&'&nd:- 7i-ai spus că pot lua cu mine ceea ce am mai de pre*% Iată ceea ce am mai scump pe lume e"ti tu%

+are noi ce am lua asupră&ne*

)a$a de ră'boiO na$ă de ră'boi asiura pa'a #ntr-o 'onă foarte prime+dioasă a 7editeranei% Nelini"tea plutea #n a

5i'ibilitatea era scă'ută din pricina ce*ei dense ce se a"ternuse a"a #nc&t căpitanul rămase pe punte supra$e1e'e di$ersele mane$re ale ec1ipa+ului%

.u*in după lăsarea #ntunericului santinela de pe punte $esti:- 2umină la tribord9- Stă pe loc sau se #ndepărtea'ă3 Striă căpitanul%- Stă pe loc căpitane răspunse santinela% 8ceasta #nsemna că na$a de ră'boi era #n ra$ pericol d

intra #n coli'iune cu cealaltă na$ă% ,ăpitanul #i ordonă celui care era responsabil cu semnali'area:

- Semnalea'ă acelei na$e: suntem #n pericol de coli'iune $ă sfătuiesc să sc1imba*i direc*ia cu D rade%0rept răspuns li se semnală deopotri$ă:- 8r trebui să sc1imba*i $oi direc*ia cu D de rade%,ăpitanul spuse iar:- Transmite-le: eu sunt căpitan sc1imba*i direc*ia cu D de rade%-Eu sunt marinar de m&na a doua - li se răspunse% 8*i face bine să sc1imba*i direc*ia cu D de rade%8cum căpitanul c1iar se #nfuriase; urlă:- Transmite-le: na$a noastră este una de ră'boi: sc1imba*i direc*ia cu D de rade%2i se răspunse simplu:- Eu sunt un far%

Na$a de ră'boi sc1imbă direc*ia% 9sus spuse- ' @u eşti 6etru şi pe această piatră voi zidi 4iserica mea şi porţile iadului nu o vor birui. "atei EB, E

Nu putem strivi 4iserica, dar putem să ne strivim de ea încercând să o în%runtăm.

Milostenia/ntr-o 'i cu multă $reme #n urmă unde$a #n 8nlia o t&nără femeie #nfă"urată #n ni"te $e"min

'dren*ăroase străbătea uli*ele unui sătuc băt&nd din poartă #n poartă "i cer&nd milostenie% Nu prea a$ea noroc% 7ul*i #i adresau $orbe de ocară al*ii asmu*eu c&inii asupră-i% 8l*ii #ncă #i arunc

#n poale doar co+i de p&ine muceăită "i cartofi strica*i% Numai doi bătr&nei care locuiau #ntr-o casă micu*ă de la marinea satului o poftiră #n casă pe sărma

femeie%- e'i un pic de te #ncăl'e"te spuse mo"ul #n $reme ce so*ia sa preătea o ulcică de lapte "i o felie ma

de p&ine%/n timp ce femeia m&nca cei doi bătr&nei o m&n&iară cu c&te$a $orbe bune%/n 'iua următoare #n acel sat se petrecu un lucru nemaipomenit% Un slu+ba" reesc aduse pentru famili

din fiecare casă c&te o in$ita*ie la palat% Nea"teptata in$ita*ie tulbură tot satul iar după-amia'ă toate familiile ătite #n straiele de sărbătoa

sosiră la castel%Fură duse #ntr-o impunătoare sală de ospe*e "i fiecăruia i se dădu un loc anume%,&nd se a"e'ară cu to*ii ser$itorii #n li$rele #ncepură să ser$ească m&ncarea%0e #ndată se ridică un murmur de de'aprobare "i m&nie pe care nimeni nu #ncerca să le ascundă% /n fa



ser$itorii puneau s&ruincio"i pe farfurii co+i de cartofi pietre "i co+i de p&ine muceăită% Numai #n farfuricelor doi bătr&nei a"e'a*i unde$a la un col* al mesei puseră cu polite*e rafinate "i delicioase feluri de m&ncar

.e nea"teptate #n sală intră t&năra femeie cu $e"mintele 'dren*uite% ,u to*ii amu*iră%- 8*i ăsit astă'i tocmai ceea ce mi-a*i dat mie ieri%/"i scoase 1ainele nepotri$ite cu care era #n$e"m&ntată% .e sub 'dren*e a$ea ni"te straie aurite presăr

cu nestemate%Era #nsă"i reina%7n bogătan a/unse în rai. 6rimul lucru pe care îl %ăcu %u un tur prin piaţă unde cu uimire văzu

măr%urile erau vândute cu preţuri %oarte scăzute. De îndată puse mâna pe porto%el şi începu să comande cele mai %rumoase lucruri pe care îi căde

ochii.1ând trebui să plătească, întinse îngerului care vindea la te/ghea un teanc mare de bancnote. 2ngerul zâmbi şi spuse-& 2mi pare rău, dar aceşti bani aici nu au nici o valoare.& 1um aşa* întrebă cu mirare bogătaşul.& Aici sunt valabili doar banii care au %ost dăruiţi pe pământ, răspunse îngerul.

Să încercăm să nu uităm azi de comoara noastră din cer.*erbul a da

Odată un ministru "edea pe marinea unei f&nt&ni arte'iene% 0in neaten*ie alunecă #năuntru% Unii dintrecători #naintară "i #i #ntinseră m&na spun&ndu-i:

- 0ă-mi m&na omule90ar politicianul nostru nici nu $oia să audă de aceasta "i nu #ntindea nimănui m&na%/n acea clipă trecu pe acolo un om care #"i croi drum prin mul*ime "i 'ise:- .rieteni ministrul nostru a #n$ă*at de mic doar $erbul a lua! nu "tie #nsă $erbul a da.i spun&nd acestea #i #ntinse m&na%- Bună 'iua E<celen*a 5oastră; luaţi&mă de m&nă%

0e #ndată ministrul #l prinse de m&nă pe acel om "i ie"i din apă%+amenii con%undă adesea verbele. Dumnezeu însă ştie doar verbul a da%

+ăul cel adâncUn om $e"nic nemul*umit de sine "i de ceilal*i bombănea mereu #mpotri$a lui 0umne'eu spun&nd:- 0ar oare cine o fi 1otăr&t că fiecare trebuie să-"i poarte crucea3 Se poate oare să nu e<iste nici o ca

de a scăpa de ea3 Eu c1iar m-am săturat de reută*ile mele de 'i cu 'i90umne'eu #i răspunse omului nostru printr-un $is%8stfel el $ă'u că $ia*a oamenilor pe păm&nt se asemuia cu o nesf&r"ită procesiune% Fiecare umb

purt&ndu-"i crucea #n spate - #nceti"or dar fără #ntrerupere pas cu pas%/n corteiul fără de sf&r"it se afla "i el "i #nainta cu reu purt&ndu-"i propria cruce% /"i dădu seama

aceasta era cam lună; din această pricină #i era at&t de reu să meară #nainte%=8r fi de a+uns să o scurte' doar pu*in "i nu m-a" mai c1inui #ntr-at&t> #"i spuse el%Se a"e'ă pe o piatră de la marinea drumului "i cu o tăietură 1otăr&tă scurtă cu o palmă bună crucea

,&nd porni din nou #"i dădu seama că acum putea umbla mai simplu "i mai u"or% i fără a se obosi prea tara+unse pe la mi+locul acelui "ir de oameni%

0ar acolo era un 1ău ad&nc: o crăpătură lară #n păm&nt dincolo de care părea că #ncepe =*inutul feric$e"nice>% ,e se putea $edea dincolo de acel 1ău era raiul pe păm&nt%

0ar nu erau poduri "i nici pun*i pe unde s-ar fi putut trece dincolo% Oamenii totu"i treceau u"or%Fiecare #"i lua crucea de pe spate o a"e'a peste 1ău "i trecea pă"ind pe ea%,rucile păreau potri$ite ca lunime: erau la fel de luni pe c&t era de lată ura 1ăului%,u to*ii trecură% Numai el nu% 0oar #"i scurtase crucea "i acum aceasta nu mai era #ndea+uns de lun



pentru a a+une de partea cealaltă a 1ăului: Se apucă de pl&ns disperat: =81 dacă a" fi "tiut%%%>0ar acum era prea t&r'iu "i să se pl&nă nu-i era de nici un folos%@ocmai pe când trecea printr&o perioadă în care avea o mulţime de gri/i, pe s%ânta @ereza deAvila o l

o puternică durere de picioare.

Se plânse adresându&se lui Dumnezeu-& Doamne, doar asta mai lipsea după ce că aveam atâtea necazuri. Dumnezeu îi răspunse-& 6e cei ce îi iubesc, socotindu&i prieteni, îi încerc, @ereza. 9ar ea îi mai spuse-- Acum înţeleg de ce ai atât de puţini prieteni<

Po$estea petiorului de aurEra odată un pe"ti"or de aur care #ntr-o bună 'i luă cei "apte talan*i pe care #i a$ea "i o porni la drum

căutarea norocului% Nu a+unse #nsă prea departe c&nd #i ie"i #n cale un tipar care #i spuse:- @ei cumetre #ncotro ai pornit-o3

- /n căutarea norocului răspunse cu m&ndrie pe"ti"orul de aur%- 8i a+uns unde trebuie spuse tiparul% .entru numai patru talan*i po*i să cumperi această aripiofoarte rapidă datorită căreia $ei călători cu o repe'iciune de două ori mai mare%

- Iată un t&r bun 'ise foarte #nc&ntat pe"ti"orul de aur%El plăti luă aripioara "i #ncepu să #noate mai iute%8+unse #n cur&nd #n *inutul unei sepii mari care #l c1emă la ea%- @ei cumetre #ncotro te duci3- 8m pornit-o #n căutarea norocului răspunse pe"ti"orul de aur%- 4i-ai aflat norocul răi iar sepia% /*i pot $inde pentru un pre* de nimica această elice astfel #nc&t $

călători "i mai rabnic%.e"ti"orul de aur cumpără elicea cu banii ce-i rămăseseră "i porni iar cu o $ite'ă de două ori mai ma

/nt&lni #n cur&nd "i un rec1in uria" care #i dete bine*e%- @ei cumetre #ncotro ai pornit-o3- /n căutarea norocului răspunse pe"ti"orul de aur%- 2-ai "i ăsit% .o*i s-o iei pe scurtătură #i 'ise rec1inul arăt&ndu-i ura sa căscată astfel $ei c&"ti

mult timp%- O1 mul*umesc mult9 e<clamă pe"ti"orul de aur "i se strecură #n fălcile rec1inului #n care fu

u"urin*ă de$orat% Acela care nu prea ştie ce vrea o s%ârşeşte cu uşurinţă acolo unde n&ar dori.

Mâinile lui Dumne'euUn maestru călătorea #mpreună cu un discipol de-al său pe care #l #nsărcinase să poarte de ri+ă cămil

/ntr-o seară a+un&nd la un 1an discipolul era at&t de obosit #nc&t nu leă animalul%- 0oamne se ruă culc&ndu-se ai tu ri+ă de cămilă: *ie *i-o #ncredin*e'%/n diminea*a următoare cămila dispăruse%- Unde este cămila3 #ntrebă maestrul%- Nu "tiu răspunse discipolul% 8r trebui să-6 #ntrebi pe 0umne'eu% Ieri seară eram at&t de ostenit #n

i-am #ncredin*at lui cămila noastră% 0oar nu e $ina mea dacă a fuit sau a fost furată% I-am cerut clar 0umne'eu să $e1e'e asupra ei% Numai El e răspun'ător% Tu m-ai #ndemnat mereu să am #ncredere deplină0umne'eu nu-i a"a3

- 0esiur trebuia să ai #ncredere #n 0umne'eu dar după ce mai #nt&i ai fi leat cămila răspunmaestrul% 8ceasta pentru că 0umne'eu nu are alte m&ini dec&t m&inile tale%

Numai Dumnezeu poate da credinţa!



noi însă putem da mărturie. Numai Dumnezeu poate da speranţa!noi însă putem sădi încredere în%răţii noştri. Numai Dumnezeu poate da iubirea!noi însă putem să&i învăţăm pe cei de lângă noi să iubească.

Numai Dumnezeu poate da pacea!noi însă putem semăna unitate în /urul nostru. Numai Dumnezeu poate da putere!noi însă putem o%eri spri/in celor care sunt descura/aţi. Numai Dumnezeu este calea!noi însă putem să le&o arătăm celorlalţi. Numai Dumnezeu este lumina!noi însă putem să %acem ca ea să strălucească înaintea altora. Numai Dumnezeu este viaţa!noi însă putem să %acem să renască în ceilalţi dorinţa de a trăi. Numai Dumnezeu poate %ace lucruri ce par cu neputinţă!

noi însă vom putea %ace ceea ce ne stă în putinţă. Numai Dumnezeu îşi este su%icient sieşi!însă l pre%eră să poată conta pe noi...

Mărul/n fiecare diminea*ă puternicul "i nespus de boatul ree din Benodi primea omaiul supu"ilor s

,ucerise ceea ce era de cucerit "i acum se cam plictisea%/n mi+locul poporului #n fiecare 'i foarte punctual $enea "i un tăcut cer"etor care #ntindea reelui

măr% 8poi tot #n tăcere se retrăea% Reele obi"nuit să primească daruri mai de soi cu un est un pic st&n+en primea darul #nsă de #ndată ce cer"etorul se #ntorcea cu spatele #ncepea să r&dă de el #mpreună cu #ntreaacurte%

,er"etorul #nsă nu se descura+a%Se #ntorcea #n fiece diminea*ă să depună #n m&inile reelui darul său%Reele #l lua "i #l a"e'a mecanic #ntr-un co" aflat l&nă tronul său%/n acel co" erau toate merele aduse cu drăălă"enie "i răbdare de cer"etor% 0e acum se acriseră%/ntr-o bună 'i maimu*a preferată a reelui luă una dintre acele poame "i mu"că din ea '$&rlind-o #n

c&t colo "i scuip&nd #mbucătura la picioarele reelui% ,u surprindere su$eranul $ă'u ie"ind la i$eală din miemărului o perlă iri'ată%

,eru pe dată să fie desfăcute toate merele adunate #n co" "i ăsi #năuntrul fiecăruia c&te o perlă%7inunat reele #l c1emă pe straniul cer"etor "i #l luă la #ntrebări%- 4i-am adus aceste daruri stăp&ne - răspunse omul - pentru a te face să #n*elei că $ia*a #*i oferă

fiecare diminea*ă un dar nepre*uit de care tu #nsă ui*i lepăd&ndu-te de el pentru că e"ti #ncon+urat de prmulte boă*ii% 8cest dar este 'iua care #ncepe%

De mâine voi %i trist, doar de mâine. Dar astăzi %i&voi mulţumit- $a ce bun să %im trişti, la ce bun* 6entru că bate un vânt mai rece* De ce&ar trebui să mă&ntristez astăzi pentru ziua de mâine* 6oate că ziua de mâine va %i bună, poate că ziua de mâine va %i senină. 6oate că mine încă va mai străluci soarele.)i atunci nu voi avea motiv să mă&ntristez nici mâine. De mâine voi %i trist, doar de mâine. Dar astăzi, astăzi %i&voi mulţumit!



)i %iecărei zi amare îi voi zice- Doar de mâine voi %i trist, Astăzi nu.

"poezie găsită într&un ghettou în EGHE! a %ost scrisă de un băi

C(PR#)%0oar o poamăOc1iul dul1erului7&na0u-te tu #n locul meuO mamă specială,uiul0e ce aleri30atoria.roresulRuăciunea

.roblema2eenda crocodiluluiCurăm&ntul7&inile curate2acul "i &"tele% %.lutim cu to*ii.e e"afod0e ce3In$ita*ia0eosebireaSperietoarea de ciori

8rcul,ei doi care l-au $ă'ut pe 0umne'euUmbra.reocuparea lui 0umne'euOră"elul cel uitucSă #ncepem cu sf&r"itulOorul8semănarea.entru binele reatului Na$a de ră'boi7ilostenia5erbul a da%%%%%%%%%@ăul cel ad&nc.o$estea pe"ti"orului de aur%7&inile lui 0umne'eu7ărul

bruno ferrero - cercuri in apab

Documents