BRÂUL TRADIȚII CLUJENE

5 / 2017 (89)

EDITURA TRADIȚII CLUJENE ISSN 2501- 7322

ISSN-L 2501- 7322

2

Coperta I: Detaliu, suman de lână din Bologa, com. Poieni

Coperta IV: Colindători din Mărișel, jud. Cluj

400609, Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr.104, tel. 0264 597781

www.tradiţiiclujene.ro e-mail: traditii@traditiiclujene.ro

manager interimar CORNELIA STAICU

Redactor coordonator: Adriana ANDREI Colectiv redacţional:

Mircea CÎMPEANU, Consuela BENDEA, Ioana BREDA MORAR, Grigore SÂMBOAN, BOTH József

foto: Mircea CÎMPEANU, Ioan BRUCHENTAL grafică Nicolae NERŢAN

3

C U P R I N S

Calendarul activităţilor culturale CJCPCT Cluj, semestrul II, 2017

ANIVERSĂRI Orchestra CUNUNA TRANSILVANĂ a CJCPCT Cluj la aniversare - 60 de ani de activitate .............................................. 7 Tudor Jarda – 95 de ani. …………………………………………….. 15

OBICEIURI ȘI TRADIȚII CLUJENE Colindatul „Cetei Junilor” din Mărișel................................................ 18 PROIECTE INTERNAȚIONALE „Citizen Band” Proiect muzical internaţional ………………..……… 32 Cultura tradiţională clujeană – apreciată de comunităţile româneşti din Canada ………………….. 36

EVENIMENTE Sărbătoarea Tradiţională de la Crucea Iancului .............................. 39 Clujenii la înălțime, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina ........... 41 Festivalul internațional de folclor „Serbările Transilvane”, ediția a XVIII-a ................................................................................. 43 Icoane realizate după izvoade vechi, vernisate la Cluj-Napoca ..... 46 Expoziția de fotografie „Arta din ladă”, vernisată la Unguraș .......... 48 Toamnă bogată în spectacole de romanțe, la Cluj-Napoca ............ 50 Festivalul interjudețean „Jocu’ de pe Câmpie”, ediţia a XXII-a ....... 55 Sărbătoarea „Fiii satului”, în localitățile clujene .............................. 57 Proiectul clujean „Fotografia-document etnografic”, prezentat la Lugoj ............................................................................ 61 Târgul de meșteșuguri și ceramică tradițională ............................... 63 Fotografii etnografice de premiu pe simezele clujene ..................... 64 Festivalul-concurs județean de obiceiuri și tradiții „Țara Călatei”- ediția a III-a ............................................................. 68 Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania- ediția a XXXII-a, la Câmpia Turzii .............................................................................. 70 Cea mai reuşită ediţie a Festivalului-Concurs „TRIO TRANSILVAN-TRIO INSTRUMENTAL” ……………………. 72 Două CD-uri cu muzică instrumentală maghiară și romanes ……. 75 Concerte de colinde, festivaluri și târguri de Crăciun ...................... 79 Salonul Icoanei Ardelene ……………………………………………. 88

4

Festivalul-concurs județean de colinde „Raza Soarelui” ………….. 90

PROIECTE EDUCAȚIONALE „Tineri pentru totdeauna” ……………………………………………. 91 „Micii meșteșugari” ………………………………………………….. 113 CERCETARE DĂBÂCA, 23 noiembrie 2017 ......................................................... 117

COMOARA DIN SATELE NOASTRE ............................................ 123

Calendarul activităţilor culturale CJCPCT Cluj

semestrul II, 2017 IULlE 30 iun.-1 iulie „Claca la sopon” în Boian com. Ceanu Mare 01 iulie Spectacol folcloric la „Zilele Cetăţii Bologa” 01- 15 iulie Întâlniri cultural- educative cu elevii din şcolile judeţului Cluj,

păstrătoare de tradiţii 07 iulie Sărbătoarea populară şi târgul de la Crucea Iancului 09 iulie Aniversarea a 650 ani de la atestarea documentară a Feleacului 17-28 iulie Cercetare şi culegere de folclor, minorităţi, în localitățile: Feldioara,

Lacu, Buza, Borşa 23 iulie Prezentarea costumelor, jocului şi a cântecului popular autentic la

„Zilele Vlădesii” 23 iulie Manifestarea „Fiii satului Sînnicoară” 28 iul.-18 aug. Expoziţia „Iconari clujeni” 28 iul.- 1 aug. Festivalul internațional „Serbările Transilvane” 29 iulie Sărbătoarea portului popular la Gădălin 30 iulie Spectacol folcloric la „Zilele Nadăşului” 30 iulie Spectacol folcloric la „Fiii satului Cătina” AUGUST 01-30 aug. Cercetarea folclorului maghiar în Cătina și Viștea 9-14 aug. Tabăra de meșteșuguri artistice „Tradiții clujene” Caps, Valea Ierii 16-26 aug . Participare la Conferința internațională „Ziem Gorski”, Zakopane PL 16-26 aug . Participare la „Festivalul Muntilor”, Zakopane-Polonia

5

27 august Manifestarea „Zilele localității Vâlcele 26-27aug. Manifestarea „Fiii satului Gârbău” 26-27aug. Manifestarea „Fiii satului Așchileu” 20 august Manifestarea „Fiii satului Răchitele” 18-20 aug. Parteneri la Festivalul internațional de folclor maghiar „Sf. Ștefan” Cluj-Napoca Realizare filme documentare: „Claca la sopon”, „Aiton, memoria timpului” și „Străjerul Cetății Bologa” Editarea unui dublu album audio, aniversar, al orchestrei „Cununa Transilvană” SEPTEMBRIE 1-3 sept. Sărbătoarea „Zilele Floreştiului” 03 septembrie Sărbătoarea „Fiii satului Buza” 03 septembrie Participare la festivalul internaţional „Jocul din bătrâni” Tg.Mureş 03 septembrie Festivalul formaţiilor săteşti tradiţionale „Jocul de pe câmpie” 05-8 sept. Festivalul de muzică tradiţională a rromilor„Lautarii ardeleni”, Gherla 09 septembrie Spectacol folcloric la manifestarea „Zilele Cetăţii Dăbâca” 10 septembrie Manifestarea „Jocu la șură”, Gherla 20 sep.-4 oct. Itinerarea expoziției „Fotografia -document etnografic” la Lugoj 28.sept. Concert de romanţe „Emoții de toamnă” 30 sept.-01 oct. Festivalul „Joc popular în Ţara Călatei” Proiectul cultural- educativ - „Tradiţii clujene” la Mociu Etapa a-II-a a proiectului european „Citizen bend” OCTOMBRIE 1-10 oct. „Festivalul ansamblurilor minorităţilor din judeţul Cluj” 2-6 oct. Proiectul educativ „Zestrea Tradițiilor Clujene” la Alunișu și Iclod 02- 18 oct. Expoziția de fotografie etnografică „Dansul Măștilor” colaborare CJCPCT Gorj 11-13 oct. Târgul de meșteșuguri și ceramică tradițională 23-30.10 Proiectul educativ „Tineri pentru totdeauna” 25.10. Spectacol aniversar „Cununa Transilvană la 60 de ani” 25.10. Colocviile naţionale cu prilejul aniversării Orcherstrei „Cununa Transilvană” 23-30 oct. Proiectul european „CITIZEN BAND” Romania –Franţa, etapa a-II-a 29 oct. Festival „Tinere speranțe”, Gherla Film documentar „Cultura Tradiţională în comuna Tureni”

6

NOIEMBRIE 01-30 noiem. Continuarea proiectului educativ „Zestrea Tradiţiilor Clujene” 04 noiembrie Participare la Colocviile Institutul Naţional al Patrimoniului la Caraş Severin 04 noiembrie Prezentarea unor obiceiuri tradiționale la Praznicul Bisericii ortodoxe din Cătina 5-15 noiem. Parteneri în proiectul- „Un secol de istorie”- Muzeul Județean Târgu

Mureş. Recital horitorii din Ceanu Mare 07 noiembrie Vernisajul Expoziției concurs- național „Fotografia -document

etnografic” și Proiectul educativ „Prietenii fotografiei etnografice” 09 noiembrie Concert instrumental In memoria lui Tudor Jarda, 95 de ani de la naştere 10-13 noiem. Festivalul „Jocul fecioresc”, Câmpia –Turzii 13 noiembrie Concertul „Romanţa ne uneşte” din proiectul „Mândră-i zestrea Clujului” 20-22 noiem. Spectacole folclorice interetnice la Gherla –Teka 23 noiembrie Cercetare de teren la Dăbâca 26 noiembrie Festivalul- concurs „Trio-Transilvan, Trio-Instrumental”, ediţia a XXIII-a, Gherla 26 noiembrie Cercetare obiceiuri de iarnă în „Tara Călatei” Editarea cărții „Cultura Traditională din judeţul Cluj”, volumul II Editarea albumului ,,Decorul sculptat al bisericilor din lemn” Înregistrări CD-uri : „Ecoul munţilor” vol.II, Colinde dublu album Bucea-Frata și Orman-Negreni DECEMBRIE 01-20 decembrie Participări la festivaluri naționale de folclor (București, Iași ) 01-08 decembrie Prezentarea obiceiurilor de iarnă și colinde tradiționale, în bisericiile din Cluj-Napoca 08 decembrie Concert de colinde „Și ne lasă gazdă-n casă” 06-10 decembrie Festivalul concurs de colinde ,,Noi umblăm să împlinim”, Huedin 06-20 decembrie Colinde de pe Valea Arieşului prezentate în com. Mihai Viteazu 09-10 decembrie Obicei de iarnă la Măguri Răcătău „Umblatul junilor” 15 decembrie Festivalul concurs de colinde pentru copii ,,Raza Soarelui”, Ceanu Mare 16-17decembrie Festivalul de colinde ,,Colind Iancului” 17 decembrie Gala colindelor tradiționale ,,Pe la noi de sărbători”, Gherla 18 decembrie Vernisajul Salonului Icoanei Ardelene și recital de colinde 19 decembrie Casa Dansului Popular de Crăciun

7

Orchestra CUNUNA TRANSILVANĂ a CJCPCT Cluj

la aniversare - 60 de ani de activitate

Ioana BREDA MORAR

Mircea CÎMPEANU

În anul 2017 se împlinesc şase decenii de la înfiinţarea

Orchestrei profesioniste de muzică populară „Cununa

Transilvană”, aflată sub tutela Centrului Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, formaţie

artistică instrumentală binecunoscută publicului prin nenumă-

ratele concerte şi emisiuni de televiziune realizate şi care a

slujit, de la instituire şi până în prezent, la promovarea

folclorului românesc, cu devotament şi conştiinţă profesională.

Condusă astăzi cu măiestrie de drd. Ovidiu Barteş -

dirijor şi violonist, Orchestra „Cununa Transilvană”, este

formată din muzicieni profesioniști, mulţi dintre ei absolvenţi de

Conservator, sunt garanţii ale unor evoluţii interpretative de

excepţie, care ajung adeseori la măiestrie artistică.

Timp de 60 de ani, Orchestra „Cununa Transilvană” s-a

prezentat publicului iubitor de folclor autentic în diferite

ipostaze, atât în cadrul unor evenimente publice cât şi private.

Oriunde au concertat, în ţară sau străinate, prestaţia lor a fost

una remarcabilă, de mare succes, primind aprecieri constante

și unanime.

Cu cincizeci şi cinci de ani în urmă a luat naştere în

oraşul Cluj, printr-o decizie a Consiliului Popular emisă la 15

august 1955, instituţia cultural muzicală Filarmonica de Stat,

8

cu două compartimente distincte: Orchestra simfonică şi Corul

mixt. Doi ani mai târziu, în 1957, acestora li se asociază

colectivul Orchestrei „Înfrăţirea” din Cluj, constituind un nou

compartiment în cadrul Filarmonicii: Orchestra profesionistă de

muzică populară.

Din prima orchestră de

muzică populară a Filarmonicii de

Stat au făcut parte următorii solişti

vocali: Felician Fărcaşu, Maria

Marcu, Maria Peter, Iulia Szabó şi

Ana Pop Corondan. Acest colectiv

muzical-artistic era completat de

umoristul Zeno Turdeanu, îndrăgit

şi aplaudat de marele public pentru

nemaipomenitele sale povestiri în stil popular. Acestora li se

alătură ulterior Dumitru Sopon, Ilie Muţiu, Alexandru Grozuţă,

Ştefan Lăzărescu, Ioana Radu – artistă a poporului, Maria

Lătăreţu, Ion Luican, Lucreţia Ciobanu, Angela Moldovan,

Achim Nica, Ion Cristoreanu, Ioan Bocşa şi Sava Negrean

Brudaşcu. Dintre instrumentişti, îi vom aminti pe Alexandru

Ţitruş - vioară, Iosif Ghemant - vioară, Ion Fărcaş – fluiere,

Dumitru Fărcaş - taragot, iar dintre dirijori, pe Ilie Tetrade,

Dorel Merticaru şi Gheorghe Mureşan.

De-a lungul timpului, orchestra a efectuat turnee

anuale permanente în ţară, susţinând concerte şi participând

la diferite festivaluri (Maria Tănase, Cerbul de Aur, Floarea din

grădină, Samus, Ion Cristoreanu, Serbările Transilvane) în

localităţi ale judeţelor Cluj, Alba, Hunedoara, Timiş, Arad,

Sibiu, Braşov, Harghita, Bistriţa, Mureş, Maramureş, Bihor,

Neamţ, Suceava, etc. În urma activităţii susţinute au rezultat

înregistrări audio la Radio şi Electrecord, filmări TV pentru

emisiunile de profil ale Televiziunii Române, NCN, Favorit,

Somes tv, Agro tv, AS-Tv.

9

Printre ultimele realizări se numără o casetă de studio

(1999) realizat la studioul „Glas Transilvan” Cluj, un CD de

colinde (2003) realizat în colaborare cu Radio-Cluj, şi mai

multe compact-discuri (2004, 2007, 2009, 2010, 2014, 2017)

realizate la Studioul „Megadigital” Cluj. Amintim totodată şi

participările individuale ale artiştilor la turnee folclorice

organizate pentru străinătate de forurile culturale româneşti,

de diverse ansambluri folclorice sau alte entităţi culturale.

Ziua de 25 octombrie 2017 a fost destinată să fie data

de sărbătoare a orchestrei „Cununa Transilvană”, de rememo-

rare şi retrăire a unor importante fragmente din activitatea ei.

În acest scop, activităţile de sărbătorire ce s-au desfăşurat la

Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca au fost foarte

diversificate.

Holul CCS a fost transformat într-o adevărată sală de

expoziţie, în care, fotografii înrămate au dezvăluit publicului,

încă de la intrare, diferite aspecte din activitatea orchestrei,

prezentând fotografii cu artişti angajaţi şi colaboratori,

instantanee din spectacole, afişe din anii trecuţi, care au adus

în prim plan imaginea etapelor de viaţă ale formaţiei. Expoziţia

concepută de colegele, CS Consuela Bendea şi CS Adriana

Andrei a introdus publicul în atmosfera trecutului, constituind o

rememorare binevenită pentru invitaţii angajaţi şi colaboratorii

din perioadele expuse.

Cu două ore înaintea marelui spectacol, participanţii au

fost invitaţi la o masă rotundă de tip simpozion, la care au fost

dezbătute mai multe aspecte profesionale, organizatorice şi

artistice cu privire la trecutul şi chiar la viitorul orchestrei şi al

folclorului, moderată de Dr. Mircea Cîmpeanu. Mai mulţi

invitaţi au luat cuvântul, atât specialişti în folclor, cât şi foşti şi

actuali angajaţi, interpreţi practicanţi ajunşi la vârsta

pensionării sau încă în activitate.

10

Au vorbit, amintind şi uneori elogiind activitatea

formaţiei, următorii: Prof. Univ. Dr. Ioan Cuceu, preşedinte al

Consiliului Ştiinţific al CJCPCT, Prof. Gelu Furdui, redactor

Radio Cluj, Tiberiu Groza, director în perioada 2005-2014,

Cornelia Staicu, director 2017, interpretele Maria Marcu,

Amalia Codorean-Chindriș, Mariana Morcan, muzicienii Molnar

Teodor, Ciurtin Ioan, Rohian Dorel, Cîmpeanu Mircea,

Mureșan Felician, Băraş Liviu, Nucu Ardeleanu, etc.

Discuţiile au fost înregistrate şi puse la adăpost în

arhiva digitală, ele trebuind să servească în următoarea

perioadă la întregirirea istoricului orchestrei, despre care

putem spune că avem încă puţine informaţii, mai ales pentru

perioada de început a activităţii, din anii 1957-1970.

La acestă mare ocazie orchestra a pregătit un

spectacol folcloric extraordinar, pe scena sălii Dumitru Fărcaș

a Casei de Cultură a Studenților, prin care și-a propus să

evidențieze bogăția și frumusețea culturii tradiționale a

neamului românesc.

Iubitorii de folclor autentic și muzică populară, s-au

putut delecta cu un regal folcloric, cu alese interpretări ale

membrilor orchestrei de muzică populară Cununa Transilvană,

prin punerea în scenă a unor valoroase suite orchestrale dar și

cu interpretări deosebite ale cântăreților de muzică populară

invitați, care au reprezentat cu cinste, fiecare zonă

etnofolclorică de unde își au rădăcinile.

De-a lungul celor patru ore de spectacol, pe scenă au

urcat numeroși interpreți de muzică populară vocală, dar și

instrumentală, colaboratori permanenți, angajați sau foști

angajați ai orchestrei, de-a lungul vremii, precum: Maria

Marcu, Amalia Codorean Chindriș,Mariana Morcan, Nicolae

Bondoi, Valeria Codorean și Traian Ilea, Cornel Borza, Ștefan

și Andrei Petreuș, Ana Strîmturean, Petre Petruse, Iosif Rusu,

Florian Roșan, Maria Lobonț, Radu Lazăr, Mădălina Mîrza,

11

Raul Oltean, Andreea Ciupe, Adrian Socaciu, Andrada

Codorean Chindriș, Crina Varga Haiduc și Florin Bota, dar și

artiști instrumentiști, foști membrii ai orchestrei: Mircea

Cîmpeanu, Felician Mureșan, Toader Molnar, Nicolae Vădan,

Alexandru Tămaș și Eugen Pandrea.

Pe tot parcursul evenimentului acompaniametul

muzical a fost asigurat de Orchestra Profesionistă Cununa

Transilvană, sub semnul perseverenței, în spiritul exigenței și

calității, sub directa îndrumare a maestrului dirijor prof. Ovidiu

Barteș.

În cadrul aniversării au fost prezentate şi lansate public

mai multe materiale audio pe suport CD cu înregistrări ale

orchestrei, mai vechi şi mai noi, care au constituit o parte din

cadoul aniversar dăruit foştilor şi actualilor membri ai

orchestrei, precum şi invitaţilor la aniversare. Dintre

înregistrările-cadou au făcut parte următoarele albume:

Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat Cluj, 1965

Orchestra profesionistă “Cununa Transilvană”, 2009

12

De la poale de Feleac, interpreţi vocali din perioada 1957-2004

M-am suit în dealul Clujului, interpreţi vocali din perioada 2004-2017

Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană”, 2017

Orchestra „Cununa Transilvană” aduce astăzi cântecul

popular tradiţional, în formele sale cât mai apropiate de

autentic, şi care poate bucura inimile publicului contemporan,

autohton sau străin, probabil în aceeaşi măsură cum le-au

bucurat, în trecut, pe cele ale înaintaşilor, rapsozii, lăutarii,

tarafurile şi maeştrii ultimelor veacuri.

13

Recunoscută şi respectată de publicul cunoscător,

inclusiv de întreaga breaslă artistică, Orchestra „Cununa

Transilvană” reuşeşte să-şi conserve renumele prin repertoriu

de calitate, prin promovarea unor noi şi înalte valenţe

interpretative. Valoarea artistică a Orchestrei „Cununa

Transilvană” reuşeşte să impună şi să atragă colaboratori de

excepţie şi parteneri cu mare notorietate în folclorul românesc,

cu mare căutare pentru iubitorii genului, reuniţi în spectacole

cu ridicată ţinută artistică, puse toate în slujba păstrării

identităţii folclorului şi a tradiţiilor româneşti.

Afișe vechi cu Orchestra Populară

Imagini din timpul spectacolului aniversar

14

Imagini din timpul spectacolului aniversar

15

TUDOR JARDA – 95 de ani

Printre compozitorii români care s-au impus cu

strălucire în viaţa muzicală românescă din ultimele decenii se

numără şi TUDOR JARDA (1922–2007) – profesor, dirijor,

etnomuzicolog, compozitor, care și-a desfășurat activitatea în

municipiul Cluj-Napoca. Prezentam mai jos câteva aspecte din

viaţa şi activitatea folclorică a renumitului şi îndrăgitului om de

muzică, regretatul Tudor Jarda.

La 11 februarie 1922 se naște în

casa familiei Jarda, de pe strada 6

martie din Cluj-Napoca, cel de-al doilea

urmaş – un băiat vioi ce primește

numele de Tudor, un viitor strălucit

artist, pedagog și compozitor, decorat

în vremea maturităţii cu înaltul titlu de

cetățean de onoare al municipiului în

care a trăit, Cluj-Napoca. Nou născutul

va aduce în scurtă vreme multă fericire

în mijlocul tânărului cuplu, cu origine în

ținuturile Bistriței și Năsăudului, datorită

aptitudinilor sale native. De mic își

manifestă atracția înspre muzică și câteva instrumente

muzicale, printre care pianul, trompeta și percuția vor deveni

preferatele lui, alături de o altă pasiune, cititul cărților, datorită

căreia micuțul era atras de reviste, cărți şi alte publicații ale

vremii.

Poate ar trebui să amintim și despre viața intensă,

zbuciumată și adeseori frământată a tânărului Tudor,

influențată direct de cursul dur al istoriei secolului trecut din

perioada interbelică, caracterizată printr-o etapă istorică și

politică tulbure, în care aspirațiile de afirmare a națiunii

românești din Transilvania erau oprimate, sau despre cel de-al

doilea război mundial, care a provocat refugiul familiei la

16

Timișoara ori, de ce nu, despre greutățile întâmpinate în

perioada de refacere după marea conflagrație mondială. Cu

greu depăşite, tânărul Tudor face doi ani de Politehnică la

Timişoara şi se înscrie apoi la Conservator. De aici începe

lunga şi frumoasa sa carieră artistică şi pedagogică.

Era o „fire veselă, hazliu și foarte vorbăreț,... mare

iubitor de animale, natură și mai ales, de oameni”, scrie Zoie

Jarda, mama compozitorului într-un album cu coperți groase,

descoperit în arhiva familiei. Acestea sunt principalele calităţi

umane cu care s-a născut şi pe care le-a păstrat compozitorul

Tudor Jarda, din copilărie pentru tot restul vieții. Îl vom

percepe mult mai mai târziu pe distinsul profesor, la vârsta

senectuții, ca fiind un personaj glumeț şi deosebit de sociabil,

care știa să-i încurajeze pe cei din jurul său, aflați deseori în

momente de cumpănă, insuflându-le încredere deplină în actul

artistic, în cel de pregătire profesională sau de creație

muzicală. Pentru că, după cum știm cu toții, o bună parte a

vieții domniei sale, profesorul Jarda și-a dedicat-o îndrumării

tinerelor talente în cadrul Conservatorului „Gheorghe Dima”

din Cluj, a Institutului muzical pedagogic din Târgu Mureș și a

Facultății de Muzică din cadrul Universității din Oradea.

Multora dintre tineri le-a deschis ochii și mintea, îndreptându-i

pe calea muzicii și a profesiei în acest domeniu, o mare parte

dintre ei devenind mari interpreți sau profesori de renume ai

învățământului românesc.

O bună parte a operei compozitorului Tudor Jarda își

trage seva din arta populară. Multe pagini din creația sa sunt

de inspirație folclorică, de la simple prelucrări până la

complexele lucrări de operă pe care le-a creat.

„Ar fi păcat să nu se folosească citatul folcloric, atâta

timp cât creația populară este atât de vastă și de bogată în idei

originale, constituind un izvor permanent de inspirație a

spiritului românesc”, spune Tudor Jarda într-o cumunicare

științifică făcută la Primăvara arădeană, în anul 1986.

17

Talentul și harul dăruit de Dumnezeu acestui minunat

om s-au întâlnit în chip fericit cu măiestrele teme folclorice ale

culturii muzicale tradiționale și au avut ca rezultat valoroase

piese corale și lieduri cu turnură melodică de sorginte

populară. Vom regăsi în creația corală titluri, precum: A găinii,

Hai la joc, Nunta țărănească, Foaie verde de măr dulce,

Legăna-m-aș, legăna, Măi pretine, io și tu, Măi bădiță, bădișor,

Măi ciobane de la oi, Așa jucau bătrânii, Ceteraș, cetera ta sau

printre lieduri, La mănăstire, Dorurile mele, Doina,

Somnoroase păsărele și multe altele.

A scris în mai multe rânduri prelucrări ale unor cântece

populare și așa s-au născut suitele corale de cântece din

Bihor, în număr de 4, suita din Bistrița, 10 coruri de pe Someș

pentru cor mixt și nicidecum în ultimul rând, 5 piese

instrumentale, într-o culegere publicată de Centrul de

Îndrumare al județului Cluj în anul 1982 (n.n. culegere pe care

ne-am propus la să o republicăm la Editura Tradiții clujene a

CJCPCT Cluj, într-un viitor foarte apropiat) și care conține

piesele prelucrate, Bădişor depărtişor, M-o făcut măicuţa-n

zori, De strigat din Bistriţa, Palaneţul şi Suita moţească.

Nici lucrările de operă nu sunt lipsite de inspirația

folclorică, după cum știm deja, caracteristică lucrărilor

componistice ale autorului.

Opera Pădurea Vulturilor cuprinde în conținutul ei

celebrul Cântec de leagăn din comuna Leșu, opera Neamul

Șoimăreștilor abordează melodia ritualică Gogea cununii, iar

Baletul Luceafărul de Ziuă, binecunoscutul cântec Trandafir cu

creanga-n apă. Și operele Înger și Demon, precum și Dreptul

la viață conțin suficiente motive populare prelucrate, deci pot fi

considerate, la rândul lor, opere cu tematică românească

specifică.

Urmașii lui Tudor Jarda, noi cei de astăzi, îi aducem

acum, la cel de-al 95-lea an de la naştere, imensa noastră

recunoștință pentru marea sa dragoste de viață, oameni,

18

natură, poezie și muzică, tot așa cum prețuim în mod deosebit

opera omnia a maestrului, care îl poziționează, în urma a tot

ceea ce a făcut pentru arta muzicală românească și națiunea

română, în rândul artiștilor creatori nemuritori, cărora omagiul

și respectul veșnic, li se cuvin.

Amintirea profesorului Jarda va rămâne veşnic vie în

minţile, şi mai ales în inimile noastre. Prin tot ceea ce a făcut

pentru școală, artă și societate, putem spune cu fermitate că

Tudor Jarda a fost şi va fi unul dintre cei mai importanţi

reprezentanţi ai muzicii româneşti din ultima jumătate de

secol.

Dr. Mircea Cîmpeanu

COLINDATUL „CETEI JUNILOR” DIN MĂRIȘEL

Prof. Ioan Mariș, Dr. Mircea Cîmpeanu

În prezentul articol vom trata unul dintre subiectele

cele mai importante din punct de vedere tradițional din zona

montană, și anume, colindatul de Crăciun al cetelor de juni și

ficiori ai satului, obicei tradițional care a intrat de curând în

registrele patrimoniului mondial.

„Cetele de feciori au fost considerate dintotdeauna ca

aducătoare de belşug, sănătate și prosperitate în fiecare casă

colindată. Prin colindele lor, veritabile incantaţii de propiţiere

se certifică păstrarea din îndepărtatele mitologii ale lumii

mediteraneene şi tracice ale unor străvechi obiceiuri.

19

Desfășurate prin adevărate ceremonialuri, colindele încă vii în

memoria colectivă a satelor demonstrează vechimea

extraordinară a spiritualităţii româneşti şi împletirea atâtor

credinţe şi ritualuri într-un tot sincretic, care cuprinde înseşi

treptele istoriei nostre multimilenare. Între pământ şi cer, între

om şi Dumnezeu, este colinda!” (dr. Maria Bocşe)

Ceata junilor - Mărișel

În cele ce urmează abordăm acest subiect de

importanță națională și internațională cu unul dintre principalii

noștri colaboratori, dl. Mariș Ioan, pentru a-l face cunoscut

cititorilor, deoarece câteva dintre filele importante ale

impresionantului dosar depus la UNESCO în vederea

recunoașterii internaționale au fost susținute cu filmări făcute

în comunele Mărișel și Măguri-Răcătău.

Așadar, ne vom referi la obiceiul de colindat al „cetei

junilor”, al căror ritual unic a fost acceptat în 6 decembrie 2013

în patrimoniul cultural mondial al UNESCO, organism

internațional ce consemnează în registre speciale, după

selecții severe, cele mai importante valori patrimoniale

20

imateriale din întreaga lume. Iată cum arată descrierea, pe

scurt, a acestui obicei:

„Colindatul are loc de-a lungul satului, ceata formată

din 8-10 feciori, însoţiţi de un „taroste” (conducător, orator) şi

un „cal” (fecior tomnatic destinat să care greutăți), intrând

peste tot acolo unde porţile curţilor sunt lăsate înadins

deschise. După cântarea unei „corinde” pe trepte, și alte

câteva în casă, cu tematică precum: „a mesei”, „a fetei”, „a

gazdei”, colindătorii vor fi serviţi cu cozonaci, vin şi pălincă.

În același mod este descris acest obicei de către

specialiștii Institutului de Folclor al Academiei Române – filiala

Cluj: „Cel mai viu şi mai bogat în repertoriu, apoi mai

interesant ca obicei este în zonă Colindatul. Constituirea cetei

de colindători, numiţi „Juni”, se face în şezătoare (habă) sau la

casa unui fecior, cu două săptămâni înainte de Crăciun.

Conducătorul – taroste, birău, grăitor,– ales după un anumit

cod, este investit cu mari responsabilităţi: să vegheze la buna

comportare a tineretului pe toată perioada sărbătorilor, să

organizeze repetiţiile, să angajeze şi să asigure masa la

diferite case şi să plătească muzicanţii, să organizeze jocul,

să adune banii de la tineret, să „grăiască” colacul etc. Numărul

tinerilor care alcătuiesc ceata este diferit de la sat la sat, aşa

după cum şi numărul cetelor diferă după mărimea satelor. În

Morlaca sunt împărţiţi de exemplu în josani, susani şi văleni.

După ce toate cetele colindă împreună personalitățile

satului (popa, primarul), ele se despart îndreptându-se spre

partea de sat convenită. La fiecare casă se colindă la

fereastră, la uşe, la intrare (a feciorului- „Veseleşte-te domn

bun” sau „Slobozâ-ne gazdă-n casă”) şi în casă, unde este

fată, „colinda fetii” numită local şi „Fecioriţa gazdii” (Brăişor,

Finciu, Mărgău): Duminecă dimineaţa,/Linu-i linu-i rozmalinu,/

Fată dalbă s-o sculat/Şi pă obraji s-o spălat,/Vase-n brânci o

d-apucat,/La fântân-o d-alergat,/La fântână su’ Muncet,/Unde

21

bate vântu-ncet/Sus pă ptiatra fântânii/Cu tri voinici să-ntâlni/

Unu-i luă inelu’,/Unu-i luă măr din sân,/Unu-i luă muruna,/Fata

rău îi blăstăma./ - Taci fată nu blăstăma,/De te roagă de

părinţi,/Să-ţi dea doi, trei zloţi d-argint,/Şi-apoi hai după

murună/Şi-o poartă cu voie bună (Brad Catrina, 63 ani şi Brad

Ioan, 71 ani din Mărgău). Gazda răsplăteşte colindătorii cu

„colacul fecioresc”, „un picior de porc”, „groşiţa fetii” (bani).

Tarostele grăieşte pe rând, colacul, banii, apoi fata şi femeile

din casă sunt jucate de către feciori (învârtită rară şi deasă

sau bătută). La plecare feciorii colindă în chip de mulţumire”

(Subzonarea etno-folclorică a județului Cluj).

În continuare urmează descrierea obiceiuiului:

Tarostele intră în casă şi salută, întrebând: Gazde bune,

primiţi Junii? După răspunsul afirmativ, acesta se adresează

junilor: Ziceţi, mă! Și astfel începe colindatul:

Veseleşte-te, Domn bunu Dară, dară ce-şi aducu,

Flori dalbe de măr Crucea sfântă-n mâna stângă

Că vă vin şi junii buni. De-a direapta busuiocu,

Junii buni a lui Crăciunu, Spice de grâu la mijlocu

Câte unu câte doi Dară, dară cui le dară,

Câte tri’ de-alăturele, Busuiocu’ feteloru,

Cu penele-asemenele Spic de grâu nevesteloru,

Mândri, mândri-mpdobdiţi, Crucea sfântă, tuturor.

Ca nişte meri înfloriţi

22

Corinda mesei

Junii, însoţiţi de muzicanţi, intră în casă, aşezându-se după

masă.

Ici-şi Doamne-n iasta casă, Finuţu lui Dumnezeu.

florile dalbe Hei, Ioane Sântioane,

Suntu-şi Doamne mese-ntinse, Vinde-mi mie aiest paharu

Cu lumini Doamne-ni aprinse Ori mi-l vinde, ori mi-l schimbă.

Cu pahar de vin pe dânse.

A-ntâilea corn de masă, Fii-mi Doamne iertătoriu

Şede gazda jupâneasă N-avem pahar vânzătoriu,

A doilea corn de masă, Da v-om da de la nănaşu

Şede zău cu Dumnezeu. Să ominim oameni mariu

A treilea corn de masă, Oameni mari la zâle mariu

Şede Petru cu Sâmpetru Cum sânteţi Doamne-ni şi voiu,

A patrâlea corn de masă, Să-nchinăm cu sănătate

Şede Ion Sâmtionu Şi la gazdă şi la masă.

Tarostele: Jupâne gazdă, ai fată de corindat?

Dacă răspunsul este afirmativ, tarostele întreabă: Cum o

chiamă?

Se adresează junilor: Corindaţi-o pe Maria!

Dacă răspunsul este negativ: Muzicanţi, zice-ţi un joc!

23

Corinda fetei

Facu-şi turcii de-o cetate,

Haida lele romioară Pă guleru fraţiloru,

Turcii-o fac şi sprânci-o sparg Pumnărei cumnaţilor

Iar de-a dorulea şi-o facu, Da pă nume cum o cheamă,

Tri bolduri în cinci colţuri (Maria )-i de-a bună samă

Da-ncetate cine şede, Ia roagă-te tu te roagă,

Şede-o fată de-mpărat Tată’ tău şi mama ta

Şede-o fată de-mpăratu, Doară te-or împrumuta,

Cu păr galbăn retezat Cu voi doi tri d’arginţei

Da de lucru ce lucrează, Să-ţi plăteşti tu corinda,

Împleteşte, popinstreşte De la junii lui Crăciun.

Conform obiceiului, la fiecare casă se „grăiește”

colacul, cozonacii, băuturile şi bucate primite în dar, tarostele

junilor rostind „mulţămitele” pentru omenia arătată. Colacii

erau purtaţi de juni, care adunau 3-4 pe „botă”, iar cealaltă

cinste (mai puţin banii), de „cal”, care ducea cu el întotdeauna

o pereche mare de desagi.

Tărostitul la masă

Ia, ascultaţi, măi, oameni buni

La Junii lui Crăciun,

Că s-o pornit la corindat

Pă la tăte căsile din sat

Şi de ieri, de-alatăieri

Ciocănesc pe la tiotori.

Unu nici-i botă n-are

24

Altu’ abia o duce de mare.

Unu-i cu pipa-ntre dinţi

Altu-i cu ochii zgâiţi.

Jupânu’ gazdă, bine s-o purtat

Şi pă noi ne-o aşteptat

Cu mese-ntinse

Cu lumini aprinse

Şi cu multă, multă cinste.

Jupânu’ gazdă, aici în casă ne-o adus

Şi pă masă ne-o pus

Prima cinste:

Un colac mândru şi frumos

De zici că-i faţa lui Cristos.

Nouă nu ni se pare că-i un colac de grâu

Nouă ni se pare că-i stogul jupânului gazdă cu tătu’

Da’, de-ar fi, nici un bine n-ar fi pântru noi,

Pântru junii satului.

În paie ne-am împedica

Cu pleava ne-am îneca

Şi numa’ bine, n-am umbla.

Jupânu’ gazdă nu se mulţumeşte cu prima cinste.

Ne pune pe masă a doua cinste:

Un şoloboc mare de porc

Cel mai mult la gazdă-n pod

Să-l mănânce sănătos!

Nouă nu ni se pare că-i un şoloboc de porc,

Nouă ni se pare că-i porcul jupânului gazdă cu tătu’

Da, de- ar fi, nici un bine n-ar fi pântru noi,

pântru ficiorii satului.

Cu flitu’ ne-ar râma,

Cu unghiile ne-ar ghera,

Cu coada ne-ar plesni

De şi ochii ne-ar sări.

Jupânu’ gazdă nu se mulţumeşte cu a doua cinste.

25

Vine cu a treia cinste:

Un blid de brânză

Care să ne facă bine la rânză.

Asta-i brânză de la oi

Mulse pă dinapoi

Brânză de la vaci,

Mulse pântre craci.

Până să vie cu a patra cinste,

Să vedeţi ce s-o întâmplat:

Jupânu’ gazdă de dimineaţă s-o sculat,

Cu apă rece pe faţă s-o spălat,

Doi cai mândri-o ţesălat

Şi la căruţă i-o-nhămat.

Le-o pus la grumaz şi ţângalău

Că doară mere la târg la Gilău.

Când fu gata de plecare,

Îi sări jupâneasa gâzdoaie în cale.

- Mă, jupâne!

Fă bine ie-mă şi pă mine.

Că ma-ş duce şi io la piaţă,

Să-mi cumpăr batăr o raţă.

Jupânu’ gazdă să-nvoi

Şi jupâneasa găzdoaie în căruţă să sui.

Şi când ajunseră pă la Haldarău,

Pă la locul cela rău

Bătutu-l-ar fi Dumnezeu

De să nu-l fi cunoscut nici el, nici tatăl său,

Sări jupânu’ gazdă bată-l credinţa,

Să-mpiedice căruţa.

Da, jupâneasa găzdoaie,

Învelită într-o piele de oaie,

De numa ochii i se vedea,

De-acolo cotcodăce’

- Împiedică caii, că doară caii duc căruţa!

26

Luă jupânu’ o aţă de lână,

Că aia îi fu mai la-ndemână,

Şi-mpiedică caii,

Că doară caii duc căruţa.

Şi apăi să vezi:

Cât căruţa peste cai,

Cât caii peste căruţă.

Cât jupânu’ pă jupână,

Cât jupâna su’ jupânu’.

Nu ştiu cum să nimere’

Că tăt jupânu’ era pă ie!

Dumnezeu din cer trăzni,

Şi butea cu bani plesni.

Numa’ doaje şi priloaje,

Numa’unduri, numa funduri.

Da, prilej mare nu s-o întâmplat,

Că, ei cu tăţii o scăpat,

Şi nişte bani la jupânu’ gazdă-n fogaş i-o mai rămas.

Băgă jupânu’ gază o mână soponită,

Ca o tânje’ pălită,

O băgă în fogaş, până-n cot,

Şi ne scoasă şi nouă un zlot,

Da, nu-i un zlot cum cred ei,

Că-i a patra cinste:

O sută de lei!

Jupânu’ gazdă s-o-ndurat

Şi pă masă o aşezat,

A cincea cinste:

O duşcă de băutură,

Să ne udăm pă la gură,

De la unul la altu’,

De la Cristos, la tăţi.

- Jupâne gazdă.

Ia şi-nghiţeşti

27

La mulţi ani să ne trăieşti!

Fă bine şi ne dă povaţă

Şi pă tăţi din casa asta ne-nvaţă.

Pă unde uiaga s-o desfundăm

Şi tăt jinarsul din ie, cu tăţii să-l bem.

Se mai zice un joc sau două, după care plecarea are

loc tot cu o colindă, intitulată „a uşii”, feciorii pornind spre alte

gospodării care-i aşteaptă. Satul este mare şi la înţelegere,

după ce colindă casa preotului, junii parcurg până a doua zi,

când se vor întoarce la slujba de amiază din biserică, întreg

numărul mare de case al aşezării, inclusiv al celor din cătunele

aparţinătoare.

Corinda ușii (la plecare)

Hai să zicem şi-a uşirii

Flori dalbe de măr

C-am fost zâsă şi-a mesii

Că bine ne-o ominitu,

Ominească-i Dumnezeu

Cu spicuţul grâului,

Cu bunul pământului

Şi te-ntoarce rujă-n masă,

Rămâi gazdă sănătoasă!

28

Tarostele mulţumeşte, invitând gazdele la „conac”

(jocul satului) ce va fi organizat de junii colindători în zilele de

Crăciun.

„Conacul” de Crăciun

În zilele următoare ale Crăciunului junii organizează

joc popular la căminul cultural, unde, de obicei participă cu

mare drag toţi sătenii, de mare cinste ajungând să fie

consideraţi cei întorşi acasă, foşti localnici care vin „de

sărbători” pentru a se bucura împreună cu consătenii lor de

frumuseţea tradiţiei.

Cetele junilor din Mărișel și Măguri-Răcătău se

suprapun perfect tiparului cetelor de colindători din Munții

Apuseni, care ne-au cântat minunatele colinde ale satelor lor,

conservate de secole, construind în jur atmosfera unui

Crăciun vechi. Desigur, Crăciunul nu poate fi nicăieri mai

frumos petrecut, decât la ţară, printre oamenii satului şi

colindele lor străbune…

Valoarea colindelor românești a fost subliniată de

numeroși specialiști români și străini. Cităm o apreciere, cea a

profesorului Titus Moisescu, din „Postfața” volumului „Colinde”

a lui George Breazul: „În circuitul valorilor de artă populară,

colindele vor rămâne zestrea cea mai de preț pe care trebuie

să o salvăm de la dispariție și să o transmitem nealterată

generațiilor ce ne vor urma. Datorită tiparelor, circulația

acestor bijuterii muzicale va împlini unul dintre marile noastre

deziderate și anume, acela al păstrării unității de limbă și

cântare românească în rândul tuturor românilor, indiferent de

locul unde-și duc viața pe acest pământ. Concentrarea de

forme și stiluri vădește un îndelungat proces de evoluție,

selecție și elaborare a expresiei poetice”.

Tradiția colindatului s-a transmis pe cale informală, din

generaţie în generaţie, în mod sistematic, de la părinţi la copii,

29

de la bunici la nepoţi, într-un circuit continuu; tinerii satului,

ataşaţi de valorile dobândite, nu vor avea astfel prea curând

tendințe de schimbare a cutumelor locale. „Acest obicei este

întâlnit la mai multe popoare europene: la poloni, cehi, slovaci,

moravi, croați, sloveni, sârbi, ruși și bieloruși” – scrie la 1933

Petru Caraman în cartea sa „Colindatul la români, slavi și la

alte popoare”.

„Pretutindeni este acest obicei de colindat, însă ceea

ce este diferit aici la noi, este obiceiul „junilor”. L-am mai văzut

şi la Măguri, dar cred că este împrumutat. La noi, cel mai

important şi aşteptat grup de colindători este cel al „junilor”. În

ce constă particularitatea obiceiului? Cred că sărbătorirea

Crăciunului de-a lungul a patru zile, într-un mod cu totul

deosebit, deşi Crăciunul ţine numai trei. Se colindă trei nopţi şi

două zile, deci, primele două zile de Crăciun şi primele trei

nopţi, aproape continuu, cu pauze destul de mici, după care

„junii” adună tot satul într-un loc unde organizează joc. Este

un fel de răsplată pentru faptul că au fost primiţi în casă. Timp

de două nopţi, a treia seară de Crăciun şi următoarea, ce-a

de-a patra, se sărbătoreşte Crăciunul cu joc, indiferent în ce zi

din săptămână cad ele. Anul acesta se potriveşte să fie

sâmbătă şi duminică, iar până la Anul Nou mai rămân două

zile, în care tinerii se pregătesc pentru o altă petrecere.

În afară de ei, umblă şi copiii cu steaua, oamenii maturi

îşi colindă vecinii şi rudele, umblă „crai”, mergând doar pe

zone mai restrânse, în comparaţie cu „junii”, care colindă

aproape tot satul. În ultimii ani, la noi colindă patru echipe de

„juni”, pentru că sunt mai multe cătune. Cei mai organizaţi

sunt cei din Ruseşti, Stăneşti, Mărişel-Mărişel şi Costeşti.

În prima zi de Crăciun se adună la biserică şi acolo,

publicul, care vine în număr foarte mare – îi apreciază: cine a

cântat cel mai frumos în biserică (şi este o luptă serioasă aici,

pentru întâietate), cine cântă cea mai frumoasă colindă, care

30

are grupul cel mai bine reunit, şi apoi, afară, care are muzica

cea mai bună. Pentru că, în faţa bisericii, grupurile de „juni” se

întrec din nou, care ştiu să joace cel mai frumos. A doua zi,

cam aste-s discuţiile în sat: care dintre grupuri a fost mai bun,

care a avut muzică bună, deşi nu le dă nimenea nici o

diplomă, chiar dacă cheltuiesc bani mulţi pentru angajarea

orchestrelor. Ei nu umblă să câştige, nu rămân cu bani de-

aicea, deci nu acesta este scopul lor, ci doar să poată plăti

muzicanţii, să dea oamenilor un pahar de ţuică şi să le ofere

două nopţi de distracţie.

Conacul din Mărișel, 2008

Ţin minte, când eram copil, că tuturor participanţilor li

se oferea şi mâncare. Se dădeau sarmale la masă, ca la

nuntă. La Costeşti li se dădea şi brânză fiindcă aici gospodarii

sunt proprietari de oi. Ciolanul afumat, farfuria de brânză şi un

colac, asta era plata colindătorilor. Toate acestea erau puse în

cârca „calului”, un fecior tomnatec, neînsurat care mergea cu

31

„junii” la colindat doar în acest scop şi le căra până la o casă

unde adunau toate aceste daruri, la casa „conacului”, ducând

în spate bunătăţile şi colacii pe o bâtă căreia i se spunea

„cioacă”.

Colindatul prin sat începe de la părintele şi întotdeauna

de acolo pleacă. Cel puţin două cete, care sunt din zonă, se

adună la casa preotului, şi după colinda spusă aici, se dă

semnalul începerii colindatului în tot restul satului. În principiu,

sunt patru „conace” la Mărişel, Stăneşti, Costeşti şi Ruseşti, la

şase, şi respectiv doisprezece kilometri de aici, fiindcă după

cum ştiţi, comuna noastră este una dintre cele mai mari din

România” (Ioan Mariș).

Cu memoria tradiţiei viu păstrată în suflet, aşteptăm

mereu sărbătoarea Crăciunului sperând de fiecare dată să fie

mai bun, mai darnic și mai îmbelşugat, păstrând cu sfințenie

datinile şi colindele neamului nostru.

Articol din cartea „TRADIȚII – studii de identitate

culturală”, Editura Tradiții clujene, 2015

Mărișel, 2010

32

CITIZEN BAND

Proiect muzical internaţional în programul Erasmus+

al Uniunii Europene, 2017

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea

Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură subordonată

Consiliului Județean Cluj a reușit accesarea de resurse

financiare nerambursabile pentru anul 2017 din fondurile U.E.

în programul ERASMUS+ Learning Youth Mobility, cu scopul

desfășurării unui proiect cultural comun între două state ale

Uniunii Europene, România și Franța.

Dosarul proiectului intitulat „Citizen Band”, depus la

Bruxelles de Asociația Națională „Cultures du Monde” Franța

și CJCPCT Cluj, a conținut mai multe activităţi și întâlniri între

două grupuri de muzicieni, francezi și români, într-un total de

32 de tineri instrumentiști și 6 profesori, atât în orașul Gannat,

Franța cât și în municipiul Cluj-Napoca, România. Etapele

proiectului au prevăzut mai multe

concerte muzicale, ateliere de

pregătire, aplicații pe teren, vizite,

sport, în ideea utilizării mediului

cultural ca factor de dezvoltare a

noilor dimensiuni comune europene:

mobilitatea tinerilor, dialogul

intercultural, toleranța, cunoașterea

proceselor educative reciproce,

conștientizarea importanței cetă-

țeniei europene, etc.

CJCPCT Cluj (manager

33

Cornelia Staicu și responsabil proiect Mircea Cîmpeanu) și-a

luat ca parteneri în acest proiect internațional instituții

educative specializate, precum: Școala de Arte „Tudor Jarda”

(manager Vasile Corpodean și director artistic Marius

Moldovan) și Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” (director

prof. dr. Hilda Elisabeta Iacob și prof. responsabil Ștefan

Ioanovici), cu care a încheiat protocoale de colaborare în

vederea pregătirii tinerilor muzicieni implicați în schimburile

culturale, planificate pentru perioadele: 23-30 aprilie 2017, în

Franța, și 23-30 octombrie 2017, în România.

Pe scena Casei de Cultură „Dumitru Sopon” din Gilău

34

Spectacol la „Salina Turda”

Pe scena Școalii de Arte „Tudor Jarda”, Cluj-Napoca

35

Programul celor două grupuri (în total 27 de tineri

instrumentişti şi 6 profesori) a fost unul foarte încărcat, fiind

prevăzute mai multe concerte muzicale, ateliere de pregătire,

aplicații pe teren, vizite, activităţi sportive, în ideea utilizării

mediului cultural ca factor de dezvoltare a noilor dimensiuni

comune europene: mobilitatea tinerilor, dialogul intercultural,

toleranța, cunoașterea proceselor educative reciproce,

conștientizarea importanței cetățeniei europene. Dintre

evenimentele mai importante ale celei de-a doua etape,

desfăşurată în România, la Cluj-Napoca, enumerăm: participarea

în Concertul aniversar al Orchestrei profesioniste „Cununa

Transilvană” la Casa de Cultură a Studenţilor, Concertul culturilor

europene la Sala „Şantier” a Şcolii de Arte, Spectacolul comun cu

ansamblurile folclorice „Cununa Apusenilor” şi „Tulipantos” la

Casa de Cultură din Gilău, vizitele la Muzeul Etnografic al

Transilvaniei, în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca, la

Salina Turda, dar şi pe teritoriul judeţului Cluj, în satul Măguri,

unde tinerii au putut viziona un program artistic tradiţional,

prezentat de localnici.

Proiectul „Citizen Band” s-a bucurat de succes, cele două

etape desfăşurate de-a lungul anului 2017 în Franţa şi România

au fost bine realizate şi au avut un puternic impact în rândul

tinerilor. Bucuria participării la un proiect atât de vast, cu activităţi

muzicale şi concerte publice desfăşurate în comun s-a putut citi

în mod deosebit pe feţele radioase ale participanţilor şi s-au

reflectat în presa scrisă şi media, cu ecouri pozitive.

Proiectul „Citizen Band” a ajutat la consolidarea

cooperării între România și Franța, a întărit legăturile în plan

cultural între regiunile Vichy și Cluj, a promovat cetățenia activă a

tinerilor și a consolidat coeziunea socială europeană, şi nu în

ultimul rând, a promovat cu prioritate patrimoniul cultural imaterial

românesc la nivel internațional.

Dr. Mircea Cîmpeanu

36

CULTURA TRADIŢIONALĂ CLUJEANĂ apreciată de comunităţile româneşti din Canada

Articol preluat din Ziarul Făclia | 21 iunie 2017

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură care funcţionează

în subordinea forului administrativ judeţean, împreună cu

grupul instrumental „Ceteraşii de la Gherla” au promovat în

perioada 10 – 17 iunie a.c., cultura tradiţională din judeţul Cluj

în cadrul comunităţilor de români din regiunea Ontario,

Canada.

Acţiunile s-au desfăşurat în cadrul proiectului „Rădăcini

Româneşti” - Reprezentarea culturii tradiţionale clujene în

comunitatea românească din Canada, prilej cu care membrii

delegaţiei instituţiei de cultură precum şi artiştii populari au

susţinut mai multe programe folclorice de muzică vocală şi

instrumentală. Totodată, au fost organizate prezentări de carte

pe tema tradiţiilor populare din zona judeţului Cluj, precum şi

expoziţii de fotografie etnografică şi de obiecte de artizanat.

În data de 10 iunie a.c., în faţa Primăriei oraşului

Kitchener, în prezenţa oficialităţilor locale, delegaţia clujeană a

luat parte la manifestările care au marcat Ziua Româno –

Canadiană, iar în 11 iunie a.c., la Oshawa, la cele dedicate

37

Zilei Internaţionale a Iei Româneşti. De asemenea, în 15 iunie

la Niagara, în 16 iunie la London şi în 17 iunie la Oakville au

avut loc prezentări ale obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, ale

portului popular tradiţional şi ale meşteşugurilor tradiţionale

precum şi programe folclorice autentice. Totodată, cu ocazia

prezenţei clujenilor în Canada, s-au desfăşurat o serie de

întâlniri cu membrii comunităţii româneşti, asociaţii culturale şi

reprezentanţi ai şcolilor româneşti din oraşul Hamilton şi din

alte zone ale provinciei Ontario.

O întâlnire deosebită a avut loc în 13 iunie a.c., când

delegaţia clujeană a fost primită de Consulul General al

României în Canada, dl. Mugurel Ioan Stănescu, la sediul

Consulatului din oraşul Toronto. Din partea clujenilor i-au fost

oferite cărţi despre cultura tradiţională din judeţul Cluj, precum

şi CD-uri cu muzică tradiţională vocală şi instrumentală. La

rândul său, dl. consul s-a arătat foarte bucuros de existenţa

unor legături puternice cu România şi în special cu

Transilvania şi judeţul nostru, care contribuie astfel la

păstrarea vie a culturii şi identităţii româneşti a celor care de

multă vreme au plecat din România.

Potrivit Biroului de presă al Consiliului Judeţean Cluj,

proiectul va continua în perioada următoare cu organizarea şi

derularea de expoziţii fotoetnografice itinerante în zonele

canadiene, unde există comunităţi româneşti numeroase,

lansări şi prezentări de publicaţii etno-folclorice, CD-uri, DVD-

uri editate de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dar şi cu susţinerea de

spectacole folclorice tradiţionale în comunităţile româneşti.

Totodată, se are în vedere popularizarea diverselor forme de

reprezentare a tradiţiilor populare din zona judeţului Cluj, prin

publicarea de articole în presa românească şi colaborarea cu

televiziunea în limba română din Canada, pentru a fi difuzate

38

materiale video despre muzica şi

obiceiurile tradiţionale, realizate de

instituţia clujeană.

Reamintim faptul că scopul

acestei iniţiative este acela de a

face cunoscută şi de a păstra vie

cultura românească în cadrul

comunităţilor de origine română

din diaspora. Ea este desfăşurată

în parteneriat cu ziarul de limbă română „Agenda

Românească” din Kitchener, Canada, alături de Consulatul

General al României la Toronto/ Ontario şi colaboratori ai

publicaţiei din această regiune a Canadei.

Imagini preluate de pe : www.agendaromaneasca.com

39

Sub acest generic vom prezenta principalele activități organizate, în semestrul doi al anului 2017, de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Rubrică susținută de Grigore Sâmboan, consultant artistic CJCPCT Cluj

SĂRBĂTOAREA TRADIŢIONALĂ DE LA CRUCEA

IANCULUI

Mii de clujeni dar și turiști au fost prezenți duminică, 9

iulie 2017, la sărbătoarea tradițională de la Crucea Iancului,

zona Fântânele, comuna Mărișel. Cea mai mare manifestare

de acest gen din judeţul Cluj, care se desfăşoară de aproape

170 de ani în cinstea lui Avram Iancu şi a moţilor din timpul

Revoluţiei de la 1848, a debutat la ora 11:00 cu o slujbă de

pomenire la monumentul lui

Avram Iancu, urmată de

depuneri de coroane și

jerbe de flori, dar și de

discursurile oficialităților

locale și județene. Apoi, de

la ora 13:30, pe platoul de

la Crucea Iancului, a fost

organizat un spectacolul

folcloric, în care au evoluat

soliştii vocali: Vasile Coca,

Ionuț Langa, Mariana

Morcan, Amalia Codorean

Chindriș, Adriana Irimieș,

Oana Carmen Bozga, Ioana

40

Breda Morar, Andra Mariș, Anamaria Mariș, Livia Maria Hetea

Danciu, Marinela Purcel, Ioana Budaie, Ioana Petran și Mihai

Badiu. De asemenea, pe scenă au urcat și grupurile vocale:

„Izvoare”, „Glasuri Ardelene”, „Nepoții Iancului” – Mărișel și

Ansamblurile: „Cununița Apusenilor” – Gilău, „Cununa

Someșană” – Florești și „Craii Apusenilor” – Beliș, alături de

„Taragotiștii din Mărișel”. Totodată, în cadrul spectacolului,

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj a prezentat un program artistic de muzică

tradițională susţinut de membrii Orchestrei Profesioniste

„Cununa Transilvană”.

Sărbătoarea tradițională de la Crucea Iancului, 2017

41

CLUJENII LA ÎNĂLȚIME, LA TÂRGUL DE FETE DE PE

MUNTELE GĂINA

Mii de oameni au participat sâmbătă și duminică, 22-23

iulie 2017, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, una dintre

cele mai importante sărbători ale moților, care are loc de peste

200 de ani în județul Alba. Spectatorii s-au bucurat de un

program divers, ce a cuprins expoziții ale meșterilor populari și

spectacole folclorice, susținute de interpreți și ansambluri din

mai multe zone ale țării.

Județul Cluj a fost reprezentat cu succes de un grup

instrumental din cadrul Orchestrei Profesioniste „Cununa

Transilvană” a Centrului Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură

aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj. De asemenea,

au evoluat și membrii Ansamblului „Măgura Călăţele”, care au

pus în scenă jocuri moțești, însoțiți de interpreta de muzică

populară Adriana Irimieș, alături de tulnicăresele din comuna

clujeană Beliș. Cântecele instrumentale și vocale prezentate

de clujeni, dar și jocurile tradiționale au fost foarte apreciate și

aplaudate de miile de spectatori veniți din toată țara la Târgul

de Fete de pe Muntele Găina.

Ediția din acest an a evenimentului a debutat sâmbătă,

la ora 14:00, cu un moment evocator dedicat sărbătorii a 193

de ani de la nașterea eroului și martirului național Avram

Iancu. Momentul a avut loc la complexul muzeal care poartă

numele „Crăișorului Munților”, organizat de Societatea Cultural

– Patriotică „Avram Iancu”, administrația publică locală și

Consiliul Județean Alba.

Evocarea a debutat cu sunetele tulnicăreselor din

Avram Iancu, depuneri de flori la bustul eroului, urmate de

discursuri ale istoricilor, oficialităților locale și județene. Cel

42

mai emoționant moment al evocării dedicate lui Avram Iancu a

fost reprezentația lui Dumitru Fărcaș, care a cântat la taragot,

a recitat poezii, fiind aplaudat îndelung de cei prezenți.

În centrul comunei Avram Iancu, manifestările culturale

au continuat cu târgul meșterilor populari din județul Alba și

expoziția de fotografie etnografică „Timp străvechi”, organizate

sub coordonarea Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

De la ora 17:00 a avut loc un spectacol folcloric pe scena

amplasată în curtea școlii, unde au evoluat mai multe

ansambluri și soliști vocali.

Duminică, 23 iulie, sărbătoarea a continuat pe Muntele

Găina. De la ora 10:00 a fost săvârșită o slujbă de Te Deum și

a avut loc un Ceremonial de depunere de coroane în memoria

lui Avram Iancu - Erou al Națiunii Române, alături de

tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara „Augustin Bena” a

județului Alba. Apoi, de la ora 11:00 a început spectacolul de

folclor, susțiut de Ansambluri folclorice și interpreți din județele

Gorj, Arad, Bihor, Cluj și Alba.

43

Târgul de Fete de pe Muntele Găina, una dintre cele

mai importante sărbători ale moților, are loc de peste 200 de

ani în județul Alba. Evenimentul se desfășoară anual în

comuna Avram Iancu, dar și pe un platou montan la o

altitudine de 1467 de metri, această manifestare fiind

menționată prima dată în documente în anul 1816. Aici se

adunau locuitorii din Munții Apuseni pentru a face schimb de

produse dar era și un prilej pentru întâlnirea și căsătoria

tinerilor din zone îndepărtate. În zilele noastre, Târgul de Fete

de la Găina s-a transformat într-o importantă sărbătoare

folclorică.

Începând din anul 2006 Târgul de Fete de pe Muntele

Găina este marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba și

are ca slogan îndemnul: „Hai pe Muntele Găina, hai pe

muntele dragostei!”.

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR

„SERBĂRILE TRANSILVANE”, EDIȚIA A XVIII-A

În perioada 28 - 30 iulie 2017, în Piața Unirii din Cluj-

Napoca, s-a desfășurat cea de-a XVIII-a ediție a Festivalului

internațional de folclor „Serbările Transilvane”. Timp de trei

zile, în fața clujenilor iubitori de folclor, au evoluat ansambluri

folclorice profesioniste și de amatori din Transilvania, alături

de invitați speciali din România, Grecia, Bulgaria, Slovacia și

Ucraina, ansambluri, care au oferit un regal folcloric de zile

mari.

Vineri, 28 iulie, în prima zi a festivalului, pe scenă a

urcat Ochestra Profesionistă „Cununa Transilvană” a Centrului

Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii

Tradiționale Cluj, dirijor profesor Ovidiu Barteș, alături de

soliștii Ioana Breda Morar, Marinela Zegrean Istici, Traian

44

Jurchela și Sava Negrean Brudașcu. În aceeași zi au mai

evoluat în fața publicului Ansamblurile folclorice „Jucu

Someșan”, „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-

Napoca, „Filiatra” – Grecia, „Slaveiche” – Bulgaria, „Kornicka”

– Slovacia și „Sonechno” – Ucraina.

Ziua de sâmbătă a fost dedicată ansamblurilor

folclorice. Pe lângă invitații din străinatate au fost prezente

Ansamblurile din judetul Cluj: „Muguri de cătină”, „Fiii

Cămărașului” și „Szarkaláb”.

Duminică, în ultima zi a festivalului, iubitorii muzicii

populare i-au urmărit pe dansatorii Ansamblului „Dor

Transilvan” al Companiei de Transport Public Cluj, care au pus

în scenă jocuri tradiționale din mai multe zone ale

Transilvaniei. De asemenea, în fața publicului clujean care a

umplut în fiecare seară Piața Unirii, au evoluat soliștii vocali

45

Iulia Bucur și Matilda Pascal Cojocărița, dar și ansamblurile

venite din străinatate.

În cadrul festivalului a avut loc și Târgul meșterilor

populari, organizat de Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

Tuturor participanților le-au fost acordate diplome, iar celor mai

valoroși meșteri populari, soliști, dar și ansambluri folclorice,

organizatorii le-au oferit Diplome de excelență. Totodată a fost

acordat Trofeul Serbările Transilvane celui mai prestigios

ansamblu participant la festival, Ansamblul „Sonechno” din

Ucraina. Trofeul Drăgan Muntean a fost oferit în acest an

îndrăgitei interprete de muzică populară Sava Negrean-

Brudașcu, pentru contribuția adusă la păstrarea și promovarea

culturii și tradițiilor populare din Transilvania. Acest premiu se

acordă anual din 2004, împreună cu Poliția Municipiului Cluj-

Napoca.

Festivalul „Serbările Transilvane” este organizat anual

de Fundația culturală Etnostar, în parteneriat cu Primaria Cluj-

Napoca, Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru

Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

46

Manifestarea are scopul de a conserva, promova și

perpetua cultura, meștesugurile și tradițiile populare din

Transilvania. De asemenea, dorește să contribuie la păstrarea

culturii minorităților locale și crearea unei relații interetnice

normale în această parte a țării, aceea de cunoaștere,

apreciere și acceptare a culturii minorităților. Un alt scop al

Festivalului este acela de a susține activitatea ansamblurilor

folclorice de amatori, copii și adulți, a formațiilor sătești și a

celor care aparțin minorităților naționale, și de promovare a

tinerilor interpreți de muzică populară. În cadrul manifestării au

loc și dezbateri despre principalele probleme legate de

păstrarea și valorificarea culturii și tradițiilor populare, dar și de

tendințele de evoluție a modurilor de transpunere scenică a

cântecelor, jocurilor și obiceiurilor populare.

ICOANE REALIZATE DUPĂ IZVOADE VECHI,

VERNISATE LA CLUJ-NAPOCA

Aproape 40 de icoane ale unor artiști plastici și meșteri

populari, creatori de icoane din județul Cluj, au putut fi

admirate de clujeni, în perioada 28 iulie - 06 august 2017, în

foaierul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, situată pe Calea

Dorobanţilor nr. 104. Lucrările, realizate în stiluri diferite,

precum pictură pe sticlă, lemn sau coji de ouă, aparțin unor

elevi, profesori, monahi sau monahii, membrii ai Asociaţiei

Meşterilor Populari Clujeni, absolvenți ai Seminarului Teologic

Ortodox sau ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-

Napoca. Au expus: Monahia Justiniana Kiraly de la Mănăstirea

„Acoperământul Maicii Domnului” din Floreşti, Niculina Albu,

Ada Balea, Mircea Bodea, Sanda Câmpean, Maria Ciceo,

Maria Cristea, Grigore Dejeu, Anda Moldovan, Monica Gâju,

47

Sofia Hideg, Cristian Hideg, Iuliana Negru, Henorel Nica și

Ionița Timiș. Icoanele, adunate în cadrul expoziției „Iconari

clujeni”, au umplut inimile privitorilor prezenți la vernisaj,

oameni de cultură, profesori și iubitori ai artei tradiționale.

Un invitat de seamă al evenimentului a fost părintele

conf. univ. dr. Ioan Bizau de la Facultatea de Teologie

Ortodoxă din Cluj-Napoca, unde predă cursuri despre

Teologia şi arta icoanei. Invitatul a apreciat lucrările expuse și

i-a felicitat pe expozanți și organizatori.

În cadrul manifestării, interpreta de muzică populară

Ioana Breda Morar a susținut un microrecital de pricesne,

moment foarte apreciat de cei prezenți.

Organizată anual de Centrul Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie

de cultură care funcţionează în subordinea Consiliului

Județean Cluj, în parteneriat cu Asociaţia Meşterilor Populari

Clujeni, această ediție a expoziției „Iconari clujeni” a fost

dedicată sărbătorilor religioase din prima jumătate a anului.

Manifestarea, gândită și coordonată de consultanții artistici ai

instituției, Adriana Andrei și Consuela Bendea, are ca scop

promovarea pictorilor și a meşteşugurilor artistice tradiționale

din județul Cluj, iar lucrările prezentate publicului sunt realizate

48

după izvoade vechi, replici ale unor icoane arhaice de factură

populară, pictate de iconarii din zonă. De asemenea, prin

această expoziție se urmărește creșterea respectului

publicului clujean față de moștenirea culturală a poporului

român.

EXPOZIȚIA DE FOTOGRAFIE „ARTA DIN LADĂ”,

VERNISATĂ LA UNGURAȘ

Peste 30 de fotografii ce prezintă elemente de port

popular au fost admirate duminică, 20 august 2017, în

Căminul cultural din localitatea clujeană Unguraș, în cadrul

expoziţiei „Arta din ladă”. Evenientul, organizat de Centrul

Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură care funcţionează în

subordinea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu

49

Primăria Unguraș, a avut loc cu ocazia manifestărilor grupate

sub genericul „Întâlnire cu fiii satului”.

În deplasările pe teren ale echipei de cercetare a

Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj s-au adunat imagini și informații prețioase

despre cultura tradițională din diferite zone folclorice ale

județului. Astfel, în expoziția „Arta din ladă”, au fost selectate

30 de imagini care prezintă elemente de port popular.

Au fost căutate în lăzile de zestre cămăși cusute cu

migală și păstrate cu grijă din generație în generație.

Fotografiile prezentate în cadrul expoziției de la Unguraș au

redat, în special, detalii ale cămășilor de sărbătoare, creaţii

artistice unice prin particularităţile ornamentale, prin

frumuseţea cusăturilor decorative şi prin armonia culorilor,

dovadă a personalităţii, a gustului artistic şi a iscusinţei celor

care le-au creat.

Lada de zestre, în gospodăria tradițională, este

importantă nu doar ca piesă de mobilier, deoarece existenţa ei

traversează mai multe generaţii, moştenindu-se de la mamă la

fiică, dar mai ales pentru conținutul ei. În ea sunt păstrate, în

special, veşmintele pe care le poartă mireasa la nuntă, hainele

de sărbătoare și, mai târziu, unele piese textile pentru

ceremonialul de înmormântare.

50

TOAMNĂ BOGATĂ ÎN SPECTACOLE DE ROMANȚE

LA CLUJ-NAPOCA

Clujenii iubitori de romanțe și muzică de café-concert

au avut parte în acestă toamnă de două spectacole de

romanțe deosebite. Joi, 28 septembrie 2017, de la ora 19:00,

în incinta sălii de spectacole Auditorium Maximum a Casei

Universitarilor din Cluj-Napoca s-a desfășurat spectacolul

„Emoţii de toamnă”, un eveniment cu tradiție deja, organizat

de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale Cluj, iar luni, 13 noiembrie 2017, de la ora

19:30, la Cinema Victoria, a avut loc concertul de romanțe din

cadrul Programului național de concerte „Romanța ne unește”.

„Emoţii de toamnă”, spectacol de romanţe şi

muzică de café-concert

Invitaţii spectacolului de romanţe şi muzică de café-

concert „Emoţii de toamnă” din acest an au fost nume sonore

precum: Traian Jurchela, un binecunoscut și îndrăgit interpret

de romanțe și de muzică populară bănățeană, tenorul și

contrabasistul clujean Alexandru Mânzat, alături de Rodica

Pop Seling, Georgeta Plută, Cătălin Nistor și Adriana Irimieș.

De asemenea, au evoluat soliştii instrumentişti, membri ai

orchestrei „Cununa Transilvană”, care au încântat publicul cu

piese de cafè concert: Ovidiu Barteş, Veronica Costantin şi

Andrei Oșan. Invitat în recital este și tânărul instrumentist

Ștefan Dorin Nemeș. Conducerea muzicală i-a aparţinut

dirijorului orchestrei „Cununa Transilvană, profesorul Ovidiu

Barteş, iar concertul a fost prezentat de îndrăgiții moderatori

de radio, Alexandra Andereş şi Grigore Sâmboan.

51

Este deja o tradiție ca în fiecare toamnă, Centrul

Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj să ofere iubitorilor acestui gen muzical

momente deosebite, emoționate, prin repertoriul abordat de

membrii orchestrei „Cununa Transilvană”, alături de invitați

deosebiți. Spectatorii au fost purtați mai bine de două ore, pe

acorduri de vals și rumba, la Paris, Veneția și New- York, dar

s-au bucurat și de creațiile clasice ale genului, precum: Inimă,

de ce nu vrei să-mbătrânești?, Mi-a bătut în poartă fericirea,

Dorința și multe altele”.

52

„Romanța ne unește”, la Cluj-Napoca

Instituția de cultură clujeană s-a alăturat în acest an

inițiativei Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea

Romanței” Târgoviște, care derulează Programul Național de

Concerte „Romanța ne unește”, sub patronajul Comisiei

Naționale a României pentru UNESCO. În cadrul programului

sunt organizate mai multe concerte de romanţe în zonele

istorice ale țării, destinate celebrării Centenarului Marii Uniri de

la 1918 și care sunt susţinute cu orchestre profesioniste, de

laureaţi ai Festivalului Naţional „Crizantema de aur”, alături de

prestigioşi intepreţi de romanţe, din fiecare zonă istorică.

La Cluj-Napoca, evenimentul a avut loc pe 13

noiembrie 2017, de la ora 19.30, la Cinema Victoria și a fost

organizat în parteneriat cu Opera Group Project. Invitaţii

evenimentului au fost: Alexandru Mânzat, Alina Mavrodin

Vasiliu, Sorin Lupu, Domnica Dologa, Tudor Bărbos, Rodica

Pop-Seling, Valer Banciu, Georgeta Plută și Paula Coteț -

boboc de Crizantemă.

Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra

„Cununa Transilvană” a Centrului Județean pentru

Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, dirijor

prof. Ovidiu Barteș, iar concertul a fost prezentat de Alina

Mavrodin Vasiliu.

Romanţa reprezintă un gen muzical de patrimoniu al

culturii naţionale ce figurează în Repertoriul naţional de

patrimoniu cultural imaterial al Comisiei Naţionale pentru

Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (Bucureşti:

CIMEC, 2009, p. 24). Numeroase instituții prestigioase din

România susțin demersul de înscriere a romanţei româneşti

pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al

Umanităţii UNESCO, demers ale cărui proceduri se

desfăşoară în prezent la Ministerul Culturii şi Identităţii

53

Naţionale şi la Comisia Naţională a României pentru

UNESCO.

Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței”

Târgoviște a fost înființat cu scopul declarat de a promova

romanța în țară și în străinătate, alături de alte valori ale

patrimoniului național material și imaterial. Totodată, și-a

propus să readucă în atenția marelui public romanța ca gen

muzical de patrimoniu al culturii naționale, inițiind demersurile

oficiale la Ministerul Culturii și Identității Naționale și la

Comisia Națională a României pentru UNESCO pentru

includerea romanței pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului

Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. În acest context,

Programul Național de Concerte „Romanța ne unește” și-a

propus să unească marile spirite naționale pentru susținerea

muzicii și a poeziei românești care slujesc dragostea de țară,

de locurile natale, de valorile creștine, morale și spirituale ale

poporului român.

54

Programul Național de Concerte „Romanța ne unește”

este menit să trezească în conștiința publică respectul pentru

valorile de patrimoniu ale culturii noastre naționale, precum și

apartenența la un spațiu cultural care a oferit constelației

mondiale a cântecului poetic una dintre cele mai strălucitoare

stele: romanța. Acest gen muzical îi unește, de peste 170 de

ani, pe românii din țară și de pretutindeni în jurul valorilor

naționale morale și spirituale. Prin acest proiect se dorește

evidențierea faptului că romanța a rezistat în competiția cu alte

genuri muzicale cu grație și gingășie, într-o discreție impusă

de posturile TV și de radio, compensată prin concertele pe

care le așteaptă marele public de toate vârstele din România.

Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței”

Târgoviște a realizat în acest an „Casa Romanței” – spațiu

muzeal unic în România aflat sub patronajul Federației

Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO și

care a fost inaugurat cu prilejul celei de a 50-a ediții, jubiliară,

a Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”,

oferind astfel publicului posibilitatea să intre în lumea

fascinantă a romanței pe care au slujit-o mari compozitori,

interpreți, actori și personalități remarcabile ale culturii

naționale.

De asemenea, se dorește ca prin Programul Național

de Concerte „Romanța ne unește” să se determine o

schimbare majoră de mentalitate și de percepție cu privire la

Romanța Românească și să se creeze o nouă atitudine față

de acest gen muzical de patrimoniu care merită din plin să fie

inclus în programa școlară, academică, în stagiunile de

concerte ale instituțiilor muzicale profesioniste, în programele

de evenimente ale centrelor județene de cultură, ale instituțiilor

publice locale și naționale și, nu în ultimul rând, în programele

TV și Radio.

55

FESTIVALUL INTERJUDEȚEAN

„JOCU’ DE PE CÂMPIE”, EDIŢIA A XXII-A

Duminică, 3 septembrie 2017, la Mociu, a avut loc un

eveniment folcloric reprezentativ pentru Câmpia Transilvană,

Festivalul interjudețean „Jocu’ de pe Câmpie”- ediţia a XXII- a.

Mai multe formaţii artistice le-au oferit spectatorilor prezenți în

număr mare, în parcul din centrul comunei, bogate şi variate

jocuri populare reprezentative, ce au ilustrat unica şi

inegalabila tradiţie din Câmpia Transilvaniei.

Organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în parteneriat cu

Primăria şi Consiliul Local Mociu, manifestarea a debutat la

ora 12:00, cu o paradă a portului popular. La ora 13:00 a avut

loc deschiderea oficială, în prezența autorităților locale și

județene, a managerului interimar a Centrului Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, doamna

Cornelia Staicu și a altor oameni de cultură invitați. De la ora

13:30 a început spectacolul folcloric prezentat de Grigore

Sâmboan, în cadrul căruia, pe scenă, au urcat ansamblurile:

„Zorile”, „Copiii Mociului”, Grupul de jucăuși din Chesău, „Fiii

Cămărașului”, „Trandafirul de la Căian”, Formația de jocuri

56

tradiționale din Frata, „Grupul tradiţional al Zegrenilor” din

Ceaba, „Izvorașul Tureniului”, Asamblul „Doina Sărmașului”

(jud. Mureș), Grupul tradițional din Voivodeni (jud. Mureș),

„Someșul Apahida” și „Joc de Ceanu Mare”. De asemenea, au

evoluat și soliștii vocali: Irina Someșan, Gheorghe Puian,

Claudia Pavel, Daria Moholea și Raluca Rus.

Festivalul „Jocu’ de pe Câmpie” are ca scop protejarea

și a promovarea jocului tradițional din Câmpia Transilvaniei în

rândul iubitorilor de folclor autentic. Prima ediție a avut loc în

anul 1984 la Mociu, când au participat formații artistice din

județul Cluj, dar şi din Alba, Mureș sau Bistrița-Năsăud.

57

SĂRBĂTOAREA „FIII SATULUI”

ÎN LOCALITĂȚILE CLUJENE

Zeci de localități clujene au îmbrăcat, în vară, haine de

sărbătoare pentru a-i primi pe fiii satului plecaţi în străinătate

sau departe de meleagurile natale. An de an, ei sunt invitați să

revină acasă pentru a petrece câteva zile de bucurie alături de

cei rămaşi în sat. Cu acest prilej, Primăriile şi Consiliile Locale,

în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, au organizat mai multe

spectacole folclorice.

Duminică, 30 iulie, a avut

loc cea de-a VIII-a ediție a

sărbătorii „Fiii comunei Cătina”.

Manifestarea a debutat la ora

13:30 cu o festivitate de premiere

după care, de la ora 14:00, s-a

desfășurat un spectacol folcloric,

în cadrul căruia au evoluat

Ansambluri folclorice, interpreți

vocali și instrumentali. Centrul

Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale

Cluj a susținut un program

folcloric tradițional, cu participarea interpreților: Irina Someșan,

Maria Lobonț și Adrian Buză.

Tot în aceeași zi, de la ora 11:30, în localitatea

clujeană Frata, a avut loc ediția a XIII-a a festivalului „Jocul

Satului”. Și aici instituția de cultură clujeană a fost prezentă

cu momente tradiționale, susținute de rapsozi populari și de

tarafurile reunite Lia Pop din Frata, Șandorică, Nonu și Gacu

din Soporu de Câmpie.

58

Instituția de cultură tradițională a susținut duminică, 30

iulie, momente folclorice și în cadrul manifestării „Fii satului

Nadășu”, ediția a II-a. Programul folcloric a debutat la ora

16:00, iar CJCPCT Cluj a fost reprezetat de Ansamblul

Folcloric studenţesc „Mugurelul” al Universităţii Babeş-Bolyai

Cluj-Napoca, instructori coregrafi profesorii Alina şi Paul

Remeş.

Sărbătoarea „Fiii satului Răchițele”

Iubitorii de folclor și-au dat întâlnire duminică, 20

august, la cea de-a doua ediție a sărbătorii „Fiii satului

Răchițele”. Manifestarea a debutat dimineața, cu Sfânta

Liturghie, oficiată în biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gaviil”

din localitate, iar la ora 14:00 a avut loc deschiderea oficială a

evenimentului, în centrul satului. De la ora 15:00, iubitorii de

folclor și tradiții s-au bucurat de un spectacol folcloric, susținut

de interpreți renumiți, printre care: Leontin Ciucur, Anghelina

Timiș Lungu, Ilie Medrea, Mariana Morcan, Maria Golban

Șomlea și Florian Roșan, acompaniați de un grup

instrumental, alcătuit din Orchestra „Cununa Transilvană” a

CJCPCT Cluj. De asemenea, au evoluat și tineri interpreți sau

grupuri și ansambluri folclorice din localitate.

Prima ediţie a „Fiilor satului Răchițele” a avut loc acum

șase ani și a marcat 100 de ani de existenţă a bisericii din

localitate.

Sărbători tradiționale la Gîrbău, Așchileu și Vâlcele

Cea de-a X-a ediție a Sărbătorii „Fiii satului Gîrbău” a

debutat sâmbătă, 26 august, când au avut loc, pe tot parcursul

zilei, diverse competiții și concursuri sportive. A doua zi, de la

ora 15:00, a fost deschiderea oficială a manifestărilor, urmată

de un program folcloric, în cadrul căruia au evoluat mai multe

ansambluri folclorice și interpreți vocali. CJCPCT Cluj a

susținut un program folcloric. cu participarea interpreților:

Crina Varga, Amalia Codorean Chindriș și Maria Marcu.

59

Și la Așchileu au avut loc zilele comunei. Sâmbătă, 26

august, s-a desfășurat Cupa comunei la fotbal, iar duminică,

după slujba religioasă, au fost înmânate diplome cetățenilor de

onoare ai comunei, prezentarea monografiei și un microrecital

de pricesne. Apoi, de la ora 14:00, a debutat programul

folcloric, unde au evoluat interpreți și ansambluri din județ. Și

aici CJCPCT Cluj a fost prezent cu momente tradiționale,

susținute de interpreții: Mariana Morcan, Forian Roșan, Ioana

Breda Morar și Raluca Pașcalău, acompaniați de un grup

instrumental, alcătuit din Orchestra „Cununa Transilvană”.

Centrul Judeţean

pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj a

susținut momente

folclorice și în cadrul

serbării câmpenești din

localitatea clujeană

Vâlcele. Manifestarea s-a

desfășurat duminică, 27 august, și a debutat dimineața cu un

campionat de fotbal, urmat de un concurs de gătit. De la ora

15:00 a avut loc un spectacol, unde au fost prezente

Ansambluile folclorice „Feleacu” și „Dor clujean”, alături de mai

mulți interpreți, printre care: Marius Ciprian Pop, Vlăduța

Lupău și Mihai Mariș. Din partea instituției au fost prezenți

interpreții Marian Dascăl, Andreea Ciupe și Florian Roșan.

Evenimente tradiționale în Florești, Gădălin,

Sânnicoară și Buza

Locuitorii din mai multe comune clujene au avut parte

în perioada 1-3 septembrie de diverse evenimente culturale

tradiționale. În această perioadă s-au desfășurat „Zilele

Floreștiului”. Manifestările la care au fost prezenți interpreți,

60

ansambluri folclorice dar și alți invitați, au avut loc pe terenul

aflat pe strada Eroilor. CJCPCT Cluj a susținut vineri, 1

septembrie 2017, de la ora 18:30, un program folcloric

tradițional, cu participarea interpreților: Maria Marcu, Mariana

Morcan, Radu Lazăr și Mihaela Grindean, acompaniați de

Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană”, dirijor prof.

Ovidiu Barteș.

Sâmbătă, 2 septembrie 2017, la Gădălin, s-a

desfășurat cea de-a IV-a ediție a „Sărbătorii portului popular”.

Evenimentul a debutat la ora 13:00, cu parada portului popular

și a continuat cu un spectacol de muzică și dansuri

tradiționale, susținut de Asamblurile folclorice „Jucu Someșan”

și „Codrișorul Bonțida”, Ansamblul de dansuri tradiționale din

Vișea și Grupul folcloric „Zestrea Ardealului”. Și aici CJCPCT

Cluj a fost prezent cu momente folclorice, susținute de

interpreții: Iulia Bucur, Mădălin Mureșan, Claudia Bal și Robert

Moldovan.

Tot sâmbătă, 2 septembrie, a avut loc sărbătoarea „Fiii

satului Sânnicoară”. Manifestarea s-a desfășurat în curtea

școlii din localitate, iar CJCPCT Cluj a fost reprezentat de

interpreții: Maria Marcu, Irina Someșan, Ioana Breda Morar,

Adrian Socaciu și Mădălina Mîrza, acompaniați de un grup

instrumental, alcătuit din Orchestra „Cununa Transilvană”.

Duminică, 3 septembrie, s-a desfășurat Sărbătoarea populară

„Fiii comunei Buza. De la ora 14:00 a debutat un spectacol

folcloric, iar din partea instituției clujene de cultură au fost

prezenți soliștii vocali: Anuța Mânecan Nemeș, Larisa Gurzău

și Mihai Rusu.

Zilele Cetății Dăbâca

Manifestarea a avut loc sâmbătă, 09 septembrie, în

localitatea ce adăposteşte fosta cetate regală și reședința

comitatului Dăbâca, un loc de o semnificaţie istorică aparte

pentru Transilvania. De la ora 13:00 a fost oficiată o slujbă de

61

pomenire și depuneri de coroane la monumentul eroilor din

centrul comunei, iar de la ora 15:00 a avut loc deschiderea

oficială a evenimentului, în curtea școlii „Gelu Românul”. Apoi,

cei prezenți s-au bucurat de un spectacol folcoric susținut de

interpreții: Ilie Medrea, Domnica Dologa, Mariana Morcan,

Amalia Codorean Chindriș, Maria Golban Șomlea și Florian

Roșan, acompaniați de un grup instrumental, alcătuit din

Orchestra „Cununa Transilvană” a Centrului Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. De

asemenea, au evoluat și membrii grupului folcloric de la Clubul

Vedetelor „Muguri de folclor”, Ansamblul folcloric „Dansatorii

de pe Someș” și Formația de cântece și jocuri populare

„Muguri de Așchileu”.

PROIECTUL CLUJEAN „FOTOGRAFIA-DOCUMENT

ETNOGRAFIC”, PREZENTAT LA LUGOJ

Expoziția-concurs național FOTOGRAFIA -

DOCUMENT ETNOGRAFIC organizată anual de Centrul

Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj, a fost prezentată, în premieră, publicului din

Lugoj, în perioada 20 septembrie - 4 octombrie 2017, la Casa

Bredicenilor, un spațiul expozițional de excepție, situat în

centrul urbei de pe râul Timiș.

Invitația a venit din partea Muzeului de Istorie,

Etnografie și Artă Plastică Lugoj, prin intermediul doamnei

director Daciana Vuia și a istoricului Oliviu Gaidoș, oameni

pasionați care au apreciat valoarea proiectului nostru și au

făcut posibilă prezența clujeană la Lugoj. Deschiderea s-a

bucurat de prezența unui public iubitor de fotografie și

62

etnografie, oameni de cultură din oraș, numeroși elevi de liceu,

presă locală.

Pe simezele lugojene au fost admirate imagini

suprinse, cu pasiune, în satele din întreaga țară, de artiștii

fotografi participanți la ediția a XIII-a a concursului: Ana-Maria

Abrudan-Cluj, Ádám Gyula-Miercurea Ciuc, Algasovschi

Marco-Braşov, Balázs Ödön -Odorheiu Secuiesc, Bálint

Zsigmond-Târgu Mureş, Lucian Bogdan-Cluj, Gabriel

Boriceanu-Braşov, Both Gyula-Târgu Mureş, Bozoki Adriana-

Cluj, Margareta Adela Chițu-Miercurea Ciuc, Vlad Dumitrescu-

Braşov, Flach Jolanta-Zakopane (Polonia), Fodor Zsuzsánna-

Miercure Ciuc, Fülöp Jenő-Sângeorgiul de Mureș, Gheorghiu

Petru Alexandru-Târgu Mureş, Héjja Árpád-Harghita, Daniel

Iancu-Orăştie, Incze Domokos-Miercurea Ciuc, Incze Laszló-

Miercurea Ciuc, Oszkár-Norbert Ioja-Cluj, Kucsera Jenö-Târgu

Mureş, Kuti Zoltán Hermann-Miercurea Ciuc, Labancz Istvàn-

Miercurea Ciuc, Vera Macarie-Cluj, Marius Mirel Matyas-Sălaj,

Carmen Negru-Cluj, Alina Ruxandra Oltean- Cluj, Gheorghe

Petrila -Oradea, Ovi D. Pop-Oradea, Adela Lia Rusu-Oradea,

Felician Săteanu-Baia Mare, Szabó Attila-Miercurea Ciuc,

Szegedi Ferenc-Târgu Mureș, Szigeti Vajk István-Miercurea

Ciuc, Vincze Szabolcs-Cluj, Vitos Hajnal-Miercurea Ciuc. În

cadrul Secțiunii „Invitatul străin” a expus fotograful columbian,

German Mesa Jaramillo cu fotografii care surprind detalii din

viața pescarilor din țara sa.

În cursul anului 2017, expoziția FOTOGRAFIA -

DOCUMENT ETNOGRAFIC, ediția a XIII-a, 2016, a mai fost

prezentată publicului din Baia Mare, Craiova și Târgu Jiu, în

cadrul unui proiect de expoziții itinerante și schimburi între

instituții de cultură din țară. Muzeul de Istorie, Etnografie și

Artă Plastică Lugoj va fi prezent pe simezele clujene, în

primăvara anului 2018, cu fotografie veche de secol XIX din

patrimoniul propriu.

63

TÂRGUL DE MEȘTEȘUGURI ȘI CERAMICĂ

TRADIȚIONALĂ, ÎN PIAȚA AVRAM IANCU

În perioada 11-15 octombrie 2017, în Piața Avram

Iancu din Cluj-Napoca s-a desfășurat Târgul de meșteșuguri

și ceramică tradițională, eveniment ce a avut loc în cadrul

celei de-a III-a ediții a Bienalei Internaționale de Ceramică de

la Cluj (CICB 2017).

La ediția din acest an au fost prezenți aproximativ 50

de meșteri populari, mulți dintre ei cu produse din ceramică,

veniți din Sibiu, Corund, Braşov, Horezu, Vâlcea şi Cluj-

Napoca. Zilnic, între orele 10:00 și 19:00 clujenii dar și turiștii

au putut admira și cumpăra obiecte ceramice, precum: oale

pentru sarmale, ulcele, blide, căni, vaze, dar și ceramică

decorativă și figurativă. Mai mult, la târg au putut vedea cum

se transformă lutul, deoarece meșterul popular clujean Sorin

Bucur a oferit demonstrații la roata olarului.

Târgul de meșteșuguri și ceramică tradițională a fost

organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu

Asociația Meșterilor Populari Clujeni și s-a se bucurat de

sprijnul Primăriei Cluj-Napoca, Arhiepiscopiei Vadului,

Feleacului și Cujului și Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

64

FOTOGRAFII ETNOGRAFICE DE PREMIU PE

SIMEZELE CLUJENE

Peste 150 de fotografii alb/negru și color valoroase,

provenind de la zeci de fotografi din întreaga țară au fost

prezentate publicului clujean între 7-16 noiembrie, în cadrul

celei de-a XIV-a ediții a Concursului național FOTOGRAFIA-

DOCUMENT ETNOGRAFIC (F-DE). Manifestarea este

organizată anual de Centrul Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu

Asociația ArtImage, Universitatea de Artă și Design Cluj și

Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Concursul reprezintă

nucleul unui proiect mai amplu, având același nume, care

constă în proiecte din domeniul fotografiei etnografice precum:

expoziții itinerante, editatea unor albume sau organizarea unei

arhive foto.

În acest an expun: Ádám Gyula-Miercurea Ciuc,

Algasovschi Marco Adrian-Braşov, Balog Zoltan-Aiud, Both

Gyula–Târgu Mureş, Ciontea Claudia (UAD Cluj), Dumitrescu

Vlad–Braşov, Flach Jolanta–Zakopane (Polonia), Fülöp Jenő-

Sângeorgiu de Mureș, Iancu I.Daniel-Orăştie, Incze Domokos-

65

Miercurea Ciuc, Incze László-Miercurea Ciuc, Incze István-

Târgu Mureș, Isfan Marius Romulus-Hunedoara, Kucsera

Jenö–Târgu Mureş, Negru Carmen Adriana-Cluj, Petrila

Gheorghe-Oradea, Poenar Raul-Orăștie, Pop Ovi D.–Oradea,

Pop Lăcrămioara Florentina – Frata, Popa Alexandru Nicolae-

Deva, Roibu Grigore-Deva, Rusu Adela Lia-Oradea, Săteanu

Felician-Baia Mare, Scripciuc Ioan- Arad, Sofronie Costică-

Cluj, Szegedi Ferenc-Târgu Mureș, Tordai Ede – Târgu Mureș,

Vincze Szabolcs-Huedin.

Tordai Ede - Ciobanul Elek

Invitații Secțiunii internaționale din cadrul acestei ediții

sunt: Dacai Xie din China și Huu Hung Truong din Vietnam,

care au prezentat câteva fotografii pline de atmosferă cu

pescuitul tradițional din țările lor.

Pe ecranul din foaierul Bibliotecii Județene „Octavian

Goga” a fost proiectat filmul cu fotografiile participante la

secțiunile digitale „Muncile câmpului” și „Reproducere după

66

fotografie veche”, film realizat de Adriana Andrei, consultant

artistic la CJCPCT Cluj.

Juriul, format din personalități ale domeniului: prof.

univ. dr. Dorel Găină și prof. univ. dr. Karoly Feleki de la

Departamentul Foto-Video-Procesare Computerizată din

cadrul Universității de Artă și Design Cluj, maestrul fotograf

Szabó Tamás și Mircea Albu, președintele ArtImage, a anunțat

numele câștigătorilor acestei ediții:

Trofeul „Carol Popp de Szathmáry”, secţiunea alb-negru

ÁDÁM GYULA – Miercurea Ciuc, pentru lucrarea In memoriam

Premiul al II-lea, secţiunea alb-negru

DUMITRESCU VLAD - Brașov, pentru lucrarea Către copacul cel mare

Premiul al III-lea, secţiunea alb-negru

ZOLTAN BALOG – Aiud, pentru lucrarea Portret de familie

Trofeul „Szabó Tamás”, secțiunea color

BOTH GYULA – Târgu Mureș, pentru lucrarea Bocitul

Premiul al II-lea, secţiunea color

RUSU ADELA LIA - Oradea, pentru lucrarea Nomad

Premiul al III-lea, secţiunea color

ROIBU GRIGORE – Deva, pentru lucrarea Mândrul ciobănaș

Premiul secţiunii speciale „Muncile câmpului”

FELICIAN SĂTEANU – Baia Mare, pentru lucrarea Pauza

Premiul secţiunii „Reproducere după fotografie veche”

IANCU I. DANIEL – Orăștie, Femei din Federi

Premiul Asociaţiei ArtImage

KUCSERA JENŐ - Târgu Mureș, Casă din Țara Moților

Premiul special pentru întreaga colecție – o expoziție personală

TORDAI EDE – Târgu Mureș

67

Adam Gyula - In memoriam

În deschiderea expoziției, cei patru membri ai juriului

și-au exprimat bucuria de a fi parte din acest proiect de

anvergură încă de la începuturi, apreciind valoarea

concurenților, a lucrărilor și a modului cum este derulat

proiectul de-a lungul unui an.

Printre invitați s-au numărat și câțiva elevi de la Școala

Gimnazială din Mociu, îmbrăcați în portul popular din Câmpia

Transilvaniei și coordonați de doamna prof. Mihaela Greble.

Fiecare a prezentat o fotografie veche din arhiva familiei, cu

bunici sau străbunici în port popular. Prezența lor a avut un

scop precis, deoarece Centrul Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Tradiționale Cluj dorește ca prin

intermediul proiectului conex „Prietenii fotografiei etnografice"

să sensibilizeze tinerii din satele clujene față de moștenirea

culturii tradiționale.

68

Felician Săteanu - Pauza

Expoziția va fi prezentată în perioada următoare și

publicului din alte orașe, precum: Arad, Oradea, Baia Mare,

Miercurea Ciuc și Iași, răspunzând astfel invitațiilor primite de

la instituții de cultură publice sau fotocluburi, în cadrul

proiectului expozițiilor itinerante, semn al aprecierii de care se

bucură proiectul nostru.

Consuela Bendea – responsabil proiect

FESTIVALUL-CONCURS JUDEȚEAN DE OBICEIURI

ȘI TRADIȚII „ȚARA CĂLATEI”- ED. A III-A

Cea de-a III-a ediție a Festivalului-concurs județean de

obiceiuri și tradiții „Țara Călatei” a avut loc duminică, 26

noiembrie, de la ora 14:00, la Căminul Cultural din localitatea

clujeană Călățele. În cadrul concursului, tineri cu vârste între 8

și 18 ani, membrii ai unui ansamblu folcloric, s-au întrecut la

cele trei secțiuni: interpretare individuală, de grup și

69

prezentarea costumului popular. Un juriu de specialitate în

domeniul folclorului muzical și coregrafic a apreciat

autenticitatea și valoarea repertoriului prezentat de concurenți,

interpretarea, costumele și ținuta scenică.

Festivalul-concurs județean de obiceiuri și tradiții „Țara Călatei”

Festivitatea de premiere a concurenților a fost

precedată de un spectacol, susținut de Ansamblul

70

folcloric „Măgura” din Călățele, alături de interpretele de

muzică populară Adriana Irimieș și Mariana Morcan.

Festivalul-concurs județean de obiceiuri și

tradiții „Țara Călatei” a fost organizat în parteneriat cu

Primăria și Consiliul Local Călățele, Centrul de informare

Turistică din Călățele și Asociația „De la lume adunate

și-napoi la lume date” și își propune să încurajeze tinerii

de a păstra și a pune în valoare creațiile folclorice

autentice din zona lor de proveniență, în special a

tradițiilor și obiceiurilor specifice sărbătorilor de iarnă.

Totodată sunt motivați profesorii și îndrumătorii lor pentru

a fi atrași în activități culturale și a păstra vii obiceiurile și

tradițiile populare.

FESTIVALUL JOCULUI FECIORESC DIN

TRANSILVANIA- EDIȚIA A XXXII-A

Cea de-a XXXII- a ediție a Festivalului Jocului

Fecioresc din Transilvania a avut loc sâmbătă, 11 noiembrie

2017, de la ora 17:00, la Palatul Cultural „Ionel Floașiu” din

Câmpia Turzii. În cadrul manifestării au evoluat asamblurile

folclorice: Datina Turdeană, Comori Ardelene, Țarina și

Mugurii Țarinei din Turda, Mugurelul și Ardeleana ale Centrului

Cultural din Câmpia Turzii, Izvorașul Turenilor din Tureni,

Șoimii Carpaților din Florești, Fiii moților și Rügyek ale Casei

de Cultură din Mihai Viteazul. De asemenea, iubitorii de folclor

și de tradiții prezenți în număr mare, s-au bucurat și de

formațiile de jocuri și obiceiuri tradiționale: Zorile și Taraful

Tradițional din Mociu, dar și Urca, ce aparține comunei

Viișoara.

71

Festivalul, cu o îndelungată tradiție, organizat în

parteneriat cu Primăria Municipiului Câmpia Turzii, a fost

prezentat de Grigore Sâmboan. Manifestarea își propune să

valorifice și să promoveze jocul tradițional, în special jocul

fecioresc, ce se caracterizează prin virtuozitatea și bogăția

elementelor coregrafice autentice. Jocul fecioresc din

România a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în

anul 2015. În patrimoniul imaterial al umanității se mai află

Doina, Călușul, tehnicile de fabricare a ceramicii de Horezu și

Colindul de Ceată Bărbătească.

72

Cea mai reuşită ediţie a Festivalului-Concurs

„TRIO TRANSILVAN-TRIO INSTRUMENTAL”

SZEKELY Csaba

Articol preluat din Ziarul Făclia | 28 noiembrie 2017

La sfârşitul săptămânii trecute municipiul Gherla a

găzduit cea de a XXIII-a ediţie a Festivalului-Concurs „Trio

Transilvan-Trio Instrumental”, organizat de Consiliul Judeţean

Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale Cluj, Primăria Municipiului Gherla şi Casa

Municipală de Cultură din localitate.

Fără să exagerăm putem aprecia (şi nu este numai

părerea noastră) că a fost una din cele mai reuşite ediţii, dacă

nu chiar cea mai bună şi nu ne referim aici la calitatea muzicii

prezentate, ci şi la alegerea repertoriului abordat. Au participat

10 formaţii instrumentale- trio din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj

şi Satu Mare. Din ultimul judeţ a fost prezent în premieră cea

mai tânără formaţie, este vorba de „Codrişorul”, care a lăsat o

impresie foarte bună, alături de celălalt trio din judeţul din

nordul ţării, „Iedera” din Carei, deja o prezenţă obişnuită la

acest tradiţional festival.

73

Juriul condus de cunoscutul cercetător de folclor, Prof.

Dr. Zamfir Dejeu a avut o misiune destul de grea, fiindcă

nivelul artistic al celor zece formaţii a fost apropiat şi nu a fost

uşor să evaluezi în aceste condiţii evoluţia grupurilor. Dar,

alături de colegii domniei sale din juriu, apreciatul om de radio

clujean, Gelu Furdui şi gherlenii Vasile Chiş şi Ioan Borbel

(ultimul reprezentantul Primăriei Municipiului Gherla), până la

sfârşit au stabilit ierarhia finală, care a dat de câştig triourilor

„Siminic”-Gherla şi „Imre Moldovan” din Soporu de Câmpie,

ambele câştigând Premiul I. Premiul II a revenit Triourilor

„Iedera”-Carei şi „Remus Moldovan”-Urmeniş (judeţul Bistriţa

Năsăud), iar cu premiul III au plecat acasă instrumentiştii

formaţiilor „Codrişorul”-Satu Mare şi „Paşcalău” – Vişag.

Marele Premiul „Virgil Medan” - formaţia „Păuniţa” a Casei de Cultură

din Sângeorz Băi

Marele Premiul „Virgil Medan” a fost atribuit formaţiei

„Păuniţa” a Casei de Cultură din Sângeorz Băi, care are

74

meritul deosebit de a se deplasa la festivalul gherlean şi cu un

grup vocal de o înaltă ţinută artistică. Felicitări! În premieră, la

ediţia din acest an a festivalului au fost acordate şi trei premii

de fidelitate. Acestea au revenit triourilor „Hârleţ”-Budeşti

(judeţul Bistriţa Năsăud, „Bozeşan” din Beclean şi „Lia Pop”

din Frata. În cadrul ediţiei din acest an a Festivalului-Concurs

„Trio Transilvan-Trio Instrumental” au fost lansate şi două CD-

uri: „Muzica Romanes din Soporu de Câmpie” şi „Trio Rezeda”

din Dej, ambele prezentate publicului de etnomuzicologul

clujean, dr. Mircea Câmpeanu. După lansare cele două

formaţii au susţinut un program muzical cu piese cuprinse în

cele două CD-uri.

Premiul I - Trio „Siminic” Gherla

Înainte de premierea câştigătorilor şi a spectacolului de

gală, prof. dr. Zamfir Dejeu a prezentat un filmuleţ referitor la

trecerea în Patrimoniul UNESC0 a tarafului din România, un

moment mult gustat de cei prezenţi în sala Casei Municipale

75

de Cultură Gherla, mai ales că unele formaţii prezentate provin

chiar din zona noastră. Neapărat trebuie să amintim şi rolul

moderatorului acestui tradiţional festival, Constantin Istici în

buna desfăşurare a evenimentului, iar în final am avut parte şi

de un recital de poezie din lirica marelui nostru poet George

Coşbuc, susţinut de domnul Grigore Guzu, membru al

formaţiei artistice aparţinând Casei de Cultură din Sângeorz

Băi. Arta, muzica şi poezia şi-au dat mâna la această

frumoasă manifestare folclorică, una dintre cele mai valoroase

(ne referim la triouri) din ţara noastră.

Premiul I - „Imre Moldovan” din Soporu de Câmpie

DOUĂ CD-URI CU MUZICĂ INSTRUMENTALĂ,

MAGHIARĂ ȘI ROMANES

Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea

Culturii Tradiționale Cluj a lansat duminică, 26 noiembrie, în

cadrul Festivalului-concurs anual de interpretare instrumentală

76

„Trio Transilvan – Trio Instrumental”, două albume CD,

proiect coordonat de dr. Mircea Cîmpeanu, șef birou

cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale în

cadrul instituției. Este vorba despre CD-ul Trio transilvan

Rezeda din Dej, ce cuprinde muzică populară instrumentală

maghiară şi CD-ul Muzică romanes din Soporu de Câmpie.

Formaţia instrumentală tradiţională „Rezeda” din

Dej s-a constituit în 2008. A pornit cu patru, după care cu cinci

membri, iar în 2009 numărul membrilor a ajuns la trei,

configuraţie pe care au păstrat-o şi până în în ziua de astăzi:

Szász Dávid-vioară, Szopos Kálmán-violă şi Réti Zoltán-

contrabas. Numele Rezeda/Rozetă a fost dat de istoricul

dejean Kiss Ferenc, care „a botezat” şi formaţia locală de dans

Aranyeső/Bobiţel/Salcâm galben. La început toţi membrii

formaţiei erau şi membrii grupului de dans, dar pentru a

asigura muzica necesară dansului, au început să cânte.

În prezent, cântă în casele de dansuri populare de la

Răscruci, evenimente organizate de Fundaţia Kallós Zoltán

pentru copiii de la ciclul primar. Mai cântă la evenimentele de

dansuri populare organizate de Fundaţia Bibliotecară Heltai

77

Gáspár de la Cluj-Napoca pentru copii şi adulţi, respectiv la

repetiţiile ansamblului de dans popular Szarkaláb.

De curând au fost nominalizaţi de Centrul Județean

Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

ca fiind formaţia cu cele mai multe rezultate în anul 2017, în

urma proiectelor meritorii pe care tinerii membri ai formaţiei le-

au realizat:

- înregistrarea discului CD al formaţiei, sub redacţia Dr.

Cîmpeanu Mircea, etnomuzicolog la CJCPCT Cluj

- înregistrarea unui video-document la Muzeul Etnografic

al Transilvaniei pentru prezentarea elementului de

patrimoniu „Formaţia de trei instrumente din România”

la UNESCO

- obţinerea Marelui Premiu la Festivalul-concurs

„Lăutarii transilvani” de la Gherla, 2017

În cuprinsul discului:

Suită de pe plaiurile Călatei, Suită de la Ceauşu, Suită

de la Sâmboieni, Suită de la Sic, Suită de la Lacu, Varga

Ferenc „Csipás”, Suita de la Călata. Redacţia - Mircea

Cîmpeanu, Grafica -Nicolae Nerţan. Înregistrările au fost

realizate la Casa Municipală de Cultură Gherla, în aprilie,

2017.

Muzică romanes din Soporu de Câmpie

Muzica etniilor conlocuitoare de pe teritoriul românesc

a fost şi va rămâne încă pentru multă vreme un valoros tezaur

cultural. În judeţul Cluj există mai multe astfel de etnii, dintre

care, cele mai importante sunt cele reprezentate de maghiari,

romi şi evrei, etc.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale Cluj a avut mereu în vedere conservarea

elementelor de cultură caracteristice acestor populații, fapt

pentru care, de-a lungul timpului, mai multe înregistrări, filmări

78

sau articole despre viaţa, munca şi cultura acestora au fost

publicate periodic, pentru a ilustra şi încuraja actul artistic, de

reprezentare a acestor culturi unice, caracteristice acestui

areal.

„În anul 2017 studioul de înregistrări al CJCPCT a

poposit în comuna Frata, satul Soporu de Câmpie, acolo unde

există încă mai multe formaţii instrumentale tradiţionale, pe

care, de-a lungul timpului, instituția le-a apreciat aşa cum se

cuvine, dezvoltând proiecte prin care acestea să fie puse în

valoare: spectacole, filmări, înregistrări CD, cercetarea

episodică sau concentrată a fenomenului folcloric original

local, articole de specialitate, dosare de candidatură la

Ministerul Culturii, etc. Şi, pentru că majoritatea muzicanţilor

din această localitate sunt de etnie romă, a venit timpul să le

cerem să cânte în vederea conservării şi muzica lor etnică,

cea cu care s-au născut, au crescut şi pe care o poartă în

suflet. Rezultatul a fost uimitor, constatând câtă bogăţie şi

varietate melodică comportă folclorul romanes din această

zonă folclorică, preponderant românească”, a declarat

Dr. Cîmpeanu Mircea, etnomuzicolog la CJCPCT Cluj.

79

Au cântat la aceste înregistrări: Moldovan Imbre-

vioară, Moldovan Valentin-contră, Gheţi Abel-acordeon, Gheţi

Iuliu-contrabas, un repertoriu muzical specific, compus din

melodii de ascultare şi de joc, precum: De jale, De cingărit,

Doina lui Gorea, Cingărica lui Arghir, Cingărica lui Gudoaie, şi

în completarea materialului, câteva melodii româneşti: În două

lături, Româneşte din Valea Largă, Hărţag de la Sopor, etc.

Responsabil de proiect – Cîmpeanu Mircea, concepţie

grafică – Nerţan Nicolae, referent coordonator - Bucur

Romulus. Apărut în anul 2017 sub tutela CJCPCT Cluj.

CONCERTE DE COLINDE, FESTIVALURI ȘI TÂRGURI

DE CRĂCIUN

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea

Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată sub

autoritatea Consiliului Județean Cluj, a organizat și sprijinit, pe

toată durata lunii decembrie, o serie de festivaluri și concerte

de colinde ce au avut loc în Cluj-Napoca, dar și în alte localități

din județul Cluj.

Concert Tradițional de Colinde –

„Și ne lasă gazdă-n casă”

Sute de clujeni au luat parte vineri, 08 decembrie, de la

ora 18:30, în Catedrala Mitropolitană, la Concertul

Tradițional de Colinde intitulat „Și ne lasă gazdă-n casă”,

eveniment anual de Centrul Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Tradiționale Cluj ce-și propune să aducă

în atenția iubitorilor de folclor colindele tradiționale, așa cum

se cântau mai demult în satele românești. În concert au

evoluat: Craii Măgurii din Bucea, coordonator pr. Mircea

80

Dejeu, Tradiții Ormănene din Orman, coord. Aurora Cosma,

Cununa Munților din Măguri Răcătău, coord. Corina Cristuțiu

și Daniel Rusu, alături de grupurile de colindători din Frata,

coord. Lăcrimioara Pop, Negreni, coord. Florina Varadi și

Răchițele, coord. Marioara Boc.

De asemenea, a fost prezent și grupul de interpreți clujeni

„Colindăm la gazde bune”, coord, Ioana Breda Morar, format

din angajați și colaboratori ai Centrului Județean pentru

Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj: Mariana

Morcan, Florin Bota, Ioana Breda Morar, Raul Oltean, Iulia

Bucur, Grigore Sâmboan, Mădălina Mîrza și Adrian Socaciu.

În cadrul evenimentului prezentat de Grigore Sâmboan și

organizat în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureșului

și Sălajului fost lansat și un dublu Compact Disc, ce conține

colinde și cântece de Crăciun din județul Cluj, intitulat „Și ne

lasă gazdă-n casă”, proiect coordonat de prof. dr. Mircea

Cîmpeanu, șef birou cercetare, conservare și arhivare cultură

și arte tradiționale în cadrul instituției.

81

„Acest demers este un act de recunoaștere și de iubire

a tradițiilor strămoșești, prin care, colindătorii prinși în proiect,

dovedesc atașamentul față de valorile imateriale ale

patrimoniului național. Este vorba despre grupurile de

colindători din Bucea, Frata, Negreni și Orman. Aceste grupuri

aduc la lumină vestigii muzicale din satul transilvan de

odinioară”, după cum a afirmat prof. dr. Mircea Cîmpeanu.

Este vorba, în total, de aproape 40 de colinde, urări sau

mulțămite, toate cuprinse pre acest dublu Compact Disc ce a

fost imprimat în decursul anului 2017, în vatra satului, prin

intermediul studioului mobil al instituției.

Valoarea colindelor românești a fost subliniată de

numeroși specialiști români și străini. Una dintre multele

aprecieri, cea a profesorului Titus Moisescu, a fost cuprinsă în

„Postfața” volumului „Colinde” a lui George Breazul: „În

circuitul valorilor de artă populară, colindele vor rămâne

zestrea cea mai de preț pe care trebuie să o salvăm de la

82

dispariție și să o transmitem nealterată generațiilor ce ne vor

urma.

Datorită tiparelor, circulația acestor bijuterii muzicale va

împlini unul dintre marile noastre deziderate și anume, acela al

păstrării unității de limbă și cântare românească în rândul

tuturor românilor, indiferent de locul unde-și duc viața pe acest

pământ. Concentrarea de forme și stiluri vădește un

îndelungat proces de evoluție, selecție și elaborare a expresiei

poetice”.

Festival-concurs de Obiceiuri și Tradiții –„Junii Satului”,

la Măguri-Răcătău

În perioada 09-10 decembrie, în comuna clujeană

Măguri-Răcătău, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului-

concurs de Obiceiuri și Tradiții –„Junii Satului”. În prima zi a

evenimentului au evoluat copiii de la clasele primare și clasele

gimnaziale, iar duminică, a doua zi, au urcat pe scena

Căminului Cultural din Măguri-Răcătău adolescenții și adulții.

83

Prin acest proiect, derulat în parteneriat cu Primăria și

Consiliul Local Măguri-Răcătău și Asociația „De la lume

adunate și-napoi la lume date”, s-a urmărit ca tinerii să

asimileze obiceiul „Umblatul junilor la colindat” și să-l transmită

mai departe. Totodată, acest obicei a putut fi văzut și cunoscut

de cei prezenți și de ansamblurile și grupurile participante în

festival, majoritatea din județul Cluj, dar și din județele Brașov,

Ansamblul „Rujița” Rupea, și Bistrița-Năsăud, grupul de

colindători din Urmeniș. Aceștia au prezentat și alte obiceiuri

specifice sărbătorilor de iarnă, din zona pe care o reprezintă.

Întâlnit cu preponderență în zona montană a județului

Cluj, obiceiul cetei de colindători, numiţi „Juni”, se mai

păstrează la Măguri-Răcătău și în alte sate din zonă deși, în

vechime, aria lui de răspândire a fost mult mai mare. Numărul

tinerilor care alcătuiesc ceata este diferit de la sat la sat, aşa

după cum şi numărul cetelor diferă după mărimea satelor.

Conducătorul cetei, numit taroste sau grăitor, este ales

după mai multe criterii, printre care experiența și abilitățile de

84

conducător. Acesta are rolul de a veghea la buna comportare

a tinerilor din ceată pe toată perioada sărbătorilor, de a

organiza repetiţiile pentru colinde, să vorbească în numele

cetei, să „grăiască” sau să „alduiască” colacul și să organizeze

jocul.

Pentru ca acest obicei să fie păstrat și perpetuat,

Ansamblul „Cununa munților” din localitatea Măguri-Răcătău,

împreună cu „Asociația De la lume adunate și-napoi la lume

date”, pe toată durata lunii noiembrie, a străbătut satele

comunei Măguri-Răcătău pentru a se întâlni cu oamenii locului

și a afla amănunte despre obiceiul „Umblatul junilor la

colindat”. Apoi, obiceiul a fost studiat și repetat de membrii

ansamblului, pentru a fi pus în scenă la prima ediție a

Festivalului „Junii Satului”.

Festival de colinde la Huedin

Sâmbătă, 9 decembrie 2017, la Casa de Cultură din

Huedin a avut loc cea de-a X-a ediție a Festivalului de colinde

„Noi umblăm să împlinim” și cea de-a VI-a ediție a Concursului

„Costumul popular - istorie și autenticitate”, organizate de

Clubul Copiilor din Huedin, în parteneriat cu Protopopiatul

Ortodox Huedin și Centrul Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură

aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj.

La eveniment a luat parte Înaltpreasfințitul Arhiepiscop

și Mitropolit Andrei și oficialități centrale, județene și locale. În

deschiderea programului a concertat corala mixtă „Glasul

Apusenilor” a Protopopiatului Ortodox Huedin. Au colindat

peste 20 de cete de colindători, în total 300 de elevi de la

unitățile școlare din: Huedin, Gherla, Aghireș Fabrici, Călățele,

85

Beliș, Fildu de Mijloc, Mănăstireni, Negreni, Poieni, Ră­chițele,

Râșca, Rogojel, Săcuieu și Valea Drăganului. Toţi elevii

prezenţi au primit din partea organizatorilor şi partenerilor

diplome şi premii.

Gala Colindelor Tradiţionale, la Gherla

Duminică, 17 decembrie, de la ora 18:00, la Casa

Municipală de Cultură Gherla, s-a desfășurat cea de-a IV-a

ediţie a Galei Colindelor Tradiţionale- „Pe la noi de sărbători”,

un spectacol-festival organizat de Primăria şi Consiliul Local

Gherla,Ansamblul folcloric „Colindiţa-Zestrea”, în parteneriat

cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea

Culturii Tradiționale Cluj.

Au evoluat: Ansamblul „Colindiţa-Zestrea” Gherla,

condus de Constantin Istici, Grupul „Flori Topliţene” din Topliţa

(judeţul Harghita), coordonator Livia Harpa, Familia Mânecan

din Gherla, Ansamblul „Hodăceana” din Hodac (judeţul

Mureş), condus de Cornelia Butilcă, Ansamblul „Glanetaşul”

din Agrieş (judeţul Bistriţa-Năsăud), coordonator înv. Floare

pop, Familia Rodilă Camelia, Diana şi Irina din Breaza (judeţul

Bistriţa-Năsăud), Ceata de Colindători de la Liceul Tehnologic

86

Huedin, coordonator Livia Florica

Bota, „Ceata Colindătorilor” din

cadrul Şcolii Populare de Arte

„Tudor Jarda” Cluj-Napoca, clasa

prof. Ioan Dordoi și Emil Mihaiu și

Grupul „Colindăm, gazde bune”,

format din angajați și colaboratori

ai C.J.C.P.C.T Cluj: Mariana

Morcan, Florin Bota, Ioana Breda

Morar, Raul Oltean, Iulia Bucur,

Grigore Sâmboan, Mădălina

Mîrza și Adrian Socaciu, condus

de Ioana Breda Morar.

Festivalul Naţional „Colind Iancului”

Societatea Cultural – Patriotică „Avram Iancu” din

România, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Compania

de Transport Public din Cluj, Grand Hotel Napoca, în

parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură care

funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a

organizat duminică, 17 decembrie, Festivalul Naţional „Colind

Iancului”, eveniment ajuns la cea de-a XXIII-a ediţie.

Manifestarea a avut loc în Cluj-Napoca, pe Bulevardul

Eroilor, la statuia lui Avram Iancu şi la Grand Hotel Napoca.

Festivalul Naţional „Colind Iancului” s-a desfăşurat

după următorul program: 11:30 – 12:00 – Parada cetelor de

colindători pe Bulevardul Eroilor; 12:00 – 12:30 – Program de

colinde la statuia lui Avram Iancu; 14:00 – 17:00 – Gala

Festivalului la Grand Hotel Napoca.

87

În cadrul acestei

manifestări au participat cete de

colindători din Abrud, Roșia,

Poieni, Alba Iulia, Avram Iancu,

Baia de Arieș, Baia Mare, Beiuș,

Cîmpeni, Sohodol, Florești, Horea,

Lupșa, Mărișel, Oradea, Râșca,

Satu-Mare, Sălciua, Scărișoara,

Vișeu de Sus, Telciu, Turda, Cluj-

Napoca: Grupul „Miorița” al Școlii

„Lucian Blaga”, Ansamblurile

folclorice: „Dor Transilvan” şi

„Rapsodia Someşană” – C.T.P.

Cluj, „Buciumul” – Societatea Avram Iancu.

Concert de colinde în comuna Mihai Viteazu

Primăria și Consiliul Local Mihai Viteazu, Casa de

Cultură, în parteneriat cu Centrul Județean pentru

Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, a

organizat duminică, 17 decembrie, concertul de colinde

„Deschide ușa, creștine!”. Evenimentul a început la ora 15:00,

la Casa de Cultură Mihai Viteazu.

Au colindat: Copiii de la Școala „Mihai Vodă” din Mihai

Viteazu, Ansamblurile folclorice „Fiii Moților” și „Rugyek”,

Grupurile de colindători „Câmpia”, „Șezătoarea Clujului”,

„Oara”, Garnizoana Turda, Corul Ortodox din Mihai Viteazu și

Asociația Femeilor voluntare din Luna.

88

Târgul de iarnă TRADIȚII CLUJENE

În perioada 06 – 23 decembrie, în Piața Avram Iancu

din Cluj-Napoca a avut loc Târgul de iarnă Tradiții clujene,

organizat în parteneriat cu Asociația Meșterilor Populari

Clujeni, Primăria Cluj-Napoca și Mitropolia Clujului,

Maramureșului și Sălajului

Zilnic, între orele 10:00-20:00, clujenii dar și cei care au

vizitat orașul, și-au putut procura produse tradiționale pentru

masa de Sărbători. De asemenea, s-au găsit: brânzeturi,

zacuscă şi murături, vin şi pălincă, turtă dulce şi prăjituri de

casă, dulceţuri, siropuri şi miere de albine. La târg, meşterii i-a

aşteaptat pe doritori și cu icoane pe sticlă, costume populare,

obiecte din lemn și ceramică,

podoabe din mărgele și multe

altele. În fiecare zi, în cadrul

Târgului, grupuri vocale și

ansambluri folclorice din județ au

oferit concerte de colinde.

Evenimentul a urmărit, în

principal, să le ofere le

consumatorilor produse naturale,

de calitate, iar producătorilor şi

meșterilor populari clujeni sprijin în

comercializarea produselor

realizate artizanal.

SALONUL ICOANEI ARDELENE

„Salonul Icoanei Ardelene”, expoziție organizată anual

de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale Cluj, instituție de cultură aflată sub

89

autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, și-a deschis porţile luni,

18 decembrie 2017, ora 16:00, în foaierul Bibiotecii Județene

„Octavian Goga”.

Publicul clujean a putut

admira icoane pe sticlă și lemn

realizate de studenţi și masteranzi

ai specializării Artă Sacră de la

Facultatea de Teologie Ortodoxă

Cluj: Mașchin Elizaveta, Șireag

Alexandra, Chircu Ciprian Teofil,

Matei Veronica, Georgiu Ionuț,

Sava Ștefana, Beganu Florina,

Pântea Ion, Mureșan Flaviu,

Portase Cătălin, Cernău Ioana,

Molnar Vlăduț Gheorghe,

Hărăstășan Paula, Vaidăș Ionuț

Ciprian, Nicula Vasilica, Tofană Magdalena, Mureșan Ioan

Bogdan, Giurcă Cristian, Petran Alexandru, Ion Maria,

Măruțoiu Olivia, Cavaleru Dana, Siladi Aniela, Lazăr Ionuț,

Lorinț Loredana, Stanciu Cătălina, Mariș Domnina Doriana,

Mureșan Alina, Pauliuc Laura, Babău Magda, Logoș

Vaselena, Fronea Teodora, Cruciu Cornelia. Coordonatorul

studenților este conf.univ.dr. habilit Marcel Muntean.

În cadrul vernisajului a avut loc un scurt concert de

colinde susţinut de Grupul tradițional de tineri colindători din

Chiuiești, județul Cluj, coordonați de prof. Ioan Georgiu și prof.

Crina-Ioana Georgiu.

Aflată la cea de-a XVIII-a ediție, expoziția rămâne pe

simeze până în 12 ianuarie 2018 și se înscrie pe linia

eforturilor instituției noastre de a promova cultura tradițională

în rândul tinerilor.

90

FESTIVALUL-CONCURS JUDEȚEAN DE COLINDE

„RAZA SOARELUI”

Ediția a XV-a a Festivalului „Raza Soarelui”, s-a

desfășurat în data de 18 decembrie 2017, în localitatea Ceanu

Mare, pe două secțiuni: colinde tradiționale și pictură pe sticlă.

La secțiunea colinde au participat 15 grupuri din județele Cluj,

Sălaj, Maramureș și Bistrița. Fiecare au prezentat în fața

juriului format din reprezentanți ai comunității locale,

Inspectoratului Școlar județean Cluj, Colegiul de Muzică

Sigismund Toduță din Cluj-Napoca și Centrul Județean Pentru

Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, câte

două colinde. Marele premiu al festivalului la secțiunea colinde

a fost câștigat de grupul „Cununița de la Munte”, sub

îndrumarea profesorului Abrudan Olga al Școlii Gimnaziale

„Pelaghia Roșu” din Mărișel, județul Cluj. La secțiunea pictură

pe sticlă premiul I a fost câștigat de eleva Rus Lavinia de la

Școala Gimnazială „Ion Alexandru” din Sînpaul, județul Cluj.

Festivalul a fost organizat de Școala Gimnazială Ceanu Mare,

Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii

Tradiționale Cluj, Primăria și Consiliul Local Ceanu Mare și

Inspectoratul Școlar Județean Cluj.

grupul „Cununița de la Munte”,

91

„TINERI PENTRU TOTDEAUNA”

Coordonatori: Adriana Andrei și Consuela Bendea

„TINERI PENTRU TOTDEAUNA” este un proiect

educaţional menit să contribuie la creşterea interesului şi a

respectului tinerilor faţă de moştenirea culturală tradiţională.

Manifestarea, ajunsă la cea de-a treia ediție, în acest an, se

defășoară sub forma unui dialog între generații. În lunile

septembrie și octombrie a.c, 31 de elevi și trei profesori din

orașele Dej și Gherla au fost atrași în proiectul organizat de

CJCPCT Cluj, în parteneriat cu Clubul Copiilor Gherla și

Clubul Copiilor Dej. Sub îndrumarea profesoarelor Daniela

Katona și Iulia Madár de la Clubul Copiilor Gherla și Dej, în

cadrul unor ateliere de meșteșuguri, elevii au învățat să

transpună într-o formă modernă, motive decorative străvechi.

Cele mai reușite lucrări realizate au fost expuse, alături de

fotografii reprezentând detalii ale unor cusături vechi,

tradiționale, în expoziția de la Centrul de Cultură Urbană

„Turnul Croitorilor” din Cluj-Napoca, în perioada 23-30

octombrie 2017. Tot în cadrul acestui proiect, elevii au fost

îndrumați să compună eseuri pe tema culturii tradiționale.

Astfel ni s-au alăturat și un grup de elevi de la Liceul Teoretic

Ana Ipătescu din Gherla, coordonați de prof. Adriana Rus.

În continuare vă vom invita să urmăriți modul cum

înțeleg copiii obiceiurile și tradițiile poporului nostru oglindite în

eseurile lor.

92

Vernisajul expoziției

Casa bunicilor

Urci dealul Habadocului, treci pe lânga lacul cu apă

cristalină şi ajungi în Manic, satul în care s-a născut şi a copilărit mama mea. Aici locuieşte acum numai bunica, într-o casă nici prea mică, nici prea mare, numai potrivită pentru a-şi primi nepoţeii în fiecare vacanţă.

Curtea plină de orătănii cu cuptorul cocător, cu pomi roditori, te duc cu gândul la un loc desprins dintr-o poveste.

Când treci pragul casei, te inundă o energie benefică. Acolo găseşti adunate o mulţime de lucruri păstrate cu grijă de mai multe generaţii, meşteşugite cu drag de bunicii și străbunicii mei. Cuverturi, perne și peretare ţesute, şterguri cusute, blide vechi din lut și fotografii cu cei care au locuit aici. Bunica îmi povestea că, pe vremuri, toate lucrurile din casă erau realizate de femeia care locuia acolo, iar cele de pe langă casă de bărbat. În pod se află războiul de ţesut, vârtelniţa, mai multe suveici aşteptând, parcă, să fie folosite din nou.

93

Îmi place să-mi petrec vacanţa la bunica, dar cel mai mult îmi plac plăcintele cu varză sau cu branză al căror gust un l-am mai găsit nicăieri în altă parte.

MACAVEI ARIANA, clasa a VI-a Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla

coord. prof.Daniela Katona. Clubul Copiilor Huedin

Povești despre „Cămașa ciumei” Bunicilor noștri le place să ne povestească multe

întâmpări din viața lor sau a părinților lor. Unele sunt haioase, altele sunt triste, din unele întâmplări parcă ai atâtea de învățat, iar altele par de domeniul fantasticului. O astfel de poveste mi-a fost spusă de bunici, dar, este o poveste despre un obicei povestit de părinții lor.

Când bolile puneau stăpânire pe oameni, pe animale sau pe plante, întrega comunitate participa la un ritual numit „Cămașa ciumei”. Văduve din sat se întâlneau și torceau, țeseau și coseau o cămașă numită astfel. Confecționarea cămășii trebuia realizată de la apusul soarelui, până cântau cocoșii. Înainte de începerea lucrului, femeile spuneau rugăciuni, iar când terminau lucrul, la fel, mulțumeau lui Dumnezeu că le-a ajutat să termine. Bărbații tăiau un pom tânăr din care făceau o cruce, pe care îmbrăcau cămașa, iar apoi porneau în alai bărbați, femei, copii spre locul unde credeau că intră boala în sat. Acolo, în descântec, se făcea un foc și crucea era înfiptă în pământ spre a fi oferită molimei ca să le ocolească satul.

Astăzi, despre acest obicei, ne amintește doar sperietoarea din lanul de porumb sau din grădina bunicilor.

CIULE CĂTĂLIN, clasa a VIII-a C, Școala „Avram Iancu” Dej, coord. prof.Daniela Katona

94

Arta de a realiza podoabe din mărgele

Arta populară românească contemporană reprezintă un domeniu complex, în care se îmbină armonios moștenirea artistică populară cu o activitate încă vie, în multe regiuni ale țării, a unor centre meșteșugărești de veche tradiție. Arta populară reflectă specificul național și are un profund caracter social, cu un rol bine definit în realizarea echilibrului dintre util și frumos, dintre cerințele utilitar-materiale și cele estetice.

Bijuteria este un obiect de podoabă, confecționat din metale sau materiale prețioase, mărgele de diferite dimensiuni şi culori, având scopul de a înfrumuseța sau a etala bunăstarea purtătorului.

Podoabele realizate din mărgele sau cusături pe etamină au o valoare deosebită datorită execuţiei lor manuale şi constatăm că sunt din ce în ce mai apreciate în societatea în care trăim. Acest meşteşug se dezvoltă și se extinde, lărgindu-și permanent gama produselor de la cele mai variate obiecte de podoabe la produse decorative.

Ca atare, consider că realizarea podoabelor din mărgele sunt un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari contemporani, asigurând, ca și alte domenii ale artei populare, o bază solidă viitoarelor direcții din arta decorativă modernă.

Pasiunea pentru podoabele realizate din mărgele am dobândit-o la şcoală, în cadrul orelor de educaţie tehnologică, iar cea care mi-a insuflat dragostea pentru acestea a fost profesoarea mea de educaţie tehnologică, d-na Dana Katona. Cu multă răbdare şi pricepere, dânsa m-a învăţat pas cu pas cum să realizez manual podoabe precum: coliere, cercei, brăţări, medalioane, mărţişoare, cum să deprind tehnica realizării lor, cum să îmbin estetic culorile, cum să-mi formez un stil propriu. Am continuat să confecţionez podoabe şi informându-mă de pe internet sau de la alţi meşteri populari care au fost dispuşi să mă înveţe şi să-mi împărtăşească din experienţa lor în ceea ce priveşte confecţionarea de podoabe din mărgele.

95

Tot d-na profesoară a fost cea care mi-a pus în valoare talentul prin faptul că m-a încurajat să particip la olimpiada de arte şi meşteguguri de la Cluj-Napoca şi la alte concursuri locale, naţionale și internaţionale, ocazie cu care mi-am expus colecţia de podoabe realizate cu multă migală şi trudă. Folosindu-mi creativitatea, am trecut la o etapă superioară: am realizat podoabe după modele create de mine, obiecte decorative, ornamente de Crăciun.

Confecţionerea podoabelor din mărgele este o activitate care mă relaxează cu adevărat, mă încarcă pozitiv, mă îmbogăţeşte spiritual, mă face să mă simt cu adevărat utilă şi pot afirma că îmi sporeşte încredere în mine şi în forţele proprii.

GALU LORENA, Clasa a X-a Liceul „Andrei Muresanu” Dej, coord. prof.Daniela Katona.

La Horezu Mare mi-a fost bucuria când am aflat că voi face parte din

echipa care va reprezenta judeţul Cluj la Festivalul Naţional „Cocoşul de Hurez”.

Drumul a fost lung dar însoţit de imagini spectaculoase. Seara am ajuns în frumosul oraş Horezu şi am fost primiţi cu căldură de organizatori.

A doua zi, emoţia concursului ne-a copleşit pe toţi. Elevi din cinsprezece judeţe ale ţării, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, s-au înterecut în arta meşteşugurilor specifice zonei de rezidenţă. Acolo am cunoscut-o pe Michi, o fetiţă de numai nouă ani care mânuia cu pricepere roata olarului. Din mâinile ei micuţe ieseau nişte minunăţii. Ne-a povestit cu mult drag despre arta olăritului. Seara ne-am adunat într-o cameră de hotel şi am cântat. Nu numai că era adorabilă, dar avea şi o voce de aur.

După ce am participat la parada portului popular şi la deschiderea festivă a târgului olarilor, unde am cunoscut meşteri ceramişti din întreaga lume, a urmat premierea. Am obţinut rezultatele dorite, dar nu m-am bucurat prea mult

96

pentru că a sosit clipa despărţirii de acei copii talentaţi, cu care parcă ne cunoşteam de o viaţă.

Ne-am luat rămas bun cu gânduri frumoase şi cu speranţa ca ne vom mai revedea. Cel mai greu mi-a fost să mă despart de Michi, micuţa mea prietenă cu mâini pricepute şi voce de aur.

POP ANDREEA, clasa a VI-a Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla, coord. prof.Daniela Katona

Pasiunea mea – mărgelitul

„În momentul în care o femeie îşi făureşte propriile podoabe, îşi ţine în mâini propria viaţă, iar fiecare mărgică din colierul pe care şi-l face poate reprezenta o experienţă din trecutul prezentul şi viitorul său”, spunea Jeanina Cârstoiu în cartea „Omul pe drumul său”

Mărgelele m-au fascinat dintotdeauna. Încă de când mergeam de-a buşilea adunam în pumn toate mărgelele ce le găseam prin casă. Am început prin a înşira pe sârmă sau pe nylon mărgeluţe, ori de câte ori aveam ocazia. Mai târziu am învaţat de la bunica tehnici de mărgelit şi am început să realizez modele tot mai complexe. Am fost cucerită de războaiele mici de cusut mărgele, cu care se fac brătări sau zgărduţe şi de modelele tradiţionale româneşti cu forme geometrice, vegetale sau zoomorfe.

Tot de la bunica am aflat că fiecare semn, simbol ales pentru un model, are o semnificaţie aparte. Strămoşii noştri, prin modelele pictate pe vasele de lut, ţesute, cusute sau cioplite în lemn, ne-au transmis gândurile, crezul lor, iar noi trebuie nu numai să le admirăm, dar şi să le studiem, cu multă minuţiozitate pentru a citi aceste mesaje şi a le transmite mai departe.

CORNEA TANIA ADELINA, Clasa a VI-a Liceul Teoretic “Ana Ipătescu” Gherla, coord. prof.Daniela Katona

97

Zestrea bunicii, zestrea mea

Când deschizi „lada de zestre” ies la iveală atâtea amintiri…

În trecut, pe vremea bunicii, lada de zestre reprezenta mândria fetei de măritat. În ladă erau așezate pânzături țăsute și cusute de mame și de fete, în clacă. În Postul mare, la începutul, la mijlocul și la sfârșitul postului femeile și fetele se întâlneau în clacă să lucre pântru fată, ca să aibă noroc. Să țăsă pânză de tort și de era fata din neam de găzdaci să țăsă în „tri iță” din bumbac. De erau multe fete de măritat era tare greu să găsăști femei la clacă.

Când era dată fata, zestrea era pusă în ladă sau dacă era mai găzdacă în lădoi.

În ladă să puneu: cămeși, poale, cătrință, șterguri, lipideauă, perini, năframe, zadii și saci.

–Saci, pentru ce bunică, saci? -Vai de mine tu fată, cum pântru ce saci? Ca să puie

bucatele di pă câmp. Da nu avei după ce te mărita de nu avei saci în ladă!

CIULE DARIA, clasa IX A Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Dej, coord. prof.Daniela Katona

98

Sânzienele și straiele populare Ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de

Sânziene sau Drăgaica. Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiția populară, un prilej de a sărbători soarele și muncile agricole specifice verii. În multe zone din țară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele și grajdurile.

Această sărbătoare prezintă deschiderea porților cerului, lumea de dincolo venind în contact cu lumea pământeană. În ziua de Sânziene au loc bâlciuri și festivaluri, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Fetele din sate culegeau flori în ziua de Sânziene, pe care le prindeau în coronițe, le impleteau sau le legau în formă de cruce, pentru a le duce la biserica unde erau sfințite și pastrate de preot, fiind folosite pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obișnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranța că astfel îsi vor visa iubirea. Din spicele de grâu, sânziene și alte plante care se găseau din belșug pe dealurile și câmpurile

99

care înconjurau satele, fetele își făceau cununi cu care se împodobeau și jucau dansul Drăgaicei.

Portul popular al oamenilor care participau la sărbătoare era unul aparte, în special la femeile care dansau, deoarece prin culorile și modelele variate ale costumelor pe care le purtau cu mândrie, se crea o stare de fericire și bucurie, acestea fiind emanate în toate împrejurimile. Straiul popular al fetelor era compus din ie, poale, zadii, brâu, năframă și cojoc, alături de pantofii negri din piele, fiecare element vestimentar având un aspect aparte, creând la final un costum popular complet specific zonei bistrițene.

Sărbătoarea Sânzienelor cuprinde cele mai frumoase tradiții ale țării, portul popular fiind simbolul cheie care accentuează starea de spirit creată în mijlocul naturii.

BARNA IOANA MELISA, clasa a VIII-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu",Gherla, coord.prof. Adriana Rus

Obiceiuri de Crăciun

Nimic nu este mai frumos decât să petreci timpul împreună cu familia ta.

În Ardeal, fiecare sărbătoare se petrece în familie. În multe sate din Transilvania se mai păstrează obiceiurile străvechi de Crăciun. Pregătirea pentru Crăciun și a colindelor se face după lăsarea Postului. În seara de 23 spre 24 decembrie, copiii merg la colindat din casă-n casă. Unii dintre ei nu primesc bănuți sau fructe pentru colindă, ci sunt răsplătiți prin sănătatea și binecuvantarea dată de la Dumnezeu.

Copilașii merg la casele oamenilor cu gândul vestirii Nașterii Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, obicei care se păstrează până la Anul Nou.

În Transilvania, sărbătorile de iarnă încep din 6 decembrie, când îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae. Pentru această sărbătoare, fetele încep să frământe aluatul pentru placintă și cozonaci încă din seara de 5 decembrie, pentru a fi

100

gata a doua zi, dimineața. O dată cu sosirea băieților la colindat, în seara de 6 decembrie, începe petrecerea.

Sărbătorile de iarnă aduc o mare bucurie în casele oamenilor, care de abia așteaptă ca acestea să revină în fiecare an!

ALEXIA ROTAR Clasa a VI-a A Liceul Teoretic „Ana Ipătescu",Gherla, coord. prof. Adriana Rus

Nunțile românești

Nunțile românești autentice sunt admirate în special de

străini, aceștia fiind surprinși de obiceiurile păstrate în majoritatea zonelor din țară. În opinia mea, cele mai frumoase nunți se desfășoară în Maramureș. Nunțile din zona Maramureșului sunt cele mai vestite din țară, participanții fiind îmbrăcați în portul popular românesc alcătuit din: opinci, năframă, ie și zadie la femei, iar la bărbați din: cizme, ițari și camașă.

Pe vremuri, viitorul mire trimitea invitația de nuntă miresei prin intermediul purtătorilor de cuvânt, iar mireasa o accepta abia a treia oară. Acum, chemarea la nuntă este făcută de un voinicel cu câteva zile înaintea ceremoniei, iar cu o seară înainte de nuntă are loc „seara steagului”, când câțiva tineri, acompaniați de lăutari, merg la casa mirelui și dansează jocul steagului. În Maramureș se practică și „împletirea cununii” miresei, care semnifică o viață frumoasă și strălucitoare a mirilor. Mirii au un alai separat, ei întâlnindu-se doar la ceremonia religioasă.

Și nunțile din zona Ardealului au datini interesante. Ele au loc iarna, până începe postul Paștelui, sau toamna, până la postul Crăciunului. Comparativ cu Maramureșul, în Ardeal se practică pețitul, care constă în acordul părinților pentru desfășurarea nunții. Tradiția continuă prin așezarea zestrei într-o ladă florală de către mama miresei. Zestrea este compusă din lenjerie de pat, fețe de masă și țesături. Cu trei duminici înainte de căsătoria religioasă, preotul anunță în biserică nunta tinerilor. Pe vremuri, pentru confirmarea

101

participării la nuntă, mirii mergeau cu plosca de vin în sat, iar cei ce beau din ploscă își asigurau participarea la eveniment. Înainte de plecarea alaiului, se leagă o sfoară de-a lungul drumului, iar pentru a elibera drumul, mirele trebuie să plătească.

În concluzie, nunțile din Maramureș și Ardeal respectă datinile străvechi, iar oamenii își poartă portul popular cu cea mai mare mândrie dând dovadă de patriotism. De admirat la aceste nunții este și îmbinarea datinilor străvechi cu modernul. Eu una mă bucur că există aceste obiceiuri tradiționale cu care se mândrește o țară întreagă.

ALISA LAURA MAHALEAN, Clasa a VIII-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu",Gherla, coord. prof. Adriana Rus

Tradițiile din Tranilvania În multe sate și orașe din Transilvania, încă sunt

respectate obiceiurile străvechi. În seara de Crăciun, (24 spre 25 decembrie) copiii se duc și bat din ușă în ușă și colindă.

102

Prin unele locuri se spune că, prin colindă, copiii aduc noroc și fericire în casele oamenilor. Colindele copiilor sunt scurte, iar gazdele îi așteptă cu mesele întinse. Ei fac sărbătoarea Nașterii Mântuitorului să fie mai frumoasă.

Îmi amintesc anul trecut de Crăciun când s-au adunat toți prietenii la noi, iar noi, copiii, am umblat la colindat, unde ne-am distrat. Apoi ne-am adunat în jurul mesei și am început să ne servim din preparatele gustoase.

A fost foarte frumos!

Paștele

Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină prin invierea lui Iisus Hristos. De-a lungul timpului, de Paște sunt nelipsite ouăle roșii și drobul de miel, dar de asemenea, tot de Paște, vine iepurașul care le aduce copiilor dulciuri și cadouri. Se obișnuiește ca în Miercurea, Joia și Vinerea Mare femeile să pregătescă pasca, mielul și ouăle.

În unele zone din Transilvania, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lasarea intunericului, ei pun brazii la poarta fetelor de măritat.

Anul acesta, de Paște, am fost la nașa mea, la Alba-Iulia. A fost foarte frumos. Am fost la biserică și când am ajuns acasă am găsit cadouri de la „iepuraș”.

ANTONIA SĂLĂGEAN, Clasa a VI-a A Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus

Sânzienele

Ziua de 24 ianuarie este una încărcată emoțional pentru români și, mai cu seamă pentru românii din Transilvania, care sărbătoresc Sânzienele.

Sânzienele sau Drăgaica, cum mai este denumită, este o sărbătoare care vine cu tradiții și obiceiuri ce diferă în funcție de regiunile tării însă, în Ardeal, aceasta reprezintă sărbătoarea iubirii și a belșugului. Noaptea Sânzienelor este una plină de magie, în care femeile merg pe câmpuri și prin

103

poienițe ca să culeagă micile flori galbene, care stau la baza obiceiurilor strămoșești. Din aceste flori se împletesc în voie bună, în doine și în chiuiturile holteilor, cununi care sunt aruncate pe acoperișuri, iar cele care rămân prinse prevestesc măritișul. Pentru a-și visa ursitul, fetele de măritat își pun sub pernă un buchet de sânziene, iar bărbatul pe care-l visează le va fi alături toată viața.

Acum patruzeci de ani era mare sărbătoare în Sântejude, satul de proveniență al bunicilor mei. Se sărbătoreau Sânzienele, iar cum cerea tradiția pe vremea aceea, toți oamenii se adunau în vatra satului, unde înșirau povești din moși strămoși, cântece și jocuri la șură, până în miezul nopții. Bunica mea, pe vremea aceea fată de măritat, s-a retras în taină de la sărbătoare și, înainte de a se pune l-a culcare, și-a pus sub pernă un buchețel de sânziene, iar în noaptea aceea a visat un holtei înalt, spătos, cu ochii mari și plete negre. După nici opt luni de la această întâmplare, bunica a întâlnit feciorul din vis, pe bunicul meu, cu care ar fi fost împreună până în ziua de azi, dacă bunicul meu nu s-ar fi ridicat în rândul îngerilor.

Mă bucură faptul că trăiesc într-o parte a tării în care tradiția este încă vie și se transmite din generație în generație precum sărbătoarea Sânzienelor, sărbătorită cu sfințenie, aceasta fiind o zi magică și simbolică, iubirea fiind astfel un simbol al eternității și al vieții.

ARIANA BĂGĂCIAN, Clasa a IX-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus

Ziua de Crăciun Era ziua de Crăciun. M-am trezit de dimineață ca să

ascult colinde. Acestea m-au făcut să mă simt energică. Îmi trebuia acest lucru, deoarece urma să merg la colindat cu verișoara mea, Denisa.

M-am dat jos din pat, m-am spălat, după care am luat micul-dejun alături de părinții mei. Facem acest lucru aproape

104

în fiecare zi, dar micul dejun din ziua Crăciunului face să fie special.

Când a sosit timpul colindatului am fost puțin emoționată. Emoțiile treceau cu fiecare casă în parte. Gazdele ne-au dat ca și răsplată nuci, mere, prăjitură, portocale și bani. Dar nu recompensa mă bucura pe mine cel mai mult, ci faptul că îi puteam face fericiți. Încântarea lor mă făcea să colind cu suflet.

Când s-a înserat, eu și Denisa am mers la mine acasă, unde ne-au așteptat părinții noștri, o parte din familie și prieteni apropiați, care erau cu copiii lor mici de 2-5 ani. Ei ne așteptau lângă bradul de Crăciun. Dar nu doar noi două eram așteptate, ci și Moș Crăciun. După 10 minute a apărut și el. Era îmbrăcat în haine roșii, cu puțin alb și largi. Bucuria de pe fețele copiilor era nemărginită. Moșul avea și un sac plin de cadouri. El a cerut ca fiecare copil să cânte câte o colindă, apoi ne-a împărțit cadouri.

Eu am cântat o colindă puțin mai grea. Eram iarăși foarte emoționată, deoarece toată lumea m-a privit. Dar totul a decurs foarte bine. Am fost aplaudată. După plecarea moșului toți copiii ne-am deschis cadourile.

A fost cea mai frumoasă zi de Crăciun pe care am avut-o!

MAIA MARIA MUREȘAN, Clasa a VI-a A Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus

Valori eterne

Lumea din care face parte țăranul român a fost

dintotdeauna bogată în obiceiuri și tradiții urmate cu strictețe până în zilele noastre. Pentru necunoscători, aceste tradiții și obiceiuri sunt percepute ca niște demonstrații folclorice spectaculoase, îmbibate în culoare și efervescență. Dar, privind din perspectiva celor care le cunosc adevărata însemnătate, acestea sunt obiceiuri care ascund o importanță spirituală, înțelesuri profunde despre relațiile interumane și

105

relațiile dintre om și natură. Astfel, oamenii din diferite părți ale țării au încercat, prin intermediul acestor forme de exprimare, să aducă însemnătate și originalitate diferitelor momente și situații din viața lor.

Probabil cea mai cunoscută și mai respectată sărbătoare

românească este cea a Crăciunului. Acesta este sărbătorit în data de 25 decembrie, cu prilejul nașterii lui Iisus Hristos. În Transilvania, pregătirile pentru Crăciun începeau încă din 14 noiembrie, moment în care începea postul Crăciunului, muncile câmpului se încheiau, oamenii nu mai consumau carne, iar femeile se întâlneau la șezători. Este o perioadă care apropie întreaga comunitate, iar singura satisfacție adevărată este aceea de a spori sufletește neîncetat, devenind mai drept, mai corect, mai generos, mai simplu, mai uman, mai bun și mai activ, lucru care se materializează prin diferite obiceiuri. Ajunul Crăciunului marca începutul venirii colindătorilor: primii erau copiii mici care colindau, și urau de

106

bine. Spre seară veneau copiii școlari, care colindau la ferestre și primeau nuci și colaci.

Fericirea se putea simți cu ușurință în sufletele flecăruia dintre ei, o vibrație magică care umplea casele tuturor sătenilor. Era o bucurie de neexprimat în cuvinte, o satisfacție și o mândrie că urmau și ei principiile și obiceiurile străvechi învățate de la predecesorii lor. Eu sunt în poziția perfectă de a înțelege întru totul acel sentiment, amintindu-mi vârtejul de sentimente care se propaga în sufletul meu firav de fiecare dată când se apropia Crăciunul. Era un sentiment unic care a rămas întipărit în mintea mea până în zilele de azi, deși acel entuziasm s-a risipit de-a lungul timpului. Însă cei mai așteptați erau flăcăii, care erau cei mai bine primiți în casele cu fete de măritat. Toată lumea se implica la maxim, nu era persoană care să nu aibă un rol bine stabilit sau care să fie lăsată la o parte. Am ajuns la concluzia că de fiecare dată când acei oameni minunați nu își urmau îndemnul inimii de a face ceea ce era corect, simțeau o pierdere de energie, de putere, un fel de moarte spirituală. Era de-a dreptul fascinantă acea conexiune între divin și pământesc, acea legătură dintre oameni și acea pace care plutea peste toate împrejurimile.

În Transilvania se mai evidențiază și obiceiul mersului „cu capra”- un tip de colindat la care participau flăcăii, dar și tinerii însurați. Acest obicei presupune deghizarea în capră a unui tânăr care făcea năzbâtii în casa celor ce erau colindați. Aceasta era una dintre cele mai amuzante tradiții de Crăciun din Transilvania.

Tind să cred că toate aceste obiceiuri sunt o iubire manifestată. Am sentimentul că oamenii gândesc în felul acesta despre obiceiurile și viața lor, realizând mai mult pe zi ce trece atât pentru ei cât și pentru întreaga comunitate.

AUGUSTA OROS , Cls.a VIII-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus

107

Mărțişorul Mărțișorul, este o tradiție întâlnită în România și

presupune oferirea unui mic obiect, împodobit cu șnur alb și roșu, persoanelor dragi, numit mărțișor. Se sărbătorește în data de 1 martie și este cunoscut drept „Vestitor al primăverii", dar și „un dar aducător de noroc".

În general, băieții oferă fetelor mărțișoare și ghiocei, iar acestea le poartă pe toată durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

În Transilvania, mărțișorul este atârnat la uși sau ferestre, întrucât se consideră că astfel vor alunga „duhurile rele". În satele din Bucovina însă, în prima seară a primăverii, sătenii se adună în vârful dealului, stând așezați în jurul unui foc, leagă cu șnur alb și roșu câte o monedă de argint în jurul încheieturii mâinilor copiilor, pentru a le purta noroc. Aceștia poartă monedele doisprezece zile, apoi le leagă în jurul unui pom tânăr, în timp ce își pun o dorință, care, mai apoi, in funcție de dezvoltarea pomului se va împlini sau nu. Desigur, nu poți să crezi cu adevărat în această tradiție decât dacă dorința ți se împlinește, iar datorită bunicii mele, care a avut plăcerea de a lua parte la o seară ca aceasta, eu cred cu tărie în această tradiție. Acum treizeci și cinci de ani, bunica mea a participat la o seara de Mărțișor, iar doisprezece zile mai târziu, în seara în care a legat mărțișorul de un pom tânăr, dorința ei a fost să întâlnească un fecior cu ochi albaștri, iar împreună să aibă parte de două fete frumoase, iar zece ani mai târziu, feciorul ei cu ochi albaștri o aștepta în fața altarului, iar fetele mult visate urmau să apară și ele.

În fiecare an, bunica ne-a încântat familia cu această poveste, iar dacă ar mai fi fost și acum printre noi, fără îndoială că ar fi repetat-o.

ROXANA ROMAN, Clasa a IX-a A Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus

108

Festivalul cireșelor

Chiar denumirea acestui sat mi-a stârnit curiozitatea și m-a determinat să aflu mai multe despre el. Prima care mi-a vorbit despre Cireșoaia a fost bunica din partea mamei, care și-a petrecut copilăria în apropierea acestui ținut. Satul se află în județul Bistrița-Năsăud, la 10 km de orașul Beclean. Aparține de comuna Brăniștea și este situat printre dealurile pline de livezi cu vișini, nuci, dar mai ales cireși. De aceea i se spune și „Țara cireșelor”.

Ciresele de aici se vând în piețele din toată țara, dar și în străinatate. Vin mulți cumpărători din Ungaria, Republica Moldova, Germania să cumpere sau să deguste cireșele, mai ales cu ocazia festivalului care se ține începând cu anul 1893, în ultima duminică din luna iunie. Cum bunica în tinerețe era nelipsită de la această sărbătoare, a dus-o și pe mama, iar la rândul meu, am fost și eu. Ea mergea cu bicicleta. Deși eu am mers cu mașina, l-am rugat pe tata să conducă încet, fiind surprinsă de frumusețea locului. Ar trebui să am un talent aparte pentru a descrie tot ce am văzut, dar cum nu am, voi încerca prin puținele mele cuvinte să redau tot ce au putut cuprinde ochii mei.

Am ajuns la Cireșoaia cam pe la ora 12.00, dar am aflat că începuse deja sărbătoarea înainte cu o oră, cu slujba religioasă de la biserică, acum continuă cu programul artistic și se va încheia seara târziu, cu un foc de artificii. Farmecul aparte a făcut să se adune personalități din județ, dar și din alte locuri. La intrare am plătit taxa de 5 lei, iar odată intrată am putut să servesc și să mănânc câte cireșe doream. Ochii mei au găsit 8 culori diferite de cireșe, dar un domn ne-a explicat că sunt în jur de 70 de soiuri. Uitandu-mă la mesele pline de lădițe cu cireșe, nu mă puteam hotări de unde să servesc. Toate erau atât de colorate, proaspete și cărnoase. Recolta era bogată și atmosfera era de o zi a recoltei dar și de bâlci. Peste tot erau tarabe care îți atrăgeau privirile: vase de lut, sculpturi din lemn, port popular din toate zonele țării, jucării și un tobogan uriaș pentru copii, mici, cârnați, tot ce doreai. Trupele de dansatori își desfășureau programul, iar muzica

109

răsuna umplând de veselie vizitatorii și tot ținutul. Pentru mine și cred că și pentru ceilalti participanți era o zi de răsfăț, de bună dispoziție pe care nu o voi uita. Atenția tuturor ne-a fost atrasă la un moment dat un clopot gigant realizat din fix 100 kg de cirese, care în asentimentul tuturor a fost considerată „cireașa de pe tort”.

Nu am rămas până la focul de artificii, cu toate că mi-aș fi dorit, rugămințile mele au eșuat, dar eu vă spun: faceți cum puteți și măcar o dată participați la acest eveniment minunat pe care localnicii l-au denumit „Maialis" și nu veți regrata.

RUS VASTI, clasa A VIII-a B Liceul Teoretic „Ana Ipătescu", Gherla, coord. prof. Adriana Rus

„A fi mare nu-i mirare / A fi om e lucru mare”

Nu de puține ori îmi aud bunicii folosind expresii sau

proverbe pe care eu, cu mintea mea de copil, încerc să mi le explic. Așa s-a întâmplat la un sfârșit de săptămână când eram la bunicii mei, la țară. Îi auzeam vorbind că merg în clacă

110

la un vecin de pe uliță. Eram tare nedumerit: cum în clacă? Eu am învățat la istorie despre clacă ca fiind munca gratuită pe care țăranii iobagi erau obligați s-o presteze în folosul stăpânului feudal. Și acum îmi aud bunicii că trebuie să lucreze pentru cineva obligatoriu. Revoltat i-am luat la întrebări, dar bunicul cu glas blând și cu răbdare m-a făcut să înțeleg ce însemna acum „a lucra în clacă”.

Am înțeles astfel că, sensul pe care l-a avut în Evul Mediu s-a schimbat cu timpul devenind o muncă voluntară, de întrajutorare, pe care o comunitate o acordă membrilor săi. Mi-a povestit bunicul cum încă din tinerețe mergea să ajute pe cei care aveau nevoie: neamuri, pe cei bătrâni, văduve, sau participa la claca întregului sat pentru lucrările de interes public. Mai erau clăcile care se desfășurau seara: de tors, de scărmănat lâna, de curățat (depănușat) porumb, sau clăcile de zi: la secerat, la arat, cosit. Mai demult, îmi povestea bunicul, clăcile aveau loc în zilele de sărbătoare, când se putea aduna mai multă lume, iar lucrul alterna și se încheia cu joc. Și la el au venit în clacă săteni pentru a-l ajuta atunci când a avut nevoie.

Acest obicei s-a mai păstrat la sate dovedind bunătate, omenie, compasiune pentru semenii tăi. După toate aceste explicații am înțeles de ce bunicii mei se ofereau să ajute dezinteresat pe cei din jur și despre ce vrea să spună bunicul meu când vorbește despre „a fi om e lucru mare”. Plin de entuziasm l-am rugat să mă ia și pe mine la vecinul pe care trebuia să-l ajute, să mergem împreună în „clacă la cules”!

ROCACI DARIUS, cls.aVII-a,

Sc. Gimn.Avram Iancu Dej, coord. prof. Madár Iulia, Clubul Copiilor

Mândră de portul meu

Poporul român este un popor străvechi, care a adunat în

traista sa nenumărate tradiții, pe care a avut grijă să le păstreze cu sfințenie, ele fiind o comoară a neamului nostru. Una din aceste tradiții păstrată cu sfințenie și în satul bunicilor

111

mei Dumbrăvița, județul Bistrița –Năsăud este cea de a purta în zi de sărbătoare portul popular specific.

Bunica mi-a făcut și mie un astfel de costum și-l îmbrac mereu când am ocazia. Ia cusută cu roșu și multe flori, încrețită în jurul gâtului, este ornamentată cu mărgeluțe colorate specific zonei Năsăudului. Poalele albe au peste două zadii sau catrințe în nuanțe de roșu cu dungi colorate de diverse lățimi dispuse orizontal. Ele sunt fixate cu un brâu. Poala catrinței este decorată floral, brodată artistic. Costumul este întregit de un pieptar încheiat pe umeri, ornamentat și el cu motive florale cu mătase. Pe cap se poartă năframa înflorată, iar în picioare opinci.

De fiecare dată când îmbrac acest costum popular simt cum mă privesc altfel cei din jur: cu admirație, curiozitate făcându-mă să mă simt deosebită și nu în ultimul rând, mândră că pot arăta tuturor frumusețea zonei de unde provin.

SIMA TEODORA, cls.a VIII-a.

Sc. Avram Iancu Dej, coord.prof. Madár Iulia. Clubul Copiilor

Obiceiuri descoperite…. Păpălugăra Sunt puține locuri unde azi se mai practică unele obiceiuri.

Modernitatea, influența orașelor, depopularea satelor sunt câțiva factori care contribuie la acest fenomen. Am descoperit frumusețea unui obicei străvechi „Păpălugăra”, atunci când familia mea a fost invitată la niște prieteni din satul Codor, în apropierea Dejului. Era vara, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor, iar acest obicei se mai practică încă aici având ca scop invocarea ploii aducătoare de belșug.

În acea zi de duminică, liniștea a fost întreruptă de gălăgia produsă de tineri costumați, însoțiți de muzicanți ce intrau în sat și loveau din măciuci din lemn („surcălaie” cum aveam să aflu). Toată lumea ieșea din case și striga: „Vin goțoii!” De la prietenii noștri am aflat mai multe despre cine erau acești tineri costumați și ce rol aveau. Goțoii și Păpălugăra erau localnici cu vârsta între 12 și 25 de ani. Goțoii

112

(mai mulți la număr) erau îmbrăcați în haine vechi, strâmte, de culoare închisă, având pe cap un coif de formă cilindrică din scoarță de cireș sălbatic și o mască vegetală pe față decupată pentru ochi, nas și gură. Mai erau dați și cu funingine pentru a nu fi recunoscuți. Păpălugăra avea costumația realizată din crengi și frunze de carpen și fag. Aceste frunze sunt considerate a avea rol vindecător și din această cauză goțoii trebuiau s-o apere de cei ce vor să-i fure din ele. Toată lumea îi aștepta la porți cu un pahar cu apă, sau găleată cu apă, pentru a uda Păpălugăra aducătoare de belșug. La curțile unde erau fete tinere, goțoii le udau și le surcăleau, dar dacă fetele udau tare goțoii, aceștia drept pedeapsă alergau după ele, le prindeau și le duceau la pârâu pentru a le uda la rândul lor. Și eu am fost implicată în desfășurarea obiceiului, pentru că dorind să iau frunze din costumația Păpălugării am fost alergată de goțoi și udată cu apă dintr-o găleată aproape plină. Nimeni nu se supără, pentru că udarea cu apă face parte din ritual, determinând aducerea ploii roditoare. Seara, alături de prietenii noștri și de alți săteni, am fost la joc în șura unui gospodar. Toată lumea era bucuroasă și plină de speranță că vor avea un an bogat în roade, iar eu mai mult decât încântată de tot ce-am trăit în acea zi frumoasă de vară.

NEGRU DIANA, cls.aVII-a, Școala „Avram Iancu” Dej, coord. prof. Madár Iulia Clubul Copiilor

113

MICII MEȘTEȘUGARI

Elevii clujeni pasionați de cultura tradițională și-au

petrecut cateva zile din vacanța de vară în lumea

meșteșugului. Cinci dintre ei au reprezentat județul la faza

națională a Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale“ la

Sibiu, în timp ce alți 30 au fost prezenți în Tabăra de

meșteșuguri „Tradiții clujene“ organizată la Valea Ierii de

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj.

Clujul, pe podium la faza națională a Olimpiadei

„Meşteşuguri artistice tradiţionale”

Cinci elevi clujeni, câştigători ai locurilor I la faza

județeană a a Olimpiadei „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”,

desfășurată în luna mai la Cluj-Napoca și organizată de

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar

Judeţean Cluj și Casa de Cultură a Studenților Cluj, au

reprezentat județul în cadrul celei de a XXII-a ediţii a fazei

naționale a Olimpiadei „Meşteşuguri artistice tradiţionale”, ce a

avut loc în perioada 25 – 31 iulie 2017, la Sibiu. Este vorba

despre Anda Moldovan și Lukacs Hilda de la Colegiul Național

Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, Serafim Raza

de la Școala Gimnazială „Ioan Bob” din Cluj-Napoca, Balázs

Andor de la Clubul Copiilor Huedin și Gabriel Bucur de la

Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca.

Tinerii au fost însoțiți și coordonați de profesoara Ionița Timiș

de la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”. Elevii

clujeni s-a întors acasă cu patru premii importante:

114

Premiul I – Secțiunea Pictură icoane pe sticlă - Anda

Moldovan - Colegiul Național Pedagogic „Gh. Lazăr” Cluj-

Napoca, instr. Ionița Timiș

Premiul II – Secțiunea Sculptură/Prelucrare artistică a

lemnului – Balázs Andor – Clubul Copiilor Huedin – instr. Benk

Andras

Premiul III - Secțiunea Pictură icoane pe sticlă – Serafim

Raza - Școala Gimnazială „Ioan Bob” Cluj-Napoca – instr. Ionița

Timiș

Premiul III – Secțiunea Modelaj în lut – Gabriel Bucur –

Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”, instr. Bucur Izabela.

Premiile acordate au constat în bani, cărți, rechizite și articole

de îmbrăcăminte. Evenimentul a fost organizat de Muzeul

ASTRA, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului

Sibiu și s-a desfășurat, ca în fiecare an, în Muzeul în aer liber

din Dumbrava Sibiului. Ediţia din acest a reunit 270 de

participanţi, din 33 judeţe ale ţării, inclusiv Sibiu și București,

dar şi din străinătate: Mexic, Bulgaria şi Republica Moldova.

Conform organizatorilor, pe parcursul zilelor de concurs, peste

18.000 de persoane au vizitat muzeul, urmărind demostrațiile

pe ateliere ale copiilor.

115

30 de elevi, în Tabăra de meșteșuguri artistice „Tradiții Clujene”

În perioada 9-14 august 2017, la Caps-Valea Ierii, în

tabăra care aparţine Palatului Copiilor Cluj, aproape 30 de

elevi clujeni de diverse școli din județ și-au aprofundat

cunoștintele despre meșteșugurile tradiționale specific clujene,

precum: cusături, prelucrare lut, realizare podoabe din

mărgele, pictură. Este vorba despre câștigătorii premiilor I, II

sau III la Olimpiada „Meşteşuguri artistice tradiţionale”.

Activitatea s-a desfăşurat în cadrul unor ateliere de

meşteşuguri, sub îndrumarea unor meşteri din Asociația

Meșterilor Populari Clujeni: Rebeca Făt, Daniela Katona și

Ovidiu Guleș. Totodată, participanții s-au bucurat de drumeții

și o excursie la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea.

Elevii au provenit de la următoarele școli clujene: Liceul

Teoretic „Nicolae Bălcescu”, Liceul cu Program Sportiv,

Seminarul Teologic Ortodox, Clubul Copiilor Dej, Clubul

Copiilor Huedin, Școala Special CRDEII, Liceul de Informatică

„Tiberiu Popoviciu”, Liceul Teoretic „Avram Iancu”, Școala

Gimnazială „Alexandru Vaida-Voevod”, Școala Cășeiu –

Structura Rugășești.

116

Tabăra, organizată anual și oferită acestor copii în mod

gratuit de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, se doreşte a fi o

răsplată pentru elevii care practică meşteşugul în cadrul

atelierelor opţionale din şcoli şi cluburi de copii şi, totodată, un

îndemn în a nu-şi abandona pasiunea. Încurajarea lor este

esenţială, deoarece alături de profesorii lor, ei duc mai departe

practicarea meşteşugurilor artistice autentice, aflate pe cale de

dispariție.

Consuela Bendea – consultant artistic

117

DĂBÂCA, 23 noiembrie 2017

Dr. Mircea Cîmpeanu

Omul sfinţeşte locul, zice o veche vorbă românească şi

în cele mai multe cazuri, zicala se potriveşte foarte bine cu

realitatea. Am cunoscut astfel de oameni care ne fac cinste

parcurgând istoria, dar şi poposind recent în vechea aşezare

istorică Dăbâca, cetatea lui Gelu, al cărui nume străbate peste

secole, rezonând cu performanţa întemeierii uneia dintre

primele formaţiuni statale în Transilvania.

“Anonymus, cronicarul timpurilor, lasă să se înţeleagă

că acum mai bine de 1000 de ani, ţara lui Gelu, deşi cu

locuitori săraci în arme, era foarte bogată. Lucru care de altfel

i-a impresionat pe maghiari, decişi să o cucerească. Probabil,

teritoriul stăpânit de Gelu avea saline, iar nisipul râurilor,

118

depozite aurifere. Totodată, erau un ţinut bun de păşunat. Este

clar că Gelu era stăpân suprem asupra teritoriului.

În general, s-a presupus că renumita cetate a lui Gelu

a fost Dăbâca, cea în care a încercat să se retragă după ce a

fost învins. Cetatea Dăbâca s-ar fi aflat aproape de malul

Someşului, fiind identificată ca fiind o cetate cu val de pământ,

de la începuturile Evului Mediu. Existenţa unei cetăţi a ducelui

Gelu la Dăbâca este însă o temă puternic controversată.

Istoriografia tradiţionalistă este convinsă că Dăbâca a fost

centrul puterii lui Gelu, în timp ce noile cercetări arată că

deocamdată „capitala” liderului transilvănean nu este încă

binecunoscută şi localizată”. http://adevarul.ro/locale/botosani

Ce înseamnă să fi urmaşul unui asemenea erou? Cât

de mult te avantajează, dar mai ales, cât de mult te obligă un

astfel de statut? Cum este să fi urmaşul unui personaj istoric

despre care scriu toate cronicile europene ale timpurilor

trecute? Haideţi, să descoperim împreună!

Într-o zi de toamnă târzie, echipa de teren a Centrului

Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Cluj a programat o culegere de date noi cu privire

la starea culturii tradiţionale din localităţile Dăbâca şi Pâglişa,

localităţi ce au mai fost vizitate în acelaşi scop, în urmă cu 11

şi 6 ani. În cea mai veche incursiune, desfăşurată în preajma

Crăciunului, echipa a consemnat obiceiurile localnicilor din

perioada de iarnă, prin intervievarea preotului din satul

Pâglişa, dl. Vaida Simion şi a soţiei acestuia, Vaida Ana, dar şi

a familiei Baboş din Dăbâca, Ianoş, de 80 de ani şi Ileana, de

76 de ani. Au fost înregistrate pe aparatele audio colinde,

precum: Asta-i sara de Crăciun, Colo sus, pe vremea ceea, În

ias’ sară de Ajun, poezii din creaţia personală a preotului

Vaida, intitulate Avram Iancu, Drapelul tricolor, Veniţi, români!,

mărturisiri despre obiceiul locului de procesare al cânepii –

meliţat, urzit, ţesutul pânzei în război – despre pământ şi

119

recoltele lui, despre oamenii satului şi nu în ultimul rând,

câteva cântece maghiare înregistrate în casa familiei Babos.

De-atunci însă, vremea a trecut şi multe lucruri au

trecut în uitare. Nu şi în memoria oamenilor pe care i-am

întâlnit recent, din cuvintele cărora am reformulat o nouă

viziune asupra satelor Pâglişa şi Dăbâca. În acest sens, am

avut plăcerea de a-i întâlni, de această dată, pe următorii

localnici: Marian Lucreţia de 78 de ani, Oloșutean Eugenia de

91 de ani, Pop Ştefan de 64 ani, Bogdan Stelian de 68 de ani,

d-na Olguţa Baboş Tuşa, d-na Maria Robu şi organizatorul

întâlnirii, prietenul nostru mai vechi şi chiar mai mult de-atât,

dl. Dan Maier, referent al Primăriei Dăbâca în probleme de

educaţie-învăţământ-cultură.

Nu mare ne-a fost mirarea să constatăm că ni se

zugrăvesc aceleaşi imagini triste ale unor sate oropsite şi

jecmănite frecvent de către toţi stăpânii timpurilor care au

profitat mereu de truda locuitorilor pentru a-şi spori avuţiile.

Până şi comuniştii, atunci când şi-au instaurat dictatura, au

pus la Pâglişa pe listele negre ale chiaburimii, 35 de familii de

ţărani, în ciuda faptului că satul nu avea cine ştie ce pământuri

agricole, ci doar câteva tarlale mai de seamă, pe coastele

celor două dealuri pe care le posedă. Dar, se pare că oamenii

trebuiau să plătească din toată sărăcia lor, pentru orice, ca

stăpânul să-i lase să trăiască. Aflăm apoi, cât de important,

dar şi cât de rar se întâmpla mai demult să ai încălţăminte noi,

pe care, dacă le aveai, le purtai cu mândrie prin sat până la

ieşire, unde, le dădeai jos şi umblai desculţ, ca să nu se

uzeze prea repede. De unde atâţia bani, pentru altele?

Şi totuşi, în ciuda tuturor acestor lipsuri, oamenii erau

buni, de treabă, săritori şi îşi duceau viaţa respectând

obiceiurile şi tradiţia satului. Pe lângă munca grea desfăşurată

la câmp, sătenii creşteau animale şi pe lângă fiecare casă,

şeptelul era înfloritor. Ştiau să petreacă la nuntă, jucând

120

româneşte rar şi des după muzica lui Tiţi, Dindiş şi Puii lui

Orban, muzicanţi din Lona care cântau des la Dăbâca.

Petreceau de Anul Nou urcându-se pe dealurile satului,

strigând peste sat şi schimbând peste noapte porţile curţilor

gospodăriilor, având grijă să le ducă, pe cele ale fetelor la

băieţi sau ale celor certaţi, unuia-altuia, ca atunci când le vor

căuta, să găsească prilej să-şi vorbească. Şi multe altele...

Fotografie în ramă de lemn, lucrată manual

121

Am consemnat aşadar, în cele câteva ore petrecute cu

gazdele noastre, multe amintiri din memoria trecută a

timpurilor. Istoria nu poate fi scrisă decât din adevăruri trăite şi

iată că interlocutorii noştri sunt foarte bogaţi în astfel de

informaţii. Tot ceea ce dânşii ne-au relatat am imprimat pe

122

bandă video, în ideea colectării mai multor mărturii reale ale

oamenilor care trăiesc aici, cu scopul a le păstra în cele mai

bune condiţii în arhivele noastre speciale, dar şi pentru a

monta un film tematic, în primăvara anului viitor, când

incursiunea în memoria satului va continua. Le multumim

deocamdată pentru bunăvoinţa de a ne primi în satele şi

casele lor!

Netăgăduitele virtuţi cu care oamenii acestor locuri

s-au născut, trăiesc şi se mândresc fac parte din fiinţa lor de

oameni drepţi şi cinstiţi, urmaşi ai celor conduşi cândva spre

libertate de către marele voievod al Someşului, Gelu Românul.

Sursa foto: www.cunoastelumea.ro

Scanări şi fotografii: Mircea Cîmpeanu

Certificat de calificare, morar Certificat de bună purtare

123

Începând cu acest număr al revistei noastre vom

prezenta, sub genericul „COMOARA din satele noastre”, fotografii realizate de cercetătorii CJCPCT Cluj, pe teren, în deplasările de culegere de folclor, în satele din județul Cluj.

Ne-am bucurat să constatăm că, în ultima vreme, sătenii au conștientizat împortanța păstrării obiectelor vechi, tradiționale.

Fronton traforat și pictat. Zona Huedin

Fronton traforat. Zona Huedin Sumurducu, com. Sânpaul

124

Sat Chidea, com. Vultureni

Casă veche din lemn, Râturi com. Negreni

Măcinatul păsatului și pregătirea pâinii în Ceanu Mare

125

Cuptor de pâine, Râșca

Uliță din Buru, com. Iara

126

Interior din Râșca

Interior casă veche, Râturi com. Negreni

127

Boian, com. Ceanu Mare

Casă tradițională din Râșca, Jud. Cluj

128

Casă veche din lemn acoperită cu paie, Râturi com. Negreni

Râturi com. Negreni, iarna

129

„Târnaț” împodobit de sărbătoare. Râșca

Șură, Bologa, com. Poieni