bro sura
TRANSCRIPT
1
Cuvânt înainte
Stimaţi referenţi culturali,
Publicaţia de faţă vă este adresată vouă, în speranţa că va fi un ghid util în munca dvs. A fost
realizată în cadrul proiectului Referenţi culturali, proiect derulat în perioada martie – decembrie
2002 de către Centrul de Asistenţă Rurală, cu sprijinul financiar al Programului Cultural Elveţian în
România – Fundaţia Pro Helvetia şi Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare.
Centrul de Asistenţă Rurală (CAR) a fost înfiinţat de către Fundaţia pentru o Societate Deschisă
România şi este o organizaţie neguvernamentală, membră a SON – Soros Open Network şi
RuralNet – reţea de organizaţii active în dezvoltare comunitară din România. CAR şi-a început
activitatea în ianuarie 2000 şi are misiunea de a crea şi consolida capacităţile pentru dezvoltarea
durabilă a comunităţii rurale.
Centrul de Asistenţă Rurală
P-ţa Istria Nr. 6, Timişoara
Tel: 0256-221470
Fax: 0256-221469
E-mail: [email protected]
www.rural-center.org
2
CUPRINS
1. Noţiuni fundamentale 1.1. Noţiuni ce definesc spaţiul cultural
1.2. Rolul animatorului cultural
1.3. Proiectului cultural
2. Realizarea unei propuneri de finanţare 2.1. Formularea unei idei
2.2. Activităţi necesare înaintea elaborării propunerii
2.3. Surse de finanţare pentru proiecte culturale
2.4. Reguli de scriere a unei propuneri de finanţare
2.5. Structura unei propuneri de finanţare
2.5.1. Titlul proiectului
2.5.2. Rezumatul
2.5.3. Introducerea
2.5.4. Motivaţia proiectului
2.5.5. Scopul proiectului
2.5.6. Obiectivele proiectului
2.5.7. Grupuri implicate: grupul ţintă şi beneficiarii
2.5.8. Activităţile proiectului
2.5.9. Rezultatele proiectului
2.5.10. Echipa de proiect
2.5.11. Diseminarea rezultatelor
2.5.12. Sustenabilitatea şi impactul proiectului
2.5.13. Mecanismul de monitorizare şi evaluare
2.5.14. Bugetul proiectului
2.6. Anexe
3. Managementul proiectului 3.1. Funcţiile
3
3.2. Rolul managerului de proiect
3.3. Schema managementului de proiect
3.4. Etapele managemetului de proiect
3.4.1. Planificarea
3.4.2. Organizarea
3.4.3. Conducerea
3.4.4. Implementarea
3.4.5. Monitorizarea
3.4.6. Controlul
3.4.7. Evaluarea
4. Anexe 4.1. Formular de solicitare a subvenţiilor în temeiul OG nr.51/1998
4
1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
1.1. Noţiuni ce definesc spaţiul cultural Cultura oferă omului informaţii, cunoştiinţe, modele şi valori din cele mai diverse domenii ale
creativităţii umane.
Din mulţimea de accepţii date culturii sunt interesante cele 163 de definiţii inventariate de Alfred L.
Krober şi Clyde Kuckhohn în cartea “Cultura: o analiză critică a conceptelor şi definiţiilor”,
Cambridge 1952. Astfel, potrivit unei multitudini de perspective semantice ale cuvântului cultură,
rezultă o “jungă conceptuală” care acreditează idea că o singură definiţie nu este posibilă.
Dicţionarul Academiei Franceze defineşte cultura astfel: “În plan social, în zilele noastre cultura
defineşte un ansamblu de aspecte intelectuale, morale şi materiale ale sistemului de valori, al
stilului de viaţă ce caracterizează o civilizaţie”.
O altă definiţie interesantă este cea a autorului Aurelian Bondea în cartea Sociologia Culturii care
defineşte cultura ca fiind “…totalitatea valorilor materiale şi spirituale ale omenirii, apărute într-un
anumit stagiu de dezvoltare, un produs al cunoştiinţelor şi practicilor umane (create, transmise şi
asimilate într-un proces social-istoric).”
Există mai multe tipologii culturale definite în funcţie de formarea şi difuzarea culturii, de uzanţele
şi efectele pe care le provoacă, de stratificarea socială. Astfe, putem aminti: cultură înaltă, cultură
rafinată, cultură elitistă, etc. La polul opus apare: cultură populară, cultură de masă, joasă, vulgară,
etc.
Important este, pentru cursanţi cărora se adresează prezenta lucrare – directori de case de cultură
şi de cămine culturale – să cunoască definiţia dată de Dimitrie Gusti culturii săteşti. În concepţia
acestuia cultura sătească “trebuie să îmbrăţişeze cu egală atenţie: starea fizică, igiena satului şi a
săteanului, viaţa economică individuală şi comunitară, viaţa religioasă, artistică, răspândirea cărţii şi
a valorilor spirituale prin muzee, teatre, radio, şezători, etc”. Activitatea culturală trebuie “închinată
însănătoşirii, înălţării şi înnobilării satului“.
Căminele culturale au avut un rol deosebit de important în realizarea acestui deziderat. În perioada
interbelică, cu sprijinul Fundaţiei Culturale “Principele Carol”, a crescut spectaculos numărul
5
căminelor culturale de la 155, câte funcţionau în 1934, la 2.034 în 1938 ele având definite, prin
regulamentele de organizare şi funcţionare, o multitudine de scopuri (dezvoltarea vieţii economice a
satelor, îndreptarea stării de sănătate a populaţiei prin activităţi sportive, educarea ţăranilor,
cunoaşterea legilor şi îndemnul de a le respecta). Prin lege personalul din învăţământ era obligat să
realizeze activităţi culturale în beneficiul comunităţii rurale.
Analizând evoluţia în timp a misiunii căminului cultural vom observa că aceasta a oscilat între o
totală implicare în dezvoltarea comunitară ajungând până la a fi un instument de propagandă
politică.
Actualmente căminului cultural are un rol important în “revitalizarea meseriilor şi îndeletnicirilor
tradiţionale specifice comunei contribuind la educaţia artistică şi stimularea creaţiei populare
corespunzător tradiţiilor folclorice şi etnografice locale” (ordinul Ministerului Culturii nr.
91/25.06.1991).
Prin acelaşi act normativ căminul cultural se află în subordinea primăriilor neavând însă
personalitate juridică, situaţie care determină o multitudine de disfuncţionalităţi, de natură financiar–
contabilă, administrativă, juridică, disfuncţionalităţi care reduc marja de manevră a acestor instituţii
culturale şi în egală măsură responsabilitatea directorului de cămin.
Aflată la latitudinea consiliilor locale finanţarea acordată nu satisface, de multe ori, nici cele mai
elementare trebuinţe ceea ce a dus la o stare accentuată de degradare şi la scăderea atractivităţii
lor.
Analizând oferta culturală a acestor instituţii am identificat, în cadrul proiectului Phare – Euroart
„Investigarea cererii şi a ofertei în spaţiul cultural - bază de date pentru fundamentarea strategiilor
culturale şi de promovare” realizat în judeţul Timiş în anul 1999-2000, publicul constant care
reprezenta numai 12,5% din eşantionul intervievat având o medie de vârstă de 34 ani la bărbaţi şi
23 ani la femei. Preferinţa pentru oferta culturală se îndreapta către spectacolele de folclor-62%,
concerte de muzică uşoară-40,2%, vizionarea de filme-34,3%, spectacole pentru copii-23,3%,
concerte de fanfară-10%, concerte corale-9%. Gradul de participare la oferta culturală este mult
mai bun decât în cazul bibliotecilor comunale, care avea ca public constant 4,2 cititori care intră cel
puţin lunar în bibliotecă, iar non-consumatorii reprezenta 88%.
6
Gradul de satisfacţie relativă la oferta culturală locală, în mediul rural din judeţul Timiş la acel
moment, demonstra că populaţia era foarte nemulţumită-34,1% şi nemulţumită-41,3% de oferta
culturală, adică 75,4% din cei chestionaţi, datorită absenţei ofertei culturale-49,9%.
Determinat fiind de rezultatele acestui proiect precum şi de dorinţa diminuării unei grave inechităţi
sociale privind accesul la cultură a populaţiei din mediu rural, Consiliul Judeţean Timiş şi-a definit
propria politică culturală şi o strategie de implementare în vederea rezolvării problemelor
identificate.
Pentru a înţelege liantul dintre cultură şi social este necesar să cunoaştem termenul de politică culturală. În cartea “În miezul culturii” publicată de Consiliul Europei în anul 1997, noţiunea de
politică culturală era definită ca fiind: „...un cadru general de măsuri pentru domeniul cultural. Ele
pot fi luate de guvernul naţional sau regional şi de autorităţile locale sau agenţiile lor. O politică cere
scopuri explicit definite. Pentru a realiza aceste scopuri sunt necesare a fi dezvoltate mecanisme
care să permită planificarea, implementarea şi evaluarea lor.”
Directorul de casă de cultură sau de cămin cultural trebuie să-şi definească propia ofertă culturală
bazată pe potenţialul şi pe tradiţiile culturale locael şi să ţină cont de politica culturală definită de
principalii factori de decizie în domeniu: consiliul local, consiliul judeţean, Ministerul Culturii şi
Cultelor, participând activ, cu propuneri proprii, la fundamentarea şi aplicarea ei.
1.2. Rolul animatorului cultural Un rol important al directorul de casă de cultură sau de cămin cultural este acela de animator
cultural. Pentru relizarea cu succes a acestei misiuni el trebuie să aibă calităţi pedagogice şi
artistice, precum şi o bază solidă de cunoştiinţe de cultură generală.
Michel Simonot defineşte animaţia culturală ca fiind totalitatea măsurilor „prin care se stabileşte o
relaţie vie între beneficiari şi activităţile culturale”.
Animaţia culturală are rolul de informare şi formare a consumatorului cultural – spectator, vizitator,
cititor, etc. contribuind la formarea şi dezvoltarea necesităţilor culturale ale acestuia.
Procesul de lucru determină mai multe faze ale animaţiei culturală, dintre care cele mai importante
sunt: procesul de identificare a nevoilor, procesul de identificare şi formare a grupului intersat,
procesul artistic, procesul de difuzare a proiectului artistic realizat.
7
Formele animaţiei culturale trebuie să alcătuiască un sistem, integrând: animaţia de informare,
animaţia educativă, animaţia creativă, animaţia festivă.
În funcţie de grupul de persoane la care se adresează, proiectele de animaţie pot fi:
• destinate întregii comunităţi,
• unor grupuri sociale (defavorizate fizic, psihic sau social),
• anumitor grupuri etnice,
• anumitor grupuri de vârstă (bătrâni, tineri, copii).
Raportat al durata în timp a acţiunilor de animaţie culturală putem identifica două forme:
• animaţia de scurtă durată relizată printr-un proiect cultural,
• animaţie pe termen lung care se încadrează în programe de animaţie culturală.
Animaţia culturală, pe lâng rolul de informare pe care îl are, crează şi oportunitatea dezvoltării unei
relaţii între artist şi public astfel, artistul „coboară” în realitatea socială iar publicul devine activ
participând la realizarea proiectului cultural.
În cazul nostru principalele instituţii animatoare din mediul rural sunt: şcoala, biserica, biblioteca şi
căminul cultural.
Timp a demonstrat ca numai prin forţele unite ale reprezentanţilor acestor instituţii – dascălul,
preotul, bibliotecarul şi directorul de cămin – satul poate beneficia de o fructuoasă viaţă culturală.
Din nefericire această colaborare, care în trecut a determinat o adevărată emulaţie a vieţii spirituale
a satului, actualmente este rar întâlnită.
Având în vedere condiţiile enunţate, principala sarcină a unui director de cămin cultural este să
atragă şi să implice ceilalţi parteneri sociali în dezvoltarea ofertei culturale locale. Realizarea unei
agende culturale atractive şi o intensă activitate de advocacy (pentru obţinerea sprijinul primarului şi
a consilierii locali care fac parte din comisia pentru cultură) sunt mijloace pe care directorii de cămin
cultural le pot folosi cu succes.
8
1.3. Proiectul cultural
Instrumentul prin care animatorul cultural poate să transforme o bună intenţie într-o realitate, este
proiectul cultural.
În general proiectul poate fi definit ca fiind un complex de activităţi realizate cu scopul rezolvării
unei probleme identificate, într-o perioadă de timp determinată, de către o echipă stabilită.
Proiectul cultural, conform OG 51/98 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor
şi proiectelor culturale, reprezintă “o acţiune sau un ansamblu de acţiuni culturale care se
desfăşoară în legătură cu un anumit obiectiv sau temă pe o perioadă determinată şi într-un loc
stabilit.”
Putem identifica următoarele caracteristici ale proiectului:
• are un scop – un anumit obiectiv de atins (montarea unui spectacol, realizarea unei
expoziţii, lansarea unei cărţi, etc);
• are ca scop o schimbare prin rezultate specifice obţinute;
• are o durată precizată – data premierei, data deschiderii expoziţiei, data lansării cărţii;
• are precizat locul de desfăşurare;
• are un buget propriu;
• are o echipă care răspunde de realizare lui.
Proiectul trebuie să fie:
• precis
• coerent
• relevant
• verificabil
• cuantificabil
• limitat
Programul cultural reprezintă “un ansamblu de proiecte culturale care se desfăşoară pe o
perioadă mai lungă şi într-un spaţiu mai larg”, proiectul fiind o subdiviziune a unui program.
Formele simple ale proiectelor culturale sunt:
• spectacolul (dramatic, de muzică, de dans, sincretice, etc);
9
• concertul (simfonice, de cameră, solistice, vocale);
• expoziţia (plastice, documentare, promoţionale, etc);
• difuzarea cărţii (serate literare, lansări de carte, expoziţii de carte, mese rotunde, etc);
• cursuri (ale şcolii populare de artă, universităţii populare, etc);
• proiecţii de film.
Proiectele pot îmbrăca însă şi forme complexe precum:
• festivaluri (pot avea loc în mai multe domenii culturale, cu sau fără decernare de premii);
• serbări (ciclice, agrare, celendaristice, comemorative, jubiliare, etc.);
• târguri (ex. de carte, de produse artizanale, de muzică, etc.);
• turnee;
• ateliere;
• acţiuni socio-culturale.
O formă specială de proiecte culturale sunt proiectele realizate de mass-media precum:
• emisiunile culturale ale televiziunii (teatru, muzică, dans, film documentar, etc);
• emisiunile culturale ale radioului.
În funcţie de interes proiectele culturale se pot clasificarea în:
• internaţionale
• naţionale
• zonale
• locale
În funcţie de repetabilitatea lor în timp proiectele culturale pot fi: anuale, bienale, trienale.
În societatea contemporană se observă creşterea numărului de activităţi culturale realizate ca
proiecte punctuale, tendinţă determinată, în primul rând, de precaritate fondurilor care pot fi alocate
de un singur finanţator.
Un alt factor care determină orientarea activităţii culturale pe proiecte este şi creşterea constantă a
costurilor necesare realizării unei acţiuni culturale fapt ce impune necesitatea abordării unui număr
cât mai mare de posibile surse de finanţare.
10
2. REALIZAREA UNEI PROPUNERI DE FINANŢARE
2.1. Formularea unei idei
Formularea unei idei de proiect este o etapă importantă ce presupune o profundă cunoaştere a
domeniului cultural.
Elaborarea unui proiect cultural se bazează pe existenţa unei idei (care îşi propune să rezolve o anumită problemă culturală identificată) care, în urma parcurgerii unui proces, conduce la
obţinerea unor rezultate.
Formularea unei idei de proiect apare:
• ca rezultat al cerinţei de a satisface o cerere sau o necesitate;
• ca rezultat al descoperirii unei resurse (materială, financiară sau artistică) ce merită să fie
pusă în valoare.
Analizând practica curentă putem observă, din nefericire, că mai persistă încă ideea relizării unor
proiecte culturale rupte de realitatea. Aceste proiecte sunt realizate, în general, pentru a satisface
capriciile unor actori, regizori, cântăreţi şi, ce este mai grav, a unor directori care sunt incapabili să
cunoască nevoile publicului sau să le formeze în timp.
Factorii care pot contribuii la formularea unei idei sunt:
• experienţa proprie în domeniu;
• proiecte existente sau realizate anterior;
• domenii rămase descoperite sau continuarea unor proiecte reuşite;
• discuţii sau consultări cu alte persoane din sfera culturală sau din domenii conexe
(învăţământ, turism, etc);
• contactul cu un proiect asemănător realizat de o altă persoană, în alt loc, în cadrul unei alte
entităţi.
2.2. Activităţi premergătoare elaborării proiectului
O activitate necesară este elaborarea unei schiţă (draft) cu o estimare primară a obiectivelor şi
resurselor necesare, cu o evaluarea a raportului cost / beneficiu.
11
Identificarea posibilului finanaţator este şi ea o activitate premergătoare ce necesită mult timp şi
o muncă intensă de căutare.
Cele mai impotrante surse de informare pot fi: mass-media (ştiri, emisiuni, articole, interviurii),
internetul, publicaţii de specialitate (“Ghidul finanţatorilor” publicat de Fundaţia pentru Dezvoltarea
Societăţii Civile, “Buletin informativ CRIE” publicat de Centrul Regional de Informare), broşuri de
prezentare a finanţatorilor şi a programelor.
După identificare finanţatorului este necesar să aflaţi dacă acesta acceptă o scrisoare de intenţie
care să conţină descrierea pe scurt a ideii proiectului. Dacă este respinsă, sunteţi scutiţi de munca
elaborării unei cereri de finanţare, dacă este acceptată, finanţatorul denotă interes pentru proiectul
transmis.
2.3. Surse de finanţare pentru proiecte culturale
Pentru realizarea unui proiect cultural, care uneori poate fi extrem de costisitor, este necesară o
intensă activitate de strângere de fonduri. În cazul unei reuşite a campaniei de strângere de fonduri
finanaţarea proiectului se poate face concomitent din:
• fonduri publice - ale autorităţilor centrale şi locale;
• surse atrase din mediul privat - sponsorizări şi mecenat;
• surse ale finanţatorilor externi,
realizându-se astfe un vast parteneriat.
Un proiect cultural “eficient” este acela care a avut un impact mare la public, un grad ridicat de
participare şi a reuşit să genereze venituri proprii (fie din vânzarea de bilete fie din activităţi auxiliare
– vânzarea de materiale promoţionale: pliante, afişe, tricouri, insigne, plase, pixuri, etc; închirirerea
de spaţii; relizarea unor servicii). În cazurile fericite, veniturile generate de proiect reuşesc să
acopere majoritatea costurilor proiectului.
Pe parcursul activităţii de strângere de fonduri veţi fi întrebaţi, de multe ori, “de ce să dau bani pentru cultură?”.
Iată câteva răpunsuri pe care le puteţi da:
• crează coeziune socială la nivel comunitar;
12
• dă sentimentul colectiv de identitate, de apartenenţă la aceeaşi comunitate;
• măreşte atractivitatea spaţiului unde se desfăşoară;
• crează imagine pozitivă pentru respectiva comunitate, instituţiei, societate comercială,
persoană (sponsor , mecena).
După ce aţi definit ideea care va sta la baza proiectului este important să realizaţi o schiţă de proiect unde, pe scurt, să clarificaţi cu obiectivitate, scopul proiectului, grupul care va beneficia de
rezultatele proiectului, activităţile, durata lui şi un buget estimativ.
Ţinând cont de cele enunţate se poate începe căutarea de posibili finanţatori. Deoarece, rersursele
financiare disponibile pentru finanţarea proiectelor culturale sunt extrem de reduse, este important
să identificaţi cât mai multe surse posibile de finanţare şi să vă creaţi o bază de date care să
conţină informaţii despre posibili finanţatori.
Astfel, în ordinea accesibilităţi lor (pentru proiectele ce se desfăşoară în mediu rural) posibili
finanţatori pot fi:
• interni: consiliile locale;
consiliile judeţene;
direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional;
Ministerul Culturii şi Cultelor (www.cultura.ro) prin direcţiile de specialitate;
alte ministere (www.gov.ro, Minstere): Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Turismului,
Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, etc;
agenţiilor de implementare din România a unor programe europene: programul
Youth, Leonardo da Vinci, Socrates;
sponsori şi mecena.
• internaţionali: organisme internaţionale:
- Comisia Europeană prin programul Cultura 2000 care poate fi apelat prin Punctul
de Contact Cultural al României (www.eurocult.ro, www.cultura2000.ro);
- Comisia Europeană prin Delegaţia Comisiei Europene în România
(www.infoeuropa.ro, www.clube.ro) pentru programele sinergetice domeniului
cultural.
13
institutele şi centrele culturale străine aflate în România ale: Franţei, Marii Britanii,
Germaniei, Spaniei, Poloniei din Bucureşti şi din ţară;
ambasadele Olandei, Japoniei, Canadei, Austriei, Statelor Unite;
fundaţii internaţionale:
- Pro-Helveţia (www.pro-helvetia.ro)
- Fundaţia Concept (www.concept.ro)
- Centrul de Resurse pentru Diversitate Etno-culturală (www.edrc.ro)
- Fundaţia Culturală Europeană (www.eurocult.org)
- Fundaţia Carpatica (www.carpathianfoundation.org, răspunde solicitări judeţelor
din nordul ţării)
Fiecare finanţator are un format standard de cerere de finanţare care trebuie solicitată pentru a sta
la baza elaborării proiectului. Formatul standard trebuie respectat în totalitate şi complectat cu toate
datele solicitate.
2.4. Reguli de scriere a unei propuneri de finanţare
• folosiţi un limbaj simplu, clar, concis;
• respectaţi formularul finanţatorului (dacă există);
• citiţi ghidul finanţatorului (dacă există) şi cum anume se completează formularul;
• scrieţi propunerea pe format electronic (dacă aveţi posibilitatea) folosind formatul
finanţatorului;
• verificaţi greşelile de ortografie, gramatică sau estetică a documentului;
• verificaţi să aveţi toate documentele anexe cerute de finanţator;
• verificaţi natura costurilor solicitate cu cele acceptate de finanţator;
• daţi unei persoane competente să citească propunerea dumneavoastră;
• transmiteţi în timp solicitarea pentru a putea intra în competiţie, dacă este cazul.
2.5. Structura unei propuneri de finanţare În cazul în care finanţatorul nu are un format propriu de cerere de finanţare se poate utiliza
următoarea structură (orientativ):
1. Scrisoarea de însoţire
2. Pagina de titlu şi cuprins
3. Rezumatul proiectului
14
4. Introducerea
5. Motivaţia proiectului
6. Scopul proiectului
7. Obiectivele proiectului
8. Rezultatele proiectului
9. Grupul ţintă
10. Beneficiari
11. Activităţile proiectului
12. Desfăşurarea în timp a activităţilor
13. Echipa de proiect
14. Diseminarea rezultatelor
15. Sustenabilitatea şi impactul proiectului
16. Mecanismul de monitorizare şi evaluare
17. Bugetul proiectului
18. Anexe (unele sunt nominalizate de finanţator, altele vin să susţină necesitatea
proiectului, să argumenteze parteneriatele, să demonstreze realizări precedente ale
solicitantului).
2.5.1. Titlul proiectului
Titlul proiectului este extrem de important el contribuie la “vânzarea” produsului dumneavoastră.
Titlul proiectului trebuie să fie atractiv şi să stârnească curiozitatea finanţatorului.
Un titlu bun are următoarele caracteristici:
• clar şi concis
• descriptiv
• uşor de ţinut minte
• atractiv şi sonor
• nu mai lung de 10-15 cuvinte
• să se refere la rezultatele proiectului şi nu la activităţi
Puteţi folosi un acronim pentru titlu deoarece este mai uşor de reţinut de finanţator. Alegeţi cu grijă
acel acronim astfel încăt să fie sugestiv pentru proiect.
☺ Exemple:
15
1.“Meşteşugul popular între tradiţie şi contemporanietate1”,
2.“Împreună-Construcţia strategiei culturale a judeţului Timiş, model de dialog social”.
2.5.2. Rezumatul
Rezumatul proiectului reprezintă o sinteză fiind prima şi cea mai importantă parte a proiectului citită
de finanţator.
Citind rezumatul finanţatorul îşi formează o imagine despre proiect, despre modul în care va fi
realizat, un rezumat bun putând determina atractivitatea proiectului.
Un rezumat trebuie să cuprindă condensat următoarele:
• scurte informaţii despre solicitant care să denote experienţa şi rezultatele obţinute în
activitate;
• informaţii care să justifice necesitatea realizării proiectului - descrierea problemei;
• o scurtă prezentare a obiectivelor, a grupului ţintă, a activităţilor şi a rezultatelor proiectului;
• suma solicitată finanţatorului şi alte surse de finanaţare (dacă există).
Deoarece rezumatul cuprinde o sinteză a proiectului el se redactează la sfârşit, după ce
propunerea este gata.
Dacă finanţatorul are un format propriu de cerere de finanţare el va specifica şi numărul maxim de
pagini sau de cuvinte la care trebuie să se limiteze rezumatul.
2.5.3. Introducerea
Introducerea reprezintă secţiunea în care vă construiţi credibilitatea şi vă “vindeţi” organizaţia. Prin
informaţiile pe care le puneţi la dispoziţie aveţi oportunitatea de a convinge finanţatorul că sunteţi în
măsură să realizaţi proiectul depus. Formulaţi cu obiectivitate informaţiile pe care doriţi să la
transmiteţi.
Această secţiune include informaţii:
• generale privind organizaţia dumneavoastră;
1 Exemplele următoare vor fi preluate din proiectul cu acest titlu conceput ca un parteneriat între trei cămine culturale din judeţul Botoşani
16
• referitoare la succesele sau experienţa în domeniul vizat de proiect;
• privind alţi finanţatori şi volumul finanţărilor atrase;
• privind argumentarea relaţiei între obiectivele proiectului şi obiectivul pe termen lung al
organizaţiei dumneavoastră;
• privind justificarea alegerii finanţatorului;
• orice alte informaţii care pot duce la creşterea atractivităţii organizaţiei dumneavoastră.
2.5.4. Motivaţia proiectului
Motivaţia proiectului se bazează pe identificarea unei probleme şi a cauzelor care a generat-o. Prin
proiect dumneavoastră trebuie să demonstraţi modul în care veţi soluţiona problema (o stare
negativă, o nevoie a unui grup sau a unei comunităţi).
În această parte este indicat să folosiţi date şi informaţii (cercetări sociologice privind consumul
cultural, date statistice privind oferta culturală) bine documentate asupra contextului local, regional,
naţional sau internaţional care să justifice necesitatea şi oportunitatea proiectului propus.
O bună motivaţie a proiectului presupune obţinerea unor răspunsuri la un set de întrebări, precum:
• Problema identificată este reală?
• Poate fi ea argumentată prin studii/cercetări, opinii ale unor specialişti?
• Este organizaţia capabilă să abordeze şi să rezolve problema?
• Este problema importantă şi urgentă? ☺ Exemplu: „Meseriile de milenară tradiţie sunt pe cale de dispariţie sau în regres simţitor datorită acţiunii
calitative şi cantitative a unor factorii perturbatori: reducerea numărului de meşteri populari
precum şi vârsta înaintată a celor mai mulţi dintre ei; dispariţia cadrului organizat din trecut pentru
comercializarea şi implicit pentru promovarea artei populare şi a continuităţi tradiţiei meşteşugăreşti;
alterarea gustului estetic; importul de pseudovalori ce determină scăderea interesului faţă de
produsele autentice ale artei populare; dispariţia materiilor prime - a culturilor de in şi cânepă.”2
☺ Exemplu: - nu constituie o problemă: lipsa de resurse financiare care a determinat Teatrul X să scoată din
repertoriu spectacolele pentru copii,
2 idem
17
- este o problemă însă faptul că: datorită lipsei din repertoriu a spectacolelor pentru copii aceştea
nu mai beneficiează de o ofertă culturală specifică care să contribuie la formarea şi educarea lor.
Proiectul are drept scop o schimbare în bine a situaţiei curente a beneficiarilor, problema este a
oamenilor şi nu a resurselor.
2.5.5. Scopul proiectului
Scopul este stadiul în care dorim să ajungă problema în urma desfăşurării proiectului, ceea ce se
poate realiza numai dacă problema este bine definită.
În general scopul reprezintă o declaraţie privind ceea ce se doreşte a fi realizat prin
implementarea proiectului.
Scopul trebuie să:
• fie atractiv pentru grupurile implicate în proiect;
• justifice necesitatea proiectului;
• exprimat ca stare, nu ca proces;
• fie verificabil / măsurabil;
• să nu conţină în enunţ conjuncţia “şi” (în această situaţie putând fi vorba de 2 scopuri);
• aibă enunţul clar şi concis;
• rezolve problema iniţială.
☺ Exemplu: “Revitalizarea meşteşugurilor populare reprezentative pentru cele trei comunităţi”.3
Alte exemple: lansarea tinerelor talente artistice ale teatrului X; creşterea accesului la oferta
culturală a pensionarilor din oraşul X; creşterea accesului populaţiei la oferta de carte; păstrarea
tradiţiei populare caracteristice comunei X; etc.
Scopul mai este definit ca fiind obiectivul pe termen lung al proiectului, el fiind formulat în termeni
mai generali.
3 idem
18
2.5.6. Obiectivele proiectului
Obiectivele proiectului reprezintă:
• rezultatele scontate ce trebuie obţinute în direcţia atingerii scopului;
• repere de atins pentru a ajunge la rezolvarea problemei.
Obiectivele sunt paşi pe care trebuie să-i parcurgem pentru a ne apropia de scopul proiectului:
Stadiul actual Stadiul final la
al situaţiei Ob.1 Ob.2 care se doreşte să
(problema) se ajungă (scopul)
Obiectivele răspund la întrebarea “ce doreşti să obţii în final?” şi nu “ce vrei să faci?”- ele nu
trebuiesc confundate cu activităţile proiectului.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un obiectiv (din engleză SMART / isteţ) sunt:
S - specific (specific = este clar definit: cine, ce, când, unde, cum, grupul-ţintă)
M - measurable (măsurabil = este măsurabil)
A - achievable (realizabil = poate fi el atins)
R - realistic (realist = poate fi atins cu resursele şi în condiţiile de care organizaţia dispune)
T - timely (delimitat temporal = are specificat un timp limitată până la care se doreşte atingerea
scopului)
CE?1
(CONŢINUT) ÎN CE?
SOCIO-STRUCTURA 3
(CONTEXT)
PRIN CINE? PRIN CE?
5 (MIJLOACE)
CUM? 6
(ALGORITM)
PENTRU CE? 4
(SCOP)
CUI? 2
(GRUP ŢINTĂ)
ACTIVITATEA PROIECTULUI
19
Obiectivul trebuie să răspundă la întrebările:
• CINE trebuie să facă?
• CE şi CÂT?
• CÂND?
• UNDE?
Obiectivele unui proiect pot fi:
• Obiectiv general – scopul proiectului
• Obiectiv specifice
☺ Exemplu: „Educarea unui grup de 24 de persoane – ucenici, pe durata unei perioade de 7 luni, în spiritul
tradiţiei meşteşugăreşti locale ale celor trei comune partenere.”4
Alte exemple: În două luni, zece meşteşugari din comuna Horezu vor produce 100 de farfurii de
ceramică tradiţională. În şase luni, 20 de copii preşcolari din comuna Margina vor învăţa 3 dansuri
populare tradiţionale.
2.5.7. Grupul implicat: grupul ţintă şi beneficiarii
Identificarea grupului implicat presupune obţinerea unui răspuns la întrebările:
• care sunt persoanele, grupurile, instituţiile afectate de problema enunţată?
• care sunt interesele şi poziţiile grupurilor faţă de problema respectivă?
• ce ar avea de câştigat fiecare grup dacă problema ar fi rezolvată?
• care este gradul de implicare şi resursele pe care fiecare grup le poate investi în proiect?
Care este grupul ţintă al proiectului? Reprezintă persoanele sau categoria de persoane căreia i se adresează proiectul.
Grupul ţintă este determinat de problema identificată şi el poate fi extrem de redus sau foarte larg.
☺ Exemplu: În cazul nostru grupul ţintă a fost format din: ucenici selectaţi din cele trei comune participante la
proiect, meşteşugarii din Horezu, copii preşcolari.
4 idem
20
Cine sunt beneficiarii proiectului ?
Reprezintă categoria de persoane care au de câştigat în urma realizării proiectului. În unele cazuri
grupul ţintă şi beneficiar pot fi aceeaşi.
☺ Exemplu: În cazul nostru beneficiari proiectelor pot fi: meşteri, membrii comunităţii unde trăiesc cei 24 de
ucenici, vizitatorii muzeului care pot cumpăra produse ceramice de Horezu.
2.5.8. Activităţile proiectului
Reprezintă un demers realizat pentru îndeplinirea unui obiectiv, activităţile fiind cele mai mici
“unităţi” descrise în cadrul proiectului.
Activităţile sunt formulate ca acţiuni, nu ca stări finale.
Pentru fiecare activitate în parte vor fi specificate:
• responsabilul cu îndeplinirea respectivei activităţi;
• resursele care sunt necesare pentru realizarea activităţii (resurse materiale, financiare,
umane);
• secvenţele în timp de desfăşurare a activităţii (data începerii şi data terminării).
☺ Exemplu: Obiectivul nr.1 „Educarea unui grup de 24 de persoane – ucenici, pe durata unei perioade de 7 luni,
în spiritul tradiţiei meşteşugăreşti locale ale celor trei comune partenere.
Activităţi :
1.1.Selectarea grupului de ucenic.
1.2.Organizarea unei tabere de creaţie pe durata a 6 zile.
1.3.Organizarea, în cadrul taberei de creaţie, a unui seminar referitor la valorile şi reperele în
tradiţia meşteşugărească locală cu participarea unor etnografi renumiţi.
1.4.Vizită la Mănăstirea de maici Agafton pentru a cunoaşte meşteşugul picturii icoanelor şi a
încondeierii ouălelor.
1.5.Organizarea unei expoziţii cu vânzare a obiectelor realizate în cadrul taberei.
1.6.Munca ucenicilor în atelierele meşterilor pe durata a 20 de zile (5 luni, o zi pe săptămână).
1.7.Participarea grupului ţintă la Muzeul Satului din Bucureşti, cu un atelier de lucru organizat.
21
1.8.Organizarea unei mese rotunde în vederea evaluării performanţelor obţinute de grupul ţintă. ”5
Planificarea în timp a activităţilor
Scopul planificării:
• estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate;
• stabilirea dependenţelor între diferite activităţi;
• elaborarea unui buget realist;
• stabilirea responsabilităţilor şi a resurselor umane necesare;
• monitorizarea proiectului.
Planificarea în timp a activităţilor este bine a se realiza în paşi mici pentru a putea cuantifica toate
resursele materiale şi umane necesare desfăşurării în condiţii optime a proiectului cultural.
Metode utilizate: • Diagrama GANTT
• Fişa de descriere a activităţilor
• Metoda drumului critic
Alegerea metodelor este determinată de mărimea şi dificultatea proiectului. Astfel, pentru proiectele
de mică şi medie dificultate se poate folosi cu succes diagrama Gantt în timp ce pentru proiectele
de mare dificultate se foloseşte metoda drumului critic.
5 idem
22
☺ Exemplu: Diagrama Gantt pentru proiectul6
Activităţi/ perioada de timp
Luna
1
Luna
2
Luna
3
Luna
n-1
Luna
n
1.1.Selectarea
grupului de ucenici
1.2.Organizarea
unei tabere de
creaţie
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
Pentru buna realizare a proiectului este extrem de important identificarea tuturor activităţilor şi
planificarea lor în timp deoarece sunt elemente cheie ale fundamentării unui buget estimativ corect.
În situaţia în care a fost uitată din planificare o activitate, în momentul implementării proiectului se
constată că nu au fost cuprinse în buget resursele financiare necesare ceea ce poate duce la
căutarea cu disperere a unor noi resurse sau la diminuarea costurilor la alte activităţi (de multe ori
posibil numai cu aprobarea finanţatorului).
2.5.9. Rezultatele proiectului
Reprezintă ceea ce se doreşte a se obţine măsurabil, concret, pe durata implementării proiectului şi
la sfârşitul lui.
Rezultatele:
• contribuie la atingerea obiectivelor dorite;
• apar ca şi consecinţă a activităţii proiectului;
• poat fi generate de una sau mai multe activităţi;
• se limitează la cadrul proiectului.
6 idem
23
☺ Exemplu: Exemplul7: Obiectivul 1. Activitatea 1.1. Rezultatul 1.1.1. Obţinerea unui grup de 24 de ucenici.
Obiectivul 1. Activitatea 1.2. Rezultatul 1.2.1. Formarea unui nucleu de 24 de persoane iniţiate în
arta meşteşugărească.
Alte exemple: vânzarea unui lot de 600 de farfurii, 200 de căni, … cu motive tradiţionale de Horezu
la târgul meşteşugarilor de la Muzeul Satului din Bucureşti.
2.5.10. Echipa de proiect
Resursele umane sunt extrem de importante pentru realizarea unui proiect şi ele trebuie corelate cu
activităţile propuse. Alegeţi cu atenţie echipa de proiect, cu cât membri ei sunt mai valoroşi cu atât
aveţi şanse mai mari de a convinge finanţatorul de capacitatea pe care o aveţi pentru
implementarea proiectului.
În descrierea proiectului trebuie să existe o organigramă ce va cuprinde:
• poziţiile în cadrul proiectului (ex: coordonator proiect, director de proiect, asistent, sociolog,
actor, muzeograf, etc);
• responsabilităţile în cadrul proiectului
Este important să se întocmească şi o fişă a postului deoarece fiecare membru al echipei trebuie să
cunoască exact responsabilitatea care îi revine în cadrul proiectului.
☺ Exemplu: În cazul proiectului nostru privind revitalizarea meşteşugurilor, echipa de proiect a fost formată din:
Coordonatoarea proiectului: referent cultural, Centrul Cultural Vârfu Câmpului, jud. Botoşani
Alţi membri ai echipei de proiect: - bibliotecar, Biblioteca comunală Stăuceni, jud. Botoşani, - referent cultural, Căminul Cultural Coţuşca, jud. Botoşani,
- referent de specialitate cu probleme de artă populară tradiţională şi revigorare a meşteşugurilor
tradiţionale,
Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Botoşani,
- Preşedinta Academiei de Artă şi Meşteşuguri Tradiţionale din Maramureş,
- consultant proiect.
7 idem
24
2.5.11. Diseminarea rezultatelor
Diseminarea are drept scop cunoaşterea de către opinia publică sau de către grupuri cât mai mari
de persoane a rezultatelor proiectului.
Pachetul de informaţii comunicate trebuie să cuprindă, pe lângă rezultatele proiectului, numele
finanţatorului, scopul proiectului, obiectivele şi modalităţi de contactare a echipei.
Diseminarea informaţiei referitoare la implementarea proiectului cultural, în majoritatea cazurilor,
are loc înaintea realizării evenimentului cultural în scopul creşterii gradului de participare şi a
atractivităţii acestuia.
Mijloace de diseminare frecvent folosite sunt:
• caiete program, pliante, broşuri, cataloage, fluturaşi, tricouri, pixuri;
• afişe, bannere;
• comunicate de presă;
• conferinţe de presă;
• pagină web.
2.5.12. Sustenabilitatea (durabilitatea) şi impactul proiectului
Majoritatea finanţatorilor sunt interesaţi ca rezultatele proiectului să aibă durabilitate mare în timp
(mai mare decât cea a proiectului).
Ca un specific al sferei culturale este faptul că nu toate tipurile de proiecte iniţiate pot avea
durabilitate în timp (ex: performance, artă multimedia, etc).
Durabilitatea poate fi asigurată prin continuarea proiectului sau a unei activităţi a proiectului sub
forma unui alt proiect (ex: un work-shop “Arta actorului” organizat în cadrul unui festival de teatru
poate deveni un curs de perfecţionare pe parcursul anului pentru actorii teatrului care organizează
festivalul).
25
Când descriem impactul proiectului ne gândim la calitatea şi cantitatea efectelor ce vor fi obţinute
în urma implementării proiectului. În cazul proiectelor culturale este extrem de dificil să cuantifici
aceste efecte mai ales atunci când este vorba de trăirii precum sentimete şi emoţii.
☺ Exemplu: În cazul proiectului nostru sustenabilitatea proiectului poate fi asigurată prin crearea, în cadrul unui
alt proiect, a unei asociaţii meşteşugăreşti iar impactul poate fi măsurat prin numărul de membrii
înscrişi, numărul de obiecte vândute, etc.
2.5.13. Mecanismul de monitorizare şi evaluare
Încă prin cererea de finanţare unii finanţatori doresc să cunoască mecanismul de monitorizare şi
evaluare pe care îl vom aplica în cadrul proiectului.
Monitorizarea este procesul prin care verificăm încadrarea proiectului în parametrii descrişi prin
plan referitori la:
• realizarea activităţilor;
• obţinerea rezultatelor;
• încadrarea în graficul de timp;
• încadrarea în buget.
Evaluarea este procesul prin care apreciem:
• performanţa - realizarea obiectivelor propuse;
• procesul - modul în care se desfăşoară proiectul.
Evaluarea proiectelor culturale şi artistice presupune stabilirea unor indicatori, a unor criterii de
performanţă şi de calitate specifici, încă din momentul elaborării proiectului.
Calitatea actului cultural sau artistic este indicatorul principal folosit în evaluarea performanţei unui
proiect putând rezulta din analiza altori indicatori, precum:
• realizarea obiectivelor specifice ale proiectului;
• valoarea artistică sau culturală a proiectului;
• inovaţia în abordare;
• efectele asupra grupului ţintă şi a beneficiarilor:
26
- numărul de spectatori, vizitatori, cititori, participanţi, cursanţi, etc;
- gradul de utilizare a sălii.
• impactul în mass-media, etc.
În vederea evaluării procesului indicatorii folosiţi se pot referi în principal la:
• modul de realizare a activităţilor propuse;
• modul de utilizare a resurselor financiare existente în proiect;
• modul de utilizare a resurselor umane.
2.5.14. Bugetul proiectului
Elaborarea bugetului presupune anticiparea costurilor legate de implementarea proiectului.
Cum anticipăm?
Prin:
• cunoaşterea şi evaluarea perfectă a tuturor activităţilor folosind fişa de evaluare a
activităţilor;
• informare asupra preţurilor practicate de posibili furnizori;
• cunoaşterea prognozei de evoluţie a ratei inflaţiei (ex: cea utilizată pentru elaborarea
bugetului de stat);
• stabilirea unei marje de manevră pe care dorim să o avem (±10%);
• evaluarea potenţialelor venituri;
• experienţa precedentă.
Primul pas în elaborarea bugetului este realizarea calculaţiei costurilor.
Tipuri de costuri:
• directe (cele care pot fi asociate direct şi complet unei activităţi).
exemple:
- salariile personalului implicat
- materialele utilizate în proiect
- costuri de deplasare
- costul intern al utilizării unor echipamente
27
- subcontractări
• indirecte (cele care nu pot fi alocate direct şi complet unei activităţi)
exemple:
- salariile personalului auxiliar
- materiale şi echipamente de uz general (ex: copiator, fax)
- chirii
- comunicaţii (ex: telefon, internet, poştă)
Costurile indirecte sunt:
- fixe (indiferent de volumul activităţii; ex. chiria)
- variabile (depind de volumul activităţii; ex:telefon)
Elaborarea bugetului
Nu există un format standard de buget, el diferă de la finanţator la finanţator.
În general are forma unui tabel şi poate fi organizat în mai multe moduri:
• buget pe activităţi
Cheltuieli Buget Activ.A Activ.B
Cheltuieli de personal
-salarii
-consultanţă
X
X
X
X
X
X
X
Cheltuieli de
deplasare
-transport auto
-transport CFR
X
X
X
X
X
X
X
• buget pe categorii de cheltuieli
Cheltuieli
Suma
Cheltuieli de personal
-salarii
-consultanţă
X
X
X
28
• buget pe surse de finanţare
din care Cheltuieli Total
contribuţie
proprie
co-
finanţare
solicitat
finanţator
Cheltuieli de
personal
-salarii
-consultanţă
Cheltuieli de
deplasare
-transport auto
-transport CFR
……
Total 100% 20% 10% 70%
Atenţie! - contribuţia proprie şi co-finanţarea (provenită de la partenerii proiectului) poate fi atât în bani cât şi
în natură (se echivalează în bani);
- este important ca bugetul să fie corect elaborat;
- orice subestimare poate determina încetarea proiectului;
- orice supraestimare determin neîncrederea finanţatorului în proiect.
2.6. Anexe
În anexă la formularul de solicitare pot exista o serie de documente solicitate de finanţator, precum:
• copie după actele de înfiinţare a entităţii solicitante;
• copie după statutul organizaţiei (în cazul ONG-lor);
• copie după codul fiscal;
• acte doveditore privind sediul şi patrimoniul;
• situaţiile financiare anuale la 31 decembrie;
• documente care să ateste parteneriatul sau colaborarea cu alte organizaţii sau cu factorii de
decizie din domeniul cultural;
29
• alte documente relevante privind activitatea organizaţie (scrisori de susţinere, extrase din
presă, etc).
Atenţie! - dacă solicitaţi finanţare pentru o activitate culturală sau artistică fiţi siguri că aveţi trecut în statut
activităţi specifice domeniului cultural, dacă nu cererea DVS. poate fi uşor respinsă;
- anexaţi numărul de exemplare solicitate de finanţator atât din formular cât şi din anexe.
3. MANAGEMENTUL PROIECTULUI
Managentul proiectului este procesul de organizare şi control al proiectului în vederea obţinerii
rezultatelor planificate, în limitele bugetului şi în conformitate cu metodologia stabilită.
performanţă
timp cost Elemente cheie:
- performanţă: atingerea obiectivelor propuse
- timp: durata realizării proiectului
- costuri: cheltuielile antrenate pentru realizarea proiectului
Managementul de proiect trebuie să fie:
• orientat spre schimbare;
• orientat spre obiective;
• orientat spre control;
• orientat spre performanţă;
• flexibil şi inovativ.
3.1. Funcţiile managementului
În literatura de specialitate se vorbeşte despre funcţiile managementului concepute ca un ciclu
datorită interdependenţei dintre ele.
30
Funcţiile managentului de proiect sunt:
• de conducere
• de planificare
• de organizare
• de implementare
• de control
3.2. Rolul managerului de proiect
Managerul de proiect are un rol deosebit de important, calităţile sale în gestionarea resurselor
umane, financiare şi de timp sunt determinante pentru realizarea proiectului.
Cele mai importante direcţii de acţiune ale managerului de proict, pe parcursul desfăşurării lui şi nu
numai, sunt:
• conducerea echipei sau a organizaţiei
• managementul financiar
• planificarea implementării
• achiziţionarea de bunuri şi contractarea de servicii
• monitorizarea şi evaluarea
• comunicare cu beneficiarii şi finanţatorii
3.3. Schema managementului de proiect
Managementul proiectului presupune atingerea obiectivelor proiectului cu ajutorul echipei de proiect
Definirea strategiei proiectului Funcţiile
managementului Relaţiile cu mediul
Rolurile managementului
Lucrul cu oamenii
Achiziţionarea şi contractarea
Atragerea şi gestionarea resurselor
Planificarea şi programarea
Instituţii şi organizaţii
31
3.4. Etapele managemetului de proiect
3.4.1. Planificarea
Planificare reprezintă gândirea anticipată cu ajutorul căreia putem identifica resursele de care
dispunem, cele care ne sunt necesare pentru realizarea proiectului precum şi identificarea
eventualelor piedici şi modalităţi de depăşire a acestora.
Pe parcursul desfăşurării proiectului planificare este prezentă aproape zilnic în activitate
managerului de proiect deoarece mereu pot interveni situaţii noi care determină noi probleme de
rezolvat.
Planificarea proiectului presupune:
• planificarea în timp a activităţilor – presupune estimarea în timp a duratei activităţilor şi a
resurselor aferente. Descrierea acestei etape a fost realizată la pagina 24 a prezentului
curs.
• planificarea resurselor umane – presupune formarea echipei de proiect, delegarea în
timp a responsabilităţilor prin întocmirea fişelor de post.
• planificarea financiară – presupune prognozarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor
aferente activităţilor planificate, urmărirea comparativă a cheltuielilor cu bugetul aprobat,
modificarea bugetului prin actualizarea lui în funcţie de implementarea proiectului. Mai
multe informaţii privind planificarea financiară au fost prezentate la pagina 28.
3.4.2. Organizarea
Organizarea este etapa prin care se asigură disponibilităţile materiale, financiare şi umane
necesare desfăşurării proiectului în parametri planificaţi.
Organizarea are un rol extrem de împortant deoareace urmăreşte utiliazarea eficientă a resurselor
proiectului şi distribuirea responsabilităţilor pentru persoanele implicate în proiect.
3.4.3. Conducerea
În cazul desfăşurării activităţii culturale pe bază de proiect putem identifica două nivele de
conducere:
32
• conducerea generală a proiectului - urmărirea desfăşurării proiectului pe tot parcursul
implementării lui;
• conducerea activităţilor proiectului – presupune urmărirea relizării practice a activităţilor
planificate.
Conducerea presupune un control permanent a modului de implementare a proiectului şi reprezintă
responsabilitatea coordonatorului de proiect care are autoritate de decizie.
Atenţie! Deorece un proiect se realizează în cadru instituţional, pe parcursul desfăşurării proiectului pot
apărea probleme privind nivelul de decizie al coordonatorului de proiect şi cel al conducătorului
instituţiei. Pentru evitarea unei asemene probleme este important descrierea în fişa postului
coordonatorului de proiect a limitelor nivelului decizional ale acestuia.
3.4.4. Implementarea Implementarea proiectului reprezintă procesul prin care resursele proiectului sunt transformate în
rezultate.
Factorii care influenţează implementarea sunt:
• desfăşurarea activităţilor propuse;
• identificarea problemelor care au apărut;
• corectarea situaţiei;
• monitorizarea şi controlul proiectului
Atenţie! Responsabilitatea majoră în implementarea proiectului revine coordonatorului de proiect.
3.4.5. Monitorizarea
Monitorizarea reprezintă procesul de urmărire continuă a implementării proiectului.
În cadrul unui proiect se monitorizează:
• resursele (umane, materiale, financiare, de timp);
• activităţile (cantitative şi calitative).
33
Instrumente de monitorizare:
• şedinţele – au un rol important pentru realizarea comunicării între membrii echipei, precum
şi în identificarea şi rezolvarea problemelor care pot apărea pe durata implementării
proiectului;
• rapoartele – ele se elaborează pe faze de implementare: intermediare, finale. Pentru
proiectele mari este recomandat elaborate de rapoarte lunare.
Atenţie! Activitatea de monitorizare revine atât coordonatorului de proiect cât şi echipei de proiect.
3.4.6. Controlul Această etapă are drept scop:
• sesizarea abaterilor de la planificare;
• cercetarea cauzele;
• aprecierea consecinţelor;
• corectarea lor.
Controlul se realizează asupra:
• resurselor umane;
• timpului de desfăşurare a proiectului – urmăreşte încadrarea în timp a proiectului;
• costurile – urmăreşte încadrarea în limitele bugetului precum şi utilizarea corectă a banilor.
Atenţie! Rezultatele procesului de monitorizare şi control trebuie să stea la baza luării unor decizii cu privire
la modul de desfăşurare în viitor a proiectului.
3.4.7. Evaluarea
O apreciere obiectivă privind :
• derularea proiectului;
• impactul sau relevanţa proiectului.
Se concentrează asupra:
• resurselor investite
34
• activităţile desfăşurate
• rezultatele obţinute
• impactul realizat
Evaluarea presupune stabilirea în prealabil a unor indicatori şi standarde de performanţă, putând fi
realizată atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.
Pentru realizarea unei evaluări este extrem de importantă stabilirea corectă a obiectivelor.
Evaluarea poate fi realizată de:
• entitatea coordonatoare a proiectului,
• de finanţator,
• de beneficiari,
• de parteneri.
35
4. ANEXE 4.1.
F O R M U L A R de solicitare a subvenţiilor în temeiul Ordonanţei Guvernului nr.51/1998
privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.245/2001
I. Date despre asociaţie/fundaţie/organizaţie
1. Denumirea şi sediul:
Asociaţia/Fundaţia/Organizaţia.............................................localitatea............................, str.
......................................... nr. ......., sectorul/judeţul ............................ codul poştal ................,
telefon............................., fax ...........................
2. Numărul şi data înscrierii legale:
Dosarul nr. ............................
Sentinţa civilă nr. ............ din data de ...................... eliberată de ...............................
3.Structura de conducere a asociaţiei/fundaţiei/organizaţiei:
a) Date personale ale preşedintelui:
Numele...............................prenumele....................., data naşterii ..................actul de
identitate ................., seria.........nr..............,sectorul/judeţul................................... codul poştal
...........................
b) Date personale ale responsabilului financiar:
Numele.........................prenumele..........................., data naşterii .................., actul de
identitate .............seria..............nr...................., codul numeric personal ..........................,profesia
........................funcţia ........................, locul de muncă...................................,
domiciliul:localitatea......................,str..............................nr..............,
sectorul/judeţul.........................., codul poştal ...............
4.Membrii asociaţiei/fundaţiei/organizaţiei, respectiv personalul acesteia:
Numărul total ...............................................,
din care:
- salariaţi .......................................................;
-colaboratori .................................................;
-voluntari ......................................................;
36
5.Filialele/sucursalele asociaţiei/fundaţiei/
organizaţiei:
..............................................................................................
(Precizaţi dacă asociaţia/fundaţia/organizaţia are filiale, temeiul juridic în baza căruia au fost
înfiinţate acestea, numărul total de filiale, denumirea, adresa, numele persoanei care o conduce.)
6.Specificaţi obiectivele asociaţiei/fundaţiei/ organizaţiei în domeniul cultural, în conformitate
cu statutul:
...............................................................................................................................................................
7. Codul fiscal nr. ...................... din data de ......................., emis de
............................................
8. Numărul contului bancar......................................deschis la banca
.............................sucursala/filiala/agenţia ....................................................... .
Numele persoanelor cu drept de semnătură:
...................................................................................
9. Bugetul anual de venituri şi cheltuieli al asociaţiei/fundaţiei/organizaţiei, pe durata ultimilor
3 ani financiari:
...................................................................................................................................................
..............................................................................................................................
10. Patrimoniul de care dispune asociaţia/fundaţia/organizaţia (mijloace fixe, dotări,
echipamente,imobile):
...............................................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………………………
II. Experienţa asociaţiei/fundaţiei/organizaţiei în domeniul cultural
1. Experienţa anterioară în domeniul cultural:
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................…………………………………………………………………………………
(Menţionaţi, după caz: DA sau NU. Dacă DA, precizaţi programele şi proiectele culturale
desfăşurate în anul calendaristic precedent şi în anul curent, precum şi grupul-ţintă, dimensiunea
acestuia.)
2. Asociaţia/fundaţia/organizaţia desfăşoară
programe şi proiecte culturale:
- la nivel local - DA / NU
37
(Dacă DA, precizaţi localitatea)
- la nivel de judeţ/judeţe - DA / NU
(Dacă DA, precizaţi judeţul/judeţele)
- la nivel zonal, naţional - DA / NU
(Dacă DA, precizaţi care sunt aceste programe sau proiecte şi datele privind anvergura
naţională a acestora)
- la nivel internaţional
- DA / NU
(Dacă DA, precizaţi care sunt aceste programe sau proiecte şi partenerii internaţionali
implicaţi în organizarea acestora).
3. Serviciile oferite sunt contra cost:
DA / NU
(Dacă DA, specificaţi metodologia de stabilire a preţului)
4. Modalităţile de selecţionare a beneficiarilor:
...................................................................................................................................................
............................……………………………………………………………………………………………….
5. Calificarea personalului angajat în organizarea proiectului sau programului cultural:
Numărul persoanelor:
Cu studii superioare ................ cu studii medii ............., cu alte forme de calificare
...................……………………………………………………………………………………………………...
6. A mai primit asociaţia/fundaţia/organizaţia sprijin financiar din partea altor
oganizaţii/instituţii pentru programe şi proiecte culturale până în prezent ?
Da / NU
(Dacă DA, vă rugăm să precizaţi, în ordinea importanţei, programele/proiectele relevante,
indicând următoarele elemente pentru fiecare)
Titlul programului/proiectului ...............................………………………………………………….
Anul .......................................................................………………………………………………...
Organizaţia/instituţia care v-a sprijinit
.........................................................................................………………………………………………….
Suma acordată ................................. sau, respectiv, tipul sprijinului acordat
................................
Descrieţi pe scurt programul/proiectul
...............................................................................................................................................................
.............................………………………………………………………………………………………………
Parteneri în program/proiect ..................................……………………………………………….
38
Denumiţi o persoană care poate da referinţe despre program/proiect
..........................................…………………………………………………………………………………….
III. Date tehnice privind programul sau proiectul cultural pentru care se solicită subvenţia În cazul în care se solicită subvenţii pentru mai multe programe sau proiecte culturale,
prezenta secţiune a formularului se va completa pentru fiecare program/proiect.
1. Tipul de program/proiect
...................................................................................................................................................
...............................
2. Localitatea/localităţile în care se derulează programul/proiectul:
...................................................................................
3. Oportunitatea programului/proiectului în raport cu priorităţile comunităţii:
...................................................................................................................................................
..............................................................................................................................
(Precizaţi temeiul iniţiativei şi necesităţile la nivel local, zonal, naţional sau internaţional
cărora le răspunde programul/proiectul propus)
4. Beneficiari
a) Beneficiarii sunt rezidenţi în: ...........................................................................................
(Precizaţi localitatea/localităţile)
b) Grupul - ţintă:
- vârsta medie;
- numărul de persoane;
- modalităţile de selecţionare a beneficiarilor
5. Durata în timp:
a) În cazul programelor:
- Se derulează din data de .................................. până în data de ......................................... .
- Urmează să se deruleze din data de ............................... până în data de ............................
b) În caul proiectelor:
- din data de .................................... până în data de ...................................
6. Descrierea programului/proiectului:
...................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................
7. Resurse umane implicate în organizarea programului/proiectului:
Numărul total .............................. din care:
- personal de conducere ........................................;
39
- personal de execuţie............................................;
- salariaţi................................................................;
- colaboratori.........................................................;
- voluntari..............................................................;
8.Date privind coordonatorul programului/
proiectului:
...................................................................................
(Dacă este cazul, specificaţi dacă acesta mai are un alt contract de muncă sau o convenţie
civilă de prestări de servicii, precum şi locul de muncă.)
Numele.........................prenumele........................, profesia.....................,
funcţia...........................,
locul de muncă.............................., domiciliul: localitatea.......................,
str...................nr..........,
sectorul/judeţul …………………, tefefonul de acasă………………….., codul poştel…………..
9. Patrimoniul asociaţiei/fundaţiei/organizaţiei (numai acea parte a patrimoniului angajată în
derularea programului/proiectului):
a) patrimoniul mobil................................................;
b) patrimoniul imobil................................................;
(Specificaţi situaţia juridică şi tehnică a acestora, anexând acte doveditoare şi planuri ale
spaţiilor, cu precizarea utilităţilor).
c) alte mijloace fixe din dotare..................................
10. Modalităţi concrete de colaborare şi parteneriat:
a) parteneri la nivelul local, judeţean, naţional:
....................................................................................................................................................
....................
b) parteneri externi:
....................................................................................................................................................
....................
(Precizaţi statutul juridic, precum şi responsabilităţile partenerilor. Dacă o altă
instituţie/fundaţie/asociaţie/organizaţie este partener în program/proiectul dumneavoastră,
este obligatoriu să prezentaţi statutul acesteia şi actul de constituire. Prezentaţi în copie
convenţiile de parteneriat stabilite cu partenerii dumneavoastră)
11. Criteriile de evaluare a programului/proiectului propus:
....................................................................................................................................................
....................
40
12. Rezultatele preconizate:
....................................................................................................................................................
....................
13. Posibilităţi privind continuarea programului/proiectului după încetarea perioadei de
subvenţionare:
....................................................................................................................................................
....................
14. Alte surse de finanţare:
....................................................................................................................................................
...................
(Menţionaţi numele finanţatorilor şi contribuţia acestora.)
IV. Subvenţia solicitată de la bugetul de stat, respectiv de la bugetul judeţului/local: ......................................mii lei.
Notă: Formular publicat în MO 103/19 febr. 2003. Hotărârea de Guvern nr.49/16.01.2003 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subvenţii
asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, precum şi altor organizaţii
neguvernamentale fără scop lucrativ, care iniţiază şi organizează programe şi proiecte culturale.
41
BIBLIOGRAFIE
1. Tratat de Sociologie - coordonat de Raymond Boudon, Ed. Humanitas, 1977;
2. Politici sociale – România în context european - Elena Zamfir, Cătălin Zamfir, Ed.
Alternative, 1996;
3. Marketing şi cultură - Maria Moldovan, Valeriu Ioan Franc, Ed. Expert, 1997;
4. In from the margins - Council of Europe, 1997;
5. La politique culturelle - Jean-Michel Dijan, La Monde Editions, 1996;
6. Cultura: management, mediere, marketing - Milena Dragićević-Šešić, Branimir Stojković,
Editura Brumar, 2002;
7. Management cultural – universul rural – Maria Moldovan, Valeriu Ioan-Franc, Romulus
Antonescu, Alexandru Duma, Editura Expert, 2000;
8. Cultura 2000: Managementul proiectelor de success - Ministerul Culturii şi Cultelor, Editat şi
tipărit sub îngrijirea Punctul de Contact Cultural al României, 2002;
9. Investigarea cererii şi a ofertei în spaţiul cultural- bază de date pentru fundamentarea
strategiilor culturale şi de promovare - Corina Răceanu, Bogdan Nadolu, Călin Rus, Rodica
Giurgiu, Editura Solnes, 2000;
10. Managementul proiectului – Simona Iovănuţ, Editura Waldpress, 2001.
42
Broşura de faţă este rezultatul unui proiect derulat
în anul 2002
Referenţi culturali
La iniţiativa Centrului de Asistenţă Rurală şi cu sprijinul Fundaţiei Pro Helvetia şi
CultureMobile au fost organizate două sesiuni de instruire în managementul cultural, la care au
beneficiat 15 referenţi culturali din comunităţi rurale din România.
Sesiunile de training, desfăşurate la Valea lui Liman (judeţul Timiş) şi respectiv a doua
sesiune la Băile Herculane (judeţul Caraş Severin) au urmărit dezvoltarea de abilităţi şi cunoştiinţe
a participanţilor, în managementul de proiecte culturale şi au fost structurate pe module teoretice şi
practice.
Totodată, a fost şi un prilej pentru participanţi de a schimba păreri, idei, experienţe cu
colegii lor prezenţi din 7 judeţe ale ţării: Alba, Botoşani, Mureş, Timiş, Teleorman, Tulcea, Vaslui.
Participanţii au fost foarte activi şi motivaţi şi ca urmare a eforturilor lor au rezultat câteva propuneri
de proiecte culturale. Ma jos, sunt prezentate pe scurt, patru proiecte culturale, elaborate de
participanţii din Lipovăţ, judeţul Vaslui; Vârfu Câmpului, Stăuceni şi Coţuşca, judeţul Botoşani;
Mahmudia, judeţul Tulcea şi Tomeşti, judeţul Timiş. Proiectul din Lipovăţ a primit un finanţare
nerambursabilă de 10,000 franci elveţieni şi va beneficia de consultanţă în cadrul proiectului
Phoenix’05. Model de dezvoltare instituţiilor culturale în mediul rural din România, proiect ce se
derulează în perioada 2003 – 2005 realizat de către Centrul de Asistenţă Rurală, în parteneriat cu
organizaţia de consultanţă Cafe3 din Elveţia şi cu sprijinul financiar al Programului Cultural Elveţian
– Fundaţia Pro Helvetia şi Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare.
43
Proiecte ale participanţilor la sesiunile de training organizate în 2002:
Meşteşugul popular între tradiţie şi contemporaneitate
Proiect propus de către:
Asociaţia culturală „Pro –Ect Vârfu Câmpului
Echipa de proiect:
Maria Olariu – referent cultural, Centrul Cultural Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani
Gabriel Atănăsoaei – bibliotecar, Biblioteca comunală Stăuceni, judeţul Botoşani
Vasile Aghiniţei – referent cultural, Căminul Cultural Coţuşca, judeţul Botoşani
Parteneri:
Primăria comunei Vârfu Câmpului
Primăria comunei Stăuceni
Primăria comunei Coţuşca
Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Botoşani
Academia de Artă şi Meşteşuguri Tradiţionale din Maramureş
Proiectul are drept scop revitalizarea meşteşugurilor populare reprezentative pentru cele trei
comune.
Pe o perioadă a opt luni, proiectul va reuni cei mai reprezentativi creatori de obiecte meşteşugăreşti
şi de artă populară din localităţile implicate şi din împrejurimi. Vor fi invitaţi şase meşteri populari
consacraţi şi 24 de tineri ucenici, care în carul unei tabere vor realiza activităţi de creaţie populară –
producerea obiectelor tradiţionale meşteşugăreşti în diferite secţiuni: împletituri nuiele de răchită,
împletituri papură, cusături şi ţesături artizanale, sculptură, în lemn, pictură pe icoane pe lemn şi
piatră, încondeiat ouă. Se vor mai organiza un seminar de bune practici, în cadrul căruia se vor
prezenta exemple din Maramureş, o vizită la Mănăstirea de maici Agafton, unde tinerii vor cunoaşte
meşteşugul artei de cult. Vor fi amenjate trei puncte de vânzare în cadrul caselor de cultură
partenere în proiect. Proiectul se va încheia cu un seminar de evaluare care va avea ca scop şi să
pregătească grupul ţintă în vederea constituirii unei asociaţii a artizanilor din judeţul Botoşani.
Centrul Cultural „Ştefan Ciobotăraşu”
Proiect propus de:
Căminul Cultural Lipovăţ, judeţul Vaslui
44
Coordonator proiect:
Maricel Rusu – referent cultural, căminul cultural Lipovăţ
Prin acest proiect se doreşte să se readucă printre personalităţile contemporane, uitate datorită
grijilor cotidiene, pe cel care a fost şi rămâne marele actor Ştefan Ciobotăraşu, născut în satul
Lipovăţ, „un sat frumos cu oameni harnici şi copii cuminţi”, după cum îl carcaterizează chiar actorul.
Proiectul îşi propune să reîntregească imaginea actorului Ştefan Ciobotăraşu ca actor, să
sublinizeze mai pregnant ceea ce a reprezentat acest mare actor de teatru considerat odată
„actorul celor 300 de roluri”. Actualul cămin cultural va deveni Centrul Cultural Ştefan Ciobotăraşu.
Obiectivul general al proiectului este de a determina tinerii şi vârstnicii de a acorda atenţie artei şi
culturii prin intermediul marelui actor Ştefan Ciobotăraşu.
Proiectul prevede amenajarea unei săli de cinematograf în cadrul căminului cultural şi organizarea
unor manifestări dedicate actorului Ştefan Ciobotăraşu: inaugurarea Centrului Cultural Ştefan
Ciobotăraşu, simpozion Ştefan Ciobotăraşu – fiu al satului, proiecţie cinematografică, serbare
câmpenească.
Biblioteca, centru de educaţie petru comunitate
Proiect propus de:
Primăria comunei Tomeşti – Biblioteca comunală
Coordonator proiect:
Aurica Nonea, refrent cultural – Biblioteca comunală, Tomeşti, judeţul timiş
Absenţa unei oferte culturale în localitate, prin nefuncţionalitatea căminuui cultural şi a
cinematografului, impune deschiderea unui loc comun pentru petrecerea timpului liber, într-un mod
plăcut şi util – prin activităţi de relaxare, divertisment şi informare. Proiectul îşi propune: creerea
condiţiilor optime de petrecere a timpului liber în mediul cultural pentru comunitatea locală,
atragerea unui grup comunitar la activităţile culturale ale bibliotecii, prin diversificarea ofertei
culturale, utilizând mijloace moderne de informare pentru aproximativ 200 de persoane, educaţia
culturală pentru un grup de 30 de tineri, cu vârsta între 10 şi 25 de ani, pe durata vacanţei de vară,
înfiinţarea asociaţiei culturale „Prietenii bibliotecii”, pentru continuarea activităţii. În cadrul clubului
bibliotecii înfiinţate se vor organiza dezbateri pe teme culturale din literatură, istorie, muzică; se vor
organiza concursuri pe teme dezbătute.
45
Caravana artelor pe drumul apei
Proiect propus de
Căminul Cultural Mahmudia
Coordonator proiect: Lili Gheorghe Vasiliev, director Căminul Cultural Mahmudia, judeţul Tulcea.
Parteneri:
Asociaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în Meidul Rural Mahmudia
Liceul de Artă „George Enescu”- Tulcea
Centrul Cultural „Ludobic Paceag” – tulcea
Direcţia judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional-Tulcea
Consiliul Local Mahmudia-Tulcea
Scopul proiectului este de a marca un traseu turistic prin intermediul artelor spectacolului pornind
de la Mahmudia, poarta de intrare în Delta Dunării: Mahmudia-Murighiol-Uzlina-Caraorman (6 zile);
Tulcea-Sulina-Crişan-Gorgova-Maliuc-Partizani-Tulcea (8 zile).
Traseul artistic va fi parcurs în 14 zile. Performance-ul se va adapta specificului local şi va fi inspirat
de atmosfera şi tradiţiile locului. La realizarea spectacolului vor contribui semnificativ membrii
fiecărei comunităţi atât ca „furnizori” de subiecte (mituri, legende, obiceiuri) cât şi ca actori. Toate
spectacolele se vor desfăşura în aer liber pe scenele oferite şi amenjate în mijlocul naturii. Itinerariul
parcurs şi spectacolele vor face obiectul unui film documentar care va fi mediatizat pe suport CD şi
casete video. Fiecare zi va avea programul şi istoricul ei conţinute într-un pliant cu fotografii,
interviuri, reportaje, culegeri de texte literare, impresii ale participanţilor. Toate cele 14 publicaţii
însoţite de harta itinerariului vor fi editate în limba română, engleză şi franceză şi vor face obiectul
unei mape de prezentare.
46
Participanţii la sesiunile de training în managementul proiectelor culturale (2002):
Prenume Localitate Funcţia Adresa Telefon/
Fax E-mail Adriana Tomescu
Ştiuca, judeţul Timiş
Referent cultural
Primăria Ştiuca Nr. 112,
Judeţul Timiş
0256-337549
0745-783718
Antoniu Boboiciov
Dudeştii Vechi, judeţul Timiş
Referent cultural
Căminul cultural Dudeştii
vechi, judeţul Timiş
0256-384104
384065
Aurica Nonea
Tomesti, judeţul Timiş
Referent cultural
Biblioteca
comunala,Tomesti, Timis,
Primăria Comunală
Tomeşti, judeţul Timiş 0256-326168
Daniel Adrian Buzdugan P.
Epureni, judeţul Vaslui
Director cămin cultural
Camin cultural, Epureni,
judeţul Vaslui, cod 6484 0744-860657
Gabriel, Atănăsoaei
Stăuceni, judeţul Botoşani
Director cămin cultural
Caminul cultural, biblioteca
comunala, Stauceni, judeţul
Botosani, 6810 0231-545794
Georgeta Niculina Pogan
Vidra, judeţul Alba Bibliotecar
Biblioteca comunala Vidra,
Str. Centru nr. 9, judeţul
Alba, 3392
Ioan Hresdac
Ştiuca, judeţul Timiş
Referent cultural
Primăria Ştiuca Nr. 112,
Judeţul Timiş 0256-337549
Letiţia Moga
Cărpiniş, judeţul Timiş Bibliotecar
Biblioteca, Carpinis, nr. 2,
judeţul Timis 0256-365389
Lili Gheorghe Vasiliev
Mahmudia, judeţul Tulcea
Director cămin cultural
Căminul cultural
Mahmudia, judeţul Tulcea,
8815
0240-545175
0740-495204 [email protected]
Maria Olariu
Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani
Referent cultural
Primaria Comunei Varfu
Campului, judeţul Botosani,
cod 6854 0231-627106 [email protected]
Maricel Rusu
Lipovăţ, judeţul Vaslui
Director cămin cultural
Căminul cultural Lipovat,
judeţul Vaslui, cod 6526 0235-345 682
Marius Ruscu
Biled, judeţul Timiş
Director cămin cultural
Camin Cultural 478, Biled,
judeţul Timis 0256-377134
Romică Brunchi
Munteni de Jos, judeţul Vaslui
Director cămin cultural
Camin cultural, Munteni de
Jos, judeţul Vaslui
0235-313065
0744-100026
Ştefan Mezö Palko
Voivodeni, judeţul Mureş
Referent cultural
Primaria Comunei
Voivodeni, judeţul Mureş
Valentina Andrei
Salcia, judeţul Teleorman
Referent cultural
Caminul cultural Salcia,
judeţul Teleorman, cod
0776
Vasile Aghiniţei
Coţuşca, judeţul Botoşani
Referent cultural
Caminul cultural, Cotusca,
judeţul Botosani 0231-561643
47
În 2003 vom continua sprijinirea căminelor culturale din România prin proiectul Phoenix’05.
Model de dezvoltare instituţiilor culturale în mediul rural din România. Proiectul se derulează
în perioada 2003 – 2005 şi este realizat de către Centrul de Asistenţă Rurală, în parteneriat cu
organizaţia de consultanţă Cafe3 din Elveţia şi cu sprijinul financiar al Programului Cultural Elveţian
– Fundaţia Pro Helvetia şi Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare. Phoenix’05 îşi propune
să dezvolte 5 modele funcţionale de cămine culturale în zonele rurale din România şi să le facă
cunoscute la nivel naţional.
Într-o primă etapă, pe bază de aplicaţie, vor fi selecţionaţi 30 de referenţi culturali din mediul
rural care vor beneficia de training în management cultural. În etapa următoare, 5 cămine culturale
vor beneficia de consultanţă şi sprijin financiar direct, în valoare de maximum 25,000 franci
elveţieni.
Cei care doresc detalii despre acest proiect, pot să ne contacteze la:
Centrul de Asistenţă Rurală
P-ţa Istria Nr. 6, Timişoara, 1900
Tel: 0256-221470
Fax: 0256-221469
E-mail: [email protected]
www.rural-center.org
Persoană de contact:
Cristina Gaşpar, coordonator proiect
(e-mail: [email protected] )