Brevetul comunitar Crearea unui brevet comunitar este menită să ofere inventatorilor posibilitatea de a obţine un brevet unic şi valabil din punct de vedere juridic în întreaga Uniune Europeană. Crearea unui astfel de brevet ar permite reducerea semnificativă a costurilor de brevetare (în special, cele legate de traducerea şi depunerea brevetelor), o protecţie simplificată a invenţiilor pe întreg teritoriul european în temeiul unei proceduri unice şi instituirea unui sistem unic şi centralizat de soluţionare a litigiilor.

Context În Uniunea Europeană (UE), protecţia prin brevet este, în prezent, asigurată de două sisteme, dar niciunul dintre acestea nu se bazează pe un instrument juridic comunitar: sistemele naţionale de brevete şi sistemul european de brevete.

Brevetele naţionale au făcut obiectul unei armonizări de facto prin semnarea mai multor convenţii internaţionale, inclusiv a Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene (Convenţia de la München) din 1973, la care au aderat toate statele membre ale UE.

Convenţia de la München stabileşte o procedură unică pentru eliberarea brevetului european. Convenţia a instituit Oficiul European de Brevete (denumit în continuare „Oficiul”) care eliberează brevetele ce devin ulterior brevete naţionale supuse normelor naţionale. În prezent, 31 de ţări sunt membre ale Organizaţiei Europene de Brevete.

Deşi Convenţia de la München a creat un sistem unic de eliberare a brevetelor, nu există încă un brevet comunitar inclus în ordinea juridică comunitară. Un astfel de brevet, unic pentru întreaga Comunitate, poate ajuta Europa să transforme în succese industriale şi comerciale rezultatele cercetării şi noile cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice. De asemenea, obiectivul este de a permite Europei să recupereze decalajele în raport cu SUA şi Japonia în ceea ce priveşte investiţiile private în cercetare şi dezvoltare (C&D).

Propunerea de regulament este rezultatul discuţiilor purtate în contextul Cărţii verzi din iunie 1997 privind brevetul comunitar şi sistemul de brevete în Europa. Liniile principale ale acesteia au fost prezentate în comunicarea Comisiei din februarie 1999 privind „Evoluţiile în urma Cărţii verzi privind brevetul comunitar şi sistemul de brevete în Europa”.

Funcţionarea generală a noului sistem comunitar Sistemul propus nu urmăreşte să înlocuiască sistemele naţionale şi sistemul european existent, ci să coexiste împreună cu acestea. Inventatorii vor rămâne liberi să aleagă modalitatea de protecţie prin brevet care le convine cel mai mult.

Ideea principală a propunerii este crearea unei „simbioze” între două sisteme: sistemul Regulamentului privind brevetul comunitar şi sistemul Convenţiei de la München.

Regulamentul va veni în completarea Convenţiei de la München. Brevetul comunitar va fi eliberat de Oficiu ca brevet european, specificându-se teritoriul Comunităţii, în locul statelor membre individuale. Pentru aplicarea regulamentului, va fi necesar ca Comunitatea să adere la Convenţia de la München şi se va impune o revizuire a convenţiei pentru a permite Oficiului să elibereze un brevet comunitar.

După adoptarea regulamentului, competenţa externă privind brevetul comunitar va fi o atribuţie exclusivă a Comunităţii.

Caracteristicile esenţiale ale brevetului comunitar Brevetul comunitar are un caracter unitar şi autonom, astfel că produce aceleaşi efecte în întreaga Comunitate. Acesta nu poate fi eliberat, transferat sau anulat decât pentru întreaga Comunitate.

Condiţiile de eliberare a brevetului Condiţiile de eliberare a brevetului, de exemplu, condiţiile de brevetabilitate, sunt stabilite prin Convenţia de la München.

Dreptul la brevet Dreptul la brevetul comunitar aparţine inventatorului sau succesorului legal al acestuia. În cazul în care inventatorul este angajat, dreptul la brevet este definit de legislaţia statului în care îşi exercită activitatea principală sau, dacă acest stat nu poate fi determinat, de legislaţia statului în care îşi are sediul angajatorul acestuia.

De asemenea, sunt prevăzute dispoziţii pentru obţinerea unui brevet în cotitularitate, dar şi pentru transferul proprietăţii asupra unui brevet comunitar.

Cererea de brevet comunitar Cererea se face în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei de la München. Oficiul examinează cererea şi o publică, la fel şi eventualul brevet acordat, în Registrul brevetelor comunitare şi/sau în Buletinul brevetelor comunitare.

Efectele brevetului comunitar

Brevetul comunitar conferă titularului dreptul de a interzice, fără consimţământul său:

exploatarea directă a invenţiei, şi anume fabricarea, oferirea, introducerea pe piaţă, importul acesteia etc.; exploatarea indirectă a invenţiei, de exemplu, prin furnizarea acesteia etc.

Limitările efectelor brevetului comunitar Drepturile conferite de brevetul comunitar nu se extind la o serie de domenii specificate în propunerea de regulament, cu referire, în special, la actele realizate într-un cadru privat şi în scopuri necomerciale.

De asemenea, aceste drepturi nu se extind la actele care vizează produsul ce face obiectul brevetului şi care sunt realizate pe teritoriul statelor membre după ce acest produs a fost introdus pe piaţa comunitară de către titularul brevetului sau cu consimţământul acestuia, cu excepţia cazurilor în care există motive legitime.

Drepturile de brevet nu se aplică utilizării anterioare a invenţiei. Prin urmare, dacă o persoană, cu bună-credinţă şi în interesul întreprinderii sale, utilizează invenţia sau realizează pregătiri efective şi serioase înainte de data depunerii brevetului, aceasta are dreptul să continue utilizarea în cauză sau să facă uz de invenţie conform planificării din timpul pregătirilor.

Licenţele contractual Brevetul comunitar poate face, integral sau parţial, obiectul unor licenţe acordate pentru întreaga Comunitate sau pentru o parte a Comunităţii. Aceste licenţe pot fi exclusive sau neexclusive. Drepturile conferite de brevetul comunitar pot fi invocate împotriva unui deţinător de licenţă în cazul în care acesta încalcă orice restricţii impuse de contractul de licenţă.

Licenţele de drept

Titularul unui brevet poate autoriza orice persoană interesată să utilizeze invenţia în calitate de deţinător de licenţă, în schimbul unei redevenţe stabilite de Comisie. Autorizarea se acordă – şi poate fi, de asemenea, retrasă – printr-o declaraţie scrisă adresată Oficiului şi atrage o reducere a taxelor anuale pentru reînnoirea brevetului. Statele membre nu sunt abilitate să acorde licenţe de drept pentru un brevet comunitar.

Licenţele obligatorii Comisia poate acorda o licenţă obligatorie în cazul neexploatării sau exploatării insuficiente a unui brevet comunitar sau în cazul unor brevete dependente. De asemenea, aceasta poate autoriza exploatarea unui brevet comunitar în anumite situaţii specifice: în perioade de criză, în alte situaţii de extremă urgenţă sau într-o situaţie în care este necesară remedierea unei practici anticoncurenţiale, considerate astfel în temeiul unei proceduri judiciare sau administrative.

Reînnoirea brevetului comunitar În vederea reînnoirii brevetelor comunitare, trebuie să se plătească taxele anuale Oficiului. Aceste taxe urmează să fie stabilite printr-un regulament privind taxele, care va fi adoptat de un comitet de reglementare.

Renunţarea la brevetul comunitar Brevetul comunitar poate fi retras numai în integralitatea sa. Retragerea trebuie să fie anunţată în scris Oficiului de către titularul brevetului şi intră în vigoare doar după consemnarea în Registrul brevetelor comunitare.

Expirarea brevetului comunitar Brevetul comunitar este valabil pe o perioadă de douăzeci de ani de la data depunerii cererii de brevet. Brevetul expiră dacă nu se plăteşte la timp taxa anuală de reînnoire sau orice alte taxe suplimentare.

Anularea brevetului comunitar Motivele anulării includ următoarele:

obiectul brevetului nu este brevetabil în conformitate cu articolele 52-57 din Convenţia de la München; brevetul nu prezintă invenţia într-un mod suficient de clar şi complet pentru ca un profesionist în domeniu să o poată realiza; obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii de brevet depuse.

Anularea brevetului are efecte retroactive, cu excepţia hotărârilor privind încălcarea brevetelor cu valoare de res judicata şi executate înainte de adoptarea deciziei privind nulitatea. Efectul retroactiv al nulităţii nu afectează nici contractele încheiate şi executate anterior deciziei de nulitate. Totuşi, în anumite situaţii, se poate reclama restituirea sumelor plătite în temeiul contractului.

Orice persoană poate introduce o acţiune în nulitate, cu excepţia cazului în care este contestat dreptul titularului de a obţine brevetul. În acest caz, iniţiatorul acţiunii trebuie să fie persoana abilitată să fie înscrisă în Registrul brevetelor comunitare ca titular sau cotitular al brevetului, împreună cu orice altă persoană abilitată în calitate de cotitular. O acţiune în nulitate poate fi introdusă chiar dacă brevetul nu mai este valabil. Brevetul poate fi anulat integral sau parţial.

Cadrul juridic Propunerea urmăreşte crearea unui organ jurisdicţional comunitar centralizat pentru a garanta uniformitatea de drept şi coerenţa jurisprudenţei. Acest tribunal ar urma să aibă o cameră de primă instanţă şi de recurs.

Competenţele Tribunalului comunitar pentru proprietatea intelectuală Organul jurisdicţional centralizat ar urma să aibă competenţă exclusivă pentru anumite categorii de acţiuni, inclusiv litigiile privind încălcarea brevetelor şi valabilitatea brevetului comunitar. Tribunalul ar urma să se ocupe, în special, de litigiile dintre părţile private şi ar fi abilitat să impună sancţiuni şi despăgubiri pentru daune şi prejudicii.

Acţiunile privind încălcarea brevetelor Acţiunile privind încălcarea brevetelor trebuie să se bazeze pe o presupusă încălcare a drepturilor conferite de brevet. Această acţiune poate fi exercitată de titularul brevetului sau, în anumite situaţii, de beneficiarul unei licenţe.

Cererea de limitare La cererea titularului, un brevet comunitar poate face obiectul limitării sub forma unei modificări a revendicărilor, a descrierilor sau a desenelor. În acest sens, este necesar acordul unei persoane care beneficiază de un drept real sau de o licenţă înscrisă în Registrul brevetelor comunitare.

Rolul Comisiei în faţa organului jurisdicţional comunitar Comisia are competenţa de a acţiona atunci când se află în joc interesele Comunităţii. Aceasta poate sesiza Tribunalul printr-o acţiune în nulitate a brevetului şi poate interveni în orice procedură aflată pe rolul Tribunalului.

Sancţiunile şi despăgubirile pentru daune şi prejudicii Tribunalul comunitar are la dispoziţie mai multe tipuri de sancţiuni. Dacă este vorba de o acţiune privind încălcarea brevetului, acesta poate dispune, de exemplu:

interdicţia ca pârâtul să continue actele de încălcare; confiscarea produselor rezultate în urma încălcării; confiscarea bunurilor, a materialelor etc., care permit exploatarea invenţiei.

Competenţele instanţelor naţionale Instanţele naţionale sunt competente în chestiunile care nu ţin de competenţa exclusivă a Curţii de Justiţie sau a Tribunalului comunitar pentru proprietatea intelectuală. Astfel, instanţele naţionale se ocupă, de exemplu, de:

acţiunile care privesc litigiile dintre angajator şi angajat în ceea ce priveşte dreptul de brevet; acţiunile privind executarea forţată a brevetului comunitar.

Arbitrajul Normele naţionale ale statelor membre referitoare la arbitraj rămân în vigoare.Un brevet comunitar nu poate fi declarat nul sau nu poate fi invalidat în cadrul unei proceduri de arbitraj.

Regimul lingvistic În conformitate cu Convenţia de la München, un brevet trebuie să fie eliberat într-una din limbile de procedură ale Oficiului (germană, engleză sau franceză) şi trebuie să fie publicat în această limbă cu o traducere a revendicărilor în celelalte două limbi de procedură (spaniolă sau italiană).

Nu este necesară traducerea brevetului comunitar în toate limbile Uniunii Europene, deşi titularul brevetului este liber să realizeze şi să depună traduceri ale brevetului şi în alte limbi oficiale ale statelor membre. Aceste traduceri vor fi ulterior puse la dispoziţia publicului. Această măsură este luată pentru a se evita costurile ridicate care ar putea avea un efect disuasiv în ceea ce priveşte utilizarea brevetului comunitar.

În prezent, un acord final cu privire la toate aceste aspecte pare dificil. Principalul obstacol îl reprezintă chestiunea traducerii revendicărilor brevetului. Textul prevede, de altfel, că revendicările brevetului – care reprezintă, de fapt, partea cea mai scurtă, dar şi cea mai importantă, deoarece defineşte limitele protecţiei - ar trebui traduse în toate limbile oficiale ale UE. În stadiul actual, miniştrii europeni nu reuşesc însă să ajungă la un compromis în ceea ce priveşte chestiunea legată de cine va decide cu privire la validitatea juridică a traducerii şi cum pot fi gestionate efectele unei traduceri eronate.

Un al doilea punct de dezacord este legat de stabilirea termenului-limită pentru depunerea traducerilor. Aceasta este o chestiune esenţială deoarece, în conformitate cu regimul propus, în cazul în care traducerile nu sunt depuse în termenele stabilite, brevetul comunitar va fi considerat ca neavând efect.

ACTE CONEXE

Cooperare consolidată

Decizia 2011/167/UE a Consiliului din 10 martie 2011 de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecţii prin brevet unitar [Jurnalul Oficial L 76 din 22.3.2011]. Prezenta decizie consemnează voinţa exprimată de 25 de state membre de a institui între ele o cooperare consolidată în domeniul creării unei protecţii prin brevet unitar.Cooperarea are ca scop crearea unui brevet unitar care să confere o protecţie uniformă pe teritoriul statelor membre participante. Mai trebuie puse la punct dispoziţiile referitoare la traducerea brevetului.

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecţii unitare prin brevet [COM(2011) 215 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]. Propunerea vizează implementarea unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecţii prin brevet unitar, astfel cum a fost aceasta autorizată prin Decizia 2011/167/UE. Propunerea defineşte parametrii brevetelor europene pentru a le conferi un efect unitar pe teritoriul statelor membre participante.

Propunere de regulament al Consiliului de implementare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii unitare prin brevet în ceea ce priveşte dispoziţiile aplicabile în materie de traducere [COM(2011) 216 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]. Propunerea vizează instituirea unor proceduri simplificate în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la traducerea unui brevet european cu efect unitar. Acesta este publicat într-una din cele trei limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete (OEB) şi poate fi tradus în celelalte două limbi. Brevetul va putea fi tradus şi într-o altă limbă a UE în caz de litigii sau dacă solicitantul a depus o cerere de brevet european într-o altă limbă decât cele ale OEB. În acest caz, costurile de traducere vor intra sub incidenţa unui sistem de compensare administrat de OEB.

Tribunalul pentru brevete comunitare Proposal of 23 December 2003 for a Council Decision conferring jurisdiction on the Court of Justice in disputes relating to the Community patent [COM(2003) 827 final – Not published in the Official Journal] (Propunere de decizie a Consiliului din 23 decembrie 2003 de atribuire de competenţe Curţii de Justiţie în litigiile referitoare la brevetul comunitar [COM(2003) 827 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

Proposal of 2 December 2003 for a Council Decision establishing the Community Patent Court and concerning appeals before the Court of First Instance [COM(2003) 828 final – Not published in the Official Journal] (Propunere de decizie a Consiliului din 2 decembrie 2003 privind crearea

Tribunalului pentru brevete comunitare şi căile de atac introduse pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă [COM(2003) 828 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]). În perspectiva creării unui brevet comunitar, înfiinţarea unui Tribunal pentru brevete comunitare, plasat sub egida Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, este menită să completeze dispozitivul de protecţie prin brevet în cadrul Uniunii. Înfiinţarea Tribunalului oferă avantajul centralizării litigiilor, ceea ce va însemna o soluţionare mai eficientă a litigiilor privind încălcarea brevetelor şi valabilitatea brevetelor comunitare.

Îmbunătăţirea sistemului de brevetare în Europa

Protejarea proprietăţii intelectuale favorizează inovarea şi consolidează competitivitatea Uniunii Europene. În acest context, brevetele joacă un rol central, dar sunt încă necesare reforme substanţiale la nivel european. Concretizarea noţiunii de brevet european şi îmbunătăţirea sistemului actual de soluţionare a litigiilor ar trebui, alături de măsurile de sprijin, să facă sistemul de brevetare mai accesibil şi mai puţin costisitor pentru toate părţile interesate.

ACT

Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European şi Consiliului, din 3 aprilie 2007, intitulată „Îmbunătăţirea sistemului de brevetare în Europa” – [COM(2007) 165 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ Comunicarea subliniază faptul că actualul sistem de brevetare european este în mod considerabil mai scump decât sistemele american şi japonez. Un brevet comunitar ar fi mult mai atrăgător decât actualul sistem de brevete europene, care este de fapt un ansamblu de brevete naţionale. Un brevet european care desemnează 13 state este de 11 ori mai costisitor decât un brevet american şi de 13 ori mai costisitor decât un brevet japonez. Actualul sistem de soluţionare a litigiilor existent în UE, care implică riscul unor litigii multiple în anumite state membre în ceea ce priveşte aceeaşi chestiune în materie de brevetare, provoacă costuri inutile pentru părţile implicate şi duce la o lipsă de siguranţă juridică.

Dificultăţile întâmpinate în domeniul brevetelor şi în special în crearea unui brevet comunitar au determinat Comisia să lanseze, în 2006, o consultare pe scară largă a tuturor părţilor implicate cu privire la viitorul sistem de brevetare din Europa. Rezultatele consultării arată fără drept de apel că este nevoie urgent de un sistem de brevetare european simplu, economic şi de calitate.

Această comunicare trebuie să prezinte concluziile operaţionale ale consultării părţilor implicate şi să permită Consiliului să lanseze discuţii cu privire la reforma sistemului de brevetare, în special în legătură cu brevetul comunitar şi dispoziţiile jurisdicţionale. În plus, comunicarea propune mai multe măsuri de sprijin pentru un sistem de brevetare îmbunătăţit, cum ar fi calitatea brevetului, transferul de cunoştinţe şi chestiunile legate de aplicarea legii.

Brevetul comunitar Numeroase părţi interesate continuă să sprijine ideea brevetului comunitar ca abordare care ar aduce cea mai mare valoare adăugată pentru industria europeană în cadrul strategiei de la Lisabona. Cu toate acestea, aceleaşi părţi interesate critică abordarea politică comună a Consiliului, adoptată în 2003, din cauza costurilor ridicate cu traducerea, precum şi a centralizării excesive a sistemului jurisdicţional propus. Comisia consideră că un brevet comunitar cu adevărat competitiv şi atrăgător poate fi realizat cu condiţia să existe voinţă politică în acest sens. Ar trebui să se ţină cont de preocupările legate de o jurisdicţie excesiv de centralizată la crearea sistemului jurisdicţional unic în materie de brevete la nivel european. În ceea ce priveşte costurile de traducere, Comisia va analiza împreună cu statele membre modalităţile de îmbunătăţire a regimului lingvistic în vederea reducerii acestor costuri, îmbunătăţind în acelaşi timp siguranţa juridică.

Sistemul jurisdicţional În prezent, orice litigiu privind brevetele europene eliberate de Oficiul european de brevete (EPO) (DE) (EN) (FR) poate fi introdus pe lângă instanţele naţionale. Aceasta deoarece fiecare dintre brevetele respective reprezintă un ansamblu de brevete naţionale, care se supun normelor existente în statele semnatare ale EPO desemnate în cererea de brevetare. În lipsa unei jurisdicţii unitare, conflictele sunt soluţionate conform diferitelor legi şi proceduri naţionale.

Această situaţie creează dificultăţi care dăunează siguranţei juridice şi îngreunează deciziile economice privind produsele brevetate:

litigii multiple: aceeaşi acţiune poate fi introdusă în mai multe instanţe naţionale, ceea ce creează o situaţie complexă dificil de gestionat pentru orice competitor;

costuri substanţiale: părţile implicate trebuie să achite costurile de judecată, precum şi onorariile avocaţilor şi ale experţilor în toate ţările în care acţiunea este introdusă în justiţie;

incoerenţa: instanţele tratează cazurile conform legislaţiei naţionale, ceea ce poate duce la rezultate diferite şi uneori contradictorii;

alegerea forului: având posibilitatea să îşi aleagă jurisdicţia, părţile implicate au tendinţa de a o prefera pe cea pe lângă care au cele mai mari şanse să obţină un verdict favorabil.

Principalul avantaj al unui sistem juridic unificat în materie de brevete constă în economiile realizate de părţile implicate într-un litigiu. În prezent, costurile acţiunilor în justiţie sunt excesive şi variază în mod considerabil în funcţie de diferiţi factori, cum ar fi complexitatea cauzei, aspectul tehnic şi sumele aflate în joc. Aceste costuri îi afectează în special pe inventatorii individuali şi pe IMM-uri, care pot fi astfel descurajaţi să îşi breveteze invenţiile şi, în sens mai larg, să investească în cercetare şi dezvoltare.

Dezbatere privind noul sistem jurisdicţional Statele membre sunt de acord şi recunosc necesitatea instituirii unui sistem jurisdicţional în materie de brevete la nivel european, care ar garanta un bun raport costuri-eficienţă, siguranţa juridică şi proximitatea faţă de utilizatori. Cu toate acestea, discuţiile pe acest subiect au scos în evidenţă opinii diferite privind modul în care trebuie procedat.

Discuţiile recente cu statele membre arată opinii diferite privind dispoziţiile jurisdicţionale: pe de o parte, unele state membre susţin proiectul Acordului asupra soluţionării litigiilor în materie de brevete europene (EPLA) în cadrul Convenţiei privind brevetul european, acord care vizează crearea unui sistem unic pentru litigiile privind brevetele europene; pe de altă parte, există şi state membre care favorizează instituirea unei jurisdicţii comunitare specifice pentru litigiile privind brevetele europene şi comunitare pe baza tratatelor.

Având în vedere această situaţie, Comisia consideră că s-ar putea atinge consensul plecând de la o abordare integrată, care să combine atât caracteristicile EPLA, cât şi o jurisdicţie comunitară. Această abordare ar putea duce la instituirea unui sistem jurisdicţional unic care să aibă competenţe pentru litigiile privind brevetele europene şi viitoarele brevete comunitare. Un astfel de sistem juridic s-ar putea inspira din modelul EPLA şi ar putea permite o integrare armonioasă în jurisdicţia comunitară. Mai întâi, statele membre trebuie să ajungă la un consens plecând de la aceste principii.

Jurisdicţia ar trebui să fie competentă pentru acţiunile în contrafacere şi în nulitate, precum şi pentru acţiunile conexe cum sunt cele în daune-interese. Aceasta ar trebui să asigure un nivel adecvat de proximitate părţilor implicate şi să conţină un număr limitat de entităţi juridice de primă instanţă, precum şi o curte de apel integral centralizată, care ar trebui să garanteze o interpretare uniformă. Entităţile juridice ar putea utiliza structurile naţionale existente, dar ar trebui să facă parte integrantă din sistemul jurisdicţional unic.

Entităţile juridice de primă instanţă şi curtea de apel ar trebui să funcţioneze în temeiul unui regulament de procedură comun bazat pe cele mai bune practici din statele membre.

Jurisdicţia în materie de brevete ar trebui să includă judecători calificaţi atât din punct de vedere juridic, cât şi tehnic, care ar trebui să beneficieze de o independenţă juridică deplină.

În fine, jurisdicţia în materie de brevete trebuie să respecte Curtea Europeană de Justiţie ca entitatea care are ultimul cuvânt în materie de drept european, inclusiv în chestiunile legate de acquis-ul comunitar (corpusul legislativ european) şi de validitatea viitoarelor brevete comunitare.

Măsuri de sprijin vizând îmbunătăţirea sistemului de brevetare

Pentru a promova un sistem de brevetare fiabil, Comisia propune următoarele măsuri de sprijin:

garantarea calităţii brevetelor: criterii de brevetare riguroase trebuie să menţină calitatea ridicată a brevetelor europene. Cooperarea între oficiile pentru brevete ar putea permite reducerea costurilor şi a intervalelor de acordare a brevetelor;

sprijinirea IMM-urilor: IMM-urile trebuie să primească consilierea necesară în materie de brevete. În acest sens, Comisia susţine proiectele de sprijin în cadrul iniţiativei PRO INNO Europe (EN) şi al programului-cadru Competitivitate şi Inovaţie;

îmbunătăţirea transferurilor de tehnologie şi de cunoştinţe: între întreprinderile europene, pe de o parte, şi între întreprinderi şi centrele de cercetare, pe de altă parte;

respectarea drepturilor conferite de brevete: cadrul juridic în materie de brevete trebuie consolidat ţinându-se cont de diferitele modalităţi de soluţionare a conflictelor, inclusiv sistemele de soluţionare alternativă, asigurarea de litigiu în materie de brevete şi standardele internaţionale.

Context Promovarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) şi în special a drepturilor în materie de brevete se înscrie în cadrul strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, deoarece subliniază importanţa inovaţiei ca forţă motrice a dezvoltării europene.

Se are în vedere publicarea, în 2008, a unei comunicări separate şi complete privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI). Aceasta va completa comunicarea de faţă şi va aborda principalele chestiuni nelegislative şi orizontale din toate domeniile proprietăţii intelectuale.

Brevetul comunitar in devenire

Astazi, cand doreste sa obtina o protectie prin brevet intr-unul sau in mai multe state ale Uniunii Europene, solicitantul poate alege intre:

- calea procedurii nationale in fiecare dintre statele membre in care vrea sa obtina o protectie;- calea europeana directa  care, printr-o  procedura unica  pe langa Oficiul European al Brevetelor

(OEB), ii ofera o protectie in fiecare dintre statele semnatare ale Conventiei asupra Brevetului European (CBE) pe care le-a mentionat; 858f57i

- calea euro-PCT care permite obtinerea unui brevet european pe calea unui depozit de brevet international (depozit PCT). Cererea este examinata de Oficiul Mondial al Proprietatii Intelectuale (OMPI - faza numita "internationala"), apoi de catre OEB (faza numita "regionala", aflata sub incidenta Conventiei asupra Brevetului European).

La 3 martie 2003, cele 15 state membre ale Uniunii Europene au ajuns, dupa treizeci de ani de discutii, la un acord privind lansarea noului brevet comunitar (Acord politic obtinut cu ocazia consiliului "competitivitate" al ministrilor europeni ai industriei care s-a tinut la Bruxelles la 3 martie 2003).

O prima incercare se soldase, in 1976, cu semnarea Conventiei de la Luxemburg privind brevetul comunitar, modificata prin acordul de la Luxemburg din 15 decembrie 1989. Aceasta Conventie nu a intrat niciodata in vigoare de cauza unei ratificari insuficiente.

Esecul ar fi datorat in special costurilor brevetului comunitar, care ar trebui tradus in toate limbile Comunitatii Europene, si sistemului jurisdictional avut in vedere care ar fi acordat competenta judecatorului national sa anuleze un brevet comunitar, fapt ce a fost considerat un factor de instabilitate.

Propunerea de regulament, obiect al Acordului din 3 martie 2003, este rezultatul discutiilor avute in cadrul oferit de Cartea verde, din 24 iunie 1997, asupra brevetului comunitar si a sistemului de brevete in Europa.

Miza brevetului comunitar este de a unifica dreptul brevetelor pe plan european.

El va permite inventatorilor sa obtina, cu ajutorul unei cereri unice, un singur brevet juridic valabil pe tot teritoriul Uniunii Europene.

Sistemul comunitar va utiliza pe scara larga sistemul european (1.1), dar va prezenta doua particularitati importante: regimul lingvistic (1.2) si sistemul jurisdictional (1.3).

1. Intrepatrunderea sistemelor european si comunitar

Sistemul comunitar nu isi propune sa inlocuiasca sistemele nationale, sistemul european sau PCT, ci sa coexiste cu ele.

Solicitantul va ramane intr-adevar liber sa aleaga modul de protectie care i se pare cel mai adaptat.

Idea principala a regulamentului comunitar este crearea unei "simbioze" intre sistemul Conventiei de la München care instituie brevetul european si sistemul comunitar.

Conditiile de brevetabilitate, ca si procedura de depozit si de examinare a Conventiei de la München vor fi aplicate brevetului comunitar.

Oficiul European al Brevetelor va fi Oficiul competent pentru a examina, a publica, a elibera si a administra brevetul comunitar.

Cererea va fi, din punct de vedere juridic, o cerere de brevet european desemnand teritoriul Uniunii Europene. Numai ca, la eliberare, brevetul va fi un brevet comunitar.

Contrar brevetului european, brevetul comunitar va avea un caracter unitar si autonom; cu alte cuvinte, el va produce aceleasi efecte in ansamblul Comunitatii si nu va putea fi eliberat, transferat sau anulat decat pentru ansamblul Comunitatii. 

2. Regimul lingvistic

Pentru a reduce costurile brevetului, propunerea de regulament limiteaza obligatiile de traducere a brevetului eliberat. Regimul lingvistic al brevetului comunitar ar trebui sa fie reprezentat de un regim de trei limbi iar traducerea brevetului in limbile oficiale ale tuturor statelor din Uniunea Europeana va fi facultativa.

Brevetul va fi eliberat, conform Conventiei de la München, intr-una dintre cele trei limbi de procedura ale OEB (engleza, germana sau franceza) si va fi publicat in aceasta limba insotit de o traducere a revendicarilor in celelalte doua limbi de procedura.

Brevetul comunitar va fi valabil, la eliberare, pe ansamblul teritoriului comunitatii fara nici un fel de alta traducere.

Traducerile in celelalte limbi ale comunitatii vor fi facultative deoarece titularul brevetului va avea posibilitatea de a depune traduceri la OEB, care va informa statele interesate si va difuza textele traduse.

Absenta traducerii va avea totusi unele repercusiuni  in caz de contrafacere:

O traducere va trebui furnizata in cazul unei actiuni in justitie indreptata  impotriva autorului prezumtiv al unei contrafaceri.

In plus, daca autorul unei contrafaceri nu a putut avea cunostinta de textul brevetului in limba lui, se va presupune ca el este de buna credinta si, chiar daca i se va interzice sa exploateze brevetul, el nu va fi condamnat la plata unor daune.

3. Sistemul jurisdictional

 In idea de a garanta caracterul efectiv al protectiei conferite de brevet, parea necesar sa se armonizeze contenciosul.

Pentru a permite o mai buna securitate juridica si o unitate de jurisprudenta in ansamblul Comunitatii, sistemul jurisdictional comunitar trebuia sa se bazeze pe o procedura jurisdictionala comunitara.

In conformitate cu doua propuneri de hotarari ale Consiliului din decembrie 2003, jurisdictia comunitara va fi o jurisdictie centralizata, plasata sub egida Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene: tribunalul comunitar pentru proprietatea intelectuala.

O camera specializata in sanul tribunalului de prima instanta ar fi instituita pentru a judeca recursurile formulate impotriva hotararilor Tribunalului comunitar pentru brevetul comunitar. In mod exceptional, o hotarare a TC va putea face obiectul unei reexaminari de catre CJCE.

Aceasta jurisdictie centralizata va avea o competenta exclusiva pentru anumite categorii de actiuni. Tribunalul comunitar va fi astfel singurul tribunal competent pentru a se ocupa de litigiile relative la utilizarea inventiei inainte de eliberarea brevetului, de cererile de limitare a brevetului sau legate de stingerea brevetului, dar si de litigiile relative la contrafacere si la validitatea brevetului.

Pentru toate celelalte litigii intre persoane private (litigii relative la un contract de cesiune sau de licenta a brevetului comunitar, de exemplu), tribunalele nationale din statele membre vor ramane competente.

In noiembrie 2003, cu ocazia Consiliului "competitivitate", nu s-a ajuns la un acord privind chestiunile inca in suspensie. Presedintia irlandeza isi propune sa supuna rapid dosarul Consiliului astfel incat regulamentul sa poata fi finalizat in integralitatea lui.

Adoptarea regulamentului comunitar si intrarea lui in vigoare va impune luare mai multor masuri prealabile cum ar fi, de exemplu, aderarea Comunitatii ca atare la Conventia de la München asupra brevetului european (CBE), modificarea CBE in scopul de a permite OEB sa-si asigure noua functie de a actiona in contul Comunitatii.