Nr. W Luni-Marţi In 10 (23) Septemvrie 1913 LXXVi

ABONAMENTUL:Pe na an . . . 2 4 Cor. Pe o jnra. dc an 12 * Pe trei tuni. . . 8

Pentru România şi străinătat©:

Pe un an . . . 40 !*u. Pe o jusB. de aü 20 „

■ ÎBLSFON N-. aw.

R E D A C Ţ I A Ş l ADMINISTRAŢIA

Târgul Inului Nr. 30

INSERATELEse primesc la adminis­traţie. Preţul după tarif

şi învoială.

Manuscrisele nu se în- napoiaML

BEI

Persecutarea pressei naţionaliste.

j De când a fost dimis dela pu- l-te?e guvernnl eoaliţionist, prigoni- ; rea ziaristicei române din partea ! guvernelor ce au urmat, a mai în­

cetat. De fapt în anii din urmă . s’au intentat puţine procese ziare* j lor naţionaliste. A încetat acea \. prigonire grozava, care î?i ajun- [ sese culmea pe timpul coaliţiei şi [ care avea de scop reducerea sau [ nimicirea chiar a presei naţionale j a p poarelor nemaghiare, în spe- | cial a ziarelor independente ro- [ mâne.

In urma acestei atitudini s’ar fi putut crede, că guvernele Un­gariei, au revenit la idei mai sa-

1 ‘dotare faţă de naţionalităţi, că au ’ casat din programul ocult al lor

pornirile şoviniste şi de intole [ ranţă contra naţionalităţilor, cel

puţin în parte, S’ar fi putut spera, câ guvernele Ungarii i vor lua o cale mai loială, mai echitabilă şi mai civilizată şi as ftl vor face un început favorabil întru rezolvirea

■ chestiunii atât de ardente a naţio* nalităţilor din Ungaria. Aceasta se

ţ aştepta cu atât mai mult, cu cât lumea gândea, că guvernanţii Un-

; gariei vor trage învăţături diurâz* riale-actuale din Balcani şi din

ţTw&ltatele lor.i S’ar fi putut crede aceasta,

dacă guvernele 5n acelaş timp în care au sistat în câtva prigonirile

s contra presei noastre, n’ar fi co*: mi8 acte volnice contra naţionali- r taţilor, cu scocul de ale desorga-

oiza şi a propaga tot mai mult ; maghiarizarea forţată, i Amintim numai actele maiI recente ale guvernelor: crearea f. episcopiei de Hajdudorog, intenţia ; de-a înfiinţa o episcopie gr. or.‘ maghiară, interzicerea bruscă a

coflgresalai cultural al învăţători* lor români $. a. iar la Sârbi sus-

;! pendarea constituţiei bisericeşti şi v nizuinţa despotică de a se face

stăpâne pe averile bisericeşti sârbe, cari formează forţa cea mai puter­nică culturală şi materietâ a popo

[ rolui sârbesc.Dar se vede, că guvernul lui

i Tisza nu este mulţumit numai cu (..astfel de acte. Voieşte să nu ee■ Jaso întrecut de guvernele autori* f oare în atitudinea duşmănoasă faţă % de presa naţionalistă. Voeşte şi a

cest guvern sâ facă încercarea de-a

i La expoziţia P Asociaţionii.î Dacă conductul etnografic a fost \ momentul cel mai important al serbi- , rilor aranjate de Asociaţiunea noastră 1 la Orăştie, dacă acest conduct ni-a dat 1 eel mai splendid tablou al energiei şi ! puterei noastre naţionale, nu vom trece | cu vederea nici expoziţia dela Orăştie.

Cel dintâi ni-a dat expresia tăriei

I noastre, cea de a doua ni-a arătat in­teligenţa şi puterea de scrutare a ţăra­nului nostru.

Expoziţia dela Orăştie nu era din» tre cele obicinuite până acum, o expo­

ziţie de lux, de fast, ci o expoziţie uilă: curat ţăcănească. Am văzut aici

produsul pur al ţăranului nostru. Mi-am :plimbat cehii peste produsele eşite din pâna omului nostru dela ţară.

r Aici am văzut armonia rezultată 'din cea mai fericită combinaţie a sănă­tăţii fizice cu inteligenţa.

Oprindu-te în faţa produselor de casă, scrutând de aproape obiectele eşite din mâna iscusită aţârancii noas­tre, nu-mi venia să mă mai mir, că străinătatea admiră aşa de mult portul* nostru naţional şi că această străină­

intimida ziarele prin o prigonire cruntă şi sistematică, căci ele piva mult scot la iveală doleanţele juste ale popoarelor^ nemaghiare şi prea mult accentniază şi pretind drep­turile naţionale ce|.compét tuturor popoarelor de ori ce limbă, tutu or cetăţenilor în un stat poliglot.

Guvernul actual voieşte să re­vină la vechiul şi odiosul procedeu de mai nainte. Pane Ia cale o se­rie de procese contra ziarelor ne- mfghiare. Dovezi ni s ’au dat zilele aceste.

Redactorul „Foii Poporului“ din Sibiiu d-I 1. Bratu a fost osăo- dit săptămâna"; trecută de curtea cu juraţi din Cluj şi tribunalul i-a dat o pedeapsă aspră de 8 luni şi 600 cor. în bani.

Un alt caz la Slovaci. Curtea cu juraţi dinvBudacesta a aflat de vinovat pentru agitaţie pe preotul slovac evangebe Ioan Nilie şi tri­bunalul l’a pedepsit cu un an în­chisoare de stat şi 1000 cor. a- mendă în bani. Preotul Nilie a scris un articol în ziarul „Slovensky Tyzdenik“, în care, ; a atacat cele două reuniuni de maghiarizare EMKE şi FEMKE sosdnând, că ele prostesc tinerimea şcolară slovacă pe banii luaţi de la Slovaci şi cresc renegaţi. Procurorul a, aflat c i pre­otul a făcut prin aceasta agitaţie şi cartea cu juraţi i-a croit pe­deapsa aspră.

Urmează o altă foaie româ­nească, „Libertatea“ de la Orăştie. „Libertăţii“ ii s-a intentat un pro­ces de pres^ă pentru doi articol), scrişi in chestiunea nonei episcopii de Hajdudorogh şi nu credem sâ scape fără pedeapsă.

„Românului“ asemenea ii s-au pus in prospect câteva procese..

Şi aşa mai departe. încet pe încetul se porneşte o goană contra presei române şi a celorlalte ziare nemaghiare. Azi-mâne vor fi înhă­ţate toate ziarele naţionaliste şi pedepsita aspra. Se vor umplea iarâş temniţele de stat din Seghe- din,'Vaţ şi Győr eu „agitatori“ ro mâni şi se vor detrage amendela de bani din cauţiunea ziarelor, ca să se folosească pentru scopuri şoviniste. Seria de procese, co în­cepe nu se deosebeşte nici în mă­surarea pedepselor, de procesele anterioare. Sentenţele in cele două procese amintite mai sos, conside­rând împrejurarea, că cei doi „a- gitatori“ au stat pentru primadatâ

înaintea barei judecătoreşti, — sunt de tot aspre.

Dar asprimea pedepsei coră3* punde scopului, ce urmăreşte acum guvernul ! Ca să âifa.a cauza prin­cipală, pentru care s a pornit noua serie de persecuţii, trebue să pri­vim puţin în acţiunea dintre culise ce o săvârşesc „moderaţii“ noştri.

Cum ştim Tisza a voit şi vo­ieşte să împace pe Români. Face aceasta încercare nu din voie proprie, ci silit de împrejurări şi de presiu­ne superioară, in interesul bune­lor reiaţiuni, ce ar fi să dăinuiască şi în viitor între România şi Aus- tro-Ungaria. Tisza însă a apucat o calc greşită. El cere să ne jertfim fiinţa noastră politică, dizolvând partidul nostru naţional. Tisza cere dela un popor conştiu de sine, —0 imposibilitate. Din cauza aceasta tratativele pentru pacificare s au întrerupt. Alunei au venit la mij­loc toţi „moderaţii“ şi renegaţii şi i au spus lui Tisza, că împăca­rea nc se poate iaca din vina „cl*1 raiştiîor“, cari conduc partidul naţional şi presa acestui partid e da vină că publicul românesc se înstreineazâ de pactul cu guvernul. Presa aceasta şi agitatorii ce o conduc, trebue nimiciţi, sau cel puţin amuţiţi prin intimidare.

Acesta e un lucru vechiu în Ungaria. Mai în urmă a fost prac­ticat pe timpul coaliţiei, care spre gloria naţiei ungureşti, forţase per­secuţiile până acolo, de ele aveau un viu răsunet în întreagă E u ­ropa şi au provocat indignarea lumei cult

Vrea guvernul actual să a* jungem iar în starea de atunci? Să o facă, dar noi ne luăm voie a l întreba pentru-ce în Ungaria să măsură drepturile şi favorurile cu două măsuri ? Unii din cetăţeni sunt favorizaţi, alţii prigoniţi. Pen tru-ce legea şcolară a lui Apponyi să aplică în un fel faţă de Saşi şi altfel fată de noi? Nu suntem cu toţii cetăţeni egali ai aceleiaşi patrii?

Şi din ce cauză se aplică şi legea de presă în două fe lu ri? Ziarele maghiare ne atacă zilnic, ne ocăresc şi ne calomniază, ne batjocoresc şi ne declară de răi pa­trioţi, dsr fără nici o bază, căci toate invectivele lor au rămas şi rămân nedovedite. Şi acestor ziare nu li se întâmplă nimic, procurorii nu iau măsuri ca un popor al patriei

să fie scutit de calomnii silnice şi de acuse nedrepte. Dar faţă de zia­rele naţionaliste cinstiţii procurori procedează ca cea mai mare vi­goare. îndată ce se înfierează vre o stare volnică, îndată ce se cere un drept pentru nemaghiari, „agita­ţia“ e descoperită şi procesul e in­tentat.

Denunţăm lum ii culte euro­pene aceste stări create de guver­nele oligarhe maghiare. Denunţăm obiceiul pervers, de a se aplica le­gile cu două măsuri, cum nu se face nicăieri In -Europa, şi s ’a fă­cut abia în — Turcia, căzută jertfă nedreptăţilor comise faţă de po

Românii din Braşov şi-au împlinit eri una dintre cele mai pioasa datorinţe faţă de memoria neuitatului martir al neamului românesc, Aurel Vlaicu. După ce dangătul lugubru al clopotelor bi­sericilor româneşti din Braşov au vestit Mercuri între orele 5—6 înmormântarea împărătească dela Bucureşti, Românii din Braşov s’au întrunit eri în bisericile Sf. Nicolae din Prund, 8 f. Adormire din Cetate şi St. Adormire din fîraşovul-vechm cu inimile cernite la parastasele oficiate de preoţii bisericilor amintite.

Braşovenii recunoscători aces­tui genial bărbat al neamului, tre­cut atât de iute din mijlocul nos­tru, nu ee vor opri însă aici, ci — avem credinţa firmă — ei vor căuta să stabilească o pildă viuă : cum trebue cinstit şi învednicit pentru toate timpurile un erou al neamului. Aflăm cu plăcere, că tinerimea română de-aici se va întruni în curând pentru a lua măsurile de lipsa, c& pe locul sborului lui Aurel Vlaicu din ziua de 18 Sept. v. 1911 (stupina d-lui Mandi Steriu) să se aşeze o piatră comemorativă eternizând acest sbor temerar.

Tot întru pomenirea de veci a lui Aurel Vlaicu se v>r lua dis­poziţii, ca an de an el să fie pome­nit între iubiţii răposaţi, în a că­ror memoiie s’au făcut contribu- iri la masa studenţilor români; tinerimea dela şcoalele noastre va

poarele creştine. Iar în ce priveşte persecuţiile contra presei noastre, ce vedem că încep, asigurăm pe guvernanţi, că pe noi nu ne vor intimida cu pedepsele cedii se vor da şi cu nici o măsură agresivă. Prigonirea nu ne va împiedeca a nu ne face întotdeauna şi fără şo­văire datorinţa fa ţă de neamul nostru, căci noi ştim că dreptatea este pe partea noastră şi avem convingerea că dreptatea va tr i­um fa mai cnrând ori mai târziu.

Stăm cu fruntea senină şi re­zoluţi în atitudinea noastră faţă de eventualele noui persecuţii.

pune |baza nnui fond „Aurel Vlaiouf“, a cărui interese se vor folosi pentru premii sau ajutoare şcolarilor distinşi, iar colectei na­ţionale pentru înălţarea monu­mentului dela B in ţin ţi vom căuta să-i asigurăm un succes cât mai strălucit.

Numai astfel, contribuind din toate puterile noastre la eterniza­rea memoriei lui Aurel Vlaicu, ne vom arăta vrednici de acest mare bu dispărut al neamului românesc.

*In biserica Sf. Nicolae

parastasul a fost oficiat cu o deosebită solemnitate de- preoţii Dr. V. Sa fiu Ioan Prişcu, Dr. N. Slinghe şi de dia­conii N. Furnică şi O. Muşlea, iar cân­tările funebrale le-a executat în mod pătrunzător corul mixt al bisericii sub conducerea măiestrului G. Dima. Un public numeros, între cari elevii şcoa- lelor secundare cu profesorii lor, dele­gaţiile tuturor corporaţiunilor, reuniu­nilor şi societăţilor din Braşov, nu­meroşi bărbaţi şi temei din popor, au ocupat până la ultimul loc spaţioasa biserică.

După cetirea evangheliei părintele protopop Dr. V. Saftu a urcat amvo­nul rostind emoţionat următorul pane­giric :

In numele Tatălui şi al Fiului şi ai Sfântului Duh......

Iubiţilor Creştini 1Nu cu glas de psalm, nu cu trâm ­

biţe ferecate şi cu glas de trâmbiţă de corn, ca|'PsalmistuLfDavid, ci cu inima plină de jale şi de suferinţă m’am ur-

Intru odihna de veci a neuitatului Aurel.Parastasele în bisericile din Braşov.

B ra şo v , 22 Sept. n.

tate nu numai că se întrece ca să cumpere produsele industriei noastre de casă, ci imitând gustul femeii noas­tre, femeile de-acolo caută sâ Introducă de-a dreptul în îmbrăcămintea lor mo­tivele portului nostru naţional.

Cătrinţe, bluze, ştergare, covoare, punguliţe, odăjdii, feţe de perină, că­meşi, brânri etc. toate făceau .dovada unei inteligente neatinse de alt neam. Iscusinţa, care se desprindea din ele, uşurătatea cu care erau lucrate, gustul fin pe cared trădau toate aceste pro­duse, îţi trezesc în mod spontan admi- raţiunea şi fără să vreai trebue să te miri şi să te în trebi: De ce oare nu se dă cea mai largă atenţiune acestei industrii? Be ce nu pătrunde în cer­curi cât mal largi şi de ce portul ros tru nu străbate mai des în saloanele româneşti, când străinătatea îi ştie da atâta atenţiune?

Simplitatea acestor ţesături şi trăi­nicia lor, cari in expoziţia dela Qrăş tie mi-a bătut mai mult la ochi, sn-a Întărit şi mai mult în convingerea, că tre­bue să se facă cea mai largă propa­gandă pentru introducerea lor îu toate casele româneşti. Căci ele preîntâmpi­nau concurenţa oricăror produse stre­ine şi pe . lângă aceasta s’ar croia un adevărat şi serios izvor de venit ţă ­

rancei noastre. Atelierul de ţhsături dela Orăştie e un minunat ezemplu pen­tru toate ţinuturile noastre româneşti. Trebue numai puţină bunăvoinţă, pu­ţină dragoste pentru soartea ţăranului nostru şi pricepere pentru bogata iui iscusinţă, pentru ca să ia un adevărat avânt industria noastră de casă.

*

Nu mai puţin mi au impus şi pro­dusele ţăranului nostru memriaş. Am văzut căruţe, trăsuri, dulapuri, paturi, scaune, rame, mese, roţi de tors etc. făcute de el. In deosebi rai-a bătut la ochi obiectele espuse de cei trei fraţi Băleanu. Intr’un colţ ai spaţioasei să!i aranjaseră aceşti fraţi un dormitor complet: 2 paturi, lucrate cu cea mai admirabilă îndemânare, doua scrine de noapte, tablouri deasupra paturilor ş. a. Paturile le făcuse Vasile Băleanu, iar sculpturile, cari provocau o vădită ad- miraţiune, le scuiptase I. Băleanu şi în sfârşit tablourile le pictase N. Bă» ieanu. Acest drăguţ dormitor a fost cumpărat imediat de unul dmtre vizi­tatorii şi admiratorii expoziţiei.

S-a spus şi s a scris şi se discută şi azi cu aprindere, că industria noas­tră şi în general meseriaşii noştri nu sunt sprijiniţi de publicul românesc.

Lipsa asta de sprijin e numită deadrep- tui indolenţă.

Se uită însă, ca în ziua de azi, când concurenţa e atât de mare, cum­părătorul român încă îşi are gustul său şi că oricât de român ar fi el to* tuş trebue să i dai o haină eumsăcade bine cusută şi trainică, o încălţăminte ca lumea, o pălărie cinstită ş. a. Nu-i dai aceasta, să n-aştepţi iubite meseriaş ca acest cumpărător sâ te mai sprjji* nească. Căci doar nu poţi aştepta ca intelectualul român de azi să-ţi umble ca Vlăduţul mâinii în hainele tatâ-său sau ca ţăranul român să cumpere că­ruţă dela tine, când aceasta începe să trosnească dela săptămâna sau ca cu­tare casă românească sâ comande un dulap dela tine când vede bine că a- cest» plesneşte deja ia 2—3 zile.

La Orăştie n’am văzut aceasta scădere şi de aceea advertismentul, ca meseriaşii români să fie sprijiniţi tre ­bue să ii© o poruncă pentru Românii din acele părţi.

Dela meseriaşii aceştia ar trebui să ia ezemplu toţi meseriaşii noştri, ca sâ nu ii-se mai zică la atâţia din ei: meşteri — strică, der3ge de frică.

In mij'oeul concurenţei de azi nu se mai poate trăi şi îndemna cu fraze.' Meseriaşii noştrii trebue să şi însu­

şească cunoştinţe superioare şi să se distingă în mod neîndoios în branşa lor. Numai aşa vor avea dreptul de a pre­tinde sprijinul necesar. Numai aşa se va putea hotărâ în sfârşit publicul nos­tru ca să nu mai dea banul streinilor. Publicul nostru s’a ridicat din nepă* sarea lui, el dă tot mai multă atenţiune meseriaşilor noştri, dă dovezi de tot mai multă conştienţiozitate. E necesar nu­mai ca meseriaşul nostru înţelegând aceste predispoziţii s*ă caute ca să satisfacă tot mai mult aşteptările şi trebuinţele acestui public.

Se cuvine toată lauda aranjatorilor espoziţiei dela Orăştie. Pe toţi aceştia i-am menţionat în numărul precident al ziarului nostru.

Păcat că această expoziţie n’a fost vizitată mai cu dinadinsul şi nu i-s’adat atenţiunea pe care o merita. Motivul principal a fost poate preocupările cari legau pe toţi de moartea iui Aurel Vlaicu. Era aşa de maro doliul încât mintea nu mai avea timpul şi energia ca să cerceteze şi scruteze bogatele produse ale iscusinţei de care au dat dovadă Românii din comitatul Hune­doarei.

X

Pftgin* 2 S A S K I A T R A K S 1 L V A R I K I . 1313

»Nu "mă mai plângeţi, iubiţilor fraţi, fii sinceri, curaţi şi credincioşi ai mult cercatului nostru neam româ­nesc. Eu n’am m urit... Eu trăiesc şi încă cu mult mái bine, ca pe pă- m â n tl... Cereştii, noştrii ocrotitori m’au primit în sânul lor cu atâta dra­goste, încât nu mă mai pot despărţi de eil

In schimb însă mă voi ruga ziua şi noaptea de Tatăl nostru ceresc, stă­pânul tuturor văzduhurilor, cu cari m’am luptat, să să milostivească şi în scurtă vreme, să Vă trămită Vouă alţi mângăitori şi mai buni şi mai iscusiţi decât mine!

Pân’atunci voi munciţi fără pre­get şi cu toată seriositatea ! Faceţi ori şi ce jertfe Jpentru scumpele noastre biserici şi mândrele noastre şcoale ro­mâneşti, pentru că aceste două pietrii scumpe sânt stâlpii mult încercatului nos­tru neam românesc!

Când vor veni Mângăitorii, vă vor de vouă putere: Să încălecaţi peste aspidă şi vasilisc şi să călcaţi peste lei şi peste bălauri!

Şi atunci... atunci.,. — nu peste mult — ceriurile se vor deschide şi veţi auzi glasul de biruinţă, care strigă. > Vesti-se-va Domnului neamul cel ce vine; şi vor vesti dreptatea lui popo­rului, "pe carele l’a făcut Domnul«!!

(Psalm 21, 36).Amin.

Lacrimile ce curgeau din ochii tu­turora au fost cea mai grăitoare do­vadă a durerei sincere pentru acest fiu ales al neamului.

înţelegem şi aprobăm întru toate propunerea oratorului român, dar nu înţelegem pentru ce nu se trimite zia­relor noastre cotidiane şi cu deosebire »Gazetei« vreun raport despre aceasta adunare, care, publicat într’o foaie provincială săptămânală, se perde a- proape cu desăvârşire. S’au poate Fă- gărăşenii vreau să se închidă cu muri chinezi?!

M o ş t e n i t o r u l T r o n u l u i F r a n - e i s c F e r d i n a n d a primit alaltaeri In au­dienţă mai lungă pe ministrul de externe Berehtold.

A lia n ţă a n s tr o -b n lg a r ă în c o n tr a R o m â n ie i ? Ziarul »Dimi­neaţa« din Bucureşti a adus Sâmbătă o ştire senzaţională, pe care o vedem acum înregistrată de întreaga pressă a străinătăţii. Iat^a.ceastă ştire alarmantă, pe care o publicăm cu rezerva cuvenită:

Cu câteva zile înainte de mobi­lizare, guvernul român aflase că în­tre Austro-Ung iria şi Bulgaria s’a încheiat o convenţie militară, după care în cazul unui război austro-rus, Bulgaria ar urma să ocupe Dobrogea cu o armată de 300 mii soldaţi, pe când armata austro-ungară ar fi în- trat în Moldova. Se crede că această destăinuire e cauza plecărei subite a ambasadorului austro-ungar Fürsten­berg din Bucureşti, care precum se ştie nici până astăzi nu s’a înapoiat la postul său.

cat eu în acest loc de învăţătură, ca să vă în treb : «Cine va da capului meu apă şi ochilor mei isvoară de lacrămi; şi voi plânge pe poporul meu acesta ziua şi noaptea».

(Ier«mia 9, 1).*

S’a născut în satul Binţinţi lângă Orăştie. Părinţii lui sunt ţărani, 'oa­meni cinstiţi, de omenie şi cu frică de D zeu, oameni întregi, pe cari mai des îi găseşti în pătura de jos a iubitului nostru popor.

In casa părintească şi în şcoala românească din satul lui a învăţat el mai întâi, să-şi iubească cu atâta ne­mărginire biserica şi neamul. Studiile secundare le-a făcut în liceul reformat din Orăştie, de unde, după ce şi-a luat bacalaureatul, a trecut la politechnicul din Budapesta, iar de aici s-a dus la o fabrică din Manheim în Germania.

In toată viaţa lui şi-a bătut ca­pul, să inventeze un aparat, cu care să străbată văzduhurile. El, cel dintâi a răuşit între Români.

Cele dintâi sbordri le-a făcut în ţară. Apoi a întreprins un turneu a- Viatic în Ungaria şi în Ardeal. A sburat şi la Braşov. Mândria neamului a înăl­ţa t-o pe câmpul dela Aspern lângă Viena, când a învins pe unul dintre cei mai buni piloţi francezi.

*Am avut înalta fericire, să stau

cu el de vorbă două ceasuri şi jumă­tate, după ce a făcut cele dintâi sbo~ ruri în ţară. Aceste fericite clipe nu le voi uita în toată viaţa meal

M’am convins, că pe lângă geniul său în ce priveşte mintea, el era un g niu şi în ce priveşte inima lui. — bunt genii intelectuali, cari în ce pri­veşte inima şi faptele lor lasă mult de dorit

La dânsul am remarcat patru mari virtuţi, cari caracterisează pe toţi oamenii nobili în adevăratul înţeles âl cuvântului şi cari lipsesc cu desăvâr­şire oamenilor... nenobiJi: Iubirea ne­mărginită pentru părinţii lui, în conse­cinţă iubirea nemărginită pentru bise­rica şi neamul lu i; un respect nemai pomenit pentru atotputernicia D*zeirei şi un adânc sentiment de recunoştinţă faţă de binefăcătorii săi.

Rar am auzit om, ca el, care să pomenească cu atâta dragoste pe pă­rinţii săi. Rar am văzut om, ca el, care să şi iubească biserica şi neamul cu atâta nemărginire! Rar am văzut om, ca el, cu atâta respect de atotputer­nicia D-zeirei. Prin el m’am convins eu încă odată mai mult despre adevă­rul incontestabil, că genii, oamenii în­văţaţi în adevăratul înţeles al cuvân­tului, sunt în acelaş timp şi cei mai religioşi. Dacă rsistă oameni învăţaţi, cari nu sunt religioşi, atunci aceştia nu sunt într’adevăr învăţaţi, ci pe jum ă­tate învăţaţi, semidocţi s-au mai bine zis : cârpaci ai ştiinţei 1

Rar am văzut om, ca el, care să fie cuprins de un sentiment atât de a- dânc de recunoştinţă pentru binefăcă­torii săi 1

*Tot acest sentiment de recunoş­

tinţă a împins puternica lui voinţă, ca să sboare din ţară peste Carpaţi la 0- răştie, ca ajuns aici din înălţimea văz­duhurilor să-şi esprime recunoştinţa iu­biţilor săi ;Ardeleni!

** *Toate gazetele spun, că genialii

nostru inginer, inventator şi pilot, Au-- ret Vlaicu din B inţinţi.... a m u riţi...

Nu e adevărat!Genialul nostru inginer, Aurel

Vlaicu, nu a murit, ci trăieşte!. . . .

Un neam fără martiri doar­me. Martirul unui neam atunci, când moare, învie din nou, ca să nu mai moară nici odată ! ! . .

De ce staţi aşa înm ărm uriţi?.... Nu-ml credeţi?

Voi, toţi, în a căror inimă curată şi în a căror suflet neprihănit isbuc- neşte cu putere nemărginita iubire şi neclintita nădejde în realizarea scum­pului ideal al oropsitului nostru neam, deschideţi-vă ochii sufleteşti şi uitaţi-vă bine, acum, în acest sfânt lăcaş!....

Nu vedeţi vof, cum s’au coborât de-asupra capetelor noastre ocrotitorii noştrii cereşti ?

Nu vedeţi voi, cu câtă duioşie şo- potesc cu fericitul nostru martir, ingi­ner Aurel Vlaicu: ctitorii sfintei noas­tre biserici: Neagoe-voevod, Aron-voe- vod, Petru-voevod, Alexandru-voevod şi Mihai voevod însoţiţi de marele Metro­polit Andrei baron de Şaguna şi de fe­ricitul arhiereu loan Popazu?!

Nu vedeţi?! ...,• • • • • • « • • * • • • • •

Dar tăceţi mulcom, căci martirul nostru inginer Aurel Vlaicu vrea să ne YQrbiască:

In biserica Sf. Adormiridin Braşov Cetate parastasul a fost o- flciat de preoţii V. Mereţ şi 1. Hociotă, asistând un public numeros, între care elevii şcoalei sup. comerciale şi soldaţii români din garnizoana JBraşovului. In decursul parastasului părintele V. Me­reţ a rostit o înduioşătoare predică, re ­levând viaţa, faptele şi sfârşitul tragic al neuitatului 'Aurel Vlaicu.

In biserica Sf. Adormiridin Braşovul vechiu a oficiat parasta­sul părintele I. Maximilian pomenind între lacrimile celor prezenţi pe cel ce ne-a fost fala şi mândria neamului.

In veci pomenirea luil

Ruşii şi Românii- Din Peters- burg se anunţă câ sinodul bise­ricesc al Rusiei recomandă epis- copilor din Kişinău, Podolie şi Cherson de a numi în acele dis­tricte preoţi cari sd cunoască limba moldovenească, ce va trebui să devină acolo limba prediciloor re- ligioase.

La ştirea aceasta ziarul „Reichs^ port“ din Viena face următoarele observaţii:

Guvernul rusesc continuă în­cercările sale de a depărta România dela tripla alianţa.

După numirea regelui Carol ca mareşal rus, după vizita ma­relui duce la Bucureşti, după nu­meroasele politeţe diplomatice vine acum un fapt care e menit să li­niştească România In privinţa soartei fraţilor lor din Basarabia, a căror asuprire de până acum a pricinuit serioase divergenţe între România şi Rusia.

In primul rând aceste diver genţe s’au produs în jurul supri- mărei limbei româneşti din bise­ricile româneşti din Basarabia.

Preoţi români cari oficiaseră în româneşte au fost scoşi cu forţa din biserică şi aruncaţi în temni­ţele Siberiei.

Românii din Basarabia au a- vut mult de suferit sub cnutul ru­sesc, acum însă şi soarta lor va fi uşurată din pricina politicei externe a Rusiei.

Acest fapt e un serios aver­tisment pentru politica naţională maghiară, care de mult ar fi tre­buit să ofere o situaţie malţumi- tcare Românilor din Ungaria.

C o m i ta tu l F ă g ă r a ş u l u i şi aţinut în 10 Bept. n. adunarea generală de toamnă. Din partea primă a unul raport publicat de foaia »Olteanul«, ve­dem că la propunerea comitetului de a se vota lui Tisza încredere cu prilejul venirei sale în fruntea guvernului d-1 Dr. Şenchea a rostit un discurs mai lung, terminând cu contrapropunerea, de-a se lua dela ordinea zilei votul de încredere propus.

M in i s t r u l T a k e l o n c s c u i i i ItftIS a . Din Roma se anunţa, că dl Take Ioneseu a sosit alaltaeri aci şi a fost primit la gară de ministrul Italiei la Bucureşti şi de secretarul particular al ministrului San Giuliano. Ministrul de interne al României a plecat cu un au­tomobil la staţia termală Fiuggi, unde d. di Ban Giuliano a oferit un dejun în onoarea d lui Take Ioneseu. După de­junul oferit d-Jui Take Ioneseu, cei doi bărbaţi de Stat au avut o lungă con­vorbire ; apoi ministrul român a plecat în automobil din Fiuggi spre Roma.

O a lia n ţă d e fe n s iv a In tr e T u r c ia ş l JB |ilg a ri» . Din tele­gramele sosite din Constantinopol şi So9a la Paris se poate constata, că graba cu care delegaţii bulgari au ac­ceptat toate cererile Turciei nu a putut surveni, decât prin faptul că între Bul­garia şi Turcia s’a încheiat o alianţă ofensivă şi defensivă. ’ Se confirmă cu certitudine că aceste două State au convenit să ia Grecilor, la momentul oportun, teritoriile din jurul Cavallei şi ale Salonicului, formând din ele o pro­vincie autonomă.

Chestia tratativelorgo guvernul.

Desmlnţirea unui fruntaş român competent.

Din prilejul apariţiei articolu­lui „România şi Ungurii“*) în marele ziar vienez „Die Zeitu, în care se afirmă, că de vre-o câteva luni de­curg tratative după culise între guvernul maghiar şi vre-o câţiva aşa zişi „conducători români“, d-1 Dr. V. Branisce, unui dintre frun­taşii români, cari pe timpul presi- denţiei ministrului Lukács an stat de vorbă cu Tisza în chestia con­diţiilor între cari s-ar putea aplana pe cale păcinică conflictul naţional între Maghiari şi Români, publică în fruntea numărului de eri al „Drapelului“ nişte lămuriri, dintre cari reţinem următoarele :

»Este doar secret public, că intre contele Tisza şi Români, de când a a- funs Tisza ministru prezident, n-a avut loc nici un fel de atingere nici directă şi nici indirectă. Numai pe vremea pre- sidenţiei ministrului Lukács, dorind a- cesta a cunoaşte condiţiile între cari s-ar putqa aplana pe cale păcinică con­flictul înverşunat naţional din Ungaria, a ţinut Tisza să facă pe mijlocitorul binevoitor — aşa zisul »samsar cinstit« — între guvern şi fruntaşii partidului naţional român cu expresa rezervă de a ocoli orice caracter oficial al acestor convorbiri, '-’tarea aceasta s a elucidat la timpul său destul de lămurit din comunicatele ambelor părţi. La atât se reduce totul. Toate aceste demersuri cu încetat încă astăiarnă, încheindu-se a- tunci cu rezultat negativ şi de atunci

*) Publi- at în resumat în n-rul trecut al „Gaz. Tr.u. N o t. R a d .

încoace n-a mai avut loc nici un de­mers din nici o parte.

Contele Tisza, ca ministru prezi­dent, deci ca factor competent, nu s-a mai adresat partidului naţional român şi nici acesta n-a avut nici un motiv a se adresa contelui Tisza, aşa că toate, dor absolut ţoale ştirile plasate în pu­blicitate dela venirea lui Tisza în frun­tea afacerilor relativ la acorduri sau tratative sunt curate născociri cu sco­pul învederat de a compromite şi pe o parte şi pe alta ideea unei transacţii cinstite, . .

» . . . Conducătorii partidului na­ţional român, în urma marei responza- bilităţi ce le apasă umerii, au fost da­tori în acei moment, când din parte competentă au fost învitati, să arete condiţiile între cari cred de posibilă o soluţie păcinică a chestiei de naţionali­tăţi, a-şi face datoria în jmod loial, dar hotărât, ca să nu cadă asupra lor odiul, că în momente atât de critice pentru întreaga Monarhie sleieşte toate ener­giile ţării rana sângerândă a chestiei de naţionalităţi nerezolvite şi atât de înverşunate, dar de aici până la politica de căpătuială, pe care ne-o însinuă scriitorul din »Die Zeit« e o cale atât de lungă, pe care nici când nu va por­ni un bărbat conştient din fruntea par­tidului naţional român.

Politica de căpătuială e o politică proprie la de alde Burdia şi Mangra, dar Ia ce rezultat a ajuns vede, ori cel puţin ar trebui să vadă, chiar şi contele Tisza, care ţine la sateliţii săi cu atâta ardoare.

Partidul naţional român însă îşi urmează clar şi hotărât calea înainte şi mai ales în zilele de astăzi, când conştienţa naţională a luat proporţii atât de mari, este deadreptul o stupi­ditate a presupune, că măcar şi unul din fruntaşii partidului naţional so va preta »după culise« la acorduri spre a se căpătui pe sine şi a lăsa în baltă cauza cea mai sfântă a unui popor, gata la orice jertfă pentru a-şi asigura aici acasă la el existenţa sa şi liberta­tea sa naţională.«

In amintirea Ini Vlaicu-Continuăm cu publicarea mani­

festaţiilor ce se fac în amintirea lui Aurel Vlaicu, şi a altor amănunte, petrecute în jurul morţii lui.

Condoleanţe.»Liga aeriană« a mai primit te­

legrame de condoleanţe din Lipova, Brăila, Focşani, Viena, Bucureşti, Pi­teşti etc.

Dăm din aceste doue :Estaffete- Viena

Plângem moartea membrului nos­tru onorar, a genialului aviator Vlaicu, unindu-no la doliul naţional.

Societatea România-jună *

Comitetul cantral al Societăţei Ortodoxe Naţionale a femeilor române, a expediat ur­mătoarea telegramă familiei Ini Aurel Vlaicu :

Fam Hei VlaicuLoc)

Societatea Ortodoxă naţională a femeilor române, a rămas înmărmurită de nenorocirea ce a cuprins neamul românesc, prin pierderea unuia din cei mai îndrăzneţi şi iluştrii fii ai săi.

Facă cerul ca dorinţele nemuri­torului Aurel Vlaicu. să se îndepli­nească.

Plângem cu voi pe fiul vostru şi fratele nostru iubit.

PrezidentăAnastasia Gr. Eilipescu.

*Parastase.

In Bucureşti :Societatea Clerului Român »Aju­

torul« în şedinţa plenară de Sâmbătă d. m. a hotărât să comemoreze moar­tea ilustrului Aurel Vlaicu, prlntr’un parastas de 9 zile dela moarte.

In acest scop ÎDtreaga preoţime a Capitalei se întruneşte azi Luni 9 cor. orele 10 a. m. la Biserica Sf-tu Gheorghe Nan. La această pioasă ma­nifestare iau parte toţi Sflinţi ar­hierei.

Serviciul div;n se oficiază de 12 preoţi şl diaconii lor: iar răspunsurile vor fi date de corul Bisericel.

Părintele I. Florescu-Dâmboviţa pronunţă o predică, ocazională după care va urma parastasul.

O delegaţie de preoţi In frunte cu preşedintele, şi secretarul societăţei m*rg la mormântul răposatului spre a îndeplini rugăciunile rituale. Toate cheltuelile vor fi suportate de socie­tate.

Comitetul societăţii a făcut un călduros apoi către toţi admirat rii acestui român genial să ia parte la această comemorare. Asemenea au fost invitate toate societăţile din Ca­pitală să trimită delegaţii cât mai nu­

meroase pentru preamărirea ace-lu geniu al pope? ului românesc, trecui prea de timpuriu în lumea cea de veci.

;Jr

In Brăila ,Din iniţiativa Gigei

ţia Brăila s’a ificiat orCultura ie sec»

un P?trastâjîn catedrala oraş Mui înt ru amintimlui Vlaicu.

După terminarea ser viciul ;i ru-figios au vorbit despre Viai.m, d-nii'At. Popescu, preşoii'ntet 3 Ligei preo*tul A. Cons'antmescu ii ah -catulP. Jecu.

In Lugoj s’a ţinut er i un paras-tas solemn în ambele buser ic, r • mâneiar după parastas ui pi ibiic ni merő?s’a întrunit în pavilioru de -urA aiotelului »Concordia«, unue a rvut.lwj un matineu în amintirea lui Aurdj Vlaicu.

La ace^t matineu au luat cuvân­tul d»nii Dr. V. Br»ni~ce, G Popeţi şi loan Frenţiu relevârd act1 vital» neuitatului neamului, »ar corul , ui ViJti a executat In mod pătrunzător cm- rile mixte: »In mormânt viaţă« şi »An fost eroi şi o să m J Oe*.

In Oraviţi c'au oficiat eri paras­tase în bisericile rouă;-eşti, iar în ziua înmormântării, Mercur-, fetele fi flăcăii din Ura viţa au t.» as clopoMi timp de o oară

S’au mai oficial eri parastas* pentru Vlaicu în lurnuc ' wv *(I. Binţinţ) unde s’a s») , ioambele biserici, luând iîf r ;e tot popo­rul. A vorbit despre /luicu pârintall Basarab. Un 4. urastas s’a odei ar şi în Carlisdorf (Bănat), şi la hac*fala f i cele). Aici a vorbit despre Vlaicu pa­rohul Aurei Ooncea.

Părinţii lui Vlaicu.Ziarul »Înainte« sen o următe*

rele:Părinţii lui Vlaicu au fost Vineri

dinrneaţă la mormântul ilului lor.La orele 12 a amfc l.»c tradiţio­

nala m»să pentru su'lotui mu'.tu'ui, I» care au luat parte părinţi1, prietenii şi cunoscuţii lui Vlaicu.

După amiazi îndureratul bătrâni făcut o vizită la hangarul iui V i«a, unde s« află dfp-z'tajtâ p e se p\M două aeroplane miixt t & pe > an >wm nostru aviator le- ^'egă'u * pentru M> nlsterul de răz oi.

Strada »Inginer Aurei ViaicutDespre şedinţa consiliului comu­

nal al Cap’talei, in ca-o s’a dec’s a» numi o stradă din Bucureşti cu nu­mele lui Vlaicu, ni se scriu următoa­rele:

Consiliul comunal al Capitalei s'i întrunit Vineri dimineaţă în ?edia;i publică sub preşedinţia d-!ui Grigin Cantacuzino, prmarui Capitalei.

După îndeplinirea formalităţii«! obişnuite d. coi sd er Vorea?, spune o în ultimile zile românismul a S'jftri o mare pierdere ţr •> nou rea ingm rului-avtator Aurel Vlaicu. D-ia i propus ca pentru comemorarea nu moriei aviatorulu' uneia din strădui Capitalei să ii s dea numele lui Vlw Propunerea a fost primită cu spirm

D. Francovici a propus ,,, viitor Str. Ţăranilor să poarte nucS Strada ingmer Aurel Vlaicu.

Propunerea a fost primită ci unanimitate.

Masco lui Vlaicu.»Dimineaţa« re »rodiv.i tn l?V,

masca lui Vlaicu, comunicând urtoarele :

Un tînăr do talent, — sci’JpMGheorghe Tudót — un or lin ont elevAcademiei din Florenţa al cărei eţmiu 11 deţine cu muu rdecedatului profesor Sal -uor Albanone trimite dela Jdtnpina. o fotogrilldupă masca lui Maica, luată de elineîn primele momente dup..t îhtâmphngroaznicului ac- sden*.

Văzută în plin. masca redă fkiilui Vlaicu cu toate schia?bârlle pe cateribila lui moarte i-ie** imprimat!trăsăturile feţe) i>n urât.»ţ ironic paică se degajă din twu n» j o solimlentă şl cuprinsă do nesiârşită tristej

Este Vlaicu, câteva »Aipe lupă olşteseul sfârşd.

Am ţinut să dăm a» 'äS'U fotoniifie a măscei lu V:aici. o oîue siiţjiticul nostru prieten Gu Tudor,J, iisculptor plin do talent d îşi ,'JyiMnoscut la noi,*», luat-o « i multă ligrijire.

In treacăt amintesc că Gh. Tud!este autorul monumentul ui pictor^Grigorescu, care va fi tur aat în braţzilele acestea. în modest m lui ateii)dela Câmpina, sculptorul J nor 6 03(1 1mult zel, la mo nmental lui Vlaicuun proiect de ■ .uonut ent al Păcii, îN. P. D.

Nr. 197.— 1910.

O cruce...Din Câmpina ni-se scrie, că mai

mulţi săteni din comuna Băneşti au Înfipt pe locul unde aviatorul Vlaicu a găsit un atât de tragic sfârşit, o cruce pe care este scris: » Vlaicu mort înma de 30 August«.

Pentru monumentul lui Vlaicu.Din Carlsdorf ni-se scrie, că acolo

iniţiat o colectă, şi suma ce se va aduna se va trimite pentru ridicarea monumentului lui Vlaicu.

0 nouă volnleieaustriacă.

C ernău ţi 19/IX.

Ziarele locale germano Czer- novitzer Tagblatt şi Allg. Zeitung anuoţa cu multă satisfacţie ştirea că Maj. ba ia propunerea şi reco­mandata guvernului central din Viena a numit în scaunul de vicar general al bisericei ortodoxe din Bucovina, în locul repausatului arhimandrit Galinescu, pe ruteanul Âdemon M mastersky şi în acel aş timp în aceiaşi calitate, dar cu atribilul de „ad personam“. pe ro­mânul, fostul prof. de teoiogie la facultatea teol. din Cernăuţi, Eu- sebiiti Popovici.

Dacă e adevărată această ştire, gu um în faţa unui nou ser! © al guvernului vie*

nez. care pC te fi privit şi ca un atentat direct la individualitatea poastră etnică.

Asupra acestei chestiuni, în lipsa unei prese române conştiente în Bucovina voiu reveni arătând opiniei româneşti de pretutindeni, ce înseamnă mult cântata libertate austriacă!

a. 6.

— Părerile unui »moderat«. —

Ziarul »Világ« în numărul de eri publică un interview, ce l-a făcut un redactor unui român *moderat<, asupra raporturilor dintre Români şi Unguri.

Românul »moderat« a făcut amin­tire de tratativele de pace dintre Khu- en-Hedeiváry şi dl. Dr. Alihu, cari au eşuat din cauză, <4 »guvernul n’a voit sa accepteze condiţia, ca românimea să se organizeze ca partid politic, pe baze naţionale*.

Referitor la starea actuală, »mo­dérât u!< a spus următoarele:

La începutul anului corent s’au făcut din nou încercări pentru a face IÜ dispară inferenţele naţionaliste. Tra­tativele din partea Românilor au fost coaduso do dl. Teodor Mihali şi se spune, că ele au luat o un curs fa -

' mobil N’a fost vorba de încheierea £n\ui pact si mei nu se va încheia un

Ţ£< k mal. De aceasta nici nu estepp ^- -apai, căci îndată ce se schimbă politica

guvernului, Îndată ce va fl loială faţăde Români, se va schimba şi atitudinearumnwHi*.

»Moderatul« accentuând, că de o •■ăcare e lipsă pentru a câştiga sim-

popoarelor Balcanice, zice:3 »in calea unei înţelegeri între juguri şi Români stau, de-o parte şo- ^ itjki maghiari, de altă parte ultraiştii

I ) ;:c< români, cari însă de ambele şi*au pordut popularitatea.La întrebarea, că ce rol au pre­

laţii români în tratative, moderatul a răspuns, că n’au nici un rol. Întreve­derile lor r j miniştri nu urmăresc sco­puri politice, ci numai bisericeşti şi

. şcolare.Cu privire la episcopia de Hajdu-

dorog, moderatul a zis, că neînţelegerea »’a ivit din cauza celor 27 de parohii române, anexate la episcopie. »Guver­nul — a zis moderatul — e aplicat a face concesii în acest punct, şi trata­tivele sunt în curgere«.

De*p^ revizuirea Iegli;lui Apponyi, Românul o. si us următoarele:

— Ce se ţine de legea atât de stricăcioasă a lui Apponyi, cu greu să va puha face revizuirea ei. Opinia pu­blică şovinistă s’ar revolta contra ori cărui guvtrb, care ar cuteza sacasseze dispoziţiile ei de maghiarizare. Dar e posibil, ca prin aplicarea mai ăomoală i « s * producă mulţumire ia Români.

Ô A Z B T A T E A fi 8 1 L V A S I ! T.

Este în privinţa aceasta un precedent: Saşii din Ardeal.

A mai spus »moderatul« că Ro­mânilor le-ar conveni statificarea admi­nistraţiei, căci prin aceasta s’ar pune capăt dominaţiunii de clică în comitate.

La întrebarea din urmă, că ce ţi­nută iau Românii faţă de noul partid potdic al lui Andrassy? »moderatul« a răspuns următoarele :

— Iu partidul acesta nu avem încredere, pentru-că întemeiătorii lui ne-au. oprimat mai greu atunci, ^când au fost la putere. Oamenii regimu­lui Anţjirâssy-Hadik s’au schimbat din Sauii în Pauli, dar noi credem, că lu­pul îşi schimbă numai părul, dar rămâne tot lup. Nu putem avea încre­dere în autocraţii feudali cu sentimente şovene.

*La părerile aceste »moderate« ob­

servăm, că autorul lor este în rătăcire când afirmă, că tratativele între Tisza şi partidul naţional român »au luat un curs favorabil«. Suntem pozitiv infor­maţi, că tratativele n’au avut nici un rezultat şi sunt întrerupte de mult.

Este apoi interesant, că nici aşa numiţii moderaţi—pe cari altcum ii pu­tem Dumăra pe degete — nu au în­credere în feudalii şovinişti.

In fine mai „remarcăm adevărul, ce-1 spune »moderatul«, că guvernul nu voieş e să facă pact formal cu Ro­mânii. Natural, că Tisza nu voieşte să se oblige în scris, din cauză, ca atunci, când îi vine la socoteala, să-şi poată călca promisiunea verbală, ei sau ur­maşul iui. In chipul acesta vrea Tisza să ^rezolve* chestia de naţionalitate!

Chestia treicoloruluiîn consiliul comunal.

In şedinţa de pciinâne, Mercuri, a consiliului comunal este luat în ordi­nea zilei la punctul 7 şi următorul o- biect de o extremă importanţă princi- piară în ce priveşte purtarea tricolo­rului în Rraşov de cătră supuşii ţării româneşti:

„Nr. 17773 —913. Propunerea magistratului (Not. II) referitoare la răspunsul dat do primarul oraşu­lui interpelaţiei membrului consi­liului comunal Dr. Nicolae Mănoiu în chestia pretinsei confiscări a tri­colorului de cătră prefectura po i- ţieiM.

Precum ştim, răspunsul în doi peri al primarului oraşului Braşov din pen­ultima şedinţă a consiliului comunal, în care a căutat să motiveze atitudinea condamnabilă a organelor poliţiei, cari în vară au confiscat cocardele tricolore unei echipe de elevi din România, ve­niţi la Braşov in escursie, n’a fost luat la cunoştinţă de majoritatea consiliului comunal. Membrii români şi o parte a membrilor saşi, văzând în această pro­cedură o şicană a organelor poliţiei, faţă de oaspeţii din România, cari an de an lasă în piaţa Braşovului sute de mii de bani româneşti, au votat contra propunerii de-a se lua la cunoştinţă răspunsul evasiv al primarului circum­spect.

Astfel chestia a rămas să se pună din nou la ordinea zilei, ceea ce s’a şi făcut pentru şedinţa de Miercuri. Im­portanţa chestiunei, despre care este vorba, recere nu numai ca toţi mem­brii români ai consiliului comunal să fie prezenţi la şedinţa de Mercuri ci ca să se dea acestei chestiuni prin graiu viu şi energic importanţa care ii se cu­vine.

A trecut timpul târguelilor, sfâr- năriilor şi muşamalizărilor şi în corn secinţă aşteptăm fapte şi acţiuni băr­băteşti, sincere, pe faţă şi fără con­siderare ia interese de ordin secundar 1

Ş T I R I .— 9 Septemvrie 1913.

Un vapor român bombardai cu pla- trii de bulgari. Din Galaţi se anunţă: Alaltaeri trebuia să se reia cursele va­poarelor române de pasageri între sta­ţiunile româneşti de pe Dunăre şi ma­lul bulgar. In acest scop un vapor al serviciului român fluvial a început în ziua amintită cursa Calafat-Vidîn. In momentul când vaporul se apropia de analul bulgar, pregătindu-se să acosteze, întreaga populaţie a Vidinului in frunte cu subprefectul a început să vocifereze, adresând cuvinte injurioase comandan­tului şi aruncând cu pietre în vapor şi pasageri. Autorităţile bulgare, departe de a interveni pentru restabilirea ordi- nei, au azistat nep3sătoare la aceste scene scandaloase. Intru cât furia po-

I pulaţiei bulgare creştea mereu, coman­

dantul s’a înapoiat cu vaporul la Ca­lafat.

Regale Greciei la Paris, se ştie, că discursul regelui Constantin al Greciei ce l-a ţinut la Berlin, a stârnit o mare nemulţumire în Franţa, fapt care a dat de presupus, că regele Constantin nici nu va mai vizita Parisul. Cu toate a- cestea regele Constantin a sosit Vineri seara în Paris. Temându-se de even­tuale demonstraţii, guvernul francez a ţinut în secret ora sosirei suveranului grec şi chiar telegramele oficiale anun­ţau că regele Constantin va pleca din Kronberg la Berlin, iar de acolo la Londra, pe când în realitate regele era în drum spre Paris. Cu tot secretul ce s-a păstrat asupra sosirei regelui Con­stantin, în gara Parisului se adunaseră câteva sute de persoane intenţionând să demonstreze contra lui. Regele însă, care era însoţit da doi aghiotanţi ci­vili, purta şi el haine civile, aşa că n-a putut fl recunoscut de mulţime şi dela gară a plecat la hotel, însoţit fiind de ministrul Greciei la Paris.

Prima întâlnire între regele Con­stantin şi preşedintele republicei a avut loc aialtâeri la amiazi. Nu se ştie încă ce impresie va fi făcut toastul rostit eri la dejunul diplomatic, toast prin care regele Constantin voia să şteargă impresia penibilă provocată de toastul din Berlin.

Deroulede, preşedintele »Ligei pa­trioţilor«, a trimis membrilor ligei o depeşă amintind că dânsul a fost to t­deauna pertizan sincer al cauzei ele- nice, dar că a împărtăşit surprinderea bunilor francezi în faţa atitudinei re- geiui Constantin. Deroulede sfătueşte ca regele Constantin să nu fie fiuerat, dar recomandă să se ingnoreze pre­zenţa lui, să nu se dea nici o impor- tanţă toastului reparator şi să se lase poporul grec să judece pe regele său.

Biblia — carte ds lectură. Sunt cărţi înfrăţite cu eternitatea. S’au cetit se cetesc şi se vor ceti cât timp min­tea omului nu va pierde această înde­letnicire... Negreşit numărul lor nu e mare. Sunt câteva. Iar printre ele, — mulţi, vor surâde, — este şi Biblia. Şi nu e vorba de Biblia“ din care auzim pasagii rostite blând de glasul preoţi­lor în cuprinsul tăcut şi sfânt al bise­ricilor. Ci e vorba de Biblia cetită ca o carte de lectură instructivă. In adevăr.

In această chestie a întreprins o anchetă ziarul »Le Temps«. Scriitori mari, personalităţi distinse au fost în­trebate cari sunt cele trei cărţi preferite cari să se cetească în timpul vacanţelor de odihnă şi reculegere. Mai mulţi scriitori din aceştia au răspuns că una din cele 3 cărţi este biblia. Iar în ultimul număr al ziarului »Le Temps«. d-na Daniel Lesueur spune de asemeni că printre cele 3 cărţi cetite în vacanţă este şi biblia, care e o carte unde gă­sim »cele mai bogate isvoore de gândire, o poezie veşnică, sugerări neîntrecute, depărtate amintiri umane*. — 1—e.

Uti senzaţional proses de spiona].Peste câteva zile se va înfăţişa înain­tea Curţei cu juraţi din Lemberg un senzaţional proce3 de spionagiu, ai că­rui eroi sunt mai mulţi preoţi orfco- doxi, cari sub rasa preoţească au făcut, în Austria, de mai mulţi ani, spionagiu în favoarea Rusiei. In acest proces şi mitropolia din Cernăuţi va juca un rol însemnat, întru cât autorităţile ju­diciare s’au adresat consistoriului gr. or. din Cernăuţi să se exprime dacă, după canoane, un preot supus unui stat străin are dreptul să funcţioneze ca atare in Austria. Peripeţiile acestui senzaţional proces fiind extrem de in­teresante, mai multe ziare din Londra, Paris şi Berlin au cerut să se rezerve locuri pentru reprezentanţii lor.

0 delegatiiino bulgară din oraşul Orhania (Bulgaria) cbmpusă din d-nii T. Ivanoff, Lalovski, primarul oraşului Orhania, V. Petcoff consilier judeţan şi E. Ciaparoff directorul băncii naţionale bulgar?, a sosit alaltaiqri în Craiova pentru a mulţumi de modul civilizat cum s-a purtat armată /omână faţă de populaţia bulgară. In acest scop dele­gaţia s-a prezentat la comandantul cor­pului de armată şi la autorităţile civile. După aceste vizite delegaţii bulgari, în­soţiţi de un delegat al oraşului, au vi­zitat diferitele instituţii ale oraşului. Delegaţia bulgară a plecat seara la Bu­cureşti, unde se va prezenta ministru­lui de război pentru a-î aduce aceleaşi mulţumiri. Dela Bucureşti delegaţia bul­gară va pleca la Sinaia pentru a se prezenta în audienţă la M. S. Regele.

Numărul »Vlaicu« ai rev. »Lucea­fărul«- Redacţia rev. »Luceafărul« ne trimite spre publicare următorul aviz : Numărul următor al revistei »Luceafă- r i i “ din Sibiiu va fi închinat memoriei neuitatului nostru aviator Vlaicu. Va cuprinde numeroase' fotografi privi­toare la sborurile şi înmormântarea lui. Din cauză că aceste fotografii şi clişee se fac la Bucureşti, apariţia numărului va întârzia câteva zile.

Reuniunea învăţătorilor dela şcoa- lele popor, confes. de sub jurisdicţiu- nea consistorului gr. ort. rom. din Ora­

dea-mare, îşi va ţinea Mercuri 18 Sept. (1 Oct.) în Beiuş, adunarea generală a VII a, la care sunt invitaţi toţi mem­brii ordinari, fundatori şi ajutători, pre­cum şi toţi binevoitorii şi sprijinitorii Reuniunii.

Moartea unul fiu al Ţarului Alexan­dru II Sâmbătă a murit la Marburg, în etate de 41 ani ducele Gheorghe Juriewski Alexandrovici, fiul Ţarului Alexandru Ii şi al Ecaterinei Dolgo- ruki, a doua soţie a sa. Ecaterina Dol- goruki fusese doamnă de onoare a ţa­rinei Maria, şi ducele Gheorghe Ju­riewski era de 8 ani când ţarul a luat-o de soţie. După asasinarea ţarului, la 1881, văduva lui a plecat la Paris şi s-a întors în Rusia mai târziu, dupăce s-a împăcat cu ţarul Alexandru III. Aci ducele Gheorghe a întrat ca locotenent în garda imperială, de unde s-a retras după câţiva ani, căsătorindu-se cu con­tesa Zamekau.

Amendă de 2250,000 franci. Seanunţă din Colonia, că firma »Fraţii Schwarz« a fost pedepsită de tribuna­lul de acolo cu sumafde 9100 franci, pentru că importase prin contrabandă spirt pe căile ferate. Cei doi fraţi au ajuns alaltaeri înaintea tribunalului din Bern, pe motivul că în aceiaş fel pă­gubiseră şi căile ferate din Şviţera. Tribunalul din Bern i-a pedepsit cu suma de 2.250.000 franci şi închisoare.

Banda Ini Paniiiimon In Bucovina.Ni se scrie din Cernăuţi, că banda cu­noscutului bandit Pantiliinon a trecut din România şi şî-ar fl făcut apariţia prin codrii Bucovinei. Toate ziarele bu- covinene sunt alarmate de vizita aces­tor musafiri nepoftiţi şi cer ca să se ia cele mai energice mă suri pentru prinderea bandei. Mai ales printre lo­cuitorii comunelor Dorna, Câmpulung, Iacobeni etc., domneşte o adevărată pa­nică de când s-a aflst că bandiţii se află prin partea locului. S-au luat de altfel cele mai stricte măsuri pentru ca bandiţii să fie prinşi.

Autorităţile din Cernăuţi au fost în- cunoştiinţate alaltăeri, că jandarmii Câm pulungului au arestat în munţii Gia- malului pe un individ suspect, despre care se crede că ar fi Iov, complicele lui Pantilimon.

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.Sfinţirea şcoalei din Dârste. Co­

mitetul parohial invită la ceremonialul sfinţirei şcoalei gr. or. rom. din Dâr- stele-BraşovuIui, ce va avea Ioc Dumi­necă în 15/28 Septemvrie a. c. la oa­rele 10 a. m. precum şi la producţiu- nea poporală împreunată cu dans, pe care o va aranja cu prilejul acesta t i ­nerimea adultă, d. a. la oarele 5. Actul sfinţirei îl va săvârşi cu asistenţă o- bicinuită Prea On. Domn Dr. Vasile Saftu, .protopresbiter tractual. După serviciul sfinţirei, la orele 12 din zi va fl masă comună în restaurantul beră­riei »Czell« din loc. De persoană 4 co­roane. Cei cari vor să ia parte la masa comună, au a se anunţa până în 13/26 Septemvrie a. c. la subscrisul. Venitul curat al producţiunei e destinat în sco­pul procurărei celor de lipsă în şcoala cea nouă. — Suprasolviri se primesc cu mulţumitâ şi se vor chita pe cale ziaristică. Braşov-Dârste, în 1/14 Sep­temvrie 1913 loan Broşu, paroh şi preş. corn. par.

In urma hotărârei direcţiune! şcoalelor noastre secundare din Braşov am fost încredinţat cu esecutarea co- mandelor pentru u n ifo rm ele obligă- Urare ale s tuden ţilo r noştri, stabi- lindu-se calitatea şi coloarea stofei pre­cum şi fazonul corăspunzător. Preţul stabilit este urm ătorul:

Pentru uniforme de vară 48 cor* Pentru uniforme de iarnă 56 cor*Pentru efeptuirea cât mai repede

a comandelor ştim. părinţi şi studenţi sunt rugaţi a inâ onora cu cornan- dele lor In timp cât mai scurt, pentru a se evita aglomeraţia comandeior. Cu stimă:

E m il Bologa.eomersant, Târgul Grâului 2

5—* (Ia Fraţii Simay)

Paris 22 Septemvrie. — Se anunţă din Ianina că ştiri ‘e din Valona confirma că nesiguranţa creşte în Albania. Bau da de tâl­hari exercită un adevărat regim de teroare în populaţia ţărănească. Populaţia n’are nici o încredere în guvernul din Valooa. Pe <tă parte nici aceso ga verii nu mce nimic pentru stârpirea banditisme­lor. Ba chiar printre nouii ş1 fi siguranţei publice şi ai jandt <m- riei, au fost numiţi tâlhari, c u vara trecută au fost spaima pulaţiunei rurale.

In Durazzo agitaţia devine din ce în ce mai mare. Populaţia e nemulţumită cu guvernul pecare-1 are. Mahsorii catolici ameninţă cu asaîtarea Valonei şi destituirea gu­vernului pentru a-1 înlocui cu unul mai democratic. Sânt temeri de ciocniri sângeroase. Ismael Kemal* Bey e cu deosebire ameninţat.

Durazzo, 22 Sept. In valea Drinului şi a Liumei au avut loc ciocniri sângeroase între Sârbi şi Albanezi. Sârbii au atacat pe Albane­zii, cari se aflau în drum spre bâlciul din Monastir. Albanezii însă au respins atacul omorând pe mai mulţi Sârbi. Satul Patoc a fost ocupat de Sârbi, cari au făcut pri­zonieri pe locuitorii albanezi.

Constantinopol, 22 Sept, Lu­crările de amănunte jale conferen- ţei de pace continuă cu mare zor şi succes. In câteva zile pacea va fi perfectă.

Paris 22 Septemvrie. La di­neul dat de preşedintele republicei franceze în onoarea regelui Cons­tantin al Greciei, acesta a rostit un toast, care conţine tocmai con­trarul celor spuse la Berlin în faţa împăratului Wilhelm.

Răspunzând preşedintelui Po- incare, care într’un toast călduros a relevat simpatiile Franţei pentru Grecia, regele Constantin a espri- mat mulţumit ale Greciei pentru simpatiile Franţei, atât de pre­ţioase pentru Grecia.

Continuând regele Constantin a spus, că atunci când Grecia s-a pregătit pentru lupta în contra Turciei, Grecii s-au bucurat de a- jutorul Franţei, care i-a pus la dispoziţie o misiune militară, com­pusă din ofiţeri -distinşi, cari şi-au împlinit chemarea cu pricepere, zel deosebit şi însufleţire captivantă, şi cărora Ji-se cuvine toată lauda.

Borna 22 Sept. Ministrul Ca- lissano a încetat eri subit din viaţă în decursul unui discurs rostit la un banchet dat în onoarea sa.

Belgrad 22 Sept- Din cauza deselor ciocniri sângeroase la gra­niţa sârbo-albaneză Serbia a diri­jat trupe la punctele ciocnirilor.

P O Ş T A A D M IN IS T R A Ţ IU N E LPiui Moise Ciută in Satulung v i avi.săm

că am p imit Suma de Cor 24. abonament dela 1 luiie >9)3 până la 1 Iulie 19*4

Cărţi şi re vis i e .Ia librăria Ciurcu a apărut ua

»Calendar portativ pentru tinerime pe anat şcolar 1913-íOlá. Preţui 24 fii eri.

Dl A . A. M. a tipărit în tipogra­fia A. Mureş anu: Branisce et Comp. Albumul comemorativ »lacdb M u re - ş ia n u « (1812 — 1887).

E o carte cu conţinut bogat şi provăzută cu multe ilustraţii. Preţul pentru Austro-Ungaria 3 cor., 50 fii., pentru Rocuânia şi străinătate 4 lei.

Se capătă în Redacţia »Gazetei Transilvaniei«.

Recomandăm publicului nostru a- ceastă carte, care e o monografie de evidentă importárţă a Mureşenilor, cu atât mai vârtos, f â autorul a binevoit a dona venitul carat z ia ru lu i »Ga­zeta T ra n silva n ie i«.

Proprietar :Tip. A. Mureşianu : Branişte & Oomp

Redactor responsabil: loan Broiea.

Cursul la bursa din Viena-Din 20 Septemvrie 1913.

Renta ung. de aur 4% . . . . 101.35Renta de coroane ung. 4% . . . 81.25 < Impr. căii. fer. ung. în aur 3l/%(/0 72.10 Impr. căii. fer. ung. în argint 4% 81,20Bonuri rurale cruate-slavone . . 82.— Impr. ung. cu premii . . . . 452.—Losuri ptr. reg. Tisei şi Seghedin. 293,75 Renta de hârtie austr. 4*/10 . . 81.65Renta de argint austr. 4*/1() . . 81.60Renta de aur austr. A%. . . . 105.90Reni ’ coroane austr. 4 . , 82.—BiKuui rura'e ungare J 1/* . . 72.70Lozuri di-:. 1380 . . . . . . 163.

! Acţii de-ale Bâncoi austro-ung. 206-'.—I Acţii de-&le Bâuce* ung. de cend. 826.5J | Acţii dvi- - Răacsr austr. de cred. G23.7U i Napoleon duri . . . . . . . iV.lzI Marc! . :rp.îr; v., .germane l ’8.07 ( %I Le i i >n . . . . . . 240 —1 Paris v sta . .................. - 95.45■ Note» italiene. . . . . . . 942

)

Pagina 4 G A Z É T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 197—1613.

Aviz!Aduc la cunoştinţa On. public, pricepător în ale artei, că am deschis în

Sala parter dela Yiiîa Kertsch Braşov

0 expoziţie de pictura Hautelisse.E x p o z iţia r e p re z in tă o in v e n ţie n o u ă ad m irab ilă b e r lin e z ă

pe terenul picturei pe catifea, mătase, postav, pânză, lemn, stiefă, piele etc. de un efect miraculos şi frumos, care numai prin pictura H a u t e l i s s e se poate produce. Invenţia rceasta, care suplineşte pictura cu aou, le dă damelor instruc­ţie pe un nou teren de pictură de cel m a i d is t in g C etire , le s n e d e î n v ă ţ a t , asa că în timp scurt sunt în stare să picteze cele mai frumoase lucruri. Ekfozitia va M deschisă numai t im p seui*I, se poate vedea ziinic dela 9—5 oare. Preţul întrărei 20 bani.

M arţi în 2 3 Septem vrie s e începe primul cu rs.— Anunţări ia act st curs se primesc în exposiţie. —

La o vizitare rumeroas ă învită ca toată stima 5 —5

Ednard Ubach.Tuşea, răguşala şi flegma o vindecă

iute şi sigur

„Pastile aluiEGGER”p ie n t r i i p e p t ,

are gust bun şi eu strică apetitulFer carton 1 cor- şi 2 coroane.

Carton de probă 50 bani.

Trăiască !

Tuşea blăstămată o să mă înnece !

Pastile Egger m-a vindecat !Fabrica: A . Egger’s Sohn,

c. s. r. liferant de curte VIENA.Se capătă in B rcşair : Stefan Borsody; lulius Hornung; Emil Jekelins, Franz Kelemem; Victor Klein; Eduard Kogler; Eugen Neustadt er Karl Schmidt, Fridrich Stenner, farmacii

Lang & Theil; C. H. Neustädter; lulius Teutsch, droguerii. l n R â ş n o v * Eugen Pastein-r; Dr. Poscbs Erben, farmacii.

I O O O O C © © © © © © » « S # © ® © © © © © © ® © © © © © « "1 H OStrămutare de Magazin, g

Am onoare a aduce la cunoştinţa On. public şi st'maţiior muşterii Ocă magazinul meu cu

Ciasornice, articoîi de aur şi de argint, §împreună cu atelierul se află exclusiv numai U T â r g u l C S râ u lu i

Bir* O* Asortiment bogat de ciasornice, obiecte de aer şi de argint. ®P r e ţ u r i f i x © I e f t i n e . O

I. OSTERSETZER §iasornicar, Juvelier şi Optic. Oraşov, Târgul Grâului TTr. 9. o

I ^ O O O O a O G O O C m C S O O C K K I C I O O C G O O O O S I

R eprezentanţa principală a

Fibricei de Maşini a Căilor ferate reg. nng. de statpentru Maşini da treerat, motwars — bonzin — gaz şi lecomobile, instalaţiuni de mori, tot felul de maşini şi uuelt« agrişi» . — Ni®vlt*te ! Patent „Record 1IU m a­şină «1« săm&nat, şir pe şir care samănă în rânduri şi gunoeşte : 3 maşini hitr’una

Reprezentant al fabrice! di maşini Massej-Harris S. A. Tm £ u “’ * ;acrei pentru legat snopi, maşini de secerat. Aparate da cosit, greblat. Kevitate 1 R a iie y -H a rr ls . Grebla de tras b razda, eom b„ nalt do tntcraăter de fân, 2 maşini în tr’una consurnite din cţel.

R epraeatH ai fabricei de maşini Feher Miklos S. A. ^ ^ e * rd “f,Zuzinlocomobile pentru scopuri de tracţiuni de pluguri ş l f m b l& t i t

centru mori, sau Hexelmaşini, Benzin-motoare şi articole pentru ma- .. :t, aparate pentru mori, tăiat blane Instalaţiuni complecte pentru

j*. | 0 l jUfr» Qanarafni» Ma?ini pentru lăptarii de toat*(ti di fi* fiii a OCpill u lu i , specia, aparate de răcit untul, ire

(şlera»*îa, a

Rep.cu

instalaţii complecte pentru lăptirii cele mai buce abi-ritoare aşini de recit aerul.

Automobile, autobuse diverse cu garanţie.

Maşini de transportE tem it-S C h lS t cel mtii bun copori^

Afaceri de schimb

de iuţeală

49-100povară pentru vapoare.

(tarampă) cu maşini de treerat de tot soiul, mosoare, maşin agricole şi unelte de agricultură cu condiţii avantagioas

ReparaturiP ă r ţ i c o n s t itu t iv e d e m a ş in i .

de maşini şi unelte agronomice ca preţuri ie t as pria jaţi spre acest scop.

ma sini5 ti aag

Cenior deposit’f Jose! Lányi Telefon 382. InterurlF

i.ue.i in. iii

SAMTOEUL Br. JE E E L IU Smedic şef a spitalului civil Braş&v, situat Intr’o grădină luminoasa, liniştită (Strada Rochns Nr. 2), se tratează cu

deosebire boale chirurgiee de lecnsi şi naşteri*

U tile primat Du. JEKEL1 USTelefon. 2 5 0 .

Expert de crolterie încredinţat de Minister.P regă teşte în atelierul propriu Unj V t t W W » 1 iu lucră to ri de prim ul rang “ -tu

î din stofe moder­ne indigene.

Confecţionare de mantale englezeşti pelto i mşi costnmnri.15 -50t*entru studenţi şl orăşeni p re ţu r I m oderate

S a lo n do m o d ă , B R A Ş O V C'omxandf d,u Pro! incie 86 ® « ontft.Mm Fraxstsc ittif, ctiUl finii Ciilir itasmra tag, selarg. 1 etaiil_____ iară a lua măsura cu garanţie.

Am onoare a aduce la cunoştinţa On. public că mi-a sosit pentruAVI Z I

= Sesonul de toamnâ :cele mai moderne stofe şi modeliri.

Í9-50)

Cu toată stima :

G ergely Sándor,croitor de dame.

BRAŞOT. Târgul inului 28

Hotel şi Cafenea „IUI LT ÎS o P O L”.Am onoarea a aduce Ia cunoştinţa On. public din Braşov şi jur,

şi On. oaspeţi din România că am luat în antreprisă:

Hotelul şi cafeneaua „Metropol”£*i*aşQw9 Strada il eacgr-ă l!¥r. 3.

renovat şi aranjat cu tot confortul necesar. 20 camere.Rog ou toată căldura Onor. Domni şi Dame din România a

cerceta Hotelul în sesonul de vară.Asigurând pe Onor. visitatori de un serviciu prompt şi cu aten­ţiune, sper că voi fi sprijinit in noua mea înuepiindere cu de­

osebire din partea On. public românesc.Cu toată Ïstima

22—ss láncú Acsente.

Pălării de dameUn asortiment bogat de modelări originale dela cele mai

simple până la cele mai fine.Forme negarnisite, floii artificiale pene cu preţ ieftin, se

primesc prefaceri şi garnisiri cu preţuri foarte ieftine

S tra d a P orţii Nr. 58.Intrarea din Strada argintarilor vis a vis de oficiul de

dare orăşeuesc.Comande se primesc în Strada Văfnsi la trafica de tutun

din Colţul promenăzii.

Iulie Schuster.

Banca Naţională a României.»

S i t u a t i n n e s u m a r ă10112

1 Septembre1 0 1 3

24 August 31 August

21B,28i 189153.276189tStOC.lcHr. • 155 062.796 2 n 939 39.6i.958ooo{iet.)trati!e. aur 56.668.ooo

370 136 Argint ţ: divei*-* mon.de . . 1,582,947245,963.030 Portofoliu R.mân ţi străin . 188,685.328

18 021 990 7,733,800^ Iapr.pt if.pl).l 30.245,700 ^18.021,990.0 S28(19oJ i : luclcrt] 21,567,998 4b’605'02018,273,740 împrumutul Statului (f Ară dobândă). 12.802,059 11.699,854 Ef»ct©le capital, social . . . 11 999,75717.442 877 Efectele fondului de rezervă 17.118,877 4 119,321 Efect, fond.d* amort.imob.m.şi maş. 4.104,78<5.231,831 imobile ................................ ..... . 6.457.984

ISO,SIS Mobilier şi maşini de Imprimerie 966,834 841,801 Cheltueli de AdminBtraţîune . . 678,456

113.933,025 Sfecle şi al:e valori în păstrare .147.557,842 64.173,817 Efecte în gajşiîa păstrare provizorie 151,987,82723,174,738 Conturi curente ........................... 40.046,853

6.975,098 Conturi de valori . . . . . . 16,233,8023.551,854 Conturi diverse ...........................3,701,§28

746.697.040

12 080,000 38.481,311

4.884,18#493.378,590

3,035.011 1,185.037 6,425.246

178,106,242 14,161.407

74S.6# 7,64t

S P a s ă / v :

Capital . . ............................Fond de rt s e r v ă ......................Fond. amort, imob. n. ob. şi maşini Bilet» de bancă în circulaţiune Profit şi Perdere. . . . . .) ob&nxi şi beneficii diverse

Conturi curente şi recep. la vedere Eleete şi alte vel.ori de restituit Conturi diverse

Taxa: Se»»t 6*/# ••bânda 6*/,

864.358,089

12,000,000 34.632,872 1,151,834

485,766,050 3.648,903 1,970.015

49,334 157 239.545,669 2M 11,489'

864.356.989

211.730,796

1.510,280185.705,77451.813.698

12.802,059 11.999.757 17.118,877 4.104,781 6.461,679

973,142 696,426

146.848,592 155,170.372 41,368,257 16.217,416 4.025.133

868.545,102

12.006,000 34632.872

5.151,134 444,919,830

8.641, #03 2.211,462

41.60«, *31 302,018,964 118,857,006

868 643,103

^ ’b o 3 3 . o , 3 n o . e z n . t e Î s ,

„Gazeta Transilvaniei”,se pot faea ori şi când pe timp mai îndelungat «au l*>nrae

Administr. „Gaze ei Transilvaniei*.T1PAKUL ‘flFuBKAHTltl A. A UKfcSŞlANU tiRANtîsCB & C«mp. BRAŞOV

Aviz.Subsemnatul ca absolvent cu succes lăudabil a şcoalei de vierii dinAud urde îndscurs de 3 ani am î ţat: vieritol, manipularea ▼inului, pomăritul, şi grădinăritul, cact a plicare momentană.

Diososzentmârtoa (Sz5l5 o 30).

i-f losn Giigor

Aviz.' \

Pătlăgele roşii(Paradais) de fiert se capiiti numai M a r ţ i şi HUfercnri.

Ciapă 100 Kilo Kor. 100. p kilo 12 b.

Fraţii Gsngold

Szám: 3992/1913

Concurs,3992/1913/fsz. sz pentru cch<

parea postulai de medic îp. cerca sanitar Polján (cercul szerdahety comitatul szeben) prin aceşti public concnrs. In cercul s* cu sediul Pólyán se ţin urcătoa­rele comune; Pólyán. Ród şi Zsl- nna.

Concurenţii, cari doresc să o cupe acest post împreunat emo lumentele statorite îa art. de XXXVIII, din 1908 ca petiţiile instruite cu documentele prescriie în §. 7. dia art. de leg» XXXVII din 1908 şi serviciul de pâj acum să le înainteze la sub­scrisul până îa ziua de 16 tomvrie a. c. la 12 oare.

Cu provocare la at 2 din §. ai art. de lege XXXVIII din 1908 s» fac atenţi concurenţii, oi în cercul sanitar al Polyánei, part« cea mai mar© a locuitorilor vor­beşte limba română.

Szerd*hely, 1913 IX 19.Prim pretorul cercual.

Dr- Brakaer- m- ?.

Atenţiune !î l 5 0 , 0 0 0J l p a x e c L i

d e GKh-ete.9

Din cauza crizei a mai multor fa­brici am fost provocat a vinile

mărfurile sub preţ.Vând 2 perechi ghete pentru domni şi 2 perechi pentru dame cu şiaor, Piele cafenie sau neagră, tare, elegant, fason nou. Mărimea

după număr.Toate 4 perechi costă mimai 9 coi

Trimiterea cu rambursa.

S. Urbach Sdrah-Export,&BAKAIJ, Hr. IO ». 1-1

Tină,r funcţionaiPosed ceva pământ,

8000 lei, cinstit, doresc căsătoria unei domnişoare, gospodină, cin­

stită, dota 3—4000 Lei şi croitoreasă.

Adresa; Petre 0- CaflCiU, PiatnOlt Romanati (România). i—i.