Nr. 100. Braşov, Luni-Marţi în 8 (21) Maiu 1912. Anul LXXV.

A p â f 6 III f ie c a re Z I d e lucru« si R E D A C Ţ I A , || Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an

Abonam entul: pentru A ustro -U n ga ria pe an 24 cor., pe */2 an 12 co r& y^ l || T I P O G R A F I A Ş l A D M I N I S T R A Ţ I A : [| 20 coroane, pe i/t an 10 coroane, pe i/4 an 5 coroane. U n număr 10 bani,

i/4 an 6 cor. Pentru Rom ânia şi streinătate pe an 40 franci, pe */„ a ţ ^ O || B R A Ş O V , PIAŢA MARC Nr. 30. §f Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese

:-: franci, pe */4 an 10 franci. \\ T e le fo n : N r. 2 2 6 . jf după tarif şi învoială. — R eclam e pe pagina a 3 -a un şir 20 bani.

Tablouri..j Se zbat oligarhii noştri dela cârmă. Se fac a nu şti cum să iase din încurcala, în care ei în­şişi s ’au băgat prin felul lor de dominaţiune exclusivistă şi egois- tică. Dela 1867 de când conduc ei singuri cu lingăii şi lacheii lor aceasta ţară, au adus-o la sapă de lemn. Şi ei ar vrea şi acum să-şi perpetueze stăpânirea, care sub asaltul to t mai viguros al demo­cratismului, începe a se dărăpăna şi a se clătina.

Rezolvirea crizei e foarte u- şoară: faceţi legea su frag iu lu i u n i­versali fă ră restricţiun i. Daţi po­porului, marilor masse ale cetăţe­nilor posibilitatea de-a putea in- fluinţa mersul afacerilor publice şi a putea controla dirijarea ţării şi pacea e gata. Oligarhii-feudali însă nu voiesc a şi lăsa puterea din mână. Aşa a fost aceasta în tot­deauna şi în toate ţările. Casta aceasta n ’a învăţat nimic din tre­cut, doar atât că trebue sa şi ţină neştirbite pe vecii vecilor privile­giile şi poziţia sa favorizată. De aceea se tem feudalii noştri de sufragiul universal, ca de-o stafie, le aduce pustiire şi moarte. De ceea se meşteşugesc a întorto­chea chestiunea, a face ceva pe terenul lărgirii drepturilor poporu­lui, ceva pentru ochii lumii, dar aşa, ca în esenţă să rámáié tot ei, şi numai ei Ia putere, la cârmuire, la favoruri, la bunătăţi...

Par-că spiritul timpului se poate falsifica! Par-că lumea se poate trage pe sfoară şi evoluţia omenească se poate opri?! ..

Oligarhii noştri îşi pregătesc ei înşi-şi, de mult, căderea, căci s’a dovedit şi se dovedeşte zilnic, că prin sistemul lor de guverna- ment, care nu are simţ pentru chestiunile mari sociale, ruinează poporul şi ţara. Şi până când aceşti stâpânitori se svârcolesc, cum să se ţină la suprafaţă, până când discută la infinit asupra chestiilor seci de drept public şi se meşte­şugesc a falsifica sufragiul univer­

s a l , poporul se adânceşte tot mai

mult în sărăcie şi statul în da­torii.

Vom da aci două dovezi reale, ca să se adeverească cele de mai sus.

0 dovadă o colectăm din Bi­hor, din ţara Iui Tisza-Mangra.

„Reuniunea culturală maghiară din Alföld" a trimis, în Februarie c. o adresă vicecomitelui din Ora­dea, în care îi face cunoscut, că Reuniunea vrea să înfiinţeze mai multe sucursale în Bihor şi-l roagă să provoace publicul la contribuiri benevole. Viceşpanul a provocat oficiile pretoriaié să adune m em ­b rii ş i să înduplece comunele a se înscrie de m em brii a i Reu­n iu n ii.

Zilele aceste au sosit la Orade câteva din rapoartele protopretori- Ior şi iată ce tablouri ne prezentă aceste rapoarte:

Primpretorele din Ceioa n’a putut aduna decât abia 14 membrii.

Consiliul comunal al comunei româneşti Ciumeghm (Hlye) din cercul Salontei a decis, că în con­siderarea s tă r ii m ateriale deplora­bile a popora ţiu n iii nu se înscrie la Reuniune.

Din cercul S ălard nici o co­mună nu poate sprijini Reuniunea. Primpretorele spune în raport, că locuitorilor ţărani din cerc nu le trebue cultură, dacă aceea costă para le .

Comunele din cercul notarial M ăgeşti (Szászfalva) au ele însele lipsă de ajutor, decum să poată ajuta vre-o Reuniune. Ele au să plătească o dare suplem entară de 100— 200 % şi astfel abia pot să se susţină . . .

Iată tabloul mizeriei, pe care îl regăsim în diferite forme şi mă­suri, în toate părţile Ungariei. Este fructul lungei stăpâniri oligarhice- feudale, care vrea să-şi vecinicească domnia.

Dar să întoarcem moneda. Să vedem, că dacă mizeria ţăranului e îngrozitoare, poate, că guvernele şi factorii normativi au chivernisit banii ţârei în de aşa, încât statul e puţin împovorat şi ar putea face câte ceva pentru delăturarea sărăciei.

Dar vai, tabloul ce ni se înfă­

\

? i i i n a i r l î i « .Via trenurile ca să plece iară,Vin trenurile ’n veci nepâsătoare,In mine ceva par’ că simt că moare... Vin trenurile ca să plece iară...

Ca visele trec ele ’n goana oarbă, Supusul lor e azi întreg pământul.Să ’ntrec cu dorul meu,sâ’ntrec cu vântul, Când trec pe drumul lung !n goana oarbă.

Eu 1» privesc cum pier în depărtare, Cântând porunca ce pe drum le poartă... 01 ce mai cauţi patimă deşartă Pe urma lor în veci nepâsătoare ?!...

A. Cotruş.

In urmărirea unei umbre.Dacă de pe aici nu ne-a fost dat

să observăm lămurit eclipsa solară din 17 April, cu atât mai instructive au fost observaţiile din alte părţi şi în spe­cial din Francia, Belgia, Germania, pe unde a mers şi lima centrală. Eclipsa escepţionalu a fost favorisatâ în ţârii© din urmă, de un timp iarăş eâcepţionai. »Din zorele zilei — zice Fiammarion *)

*) In L ’A i t r o n o m i e , Nr. Mai, pag.

— ceriul ae arată de o paritate lim­pede. Soarele răsare în o atmosferă calmă şi luminoasă începând maiestos această zi neuitată. Rar, de altfel, pri­măvara a fost aşa de magnifică, aşa de timpurie ca anul acesta, căci după re- leveurile anuale, ce mi-le însemnez a- proape de un jumătate de secol, în strada Observatorului din Paris, numai anii 1876, 1878, 1893, 1894,1903 şi 1906 se pot asămâna cu 1912, fără să fi atins încă vr-unul precocitatea însorită a a- cestui din urmă.*) La Juvisy dimineaţă delicioasă, totul înfloreşte de speranţă pentru eclipsă, păserile cântă, atmosfera îmbalsaraeazâ. o boare uşoară sufla în aerul parfumat«.

Mii de observatori s au postat In dreptul bresdei centrale, ori în apro­pierea ei. Şcoala Politehnică din Paris ordonase să se resfire 380 elevi de- alungul şoselei de 12 chilometri, ee merge din Trappes (lângă Versaiiles) la Neauphle-ie-Châfceau, aproape perpen­dicular po linia centrala. însemnătatea disposiţiei vom înţelege-o mai bine, dacă ne amintim, câ coariie Eiemeride, ştiin­ţifice, adecă : Connciisxance des Tcrnps

*) Ce colosală deosebire! La noi primă­vara a fost foarte târzie. Nici la Începutul lui Mai nu ne-a fost ruşine de ealorifere încălzite în edăi.

ţişează e tot aşa de trist, înspăi­mântător chiar. . .

Iată chivernisirea statului în sistemul actual:

In timpul de doi ani cât a stat la cârmă guvernul Iui Khuen Hedervâry, datoria statului s’a în­mulţit cu 610 m ilioane de coroane. Ce s’a făcut cu această enormă sumă? 0 parte s ’a dat pentru a- coperirea speselor comune cu Aus­tria, dar cele mai multe milioane s’ao învestit în în treprin deri de ale statului, dintre cari însă unele lu­crează cu deficit!

Şi în acelaş timp, când se ri­sipesc uşuratic banii împrumutaţi, amploiaţii sunt slab plătiţi, pe sate se simte lipsa şeoalelor, căile fe­rate sunt neglijate şi în decadenţă, legi şi dispoziţii sociale nu se fac, sau se fac pe jumătate şi fără pri­cepere . . .

Chivernisirea ţării ne-o ilus­trează următoarea cifră:

Datoria publică a Ungariei este atât de mare, încât noi plătim ca interese p e an sum a de 500 m i­lioane de coroane. Aceasta face aproape a treia p a rte a budgetu­lu i total anual.

Aşa stăm noi şi aşa mergem înainte spre prăpastie. Dar un Tisza, un Polonyi şi celelalte „capacităţi şi celebrităţi de sta t“ nu vreau să fie cu considerare nici la miseriile poporului, nici la înglodarea statu­lui în datorii. Şleahta să trăiască! Casta oligarhică-feudabilă să-şi poată face şi pe mai departe trebşoarele. Asta e deviza. Şi ca poporal ma­ghiar să fie orbit şi pe mai de­parte, inventează şi propagă fel de fel de ipoteze falşe, contrare stării reale a Incrurilor. De aceea vedem pe un Polonyi, care şi-a asumat şi el un rol în rezolvarea crizei ac­tuale vociferând în dreapta şi în stâng» următoarele:

„Ţara aceasta nici când n-a fost ameninţată de un pericol m a i m are ca acum, când se mişcă con­tra ei A u stria c ii, C roa ţii, n a ţio ­nalităţile, social-dem ocraţii. Aci nu poate ajuta nici alegerea, nici alt­ceva, ci o grabnică împăcare«.

Da, e adevărat, că ţara e a- meninţată de pericol, dar nu din

(Paria), Asironomisches Iahrbuch (Ber­lin), Nauticul Almanac (Greenvlch) şi American Ephemeris (Washington) cal­culează alte şi alte bresde centrale, după cum considerau o valoare sau alta pentru diametrul Lunei. Diferenţa între ele abia er& de câţiva chilometri, to- tuş fiind dată trebuinţa determinărilor exacte în astronomie, rămânea, ca prin observaţia directă a fenomenului să se verifice traseul adevărat. Iată motivul reBfirării de observatori pe o lăţime de 12 chilometri, în limitele căreia asignau brasda centrală diferiţii calculatori dela cele patru Efemeride. Aceşti observa­tori şi-au însemnat, dacă în momentul fâsei maxime, Soarele deborda un pic spre nord ori spre sud dela Lună. Evi­dent, că linia centraiităţii a trecut prin­tre observatorii, cari au văzut Soarele debordând ia nord şi observatorii, cari l-au văzut debordând la sud.

S-a mai întrebuinţat şi alt metod de verificare, căci eclipsa s-a prezentat în condiţii escepţional de favorabile, in apropiere de Paris, diametrul aparent al Lunei era aproape egai cu ai Soarelui. Un observator postat pe linia oentraii- tăţîi putea deci constata cu mare pre- cisiune superposiţia exactă a centrelor celor două corpuri cereşti. Apoi umbra proiectată de Lună pe pământ avea să fie o suprafaţă circulară neagră cu dia-

partea celor vizaţi de Polonyi, ci d in p a r tea guvernanţilor, cari bagă ţa ra în nămolul m izerie i ş i se opun cu toate mijloacele drepturi­lor poporu lu i.

— sm. —

Mestingul din Alba-lulia. o tele­gram ă ce am prim it-o Sâm bătă seara din Budapesta ne-a anunţat, că m inis­trul-preşedinte Lukács în urm a inter­venţiei d lui deputat Dr. M ihali, va concede ţinerea meetingului convocat pe z*ua de 24 M ai la Alba-Júlia.

In legătură cu aceasta ştire n i se m ai comunică urm ătoarele:

In ce priveşte interzicerea marelui meeting naţional dela Alba-lulia, p r i­m ul m inistru Lukacs a declarat d-lui M ihâli, că în calitate de m inistru de interne va căuta set nu violeze dreptul de în trun iri publice, şi în acest sene va hotărâ imediat după sosirea actelor cu privire la interzicerea acelui meeting,

In plină obstrucţie. E ş u â n d c o m ­p le t tr a ta t iv e le în t r e m in i s t r u l lm - kă c* ş i l u s th ş e d in ţa d e S â m b ă tă a c a m e r e i a d e c u r s î n s e m n u l ob ­s tr u c ţie i . O p o z i ţia a c e r u t în d a tă la în c e p u tu l ş e d in ţe i o ş e d in ţă se ­c re tă p e m o tiv , că p r e ş e d in te le n -a d a t v o ie m a i m u l to r o p o z i ţ io n a li s ă i a c u v â n tu l în a in te d e o r d in e a z i l e i . JPre şe d in ţe le s 'a e se c u ta t ş i a d is p u s ţ in e r e a ş e d in ţe i secre te , c a re în s ă n u s’a p u tu t ţ in e a n e în tr u - n in d u - s e n u m ă r u l r e c e r u t d e d e ­p u ta ţ i . A s tfe l p r e ş e d i n ţ i e ^ a v ă z u t n e v o it a d e sc h id e ş i în c h id e d e t r e i o r i ş e d in ţa secre tă . D e în c h e ie re a u u r m a t c â te v a in t e r p e la ţ lu n i în tr e c a r i in le r p e la ţ iu n e a d e p u ­ta tu lu i I v a n k a , c a r e a c e r u t m i ­n i s t r u lu i s ă o p re a sc ă r e p r e z e n ta - ţ i u n i l e c h in e m o to g ra fic e , în c a r t o b v în s p a r g e r i ş i f u r t u r i .

Dtn România. Ministerul de ex­terne al României publică următorul aviz oficial, privitor la deschiderea Dardanelelor:

Re baza înştiinţărei prim ite dela Legaţiunea României d in Constantino- pole, m inisterul afacerilor străine aduce la cunoştinţa publică, că. strâmtoarea Dardanelelor a fost deschisă navigaţiu- nii pe ziua de 3 (16) M ai a. c. Trece­

metru abia de câţiva chilometri, lune­când cu iuţeală enormă de 800 metri pe secundă, în sensul liniei centrale. Acei cerc de umbră se putea cuprinde pe de-a întregul cu vederea din o posiţie de înălţime potrivită. Era deci cu to­tul indicată trebuinţa de a se ridica cineva cu b&ionui la câteva sute de metri peste suprafaţa pământului. Dar în balon fiber nu era recomandabil, căci putea fi mânat de vânt prea de­parte de linia centrală. Mai potrivit era un balon captiv, ori un balon diriglabil.

«Comisiunea. ştiinţifică a Aero­clubului — zice iscusitul astronom A. de la Bamne H uvinel — înţelese toată importanţa unei observaţii de acest fel şi, în şedinţa sa din 25 Mart. însârcină secretarul să facă demersuri ia minis­trul de râsboiu pentru a-i cere voia să se facă observaţii în balon captiv, ori dacă se poate, pe bordul unui dirigea- bil. De aitâ parte, biuroul de Longitu­dini tăcuse deja o cerere analogă şi obţinuse că un balon captiv militar şi dirigeabilui Le Capitaine-Ferber. să fie puse ia digposiţia astronomilor în ziua eclipsei. Astfel pe timpul amintit, fiirteeabliui Le Gapttaine-Berber, având pe bord doi membri ai biuroului de Longitudini: admiratul Fournier şi co­lonelul hourgeois, merse in regiunea orăşelului Luzarchs», ale cărui şesuri

rea bastimentelor prin canalul naviga­bil va începe însă, conform regulamen­tului după 40 ore dela data redeschi­derii strâmtoarei.

— C o n g resu l L ig e i C u ltu ra le v a a v e a loc î n z ile le d e 1 3 ş i 14 M a iu v . la C o n sta n ţa . Z iu a d e 1 3 v a f i z iu a d e co n ve r tire a m e m b r i ­lor ş i d e le g a ţilo r . Ş e d in ţe le congre­s u lu i v o r a v e a loc în z iu a d e 14, c â n d to ţi d e le g a ţi i S e c ţii lo r trebuesc să f ie p r e z e n ţ i .

împăratul criticat- In Reichstagul german s’a petrecut Vineri o scenă in­teresantă. Deputatul social-democrat Seheideman a atacat în ton asupru pe îm păratul W ilhelm , pentru enunciaţiu* nile sale făcute contra Alsaţiei- A zis, că nu se mai poate suferi domnia per- souaiâ. Miniştrii la auzui acestora au părăsit sala de şedinţe. Lui Seheideman i-a răspuns cancelarul Bethmann-Holl- weg.

Vom reveni.

Externe- In şedin ţa de a la i- taeri a cam erei italiene prim -m i- n istru l G iolitti a da t cetire unei telegrame a am ira lu lu i A m ero, în care se spune că trupele ita liene au luat în stăpân ire insu la Rho- dos du pă o scurtă d a r sângeroasă luptă. în trea g a garnizoană tu r­cească a capitu lat V ineri d im i­neaţa, p red â n d armele.

— După ştiri din Salonic mişcarea revoluţionară a albanezilor ia o întor­sătură gravă. Comandantul trupelor din fpek a declarat, că dacă miniştrui de războiu nu va trimite de urgenţă aju­torul cerut, mai târziu nici două cor­puri de armată nu vor fi suficiente pen­tru restabilirea ordinei.

— Cu ocazia alegerei provizorie a noului preşedinte, Roosewelt a în trunit în statul California cu 40.000 m ai multe voturi ca Taft.

— Consiliul federal al Ger­maniei s’a ocupat cu modificarea constituţiei Alsaciei-Lorenei. Secre­tarul de stat Bnlaoh a atras a- tenţiunea camerei aisacieno asupra urmărilor politicei antigermane a alsacienilor, ameninţând cu disol- varea camerei.

de coioraţiune clară trebuiau să per­mită observaţia umbrei, să fi fost cât de neînsemnată. In timp ce admiralul Fournier observa direct Soarele, pentru a auunţa casa centrală, colonelul Bour- geois privind cu atenţie şesul de jos, zări umbra Lunei, în forma unei pete cenuşii de 3 500 km. în diametru, mă­turând rolul cu o iuţeală vertiginoasă de 800 metri pe secundă. Umbra trecu în aceiaş moment peste două sate: Belloy» şi Villiers-îe-Sec, debordând ceva mai mu t peste ultimul, decât peste cel dintâiu. Această observaţie foarte pre­cisă, permite a se statori, câ centrul umbre; lunare a trebuit să treacă prin­tre cele două sate, ceva mai aproape de Villiers-îe-Sec decât de Belloy».

»Pe de altă parte, balonul captiv, montat de căpitanul Dupic, s-a ridicat deasupra satului Saint-Nom-U Bretă;he şi observatorul iarăş văzu foarte lămu­rit umbra Lunei, îndeosebi In momentul când ea trecu peste un drum mare, a cărui coloraţie galbenâ-deschisă,* era foarte,favorabilă acestei observări. Apoi umbra se perdu din vedere, când a a- juns ia pădurea dela Mariy. Posiţia centrului umbrei determinată de că­pitanul Dupic,concordă absolut cu cea indicată de observatorii de pe dirigeabil. Vedem deci, că îd circum-

I stanţa aceasta favorabilă fi memorabilă,

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 100—1912. \

— D in Tiencin (China) vine ştirea că răscu la ţii au incendiat m ai m ulte biserici catolice. D in în treaga provincie se semnalează o m işcare anti-creştină.

Arhiducele Leopold Salvator în Braşov.

De două zile oraşul nostru găzdueşte între zidurile sale pe Alteţa Sa imp. şi reg. Arhiducele Leopold Salvator, inspectorul su­prem al artileriei austro-ungare. Alteţa Sa a sosit Sâmbătă seara în gara Braşovului, unde a fost întâmpinat de prefectul contele Mi- kes, de locţiitorul primarului Sten ner şi de şeful poliţiei Farkas.

In decursul zilei de eri Al­teţa Sa a vizitat oraşul, a asistat la un concert dat îu biserica nea­gră şi a vizitat expoziţia de in­dustrie de casă. A lteţa S a a r ă ­m as foarte încân ta t de casa ro­m ânească ş i s-a exprim at în ter­m in i foarte elogioşi despre adm i­rabilele ţesă tu ri ş i cusături eşite d in m ânile ţărancelor noastre.

La orele 12 a primit în apar­tamentele sale din hotelul „Co­roana" pe şefii confesiunilor şi au­torităţilor publice civile şi militare. Intre cei .primiţi a fost în locul ai treilea protopopul Braşovului, pă­rintele Dr V. Saftu. Precum sun­tem informaţi, Alteţa Sa a primit pe reprezentantul bisericei noas­tre în mod foarte graţios. Părin­tele Saftu a cerut Alteţei Sale în limba germană permisiunea, să-l salute în limba oficială a bisericei române, ceeace Alteţa Sa a primit cu mare plăcere. Terminând Pă­rintele Saftu cuvintele sale de bineventare, Alteţa Sa a observat cu vădită plăcere, că a înţeles a- proape fiecare cuvânt, cunoscând bine limba italiană. L-a rugat însă pe părintele Saftu să-i traducă cu­vintele rostite şi în limba ger­mană, ca să se convingă, dacă a înţeles Intr-adevăr bine toate cele spuse româneşte, ceeace părintele Dr. Saftu a şi făcut.

Alteţa Sa mulţumind repre­zentantului bisericei noastre pen­tru cuvintele de bineventare a binevoit a se întreţinea ca d-sa timp de 10 minute, interesându-se de-aproape de afacerile bisericei române şi de referinţele, în care trăieşte poporul românesc, dove­dind că este bine informat asu­pra noastră. In decursul vorbirii Alteţa Sa a relevat cu o vădită plăcere calităţile distinse militare ale soldatului român şi fidelitatea poporului român faţa de dinastie. Terminând convorbirea, Alteţa Sa a dimis pe reprezentantul bsseri- cei noastre în mod foarte cordial.

Părintele Dr. V. S aftu , între­bat de noi asupra impresiilor câş­tigate îu decursul audienţei, ne-a

declarat, că a eşit dela Alteţa Sa foarte mângâiat şi că a rămas în­cântat de primirea deosebit de a- fabilâ, de care a fost împărtăşit.

*Sibiiu, 18 Maiu n. 1912.

Arhiducele Leopold Salvator în Sadu şi Călimăneşti.

Arhiducele Leopold Salvator a fă­cut din Sibiiu în 16 1. c. n. o escur- ziune cu automobilul pentru a vizita uzinele electrice şi băile dela Călimă­neşti. In drumul său a trecut prin co­muna Sadu, unde îi s-a făcut o primire deosebit de însufleţii ă din partea popo­rului român, care îmbrăcat îu haine de sărbătoare l-a întâmpinat la intrarea în sat cu un arc de triumf şi între stri­găte entuziaste de »Trăiască«. Alteţa Sa, plăcut atins de această primire ne­aşteptată, s-a oprit în piaţa comunei, unde a fost bineventat de părintele Du­m itru Bunea , care a asigurat pe Alteţa Sa de fidelitatea şi aiipirea Românilor la dinastia babsburgică. Alteţa Sa a mulţumit oratorului pentru cuvintele de bineventare şi a asigurat poporaţia română de simpatiile sale.

După vizitarea uzinei electrice Alteţa Sa a trecut prin comuna Boiţa, unde deasemenea li s a făcut o primire entuziastă, iar la oarele 2 d. a. a sosit în Călimăneşti, unde a fost primit de prefectul judeţului Vâlcea, de inginerul Germani, directorul societăţii băilor şi de şeful gendarmeriei. La sosirea Alte­ţei Sale în faţa hotelului muzica a in­tonat imnul casei habsburgice. Intre strigăte însufleţite de »Trăiască« Al­teţa Sa a vizitat otelul statului, unde a luat masa. In decursul dineului Alteţa Sa s-a interesat de-aproape de situaţia băilor şi de comunicaţiunea cu trenul între Ungaria şi băile dela Călimăneşti. După dineu Alteţa Sa a asistat la petre­cerea poporaţiunei, care In faţa hote­lului se încinsese la joc, rămânând în­cântat de costumele şi frumoasele obi­ceiuri româneşti. Mai târziu a vizitat insula Ostrov, pe care tocmai era adu­nată multă lume românească, ca să ser­beze ziua de 3/15 Mai 1848. Alteţa Sa şi-a introdus numele în registrul cape­lei şi a binevoit a primi o cocardă trei- coîoră, care îi s-a oferit din partea unui membru al Ligei culturale.

După vizitarea izvorului Căciulafca Alteţa Sa a părăsit băile, dupăce în re- peţite rânduri şi-a exprimat bucuria de-a fl petrecut câteva oare atât de plăcute în mijlocul poporului român.

In decursul vizitei băilor din Că­limăneşti i-au fost prezentaţi Alteţei Sale intre alţii şi d-nii Remus Cosma in­giner şi proprietar în Călimăneşti şi d-1 Romul T. Popescu, autorul cunoscutu­lui studiu »Prin Turnu Roşu în Româ­nia«. D-1 Popescu a avut deosebita o- noare, de-a fi învitat la masă de Alteţa Sa, cu care prilej d-1 Popescu a infor­mat pe augustul oaspe asupra defecte­lor comunicaţiei noastre prin Turnu 1- Roşu şi asupra porturilor şi obiceiurilor noastre naţionale din Ardeal.

Escurziunea proiectată la Sălişte a trebuit să cadă, având Alteţa Sa să plece la Braşov.

B.

Din Viena.— Serbarea de 3/15 Maiu, —

E poate curios pentru unii, cum de în Viena o mână de români fac mereu serbări şi încă uneori grandi­oase serbări naţionale. O mână de ro­mâni în marea asta a străinătăţii face atât, cât rar ţi-e dat să întâlneşti prin oraşele noastre din Ardeal.

aeronauţii au oferit un ajutor foarte preţios astronomilor, permiţând gă sa fixeze cu mare precisitine traseul um­brei lunare pe suprafaţa pământului şi &ă se determine astfel una din coordi- natele Lunei în momentul eclipsei.«

»Linia centrală determinată de efemerida germană »Berliner Astrono- misches Jahrbuch« era situată cea mai spre nord. Urmau în jos, liniile iui »Nautica! Almanac«, »American Epbe- meris« şi »Connaissance des Temps«. Ultima era cea mai spre sud. Deosebi­rea între traseurile externe ale acestor linii, adecă între cele calculate de »Ber­liner Jahrbuch« şi »Connaissance des Tempsu era de 6 chilometri. Observa­ţiile făcute în balon fixează linia cern tralităţii la 1 km. spre sud de linia dată de »American Ephemeris« şi la 1*800 km. spre nord dela traseul arătat de ,, Connaissance des Temps«, de unde rezuită că determinările acestor două Efemeride au fost cele mai apropiate de adevăr«.

»Fasa centrală avu loc aproape exact în timpul indicat de »American Ephemeris« şi 15—25 secunde înainte de timpul indicat de celelalte Efemeride«.

Diametrul mijlociu al Lunei, pen­tru observatorii situaţi în apropiere de Paris, era aproape exact egal cu dia­metrul Soarelui. In efect, asperităţile bordului Lunei se ridicau peste perife-

feria globului solar, în timp ce văile lunare, adecă adânciturile sub nivelul mijlociu ai Lunei, nu atingeau bordul solar. Resultă de aici, că lumina solară se strecura prin dantelura, prin creţele periferiei lunare şi că în momentul fa- sei maxime, se vedea o salbă de boabe strălucitoare încunjurând Luna, produ­când aparenţa unei coliere de perle, încadrând discul lunar.«

Boabele strălucitoare se numesc »Boabele lui B a ily t, căci acest astro­nom ie-a studiat cel dintâiu, în cursul eclipsei din 1836.

Vorbind absolut, eclipsa din 17 A- pril 1912 nu poate fi numită anulară şi totală, ci anulară şi în mărgăritare, constituind o specie nouă de eclipse solare.

Cu tot interesul ştiinţific ar fi prea mult pentru cadrul unor foiletoane să relevez amănunţit toate observaţiile făcute în Francia, Belgia, Germania etc. asupra acestui fenomen, care a fost o admirabilă lecţie oferită de ceriul însuş. Poate în vr’o ediţie nouă, completată enorm a broşurii mele despre eclipsele solare voi reveni pe larg asupra întu­necimilor din secolul nostru şi din cel precedent.

Gavr. Todica.

Fiecare din noi aduce cu el un colţ de vieaţă, aduce atmosfera pafrria- bală a satului, în care a copilărit şi când se întâlneşte ia sbuciumul ora­şelor mari cu vre’un alt coleg par’că întâlneşte un tovarăş de copilăriă, un cunoscut vechiu, deşi poate nu s’au mai văzut până atunci.

In sufletul fiecăruia e scrisă o pa­gină mare din istoria neamului, de care mulţi nu-şi dau seama poate.

Aşa se adună surghiuniţii culturii, ca să se despartă mai dornici de muncă par’că. Şi e un fapt îmbucurător că tinerii din România se apropie tot mai mult de noi, de Ardeleni şi Bucovineni. Aşa ne-a fost dat să ascultăm la ulti­mul concert românesc pe Dşoara Co- corescu plimbându-şi pe clapele claviru­lui, comorile mari ale sufletului. O ser­bare modestă, dar plină de entusiasm a fost 3/15 Maiu în sala Hotelului »Ried- hof«.

După ce d! n. Marmeliuc arată în câteva cuvinte însemnătatea zilei 3/15 Maiu dă cuvântul di ui Ştefan ^culici, care vorbeşte de frământările Româ­nilor în zile furtunosului an 1848. Di Sculici a reuşit să ne dee o icoană clară u vremurilor de atunci, a ştiut să la lege într’o formă precisă, care denoată stiudiu serios. Au urmat două cuartete bine esecutate de dnii Crişan, Rădu- lescu, Medrea şi Cavaşi. Urmează apoi conferenţa dlui Virgil Marian despre »Revoluţia lui Horia«.

Dl Marian într’un ton îndrăsnoţ vorbeşte despre vremile, când Horia nemai putând răbda ticăloşia domnilor de pământ, a pus ia cale revoluţia cu sfârşit atât de fatal pentru dânsul.

Ne dă în cuvinte pline de revoltă, o .icoană fidelă a ticăloşiei, a nedreptei întocmiri sociale de atunci.

Sfârşitul îi încunună două cuartete frumos esecutate de cântăreţii, cari la orice serbare îşi aduc cu drag tributul lor preţios.

Corespondent,

Pomenirea Ini Gh. Eariţin în satul naşterii lui.

Cluj, 16 Maiu e.Duminecă în 12 Mai nou s’a sar

batorit“ în comuna Jucul de jos, de pe Someş, centenarul naşterii lui Gheorghe Bariţiu,"părintele gazetăriei ardelene şi cel mai ales om al cărţii, al culturii peste tot, la noi Românii, în jumătatea a doua a veacului XIX. Comitetul des­părţământului Cluj al Asociaţiunii şi-a ţinut de-o jdatorinţâ pioasă să se praz- nuiască pomenirea lui Bariţiu în satul lui de naştere, voind prin aceasta ca numele marelui om al neamului nostru, şi pilda măreţei lui vieţi, să pătrundă şi în' sufletul« mulţimii dela sate, căci Gh. Bariţiu, deşi în vieaţa lui roditoare mai mult orăşenilor şi oamenilor cu carte le-a grăit, totuşi, prin aceştia, a ţintit înălţarea şi luminarea întregului popor românesc, cărturari şi săteni de o potrivă.

La cuvântul de chemare al comi­tetului, pe lângă sătenii celor trei Ju- ' curi, cel de jos, de sus şi cel nobil şi pe lângă preoţimea din jur, a alergat lume aleasă, cu deosebire din Clujul a- propiat. Şi sărbarea, care s’a desfăşurat în lumina aurie a^unui frumos soare primăvăratic, a fost^măreaţă şi demnă. Corul universitarilor din Cluj, prezenţa delegatului Asociaţiunii, care a ţinut să fie reprezentată prin vice-preşedintele său, conferenţele, apoi participarea câ­torva membrii din familia Bariţiu, — toate acestea au împrumutat sărbărilor o notă aleasă, care trece peste cadrele unei commemorări obişnuite.

S o s ir e a o a sp e ţilo r .

Sosirea la Juc s’a făcut cu trenul de dimineaţa. Un lung şir de trăsuri vestea călătorului că se găteşte ceva ales în satul de peste Someş. Intre cei dintâi oaspeţi coboară vice-preşedintele Comitetului central al Asociaţiunii, Sf. Sa păr. canonic dela Blaj Dr. Vasile Suciu. E aclamat cu căldură. Apoi co­mitetul despărţământului Cluj, în frunte cu d-1 Dr. B. Basiota, v. directorul, Dr. Valentin Poruţiu, secretar, şi alţii. Intre oaspeţi Sf.-sa protopopul Dr. Elie Dâianu al Clujului, d l lo s if Orga, secretarul «Economului», fraţii Popescu, advocaţi, Turda, Vasile Pop, cassar, Beniam in Rusu, preotul Suciagului, Poruţiu, pro­prietar. Corul universitarilor, în fruate cu preşedintele tinerimii Dr. O davian Rusu, cu secretarul N. Solomon şi Ionel Rişca, conducătorul corului. Doi redac­tori dela «Solia Satelor». Şi alţii.

Sosiţi in Juc, peste grădina fooe- rească a contelui din sat, aflăm la bi­

serică şi la casa preotului alţi oaspeţi sosiţi cu trăsurile. Intre aceştia Sf-sa păr. loan Hăţiegan, protopopul Cojoc- nei, păr. Hovârteati din Gădălin, dir. desp. «Mociu», Aur. Pop, din Jucul de sus, Vas. Şiuteu, Gilău, M ihail H odârnău , Pata, Născu, Boj şi câţiva învăţători.

8 e r v ic iu l d i v in .P a r a s ta s u l.

îndată după sosire s-a slujit, în vechea biserică de lemn, în care a pre­oţit tatăl lui Bariţiu, fostul paroh loan Pop, — sfânta liturghie. Au celebrat Dr. E. Dăianu, protopopul dela Cluj şi I. Hăţiegan dela Cojocna. Lector cleri­cul absolvent loan Precup, catehet in Cluj. Strana o ţineau preoţii, iar răs­punsurile le-a dat corul universitarilor. Bisericuţa era plină de mulţimea cu­vioasă a ţăranilor noştri cu feţe blân­de. Pe subt bolta luminată de flăcările tremurătoare ale luminilor din sfeşnice plutea o pietate sfântă, ca fâlfâirea din aripi a unui spirit nevăzut. Poate spiritul lui Gheorghe Bariţiu, care a lăsat pe-o clipă înălţimile albastre ale sufletelor fericite şi a coborât în acest cuprins modest, unde se pomeneşte cu multă duioşie şi închinare numele iui.

După evanghelie canonicul Dr. V. Suciu a rostit o predică, vorbind cu energie şi cu putere multă. Pornind din scriptura zi Hi cu vindecarea orbu­lui din naştere, a spus, că avem şi noi o am'ini aleşi, cari să ne deschidă ochii, preoţii şi domnii noştri, de cari trebue să ascultăm (i să-i urmăm. Orbul din sfânta evangheiie a mărturisit cu tă­rie vi cu curaj pe Mântuitorul, vinde­că1 or ui său; asemenea şi sătenii se cade să ţină şi să mărturisească învă­ţăturile celor aleşi ai neamului no­stru.

După liturghie s-a slujit parasta­sul afară, între prunii înverziţi de lângă biserica bătrână. Cuvintele pre­oţilor răsunau limpede şi dulce în lăr­gimea de afară.

— Pentru odihna adormitului rob alui Dumnezeu George . . .Domnului să na rugăm».

Iar corul universitarilor răspun­dea cu duioşie m ultă: «Doamne îndură- te spre ei»!

Sătenii ascultau cu evlavie. Şi bă­trânele de pe margini fărâmau lacrime sub gene.

Alături de corul universitarilor a cântat câteva cântări la parastas şi co­rul sătenilor din loc, subt conducerea preotului şi a învăţătorului local Poru­ţiu. Protopopul Hăţiegan a ţinut la ur­mă o scurtă cuvântare inimoasă.

Ş e d in ţa .

Şedinţa s’a început după slujba din biserică, pe la ceasurile 12 şi ceva. S’a ţinut în curtea frumoasei şcoli ro­mâneşti, luând parte toţi oaspeţii şi mulţi ţărani. Puteau să fie însă şi mai mulţi dacă veneau în chip de proce­siune toţi ţăranii satelor din jur.

Se remarcă şi face o impresie aşa de bună prezenţa câtorva rudenii de ale lui George Bariţiu. Anume : d-na A na Boldea, mama d-lui Aurel Viad, fiica lui George Bariţiu, d-na Anuţa Vlad, nepoată de fată, d-na Popescu, Turda, nepoată de frate, „d’Ş°ara A c ­toria B ariţiu , Orăştie, nepoată de frate; d-na Pop, Juc, şi d-na Virginia bochiş tot nepoate.

Şedinţa o deschide d-1 Dr. B. Ba- siota, pomenind însemnătatea zilei şi salutând pe delegatul Comitetului cen­trai. Canonicul Dr. Suciu, răspunde mai lung, apreciind personalitatea iui Ba­riţiu, fost şi om at bisericii, care ni- 1-a dat.

Preotul locului, păr. loan Pop, salută, întrun discurs avântat, pe aleşii oaspeţi, pornind din cuvintele scriptu­rii : Desiegaţi încălţămintei© voastre, căci sfânt este Jocul acesta!

Cerul universitarilor execută o energică şi însufleţitoare bucată.

Urmează conferenţa d-lui Dr. Ocl. Rusu, despre Bariţiu ca ziarist. D-sa scoate frumos la iveală, şi cu foarte multă îndemânare, chipul lui Bariţiu ca întemeietorul gazetăriei noastre, arătând marile foloase peatru neamul nostru, izvorâte din munca lui pe acest tărâm spinos şi împreunat cu multe suferinţi, Conferenţa a fost ascultată cu mult interes şi călduros aplaudată.

După aceasta studentul Solomun, cu glasul său de bas profund a cântat

o doină pătrunzătoare. A cântat foarte frumos şi cu simţ.

A luat cuvântul apoi d-I Alexandru \ Lupeanu , cleric absolvent, redactor la »Solia Satelor«, vorbind despre »Apos- ţ folia lui G. Bariţiu«. Dela cele dintâiu I clipe, cu graiul d-saie poporal, dar de-o aleasă frumseţă literară în aceeaşi vre­me, a captivat auditorul de săteni, pen­tru cari mai ales vorbeşte.

A arătat cu date alese şi potrivite din istorie, cine a fost acest G Bariţiu, despre care zicem cu toţii, că este mare. Ce rosturi a avut el ia poporul nostru românesc? Şi ce vrednicii are ei însemnate io cartea neamului? In sfârşit, a vorbit despre rosturile iui de dascăl şi apostol. Vorbirea d-sale a plăcut mult şi cu deosebire poporul nu-1 mai uită, căci i-a grăit la inimă şi pe înţelesul lui.

Altă cântare executată de co r: »Pe-al nostru steag e scris unire...« cu accentele ei puternice, de vitejie şi nă­dejde, apoi încheierea şedinţei prin rostul d-lui Dr. Basiota.

B a n c h e tu l .

După şedinţă s’a ţinut banchetul în sala şcoalei cu vre-o 100 de tecâ- muri. întâiul toast l-a ridicat protopo­pul Hăţiegan pentru delegatul Asocia­ţiei, canonicul Dr. Suciu. Apoi canonicul Suciu pentru cei doi protopopi şi pentru preoţi, cari au contribuit mult la reu­şita sărbărilor. Protopopul Dr. Eiie Dă­ianu, rosteşte un toast mai lung ocu- pându-se de Gh. Bariţiu cu cunoscuta-i putere oratorică şi închinăm pentru ru ­deniile iui Bariţiu, care sunt de faţă.

Pe la 3 şi jumătate masa se ridică şi cu trenul de 5 ore spre Cluj, cei mai mulţi oaspeţi pleacă.

C ă rţi îm p ă r ţ i t e la p o p o r .

Trebue să pomenim la acest loc, că înainte şi după şedinţă s’au împărţit între săteni o mulţime de cărticele ins­tructive, toate gratuit. Anume câte 400 exemplare din Călindarul dela Cluj, şi cărticelele de medicină populară ale d-lui doctor Basiota.

»Solia Satelor«, gazeta poporală dela Cluj, a ieşit din prilejul sărbărilor Într’un frumos număr festiv cu chipul lui Bariţiu şi a oărinţUor săi. care a- semenea s’a Împărţit gratuit ia ţăran cjj în vre-o 300 de exemplare.

E vrednic să se amintească că tot din acest prilej institutul »Economul* a pus la dispoziţia despărţământului 50 cor. Asemenea prot. Dr. Elie Dăianu, 20 cor, Dr. Amos Frâncu, directorul »Economului« 20 cor., Basiota 10 cor.

P e trecerea .

Seara s’a ţinut în şcoală o foarte reuşită petrecere cu joc. Tinerii univer­sitari s’au dovedit foarte inimoşi la datis şi coconiţele nu vor regreta desigur că au venit ia joc» S’a tăcut ziuă albă şi răsăria soarele, când tot mai suna glas de viori din cuprinsul şcoalei. , .

Corespondent

C asa ţă ră n ea scă .i— Impresii. —

Braşov 20 Mai n. 1912.Secţiunea românească reprezentată

în exposiţia de industrie casnică dinBra- şov este neapărat cea mai atrăgătoare parte pentru publicul vizitator. Cu bucurie putem constata, că cu deosebire naţio­nalităţile străine admiră cu adevărată sinceritate şi entuziasm odaia ţărăneas­că română, neînchipuit de vie, prin plastica armonioasă a colorilor. întrea­ga odaie este tapetată în covoare; mi­nuni ai pereţii dar şi tavanul compus din cele mai frumoase zăvezi, redus dela înălţimea camerei, dă închipuirea unei bogate case ţărăneşti, în care ochii se îndreptează întâiu ia vechea icoană în faţa căreia arde candela. Fiecare colţ al camerei dă o impresiune deo­sebită, calculat ca armonie de culori a scoarţelor ce formează fondul, alcătu- eşte părţi anumite caracteristice! In fund patul vechiu de peste 100 de ani, cu zugrăveala sa de frunze pe fond roşu, primitiv şi totuşi în linii regulate este acoperit cu cearceaful, deasupra zăveada colorată şi sus straiul colorat şi lăţos. Periniie în rând, îmbrăcate fleşte-care în feţe frumoase şi acoperite cu cămeşile artistic cusute, ce repre­zintă zestrea harnicei femei. Sus dea­supra patului cuierul cu diferite blide de pământ şi cositor, cănile şi urcio- raşeie pe rând, acăţate în felurite mo­dele, fie-care cu ştergâreiul de podoabă aşezat de u^âna vrednică a ţărăncuţei române.

ïfr. 100.—1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3

Mai jos, icoane vechi argintite şi aurite. In colţul tavanului un perpeleag

t (acăţătorul ţăranului) compui din vâr­ful unui brad, pe care stă căciula şi

. cojocul ţăranului.Alt colţ; jos o zăveadâ de o ve­

chime» considerabilă în colori moarte 3 topite, deasupra pe perete un covor,

care se topeşte îix aceleaşi colori, în modei mai modern. In acest colţ se admiră mobila ţărănească admirabilă cu crestături după modelele Comşa, în stil vecbiu românesc de o gingăşie ui­mitoare. Pe perete aceleaşi două cuiere ca mobilă, pe caFe stau vase de coloa­rea delftului. Atâta linişte şi repaus dă ochilor acest coiţ de o frumseţe ui­mitoare. Mobila este proprietatea d-lui Dr. Ioan Garoiu şi a fost espusă în secţiunea românească din expoziţia dela Viena. — fiind lucrată în Bucovina.

In colţul din fereastră stă în un- ghiu vechiul parseebiu în trei colţuri ridicat şi bătut în perete, de o vechime considerabilă, presintă cu florile zugră­vite discret o amintire duioasă din tim­puri trecute. Pe el căni de cositor, un steşnic vecbiu sculptat, modele sculptate pentru făcut păpuşi de caş aşa numite papuşare şi alte lucruri rânduite pe poliţi. A cest dulap precum şi patul au îost aduse din Bâcele. Două scaune a- Jături, din 1853, lucrate şi pictateîn Bran.

Dealungui zidului dela uşe sus este »culmea« rudul de lemn, pe care ţăranca română îşi aşează toată bogă­ţia şi vrednicia ei. Frumoasele fote ps rând aşezate, deasupra cămăşile cusute cu mătase şi fir, ştergarele subţiri ca firul de păianjen ş. a.

De asemenea sunt ştergare de o frumseţe şi de o valoare însemnată a- ranjate ca portiere... Ţăranca le zice: ştergare de piatră subţiri să ie spargi cu limba. Ferestrile micşorate sunt îm­podobite cu perdele cusute în modele ţărăneşti. Aceste perdele, precum şi valurile de lucruri de mână, de ţesături aşezate pe par, sunt esecutate în lnter- natul Reuniunii fem. rom. iar ca* dova­dă că această podoabă se tace cu ade­văr de mânile româncuţei, două fetiţe din Internatul nostru îmbrăcate una in port săliştenesc, alta din partea spre Topliţa stau ia războiul din faţa feres- trii ţesând minunatele perdele.

Astfel la primirea Ex. Sale minis­trului de agricultură Serényi Preş. D-na M aria Baiulescu a dat îu scurte cu* vinte desluşiri despre măsura capaci­tăţii ce posede femeia română în indus­tria casnică şi zicând :

' Excelenţă^ aceasta cameră repre•s l »intă odaia ţărănească rom ână , tot ce

se vede într'ânsa, pereţii) covoarele^ stra- YiCle, îmbrăcămintea şi toată podoaba 'ycasei este executată de m âna femeii ro­mâne.

Cu interes a privit ministrul la fetiţele ce lucrau ia războiu, precum şi la femeia română din comuna Bran, care torcea lâna albă şi moale, gătită îa frumosul ei port.

Ex. Sa s’a întreţinut despre toate mai mult timp*ca preş. Reun. intere- sându-se şi apreciând totul, oprindu-se cu interes şi la frumoasele ouă împis- trite şi încondeiate cu atâta artă...

O mare parte din lucruri au fost puse cu multă bunăvoinţă la disposiţia Reuniunei de cătră d-nui Victor Fuş- mriu paroh în Bran-Sohodol şi de cătrâ d-1 învăţător Bunceanu din Bran* Moeci u.

Multe familii române din loc audat bogatele lor covoare şl alte obiecte pentru înfrumseţarea expoziţii,

artist atât de mare ca d-1 Dima. lnten- ţiunile, munca şi prestaţiunile d-sale n’ar trebui să fie urmărite decât cu un singur sentim ent: admiraţiunea.

Căci admiraţiune merită cel dintâi director de muzică, pe care noi Românii din Ungaria îl avem azi. Respect şi ad­miraţiune datorăm acelui artist dintâi, care prin zeci de cântece şi compoziţii ş’a asigurat nemurirea ş’a ridicat în faţa străinilor prestigiul artistic al u- nui popor tinăr, ca al nostru.

Deci să nu mai îndrăznească nici un cârcotaş mărunt să dee lecţii fie na­ţionale, fie artistice, maestrului) căruia nu e vrednic să-i deslege nici curelele încălţâmintelor. Concertul de Miercuri a dovedit cu prisosinţă de ce e în stare să realizeze acest om cu mijloacele ar­tistice de cari ştim că dispune reuniu­nea Prestaţiunea lui Dima poate servi de model oricărei reuniuni din Ardeal şi cred că nici în ţara întreagă nu se vor găsi decât poate 1 ,2 cari s’o ega­leze, căci de întrecut, nu cred.

*Este foarte bine ca din prilejul

concertelor, Reuniunea să cheme câte-un solist reputat, care să-şi dee concursul. După strălucitul debut alui Foleacu, ne-a fost dat să admirăm pe D-na Tri- teanu. Ambele aceste debuturi ne-au înălţat sufletele şi ne-au ghidilit orgoliul naţional căci reprezentanţii jurnalelor străine cât şi profesorii străini Lasiel, Honigberger, Krause, etc., au avut cu­vinte elogioase pentru aceşti înadevăr rari artişti.

Pe Doamna Triteanu n’am auzifc-o de doi ani. Şi trebue să mărturisesc, că glasul D-sale a mers tot înainte tot mai sus.. .

Claritate argintoasă, forţă în sus şi jos, rolădioşenie mătăsoasă, fineţă şi tehnică mare — însfârşit toate darurile, pe cari Dumnezeu le poate îngrămădi într’un gâtlej aurit.

Adecă purtător de aur ar fi el, dacă n’ar fi gâtlejul românesc. Dar aşa, trebue să stea în Sibilu şi să se lip­sească de zecile de mii, pe cari ie-ar câştiga bunăoară în Franţa.

Apropo: aud, că d-n°i Triteanu i-s’ar fi tăcut ofertul să cânte la »Marea operă« din Paris.

Te pomeneşti că o angajează fran­ţuzii ş’atuaci n’o să-i mai putem zico privighetoarea Ardealului ci a Parisului.

Mai şti ce o mai aduce ziua de mâne?

Hap.

Ş T I R I .- 6 Mai 1912.

Triumfal gemului român. * Ro­m ânul“ a p r im it Sâm bătă u rm ă ­toarea telegram ă d in Viena\ L a in a ­u gurarea expoziţiei p en tru aero­p lane , avia toru l Vlaicu a avut un succes extraordinar. Interesul cel m a i m are p en tru m onoplánul Vlaicu. A ic i se adună toţi v iz ita ­to r ii , a d m irâ n d un an im construc­ţia aparatu lu i) incontestabil cel m a i orig inal, uşor ş i sigur. Vlaicu este felicitat de archiducele pa tron . Ingin erii specia lişti laudă perfec­ţiunea execu tării technice, făcută în atelierul şcoalei de arte ş i me­serii d in B ucureşti.

Ancheta în această afacere e ţi­nută în cel mai strict secret şi cercetă­rile urmează cu multă asiduitate.

Câte-şi trei anarhiştii împreună cu actele dresate au fost înaintaţi alaltă- seară direcţiunei siguranţei generale a Statului. Poliţia continuă ancheta, pen­tru a stabili dacă mai sunt şi alţi com­plici implicaţi în acest complot.

Logodnă Ileana Zomborean şi Dr. Ioan Demian fiidanţaţi. Văicani — Sân- Nicolaul-rrare. 12 Maiu st. n. 1912, Fe­licitări !

Cununia. D*şoara M ăriţi P. Gomşia şî d-1 Ioan Ş iandru îşi vor celebra cu­nunia în 27 Maiu n. 1912 la 1 oară d. a. în biserica gr.-cat. din Copăcel. Co­păcel — Viştea de jos.

Necrolog. Cu inima frântă de du­rere aducem Ia cunoştinţă tuturor ru­deniilor şi cunoscuţilor noştri, că mult iubita noastră mamă, resp. soră, mă­tuşă etc. văd. Iu s tin a ,, Dr. N. Olariu născ. Popovici-Barcianu, după lungi şl grele snferiDţe a încetat din vieaţă Marţi în 14 Maiu 1912 st. n., la oarele10 seara în etate de 55 ani. Rămăşiţe­le pământeşti s-au aşezat spre veeinica odihnă Joi, în 16 Maiu 1912 în ci mi te­rni gr.-or. din Sibiiu, Suburbiul Iosefln. — Delia, Liviu, Elvira, Mârioara, ca fiu şi fiice. Elena Popoviciu născ. P. Barcianu ca soră. Iuliu Popoviciu, ca cumnat. Ti- beria Bare:anu, ca nepoată.

Asasinarea fostului preşedinte al rspublicei Urnguay. Din Buenos-Ayres se telegrafiazâ că generalul Coioniero. fostul preşedinte al republicei Uruguay, a fost asasinat. Alte amănunte lipsesc. Se crede însă, că atentatul a fost să­vârşit de revoluţionarii mexicani, ştiut fiind că Coioniero era adversarul miş- cărei revoluţionare din Mexic.

Aviatorul Wright bolnav. Din New- York se anunţă că aviatorul WUbur Wright s-a îmbolnăvit repenfcia în tim­pul unei ascenztunl, ce o făcuse, în prezenţa unui numeros public. Era vor­ba de încercarea unui nou mecanism pentru asigurarea stabilităţei aeropla­nului. La un moment dat s-a observat că Wilbur Wright, care se înălţase nu­mai ia câţiva metri deasupra pămân­tului, se lasă pe spate *, el a mai avut însă atâta putere ca să oprească moto­rul şi să ateriseze. Wright declară că i-a venit deodată râu. El a fost trans­portat în hangar, unde îşi pierdu con­ştiinţa. Medicul chemat în grabă a constatat că Wright şuieră de tifos şi că temperatura sa se urcase la zece grade.

Sărbătorirea prinţului Victor Napo­leon. Ziarele franceze anunţă că prin­cipe]« Victor Napoleon a fost acum de curând incognito la Paris şi Versailles, unde a luat parte la o conferinţă a monarchiştilor francezi. La banchetul, care a avut loc după conferinţă, prin­cipele a fost sărbătorit ca viitor împă­rat al Franţei. Un deputat din Versail­les a ţinut un discurs, spunând că nu mai e departe timpul, când Victor Na­poleon se va urca pe tronul strămoşi­lor săi, spre fericirea Franţei.

Demonstraţii contra unei femei.O mare mulţime din Los-Angeios a demonstrat contra femeii Emma Gold­man, care ţinuse in acea localitate o conferinţă despre mişcarea muncitori­lor. Conferenţiara a fost huiduită de mulţime, în cât a fost nevoită să pă­răsească oraşul. Tovarăşul ei Dr. Reich- inanu a fost luat de poporul revoltat şi dus într’o pădure Ia o distanţă de 20 mile de oraş, unde, după ce i-au uns trupul cu câtran, l-au băgat într’un butoi cu fulgi de gâscă. După ce a fost înfierat, mulţimea i-a dat drumul.

Aviz. Dupăce terminul ultim pentru subscrierea de acţiuni la nou-tnfiinţân- dul institut de credit şi economii în Aiud) e fixat pe ziua de 31 M aiu st. n. c. şi acest termin se apropie, — ne luăm voie să rugăm şi pe această cale pe toţi binevoitorii şi sprijinitorii aces­tui institut precum şi pe d* nil, cărora11 s a trimis «prospectai» de fondare, să binevoiască a grăbi cu acuirarea de subscrieri şi a renapoia până ia ziua fi­xată «prospectul» dimpreună cu sumele încasate respective libelele de depunere a acestor sume, ia adresa d-lui Dr. Em il Pop advocat în Aiud. — Fon­datorii.

Ştiri mărunte. Vaporul »Oceanic» a găsit pe Oceanul Atlantic o barcă a vaporului lita n ie în care erau cadavrele a trei persoane, moarte de foame. Nenoro­ciţii cercaseră să-şi stâmpero foamea cu dopurile de plută ale brânelor de salvare.

— Doi boţi au pătruns săptămâna trecută la conzulatul austro-ungar din Genf, de unde au furat 2000 franci bani în numerar şi alte obiecte în valoa­re de 3000 t'ran i. Spărgătorii au fost prinşi în Lyon.

— Cu ocazia manevrelor germ a > ue, cari au avut loc săptămâna trecută la Moschingein, 18 soldaţi s-au îmbol­năvit de insoiaţie, dintre cari trei au murit.

— Tribunalul marţial din Peters­burg a condamnat la moarte pe doi soldaţi de pază la graniţă, cari în luna Martie au ucis cu focuri de puşcă pe căpitanul lor Maltscbewschi.

Apoll o Bioskop. Ultima săptămâ­nă. Marţi şi Miercuri, în 21 şi 22 Mai: O lucrare minunată a companiei Nor- disk F im. «Circul ambulant», (dramă senzaţională artistică în 3 acte, filmul de arta monopolizat lung 1500 metri. Actorii sunt artiştii renumiţi tea­trului regal Danez din Eopenhaga) Număr afară de program. «Amicul a- devărat», (dramă socială în 2 acte. Fil­mul lung 1000 metri. Ziar chineraato- grafic, (actualitate). Unul care vrea să se întărească, (humoristic). Profesorul de muzică, (humoristic. Filmul luog 500 metri). In pregătire: «Din grad în grad», (dramă socială în 2 acte. Filmul lung 1000 metri.

Joi şi Vineri program nou.

Avis amatorilor de fotografie-Apa­rate de fotografie pentru salon şi vo­iaj recunoscute ca escelente, aparate moment portative neîntrecute precum şi toate articolele necesare la fotogra­fie, se capătă la firma, A. M o 11 k. u. k. Hof-lieferant, Wien Ia Tuchlauben 9. Manufactura fotografică fondată 1854. La cerere se trimite catalog ilus­trat cu preţuri.

„Solidaritatea“,asoclaţlune de institute financiare,

ca însoţire în Sibiiu.

- - Convocare. — JIn conformitate cu dispoaiţiu-

nile §-ului 39 din statute, se con­voacă prin aceasta

a lV-a adunare generală ordinarăa asociaţiunii institutelor finan­ciare, ca însoţire „Solidarita teau şi anume la Caransebeş, pe ziua de Duminecă, 16 Iunie n. 1912 la oarele 10 a. m. în sala hotelnlni Lichtneckert pe lângă următoarea :

Ordine de z i :1. Deschiderea adunării.2. Numirea unui notar, a doi

scrutinători şi a doi bărbaţi de încredere.

3. Raportul direcţiunii, bîlan- ţul anual şi raportul comitetului de supraveghiare.

4. Deciziune asupra bilanţului, întrebuinţării profitului şi votarea absolutorului.

5. Propunerile direcţiunii cu privire la numirea revizorilor-ex- perţi şi la modificarea taxelor de revizuire.

6. Alegerea a trei membrii în direcţiune.

7. Alegerea comitetului de su­praveghiare.

8. Închiderea adunării.S ib iiu , la 12 Maiu 1912.

P arten iu Cosma,prezid. »Solidarităţii«.

Notă. Conform §-ului 36 al statu­telor, în adunarea generală fiecare mem­bru are atâtea voturi, câte cvote fun­damentale posede, cu acea observare, că mai multe ca 10 voturi nu poate exercita nimeni. Voturile se exercită prin plen'potenţiaţi.

*„Rev. Econ.“ publicând acea­

sta convocare, dă următoarele in­formaţii:

Tot pe ziua de 16 Iunie c. sa va convoca şi o nouă conferenţă a revizo­rilor noştri experţi. Invitările şi rapor­tul special se vor expedia la adresa re­vizorilor în zilele proxime. Ar fi de do­rit, ca institutele noastre de bani, în sensul apelului, ce l-au primit deja dela biroul »Solidarităţii« să înlesnească re­vizorilor noştri experţi participarea la conferenţă proiectată, delegând« i după posibilitate pe ei, ca reprezentanţi ai lor la adunarea generală.

In legătură cu aceasta amintim, că comitetul aranjator instituit de cele două bănci ale noastre din Caransebeş se va îngriji şi de distracţii pe seama oaspeţilor lor din prilejul adunării ge­nerale a însoţirii noastre. Se proiec tează o excursiune la Băile Herculane, Orşova, Ada Kaleh, eventual ia T.-Se- verin sau cu vaporul la Buziaş.

Economie.Dela »Banca generală de asigurare«.

Solicitaţi din mai multe părţi de a ţine publicul nostru în continuu în curent cu lucrările băncii noastre de asigurare, venim astăzi să raportăm despre afacerile de pe luna trecută.

In secţia asigurărilor contra dau­nelor de foc, în luna April »Banca ge­nerală de asigurare« a emis 393 de poliţe, pentru valori asigurate de peste un milion de coroane şi cu un incasso de K 3,898.93. In asemănare cu luna precedentă — Martie — rezultatul a- rată oarecare reducere. Cauza e a se căuta în sărbătorile Paştilor, când a- proape 10 zile organele externe n’au putut lucra atât de intensiv, în branşa asigurărilor de foc.

In secţia asigurărilor de vieaţă iosă rezultatul lunei April este cu mult mai favorabil ca cei de pe Martie. In April au intrat cu totul 67 de oferte în sumă de K 286.000.— şi s-au esmis 50 de poliţe în suma de E 250.000.— cu un incasso anual de K 10.181.90.

Peste tot îu decursul celor patru luni din anul curent s’au emis în ra ­mura asigurărilor contra focului 1,475 de poliţe pentru valori asigurate de a- proape 6 milioane şi cu incasso de a- proape K 16.000. Iar In ramura asigu­rărilor de viaţă au intrat 187 de oferte pentru sume de asigurat de K 849,700.— şi s-au emis deja 123 de poliţe asupra unui capital de K 566200 şi cu un incasso anual de K 24,226.42.

*Ca monumente mai însemnate din

luna April amintim :1. *&ebeşana<. institut de credit şi

economii, societate pe acţii în Caran­sebeş. având în vedere că fondul ei de pensiune — după prevederile omeneşti — nu va putea suporta decât numai în parte pensiunile funcţionarilor săi, ie-a asigurat acestora şi câte un capi­tal de câte E 10.000 aşa în cât numiţii funcţionari — la timpul său — pe lângă pensiile, ce le vor compete, vor mai primi şi capitalele, ce li s-au asi­gurat, E — fără îndoială — un lucru bun acesta şi practic. Prin el se des- leagă o problemă de importanţă pentru viitorul funcţionarilor noştri de bancă, un motiv, care ne va îndemna să reve­nim cât mai curând asupra acestei ches­tiuni, reclamate cu insistenţă de multe din băncile noastre româneşti.

2. «Însoţirea de credit d in Apoi- dul-mic» (corn. Sib'iului) dându-şi sama de folosul cel mare al asigurărilor con­tra daunelor de foc, s’a decis să asi­gure la banca noastră supraedificatele tuturor membrilor ei. in aceasta înso­ţire sunt membrii aproape toţi proprie­tarii din comună şi astfel asigurarea va cuprinde — cu puţine excepţiuni — comuna întreagă. E o idee bună a- ceasta pentrucă oamenii devin cu toţii asiguraţi şi premiile le plăteşte însoţi­rea din profitul ce-1 realizează. Ar fi de dorit ca exemplul dat de însoţirea din Apoldul-mic să afle răsunet şi în alte părţi.

3. Ca un memento amintim ho­tărârea direcţiunii dela <Vatra> din Cluj, în ce priveşte sprijinirea «Băncii de asigurare». Anume nu numai că a Îndatorat pe directorul ei şi pe func­ţionari să dee tot sprijinul lor băncii noastre de asigurare, ci membrii direc­ţiunii au luat .angajamentul, ca cât mai curând să treacă cu asigurările realită­ţilor lor la banca românească. Proce­dura aceasta ar trebui să fie urmată în toate părţile.

4. Lucrările de organizare s’au coutinuat în părţile centrale şi nordice ale Transilvaniei, în fiinţând u-se agen­turi in Blaj) iSebeşul-sdsesc, H uedin , Qherlaj Dej, Bistriţa , Năsăud şi Becleant în legătură cu băncile româneşti din aceste localităţi.

5. Cu 1 Maiu a. c. s’a activat a - gentura principală din A rad pusă sub conducerea d-iui Anastasiu Demian. un vechiu şi probat funcţionar de asigu­rare. Agentura s’a instalat, neflind deo­camdată loc In edificiul «Victoriei», în strada Lázár Vilmos JNr. 2. Aceasta a- genturâ îşi extinde activitatea asupra părţilor ungurene şi — deocamdată — şi bănăţene.

6. Direcţiunea «Băncii generale de asigurare» a adresat zilele acestea tuturor preoţilor şi Învăţătorilor ro­mâni un cTcular, prin care le aduce la cunoştinţă felul de lucrare a] «Băncii generale de asigurare» şi-i roagă să o sprijinească în activitatea ei.

Proprietar:Tip. A . M ureşianu : Branisce & Comp.

Redactor responzabil: loan tírotea.

Flori proaspetese află în bogat asortim ent în

Hala de floriWilhelm F ink,S t r a d a t r a m e i 3 © -Palatul Czell, vis-â-vis de cafeneau Tran­

silvania* — Telefon Nr. 88. :Recomand grădinăritul tehnic pentru aranjarea de grădini moderne la case

Impresii dela Concert.Braşov. 17 Mai n. 1912.

— Fine. —

Cei cari au dorit să li-se publice şi premieze lucrările muzicale, au tri­mes din prilejul ultimului concurs pu­blicat de »Fondul de teatru,4 la adresa d-lui G. Dima, sumedenie de composiţii. Ei bine, din acest belşug de »artă« d-1 Dima a găsit o singură lucrare mai de seamă, aceea a unu* talentat şi sârgu- incios diletant, doctorul din Dej, d-1 Leonida Domide.

Acest om înamorat de muzică, a ascultat ani de-a rândul operă şi mu­zică instrumentală, a învăţat pe cale autodidactă instrumentare şi compoziţie şi In orele lui senine a compus legenda lui Alexandri »Inşiră-te mărgărite,« care de bunăseamă este, la noi, o bună compoziţie, care se poate învăţa şi preda de toate reuniunile noastre de cântări mai de seamă.

D-1 Dima i-a acordat nu numai premiul, dar s-a grăbit s’o şi reprezinte cu corul reuniunei sale. Prin urmare, să fle siguri şi publicul şi autorii noş-

i tri cei mai mărunţi, că orice lucru bun ! va fl luat în programul artistic al d-lui

Dima. Dar să nu-l supărăm cu obser- > vările noastre lipsite de bază şi apro-

undare a chestiune!, căci d-sanu poate I cânta orice fleac numai pentru cuvân- f tul că e »românesc«.

Braşovul intelectual ar trebui să fle mândru şi gelos de un dirigent ş’un

Complot anarhist In România Po­liţia din Brăila, fiind informată de e- xistenţa îu acea localitate a unei bande de anarhişti, a făcut săptămâna trecută cercetări minuţioase, reuşindu-i să pună mâna pe firul unei descoperiri senzaţio­nale. Fâcându-se o descindere la indi­vizii Zeinic Alfred, funcţionar ia casa Mandei, agenţie de vapoare, Traian An- ghel proprietarul unei cojocării şi Ne- culai Opran ipistat în post, s-a dispus imediat arestarea acestora, de oarece la locuinţele lor au fost aflate mai multe acte compromiţătoare. Din broşurile şi ziarele aflate în saltarele şi cuferele a- cestor indivizi, reiese că ei făceau parte dintr-o puternică organizaţie anarhistă.

Un fapt de-o escepţionalăgra­vitate e că în corespondenţa luiN. Opran s-a găsit o scrisoare,

1 prin care Tr. Angbel, îi făcea cu­noscut, că s-a aranjat un atentat la vieaţa M. S. Regelui Carol şi că ca îndeplinirea acestui atentat a fost însărcinat Tr. Anghel. Mai reiese din scrisoare, câ acesta voia să profite de prilejul trecerei M. S. Regelui prin Brăila, când ar fi urmat să-şi pună pianul în apli­care. Iată această scrisoare, în o- riginal:

Dragă Opran,«A sosit momentul să punem planul în aplicare. Regele vine săptămâna viitoare aici. Bunt decis după reali­zarea visului să mă împuşc cu ace­laşi revolver. Tu poţi să fugi în stră­inătate ca să nu te prindă..

4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 100 1812,—

Stabilimentul de hydroterapie din Braşovinstalat pe lângă băile de aburi ale Eforiei şcolare române gr. or. s ’a d e s c h i s l a I H a i n s t» n 3

Stabilimentul este aranjat conform cerinţelor timpului mo­dern şi pro văz ut cu aparatele do cura cele mai perfecte.

Există două secţii separate: una pentru domni şi alta pen­tru doamne.

Stabilimentul este condus de d-1 Dr. G. Baiulescu şi bol­navii fac cura cu apă în mod sistematic şi raţional, după pre­scripţia medicului dirigent

D-1 Dr. Baiulescu dă consultaţiuoi în stabiliment în fiecare zi dimineaţa dela oarele 7—9 şi dnpă amiazi dela 4 - 5 .E foria şcoalelor centrale g r . or.

rom âne d in Brassó. A dm iaÎS trâ ţÎa MilOt.

1 — 85

B O I

în fiecare stil şi execuţie, s e g ă ­s e s c - i e f t i n e , şi pe lângă, cele mai avantajioase condiţii la

Asociaţiunea de vânzare de mobile,S t x a c L a , * V s i e c l H 2sT x © 3 6 .

Tot aci se găsesc dorm itoare, e leg a n te , so frager ii, odăi p entru dom ni şi a lte aran ­

ja m en te in terioare .Covoare de Tolnay cu preţul fabrice! se capătă numai alei.

— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —

Văpsitoria artistică de lux şi curăţirea heraică

G. SOLINGER S u c c e s o r i .Str. Spitalului 64, vis-à-vis cu Hotel Coroană,

se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemică de garderobe de dame şi domni, în mătase, lână, bumbac, îctindere modernă de perdele pe cadre patent etc. Costume de bărbaţi se curăţă hernie şi reparează în ate-

v o v î ï a f E ! lier propriu ca nouă. k o v i t a t e !

- = P E N E D E S T R U Ţse curăţă sau vopseşte în colori moderne şi leagă cu preţ ieftin în P leu reu se . Rochi de dame, haine bărbăteşti se zugrăveşte în colori modeme, asemenea stofe de mobile, perdele de lână, draperi etc. Negru pentru jelit la dorinţă se execută în 48 ore.

Onor. muştiri vor lifera lucrări ireproşabile. Rog de sprijin

6. 80LINGER succesor, Str. Spitalului 64 vis-ă vis de Hotel Coroană.

Prafurile-Seidlitz ale lui 10LLV e r ita b ile num ai d ecâ f ie -c a r e cu tia e s t e provăd utâ eu m a r ca de - " a p ă ra re a Ini A. MOLI. ş i cu s u b s c r ie r e a s a . ■■ ■

Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A.. Ho 11 îa iontra gre­utăţilor celor mai ce:b;c6se la stomac şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei ia sto­mac, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelorşi a ceior mai diferite bole femeesci a luat acest medicament de casă o răsoândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Co­

rone 2’— Falsificaţiile se vor urmări do cale judecâtor^scă.

Franzbranntwein şi sare ainiMoil.V arie-itl num ai dacă fie-care sticlă este pro văzute cn-

marca de scutire şi cu plumbul lui A. MsBI F ran zb ran n tw ein -u l ş i s a r e a este forte bine cu

t . cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (fro rt), aliaă durerile de şofdină şi reumatism şi a altor ur­

mări de reedală.Preţul unei cutii original© plumbate cor. 2.—

r MOLL'SrraMte’tesifi urii

S ă p u n d e c o p i i a l u iCel mai fin* săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru culti­varea aţioD&lă a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — P reţu l unei bucăţi cor.

—.40 b Cinci bucăţi cor. 1.80Fie-carejbucată de săpun, pentru copii este provăcţutâ ou marca de apărare A. Moli.

Trimiterea principală prin F a r m a c is tu l Ă .M OLLW ien, LTucUanDenc. şi reg. furnisor al curţii imperiale.

— Comande din provinciâ se efectuăză 4ânlc prin ramb nrsă poştală —La deposite să se cără anumit preparatele prevăzute cu iscălituraşi marca Cb

apărare a lui A. M O L L.Deposit fn Braşov: Karl Schmidt. farmacist.

Stofe pentru sesonul de primăvară şl va?â,Produs propriu

pentru

C o stu m e d e b ă rb a ţiiŞi

C o stu m e d e dam e.Esecutare de clasa primă şi desen modern

recomandă

Fabricele de postav, modă şi împletitorit x t î TV-> m S d i e r e : d z> C î e .

Dnminecă în 19 a lnnei cnrenteva fi deschiderea

Gradinei eu restaurant Nr. 5din nou foarte ii un: os restauiată, cu concert a

capelei orăşăneşti.Intrare liberă.

Mâncări şi beuturi bune, serviciu solid şi cu atenţiune. De ocercetare numeroasă se roagă.

P e te r C olb an1—3. Restaurateur.

« A , " b o n a m e n t e l a .

„G-aseta Transilvaniei“,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lunare.

Âdmînistr. „Gazetei Transilvaniei“.

>«

0£I*0O0O

>0u

>0

M o v i t ă ţ i d e p r i m ă v a r ă !

In atenţiunea On. public cumpărător!Mi-a sosit cele mai modeme

Pardesiuri de dame pentru primăvară, Costume, Pardesiuri de fetiţe,

rochii în asortiment hogat.Rog on. cumpărători a se convinge despre capabilitatea mea de

•oncurenţă, şi dacă nu va cumpăra.

Cu toată stima:

Goldmann N. P.Magazin modern de îmbrăcăminte de dame.

B r a ş o v , T î r g u l I n u l u i N r . 2 8 .Telefon 905.

N o v i t ă ţ i d e p r i m ă v a r ă !

►

**#4-s»0€ 4

ecî?p€4Sk»

001

O c a l f a -de iăeătu;! mai îa etate, care se pricepe şi la apaducte află imediat aplicare la

Alfred Wi&mânn,maestru lăcătuş.

Braşov, Strada Castelului Nr. 51.

Âvis!Recomand on., public

Magazinul mea cu ciasomicedin Strada neagră 24, modern a- ranj’at cu diferite ciasoroice. Mare asortiment de pendiculare. Preţuri foarte ieftine.

Repapaturi ce cad. în branşa mea, le execut cu preţ ieftin şi garantez.

Tot odată fac cunoscut, că pen­tru cUsornieiie reparate ce s’află la mine de un an, şi nu s’a scos, deocamdată dau ţeduli nouă, şi nu se vinde, on. muştirii sa se anunţe la mine.

Cu toată stima

i - 2b. W U L K a m n e r .

B R A D Y :P ic ă tu r i i e s to m a c a ş a n u m ite MARIAZELLc’a valor at de 30 »ni ca cea mai bună. doftori» contra suferinţelor do sto maae, acreală, ameţeală sonstipatie, sfârşeli, colică,

insomnie, anemie, gâlbinare etc.

103

Se capătă îa farmacii cu preţul de 90 b. şi 1 i ar. 00 b. t> sticle 5 Cor. 40 bani d sticle duple 4 Cor.

80 b. trimite franco producentul:

C- BRADY, farmacii J i t i i m Mari,Wien I. Fleischmarkt 2, Depot 5.

Grijiţi să fi» m*,rca, Feeioara Maria dela Mariazel), pachetat» cu cart m roşa şi

susberierea dupe clişeu.

A V I Z I . . . $Subscrisul atrag atenţiunea On. public românesc din loc şi dela sate cu deosebire apelez la sprijinul inteligenţei r omânea mă încuraja in meseria mea de văpsitor de mobile şi zidiri.Stau la dispoziţia On. pablic cu eele mai

nouă şi moderne model».Pentru înlesnire pot fi avizat priatr’o

earte poştală la adresa:

Nicolaie Rene! |măestru văpsitor. (1—bl.) v

Braşov, Pe Coastă Nr. ÎS. c

B an ca N a ţio n a lă a R o m â n ie i

1 © U L30 April!«

$ i t n a t i i s n e s u m a r ă »1 © 1 S

21 Aprilie 28 Aprilie-A . c t 1 nţ :

173.604,3181.455,419

101.807,236 22 307,06911.999,78917.885,4424.285,1216.021,993

736,028729,997

111.270,26018.739,14155.205.704

526,047,517

12.000,000 30.359 907

4.461,614 340.383,160

1.470,583 111.270,260 26.101,993

526.047,517

J 122761318 Reser.metal. aur 156447883 50483000 „ Trate aur 61.958,000

A rgint şi diverse monede . . . .Portofoliu Român şi străin. . . .

j*Impr. pe efee. publice 6.989,300 „ „ „ în ccnt-eorent 7t469,555

Efectele Capital. Social......................Efectele fondului de rezervă . . .Efect, fond. de amort. mob. şi mater.I m o b i l e ....................................................Mobilier şi Maşini de Imprimerie . Cheltueli de Adm inistraţiune .Depozite l ib e re .....................................Conturi de v a lo r i ................................Conturi c u r e n t e ................................

3P a , i n ţ :

Capital . . . . . . . .Fond de rezervă . . . . . .Fondul am orţi8. hnob. şi material Bilete de Banca în circulaţiune Dobânzi şi beneficii diverse . Depozite de retras . . .Conturi diverse, sold . . . . ,

Scomptul 5%* Dobânda 5°/ft

218.324,468909,815

180,588.63115 607,01111.941,791 17.528,077 4.192,821 6.097,867

801,625 788,992

104.953,256 20,376.127 72 672,496

654.782,876

12 000,000 32.381,968 4.766,612

467.462,520 1 824,285

104.953,255 31 394,246

654.782,876

218.405,883903,985 070,142458,056.941,791506,377191,821097,867801,625795,836.707,855.184,504.852,690

17814111746

1052572

858.918,331

12.32.

4.468

110731.

000,000381,958766,612387,340954,749707,055729,617

656.918,331

TIPARUL TM "0«ÂFJEII A. MUMffANN : BRANIMS & COMP,BRAŞOV.