Braşov, Luni-Marţi In 8 (21) Noemvrie 1911

Apare în fiecare zi de lucru.Abonam. ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 7j *n 12 cor., pt % an 6 cor. Pentru Romănia şl atrelnfttate pe an 40 franci, pe Vs M 20 franci., pe V« ®n 10 franoi. Număr de Dumineci 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi Ad min i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 220.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 oor. pe */a *n 10 cor., pe */, *n 0 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mal dese după tarif şl învoială. — Reclame pe pagina a 8-a un şir 20 bani.

I nva s i une .Ia faţa invaziunii puternicelor bănci tiare din capitală în provincie, ce s a iut de curând, avem lipsă de o con-

Idare şi concentrare a forţelor noastre pe teren financiar. Spre acest scop este lipsă mai înainte de toate reducerea, ictive contopirea băncilor mici cu cele cari prin filialele lor ar cuprinde ca

reţea întreg: teritorul locuit de Români. Foioasele, ce ar rezulta de aci, ni-le d l Todica în articolul scris cu com-

nţâj ce îi dăm aci.Iată ce ne scrie d-1 Todica:

In politica financiară a băncilor Pesta constatăm în timpul din

mă un interes deosebit faţă de afa- rile din provincie. Până acuma se

j fflpau eu provincia numai întru cât acordau credite ipotecare. Astăzi se

| tapă de ea... prin cuceriri şi acapa- j Iri sistematice. In părţile noastre | ai făcut descălecări la Sibiiu, Bra- I ir, Cluj, Murăş-Oşorheiu, etc. etc.I taează Alba-Iulia, Deva şi alte cen-

9 mari şi mici. Chiar zilele aceste ar Általános Hitelbank“ va „pune

iau pe „Dévai Takarékpénztár Ice a „sanat* institutul bancro- „Dévai Hitel-bank«. Se manifes- ;& des afilierile, sau — vorbind în ba cronicei de ziare — statoririle legături strimte între cutare bancă Pesta şi una din părţile noastre. Legaturile aceste ar fi să fie spre le material şi moral al ţinuturi- respective. Ar fi să dea avânt

ilor, să trezească dorul de în- eprinderij să iacă mai sănătoase re- pe de credit. Poate că aşa o fi

afacerile, întreprinderile şi re- pe de credit ungureşti. Dar să nu uite, că din darul lui Dumnezeu, lângă Unguri mai au drept de istenţă şi alte neamuri, pe plaiurile estei ţări.Noi, Românii, avem cuvintele

estre să fim mai neîncrezători în icirea, ce ne-o poate aduce expan- loea marilor institute din capitală. iötqI e lesne de gâcit. In viaţa fi-

FOILETONUL »GAZ. TRANS«.8i\\X\\X\\X\\X\\X\\X\\XV X^NX' .\X\' x w x w x w ^ \XV.X\\X\\X\vXN\XN\X'NX\NXsIVV^X»

irea pedagogică literară la Româniîn anul şcolar 1910/11.

|-Dart de samă de înv. Pompiliu Dan. —

Neavând la îndemână o bibliotecă, [tare să se găsească toate productele

pedagogice româneşti, apărute' în şcolar 1910/11, mărturisesc, că am multe greutăţi cu alcătuirea acestei

ide seamă.In lipsa unei biblioteci mi-am pro- singur cărţile şi revistele pedago-

mai de valoare, pe cari le-am răsfoit, cetit şi am estras din ele esenţa

autului Cărţile şi productele literare, im le-am putut avea înaintea ochilor i proprii, le-am lăsat în judecata com­aţi a altora, pe care o am împrumu- !n studiul acesta.Rezultatul, la care am ajuns, este lic de osteneală. Eu m-am ales cu tinţe frumoase şi bogate, cari mă

c, şi dimpreună cu mine, toţi ătorii şi prietinii şcoalei, cetind darea le seamă, se vor convinge pe de-

», că literatura pedagogică în anul

nanciară a Ungariei se validiteazâ pă­reri politice şi acolo, unde nu ar a- vea loc decât consideraţii economice. Multele afilieri şi legături nu însem­nează decât o înaintare, o etapă nouă, a imperialismului ungar. Scopul îl mărturisesc, cât ocolind, cât făţiş, înseşi băncile.

In faţa invasiunei de specie nouă nu ne putem apăra decât prin con­centrarea forţelor, de cari dispunem şi prin lucrare conştientă. Multele noastre băncuţe sau se vor trans­forma în bănci adevărat economice sau vor fusiona cu alte bănci mai puternice, din apropierea lor. In loc de 2 0 0 bănci „independente«, adecă Înglodate în reescont cu 6 — 7 la sută, mai bine să avem 1 0 bănci puternice, cu 190 sucursale, cari pot avea rees- contul cu 4— 5 la sută. Diferenţa de 2% rămâne în beneficiul nostru, chiar dacă celelalte spese de regie ar ră­mânea neschimbate. Ce resultat salu­tar însemnează scăderea de 2% nu trebue să o mai esplicăm acelora, cari privesc cu disgust la multele fundaţii nouă de societăţi pe acţii, pentru fericirea neamului. Nu înain­tăm în direcţie sănătoasă. Toată fon­darea nouă înmulţeşte necesarmente afacerile slabe, acordările uşuratice de credit, fără să contribue cu nimic la trezirea spiritului de întreprindere în sinul ţărănimei noastre.

Creditul ar trebui să se înles­nească numai pe seama oamenilor harnici şi întreprinzători. Nici decum pentru ospeţe de 3 zile, năfrămi de mătasă şi păpuci de 7 zloţi.

Creditul băncilor noastre să fie productiv, atunci nu ne vom sinchisi de invasiunea băneilor streine.

(Ge o a g iţ i). Gavr. Todica.

Camera. Sâmbătă s’a discutat proiec­tul militar în cameră. A vorbit canonicul Gie^swein contra şi secreturul de stat Ka- râtson pentru proiect.

In şedinţa aceasta a prezidîat mai întâlu nbul viceprezident Beöthy Pali. S’a arătat puţin îndemânatic protejatul lui Tisza. Când a închis şedinţa a z is :

— Disolv şedinţa.Şi-a închipuit Pali, că a fost ia vre o

adunare poporală, pe când era primpretor în Bihor.

Sărmanul parlament de gentry-i!

0 aiiauţâ ruso-turcă. Ziarul »Pali Mail Gazette« află, că în cercurile diplo­matice circulă zvonul, că între Rusia şi Turcia Sd urmează tratative, pentru în­cheierea unei alianţe bazate pe reciproci­tate. Turcia ar permite Rusiei trecerea prin Dardanele. In schimbul acestei con­cesiuni, Rusia ar acorda Turciei sprijinul său în toate chestiunile.

Uu manifest al republicanilor chinezi*Wu-Saing-Fang, noul ministru de externe, numit de cătră republicani, a adresat un manifest cătră »toate naţiunile albe«, în care spune următoarele :

Imperiul chinez, care de 270 ani se află sub jugul dinastiei Manciu, se află acum în faţa unei noui ere liberatoare; se va proclama republica. Din cele 18 pro­vincii ale imperiului 14 au primit noua formă a regimului şi sunt speranţe, că şi restul va primi noua formă de guvernă­mânt. Dominaţia manciurienilor s-a pră­buşit şi nu va mai reînvia niciodată, de­oarece din familia domnitoare nu mai există nici un principe sau domnitor, prin urmare republica chineză va fi cea mai democratică pe faţa pământului. Vor lua parte la guvernare peste 400 milioane su­flete. Pentru consolidarea noului regim însă este necesar, ea puterile să recunoa­scă cât mai grabnie republica chineză.

De la ordinea zilei.— Teatru maghiar în România — Da­tele recensământului. — 0 propunere a lui Scotus Yiator. — Khuen nu se declară.

— Nu se face mobilizare. —

S’a scris prin ziarele noastre, că di­rectorul teatrului unguresc din Cluj, Ioa-

şcolar 1910/11 a format partea cea mai mare şi mai aleasă, a întregei literaturi româneşti, pe dealtă parte, că mişcarea literară pedagogică românească şi-a men­ţinut locul ce i se cuvine în literatura pedagogică universală.

Trebuie înainte de toate cu mân­gâiere sufletească să constatăm, că după unele şovăeli destul de primejdioase a eşit şi la noi biruitoare credinţa, că asa­narea diferitelor rele şi nevoi sociale numai printr-o şcoală poporală bine organizată şi bine condusă se poate ajunge. Din această credinţă tare au izvorât îndemnurile celor chemaţi, înţeleg îndemnurile autorităţilor noastre şcolare, de a aşeza educaţia’ şi învăţământul poporal pe baze solide pe­dagogice, şi tot de aci s-a pornit şi între învăţători râvna de a se perfecţiona tot mai mult în adevărata cultură pedagogică, fără de care nici nu se poate închipui din partea lor o activitate rodnică şi folositoare, fie în şcoală, fie afară de şcoală.

Precum vom vedea, atât vechia di­recţie idealistă, cât şi aşa numita direcţie practică, şi-au avut reprezentanţii lor în pressa noastră pedagogică din ultimul an şcolar. Susţinătorii ambelor direcţii însă sunt de acord întru a constata, că ori­

care ar fl în definitiv şi ori cum s-ar de­termina scopul educaţiei în şcoala popo­rală, el nu se poate atinge — cu mijloa­cele metodice şi didactice, de care dispu­nem până acum. De aci tendinţa de Îm­bunătăţire şi schimbare a acestor mij­loace.

In fruntea mişcării literare pedago­gice româneşti au stat, fireşte, şi la noi bărbaţii de specialitate în materie de pe­dagogie, adecă profesorii delà preparandi­ile noastre şi respective delà universită­ţile şi şcoajele normale din România. In jurul lor s-au grupat cei mai iscusiţi membri ai corpului didactic primar, al căror {număr se sporeşte pe zi ce merge.

Organele de propagandă ale culturel noastre pedagogice au fost în primul rând revistele literare pedagogice, dintre cari locul cel dintâi atât ca formă cât şi ca fond il merită «JRevista genera lă a în vă ţă m â n tu lu i», care în anul acesta şi-a împlinit al VI-lea an de existenţă, şi apare în 10 numere de câte 64 pag. 8° pe an, la l-a a fiecărei luni, afară de 1 August şi 1 Septemvrie, în Bucureşti, având de administrator pe d-nul Petru Garboviceanu, profesor în Bucureşti, str. Sf. Ecaterina Nr. 2. Abonamentul pe an

novics, \rea să întreprindă un turneu cu trupa sa, în România, prin oraşele unde se află 1 figuri.

Referitor la aceasta „Voinţa Naţ.‘ scrie următoarele:

încercarea trupei ungureşti ar fi in tot cazul prea îndrăzneaţă, având în vedere felul, în care sunt trataţi peste munţi chiar artiştii cetăţeni ungari. Cazul d-lui Zaha- ria Bârsan, care a fost arestat la Rodna, este îndeosebi cunoscut.

Cu toate acestea, directorul unei trupe ungureşti a venit în Capitala ţării noastre. A cerut chiar şi autorizaţia de a juca un­gureşte, autorizaţie, pe care a primit-o. Mai urma ca acest director, Salgo Bela, să se îngrijească de fală şi de plasarea biletelor.

Din întâmplare, Ungurii din Bucureşti au văzut în acest Salgo mai mult un aven­turier, care vine să se pricopsească pe socoteala lor.

Au refuzat din a-i da concursul, şi, cu puţinul ce a putut incassa, «directorul» s’a întors cu trupă cu tot tn ţinuturile săcueşti, pe unde îşi profesează meseria.

Cazul n’ar prezenta In sine nici un interes, dacă îa Ungaria arta românească, ar fl primită cel puţin cu indiferenţă de civilizatul popor maghiar. E surprinzătoare însă uşurinţa, cu care s’a dat acestui Salgo autorizaţie de a juca în ungu­reşte, aici unde se zice că răsare soarele românismului.

*

La prelucrarea datelor recenzămân- tului din urmă, se lucră cu mare zor. Afară de amploiaţii regulaţi ai oficiului statistic, sunt angajaţi alte câteva sute de lucrători. Extragerea buletinelor bărbaţilor trecuţi peste 24 de ani este terminată şi acum se face prelucrarea datelor pentru proiectul electoral.

In afară de acestea, se prelucră şi celelalte date de statistică generală. O pe- decă mare este faptul, că in mufte părţi s’au umplut greşit sau defectuos buleti­nele şi trebue înapoiate spre întregire şi cercetare.

Primministrul Khueu a urgentat de câteva ori la oficiul statistic prelucrarea

pentru învăţători 4 lei, pentru institutori 6 lei şi 10 lei pentru ceilalţi abonaţi. Co­mitetul de redacţie al acestei reviste este format din 3 profesori universitari, 5 pro­fesori secundari (gimnaziali), 5 institutori şi 3 învăţători rurali. înfrăţirea aceasta armonică a profesorilor universitari şi secundari cu dascălii şcoalei primare pe acelaş teren de activitate literară peda­gogică este o pildă bogată în învăţăminte, care trebue urmată pretutindenea. Căci opera de educaţiune a unui popor înce­pând dela şcoala primară până la cea su­perioară formează un complex organic întreg, îq care bate acelaşi puls şi aceiaşi circulaţie sufletească dominează.

In decursul anului şcolar trecut «Re­vista gen. a învăţământului» a publicat din peana celor mai probaţi bărbaţi de şcoală un material bogat din domeniul educaţiunii, învăţământului primar, secun­dar, particular şi special din ţară şi din străinătate, articoli de igienă şcolară şi de istoria şcoalelor, idei şi fapte din Ro­mânia, Austria, Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Suedia şi America, arti­coli de critică literară şi pedagogică, di­ferite lecţii practice şi articoli de practică pedagogică, în fine biografii, recenziuni şi cronică.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 245-1811.

d aţelor pentru reforma electorală, dar pre­lucrarea lo r abia se va termina pe la mij­locul anului viitor,

*

Apărătorul naţionalităţilor din Unga­ria, Scotus Viator, !n vederea alegerilor apropiate pentru camera Croaţiei, a Inain* tat şefilor partidelor opoziţionale un me­morand, în care le face propunerea să se inetitue o comisie europeană internaţională pentru controlarea alegerilor, eari după părerea iui vor fi volnice.

Membrii comisiei ar fi ziarişti englezi, francezi şi germani, Gări ar asista la ale­geri, prin cercuri. Scotus Viator declară, că va aranja acest lucru, dacă va primi Însărcinarea de la opoziţie.

Ziarele şoviniste sunt cuprinse din nou de furie şi numesc pe Scotus Viator ,sfântul protector nechemat al naţionali­tăţilor" şi „procatăr neangajat“ ete.

Pe şovinişti îi ustură pielea, sireacii!

*

Se vestea prin toate ziarele, că la discuţia asupra budgetului ministerului de interne Khuen va face declaraţii privi­toare la reforma electorală. Aceasta însă nu se va face. Khuen a spus unui cores­pondent al iui «A z Est», că el nu află de lipsă să mai adauge vre o nouă declara­ţie la cele tăcute până acuma la privinţa reformei electorale. Părere definitivă va da numai când vor fi prelucrate datele statistice ale recenzământului ultim, de oare-ce chestia este de cea mai mare im­portanţă.

Aceasta trăgănare de pe un an pe altui ne aduce aminte de părerea unui politician vienez, care însă cunoaşte per­fect şi raporturile politice ungare şi care a zis unui redactor al lui «V ilág » ur­mătoarele :

«Guvernul Khuen nu va face re­forma electorală. Acest minister în urma naşterii sale e incapabil a creia o reformă electorală cu vot universal.

«Tisza e încă destul de tare, ca în cadrele partidului muncii să tmpedece un astfel de proiect. Şi dacă Khuen trebue să aleagă între surparea bazei 67-iste sau între dreptul electoral universal, e sigur, că va lăsa în baltă dreptul electoral.

*

Ataşatul militar italian din Viena a făcut întrebare la ministerul de războiu austro-ungar, că ce înseamnă mobilizarea ce afirmative se face în Bosnia?

Ministrul de războiu a răspuns, că nu s’au luat nici în Bosnia, nici îa alte părţi ale monarhiei măsuri şi dispoziţii militare, cari ar putea fi considerate drept măsuri de mobilizare.

Să vedem câteva specimene din pu­blicaţiile acestei reviste.

In articolul întitulat » Teoria Abece­darului* d-1 G. Bogdan-Duică face un raport amănunţit despre 2 publicaţiuni germane: 1) Rddagogisches lahrbuch edat de comitetul pedagogic al reuniunei învă­ţătorilor germani, care numără vre-o 120,000 membrii, şi 2) Der erste Sprach- Schreib-Less-Unterricht, »ambele apărute în Leipzig în a. 1911. In cadrele acestui raport d l Bogdan tractează chestiunea abecedarului, care — precum spune d-sa — trebue dus înainte şi în care nu tre­bue să se admită nici o înapoiere didac­tică. De aceea dânsul voeşte să arăte în ce direcţie se mişcă astăzi cugetarea cor­pului didactic german, şi ce s’ar putea, practica şi la noi. Reforma abecedarului în Germania se datoreşte lui Fr. Gans- berg. Abecedarul lui Gansberg pune şi scrisul şi cotitul în slujba formării idei­lor ; ori-ce mecanism trebue izgon it; ori­ce idolatrie a literei trebue stârpită. Fără idei, fără cuprinsul adecuat vârstei, va fi mecanism şi plictiseală şi ticăloşie didac­tică. După părerea unuia dintre cei mai aleşi pedagogi practici din Lipsea, abece­darul lui Gansberg a fost o faptă de deo­sebire şi a avut un efect fără de păreche.

De pe M u r ă ş .— Vizitele noului subinspector de şcoale. — Maghiarizare prin şcoale. — Să-iţi puie

pofta in cui d-nul inspector. —

Ip zilele trecute noul subinspector rog. din comit. Turda« Arieş Bardos Adam, în calitatea de conducător al oficiului de inspector şcol. reg. şi-a făcut vizitaţ’unile pe la unele şeoale de pe valea Mureşului şi cu acest prilej am văzut, că in zelul său de maghiarizare întrece pe antecesorii săi. Dânsul în iperzelul său uită că inspec­torul de şcoale trebue să fie o persoană de o inteligenţă superioară şi aşa comite adevărate absurdităţi recomandând elevilor cu toată căldura învăţarea limboi maghiare, căci fără ştiinţa limbei maghiare In târ­guri nu şi vor puteaa vinde mărfurile, pe capre, oi, boi şi vaci nu vor şti ce să ceară. D-sa uită că mărfurile sunt inter­naţionale, ba mai susţine o absurditate afirmând, că cel ce cu ştie ungureşte nici nu e om întreg, ci numai jumătate de om.

Tot D-sa recomandă învăţătorilor să desvoalte o deosebită activitate în propu­nerea limbei maghiare, ocupându-se în con­tinuu cu propunerea acelea, de oare-ce e superfiu a propune şi limba maternă căci aceea şi aşa o ştiu elevii destul de bine. Adecă D-sa ca inspector calcă legile şco­lare existente şi aşa destul de vitrege pen­tru naţionalităţi şi pretinde să se propună singur numai limba maghiară. Noi insă dimpotrivă ne alăturăm ia părerea d-Iui Dr. Vaier Moîdovan din Turda şi recoman­dăm d-lui inspector şcolastic regesc din Turda să meargă înapoi de unde a venit să mânce crumpeoe cu Slovacii, căci de dragul D-sale noi în şcoalele noastre con­fesionale susţinute cu mari jertfe din spa­tele poporului nostru nu ce vom neglija nici odată limba noastră dulce, io care ne-am născut.

Mai are d-1 inspector şi aite preteo- ziunf ca şi antecesorii D sale, preteoziunea ca pruncii să se poată exprima corect în limba maghiară. Pofta aceasta a d-lui in­spector nu i se poate realiza nici odată, fiind absolut imposibilă, deoarece la toate şcoalele medii se propun limbile maghiară, germană, grecă şi latină, şi încă în un mod mai sistematic ca în şcoalele elemen­tare şi de dascăli mai erudiţi, dar nu am auzit ca un student absoivat să-şi poată esprima corect gândirile sale în vre-una din limbile ce i s’a propus.

Şi ca să asigurăm pe d-1 inspector— despre aserţiunea mea, poftească şi să pogore în băncile şcoaielor noastre confe­sionale să i propun eu 6 ani limba română şi după 6 ani de buna samă d-1 inspector va zice uaca şi nu vacă.

instrucţiunea în şcoalele noastre a progresat mult şi fie mulţumiţi domnii inspectori, căci la sete unde pruncii numai in şcoală învaţă ce învaţă, nu se poate face prea mult.

MureşianuLI --------------

Războiul italo-ture.După ştiri din Roma vremea

nefavorabilă din zilele din nrmâ a avut drept urmare o restrângere a ostilităţilor între Italieni şi Tarei. Ou toate acestea o telegramă din Oons- tantinopol aduce vestea, că trupele turceşti au repurtat în 16 1 . c. n. o învingere strălucită asupra Italienilor lângă oaza Bumeliana. Despre acţiu­nea flotei italiene în marea egeică nu sunt ştiri sigure.

Mai nou se anunţă următoarele:

Berlin, 19 Mov. »Morgenpost« află din Roma : generalul Chaurant voeşte să înceapă o acţiune mai energică contra trupelor turco-arabe şi să pornească în interiorul provinciei. Trupele italiene vor să ocupe localitatea Ainzara, situată la 8 km. dela şanţurile italiene. Această loca­litate serveşte drept popas caravanelor cari pleacă spre muntele Djerb*. Trupele turceşti în număr de peste 8000 soldaţi sunt concentrate la o distanţă de 12 km. dela Tripoli«. In curând trupele turceşti vor fi întărite cu câr,e-va batalioane de cavalerie din Siria. Turcii se pregătesc de un nou aiac decisiv, cure va fi hotărâtor asupra războiului din Tripolitania. Turcii dispun de multe tunuri foarte bune.

Roma, 19 Nov. »Popolo Romano«anunţă, că canonierele italiene au tăiat cablul între insulele Lemnos şi Rhodos, astfel, că acum ar trebui să urmeze ocu­parea ambelor insule, ceea-ce se consideră ca o condiţiune preliminară pentru bloca­rea porturilor situate pe coastele siriene.

»Messagero« anunţă, că vasele ita­liene de războiu încrucişează în apropiere de coastele siriene, spre a exercita o pre­siune asupra Turciei în timpul demersu­rilor diplomatice ale puterilor la Constan- tinopol.

Gonstantinopole, 19 Nov. Deputatul din Benghazi, Mansur Paşa, a sosit aci, venind din Renagzi într’o convorbire cu mare vizir Mansur a raportat, că Turcii şi Arabii nu pot întreprinde o acţiune mai serioasă, ti numai atacuri mici.

Tripolis, 19 Nov. Agenţia Ştefani află, că râul numit Ued Megemmi s’a re­vărsat în urma ploilor mari din zilele tre­cute, şi a inundat tot ţinutul în faţa fron­tului italienilor despre miază zi. Trupele au restabilit numai decât comunicaţiunile între diferitele secţiuni italiene şi cu co­mandamentul. Marea e mereu agitată; vapoarele rămân în largul mărei fără a putea acosta. Ploaia a încetat, dar cerul e tot noros spre munţii Djebel. in oraş domneşte linişte. Stricăciunile pricinuite de inundaţii nu suut importante. Merinde şi proviziuni au sosit, dar nu pot fi de­barcate din cauza stârei agitate a Mării.

— 7 Noemvrie v.

Redacţionale. Din cauza sf. săr­bători de Marţi, Arh, M ihail şi Ga- vril ziarul nu va apare până M ier­curi seara.

Gansberg cel dintâiu a făcut din abecedar o carte de cetire. Abecedarul să fie alcă­tuit după trebuinţele şi înţelegerea copii­lor, deci cu colorit absolut local, să fie un material viu pentru elevii feluritelor regiuni. — Caracteristica acestei reforme este fuga de mecanism, fuga de mortă­ciune sufletească şi dorul de vieaţăvie în creerul copiilor.

D-1 profesor G. I. Chelariu (Bucu­reşti) în articolul său » Aranjarea mate­riilor în cărţile de cetire« pentru învăţă­mântul primar face nişte observări înso­ţite de multe exemple şi absolut exacte asupra aranjării defectuoase a materiilor din cărţile de cetire. După părerea sa modul de aranjare actual al cărţilor de cetire n’are nici o justificare, nici un avantagiu, ba e chiar în contradicţie cu tendinţa continuă a minţii omeneşti de a clasifica, de a deosebi lucrurile unele de altele. Aranjamentul din cărţile de până acuma seamănă cu o casă, în care lucru­rile sunt aruncate unele peste altele, şi contra cărei harababuri simţul nostru de ordine se revoltă şi cere ca fî.e-care lu­cru să fie la locul său. Dacă cartea de cetire este chemată să suplinească şi lipsa manualelor ceior-lalte obiecte de învăţă­mânt, atunci chestiile din fie-care obiect

au să fie aşizate — după cum cere şi logica lucrului — deosebit şi genetic sau cronologic, după cum este cazul, Intâiu ar trebui aşezat materialul de cetire, pentru-că dela el îşi împrumută şi cartea numele. După aceasta ar trebui să ur­meze materia de religie, apoi cea de is­torie, ştiinţele naturale. In definitiv ordi­nea, în care e să se aşeze obiectele e in­diferentă. Ceea-ce însă în mod absolut nu se mai poate îngădui este încurcarea co­piilor prin amestecarea unor lucruri, cari în practica şcolară n’au nici un amestec Aceasta este părerea d-lui Chelariu.

In articolul » Controlul învăţământu­lui prim ar« d-1 A. R. Sinişteanu îşi ex­primă părerea în chestia controlului prin cuvintele următoare: Cunosc prin mine însu-mi şi prin o îndelungată experienţă, că controlul făcut de învăţătorii şi insti­tutorii şcoaielor primare a dat rezultate mult mai bune şi de un folos mai real, decât controlul exercitat de alte persoane cari nu făceau parte din acest grad de învăţământ, şi cărora le trebuia mult timp ca să se pună în curent cu tot ce este în strânsă legătură cu şcoala primară.

(Va urma)

Alegerile pentru eongresol naţio­nal bisericesc- Până la încheierea foii ne sunt cunoscute următoarele re* zultate ale colegiilor de scrntinii pentru alegerile oongresuale.

In cercul Braşovului a fost î- Ies d-1 Arsenie Vlaicu, directorul şcoalei com. sup. întrunind 7 6 8 n turi. Contracandidat n a avut.

In cercul Sighişoarei a fost alei cu 2400 voturi d-1 Virgil Onijiuji' rectorul gimnaziului din Braşov. Con tracandidatul Dr. Regman a rămâi într-o dispareată minoritate.

In cercul Sângeorgiului a fost ales cu unanimitate d-1 Dr. ,1<M Meţianu, iar în cercul Târnamkr poetul Odavian Goga.

Despre concertai d-nei Lucia Cosidat Vineri seara în Sibiiu, ziarul >Sl«i D. Tageblatt« aduce o foarte elogioasi recenziune, din care reţinem următoarei«; »Concertele d-nei Lucia Cosrna au ce nespus de festiv şi în acelaşi timp toti şi intim, Frumoasa doamnă, care cu uşurinţă admirabilă îşi stăpâneşte km şi eare în ce priveşte frazarea şi mianţaj rea flneţeior merge aproape mai departl decât ar ii în stare organele auzului noS tru să-i urmeze, ne transpune într’o ionw a frumsoţii şi seninătăţii, din care tofeee-i urât şi dur pare a fi eliminat. E însă şi un echou intim... din »sufletele gingaşe, cari trăiesc în visuri«...

Adunarea generală a Reuniune! Fe­meilor rom. din Braşov, ooavoeată pe eiţl nu s’a putut ţinea, neîatrunindu-se numi1 rul de membre recerut de statutele reu­niunii. Prin urmare adunarea s’a aiului pe Luni 21 Noemvrie (4 Decemvrie).

Finanţare. D-şoara Eufrosina Ylm şi d-i Didi Muştea fldanţaţi. Braşov, Nor, 1911. — Sincere felicitări.

Societatea scriitorilor români va ţin»un congres In cursul acestei luni sub pre­zidenţia d-lui C. C. Arion, ministrul in- trucţiunei publice şi preşedintele deonow al acestei societăţi. Cu această ocaziui» se va da un banchet în onoarea d-mi Arion.

Banca »Poporul« din Lugoj a hmîn adunarea sa generală ţinută Vinerii! unanimitate urcarea capitalului socialii500.000 cor.

.

Ylriliştii români ai oraşului Lugoj panul 1912 sunt următorii: Dr. Cornel B» şan, Dr. George Dobrin, Emil Bogdan,Cu- muna bisericească gr. cat., doamna vii loan Major, Comuna bisericească gr. er, Dr. Caius Brediceanu, Dr. George Popo- viei, Dr. Vasile Hossu, Nicolae Proştei«, Dr. Aurel Ciupe, Tralan Iovanescu, Lm Barbu, Dr. Petru Maier, Dr. Aurel Vi- leanu, Dr. Alexandru Bireescu şi Făli Rezei. Suplenţi d-nii : Nic. Bireeseu, Stefu Berceau şi Dr. isidor Pop.

Primul preot român titrat la PariiDin Bucureşti se anunţă, că arhimandriţi de scaun al episcopiei de Galaţi Vartolo meu Stănescu a obţinut cu un strălueit succes licenţa în drept cu titIul de Bd la iacultatea de drept din Fariz. N la Pariz paralel cu studiile de drept, I urmat şi cursurile facultăţii de filozofe de'a Sorbon8, pe tare de asemenea Im terminat cu mare succes urmând ca li curând să-şi susţină teza sa de doctorat la această facultate.

Dela Academia Romanâ. AcadeaRomână a ţinut Vineri o şedinţă publi sub presidenţia d-lui Iacob Negruzzi. I D. A. Sturdza şi-a desvoltat a cincea ks ferinţă asupra istoricului divanurilor 11 hoc în ţările româneşti, vorbind despn pregătirile fâcuto cu alegerea acestor ii vanuri. Cu această ocazie d-1 Sturdm cetit două scrisori ale lui Grigore Vw Ghica, în care Vodă Ghica îmbrăţişai i chestiunea Unirei şi se pronunţă pentru i domnie străină.

Congresul soc. ortodoxe naţionalii ̂femeilor române. Pentru zilele de 27 şl i Nov. st. v. 1911 a fost convocat la Bum reşti, primul congres anual al soc. ort« doxe naţionale a femeilor române. Cml greşul va fi prezidat de Arhiereul T«sl dosie Ploieşteanu. Seara se va ţinea■ Ateneu o conferinţă a d-lui Nicolae lor» despre valoarea tradiţiilor naţional«li educaţia femeii. Direcţiunea Căilor Fer»; Române, a acordat o reducere detOB sută pentru membrii societăţii din (lift cari vor lua parte la Congres. J

Nr. 245-1911. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E ! , ß&gina. 3.

I Un director şcolar — nervos. Dinröyör Be anunţă următoarele: Directorul şcoaiei din Révfalu a Înaintat zilele aces­tea o petiţie cătră scaunul şcolar, prin care cere ca acesta să sileaseă pe copiii de şcoală, să poarte călcâie de gumi, de «HirpfCe gălăgia produsă de ţântele din talpa Încălţămintei copiilor, îl enervează atât de mult, încât nu poate ţinea pre­legeri. Scaunul şcolar i-a Împlinit dorinţa, dar părinţii copiilor nu se învoiesc, ci aş- feaptă, ca scaunul şcolar sâ-i provadâ pe topii cu gumă pentru călcâie.—Ce ţi-i şi «ervositateal

Delapidări la oraşul Oradla-mare. DinOradea se anunţă următoarele : Şef-eonta- jilul oraşului observând, că chitanţe deja plătite, se inmanuează pentru a fl plătite tdoua oară, a pornit cercetare în secret. In urma acestei cercetări s-a aflat că diur- tistul de contabilitate Dettrich Tibor tăia tu foarfecii© clausuia de saldare de sub critanţe, pe cari apoi le înainta din nou cassierului. pentru a fi plătite. Căpitanul poliţiei, care a continuat cercetările, a sta- Brit, că aceste falsificări le făcea diurnis-

■ Dettrich cu ştirea contabilului Buda- Bzy, fost oficial orâşănese, care imediat R fost pus sub supravegherea poliţiei. Det- Itrich care de prezent se află în Tápioszel li fost deţinut. Suma delapidată — după Lrcetările de până acutn — atinge cifra

1 30.000 cor., probabil însă, că va fi şi lai mare.

Muitămită Subsemnatul, totdeodată fi iu numele celorlalţi consângeni, esprim «aceră mulţămită tuturor prietinilor, bi- sevoitorilor şi cunoscuţilor, cari ne-au a- dfesat cuvinte de consolare din tristul pri- Itgiu l1 răposării iubitului meu fiu Con- tontin Mihăîiaş. Năsăud la 17 Noemvrie i n. 1911. Iosif M hăiiaş proprietar.

Prelegeri poporale. Seria prelegerilor ffporale ce se vor ţinea în cuartalul ul­ii» al anului 1911 pe teritorul despărţă* Rutului Teaca al Asociaţiunii,

I. In 26 Noemvrie 12 oare Bralfalău: Dr. Bran, Asociaţiunea. Dr. Vescan, Datini «ie. N. Aron, Alcoholul.

II. In 17 Decemvrie n. 12 oare. Bu- farlău: Aceleaşi prelegeri.

III. Iu 17 Decemvrie 12 oare. Archiud:O. Savu: Lipsa culturii. I. Rus: Din eco­nomie.

IV. In 17 Decemvrie 12 oare. Bâiţa: S. Chibuicutean: Folosirea timpului. S. Pin­ten: Economie.y V. In 17 Decemvrie 12 oare. Socol:P. Gora: Economie. I. Pop : Contra deş­eului. I. Hossu: Cruţarea.

VI. In 24 Noemvrie 12 oare. M ilaş: 8, Pintea: Economie. V. Turcu: Noţiuni de «instituţie. S. Chibuicutean: Folosirea tim­pului.

VII. In 24 Noemvrie 12 oare. Fărd- păs: I. Dreţan: Luxul în popor. I. Pop: Dwirâul în popor. S. Radu: Stupărit ra- Şonal.

VIII. In 24 Noemvrie 12 oare. Sântu: 0. Savu: Cultură. I. Dredeţan: Luxul In po­por. S. Radu: stupărit raţional.

Din şedinţa comitetului, ţinută în Teaca la 16 Noemvrie 1911. — Dr. Eugen Bran, direct, desp. Nieolae S Aron, secre­tul dcsp.

Necrolog. Cu inima înfrântă de du­rere aducem la cunoştinţa tuturor rude- aiiior, amicilor şi cunoscuţilor trecerea din viaţă a iubitului soţ, tată şi cuscru Deme- Wk Pap de Saplantia, advocat şi propri­etar, membru ai mai multor societăţi cul­turale, după un morb greu, în etate de 48 ni întâmplată Sâmbătă în 18 Noemvrie a. rflind împărtăşit cu sf. Taine. Rămăşiţele p&mfinteşti ale scumpului defunct s’au aşe- at spre vecinică odihnă Marţi 21 Noem- vrie în cimiterul gr. cat. din Vezend.

Maria Pap, ca soţie. Dr. Cornel Pap pi soţia Alma născ. Moidovan, Silvia Pap, Aurel Pap, Martian Pap, ca fii. văd. Roşa loldovan şi familia, ca cuscră.

Cutremurul de pământ de Vineri seara h resimţit şi în unele judeţe ale Romá­déi. Iată ce se scrie cu data de 4 Nov. v. lin Râmnie-Vâlcea: Astă seară pe la oarele $ şi 45 s-a simţit aci un puternic cutre- aur de pământ. Prin case obiectele s-au ţutremurat provocând o adevărată panică, funcţionarii prefecturei zguduiţi pe la me­lle Ier de lucru au părăsit înspăimântaţi irouriie. La hotelul Stăaeacu de pe bu- ţvard panica a atins culmea. Toţi pasa- terii având impresia că se prăbuşeşte clă- Irea au fugit alarmaţi din camerele lor. o servitor a căzut de ameţeală stând în jieioare. Pe valea Lotrului cutremurul în- iţit de mari sgomote subterane, a fost ngrozitor.

Pentru masa stnd. români din Braşo?a contribuit d-i Dr. Marius Sturza, medic în Viena suma de 20 cor. în loc de cu­nună pe mormântul regretatului său pro­fesor şi binevoitor Paul Budiu.

Primească mărinimosul donator since- rile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa­lelor medii gr. or. rom. din Braşov. '

Femei aviatoare la Tripolis. Din Pe*tersburg se anunţă, că principesa Sahovzki, care acum câteva săptămâni a luat di­ploma de pilot, va pleca la Tripolis şi va face zboruri însoţită de un soldat bersa- giier pentru a arunca bombe împotriva trupelor turceşti. Principesa este convinsă, că este expusă să moară înainte de a muri însă, voeşte să comită o faptă bună (?) Se ziee că mai multe femei din aristocra­ţia rusă îi vor imita exemplul.

Asigurarea vitelor in Svodia. iu Sve- dia preţul tuturor vitelor este de 300 de milioane de lei. Pentru asigurarea lor ia cele 46 de societăţi, proprietarii plătesc 5 milioane pe an. Astfel orica pagubă este înlăturată.

Mişcarea sufragetelor engleze, sufra- getele din Londra s-au prezentat Sâmbătă în audienţă la primul ministru Asquith. La primire au fost de faţă şi ministrul Lloyd George şi soţiile ambilor miniştri. Sufrageteie pe un ton războinic s au scan­dalizat de modul cum este tratată chestia lor de cătră guvern. Ele cereau dela pri­mul ministru Asquit să le acorde dreptul de vot, căci în cazul contrar vor răsturna guvernul. Primul ministru a răspuns su­fragetelor, să răstoarne guvernul dacă sunt în stare, doarece nu )i-se va acorda drepturi politice. Asquit le-a mai invitat să vină altădată să-şi repete cererile în mod mai cuviincios. Sufrageteie au părăsit sala de audienţă şi s-au întrunit din nou, hotărând să continue mişcarea lor până când va eşi învingătoare.

Âp0il0*Bl08C0p. Luni şi Marţi în 20 şi 21 Noemvre 1911. Crucea>partă (dramă). Vulturul roşiu (dramă). Amicul tinereţei (dramă). Of patimele aeestea rotitoare (humorietic). Două aventuri de drăgoste ale lui Pali (humoristic). Inelul pierdut (humoristic). Tivoli (vedere). Crisanteme (vedere).

Miercuri şi Joi în 22 şi 23 Noemvre. In ultimul moment (dramă). Drama de Montenegro (dramă). Romanul muzicantu­lui (dramă). Nevasta geloasă (humoristic). Firuli (humoristic). Lenke scuipă unt (hu­moristic). Nutrirea generală (vedere). In prăpastia stâncilor (colorat).

Vineri şi Sâmbătă program nou.

Orchestra lui Ioan RUSU, mult apre­ciatul nostru artist de fluer, concertează seară de seară în cafeneaua «Transilva­nia». Avis publicului nostru amator de o muzică frumoasă românească.

Hârtie maCUiaturâ de jurnale să vinde foarte ieftin kilogr. cu 7 cr., dacă să ia 100 kilogr. numai cu 6 cr. kilogramul. Amănunte la administraţia ziarului nostru.

Avis. Cu începere dela 1 Decemvrie 1911 caut un cand idat de advocat cu praxă bună pe lângă condiţiuni favorabile.

Dr. Bariu Hoadrea, advocat, Zârnaşti.

Un scriitor ori practicant notarialaflă aplicare momentană la notarul George Taflan, Olâhtyukos, p. Alsdkomâaa.

Un nou despâtţ. al „Asociaţiunii“. — Convocare, —

Subscrisul în calitate de delegat al comitetului centrai al „Asociaţiunii“ pen­tru literatura română şi cultura poporului român convoc adunarea constituantă a despărţământului Beclean pe 26 Noemvrie 1911 n. Duminecă la ora 1 p. m. în loca­lul şcoaiei gr. cat. din Beclean.

De noul despărţământ se vor ţinea: întreg cercul administrativ al Recleanului şi din cercul administrativ al Chiocbişului comunele următoare: Apatiu, Beud, Bidiu, Bozieş, Chethiu, Cutca, Ienciu, Iuş, Matei, Manie, Moruţ, Sas-Jimbor, Ţentea, Ujfalău, Vereşhaza şi Viţa.

Rog pe toţi Românii de bine din cer­cul Becleanului şi din comunele înşirate ale cercului Chiochiş, să binevoiască a se prezenta la adunare şi a-şi da concursul la înactivarea noului despărţământ.

D e j, în 18 Noemvrie 1911 n.

Dr. Liviu Micşa, advocat, delegatul comitetului cen­tral al „Asociaţiunii“ pentra Înfiin­

ţarea despărţământului Beclean.

Lonvocaro-Sunarea genqrală Qr^inară a Rea-i

niunei femeilor rqmApp din .f^aşqy cqp- vojBjţtă nâî zţua de 6/(t9 N f emyr|p ă. c.,4e* înţrunind nqjn,ărul ^eţpbrelor reeerut $4 statute se cpnypac^ din qou pe ziua de Luni 21 Noemvrie {â Bec&pyrie) c. la qţej|B 3 p. m. în sala cea mare^ ^imf|^ş}^iSp-j mân, cu aceaşi ordine de ,zi. j

In sensul statutelor ţyor lua d&ei-j Biuni fără considerare la ^piifpâru! meţp-i brelor prezente.

Braşov, 7/20 Noemvrip ,ţ$ ll.

Maria B. Baiulescu, Zogiî I^ngerp’,prezidentă. secrştar.

hjMK Se caută pentruitipo1gi f̂ip.j „Gazetei Transilvaniei" doti qiflegă-: tori tipografi şi un maşinist pqpficqt. Condiţie stabilă. A se adre,şp da ad­ministraţia „Gazetei".

Teatru, concert şi petreceri.Reprezentaţia teatrală de mâne pro­

mite a fi cercetată şi de un mare număr al intelectualilor noştri din provincie. Co­mitetul filial al societăţii noastre teatrale a angajat taraful national al d-lui Rusu, care va cânta Intre acte şi la petrecerea cu dans care urmează. Bilete se mai află încă de vânzare în decursul zilei de mâne ia librăria Mureşianu şi seara începând dela oarele 7 la Redută. Avem firma spe­ranţă, că publicul românesc din Braşov va sprijini cu toată dragostea sforţările cul­turale ale comitetului nostru teatral.

*

Concert. Corul bisericei ortodoxe ro­mâne din Budapesta aranjază la 26 No­emvre st. n. sub patronajul Ilustrităţii Sale domnului Dr. Iosif Gali, membru în ca­mera magnaţilor un concert urmat de dans, în localităţile casinei funcţionarilor (Budapesta, VIII., Eszterhâzy-u. 4.) Veni­tul este destinat pentru sporirea fondului coral. Coatribuiri benevole se primesc cu mulţumită pe adresa presidentului Dr. Li­viu Linţa, advocat, (Budapesta, VIII., Hu- nyadi-utcza Nr. 15(. Comitetul aranjator.

Programul este următorul : 1.1. Vidu: »Pui de lei« cor mixt. 2. I. O. Iuga : a) »Tu te duci bade sărace« — G. Dima: b) »Ciobanul«, cântate do d-1 Cornel Olariu, stud, In med. cu acompaniamentul domni­şoarei Georgina Roşu, st, med. 3. C. Po- rumbescu : »Numele tău«, cor bărb. 4. E. Carini : a) »Da ce plâog«, — E. M. Dros- sino : b) *Te duci«, cântate de d-şoara Au­relia Murariu, cu acompaniamentul d-nei Hortensia Rirâuţiu. 5 P. de Sarazate : a) »Mélodie Roumaine«, b) »Hora« prelucrare, executate cu violina de d-1 Mihai Mun- teanu, cu acompaniamentul d-lui Svetozâr Kresâk, sfcud. iur. 6, I. Vidu : »Dorul în­străinatului«, cor bărb. 7. Aimé Mailiart : a) Arie aus der Oper »Das Gloekchen des Eremiten«, — G. Dima: b) »Mugur Mu­gurel«, cântate de d-şoara Délia Plopu, cu acompaniamertul doamnei Gabrieia Io- ne.-cu. 8. G. Dima: »Hora«, cor mixt, cu acompaniamentul d-nei Hortensia Birăuţiu. Conducătorul corului : D-1 Ioan Fira stud. med. In pauză d-şoara Genia Munteanu din Defineşti va declama mai multe poe- sii de Cincinat Pavelescu.

*

PrOdUCţiUQB. Din incidentul sfinţirei şcoaiei gr, or. române din Sighişoara, co­mitetul parohial învită cu toată onoarea la producţiunea corală-teatrală urmată de joc ce o aranjează Duminecă în 13/26 Noemvrie 1911 în sala cea mare amoraşu­lui din piaţă. Venitul curat este destinat pentru şcoală. Actul sfinţirei noului edi­ficiu şcolar : Serviciu divin împreunat cu rugăciunea de mulţămită prin mandatariul consistorial cu asistenţă număroasă. Pro­cesiune dela biserică până la noul edificiu şcolar unde se va îndeplini actui sfinţirei la 12 oare a. m. Banchetul la hoţi lui »Transsylvania« la 2 oare post meridiane. Doritorii de a participa la banchet au a se anunţa cei mult până Joi în 10/23 Nov. c. la directorul şcolar Ambrosiu Stoico- viciu, anticipând taxa pentru cuvertă 4 cor. de persoană.

Programul producţiunii : 1) Imn oca- sionaJ, arm. de T. Popovici după Podolean, eşec. de elevii şcoaiei. 2) »Despre buna cuviinţă«, dialog, predat de 2 eleve. 3) Imnul unirei, arm. de T. Popovici (Porum- bescu), eşec. de elevii şcoaiei. 4) Leac pen­tru soacre, comedie într’un act de »Tro- caru«. 5) Preste deal, cor mixt şi solo, comp. de I. Vidu, eşec. do tinerimea adultă din Sighişoara. 6) Nunta ţiganului, come­die originală într’un act de Em. Suciu.

!

B i b l i o g r a f i aIn istifcutul grafie „Samifcea* a apărut

„ Advocatura în Rom ânia şi in Străină* tateu de AlexandrujjNieolau, licenţiat în şti­inţe şi în drept, advocat. Preţul 1.50 Iei.

ULTIME ŞTIRI.\

Budapesta, 20 Nov. Desbaterile petiţiei alegătorilor români din eer- cul Vinţnlui continuă. Apărătorul Dr. Erdélyi îşi va continua mâne discur­sul clasic, început ia pertractarea de Sâmbătă. Faţă de desbateri se ma­nifestă un deosebit interes din partea tineri mei şi coloniei române din Bu­dapesta.

Gonstantinopol, 20 Nov. Amba­sadorul englez împreună cu cel fran­cez îşi dan toate silinţele spre a asi­gura succesul medi&ţiunei. Zilnic ar« loc un viu schimb de depeşi între Paris şi Londra.

Gonstantinepol 20 Nov. Ministrul de războiu turc a declarat, că Tur­cia nu are nevoie să contracteze nici un împrnmnt nici anul acesta, niei anul viitor cu toate că războiul con­sumă sume enorme.

Milano, 2 0 Nov. „Secolo“ află din Cairo, că în apropierea localită- ţei Seulum, situată la graniţa tripo- litană-egipteană circula vase italiene, voind să debarce soldaţi. Se aşteaptă o ciocnire sângeroasă între beduini şi soldaţii italieni, cari vor să de­barce.

POSTA REDACŢIDNII.

B . P o d o a b ă ş l F l. H a lo * ta €1.Nn atl&m da lipsă a mai publica ceva din «ala trimise, după ee recursul D r. l-aţi Înaintat la Cea- sittoml din Blaj. Acela e forul competant să j «d e «* r

Proprietară :Văd. Elena Dr. Aurel Mur©şia«m>

Redactor resp. Ioan Spuderoe

Si. STEBI1 H. CIUBCU.¥111 Kochgasse Nr. 29 — Ylena

Con sn l t a ţ i unisi# ce/ebrităţde medicale, ca specialiştii d#

(acuitatea de medicină din Viena.

Telefon nr. 17065._ _ _ _ _ _ _ _

Din public.Replic» Ia >Ub răspuns«.

al d-lor M. Brumboiu şi soţii din Nr. 42 al Rev. Econdmice.

In Nr. 163 al „Gazetei Transilvaniei* domnii M. Brumboiu, paroch din Tohanul vechiu, I. Ionică, silvicultor şi Dr. O. Cer­nea, advocat din Zârneşti, publicaseră • deciaraţiune, că repăşesc din şirul mem­brilor fondatori ai institutului de bani „Românul* din Zârneşti şi că subscrierile dânşilor de pe toate prospectele sunt a să socoti ca neexistente.

In urma acesteia, din încredinţarea celorlalţi membrii fondatori, am publicat dimpreună cu Dr. E. Sâmpetrean în Nr. 171 al „Gazetei Transilvaniei* o altă deciara­ţiune cumcă cele scrise de numiţii domni, fiind în contra dispoziţiunilor legale, nn să pot lua în considerare.

Cu aceasta credeam, că afacerea e a- planată. Nu însă şi susnumiţii domni. Aceş­tia văzând, că nu le-a succes să producă nedumeriri între acei ce ar fi dorit să sub­scrie acţii la institutul de bani „Românul“ au recurs la alt mijloc, Prin mijlocirea re­dacţiei Rev. Economice s’au lăsat anum« întrebaţi de un oarecare cronicar că pen­tru ce au intrat în şirul membrilor fonda­tori ai „Românului* şi că ce motive au avut ca să iasă dintre ei.

Presupunerea noastră, că lucrul s’a întâmplat în modul iudicat de mine să jus­tifică tocmai prin procedura de tot neco- rectă a domnilor dela Rev. Econ., cari fără de a cunoaşte cât de puţin împrejurările de pe aici şi fără ca în ehestia aceasta să asculte şi pe cealaltă parte enunţa autoritativ că banca „Românul* e de tot superfluă, că răspunsul unilateral al d-lor Brumboiu şi soţii ti publică cm plăcere şi cu adausul câ aproabă fă ră rezervă punctul de ve­dere pe care se razimă acel răspuns.

Paginai 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I 2 4 5 - 19M

Dar să trec la meritul răspunsului d-lor Brumboiu şi soţii.

E adevărat, că eu şi ceilalţi iniţiatori ai institutului de bani »Românul« am spus, că noi aşa contemplăm înfiinţarea băncii »Românul« ca aceasta pe iăngă afacerile obicinuite ale unui institut de bani, după posibilitate să se ocupe succesiv şi cu chestii economice ca d. e. cu înfiinţarea unei lăptării, unei tovărăşii peatru asigu­rarea vitelor, valorizarea de producte etc.! — Nu cor depună însă adevărului că nu­miţii domni numai cu reeerva aceea ar fi subscris prospectele — îndeosebi d-1 silvi­cultor Ionică, care era îutre cei vr-o 5—6 iniţiatori ai băncii »Românul« — ca înainte de a se da acele prospecte publicităţii să li se preeinte d lor proiectul de statute, şi aceasta cu atât mai puţin, căci prin aceea am fi recunoscut, că numai aşa am fi pu­tut merge mai departe pe calea apucată dacă d-1 Brumboiu şi soţii ca un for oare care superior nouă celorlalţi fundatori ar fi binevoit si-şi dee consimţământul la proiectul de statute, ceeace nouă nici prin gând nu ne putea trece fiindcă noi nu făceam deosebire între fundator şi fun­dator.

In privinţa aceasta numai cu d nul Brumboiu am vorbit atăta, că pentru com­punerea proiectului de statute, care avea să cuprindă şi chestiile etinse mai sus, la timp potrivit vom conchema pe domnii fondatori mai marcanţi la o consfătuire intimă. Timpul aceita potrivit după păre­rea noastră era după încheierea subscrie­rilor adecă după 1 Octomvre 1911, căci înainte de acel termin nu ar fi avut nisi un rost neştiindu-se că se subscrie ca­pitalul necesar pentru Înfiinţarea băncii sau nu.

Cu d-1 Ionică şi d-1 Dr. Cernea nu am vorbit despre aceasta, doară cu d-1 Cernea imediat după subscrierea prospec­telor atâta, că întrebat fiind de dânsul, că unde va fi localul băncii şi cine va fi ju­risconsultul, numitul domn la răspunsul meu, că dacă nu se va găsi vre-un local mal corăspunzător deocamdată va fi în una din odăile locuinţei mele, iar eâ de juristconsult e designat d-1 Dr. Sâmpetrean, mi-a zi», că dânsul nu e învoit ca localul băncii să fie în nemijlocita apropiere a cancelariei mele advoeaţiale, căci prin aceea prea tare mi s’ar întări clientela, şi că jurisconsult să fie singur Dr. Sâmpetrean !

Dacă mai amintesc şi aceea, că pe aici să vorbeşte, că d-lor Brumboiu şi soţii li s’au pus în vedere din altă parte pen­tru viitorul apropiat unele favoruri, de eari unul dintre dânşii deja beneficiază, ered că am spus destul, câ ce i-a îndem­nat pe numiţii .domni ca aşa de timpuriu să iasă din şirul membrilor fondatori ai institutului de bani »Românul«. Deci nici decum interesul obştesc, după cum le place numiţilor domni să spună cu atâta emfasă, ci numai interese personale şi materiale.

Mă miră, că domnii Brumbou şi soţii pentru de a-şi motiva procedura nu se efiosc a recurge la neadevăruri şi a mă învinovăţi, că aş fi abuzat de subscrierile dânşiior dând prospectele publicităţii fără prealabila permisiune a dânşiior, eâud despre aşa ceva, după cum am mai amin­tit deja nici vorbă nu a fost şi nici nu a puiul fi.

Cti privite îa oiindaşterea iegei co­merciale noi fondatorii rămaşi nu prea suntem aplicaţi să credem, că d-1 Brum­boiu şi soţii ar fi tocmai în elar cu dispo- siţiunile acelei legi, căci altcum ce rost ar 1 avut ca prin publicarea declaraţiunei d-!or din Nr. 163 al »Gazetei Transilva­niei« să se pună în contrazicere aşa fla­grantă cu dispoziţiunlle uaor §§-i din acea lege? Sau poate au avut cumva alt scop cu publicarea amintită?!

Da încheiere mai amintesc, că d-nul Brumboiu şi soţii, întru cât nu ar avea altă durere din causa îr fiinţării băneei »Ro­mânul«, pot să fie acum pe deplin liniştiţi, eă din cauza înfiinţării institutului de bani »Românul« existenta neamului nostru din aceste păi ţi deja numai e periclitată, căci în statutele numitului institut de bani — deja înfiinţat — să cuprind dispoziţiuni cu privire la toate chestiunile economice amintite de dânşii şi e pagubă, câ d-lor din eauza aceasta s’au prea grăbit cu re- păşirea.

Z&meşti, la 14 Noemvre 1911.

Dr. Jlariu Hoadrea, advocat.

Abonam ente la„Gazeta Transilvaniei“se pot face ori şi când pe timp mai

îndelungat sau Lunare.Âdznidslr. „(Gazetei Trsns.“

Bandaje de vătămătură

cu pelotte de gumă sunt cele mai perfecte.

Cingători y f f i y f t îtru toate boalele de sto­mac şi burtă.

Ciorapi de gomăpentru cărcei

Picioare artificiale, mâni artificiale

pentru amputaţiprecum şi aparate de umblat.pentru cei strâmbi bretelă ortopedică pentru copii şi

fetiţe.Toate articolele pentru tratamentul bolna­

vilor după cel mai nou sistem al technicei mo­derne cu preţurile cele mai^ ieftine originale ale fabricei.

Preţ-curent ilustrat cu circa 3000 ilustraţi şi cu instrucţia de folosire trimite gratis şi franco; Fabrica c. s r. de bandaje de specialităţi medicalei i f o l o l j I BUDAPESr, IV., Prov. Korona- fVtfltfll J . herczeg utcra 17.

Maşini ortopedice, Corsete artificiale,

Fondată 1878. Telefon 13—76.

Fotografiisenzaţionale.

Pentru a oferi oca sie Onor. public a-şi procura cu puţini bani, fotografii bune, m ’am decis, precum este obiceiu în oraşele m ari, a introduce în a- tel ierul meu urm ătoarele preţu ri:

3 Cărţi poştale C. 1*—6 „ „ „ 1*50

12 „ „ „ 2 —12 fotogr. visit format C. 4*—12 „ Cabinet,, „ 8*—Toate celelalte formate amăsurat cu aceste preţuri.

Cu toată stim a

Atelier fotografic ADLER,

Strada Porţii 14«

Nr. 68— of. par.

Concurs.întreprinzătorii doritori de a

executa lucrările necesare la edifica­rea şeoalei gr. cat. din Illeni (lângă F ăgăraş), prin aceasta se receareă să şi înainteze ofertele în scris înso­ţite de cauţiunea de 2000 cor. a d e c ă : Doua mii coroane la oficiul parochial din Illeni cel mult până la 15 Ianuar 1912.

Ofertele intrate mai târz u nu se vor luâ iu considerare.

Operatele despre acestea lucrări şi anum e: formularul de contract, condiţiuniie de edificare, descrierea tehnică, preliminarul de spese şi p la ­nul aprobate d s Preaveneratui Con zistor Metropolitan la 4 Novetnber 19 i l sab Nrul 8457 se pot studia zilnic la oficiul parochial din Illeni.

Illeni la 17 November 1911.Gavrilâ Cornea

paroch, preşed. senat, şcolastic.

1 i>G8 1 - 8

Î S I O IÍ50 OctcmbreO

iBanca Naţională a României.S i t u a ţ i u n e

c t 1 tt :

s u i n a r a»i © n

22 Octombre 29 Ociombre

172.499.479

4U8,428121,281.798

31,600.058

11.999,862 14.644,896

3.044,621 6.002,088

719,237 752,167

110,274.050 29,801.470 50 867,316

554,925.465

12.000,000 28.682.744

4.300,540 366.841,600

2.341,543 1.686,103

110.274,050 28.798 885

554.925 465

) 121656479 Reser.metal. aur 159638577 I 50843000 „ Trate aur 61.958,000 221.789,805 221.596,677

Argint şi diverse monede . . 274,798 260,227Portofoliu Român şi străin. . . 173.732,520 177,474.984*Impr. pe efec. publice 7.921,400

„ „ „ în cont-corent 9602,620 18.486,609 17.524,020

Efectele Capital. S o c ia l.................... 11.934,111 11.934,111Efectele fondului de reservă . . 17.696,577 17.6 9 6,577Efect. fond. de amort. imob. şi mater. 4.227,62J 4 227,621I m o b i l e ............................................. 6.059,004 6.071,026Mobilier şi Maşini de Imprimerie . 779,365 780,166:Cheltueli de Administraţiune . . . 718 533 805.976Depozite libe re ................................... 114.448,850 114,516.170Conturi curente . ......................... 25.167,930 29.891,369Conturi de v a lo r i .............................. 74.571.594 70 783 415

2 ? st & i :669.887,314 673.562,236

C a p i t a l ............................................. 12 000,000 12.000,000 1Fond de r e z e r v ă .............................. 30.763,062 30.763,062 1Fondul amortis. imob. şi material 4.614,723 4.614,72®Bilete de Bancă în circulaţi une . . 470 737,830 473 864,890:Profit şi P e r d e r e .............................. 2.446,952 2.446,952Dobânzi şi beneficii diverse . . . 1.663,194 1.678,241Depozite de r e t r a s ......................... 114.448,850 114.516,170Conturi diverse, s o ld .................... ....

Scomptul 5®/** Dobânda 5V,7o

33.322,6^8 33,679,193669.887,314 67 3.562,236

Cu preturi fabuloase de ieftinîn timpul acesta de scumpete vinde numai

S C H A P I R A A R N O L Dmagazin de giuvaericale şi obiecte de aur.

Binevoiţi a V ă convinge, şi fără a cumpăra

Reparatori de ginvaericale şiciasorniceîn atelier propriu, de garanţie.

Serviciul cel mai ieitin şi punctual.

UNDE?? 8TRADA-PORŢII Nr. 36.

s ........ ... ..... . muţim»*.» | scutit prin leg . | ......- ........................ .

FEMINOLcel mai nou şl bun mijloc de

c*v j.ră ,ţ it r a e t a lobiectelor de metal le dă lustru frumos şi durabil

depărtează pete de rugină, neincendiabil,

singurul

fabricant G E I K OVácz

fabrica chemicăGeiger és Társa

| Scutit prin lege n i i n i n n i m n m u i i t n H « i i i u M » m » i t n m u u t n n u m u i

0 vai! Trăiasc ăTuşea, răguşala şi flegma o vin­decă iute şi sigur:: ::

„Pastile alai Bgger pontra m ?

are gust bun şi nu strică apetitul.Per Karton l cor. şi 2 coroane,

M arton de p ro *»» 50 han i.

Deposit principal de trimitere:

Farmacia “Reichspalatin,,» r I Budapest, Uczi-körut R | Past̂ n̂ n,a

Se capătă în Braşov: Borsody István, Iulius Hornung, Emil Jekelius, Fran Kelemen, Viktor Klein, Rudolf Kugler, Láng & Theil, droguerie, Eugen Neustádter, Heinich G. Ober, Victor Rotb, Stenner Frideric, Teutscb ţi

Iuiius, Droguerie.Râşnov: Iosef Schosser, Eugen Pasteiner, Dr. Po3chs Erbea, droguerie.

i IP A R U L TI FO G R A B\l EI A . M U K B ŞIA N U , BRA ŞO V .