REFERAT

Brandul de tara prin portul popular

Brandul de tara prin portul popular

In orice colt al lumii ar fi prezentate, hainele populare romanesti starnesc instantaneu admiratia! Sunt facute din materiale de calitate, sunt frumos croite si frumos impodobite. Cu toate acestea, foarte putini romani sunt dispusi sa le poarte pe strada. Probabil undeva, in subconstient, au senzatia ca ar fi considerati tarani, desi nu e nici urat si nici umilitor sa traiesti la sat.Portul popular romanesc s-a dezvoltat o data cu istoria poporului roman, fiind expresia traditiilor lui formate de-a lungul veacurilor. Legatura stransa, indestructibila, intre imbracaminte si conditiile de viata ale omului, constituie una din caracteristicile fundamentale ale costumului popular, de aceea cunoasterea vietii poporului duce la o buna intelegere a artei lui populare, dupa cum analiza creatiilor artistice populare arunca lumini noi asupra istoriei si vietii poporului. Formele de viata sociala si economica precum si conditiile politice in care a trait poporul roman si taranimea romaneasca in special, in cursul diferitelor epoci istorice isi gasesc o oglindire plastica in felul de a se imbraca si de a-si ornamenta imbracamintea.Portul popular romanesc este sculptural, are o compozitie simpla si clara si prin croiala sa subliniaza forma corpului fara s-o artificializeze. Este singurul costum care se poarta exact in aceeasi componenta si la munca si in zilele de sarbatoare, precum si la toate varstele, deoarece prin forma si structura sa este adecvat vietii de toate zilele. Unitatea din imbracamintea populatiei taranesti de pe intregul teritoriu al Romaniei apare cu usurinta oricui strabate si cerceteaza mediul rural. Chiar si atunci cand, la prima vedere, impresia de diversitate pare predominanta, unitatea de fond este totusi evidenta. Aceasta unitate a costumului romanesc este prezenta in toate aspectele sale esentiale: materia prima folosita; croiala; ornamentatia; cromatica; componenta costumului.Nota dominanta a portului popular romanesc in ceea ce priveste materia prima folosita o constituie intrebuintarea tesaturilor albe de lana, canepa, bumbac, in si borangic; initial, aproape toate piesele din port din dimie, de exemplu sumanele, saricile, subele, itarii si cioarecii erau albe.Pe aceasta unitate a materialului intrebuintat se sprijina si unitatea de croiala, care are ca lege de baza taietura in foi drepte, fara rascroituri; pentru a se economisi material se folosesc toate bucatile rezultate din taierea unei foi de tesatura. Aceasta economie nu dauneaza aspectelor estetice ale pieselor de port ci dimpotriva, este imbinata cu realizarea unor efecte artistice obtinute tocmai prin simplitatea solutiilor. Frumusetea liniilor nascute dintr-o rationalizare perfecta a taieturilor este rezultatul unei indelungate practici, care s-a transmis de-a lungul timpului de la o generatie la alta si are puternice legaturi cu forma costumului purtat de daci.Ornamentatia portului popular romanesc se caracterizeaza printr-o deosebita masura si pondere in compozitia ornamentala, in dispozitia motivelor decorative si suprafata ornamentala, creatorul popular avand o exceptionala precizie in stabilirea unui perfect echilibru de valori. Daca urmarim dispozitia ornamentului pe suprafata pieselor, vom constata in primul rand ca decorul apare pe portiuni vizibile care nu sunt supuse uzurii. Ornamentul principal al camasii il gasim plasat pe partea de deasupra manecii, aglomerandu-se in unele cazuri pe umeri, pe piept si mai putin pe spate care poate fi acoperit de un pieptar sau de alta haina. Fotele au decorul plasat pe cele doua capataie, care se suprapun in fata, campul din spate ramanad intotdeauna negru. La catrinte, ornamentul principal este dispus la capatul de jos care ramane vizibil si cand femeia imbraca o haina peste costum. Toate piesele din care se compune costumul popular sunt confectionate de mana in gospodarie.Cromatica portului popular romanesc se caracterizeaza prin prospetime si armonie. Datorita colorantilor folositi, cromatica textilelor cunoaste doua etape distincte: aceea veche a colorantilor vegetali si cea recenta a vopsitului cu produse industriale. Raspandirea colorantilor industriali apare la date diferite, de la o regiune la alta, astazi, insa, folosirea colorantilor de anilina este frecventa pe toata intinderea tarii, procedeele vopsitului cu plante pastrandu-se in mod izolat numai in cateva regiuni, printre care Moldova si Maramures. Coloritul textilelor si in special al costumului, desi pare bogat si variat, este foarte simplu si se compune numai din culori primare: alb-negru si rosu cu accente de galben, albastru si verde, armonizate fiind numai prin tonuri majore. O particularitate specifica ce apare in coloristica populara este alternanta de culori care este aplicata cu o deosebita precadere. Intr-un singur tiv se repeta alternant cate 2-3 culori diferite sau culoarea de fond a unei suprafete variaza in nuante de la un loc la altul. In cadrul unitatii coloristice, apar de la o regiune la alta, anumite preferinte in cromatica costumului, determinate de diversi factori, intre care flora locala.Componenta portului popular apare in structura unitara atat a costumului femeiesc cat si a celui barbatesc. Costumul femeiesc se caracterizeaza printr-o camasa imbracata direct pe corp, legata la mijloc cu brau si betele si piesele purtate de la talie in jos, croite toate in forme dreptunghiulare, mai largi sau mai inguste. Fetele poarta capul descoperit iar femeile maritate, acoperit, in timp ce piesele care se imbraca peste costum, cojoacele si sumanele, au aceeasi croiala, iar la confectionarea lor se foloseste aceeasi materie prima. La costumul barbatesc uniformitatea este atat de mare, incat numai unele detalii de croiala si particularitati de ornamentica le diferentiaza de la o regiune la alta. Totusi, varietatea portului popular romanesc, mentinuta in cadrul unei evidente unitati de stil, este remarcabila. Datorita anumitor conditii de viata diferite, fiecare din tinuturile Romaniei si-a impus o nota dominanta in caracterul costumului popular, iar in limitele acestor tinuturi, variantele tipului principal de costum prezinta la randul lor diferentieri de detaliu care duc la o mare variatie si bogatie de forme.In afara de valoarea etnografica a straielor populare romanesti, acestea au capatat o noua valoare. Portul popular romanesc este de actualitate in lumea modei romanesti si internationale, lucru cu care nu putem decat sa ne mandrim si sa ne laudam.Unul dintre cele mai importante elemente ale costumului popular romanesc, care a facut cariera internationala, esteia.Camasa traditionala din portul femeiesceste una dintre piesele care au fost integrate cel mai adesea in manifestarile artistice ale pictorilor, fotografilor si, mai nou, designerilor de moda.Numele Virginiei Linul din comuna Salva, judetul Bistrita-Nasaud, a devenit un brand in sine de cand mesterul popular a dus costumele populare cusute de mana sa de pe Valea Somesului pana la Muzeul Smithsonian din Washington. Impreuna cu alti mesteri populari, Virginia Linul a fost cooptata in echipa designerului francez Philippe Guilet pentru a crea colectia100% RO, inspirata din traditia populara romaneasca. Abia dupa ce arta ei a fost recunoscuta in cele patru zari ale lumii au descoperit si romanii cine este Virginia Linul si ce inseamna costumul popular pentru romani.Costume care valoreaza mii de euro ies si din mna unei tinere din Tara Oasului. La doar 31 de ani, Maria Fusle este un adevarat talentat cand vine vorba de costume populare. Piesele vestimentare pe care le croieste sunt pe cat de spectaculoase si stralucitoare, pe atat de grele. Numai o camasa poate sa cantareasca 15 kilograme. Chiar si asa, costumele din Lechinta fac senzatie, mai ales peste hotare.In ultimii ani, motivele traditionale romanesti au cunoscut o revenire incantatoare. Designeri de peste hotare, la care ne asteptam cel mai putin sa aiba in vizor portul nostru popular, au inclus in colectiile lor creatii ce omagiaza costumele traditionale romanesti. Yves Saint Laurent, Tom Ford sau Philippe Guilet sunt doar cateva dintre numele unor creatori straini care au folosit drept muza portul popular romanesc.Costumul popular face parte din identitatea si istoria noastra. Duce cu el mesajul stramosilor nostri, in care se regasesc maiestria si harnicia mainilor bunicilor si strabunicilor nostri.