EMIL DIACONESCU

ROMÂNII DIN RAsARIT

- TRANSNISTRIA -

•

- I A SI -

INSTlTUTUL DE ARTE GRAFICE ŞI EDITURĂ ATH. GHEORCHIU -I942-

www.dacoromanica.ro

ROMANII DIN RASARITTRANSNISTRIA -

www.dacoromanica.ro

EMIL DIACONESCU

ROMANII DIN RASARITTRANSNISTRIA

- IASI-1NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE $1 EDITURA ATH. GHEORGHIU

1 9 4 2 -

www.dacoromanica.ro

PREFATALa rascrucea drumurilor, intre apus si rascirit, poporul

roman, assezat In calea tuturor rautatilora , a lost mutt matprimejduit in existenta lid, de statele cresline protectoareadecat de barbarii pagania. Indeosebi intarirea imperiuluimoscooit si amestecul farilor in politica continentaM, au cons%tituit pentru not o permanents priinejdie. Turcii nu ne=-,au dis%local, in creme ce Rust( au robit mereu suflet si pcimant rop.manesc, intai pans la Nistru, apoi pans la Prat; iar bolyeoiciiproectau sa treaca si mai departe.

Lupta biruitoare, pe care cu marl sacrificii de sange oducem in rasa 1.14 este o lupM nu numai pentru eliberarea paomantului stramossesc si inlaturarea nelegiuirei comisa de U. R.S. S., prin forta, in vara anului 1940, ci 51 pentru asigurareaexistentii noastre ca neam ; continuand totodata si traditia de lup.=Mtori pentru apararea cioilizatiei europene, aici la ppoarta inooaziilora . In oecinatatea Rusiei Sooietice, care, in atitudinea eipolitica, nu mai recunostea nici un let de tratate si acorduriInternationale, probtema care se punea pentru not era cu adeo°drat: a fi sau a nu fi.

Dar armatete noastre oictorioase au desrobit si dincoto deNistru sate de mii de Romani, careosi duceau catoarut oietiisub carmuirea bolseoica.

Transnistria pamant romarzesc este astazi o realitatepolitica, iar Motdooenii din hotarele acestei prooincii se potbucura si ei de soarete libertatii.

Imprejurarile ne ingaduie sa cunoastem mai de aproapesi trecutut for sbuciumat, pe care dupii mijloacele bibliograficece leoam putut aoea la indiimana, asupra acestui capitol dinistoria Europei sudestice, it expun in stadiat de fad, intr'untot unitar. E un inceput, un drum deschis ; completari pot

.

www.dacoromanica.ro

6

Deni ; totu§i cele ce urmeazd constitue nediscutat temeiul stapdni-rei noastre pana la Bug. Cu atelt mai mutt, cu cat carmuirearomaneascd, sub steagut Domniei tanarului nostru Rege, M. S.Milzai I, grin Conducdtorul Statului d. Maresat I. Antonescu,reintregitorut iarii, si Guoernatorut Transnistriei d. prof: G.Atexianu, constitue cea mai categorica afirmare a prednicielromilnesti.

Lucrarea de faM apace sub auspiciite GunerncimantutuiTransnistriei, cu spiVinut ditui pro! G. Atexianu, airuia#1aduc cele mai atese multdmiri.

Septembrie 1942.EMIL DIACONESCU

IAA

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

SPATIUL TERITORIAL AL POPORULUI ROMAN

In mod obi§nuit Romanii au considerat ca hotarul for etnics'ar opri la Nistru. In acest senz a fost facuta §i toata educatiapoporului roman, uitandu-se imprejurarile istorice §i multimeaRomani lor aflati dincolo de aceasta apa sub stapanire straina.Tarile Romane, care au constituit in trecut zagazul de aparareal cre§tinatatii impotriva valului de barbarie, ce, dinspre Rusia,a primejduit secole de-a randul continentul nostru, s'au desvol-tat in anumite granite. Mare le Voevod al Moldovei Stefan, cuviziunea lui clara asupra viitorului, scria in 1475 catre crestiniidin apus ca. daca aceasta Poarta ar fi perduta de mine, toatacre§tinatatea va fi amenintata" ; definind astfel pozitia poporuluiroman aici, in rasaritul Europei.

Mult mai tarziu, in vremurile apropiate de not dela Nis-tru pan'la Tisa" canta §i poetul concretizand in versuri nu nu-mai durerile §i aspirgiile neamului romanesc ci §i conceptiadeformata asupra intinderii spatiului rasaritean al Romani lor.Dar dincolo de aceste limite erau §i atunci, ca si mai tarziu,numerosi Romani.

Este drept ca imprejurarile politice ne-au fost defavora-bile multa vreme §i n'am putut macar sä ne nurnaram. Totusicunoastem cat suflet romanesc traeste dincolo de granitelenoastre politice. In schimb, vecinii no§tri au fost mult mai agre-sivi, ei au pretins mereu pamant §i suflet romanesc. Datoritalor, Transilvania secole de-a-randul nu s'a putut integra Statu-lui roman, Basarabia §i Bucovina au fost in repetate randuricutropite de stapaniri straine, Banatul, de§i constitue o unitategeografica, a fost totu§i impartit spre a se satisface pretentiile

www.dacoromanica.ro

8

Sarbilor, care in 1919 au uitat cu totul ca in granitele for ausute de mii de Romani, supusi unei intense actiuni de desnatio-nalizare ; si in sfarsit Darstorul, vechea cetate dun.reana a luiMircea cel Batran, si alte parti dobrogene, azi nu se mai aftain granitele Romaniei.

Fara a afecta tendinte imperialiste, trebuie. totusi, cu ne-cesitate pentru noi, pentru generatiite viitoare, casi pentru ata-tea suflete de Romani de sub stapaniri straine, sä privim rea-litatea etnica §i istorica in fats si sa ne afirmam drepturilenoastre integrate adunand ppe toff Romanii in patria romance.Si aceasta intru cat, spre deosebire de Unguri, Sarbi, Bulgari,Ru§i sau Ucraineni, Romanii sunt singurii bastinasi ai tinutu-rilor pe care le locuesc, ei nu le-au uzurpat dela nimeni si n'aurazbit cu forta in tara pe care o stapanesc. In 1896 Ungurii ausarbatorit un mileniu de cand s'au stabilit in Europa, Sarbii,apoi Bulgarii au patruns in Peninsula Balcanica dupa sec. VI,iar Rusii ajung la Bug in 1774 si la Nistru abia in 1792. Sin-guri Romanii sunt in aceasta parte a continentului, care n'aucunoscut alts patrie de cat aceia in care se gasesc pang. astazi.

()daft cu rAzboiul impotriva Rusiei Sovietice, armatele ro-mane, in inaintarea for dincolo de Nistru, au intalnit numeroaseasezari moldovenesti, care asteptau clipa eliberarii for de subtiranica stapanire sovietica. Acesti Romani au fost semnalatiInca de Dim. Cantemir, care scrie despre ei ca hind traitoridespre Nistru" ca fara sarna multe rusesti cuvinte in limbaromaneasca amesteca, precum si astazi sa vede" 1). Mult maitarziu, prin 1883, Teodor T. Burada 2) a calatorit in guberniaCherson" si mai pe urma in gubernia Kamenitz- Podolsk" cer-cetand numeroase sate romanesti, intalnite in cale, cu graiul,obiceiurile, muzica si poezia populara, gospodaria si tot ce in-tereseaza viata materials si spirituala a acestor Moldoveni. T.T. Burada face constatarea plind de interes cä sub numirea deMoldooecina inteleg Romanii din acele parti, pe Romanul ingenere, care denumire.. ei nu o intrebuinteaza".

Dupa revolutia din 1848, scriitorul Cezar Boliac in Che-

1) D. Cantemir, Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor, A. R.Bucureti 1901, pp. 363-364.

2) Teodor T. Burada, 0 c1ldtorie in satele moldovenesti din guber-nia Cherson, Iasi 1893, p. 3. Id. 0 cdldlorie la Romdnii din gubernia Kanze-nitz-Podolsk, in ArhivaIasi, an. XVII, 5906, no. II, pp. 536-541.

www.dacoromanica.ro

9

marea" lui adresata tuturor Romani lor, din Dacia, Panonia,Iliria, Moesia, dela Pind §i din Carpati, scria aceste versuridestul de stangace dar semnificative :

Lasali plugul, pastoria,Si la arme Ara sculati...Caci e ora de'nfratireSi stindardul de unireChiama.'n campul lui Traian.

Sa-alergam cu mic cu mareSa sdrobim al nostru jugSa ne facem tarn tareTisa, Istrul panla Mare,Dela Mare'n sus pe Bug.

El preconiza atunci ca Romani sa se uneasca cu Polonii,cu Italia §i chiar cu Ungurii, ca sa lupte impotriva Ru§ilor,considerati de el ca Vandalul Europei" ').

Prezenta Romanilor in spatiul rasaritean este semnalata§i in Memoriul prezentat la Conferinta de pace dela Paris, decare delegatia romans, in ziva de i Februarie 1919. In acestMemoriu se precizeaza ca daca ar fi chestiunea sa se aplicecu o rigoare absoluta principiul grupului linguistic §i etnic,Romania ar fi trebuit sa reclame, fara posibilitatea vreunei con-testatii, unirea sutelor de mii de Romani de limbs, de mora-vuri si de suflet, care locuesc in grupuri compacte malul stangal Nistrului §i dincolo de Bug, pana la Nipru. Ea ar fi trebuitsa revendice sutele de mii de Romani asezati dincolo de Du-nare, in Serbia, intre vaile Timocului si Moravei, mai mult deo suta de mfi pe malul bulgaresc al Dunarii, satele romane§tiimprastiate in campia ungureasca pana la Tisa, in mai multeprovincii ale Tarilor si pana in departata Siberie. Ar fi trebuitdeasemenea aminteasca de existenta vechilor populatii ro-mane§ti salasluite in inima insa§i a Peninsulei Balcanice... Ro-mania insa nu cere intrarea in unitatea romaneasca a tuturoracestor populatii de dincolo de Dun'are, de Nistru sau de Tisa,nici chiar a acelora de care nu e despartita decal de cursulunei ape...". Delegatia romans infatisa astfel realitatea etnica a

1) Cesar Boliac, Meditatii ,si Poezii, Bucuresti 1915, pp. 295-30o.

sa-si

www.dacoromanica.ro

10

poporului roman, totu§i nu pretindea in interesul pacii" inte-grarea tuturor Romanilor in cuprinsul Statului national roman.Era poate o grepla, dar a§a erau imprejurarile atunci.

Preocupati, apoi, numai de interesul pace am uitat peRomanii din State le vecine, in timp ce aceste State nu scapaunici un prilej spre a-si formula revendicgri nedrepte asupra te-ritoriului Romaniei.

Dupg isbucnirea razboiului impotriva Rusiei Sovietice §icucerirea teritoriului de dincolo de Nistru §i Bug, Romanii dinspatiul rasgritean incep sa preocupe atat cercurile politice sistiintifice dela noi, cat si cele straine. Numeroase articole §i

studii au aparut in reviste si in presa zilnica, datorite cerceta-rilor pe teren si studiilor izvoarelor istorice. S'au fa'cut §i di-verse comunicari in cercuri §tiintifice asupra acestor Romani,care multa vreme au fost sub stapanirea moscovita 1).

Urma§i ai stravechei populatii thrace din aceste parti, eireprezinta traditia unei stravechi civilizatii si printein§ii s'amo§tenit dela Thraci folklorul sudestului european si multedenumiri toponimice, pand departe in stepa rasariteana. Romaniiinfaliseaza deci o permanents istorica, fats de triburile migra-toare de barbari, si cu atat mai mutt sunt indreptatiti deci sa sta.-paneasca teritoriul pe care-1 populeaza.

1) Vezi ziarele si publicatiile zilnice si periodice germane : VUlkischerBeobachter, MUnchener Neuste Nachrichten, Der Angriff, Berliner BoersenZeitung, Sud-Ost Echo. Franceze : Le Mot d'Ordre, L'Effort, Le Temps, LePetit Parisien. Elvetiene : Der Bund, Tribune de Geneve, L'Express. Itali-ene : Tevere cu articolele antropologului Guido Landra, Popolo d'Italia,Stampa, Corriere della Sera, Popolo di Roma, Lavoro Fascista, RelazzioneInternationale cu colaborarea lui Lilio Cialdea. Spaniole : Alcazar, Arriba, s.a.

Marius Valkhoff, profesor de limbi romanice la Universitatea dinAmsterdam, care se intereseazd de aproape de diverse probleme romanesti

linguistice si politice a publicat in Revista SocietAtii regale olandezede geografieTijdschrift van het Koninklijk Nederl. Aardrijkskundig Genoot-schap, Seria II LV1I, 1940, pp. 249-259, un interesant articol asupraRomanilor de peste Nistru Romanii din Transtyrana examinand sidatele din mica Enciclopedie SovieticA Malaja Sovetskaya Enciklopedija

apdruta la Moscova in 1930 si care cuprinde un articol special despre :Republica autonomy socialists modoveneasca".

www.dacoromanica.ro

CAP. I

GETO-DACII STAPANITORI IN RASARIT PANA DINCOLODE BUGIIYPANIS

Spatiul rasaritean al Romani lor reprezinta si o mostenire. In-teadevar, la rasarit de Carpati pana spre Bug, s'au intins, din celemai vechi timpuri, Romanii sau stramo§ii lor. Atat istoriciinostri, cum au fost V. Parvan sau N. Iorga, cat si numero§iinvatati straini, cum sunt chiar istorici rusi ca N. M. Karam-zin, A. S. Petru§evici, N. I. Kostomarov, P. Miliucov §i ai ii,folosind izvoarele din antichitate, au putut constata ca cei maivechi locuitori ai tinutului dintre Carpati §i Bug si in uneleparti chiar dincolo de aceasta apa, au fost Geto-Dacii. Chiardupa invazia Scitilor, in preajma anului boo a. Hr., numero§iGeto-Daci au ramas in asezarile for transnistriene, a§a cum neinformeaza geografii Strabo §i Ptolemeu. Ei citeaza nume delocalitati §i de persoane geto-thrace de prin aceste parti, ceea-ce-1 face pe invalatul V. Parvan sa conchida ca. Nistrul erape intregul lui curs locuit nu numai pe dreapta, ci in multeparti chiar pe stanga lui, de neamuri getice, printre care Carpiierau poporul sau grupa de popoare cea mai importanta..." 1).

Autorii vechi Herodot, Strabo, Dio Cassius, Plinius,Ptolemeu, etc. studiati amanuntit de istoricii G. Mateescu §iV. Parvan, pomenesc in regiunea dintre Carpati §i Bug Hy%panis §i chiar catre Nipru Borysthenes, pe Carpi, Mgr! §iTgrageti, adica. Getii dela Tgras-Nistru, iar Cara locuita de aces-tia era Tgragetia,adica Dacia dela Nistru, numita si Trans-tgrana, ceiace este Transnistria de azi. Strabo §i Ptolemeu re-

1) V. Parvan, Getica, A. A. R. Bucuresti, 1926, p. 247.

www.dacoromanica.ro

12

lateaza ca hotarul rasaritean al Tyragetilor era la Borysthenes-Nipru. La randul for Carpii, care ,,au alcatuit o mare natiune",se intindeau in chip compact dela Vistula si pana la gurileDun Arii si Niprului, pe intregul versant nordic §i estic al mun-tilor lor, Carpatii. A ceasta concluzie, singura, ne poate lamuride ce elementul getic e raspandit asa de departe chiar dincolode Nistru, cum spune Ptolemeu textual, tocmai.. pana la Ni-prul de jos", conchide V. Parvan 1).

Strabo raporteaza cä pe coasta marii, dela Ister la Bo-rysthenes, prima tarn este desertul Getilor, apoi vine terito-riul Tyragetilor, carora le urmeaza Sarmatii Iazygi cu Sar-matii regali §i Agatir§ii". Unele dintre aceste popoare eraunomade, altele se ocupau cu agricultura 2).

In regiunea dela varsarea Bugului §i Niprului, unde era§i vechea localitate Oblia, locuiau §i Sardi, un alt grup thracic 3).

Ca populatii flotante numai, Geto-Thracii se intindeau toc-mai pana in Caucaz ; nu corespundeau, insa, unei extenziuniorganice §i compacte getice, ca aceia pe care unii autori, inchip unanim, ne-o confirma pana la Borysthenes 4). Ca dovadaa acestei raspandiri, in imensul spaliu dela nordul Marii Negre,este toponimia relatata de vechii autori citati 5). Prezenta tri-burilor carpo-thrace pana la Nipru mai este indicata §i prinnumele de persoane thraco-getice intalnite in inscriptiile dinora§ele grece§ti de pe coasta scythica a Pontului Euxin... elese intalnesc §i mai departe in Caucaz, dar apartin unei populatiidaco-thrace de mici enclave, on flotante..." scrie V. Parvan 6).

Nicaeri, in aceste parti, nu se pomene§te de Slavi, ci nu-mai de Geti, Sarmati §i Sciti.

Regele Dromihete in sec. IV a. Hr. reuseste sä refaca u-nitatea getica pand in stepa din Scitia, iar autorii vechi, cares'au ocupat mai atent cu chestiunile etnografice notand numele§1 felul popoarelor din regiunile nordice ale Europei, constata

x) V. Parvan, o. C. pp. 242-243.2) Ap. N. Kondacof, I. Tolstoi, S. Reinach, Antiquites de la Russie

meridionale, Paris 1891, p. 228.3) V. Parvan o. c., p. 245.4) Ibid. p. 243.5) Ibid. pp. 243-245. G. Mateescu, Nomi traci nel territorio scito-

sarmatico, in Ephemeris Dacoromana, Roma 1924, vol. II, p. 224 si urm.6) V. Parvan o. c. p. 669.

www.dacoromanica.ro

13

pretutindeni, pe vastul teritoriu dintre Vistula si Nistru" nea-murile getice enumerate mai sus))

Apare evident ca tocmai in acele indepdrtate vremuri,Nistrul nu era un hotar, ci se infatisa ca o apd in spatiul Ge-to-Thracilor, asa cum mai tarziu a fost in toate vremurile un17uniu moldonenesc".

Acesti Geto-Thraci, in spre nord, se intindeau si in Po-dolia, dincolo de Balta, unde geograful Ptolemeu pomenestelocalitatea getica Clepidaya, intre alte asezdri celtice 2).

Datorita Scitilor, care au impins pe Geti in sec. VII pandin Posen", precum si Bastarnilor, Celtilor si Sarmatilor, nu s'aputut organiza multa vreme in partile rasaritene o mare puteregetica asemandtoare cu cea din Carpati.a) Totusi in contactul culumea rdsdriteand barbard, care infatisau nomadismul a.siatic, Sarmatii on Bastarnii,elementul getic pastrat fiintalui etnica in legaturd imediata cu Thracii nord-dundreni.

Astfel i-a gdsit marele Suveran Burebista, care, in sec. Ia. Hr., avand o armata de 200.000 de oameni, dupd datele datede Strabo, 4) a thiaptuit, la un moment dat, unitatea politica atuturor triburilor geto-dace, intr'un mare imperiu, ce se intin-dea spre rasdrit pana dincolo de Bug, catre Nipru, unde i s'auinchinat si numerosi Sciti, precum si coloniile grecesti dela tdr-mul Marii Negre. Getii, pe la 60 -5o a. Hr., scrie Dio Chry.sostomus, au cucerit Olbia si alte orase asezate pe malul stangal Pontului pand la Apollonia". Dealtfel secole de- a- randul re-gii Dacilor au stat aici la portile rdsdritului, in calea tuturorbarbarilor, care si pe atunci incercau sd atace spatiul dacic delaBug spre Nistru si Dundre ; ei au protejat, in felul acesta, siporturile grecesti, lipsite de alta apdrare. Spre consolida simai temeinic stapanirea lui in aceste pArti, Burebista a intre-prins, dupd anul 6o a. Hr., o mare expeditie armata in partilerdsdritene, ocupand cu acest prilej si vestita colonie greacaOlbia, dela limanul Niprului, unde dela Borysthenes pand. laHierassos" locuiau Ifarpii, alta populatie thracica 5). Asta it face

1) V. Parvan, 0. c., p. 247.2) Ibid. p. 238.3) Ibid. p. 669.4) G. G. Mateescu, Striimosii nostri, in Revista Istorica, XIII, nr. 7.9

p. 214. G. Popa-Lisseanu, Izvoarele Istoriei Romtinilor, vol. IX, p.5) V. Parvan, Getica, p. 240. PaulysG. Wyssowa, Real-Encyclopa-

die, vol. XVII (XXX1V) col. 2403 si urm.

.2-§i

www.dacoromanica.ro

14

pe istoricul francez Camille Jullian ca, in monumentala sa lu-crare Histoire de la Gaule,') sa constate ca pe vremea lui Bu-rebistacontimporan cu Caesar existau doua mari imperil inEuropa : statue roman si regatut lui Burebista. Acest mare regeal Dacilor §i-a intins stapanirea lui din partite Vienei §i cursulmijlociu at Dunarii pand dincolo de Bug, spre Nipru, cuprin-zand deci intreaga Dacie, dela Tisa pana la Bug. Istoricul rusN. M. Karamzin scrie textual cal Getii, de neam tracic, batutide Alexandru cel Mare la Dunare, dar care mai pe urrna aufacut sa tremure chiar Roma, in vremea regelui Burebista celviteaz 2), cu cativa ani inainte de Hristos, le-au luat Scitilor toataCara dintre Istru si Borysthene, adica dintre Dunare si Nipru" 3).

In extremitatea rasariteana a acestui intins teritoriu, Car-pii si Tiragetii cu davele for de pe cursul Nistrului, erau lo-cuitori statornici ai continentului nostru, in fata nomazilor a-siatici, pradalnici §i distrugatori, care aduceau ceva din criva-tul pustiitor §i rece al rasaritului. Aceste triburi de Thraci in-fatisau cea dintai tendinta de expansiune a blocului carpato-dunarean spre rasarit, in stepe. In aceasta parte Dacia, carea stat in calea tuturor rautatilor" a fost, inca din acea vreme,ca si mai tarziu, hotarul Europei civilizate fata de barbaria a-siatica. Si de atunci, Inca, mai ales de cand locuitorii Daciein'au primit aliarga ceruta de Darius, regele Persilor, Dacii sin-guri §i-au putut da seam a de pozitia tarii lor, in extremitatearasariteara a Europei, unde apar, apoi, Romanii, dupa cuceri-rea lui Traian. Acest mare imparat avea. convingerea O., in a-ceasta parte a continentului, cuprinsese intregul spatiu teritorialal Europei pana in regiunea stepelor Asiei.

Dacia se infal4a, Inca din acele indepartate vremuri, la li-mita ei rasariteana, ca o adevarata bariera de aparare in fatabarbariei asiatice, dep4ind deci cadrul limitat al unui neinsemnatinteres local.

STAPANIREA ROMANA LA VARSAREA BUGULUISI NIPRULUI

Dup. disparitia lui Burebista, stapanirea romana se in-tinde §i asupra regiunilor dela varsarea Nistrului si Bugului,inainte chiar de cucerirea Daciei, prin 52-53 d. Hr. Inca de

1) Opera. in opt volume, Paris, 1920-1926.2) Berebista hrabrago.3) N. M. Karamzin, Istoria imperiului rus (in ruseste), Peterburg,

842, vol. I, p. 6. In editie franceza, vol. I, p.

www.dacoromanica.ro

15

atunci coloni§ti romani se a§aza in partile sudice ale Moldoveisi dincolo de Nistru spre varsarea Bugului, ocupand si impor-tantul centru economic Olbia. De aceia la Chersonesus in Cri-meia ca si la Tyras au fost stabilite garnizoane romane de a-parare, in sec. II d. Hr.,') iar imparatul Nero intentiona sa or-ganizeze la nordul Marii Negre, o noun provincie : Scythia.Chersonesus Tauric 2) a fost centrul ocupatiei romane a acesteipeninsule. 8)

De aceia este foarte natural ca si in aceste parti sa se fipetrecut simbioza daco-romans avand ca urma§i pe Romanii, pecare-i gasim §i in evul-mediu, statornici aici, inaintea altorneamuri, pans in partite Bugului §i chiar dinOlo de aceasta apa.

Prin urmare inca inaintea cucerirei Daciei de catre Tra-ian, Romanii aveau in stapanirea for Onuturile dela nordul Ma-rii Negre. Desigur ca viata populatiei din partile rasaritene,spre Bug, era destul de grea in fata puhoiului de popoare bar-bare. Dar stapanirea romans a ocrotit §i aceasta populatie sica sa aiba lin4te la hotarul spre Bug §i sa apere Dacia de alpbai-bari, stipendia pe Sarmati, care se intinsesera aici in rasa-rit, pans spre Nistru 4). Astfel Dacii din aceste parti §i-au pututcontinua viata for agricold si pastoreasca §i sub Romani, in a-cest teritoriu numit de Greci si de Romani Barbaricuma 5).Amintirea cuceritorului Daciei se pastreaza §i in aceste partiprin numele de Troian a unui deal de langa satul Co§nita dinjudetul Dubasari, iar in comuna Plopi cercetatorii arheologi rusiau gasit urme de prezenta unitatilor militare romane 6). De a-semenea in nord-vestul Podoliei, la granita spre Galitia, estevalul Traianoo 7). In regiunea Kievului se pastreaza traditia ca

1) P. Nicorescu, Garnizoana romans in sudul Basarabiei, A.A.R. Bu-cure0 1937, p. 6.

2) Sevastopolul de azi.3) G. I. Bratianu, Ceva despre antichita tile din Rusia meridional&

din V. Buzescul, Studiul antichitafilor de pe (drmul nordic al Mdrii Negre$i insemnatatea for pentru istoria greacd $i universal& In Revista Istorica.Romani, VII 19371 P. 475. E. H. Minns, Scythians and Greeks, Cam-bridge 1913, p. 493.

4) V. Parvan, Getica p. 656.5) G. Popa-Lisseanu, lzvoarele lstoriei Romdnilor IX, p. 38. Vezi

harta lui Isidorus de Sevilla, in J. Kamal, Monumenta cartographica Afri-oae et Aegypti, Tom. II, fasc. III, 1932, p. 409.

6) N. P. SmochinA, Romdnii de peste Nistru, Bucures.ti 1941, p. 3..7) Al. Boldur, Istoria Basarabiei, Chis.inau, 1937, vol. I, p. 131.

si

www.dacoromanica.ro

16

Intariturile, despre care vorbesc istoricii vechi, apartin unor fi-guri din trecutul indepartat, printre care si imparatului Traian')Apoi in vestitul cantec a lui Igor din sec. XII se vorbeste deluptele lui Traian si de drumul lui, care strabatea Dacia si Ru-sia meridionala, prin Transnistria 2), unde se continua si valulde aparare din Basarabia.

ROMANII DIN RASARIT IN TIMPUL NAVALIRILOR.BOLOHOVENII SI BRODNICII.

Navalirile, oricat s'ar crede altfel, n'au distrus populatiadaco-romans, iar dupa constatarile chiar ale istoricilor si cerce-tatorilor rusi, primul contact dintre Slavi si Daco-Romani s'afacut in regiunea Nistrului, apa care s'a mentinut, chiar subviforul navalirilor, ca un rau romanesc. Desigur insa ca popu-latia daco-romans n'a mai avut puterea de expansiune, ca panala aparitia barbarilor.

Astfel in veacul de mijloc, greu si viforos pentru Romani,daca hotarul politic este frant prin retragerea stapanirii romanedepe linia Dundrii, granita etnica a Daciei rdmane, insa, asacum fusese in timpul de inflorire a acestei provincii sub steaguldominaliei Romei. Un popor de agricultori si de pastori eranecesar si barbarilor ca le procure hrana, de care aveautrebuintd. Existenta in Transnistria a unor localitati cu termi-nalia daoa, precum si a celora, care pastreaza in numele fortermeni de Vlahi, Vlasi sau Bolohi-Volohi, confirms, desigur,si mai mult continuitatea Romanilor, pe care Slavii i-au gdsit,cand au navalit prin aceste parti.

Moldovenii apar, dar, ca bastinasi de totdeauna in spatiuldintre Carpati si Bug si ei sunt, astfel, Inca din cele mai vechitimpuri, in directs continuitate teritoriald cu totii, purtand panaazi numele de Moldooeni. Acest nume este intalnit si in isto-riografia rusa mai noun si-i recunoscut atat de regimul taristcat si de carmuirea Sovietelor, care in 1924 a organizat Rept&blica atdonomd moldooeneascd.

Izvoarele istorice nu ne mai dau stiri despre Romani pana

1) N. Kondacof, I. Tolstoi, S. Reinach, Antigun& de la Rassie meri-dionale, Paris 1891, p. 158.

2) Slovo o polku Igoreve. N. M. Karamzin 0. c. ed. fr. vol. I, p. 348,nota 47.

sg-

www.dacoromanica.ro

17

in veacul IX, cand prezenta elementului romanesc este confir-mata de cel mai vechi cronicar rus Nestor, care scrie prinveacul XI1). El pomene.ste de Vo lohi in regiunea Dunarii 2), apoipe cursul superior al Nistrului, precum §i in Carpalii padurosi ;asta in legatura cu navalirea Ungurilor, pe la anul 898 8).

Luand ca baza acest izvor §1 altele de mai tarziu, maiorulgerman Rudolf Wedell a intocmit in 1824 o harta istorica-etno-grafica, in care ii arata pe ,Valahi" intinzandu-se pang dincolode apa Niprului.

In sec. XII, pela 115o, apare in alte anale rusesti leto-pisetul Ipatian numele localitatii Bo/oho° numita si Borohoo 4),centrul unei populatii, care se numea Volohi, Volohooeni sauBolohooent. In acest an Vladimirco, principele din Haliciu,mergand spre Kiev trece §i prin ora.sul Bolohov5). Acesti Bolo-hoveni ocupau regiunea dinspre sud-vest de Haliciu, pe .cursulsuperior al Nistrului, §i in Podolia, unde depaseau Bugul inpartile Volhiniei, intinzandu-se pana catre Nipru. Dupa cerce-tarile acute de numerosi invatati romani si straini, Bolohoveniierau Romani 6).

In 1172, Mstislav Iziaslavici, cu ajutorul unor principi rusi,

1) Cronica lui Nestor Poviest vremiennykh lietPovestire asupratimpurilor vechi. L. Leger, Chronique dite de Nestor, Paris 1884. G. Popa-Lisseanu, lzvoarele Istorlel Romdnilor, vol. VII, Cronica lui Nestor, Bucu-resti 1935.

2) G. Popa-Lisseanu, Cronica lui Nestor, p. 34.3) Ibid, p. 47.4) Letopiseful Ipatian, ed. Academiei ruse, 1871, p. 277.5) Colectia Letopisetelor rusesti Polnoe Sobranie russkih leatopisei

Tom. II, 3. Ipatievskaia Letopis, St. Peterburg 1843, p. 5o. i prideIziaslavu yeast, oje Volodimir pereel Bolohovo, idet mimo Munarev k Volo-darevu Si-i vine lui Iziaslav vestea cã Volodimir a trecut Bolohovo,merge pe langA orasul Munarev spre Volodarev ...." Nota precizeazA cA :Bolohov si Munarev erau in Cara Podoliei.

6) A. S Petrusevici, Cine au Post Cnezii bolohoveni in rusesteLvov 1877. Fr. Miklosich E. Kaluiniacki, Ober die Wanderungen derRumunen in den dalmatischen .41pen and den Karpathen, in Denkschriftender Akademie der Wissenschaften phil. hist. Tom. XXX, Wien 1880, p. 25si urm. N. P. Daschevici, Pdmdntul bolohovean importanta sa to istoriarusd in ruseste, Kiev 1874, vol. II. Idem, Ipotezele cele mai not asupraBolohoviei $i Bolohovenilor, Memoriile UniversitAtii din Kiev, 1884, Nr. 6.N. Molceanovschi, Raporturile Podoliei cu Bolohovenii $1 principii boloho-vent, in Sbornicul Universitatii Sf. Vladimir din Kiev, vol. VIII, 1886. Th.Uspenski, Formarea celui de-al doilea imperiu bulgar, Odesa 1879, p. 94 etc-

2

si

www.dacoromanica.ro

18

intre care §i cel din Haliciu, reu§este sä ocupe Kievul, dar inscurta vreme este respins §i in retragere trece prin Borohoo').

Isvoare bizantine pomenesc de Bolohoveni pela 1164 candAndronic Comnenul, varul imparatului Manuil, scapand din in-chisoare §i refugiindu-se in Galitia, a- fost prins de Vlahi lahotarele acestei sari §i predat imparatului 2).

Istoricul german Aug. Lud. Schlozer comentand Cronicalui Nestor, precizeazd ca acesti Volohi nu sunt nici Romani,nici Bulgari, nici Walsche, ci Vlach!, adica Romani, urmasiimarei §i strdvechei familii de popoare a Thracilor, Dacilor §iGetilor, care isi pastreaza si astazi limba for proprie §i cu toateasupririle locuiesc in Valahia, Moldova, Transilvania §i Ungaria,cu milioanelen. Numirile toponimice pe care le afldm in ana-lele ruse§ti ca : Buza, Buzooca, dela buza langa targulbolohovean Dereoici, pe apa Tichici, dealul lui Bursuc, Prescuorea 4), iar in documente de mai tarziu, prin sec. XV-XVI, aparlocalitatile Brusturi, Ocol, Radul, Troian, valea Putreda, Vaca,paraiele Vaslui, Uda, Braila, Singura, Codama, Arafat, Sobab),dintre care unele i§i mai pastreaza numele pand in vremurileactuale 6) ; toate acestea fac si ele dovada ca dincolo de Nistruse gdsea, din vechime, o populatie romaneasea.

Acesti Romani, organizati intr'un fel de republics federa-tive §i condu§i de cnezii tor, s'au luptat chiar cu Slavii,Inca prin sec. XII, gonindu-i de prin partite nordice ale Nistru-lui. Aici ei erau a§ezati in Tara Bolohovenilor zemliaBolochovskaia" asa cum se gasesc numeroase alte taxi" in

1) Letopisetul Ipatian, p. Dm ...postigosa is u Borohova. In notd...Borohov sau Bolohovu Bolohova.

2) Cinnamus, Epitone, ed. Bonn, p. 25o. Nicetas Choniates, De Ma-nuele Comneno, ed. Bonn, p. 171. A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor In Da-cia Traiand, ed. III, vol. II, pp. 217-218. D. Onciul, Originile Principatelorromane, Bucuresti 1899, p. 86. G. Popa-Lisseanu 0. c. pp. 56-6o.

3) Aug. Lud. Schltizer, Russische Annalen in ihrer slavonischerGrundsprache, Geittigen 1802, vol. III, p. 145. Citat si in G. Popa-Lisseanu,Continuitatea Romdnilor In Dacia, A. A. R. Bucuresti 1941, pp. 50-51.

4) Letopisetul Ipatian, ed. St. Peterburg 1871, pp. 234, 246, 257-258,pentru anii 1146 si 1148. S. Soloviev, Istoria Rusiei, St. Peterburg 1896, vol.III, pp. 201-202.

5) Cercetdrile Comitetului pentru descrierea istorica-statisticei a eparhieiPodoliei Truda Komiteta dlia istoriko-statisticeskago opisania Podolskoieparhii vol. V. p. 235; vol. VI pp. 61, 63, 86.

6) Si in N. P. Smochind, Romdnii de peste Nistru, p. 4.

www.dacoromanica.ro

19

spatiul dacic at Romani lor. Ei iau parte si la luptele pe carePolonii si Galitienii le poarta impotriva principilor Kievului siCernigovului, care cantau sa-si intinda stapanirea si in acesteparti. Astfel Bolohovenii apar ca aliati ai Galitienilor in luptaacestora impotriva principelui Vladimir Danilovici ').

In 1231 Bolohovenii ajuta pe Andrei II, regele Ungariei, inlupta acestuia cu principele Daniil pentru stapanirea Haliciului 2).Iar intre 1235 si 1240 tot Bolohovenii poarta singuri lupte cuprincipii din Volhinia si Mazovia 3), desigur spre asiguralibertatea. Astfel in 1235 principii bolohoveni, aliati cu Hali-cienii, asediaza orasul Kamenet 4).

Principele luri Dolgoruki din Suzdalia a trimis, in 1146,lui Sviatoslav Olgovici, prietenul si aliatul sau din Cernigov,cum raporteaza cronica Niconova, un ajutor de 14.00o deBrodnici 5), si primeste si el apoi un grup de Polovti, adicaBrodnici si Cumani 8). Ulterior sunt iarasi pomeniti acestiBrodnici Valahi 7) in vechile Anale rusesti, participand laluptele dintre Mstislav, principele Novgorodului, cu Iaroslavdin Suzdalia, in cursul anului 1216 8). Tot in izvoarele rusestise raporteaza ca in luptele dela Kalca, de langa Marea deAzov, din 1223, is parte alaturi de Tatari si Voevodul romanPloscanea cu Brodnicii lui, luptand impotriva principilor rusi,care cautau sa ajunga, Inca de atunci, la litoralul Marii Negre.Amintirea acestui Voevod roman se pastreaza se pare prinlocalitatile cu numele de Plosca 0) , ce se gasesc in Galitia,Podolia si Transnistria.

Letopisetul Ipatian, p. 516. N. M. Karamzin o. c. ed.franceza, vol.III, pp. 91-92.

2) D. Onciul, Originile Principatelor, p. 88. La lupta merg alti cnezibolohoveni si multime de Unguri". Letopisetul Ipatian. p. 172. S. Soloviev,Istoria Rusiei, vol. III, p. 154.

3) Letopisetul Ipatian, pp. 179-180.4) Ibid. p. 174. ...Si toti cnezii Bolohovenilor'.5) G. Popa-Lisseanu, Tot in chestia Brodnicilor, Revista Istorica Ro-

mana, VIII-1938, p. 245.6) N. M. Karamzin, ed. fr. vol. III, p. 67.7) G. Popa-Lisseanu, 1. c. P. 245-8) Letopis po Lavrentievskomu spisku, St. Peterburg :1872, pp. 469 si

472, pentru anul 1216. Cronica Academics Akademicescaia. In G. Popa-Lisseanu, Continuitatea Romdnilor, p. 6o.

9) Intre altele Plosca de langa Balta si Plosca dela nord de Tiraspol.Alta dincolo de Bug.

1)

a-si

www.dacoromanica.ro

20

Acest Voevod, la inceput, se gasea in tabara Ru§ilorprincipelui Mstislav Romanovici din Kiev, in urma a trecut departea Tatari lor, intru cat tocmai atunci era amenintat de prin-cipii ru§i ; el i§i avea stapanirea in partite Nistrului §i spreBug. Ploscanea ha prins pe insusi Mstislav impreuna cu doigineri ai acestuia si i-a predat pe 'toti Tatarilor, care i-au ucis ').

Astfel Brodnicii au facut cauza comuna cu Tatarii, sprea inlatura stapanirea principilor ru§i, ceiace intare§te convin-gerea ca erau deosebiti de Ru§i ca neam §i de a caror domi-natie nu erau de loc bucuro§i 2).

Concluzia care se impune este ca nici un popor nu-sipoate intemeia stapanirea sa, printr'o vetuire permanents inaceste locuri rasaritene, in deosebi in Transnistria. Singuri Ro-manii se gasesc de totdeauna §i aici, ca urmasi ai Thraco-Ro-manilor, cu influenta for civilizatoare asupra triburilor din steps.Numarul for a fost mereu sporit §i prin faptul a on de cateon spatiul dela nordul Marii Negre ramanea descoperit, prindeplasarea hoardelor barbare, din doul directii se afirma ten-dinta de expansiune a doul grupuri de popoare cu 0 puternicavitalitate : Slavii din spre nordest §1 Romanii din Tinutul apu-san, carpato-dunarean, ocupand intinsele regiuni ramase lihere.

1) Letopis po Lavrentievskomu spisku, p. 482. Ap. G. Popa-Lisseanu,Continuitatea Romdnilor... p. 6o. N. M. Karamzin ed. fr. vol. III, p. 290.

2) D. Onciul o. c. pp. 9o-91 si 238-239, notele 25, 29.

www.dacoromanica.ro

21

CAP. II

ROMANII DIN RASARIT IN ISTORIOGRAFIA RUSA.

Spre a fi lasati in pace, Romanii, in sec. XIII, se supun,dela inceput, lui Batu, hanul Tatarilor din Crimeia, obligandu-sesa-i procure gram §i meiu, care erau produsele lor. Bolo-hovenii din regiunea Kievului, Haliciu si Volhinia se obligarasa. are §i sa samene grau §i meiu" 1). Asta evidentiaza §i maimult ca barbarii urmareau sa se impace §i sa apere chiarpopulatia ba§tina§a, spre a-§i procura hrana de care aveaunevoie, prin munca acestei populatii. Dar din cauza cal s'auinchinat Tatarilor §i pentruca impreuna cu principele Rostislav,ocupasera Haliciul §i atacasera orasul Bacota 2) din Podolia, in1241 principele Daniil Romanovici, tot din Haliciu, ii supusestapanirii lui, in acela§i an. Rostislav adunase impreuna cu elpe cnezii bolohoveni §i luptatori galitieni 3). Daniil reu§e§te saocupe §i centrele Bolohovenilor : Dereoici, Gatlin §i CobudCudirz, Gorodet, Bojskai, Deadikoo, afara de localitatea Jedeceo.Atunci a ars §i pradat tara Bolohoviei" 4).

Este demn de remarcat, scrie istoricul N. M. Karamzin, Caprincipii bolohoveni eu§isera sa salveze tara for de devasta-rile lui Batu, angajandu-se sa samene grau §i meiu pentru Ta-

i) Letopiseful Ipatian, p. 526. A. E. Presneacov, Lecfii pentru istoriaRusiei, Moskva 1939, p. i8. Istoria Ucrainei, ed. Academiei de Stiinte dinKievNauc, 1939, vol. I, p. 169.

2) Bacota era pe Nistru, spre sudest de Camenita.

3) Letopiseful Ipatian, p. 179.

4) Ibid. p. 180. N. M. Karamzin, o. c. ed. in ruseste, vol IV, p. io,nota 20. A. S. Petrulevici, Letopiseful volhino-galifian, Moscva 1871, p. go.

.

www.dacoromanica.ro

22

tali" 1) ; in schimb au fost nevoiti sä primeasca stapanirea luiDaniil Romanovici.

Localitatea Jedecev era asezata. pe Stir, care se varsa inNistru si era o veche localitate de judecata 2) a Bolohovenilor,care traiau acolo, adica a Valahilor, de unde vine chiar si nu-mele orasului de Jidacev din sec. XIII, care se numeste si Jide-cev". Tot pentru asta in actele vechi" orasul Jidecev este nu-mit orasul Valahilor" 3). Numele ii vine, de sigur, dela cu-vantul judicium 4).

Centrul asezarilor bolohovene era orasul Bolohoo sau Bo-lehoo, caruia in documente vechi i se spunea orasul Valahi-lor Villa..Valachorum dicta" 6).

Toate numirile citate pans acuma, de Volohi Bolohi,Vlahi sau Vlasi arata, de sigur, pe Romani ; dar sunt si alte denu-miri ca Satanov Satu nou, Singura, Troianov, Troianca, Volos-caia, dealul lui Bursuc, on unele din cele cu terminatia dacica de&um Vlodava, Gnidava, apoi valul lui Traian, Troianca pedreapta si Troieni pe stanga rauletului Siniuha, iar Troiani,Moldovanca, Moldavca, Moldayscaia, Moghilna sunt intre Siniuhasi Bug. Toate acestea, odata mai mult, evidentiaza prezentaRomanilor, din cele mai vechi timpuri, in aceste parti rasaritene.

Tot in vechile anale rusesti se citeaza, in prima jumatatea sec. XIII, cateva nume de principi ca Boris Mejibojschi 6),Alexandru Belzschi 7), care a avut o fiica Anastasia 8) si GlebZeremeievici 9), despre care insusi istoricul S. Soloviev aratac6. erau principi bolohoveni" 10).

1) N. M. Karamzin, Histoire de ['Empire de Russie, traduite par M.M. St. Thomas et Jauffret, II volume, Paris 1819, vol. IV, pp. 23-24.

2) Judece-judicium.3) Voloskim gorodom.4) A. S. Petrusevici, Catedrala Sfintei Fecioare din orasul Haliciu,

Lvov 1900, p. 52 nota 1. Letopisetul Ipatian, p. 555.5) Akta Grodzkie i ziemskie, Tom. VII, p. 127. Villam..in districtu

Leopoliensi et territorio zudaczowyensi sitam, Bolechow, Valachorum dic-tum...." Nota : Bolechow w powiecie dolinianskim, p. 128.

6) Boris dela Bug.7) Alexandru din Belz.8) N. M. Karamzin, op. cit. ed. fr. vol. IV, p. 46.9) Gleb a lui leremia.1o) Acesti principi sunt citati intre anii 1211, 1213,1226-1227 -1234.

Letopisetul Ipatian, p. 488 etc. S. Soloviev, Istoria Rusiei, Moscva 188o, vol.III, p. 154.

:

www.dacoromanica.ro

23

Principe le Alexandru din Be lz ajutd pe regele Andrei II alUngariei ca sa cucereasca principatul de Haliciu dela Daniil Ro-manovici 1). Nobilii it parasira pe Daniil §i orasul putu fi ocupatde Unguri 2). In 1234 insa Daniil reu§i sä reocupe Haliciul, boe-rii i se supusera lui, iar Alexandru din Belz se refugie in re-giunea Kievului, unde fu prins de niste oameni ai lui Daniil 3).Acesta a acut atunci prizonieri pe principii din Bolehov, careerau tributari celui din Halici ; stapanirea for era pe cursul Bu-gului, nu departe de Brest 4).

Alt istoric A. S. Petrusevici afirma dupa pareri si izvoa-re competente" ca principii bolohoveni n'au fost de originarusa, chiar daca in vinele for curgea putintel sange slay, parteromano-dac,.. principii bolohoveni au fost de origina Romani,veniti in partile sudice ale Podoliei" 5). Acest autor, ca §i Fr.Miklosich, precizeaza ca ace§ti Romani Bolohovenii erau ea's-panditi in partea sudica a Podoliei, intre Nistru §i Bug 6).

La randul sau autorul rus N. I. Kosfomaroo, care a fostun adevarat apostol al resurectiei ucrainene, se raliaza pareri-lor exprimate de A. S. Petrusevici, care pe baza documente-lor romane§ti precum si dupa indicatiile isvoarelor rusesti.. adovedit in mod categoric ca principii bolohoveni au fost de o-rigina romaneasca" 7).

Dar §i tara Bolohovenilor ajunge sub stapanirea Tatarilor,care i-au lasat organizatia ei in cnezate ; principii galitieni aufost si ei nevoiti sa" recunoasca dominatia acestor ultimi nava-litori, care s'au asezat in aceste parti, ca stapani, in Podolia §iledisan Olaf& de Oceacoo", numit asa dela orawl Ocea-cov, reconstruit de hanul Crimeei, Mengli-Ghirai, in 1492.

Dup.' navalirea Tatarilor yin in Galitia Armeni, Germanisi Evrei, care au populat in deosebi orasele.

1) N. M. Karamzin 0. c., p. 327.2) Ibid., p. 328.3) Ibid., p. 329.4) Ibid. vol. IV, p. 23.5) A. S. Petrusevici, Cine au fost Cnezii bolohoveni, Lvov 1887 (ex-

tras), p. 4.6) N. I. Kostomarov, Principele Daniil Rotnanovici din Haliciu, in

Sbornic literar, Lvov 1886, p. 63.7) Dictionarul enciclopedic rus Brockhaus Peterburg [891, vol.

IV, p. 319.

www.dacoromanica.ro

24

In 1257 Daniil Romanovici §i Vasilco din Bolehov au olupta cu Tatarii. Atunci toti Bolohovenii au venit la Davila" 1) ;a§a cum alearga albinele la regina lor, ca oamenii insetati,care-§i grabesc pasul spre un izvor limpede".2) In 1292 Cuma-nii sau Polovtii cu Valahii 1-au ajutat §i pe regele ungur La-dislau IV 9. Moldovenii au intins plugaria peste Nistru, scrieprof. S. Mehedinti, ei au fost cei dintai podgoreni pe malulstang al fluviului §i cei dintai oameni statornici. Asa se ex-plied de ce au luat in stApanire tocmai locurile cele mai rodnice"4).

Ei au fost dar primii locuitori, care au intemeiat sate §i targuriin stepa ucraineana, constituind un tot organic unitar cu ceilaltiRomani dela rasarit de Carpali, iar Domnii Moldovei, stapani peambele maluri ale Nistrului, pe toate podurile §i vadurile detrecere peste aceasta apa, avand §i domenii intinse in Trans-nistria, au intretinut §i legaturi comerciale cu TAtarii si Cazaciidin Crimeia si din partile Niprului.

De altfel este cunoscut ca barbarii au invadat din regiu-nile rasaritene indreptandu-se spre apus, ceiace face greu depresupus ca expansiunea romaneasca s'ar fi produs, atunci, insens opus, adica din Dacia spre rasarit. Emigrarea Romanilor,peste cei care erau deja in acele parti, a§ezati din vremuristravechi, a avut loc ceva mai tarziu, cand valul navalirilor sepotolise sau cand navalitorii se- retrageau din stepa, lasand liberspatiul ocupat de ei. Numai in spre nordest, Bolohovenii sunt, incea mai mare parte, Romani din Transilvania, emigrati prin sec.XI, odata cu aparitia Ungurilor in regiunile locuite de ei, spre

putea duce viata in libertate. A urmat apoi o continua emigrarea Romanilor spre districtele de margine ale Galitiei, Poloniei§i Podoliei.

ROMANII SUNT CEI MAI VECIII LOCUITORIAI TRASNISTRIEI.

Cunoscutul istoric rus N. M. Karamzin, in Istoria Impe-riului rus scrie ca oraul Bolohoo se afla in gubernia Podoliei.Acolo, in drumul dela Kiev spre Haliciu, au fost si Cudin-

1) Letopisetul Ipatian, pp. 194 195.2) N. M. Karamzin, o. c. ed. francezil, vol. 1V, p. 5.3) Fessler-Klein, Geschichte der Ungarn, Leipzig 1867, vol. I. p. 441.

E vorba insa de anul 129o.4) S. Mehedinti si V. Miltailescu, Romania, Bucuresti f. d., p. 295.

a-si

www.dacoromanica.ro

25

Bojskii Derevici, Gubin, Diadicov, Beloberejie, Cerneatin,oblastea principilor bolohoveni, prin vecinatatea §i pe malurileBugului, ce se varsa in limanul Niprului, iar nu a aceluia carese varsa in Vistula" 2). Iar Paul Miliucov confirms ca intrePrut si Bug cei mai vechi locuitori sunt Romanii, adevaratiiba§tina§i ai acestor locuri. Ucrainenii si Ru§ii yin in aceste ti-nuturi mult mai tarziu §i in calitate de coloni§ti, mai ales dupace stapanirea tarista reuseste sa se intinda peste Bug §i apoipeste Nistru 3). In spre rasarit, dincolo de Prut §i Nistru, scrietot Paul Miliucov, erau teritorii a caror populatie are o alca-tuire eoident neucraineanda 4).

Fapt este ca marile asezari slave sunt pe cursul Niprului,Donetului §i Donului, precun1 si pe cursul superior al fluviuluiVolga §i afluentilor sai, mai putine spre apus la izvoarele Bu-gului §i Niprului §i pe cursul mijlociu al Vistulei, si de loc peBug §i Nistru. De altfel Bugul este numit de Ru§i Fluviulnegru", din cauza infrangerilor suferite de ei pe cursul acesteiape 5).

Nicaieri, dealtfel, §i nici intr'un izvor contemporan nu se con-firma ca principatul Haliciului, singurul stat rus intemeiat la1142, in partile apusene spre Vistula §i cursul superior al Nis-trului, s'ar fi intins si asupra unei parti din Moldova 6). M.Hru,seaski, cunoscutul istoric ucrainean, a carui opera este po-cita din nenorocire, prin sovinismul ucrainean al autorului",cum o califica F. Lot 7), interpretand textul cronicarului Nestor,sustine ca Romanii au aparut in partile rasaritene §i de miaza-noapte ale Moldovei, abia prin sec. XII XIII, in vreme ceoertii, o populatie slava, locuiau pe cursul Nistrului, a§ezandu-ipe harts intre Nistru §i Prut. Ace§tia sunt, dupa parerea lui,

1) E vorba de localitatatea actuala Cudinca, pe cursul superior alBugului.

2) N. M. Karamzin, Istoria imperiului rus (in ruseste), vol. II, p. 139nota 328 ; vol. IV, p. so nota 20.

3) Paul Milioukov, La crise russe, ses origines, son evolution, ses con-sequences cu harti Paris 5907.

4) P. Miliukov, Istoria celei de a doua revolutii rusefti, Sofia 1922,vol. I, fasc. II, p. 84.

5) N. M. Karamzin, ed. fr. vol. II, p. 15.6) Vezi si concluziile lui I. Nistor in Romdnii si Rutenii in Bucovina,

p. 5, unde examineaza si afirmatiile gresite ale istoricilor ucraineni.7) F. Lot, Les Invasions barbares, Paris 5937, vol II, p. 8, nota.

1),

www.dacoromanica.ro

26

Ucrainenii" primitivi, care, in vremea navalirii Avarilor, ar firamas in teritoriile pe care le ocupau, ba se raspandira panala Dunare unde n'au avut nici un fel de contact cu Romaniidin sec. XII XIV. M. Hrusevski nici nu mentioneaza macarprezenta Bolohovenilor si Brodnicilor §i colonizarile romane§tidin Galitia §i Podolia. Si asta, desi reproduce diploma princi-pelui Vladislav din Oppeln 2), din 1378, in care e vorba de colo-nizarea romaneasca in Galitia §i de folosirea dreptului roma-nesc" acolo 3). Luand ca baza informalia din cronica lui Nestor,N. M. Karamzin scrie ca Slavii au fost goniti din Moesia deBulgari §i din Panonia de Valahi, de unde au trecut in Rusia,Polonia §i alte tari vecine. Este probabil ca Valahii, descen-dentii vechilor Geti §i Romani stabiliti in Dacia, in timpul dom-niei lui Traian, ,au ocupat Transilvania §i o mare parte dinUngaria, unde au supus stapanirii for pe Slavi 4). Dacia cu-prindea Moldova, Valahia, Transilvania, o parte din Ungaria§i Banatul Timi§oarei 5). In aceasta tars, dela Traian, limbaLatina avea o folosinta generala 6). Cat prive§te pe Tiverti §iLiutici, ace§tia locuiau in regiunea Niprului, intinzandu-se §i

spre Mare §i Dunare 7).

TERITORIUL OCUPAT DE SLAVII RASARITENI.

De altfel toti istoricii ru§i, mai vechi sau mai noi, s'au ocupatde problema spatiului ocupat de Slavii rasariteni. loan Kaidarnob, rezumand §i parerile lui N. M. Karamzin, scrie ca Sla-venii", Venetii §i ARO, dupa stirile din Iordanes §i unii autori bi-zantini, erau de acela§ neam §i apar in istorie prin veacul VI

1) M. Hrusevski, Istoria Ucrainei, Kiev 1918 pp. 34 36. Ap. G. Nas-tasa, Romdnii ,si Ucrainenii in lumina opera istorice a lui M. Hrusevski (ex-tras), Bucurqti 1942, p. 3.

2) E vorba de Opolsc.3) Voloszkoie pravo". I. Bogdan, Indatoririle militare ale cnejilor ,si

boerilor moldoveni in sec. XIV si XV. A. A. R. Bucure0 1907, p. 9. G.Nastasa, 1. c. pp. 3-4; cu traducerea textului diplomei cu unele mici variatiifats de I. Bogdan, dar care nu schimba cu nimic datele acestei diplome.

4) N. M. Karamzin, ed. franceza, vol. I, p. 36.5) Ibid., p. 321, nota 8.6) Ibid., p. 152.7) Ibid.,' p. 38.

www.dacoromanica.ro

27

d. Hr. Antii locuiau la nordul Marii Negre, Venetii in partileVistulei si la sudul Marii Baltice, iar Slavenii traiau impreunacu acestia la meaza-noapte, spre apusul Rusiei de astazi". Inveacul VI s'au miscat si ei spre Dunare, dar cand au navalitAvarii, Slavii au fost nevoiti sa se duca iarasi spre nord, lacei cu care erau de un neam ').

S. So Ionic° afirma ca in timpurile vechi acest spatiu i-mens, care este Rusia actuala europeana, era in partile sudicedrum& tuturor innazillor. Rusia veche se numea Scitia si Sar-matia. Barbarii asiatici au trecut tot pe aici. Dincoace de Uralise aseaza un singur popor cu care se intalnira barbarii :Nu se poate preciza data aparitiei for in istorie, ei vin din spresudvest, din regiunea Dunarii, respinsi de dusmani puternici,...Slavii ocupara... tinuturile care marginesc spre apus Bugul 2),Nistrul, Niprul si atluentii lor. Ei alcatuira numeroase grupuridiferite si cu tot& independente uncle de allele. Fiecare tribse subdiviza in rase §i fiecare din aceste rase isi ducea viatadeosebit, sub conducerea unui principe, care-si intocmea legilelui. Aceste grupuri nu se putura reuni pentru o aparare co-muna 3).

Un alt istoric rus S. Platonoo precizeaza ca in primeletimpuri ale erei crestine, in sudul Rusiei, se gaseau Sarmati,Roxolani si Alani, iar in sec. II si III apar Gotii, care ocupdtot tarmul Marii Negre, dela Dunare pana la Don si Cuban".Toti barbarii nomazi, care navalirb.' ulterior din spre Asia inEuropa, se mentinura in regiunile dela nordul Marii Negre inZona stepelor asa de proprie vietii nomade, ferindu-se de a seintinde spre nord si a patrunde in tinuturile paduroase din cen-trul Rusiei actuate. Padurile au aparat populatiile din acesteregiuni, alcatuite mai ales din Slavi si Finezi, de a fi total dis-truse de hoardele rasaritene 4).

W Kliucevskij, profesor la Universitatea din Moscova simembru al Academiei rusesti, fost elev al lui S. Soloviev, sus-tine ca autorul celei mai vechi cronici Nestor nu poate

1) Ivan Kaidanov, lstoria imperil rosiene, traducere de Gh. Asaki,Esii 1832, pp. IIIV.

2) S. Solovieff, Histoire de Russie, trad. par la princesse Souvorof,Paris 1789, pp. 1-3.

3) S. Solovieff, 1. c.4) S. Platonov, Histoire de la Russie, Paris 1929, pp. 15-16.

-

www.dacoromanica.ro

28

contribui la stabilirea teritoriului sudvestic ocupat de Slaviiprimitivi, cronica §tie sa informeze de vremea cand Valachiitabarira peste Slavii dela Dunare 1) §i se stabilira printreincepand sa-i asupreasca (?), ceiace facu ca unii Slavi sa semute in regiunea Vistulei, unde se asezara, si singuri §i-au spusLesi 2), altii se reintoarserd §i se asezara in regiunea Nipruluisi se numira Poliani.

Wolchii sau Wolochii sunt, dupa parerea savantilor, Ro-mani. Este vorba de supunerea imperiului Dacilor de catre im-paratul Traian... Aceasta §tire cu privire la prezenta Slavilor,in vremea existentii imperiului Dacilor §i de mi§carea uneiparti dintre ei, dela Dunare spre nordest, sub presiunea legiu-'nilor romane, la inceputul sec. II d. Hr., este una din cele maivechi §tiri istorice cu privire la Slavi §i, dupa cate §tiu, se gt-se§te numai in cronica noastra ; este totu§i greu de stabilitcare izvor este de tinut in seams. Totusi nuol putem nota cainceputul istoriet noastre, el nu se refers numai la Slavii derasarit, ci oorbeste si de desbinarea Slaoisrnului §1 nu de al-catuirea unei intocmiri unitare" 3).

Unii dintre Lesi s'au numit Poliani, altii Liutici, Mazooi-eni sau Pomorieni 4). Slavii a§ezati aproape de Nipru s'au nu-mit de asemenea Poliant, altii Dreoliani pentruca locuiau inmijlocul padurilor. Dulebii frau pe Bug, unde sunt acuma Vol-hinienii ; Uglicii §i Tioertii se gaseau in regiunea Nistrului,aproape de Dunare, ace§tia erau numero§i §i se intindeau pansla Mare" 5).

W. Kliucevskij nu face decat sä adopte parerile lui S.Soloviev, mentionand ipoteza ca Slavii s'ar fi retras din regiu-nea Dunarii in spre nordest tocmai in timpul navalirilor, ceiaceapare cu totul anormal si de nesustinut. Ba W. Kliucevskij credeca Slavii ar fi fost impin§i de Valahi", si ei aparura in regiu-nea dunareana, intr'o vreme cand nici o §tire nu confirmsprezenta for aici. De altfel chiar acest autor recunoa§te ca nu

i) E vorba de cursul inferior al Dundrii. L. Leger. Cronique dite deNestor, nota dela p. 292.

2) Lekhs, Liachen,3) W. Kliutschewskij, Geschichte Russlands, 4 vol. Leipzig-Berlin,

1925.1926, vol. I. p. too. Vezi si L. Leger, Chronique dite de Nestor, p. 4.4) L. Leger 0. a p. 4.5) Ibid. p. 9. Vezi si Sovetskaia Moldavia, Tiraspol 1939, p 23.

dan§ii,

www.dacoromanica.ro

29

poate lua in considerare acest izvor de informatie, care nupoate constitui inceputul istoriei ruse§ti, ce este mult mai tarziu.Este de remarcat,, de altfel, ca in Cronica lui Nestor, Nistruleste pomenit numai de doua ori, in vreme ce Niprul §i cele-lalte ape din spatiul Slavilor rasariteni se gasesc citate foartedes in toate capitolele cronicei 1).

Slavii, in cursul veac. VII §i VIII, au inaintat spre sudulRusiei, unii din regiunea Carpatilor paduro§i, al.tii din bazinulPripetului §i a Bugului apusan, scrie N. BrianoChaninoo. Pana lavenirea Varegilor ei n'au avut, insa, nici o organizatie de Stat.In sud s'au resimtit de influenta coloniilor grecesti Olbia, Cher-sones, Panticapea, Tyras", ceiace insamna ca. Slavii s'au a§ezatdincolo de Nistru §i Bug, avand legaturi de schimb cu aceste cen-tre 2). Drumul Varegilor spre Greci", drum de constituire a sta-telor slave, fu presarat, dupa venirea acestora, cu numeroase centreora§ene§ti dela Novgorod spre Kiev, iar Cara insa§i se numicateva secole Gardarriki, adica regatul ora§elor" 3).

Ceva mai obiectiv prezinta aceasta problems autorii P.Miliukov, Ch. Seignobos §i L. Eisenmann. Ei sustin ca e foarteprobabil ca leaganul Slavilor este intre Vistula §i Nipru, Incadinainte de Hristos. Abia din sec. I a. Hr. s'ar putea vorbi deprezenta Slavilor in Rusia iar despre o civilizalie a lor nu sepoate Inca vorbi nici chiar in decursul sec. V VIII, cand Ru-sia centrals §i meridionala, in burl parte, era ocupata de ei.Slavii orientali au fost sub dominatia Gotilor, iar in sec. VIVII se raspandesc spre Donet, Oka, Niprul superior §i Volkhov,in vreme ce Viaticii, in sec. VIII, erau in jurul centrului Ria-zan" 4).

Istoriografia sovietica trateaza aceasta chestiune nu inspirit §tiintific, ci numai cu scopul de a servi cauza slava. Ast-fel in tratatele not de istorie se afirma a la sfar§itul sec. VIII§i inceputul celui al IX-lea, Slavii apuseni, cunoscuti sub nu-mele de Ru.si, ocupau teritorii pe cursul Eugului apusan, peNistru, Nipru §i Don. Intre Bugul de sud, Nistru, pana la Prut§i Dunare locuiau Uglicii §i Tivertii. Aceasta pe la sfar§itul

1) L. Leger, o. c. p. 298, nota.2) N, Brian-Chaninov, Histoire de Russie, Paris 1929, pp. II-12.3) Ibid. p, 13.4) Paul Milioukov, Ch. Seignobos. L. Eisenmann, Histoire de Russie.

3 vol. Paris 1935, vol. I p. 75.

www.dacoromanica.ro

30

sec. VIII §i inceputul celui al IX-lea 1). In Sovetskaia Moldaviase afirma ca Slavii ar fi ocupat intreaga Moldova. 2). In hartaa§ezarii primitive a Slavilor, ace§tia se intind, in afara de alteteritorii, in Bucovina, Basarabia, Transnistria, nordul Moldovei§i Maramure§ 8). In sec. IXXI Statul kievian cuprindea nu-mai neinsemnate teritorii pe cursul superior al Prutului §i Nis-trului 4); in vreme ce pentru statul galitian se reediteaza in-formatia, dovedita ca fal§a, ca in sec. XIXIII se intindeaaproape in toata Moldova cu centrele Bar lad, Tecuci §i Ha li-ciul cel mic Galati. Romanii pare sä nu fi existat in acelevremuri, pentru istoricii sovietici, intru cat nu se gasesc nicaerisemnalati. Caci restul teritoriului dacicTransilvania, Munteniasi vestul Moldoveiar fi apartinut stapanirii unguresti 5). To-tu§i in sec. II prin amestecul nomazilor cu colonistii romans...in Dacia s'a format populatia moldoveneasca §i limba mold°.veneascaa 6). Asemenea exagerari n'au nici o baza §tiirtifica,de altfel. In schimb in harta imperiului roman din veacurileIII a erei noastre, intocmita dupa date din Muzeul istoric deStat din Moscova" si folosita in institutiile de cultura din U.R.S. S., Dacia este cuprinsa intre Tisa, Dunare, Carpatii padu-ro§i la nord iar spre rasarit depase§te cu mult Bugul, cuprinzand limanul Niprului cu apusul Crimeei §i Kersonesus tauric.In vecinatatea Daciei sunt naati Bastarnii la nord si Sarmatiila nord-est. Autorul acestei harti nu face nicaeri nici o menti-une de Slavi, pentru veacurile III. d. Hr. 7)

Arheologii rusi abia de prin sec. IX si X au putut stabiliteritoriul a§ezarii primitive a Slavilor 8). Centrele for sunt men-tionate pe Nipru, Oka, in jurul Smolenscului §i Cernigovului 4),

1) Istoria Ucrainei curs prescurtat Editia Academiei de StiinteNauc U. R. S. S., Kiev 1941, p. 20.

2) Sovetskaia Moldavia, pp. 23-24.3) Istoria Ucrainei, ed. c. pp. 20-21.4) Ibid, harta dela p. 28. Tot in acea vreme stapanea Sviatoslav la

DunAre intre Durostor si PereiaslavPrAslavAt,5) Ibid, harta dela p. 32.6) Sovetskaia Moldavia, p. 24.7) Harta imperiului roman in veacul III a erei noaste, alcatuitA dupa

date din Muzeul istoric de Stat din Moscova. Litografia IVIosoblpoligraf".Sostavil L. A. Elnitkij. Folosita In institutiile de culturA din U. R. S. S.

8) Milioukov-Seignobos-Eisenmann, 0. c. p. 76.9) Ibid. p. 77.

www.dacoromanica.ro

la Kiev, Novgorod, Vladimir, Suzdal, Rostov, care se desvoltasub influenta bizantina i).

In apus erau Letonii si Lituanienii, care au ocupat regiuniintinse pang spre Pripet. si Nipru, populate de Slavi 2).

I

.54RA,7-1..........

° A

OLDIA 1

fiRASULP I A TRAIANIA

® (SARMIlEGETUSA)

X99

MEZIA de J°5col NIIIVIAIA VI A

"1"NAI5U5o,.

TOM I KE R 50NE

Fragment din Harta imperiului roman In veacul I II al erei noastre, cuhotarele Daciei. Intocmita dupA date din Muzeul istoric de Stat

din Moscova si folositA in U.R.S.S.

In sec. XIXII, dupa reprezentarea grafica a autorilorcitati, in regiunea cursului mijlociu at Nistrului s'ar fi aflatgrupul slay al Uglicilors), cu centrul la Peresecin, in vremece ceilalti Slavi erau mult mai spre nord, intru cat in partilerlsaritene erau diversele neamuri turce si fino-ugrice 4). Ugliciiau fost impinsi si ei spre nord de atre Pecenegi, cand acestiainvadara regiunile carpato-dunarene 5). Cei ce au mai ramasprin aceste parti s'au contopit cu bastinasii, care erau Romanii.

Cercetarile arheologice desmint afirmatifie lui Soloviev siKliucevskij, intru cat, dupa aceste cercetari prezenta Germa-nilor si Slavilor este atestata de istorie in Rusia meridionala,

1) Milioukov-Seignobos-Eisenmann, o. c. p. 78.2) Ibid. p, 80.3) Ibid. Vezi'harta dela p. 82.4) Ibid. aceiasi hartA, p. 82.5) Ibid.

81

:

9'!

es

4

.9

fy

I

I

www.dacoromanica.ro

32

abia din sec. VI. Insa, in ce vreme aceste popoare au invadatsudul Rusiei.. e o chestiune" la care nu se poate raspundecu certitudine 1).

Scriitorii vechi, greci si romani, m'au cunoscut pe Slavi.Scitii" lui Herodot sunt de sigur Iranieni ; acest istoric nu §tienimic despre Slavi". Despre Venedi lui Pliniu cel Batran,Tacitus §i Ptolemeu, care locuiau in partile Vistulei, dincolode Germania, Tacitus se intreaba daca erau Germani sauSarmati. Era vorba, de sigur, de grupul de Slavi numit deGermani Wenzi, din care mai sunt §i astazi Inca unele urmein Lusacia. Dar scriitorii greci §i romani _nu dau nici o relatiedespre acest popor, care locuia izolat in regiunile mla§tinoase§i paduroase ale Polesiei, dela rasarit de Vistula spre Pripetsi Niprul superior, adica in rasaritul Poloniei §i apusul Rusiei 2).Slavii au patruns numai in cete razlete, Para nici o legaturaintre dansele, in partile sudice. Abia prin sec. IV incep säapara unele §tiri vagi despre ei.

Cat prive§te Moldova, datorita Pecenegilor §i Cumanilornavalitori, n'a mai avut multa vreme nici o atingere cu Slaviirasariteni, concentrati pe atunci in jurul Kievului, Novgorodu-lui §i Moscovei. Romanii iau parte in acea vreme la lupteleCumanilor impotriva lui Roman, principele din Haliciu, carenu-§i putea intinde stapanirea lui dincoace de Nistru, inMoldova.

In decursul timpului, Moldova a avut ca vecini la rasarit§i nord, diferite neamuri, unele asiatice, in sec. XIII XIV peLituani iar mai pe urma pe Poloni. Abia in sec. XVII ajungesa aiba unele legaturi cu Slavii rasariteni, care erau, de altfel,Inca departe, tocmai la Nipru.

Teritoriul actualei Ucraine a fost strain lumei slave pansla o epoca relativ recenta 8), caci Ru§ii ajung, in mod efectiv,la tarmul nordestic al Mani Negre, abia pe vremea lui Petrucel Mare si in mod statornic sub Ecaterina II 4). Slavii propriuzi§i ocupau bazinul lacului Ilmen §i tarmul apusan al laculuiPeipus, scrie Alf. Rambaud ; ora§ele for erau Novgorod, Pskov,

1) N. Kondacof, I. Tolstoi, S. Reinach, o. c. p. 481.2) Ferdinand Lot, Les Invasions barbares, 2 vol. Paris

p. 206 si urm. Harta dela p. 211,3) Ibid. vol. II, p. 8.4) Ibid. vol. I, p. 207.

1937, vol. I,

www.dacoromanica.ro

33

Isborsk §i ele apar chiar dela inceputul istoriei ruse§ti" prinveacul al IX-lea 1).

RelAtiile lui lordanes despre spatiul imens pe care 1-ar fiocupat Sclavinii §i Antii dela gurile Dunarii §i raul Sava pansin regiunea Vistulei, este o exagerare contrazisa de scriitoriibizantini ; informatia exagerata se datore§te faptului ca. istoriculGotilor scrie la un secol §i jumatate dupa distrugerea statu-lui acestora §i numai dupa informatii orale.

Istoricul bizantin Procopius, contemporan aproape cuIordanes, ii a§eaza. pe Anti in regiunea Niprului. De altfel,ace§tia dispar din istorie la inceputul sec. VII, cand sunt atacatide Avari 2).

Fat este ca Slavii de rasarit apar in istorie abia prinsec. IX, cand Varegii organizeaza primul stat rus" 3).

Cunoscutul slavist Lubor Niederle precizeaza ca teritoriulin care au locuit Slavii, ar fi pe cursul superior al fluviilorVistula, Dvina, Nistru, Nipru §i Don. Fara exagerare, deci,acest teritoriu corespunde cu rasaritul Poloniei, dincolo de Vistula,dar afara de Galitia, precum §i sudul Rusiei albe, cu nordvestulUcrainei. Pentru asta el a studiat spatiul in care este folositlexiconul vechi slay, pentru fauna §i flora acestei regiuni, §i

care corespunde tocmai cu teritoriul primitiv al Slavilor, pre-cizat de dansul 4) ; acest teritoriu ar avea o suprafata de 527.000kmp. 5). Nu cuprindea in orice caz nici un tinut din teritoriulvechei Dacii.

Lumea slava, dupa parerea lui Andre Lefeore, s'a formatintre Marea Caspica, Volga, Vistula si Marea Neagra, in ime-diata vecinatate a Iranienilor, intre Celti §i Germani. NumeleSlavilor ar veni dela un trib sarmatic, care-1 purta. Ori Sar-matii locuiau regiunea dintre Marea Caspica, spre Don siMarea de Azov ; acest spatiu n'a fost depa§it, in aceste parti,de Slavi 6).

Rusia meridionala a fost rand pe rand ocupata de Thraci,

1) Alf. Rambaud, Histoire de la Russie, Paris 1918, p. 19.2) Diseutia in F. Lot, 0. c. vol. I, pp. 206-207; vol, II, pp. 9-10.3) Ibid. II, p. so.4) Lubor Niederle, Manuel des Antiquites slaves, Tome I, pp. 23-24.5) F. Lot, 0. c. vol. I, p. 209.6) Andre Lefevre, Germains et Slaves, Origines et croyances, Paris

1937, p, 157.

3

www.dacoromanica.ro

34

Geti, Celli, Sarmati, Germani. Slavii dela Marea Caspica s'auraspandit spre apus, catre Marea Neagra, ajungand ve cursulNiprului, iar spre nordvest catre Vistula. Celelalte popoare :Roxolanii, Bastarnii, Peucinii au trecut Dural-ea §i s'au perdutin masa Thracilor 1).

In sec. V a. Hr. Slavii rataceau printre Sciti intre MareaCaspica §i Don %Tanais si unii dintre dan§ii au inaintat mai tarziuspre apus in grupe neinsemnate : Siginii, Venetii 2). In Scitia apar,apoi, Sarmatii, impin§i de Alani ; in urma yin Roxolanii peNipru ; Venetii se a§aza in mod trecator pe cursul inferior alDunarii in sudul Daciei, unde dela Traian limba Latina avea ofolosinta generala 8) ; iar Zugienii §i Aestii se gaseau pe Vistula 4).

Slavii locuiau initial in Polesia rasaritul Poloniei §i

Rusia apusana. Despre ei incepe sd se vorbeasca abia prinsec. IV d. Hr. In mici §i neinsemnate grupuri se raspandescprin sec. V in teritoriile vecine.

AtanI sunt mentionati de scriitorii vechi in regiuneaCaucazului. In sec. I se margineau spre apus cu Getii, Bas-tarnii, Dacii §i Taurii" scrie Denis Periegetu15). Plinius iia§aza in sudul Rusiei, in vecinatatea Roxolanilor, iar Senecadincolo de Ister" 8).

Gotii, care apar prin sec. II d. Hr., ocupa regiunile dintreNistru §i Nipru pan la Marea Neagra; Sarmatii si Roxolaniiisi cauta salapri spre apus, in vreme ce triburile slave se in-dreapta spre nordest, unde se va forma poporul rus 7). Dacavor fi fost unele a§ezari slave la rasarit de Carpati, Vizigotiile-au inlaturat pe toate ; in regiunile Carpatilor paduro§i s'auadapostit Getii", care §i-au pAstrat cu toate vicisitudinile §i

amestecurile etnice", o Erni:A latina-romana sau valaha 8). InCarpatii nordici, prin sec. VI, erau numeroase grupe de po-poare numite Sclauini §i Anti. Sclavinii erau intre Vistula §i

isvoarele Nistrului, spre nord, locuind regiunile mla§tinoase §i

1) Andre Lefevre, o. c., pp. 158-159.2) Ibid. p. 161.3) N. M. Karamzin ed. fr. vol. I, p. 152.4) A. Lefevre, 0. c. p, 161.5) In Kondakof, Tolstoi, Reinach, 0. c. p. 442.6) Ibid. p. 442.7) A. Lefevre, o. c. p. 163.8) Ibid. p. 165.

.

www.dacoromanica.ro

paduroase. Antii erau pe Nistru spre Dunare, cum scrie, ne-controlat, Iordanes 1).

In acest amestec de popoare cu Goti, Huni, Avari, Maniase constituie si se mare§te tocmai intre Don §i Volga, delanordul Marii Negre pe cursul Niprului spre Marea Baltica iarla apus catre valea Oderului 2).

Daca totusi au fost Slavi pe cursul inferior al Dunarii, einau ramas aici ; ci impinsi de alti barbari sau atrasi de mirajulimperiului din Orient, au trecut in sudul acestui fluviu, ajun-gand pans in Grecia. In 534 numerosi Slavi trec Dunarea, in551 prada Thracia §i Illyricum, in 552 impreuna cu Antii ame-ninta Thessalonicul §i raman fixati in imperiul bizantin 3). Pela513o, dupa relatiile lui Menandru, ioo.000 de Slavi trecura inThracia §i Illyricum, iar in vremea imparatului Tiberiu, scrieloan din Efes, ei invadara Grecia, cu Thessalia si Thracia,arzand §i pradand totul in calea for 4).

In Dacia ei nu puteau ramane, intre altele pentruca eraugoniti din urma de alti barbari navalitori. Scriitorul armeanMoise Clzorenari, care a trait in sec. IX, in tratatul sau degeografie precizeaza ca Sclavinii din marea tarn a Daciei, autrecut fluviul Tanais §i ocupara alte tali din Thracia si Ma-cedonia" 5). Cei rama§i s'au contopit cu Daco-Romanii.

Slavii de rasarit se organizeaza departe de Moldova, pedrumurile care strabateau, in orientul continentului nostru, dinspre Scandinavia catre Marea Caspica si Marea Neagra, peNipru §i Volga. Inteadevar doua lungi drumuri traversau Ru-sia in vechime unul pornea dela gui-a Nevei, prin Novgorod,ajungea la isvoarele Volgei si pe cursul acestui fluviu mergeala Marea Caspica. Al doilea era drumul Varegilor spre Greci",care dela golful Finlandic, strabatea cursul Nevei, apoi pe lalacul Ladoga, pe raul Volkhov, lacul Ilmen, raul Lovat, atingeaDvina apusana si dadea in bazinul Niprului, pe care-1 urma

1) A. Lefevre, o. c. p. 165.2) Ibid. p. 165.3) Charles Diehl et Georges Marcais, Histoire du Moyen-dge Le

Monde Oriental Tome III, Paris 1936, p. 72.4) Ibid. p. 132.5) Aurel Decei, Romdnii din veacul IX pante in al XIII-lea, in Anua-

rul Institutului de Istorie Nationalg, VII, Cluj 1939, pp. 430-431

35

www.dacoromanica.ro

'36

pans la Marea Neagra, in legatura cu Bizantul 1). Acesta eradrumul cel mai important §i in jurul lui s'a concentrat viataSlavilor rasariteni. Dealtfel pretutindeni cucerirea si coloniza-rea rusa au mers pe cursul apelor ; pe malurile fluvillor Oka,Don, Kama, Volga, se gase§te, indeosebi, a§ezat elementul rus,care a impins in desisul padurilor populatiile aborigene" 2).Volga §i Nipru au fost cele doua rnari artere de comunicatie,care au inlesnit Rusilor. biruirea distantelor. La Novgorod siapoi la Kiev se organizeaza primele State ale Slavilor rasari-teni 8). Centrele Ru§ilor nu sunt pe Nistru sau pe Bug ci peNipru §i pe celelalte ape nordic.e §i rasaritene : Kiev, Pereiaslav,Cernigov, Smolensc, Polock, Rostov, Novgorod, apoi Moscovasi toate celelalte 4).

Repetatele navaliri au pustiit regiunile dela nordul MariiNegre iar populatia slava, care mai era pe aici, s'a retras inspre Volhinia, Podolia §i Galitia §i mai ales in tinuturile padu-roase nordestice, unde-§i putu gasi linistea necesara 6).

Tatarii au inlaturat pe Slavi cu totul din Rusia meridio-nal'a §i chiar din Podolia, iar regiunea Kievului fu transformataintr'o adeva rata pustie 6). Multa vreme Rusia, datorita acesteisituatii, a ramas despartita de restul continentului european.

PERMANENTA ROMANILOR IN SPATIUL RASARITEAN.PRINCIPATUL BARLADULUI

In literatura istorica .din veacul de mijloc, numele Dacieiapare permanent, in vreme ce prezenta Slavilor nu este sem-nalata, prin nomenclatura folosita de diver§ii autori, pentru spa-tiul dacic. Astfel Iorclanes, istoricul Gotilor, ii spune in sec. VIGotia si Gepidia, dar §i Dacia, ,Dacia antique, spre a o deo-sebi de Dacia Aureliand 7). In geograful Reoennat din sec. VII,

t) Milioucov, Seignobos, Eisenmann, I, p. 77 nota 3 si p. 86 nota 1. Al.Eck, La Mediterranee et !'Europe orientale, Revue historique du Sud-EstEuropeen, XVIII, 1942, p. 38.

2) Alf. Rambaud o. c. p. 8.3) MilioukovSeignobosEisenmann I, p. 88.4) Ibid, p. 86.5) Al. Eck, o. c. p. 43.6) Ibid.7) Haec Gotia, quam Daciam appellavere majores, quae nunc, ut dixi-

mus, Gepidia dicitur. Dar si Daciam dico antiquam, quam nunc Gepi-darum populi possidere noscuntur". Getica, XII, p. 74.

www.dacoromanica.ro

37

numele Daciei e Dacia 1). Eginhard, istoricul lui Carol cel Mare,citeaza, in sec. VIII Dacia balcanied ; tot a§a e pomenita inAnalele Caraingiene din sec. IX 2). CAlugarul german Emeritusdin Elroange intr'o scrisoare de prin 86o numeste pe Daci ald-turi de Geti, Germani §i Bastarni, fard. a aminti nimic de Slavi 8).Intr'un vechi cantec german e citata iard.5i Dacia 4).

Scriitorii bizantini pomenesc mereu de Dacia. Astfel Suidasin sec. X, cunoscand izvoarele vechi, citeaza cele cloud Dacii,bine deosebite intre dansele, de altfel 5). In sec. XI pela 1070Kekaomenos deosebeste pe Dacii din Dacia Traiand de Bessi,care trdiau in Peninsula Balcanica 6). Anna Comnena, care scriein sec. XII, cand vorbe§te despre domnia lui Alexis Comnenul,din sec. XI, pomene§te de Daci 7). Rudolf din Ems citeaza pela1250 intre ttrile rdsdritene §i Thracia 8). Deasemenea poetulitalian lacopane din Todi vorbeste in sec. XIII de sfuggitala Dacia" 9). In sfar§it L. Halkokondilas in sec. XV pe Romaniii nume§te Daci, ail a folosi termenul obi§nuit bizantin pen-tru Romani, de Bl4hoi '0).

Intr'o harta din 1590 cu titlul Pontus Euxinusa 11) sunt,notati vechii locuitori dincoace de Bug : Antii, Antae et Antes,in nordestul Podoliei ; spre sudvest : Carpiani. Intre Bug §iNistru : Bastarnae, Ugri, Tagrae, Borysthenitae, lazyges,

r) Magna et spatiosa Datia quae modo Gepidia ascribuntur. In M.Pinder si G. Parthey, RaVennatis Anonymi Cosmographia et Guidonis geo-graphica, Berolini 1869, p. 28. Apoi Datia prima et secunda, quae etGepidia appellatur". Ibid. p. 202 si urm.

2) Eginhard, Vie de Charlemagne, ed. Louis Halphen, Paris 1923, p.25. Louis Halphen, Etudes critiques sur l'histoire de Charlemagne, Paris1921, p. 116.

3) G. Popa-Lisseanu, lzvoarele lstoriei Romdnilor, vol. III, p. 21.4) Ibidem, III, p. 22.5) Opera, editia Bernhardy I, li64.6) Al. Philippide, Originea Romanilor, Iasi 1925, vol. I, pp. 662-664.

D. Onciul, Teoria lui Roesler, in Convorbiri Literare XIX, p. 271. N. Dra-ganu, Romdnii in veacurile IXXIV, Bucuresti 1933, pp. 20 -21.

7) Ed. Bonn I, p. 166.8) G. Popa Lisseanu, o. c. III p. it.9) Al. Marcu, Riflessi di storia rumena in opere italiane dei secoli

XIV-e-XV-e, in Ephemeris Dacoromana I, p. 347.Jo) Ed. Bonn, p. 72. Vezi literatura asupra acestei chestiuni in Aurel

Decei, o. c. pp. 545-558 si G. Popa-Lisseanu o. c. vol. III.II) Din colectia Institutului de Geografie a Universitatii MihaileneIasi.

www.dacoromanica.ro

38

Eneocadlae, Corbyzi Istrici, Tyrangitae. Dincoace de Nistru :Getae, Daciae pars, Gaetarum solitudo. Pe stanga Nistruluisunt notate localitatile : Vibantanarium, Eractum, Niconia infata Cetatii Albe. La nordul bratului Chilia : Arpij. La vAr-sarea Bugului : Olbia, Borysthenes et Miletopolis. Dincolo deBug : Callipides, Scythyae sive Sarmatyae Europaeae pars. Lanordul Marii de Azov : Iazyges ; iar la nordul golfului Crimeii :Tauroscythae. Un adevarat mozaic in care distingem pe Antispre nordul Podoliei si pe Geto-Daci, Tirageti, Carpiani, Cor-bizi intre Bug-si muntii Carpati, care erau cu totii Thraci.

Ceiace-i evident este ca pe cursul Prutului, Nistrului siBugului nu se constata existenta vreunui inceput de stat slaysi nici un fel de organizatie oraseneasca, nici un oras de viataslava, in acest spatiu care si-a mentinut caracterul romanesc.Asa numitul principal al Barladului, din sec. XII, plena deladiploma lui Ioanho Rostisla000ici din 1134, publicata de B. P.Hasdeu, care s'a dovedit a fi un fals, casi documentul lui lurgKoriatovici cneaz litvan, gospodar al Tariff moldovenesti", datlui Iacsa Litavor, tot din Barlad" la 3 Iunie 1374 (6882) 1).

Unii istorici ucraineni si rusi ca A. Petrusevici, I. *aranje-vici, D. Ilovaiskij, P. Golubowskij, mai tarziu si N. I. Daskievici(1904), au publicat si comentat documentul din 1134 cu multemodificari, calificate de arbitrare" de slavistul I. Bogdan 2). Eiau vrut sa dovedeasca existenta unui principat galitian, carese intindea si asupra Moldovei cu centrele Barlad, Galati siTecuci. S. Soloviev nici nu aminteste aceasta diploma, totusisustine existenta principatului slay barladean. Numerosi paleo-grafi, critici si istorici rusi ca Bestuiev-Rjumin, N. Barsov,A. I. Sobolevskij, Vasilijevsij contests si ei autenticitatea nu-mitei diplome, atat pe baza criticei filologice a textului cat sia datelor istorice ce contine.

De altfel la 1134, data acestei diplome false, principatulI Ialiciului nici nu era intemeiat. Deci Ivanko Rostislavovici nu

t) Vezi toata literatura si discutia asupra falsitAtii acestei diplome siinexistentii principatului Barladului, in I. Bogdan, Diploma bdrlddeand din1134 si Principatul Barladului, A. A. R. Bucuresti 1889. CompletAri in P.P. Panaitescu, Diploma bdrladeand din 1134 si Hrisovul lui lurg Koriatovicidin 1374, in Revista Istorica RomanA, vol. II fasc. I, p. 47 si urm.

2) Intreaga bibliografie si discutie mai noun, in M. CostAchescu, Docu-mente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, vol. I pp. 2-3.

www.dacoromanica.ro

39

se putea intitula in -1134 principe at Barladului sub suzerani-tatea scaunului din Galitia" ; acest principe este numit, chiar,condotier rus al sec. XII" de catre istoricul rus Bestuiev-Rjumin 1), iar Barladul pela 1159 nu era stapanit de nimeni,find un centru de adunatura a briganzilor care pradau coasteleMarii Negre §i Oleschie", cum afirma, far/ bail documentara,de altfel, istoricul N. M. Karamzin care-i spune acestui principeIvanko Berladnicul", adica pribeagul" 2).

Inteadevar acest principe a avut o existents aventuroasa.El stapanea pela "44 la Zvenigorod, de unde fu chemat inprincipatul Haliciului. Dar find batut de cneazul Vladimirco,Ivanko Rostislavovici petrecu vreme de vreun an in Moldova,prin partite Barladului. De aici se refugie la Kiev, colindandapoi mai multi ani pela re§edintele principilor slavi, din rasarit,luptand uneori in armatele for si find nevoit, in cele din urma,sa se refugieze la Thessalonic, unde a murit otravit (1162).

Interpolarea in cronica chieviana cu povestea despreIvanko Rostislavovici are mai mult caracterul unei legende 3),caci cu nimic nu se dovede§te afirmatia ca el ar fi stapanitcetatile ruse§ti" dela Dunare, care nu existau .si deci nu pu-teau face parte din principatul galitian 4). Barladnicii ru§i dinCantecul lui Igor", care s'ar fi intins pans la Dunare, stintprodusul unei imaginatii, ca §i principatul de Barlad" a luiIvanko Rostislavovici 5).

In orice caz Principatul Barladului, a§a cum 0-1 inchi-puie cea mai mare parte dintre istoricii ru§i n'a existat §i nicinu putea sä existe in sec. XII", conchide I. Bogdan 6). Ora§ulGalati, a§a numitul Haliciul mic, care ar fi servit la Du-nare ca port acestui principat, se desvolta abia in urma pier-derii Chiliei, care in 1484 fu ocupata de Turci 7). La inceputa fost un sat de pescari §i abia prin sec. XVI deveni un cen-

i) I. Bogdan 0. c. p. 31.2) N. M. Karamzin 0. C, ed. fr. vol. II, p. 365. Dictionarul Enciclope-

dic rusBrockhaus, VI p. 542.3) I. Bogdan o. c. p. 35.4) Mid. p. 36.5) N. Iorga, Istoria Romdnitor prin Caldtori, vol. I, ed. II, Bucurelti

1928, p. 236.6) I. Bogdan o. C. pp. 37-38.7) N. Iorga, Studii ci Documente, XVI, p. 225. Id. Studii IF i Docu-

manta V, p. 597. Aici si discucia asupra falsului diplomei din 1134.

www.dacoromanica.ro

40

tru important de negot 1). Ceiace arata pe harta for autorii P.Miliukov, Ch. Seignobos si L. Eisenmann, ramane in dome-niul fantesiei stiintifice 2).

Centre slave mai vechi, in aceste parti apusene, suntCerveni, Przemyszl, Terebovli si Haliciu 3), pe cursul superioral Nistrului, acesta din urma devine resedinta singurului prin.,cipat ,a1 Galitiei", organizat de Slavii rasariteni abia in 1142.In 1139 provincia aceasta incepe sa fie numita Galici in cro-nicile rusesti iar in 1142 apare Vladimirco ca suveran al nouluiprincipat 4). Sub Roman principatul Haliciului se uni cu Vol-hinia si in vremea lui Daniil Romanovici, in sec. XIII, ajunsela oarecare inflorire, dar de scurta durata, iar misiunea de aface legatura intre Rusia de sud si cea de apus, pentru carea fost organizat, a revenit Lituaniei 5). Activitatea comercialaa Orientului cu centrul si apusul Europei, si legaturile de schimbale Rusilor se fac, cu timpul, prin Cracovia, Praga, Enns,Viena, Regensburg, Inca din veacul de mijloc 6), iar cu Bizantulprin porturile dela nordul Marii Negre. Tarile Romane nuintrau Inca in sfera de activitate a indepartatei Rusii mos-covite, care abia isi incepea existenta 7).

Principatul Haliciului a fost mereu pustiit de Tatari simistuit de lupte Iduntrice, asa ca n'a putut ajunge la nici odesvoltare. Dela inceputul sec. XIII regii Ungariei purtau sititlul de regi ai Galitiei si Lodomeriei" ; iar in sec. XIV fuocupat de Poloni.

In timpul stapanirii Tatarilor si apoi a Lituaniei, care aurmat, asupra regiunei dintre Bug §i Nistru, Romanii si-aucontinuat viata for pastoreascd §i agricola, fund des pomenitiin diverse acte domnesti. Ei aveau si in aceste parti pdduri §ipoene, in care sa se adaposteasca, precum si vai si coaste in-tinse pentru plugarie, ca si ceilalti Moldoveni din spatiul car-pato-nistrian. Regiunea de maxima expansiune a elementului

I) N. Iorga, Istoria Comertului I, p. 187.2) P. Milioucov Seignobos Eisenmann, 0. c. I, Harta dela

iioiii, in care fixeaza un al doilea principat de Galici", in Moldovacentrul la Galati-Galici.

3) Galici.4) N. M. Karamzin o. c. ed. fr. vol. II, pp. 235 si 250.5) S. Platonov, o. c. p. 13o.6) Al. Eck, 1. c. p. 41.7) Ibid.

PP.cu

www.dacoromanica.ro

41

romanesc ar coincide cu zona de contact intre padure si step.,in rasarit.

Sate le de Moldoveni ocupa pana spre Bug cele mai pro-ductive regiuni cu pasuni bogate, ceiace este Inca o dovada caei s'au gasit cei dintai prin aceste locuri. Pe aici este pomenitInca din acele indepartate vremuri sleahuf moldooenesc' saudleahut ualahic' szlak valachicus cunoscut cu acest numesi pela 1600. Acest drum venea din spre Polonia, in legaturacu Liovul, trecea pela Camenita Podoliei: unde se intalnea cudrumul care mergea la Hotin, si se continua, apoi, pe cumpanaapelor dintre Nistru si Bug prin localitatile Buczacz BuceciulromanescZynkow, castelul pustiu Dzwan pe Nistru si castelulparasit Russawa, mergand la satul tataresc Hagiobei dela MareaNeagra si de acolo la Calk in Crimeia. Acest drum era pazit si in-tretinut de Moldoveni. Mai departe, insa, in stepele Ucrainei, dru-murile erau deseori pradate de Mari ; mai pe urma ajung inpaza Cazacilor, cand acestia apar prin aceste regiuni. Negus-torii care circulau pe aceste drumuri se numeau chiar ciumati" 1).Pe aici treceau si Moldovenii si tot pe cane acestea au fostdusi in robie numerosi Romani, care nu s'au mai intors intam for

Intinsele pasuni din Transnistria, si de mai departe chiar,imbiau, Inca de atunci, pe ciobanii moldoveni si ardeleni ca sa-simane turmele for la pasunat dincolo de Nistru. In 1290 o romancg.Marioara se casatori la Caffa cu Pietrucciolo de Cremona, con-stituindu-si cu acest prilej o dots de loon de aspri de Crimeia 8).Dincolo de Nistru, Casimir cel Mare, care urma la tronul Po-loniei in 1333, dupa Vladislav Lokietek, inlatura in 134.0 sta-panirea lui Boleslav Troydenowicz, fiul ducelui Mazoviei, asupraGalitiei care se mai pumi si Rutenia Rosie, si lua in posesialui aceasta

1) St. Sarnicki, Descriptio Poloniae, in Dlugosz ed. Lipsiae II, col.1922-1923. E vorba de Szlak walachicum per Buczac, Skala, Zynkow etsummitates fluminum Uszyca, Dzwan, Ruszawa" iar de aici prin Valahia,sau per campestris littoris Tyrae : milliaria in tabula adscribentur". Uszyca,Row, Dzwan, Ruszawa erau si niste mici afluenti ai Nistrului in Podolia.Ap. S. Sarnicki Dlugosz, col. 191o.

2) N. Iorga, Chilia Cetatea Alba, Bucuresti 1899, p. 184.3) G. I. Bratianu, Ades des notaires genois de Pera et de Caffa de la

fin du treizieme siecle, A. R. Bucarest 1927, p. 267. Id. Recherches surVicina et Cetatea Alba, Iasi 1935, p. 134. Ego Petrozolus de Cremonaconfiteor tibi Mairore Umgare sponsse et uxori mee.." La 25. IV. 129o.

2).

tarn.

si

www.dacoromanica.ro

42

Boles las George Troydenowicz, Piast din ramura mazo-viana, sustinut de VI. Lokietek, ajunse principele Haliciului in1324. Rutenia Ro§ie lua o mare desvoltare datorita faptului cape aici treceau drumurile de legatura dintre Orient si Occident,ca §i intre Marea Baltica si Marea Neagra, pe la Liov spreKiev §i Constantinopole. Deaceia era ravnita atat de Poloniacat §i de Ungaria. Nobilii rusi se rasvratira impotriva lui Bo-leslav Troydenowicz §i el ceru ajutorul regelui Poloniei cucare era cumnat. La intalnirea dela Visegrad din 1338 Boles lasconfirms ca mo§tenitor al sau pe Casimir, regele Poloniei, carese grabi sa ocupe Galitia. Boles las fu otravit, atunci, chiar denobilii galitieni 1). Regele Ungariei, care purta §i titlul de regeal Galitiei" s'ar fi putut opune, dar tocmai atunci fiul sau Lu-dovic fusese ales mo§tenitor al tronului Poloniei, a§a ca. Un-garia nu mai avea motive sa se opuna la anexarea RutenieiRo§ii de catre regele Cazimir. Duce le Lituaniei, care ar fi vrut§i el sä ocupe Galitia, veni prea tarziu ; el trebui sä renuntela Halicz §i Lwow iar Cazimir mai ocupa, in 1366, §i Volhinia 2).Acesta privea, de altfel, principatul Galitiei ca o continuarenaturals a regatului sau, care putea servi, insa, ca un teren deatac din partea Tatarilor impotriva Polonilor.

DOMNII MOLDOVEI STAPANI AI MARII NEGRE"

Intinderea stapanirii lui Cazimir cel Mare asupra RusieiRo§ii a dus la contactul mai apropiat intre Rutenii din Galitia§i Moldoveni. De atunci Inca unii Ruteni incepura sä se a§ezein Moldova. In schimb actiunea intreprinsa de regele Poloniei,de a-si deschide drum la Marea Neagra, nu i-a reu§it 8) ; ii stateauin cale, acuma, Moldova §i Muntenia, care se intemeiasera inacea vreme, §i Tatarii.

Intr'adevar in sec. XIV se intemeiaza Principatele Romane,care sunt cele dintai organizatii politice europene in fata intinseistepe rasaritene. Moldova §i-a cautat atunci siguranta in cetatilede pe malul drept al Nistrului, care a fost cea mai inaintata

1) Dlugosz, col. 1o57-1o58. N. M. Karamzin, vol. IV, ed. fr. pp.310-311. W. Sobieski, Histoire de la Pologne, Paris 1934, pp. 77-79.

2) Dlugosz, col. 115o.3) Ibid. col. 1122 - 1124.

www.dacoromanica.ro

43

linie organizata pentru apararea Europei impotriva barbarieiasiatice, destul de primejdioasa, Inca. Moldova a fost, in aceastaparte, hotarul de rasarit al continentului, dar Moldovenii nu seopresc aici. Din satele stravechi, care erau ascunse prin vai siluminisurile padurilor, din calea nomazilor navalitori, se pro-duce o noun expansiune, in proportii destul de mari, iar uniidintre domnii Moldovei au trecut chiar Nistrul, spre a stapaniin aceasta Moldood nova ". Ei cand ajung la Nistru si stapa-nesc vadurile acestei ape cu vamile dela Tighina si CetateaAlba, insemna ca stapaneau ambele maluri ale raului, cu pos-turi de paza, care sä dea siguranta circulatiei negustorilor sidesfacerii marfurilor in iarmaroace. Desigur dar ca., inca dinacea vreme, se aflau straji moldovenesti si dincolo de Nistru,mai ales ca in acele parti, dupa retragerea Tatarilor, era untinut al nimanui, cutreerat doar de bande pradalnice 1). In acelevremuri nicaeri nu se pomenesc Rusii, prin aceste tinuturi, carenu apartineau nici unei stapaniri politice, caci stapanirea lituanan'a depasit partile nordice ale Podoliei, care au trecut apoi,catva timp, sub Poloni 9.

Pe la anul 1400 Nistrul era nu numai un hotar moldo-venesc, ci un Mu rorminesc" 3). Iar mai departe, peste raulStrucz vadul dela Ostrog la Ostrokol a lost numit multa vremebrod bazarabshi". Vadum Bessaraborum adica vadul Basa-rabilor", care locuesc intre Nistru si Dunare"). Cronicarul Diu,gosz in descrierea Daciei precizeaza ca. Nistrul desparte Sar-matia de Dacia"5).

Regiunea dintre Nistru si Bug si mai ales stepa catre Ni-pru era pustie pe mari intinderi, dupa trecerea Tatarilor prinaceste parti ; ea era un spatiu de frontiere, despartind Rusia,care era dincolo de Nipru, de stapanirea otomana.

Inteadevar tinutul dintre Bug si Nipru c9nstituia o puntede trecere din Moldova spre regiunile ocupate de Cazacii Za-porojeni. Lipsea, deci, in acest tinut, un stat organizat.

1) N. Iorga, Romdnii de peste Nistru, Iasi 1918, p. 8.2) Ibid. p. 1o.3) Ibid. p. 8.4) Et Bessaraborum vadum, etiam num vicinum istic traiectum per

flumen Slucz vocatur. Besarabes autem in veteribus sedibus Gotthorumhabitant inter Tyram et Istrum seu Danubium. S. Sarnicki II col. 1911, 1912.Vezi si T. Hotnog, Arhiva XXXIV, 1927, p. 77.

5) Dlugosz I, col. 17. Nistrul dividit Sarmatian a Dacia".

www.dacoromanica.ro

44

Pamantul roditor ispitea dorul de munca si de castig alMoldovenilor care, uneori, amestecandu-se in luptele launtrice,erau nevoiti ss is calea pribegiei ; altii find dusi in robie chiarde Tatari. Asa cs prin sec. XIII si XIV, numerosi au fost Mol-dovenii, care se gaseau dincolo de Nistru, ca plugari on capodgoreni, de unde s'au rasfirat, apoi, si mai departe. Ei re-prezinta o tendinta de penetratie europeana impotriva navali-torilor asiatici si incearca, prin legaturile for comerciale delaCetatea Alba cu Crimeia, sa faca din regiunea Marii Negre,vecina cu limanul Nistrului, un adevarat lac moldooenesc, ray-nit de Genovezi si chiar si de Tatarii din tinutul Iedisan ; ti-nut care era localizat tocmai in partile centrale si sudice aleTransnistriei 1).

Peyssonel inregistreaza stirea ca. Inca pe vremea lui Dra-gos-Voda, Moldova s'ar fi intins si asupra tinutului Iedisan 2).

Domnii Moldovei, mai ales Stefan cel Mare, au purtat sititlul de stapani ai Marii Negre"; iar N. Bcilcescu scrie ca. nutrebuie a uita 0 aceasta mare era odinioara un lac moldooeonesc §i ca Domnii moldoveni purtau titlul de stdpcini di Mãørii Negre". Geograful francez F. Colson relateaza ca. harti dinsec. XVIII, cunoscute si studiate de dansul, dauintre Cetatea Alba si bratul Sf. Gheorghe, marea s'ar fi numit,Marea Neagra a Moldoper 3). In aceste parti, Caffa serveacomertul moldovean, iar cand Mahomed II cuprinde aceasta ce-tate, lovi Moldova in inima sa" 4).

Romanii ajung sa se aseze prin sec. XV si la Caffa. In1430 este pomenit printre soldatii straini din acest oras un,,Iacobin Valachul". Moldovenii, in alianta formals cu Genove-zii, lupta impreund spre a apara aceasta importanta cetate 5).

1) S. Mehedinti, Fruntaria Rornaniei spre RAsarit, Revista FundatiilorRegale, an. VIII Nr. 8-9, 1941, p. 259.

2) Peyssonel, Observations historiques et geographiques sur les peu-ples barbares, qui ont habite les bords du Danube et du Pont-Euxin, Paris1765, p. 217.

3) F. Colson, Nouvelle Geographie, vol. V, p, 555.4) N. Iorga, Chilia si Cetatea-Albd, p. 43.5) !bid, p. iio.

indicatia ca

www.dacoromanica.ro

45

CAP. III

ASEZARILE ROMANILOR IN GALITIA SI PODOLIA

Mai in spre nord, in Podolia Aara de sub dealuri"Ga-litia Si Polonia, Romanii se aglomerara in numar tot mai mare 1).Cunoscutul slavist E. Kaluiniacki, precizeaza Ca Romanii incursul veac. XII §i XIII, dar mai cu seams in cele trei urmA-toare, pAtrunsera in Galitia ca mercenari, negustori, emigrantipolitici, meseriasi, boeri, tarani §i pastori, unde se a§ezara sta-tornic §i se cannuiau dupa obiceiul for strama§esc" 2).

Multi Moldoveni deprin§i sa traiasca in deplina libertate,ca mai inainte de a se fi organizat Tari le Romane, indrazneti§i siguri pe destinul lor, emigrara in regatul unit al Poloniei§i Lituaniei, unde din cauza rasboaielor §i navalirii Mari lor,populatia era destul de rare. Regii poloni au cautat chiar säatraga coloni§ti in pustietatea" Rusiei Ro§ii, ajunsa in stapa-nirea for 3). Romanii emigrali in Polonia in speranta de a gasisiguranta §i libertate 4), se a§ezara in aceste WO pe temeiulvechiului drept romanesc 5).

Intr'adevar in Galitia orientalA erau peste o suta de sateromane§ti. In toata Polonia sudicA au luat fiint,a intre anii 1438§i 157o un numar de 243 de slobozii romane§ti, datorita imi-grarilor din Moldova §i Transilvania ; unele din aceste slobozii

1) M. Kromer, lib. XII.2) I. Nistor, Romanii fi Rutenii In Bucovina, Bucuresti 191s, p, 22.

St. Ciobanu, Din legdturile culturale romano-ucrainene, A. A. R, Bucuresti1938, p. it.

3) N. lorga, Studii ,s1 Documente, XVIII, pp. 23-24.4) B. P. Hasdeu, Al. Stadnicki, Materialuri pentru istoria coloniilor

romdne din Galifia, In Arhiva Istorica IV, p. 6.5) Ibid. Wsiach woloskich".

www.dacoromanica.ro

413

poarta denumiri ca : Bukoviec, Voloski, Woloskie, Woloszatca,Voloszczai Bolohovce, Buda, Bolechov, Lopusznica, TyrawaVoloska, Buda Voloska, Kobelnica Voloska, Brusturi, Dulcita,Ferescul, Camionca, Voloska, Volochi, Volosanka, Wolosinowas. a. raSpandite mai ales in starostiile vecine cu Tarile Romane :Sanok, Sambor, Przemyszl, Liov, Halici, si Scala si cu usoareinfiltratii in starostille aflate mai spre nord '). Toate acesteasezari si altele cu numiri romanesti ca : Magura, Dragosa,Cerbul, Cucul, Stramba, Trotan, Neagra, Petrosul... arata caau fost intemeiate, fare nici o indoiala, de Romani. Din ma-nuscrisele aflate in biblioteca Ossoliniana din Lemberg si cer-cetate de Al. Stadnicki, se constata ca asezarile romanesti aufost numeroase in Polonia ceiace se constata mai pre sus deorice indoiala prin circularile dietale... dintre anii 1552- 1629 ",in care sunt notate deosebit satele romanesti 2).

In Pocutia, care in vremea lui Petru Musat ajunsese substapanirea Moldovei, Moldovenii se asezara in numar mare inaceasta provincie si raspandira, astfel, limba romaneasca dincolode Ceremus si spre cursul superior al Nistrului, in regiunicare erau aproape pustii 2). Unii se refugiau din Moldova dincauza birurilor si nedreptatilor; altii voiau sa scape de raz-boaiele dese la care erau chemati, lard sa-si dea seama cäindatoriri militare ii asteptau si acolo unde se refugiau. Insisiproprietarii poloni atrageau pe Romani, acordandu-le maxi pri-vilegii, spre a avea cu cine lucra parnantu14). Numarul satelorromanesti spori mereu, in deosebi in Galitia estica §i Podolia,mai ales dupe ce conditiile de viata se inasprira in Moldova.In aceste parti se citeaza in 1472, intr'un act dat de judele dis-trictului Leopol, satul romanesc flolechoo villam Bolechow

1) I. Nistor, Migrafiunea romdneascd In Polonia In sec. XV $i XVI,A. A. R. Bucuresti 1939, p. 2 si urm. Idem. Romdnii Rutenii, p. 21 siurm. Al. Stadnicki, Materialuri pentru istoria coloniilor romdne din Galitia.in Arhiva Istorica IV. N. lorga, Romdnii de peste Nistru, p. 8. D. Mototo-lescu, Jus Valachicum Polonia, Bucuresti 1916. Th. Holban, Romdnii peteritoriul polonez pdnd in sec. XVII, in Arhiva Iasi XXXIXXLI. Id. Rds-pdndirea coloniilor romdnesti in Polonia, ArhivaIasi, XLIIXLIX. TeodorT. Burada, Intinderea neamului romdnesc, in Anuarul Ligii Culturale, sectiaIasi, anul 19oi, p. 35.

2) Al Stadnicki, 1. c. p. 3.3) N. Iorga, Romdnii de peste Nistru, p. 8.4) Id. Histoire des relations russo roumaines, Iassy 1917, p. 3o.

,si

www.dacoromanica.ro

47

Valachorum dicta..." 1). Sate le romanesti din ocolul Sanok eraucarmuite dupa legi si obiceiuri romane..." 2).

Romanii emigrati in Polonia, Galitia si Podolia, in regiunicare erau foarte slab populate, si-au pastrat astfel formele forde organizare politica si se conduceau dupa normele vechiuluidrept romanesc jus valachicum" 3) si abia mai tarziu organi-zarea for s'a resimtit de influenta administrative germana saupolona 4). Satele not erau creatii pe temeiul dreptului romanesc,admis din dorinta de a atrage colonisti moldoveni, care-si aveaudregatorii for proprii juzii intemeetori de sate carora li seimpuneau doar unele indatoriri fate de rege 6). In documentelepolone se precizeaza ca satele romanesti din ocolul Sanok eraucarmuite dupa legi si obiceiuri romane solum illos in jurevalachico conservabimus" 6).

De timpuriu se constata prezenta elementului romanescdincolo de frontiera nordestica a Moldovei. Astfel in 1353 laPrzemyszl se citeaza episcopul Clara Volosin, adica Romanul 7).

Din documente aflam a la 1359 era in Galitia la Rybo-tycze, boerul Stefan Moldonanul Stepan Volosin 8). In 1378principele Vladislav din Oppeln,9) darui cneazului Ladomir Moltdovanul 10) campul Godle,") care se afla mai bine de o milsde Bohuria" in Galitia, in schimbul unor indatoriri militare si

I) Hurmuzaki, Documente 11-2, p. 219 110 CXCVII. 11-3 pp. 320-321,390, 461, 536, 611. Arhiva Istorica IV. M. Hrusevskij, Materialij, p. 37 siurm. Villam suam in districtu Leopoliensi...Bolechow".

2) Al. Stadnicki, 1. c. p. 9.3) Prawo woloskie sau wsiach woloskich.4) I. Nistor, Migrafiunea romdneascd, pp. 2 si 13. D Mototolescu, Jus

Valachicum, pp, 108-109.5) N. lorga, Studil $i Documente XVIII, p. 24.6) Al. Stadnicki, 1. c. p. 9.7) I. Nistor, Problema ucraineand in lumina istoriei, Cernauti 1934,

p. 86 nota 1.8) I. Bogdan, Cdteva observafiuni asupra indatoririlor militare ale

Cnejilor $i boerilor moldoveni in sec. XIV $i XV, A. A. R. Bucuresti 1907,p. 9 nota 2.

9) Principele Vladislav de OppelnOpolsc sau Opoljeadministra Ga-litia intre anii 1372-1379 in numele regelui Ludovic eel Mare al Ungariei.

lo) In Al. Stadnicki, e Alexandra Romanul", 1. c. p. 6.II) R. Rosetti, Pdmdntul, Seitenii $i Stdpdnii, Bucuresti 1907, p. 52 ;

e vorba de satul Hodlo pe Tarnova".

www.dacoromanica.ro

48

platii darilor de doi gro§i marl de fiecare cap de tAran liber..a 1)In alta parte ii daruit satul Odrypole cu dependentele sale, slu-gei sale, Romanului Vladimir" 2). Aceasta danie era ca sä-§ifaca sat dupa dreptul moldovenesc na prawie woloskiem" 3).In 1383 Maria, fiica regelui Ludovic cel Mare, care domnise inUngaria §i Polonia, darui in Galicia un teritoriu lui lOsif Rogmcinul, fiul lui Petru 4). In anul 1386 era in ocolul Sanok unNagn wayvoda Walachorum" 6) ; iar la curtea unui magnat po-lon se citeaza in 1390 Dinga, Voevodul Romanilor" 6). In 1402apare un alt boer moldovean Costea Volo,sinu7); apoi DragoiMoldooeanul" e pomenit intr'un document al episcopului dinPrzemyszl, in anul 1404 8).

Numeroase sunt satele, mai ales in districtul Sanok, carese conduceau dupa obiceiul romanesc 9). Lodynia este villa va-lachica" "), apoi Tirava romaneasca §i Crolic, care sunt tot ro-mane§ti 11).

In 1420 Ziemowit, principele de Mazovia §i Belz, acordalocuitorilor din satul Lubicz libertatea de a se carmui dupadreptul romanesc"2). Apoi in 1424 cneazul MaximgVlad Draggosinooici primi, pentru serviciile aduse, dela Svidrigailo, prin-cipele Cernigovului, satul Cosovo impreuna cu manastirea, intinutul Sneatin, pe apa Rabnitei, si doua poeni pe cursul Ce-remu§ului, Berezova §i Zabie, unde astazi sunt sate de Hutuli,Tanga granita Moldovei spre Pocutia. Pentru asta 8e obliga laanumite indatoriri militare §i la plata a cate doi gro§i pentru

z) I. Bogdan o. c, p. 2. M. Hruevski, ap. Gh. Nastasa, Romdnii siUcrainenii, in Viata Basarabiei an. XI no. z, p. 12. Arhiva IstoricA I-I, p. 153.

2) Arhiva IstoricA II, p. 64.3) Sau voloszkoie prawo". Ap. I. Bogdan o. c. p. 7.4) IOsefowi 011akowi filio Petri. Arhiva Istorica I-z, p. 153.5) I. Nistor, Romanii §i Rutenii, p. 19. Dupa Scriptores rerum Poloni-

carum VII, p. 380.6) Arhiva Istorica I-z, p. 104.7) I. Bogdan O. c. p. 7, nota 2.8) Ibid. o. c. p. 6.9) Al. Stadnicki 1. c. p. H. more qui in villis valachicis in vicinatu

consistentibus observatur".zo) Se conduce dupA Jus valachicum". Al. Stadnicki, 1. c p. zo.II) Crolic insamna epure de mused. Ibid. p. zz.12) Arhiva IstoricA, I-z, p. 153.

.

www.dacoromanica.ro

49

thranii pe care-i avea in satul lui 1), aceasta dupa dreptul mol-dovenesc" 2).

Dreptul romanesc era cunoscut §i in Voevodatul Craco-viei 8) ; iar in alte parti erau sate care se conduceau dupe o-biceiul altor sate valahe" 4). Acest drept" era identic cu al Ro-manilor din Transilvania 5) ceiace constitue o dovada mai multa vechei imigratii romane§ti in aceste regiuni, in care Romanii§i-au avut vechi organizatii politice.

In 1422 regele Poloniei loan III a improprietarit pe altiRomani in Podolia, pentru diverse servicii 8). In 1452 apare,Buhus Moldouanulg intr'un document dela Svidrigailo 7).

Romanii apar ca ctitori §i donatori ai fundatiilor biseri-ce§ti §i membri ai comunitatilor religioase. Astfel in pomelniculmanastirilor din Uniev si Ugorniki sunt trecute nume de familiiromane§ti iar in actele comunitatilor religioase din Liov si Lucksunt inscri§i membri' familiilor de boeri romani Movila, StefanPetriceicu, Voevodul Petru, hatmanul Andrei, Gavriil Motoc,Vistiernicul Nicoara Prajescul, Nestor Ureche, Andrei Ursulctitorul manastirei Ciorna depe apa Goran din tinutul Luck,Constantin §i Andrei Turcul, Maria Murgul §i Vasile Cuprea,Dimitrie Moldovanul §i Cojan, Gheorghe Papara, Isaia Potlog,Dragutescul si sotia sa Safta, Isaia Papaluta, Capitanul loanIsocescul §. a. 8). La Lemberg Moldovenii i§i aveau casa lor,cu biserica proprie, zidita de cretanul Const. Corniact, care afost mare vame§ in Moldova ; pe zidul bisericei este pane azisculptat bourul moldovenesc 9). Erau apoi cladiri publice custrada romaneasca via valachica", ce ducea peste podul ro-

1) I. Bogdan, o. c. pp. 3-4.2) Ibid. p. 9 ; podlug prava voloskogo".3) Arhiva Istorica, IV, p. 6.4) Al. Stadnicki 1. c. p. 6. ,..Villam juris Valachici more aliarum vit.

larum Valachicarum.5) D. Mototolescu, 0. c. p. tog.6) A. S. Petrusevici, Colec(ia Letopisetelor volhino-galitiene dela

1600-1700, Lwow 1874, p. 635.7) I. Bogdan, o. c. p. 6.8) A. Petrusevici, Cartea fraternitatii stavropighiale din Lwow, pp.

16-334. St. Ciobanu, o. C. p. 13 nota I.9).N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, p. 26. Id. Istoria

Romdnilor prin Callitori, vol. I, ed. II, Bucuresti 1928, p. 174.

4

www.dacoromanica.ro

50

manesc pons valachicus a, in mahalaua romaneasca" 4).Dintre ctitoriile romanesti se citeall biserica din Liov ziditacu cheltuiala lui Miron-Voda Barnovschi ; manastirea Ciorna alui Andrei Ursul ; manastirea Vovidenia din Liov a lui VasileLupu. Calugarii moldoveni construira manastirea din Bersadjudetul Olgopol §i un alt calugar zidi manastirea Granova dinjudetul Gaisin 2). De asemenea intre ctitorii manastirei dinUnev, districtul Liovului, sunt citati voevodul moldovanPetru si boerii lui, din anul 1593, sub arhimandritul IsaiaBalaban ; domnul Andrei, marele hatman al Moldovei ; domnulGavrila§, logofatul mai mic al Tarii Moldovene§ti, de subdomnitorul Miron Barnovschi in anul 1629 ; Gavril Motoc, lo-gofatul Tarii Moldovene§ti, a cumparat pentru manastirea Unevun Apostol..." 8).

In 1509 se continua colonizarea satelor de Romani petemeiul dreptului romanesc 4). Dieta Poloniei se ocupa in 1522de contributia pe care Romanii din' Polonia urmau s'o plateascapentru apararea tarii impotriva invaziei Tatarilor 6). Aceia§imasura o is in 1524 regele Sigismund, pe baza hotarireipentru a putea apara provincia polona Rusia", in contra in-cursiunilor Turcilor si Tatarilor 7). In 1527 Dieta polona sta-bile§te din nou contributia extraordinary la care erau chematisi Romanii din Polonia ca sä plateasca de fiecare curte 8au defiecare suta de of cate 12 gro§i, pentru apararea tarii 8). Intr'dcirculars din 1552 se vorbe§te de darile ce vor fi platite desatele romanesti" 9).

Regele Poloniei Sigismund-August reglementeaza in 1569situatia satului romanesc Wiczow din Galitia, districtul Szam-

1) N. Iorga, Relafiile cu Lembergul, p.Ansprache auf Pokutien, in Archiv fur tiste r.Columna lui Traian, I p. 3.

2) St. Ciobanu, 0. c. p. 13 nota 1.3) A. Petrusevici, Cartea fraternitdtii

Ciobanu. o. c. p. 89, nota 3.4) R. Rosetti 0. c. p. 53, nota 1.5) E vorba de anul 1521.6) Hurmuzaki 11-3, p. 390 no. CCLXXI.7) Ibid. pp. 461-2, no. CCCXVIII.8) Ibid. pp. 610-1, no. CCCCXII.9) Al. Stadnicki, 1. c. p. 3.

16. I. Nistot,Geschichte, Wien 1910,

stavropighiale, p. 27. Ap. St.

Die moldauischenP. 23.

'I

Dietei,

www.dacoromanica.ro

51

bor, care urma sa se administreze dupa dreptul §i obiceiulRomanilor" iar preotul roman isi pastra drepturile lui" 1).

Alex. Lapusneanu are corespondents cu fraCia ortodoxa"din Lemberg. Boeri romani ca Movile§tii, Nestor Ureche §ialtii aveau mo§ii in Polonia, unde se refugiau in vremuri denelini§te, unii capatand chiar cetaCenia polona 2).

Prezenta elementului romanesc apare deci evidenta inGalicia §i in deosebi in regiunile sudice ale Poloniei prin afir-marea acestor drepturi, pe care si le-au menCinut si au fostconfirmate §i de suveranii poloni in toate timpurile. Teodor T.Burada, care a fost unul dintre cei mai activi cercetatori aiRomanilor de peste hotare, in 1894 mergand spre Silezia, atrecut pela Hutulii din PocuCia, unde a intalnit sate romanestinumeroase 3). Pastorii romani au patruns astfel in regiunilegaliciene, unde se pastreaza numeroase denumiri toponimicedate de dan§ii. Termenul de Huculi, cu radicalul Hut, isi gl-se§te identitate in cuvantul Mot, ceiace pare sa arate ca Hutuliiau sange moldovenesc 4).

Romanii au patruns spre rasarit §i in Podolia, Volhinia §itocmai in parCile departate ale Kievului. Podolia, de astfel, afost un teritoriu ravnit atat de principii ru§i din Haliciu cat side cei din Kiev ; ei au purtat lupte destul de inver§unate intredan§ii ca s'o poata stapani. Vechile anale rusesti §i polone po-menesc de aceste lupte ; in ele se spune ca teritoriile din Po-dolia nu se supusera marelui principe Vitovt al Lituaniei dincare cauza acesta porni cu razboiu. Auzind aceasta Teodor Co-riatovici a fugit din Podolia la Unguri, iar ora§ele le-au ocu-pat, in urma lui, Valahii".5) .

Romanii arzati in nordestul Moldovei au fost folositi innumar mare de Poloni in razboaiele pe care regii acestota le-aupurtat impotriva Tatarilor si Cazacilor. Si Ion Sobieski a avut

1) Arhiva Istorica 1-2, pp. 117-119.2) N. Iorga, lstoria Romdnilor prin Cdldtori. Vol. I, ed. II p. 1753) Numiti si Hutani. Teodor T. Burada, 0 cdldtorie la Romdnii din

Silezia austriacd, Iasi 1896, P. 5.4) N. Iorga, Histore des relations russo-roumaines, p. 30.5) N. Molcianovschi, Raporturile Podoliei cu Bolohovenii si principii

bolohoveni ; in Sbornicul lucrArilor studentilor UniversitAtii Sf. Vladimir dinKiev, vol. VIII, Kiev 1886, p. 134. Ap. Paul St. Iliin, Transnistria si Ucraina,Bucuresti 1941, p. 15.

www.dacoromanica.ro

51

Romani din Podolia in armata lui. Astfel inc. din 1325 ace§tialuara parte la expeditia regelui Vladislav al Poloniei contramarchizului de Brandenburg 1). In legenda sfintei Kunigundasunt pomeniti in 1406 pastori romani tocmai in partile vesticeale Galitiei, in regiunea Sandecz 2).

Cu timpul, insa, populatia romaneasca din Polonia, Galitia§i chiar cea din Podolia isi pierdu privilegiile, limba §i credinta§i se asimila cu Polonii §i Rutenii. Aceasta se petrecu cam prinveacul XVII,8) totu§i pans in vremurile actuale se pastreaza to,ponimia romaneasca a acestor regiuni de granita cu denumirica : Brusturi, Magura, Lunga, Dulcita, Muncel, Neagra, Petro-sul, Troian, Stramba, Rotundul, Cerbul, Cucul §. a. cum con:stata §i cercetatorul polon K. Dobrowolski §i slavistul E. Ka-

Apoi Bolehov Voloschivechiul Villa Valachorum,Ferescul, Breaza, Moldaviet, Poiana, Tarnava, Uluci, Volo§anca,Volohovca, Volohi etc 5). Poporul roman §i-a urmat in Polonia§i Galitia soarta de a ingro§a randurile altor natiuni, care n'auezitat, in vremurile actuale, sä formuleze pretentiuni chiar asu-pra teritoriului national romanesc din Maramure§, Bucovina si Ba-sarabia ; dupa actiunea desf'a§urata de nationalistii ucraineni.

Urmele acestor asezari romane§ti s'au resimtit temeinic inviata materials si spirituals a poporului rutean, in obiceiuri,limba §1 in biserica. Preotii galitieni, in mod obi§nuit, erau hi-rotonisiti de episcopii moldoveni §i din Iasi a pornit §i mi§ca-rea impotriva propagandei iezuite printre Ru§ii ortodoc§i dinPolonia 6). In urma studiilor (acute, prof. I. Oghienko a pututconstata ca limba romaneasca a exercitat o mare influenta in

1) Dlugosz, p. 989. I. Nistor, Emigrifrile de peste munfi, p 6,2) Ioannis Dlugossii, Opera omnia, ed. Al. Przezdziecki, vol. I, Craco-

via, 1887, p. 320. Quodam itaque tempore, dum ad oppidum praefatum Va-lachi irrupissent. praedam et spolia de oppidanis acturi, mulier quaedam,Martha nomine..." Al. Stadnicki, 1. c., p. 3 si urm.

3) I. Nistor, Romdnii si Rutenii In Bucovina, p. 23.4) Kazimir Dobrowolski, Migrafiunile romdnesti in teritoriile Poloniei,

(in limba polona), vol. I, Lwow, 193o, p. 3o. E. Kaluiniacki, Rumunischesin Kleinrussischen and Polonischen, in Denkschriften der kaiser. Akademieder Wissenschaften, Phil. Hist. Klasse, XXX, pp. 11-66. Ap. I. Nistor, Mi-gratiunea romdneascd, p. 16.

5) Teodor T. Burada, 0 califtorie la Romdnii din Silezia austriacd,9.

6) N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, p. 26.

luiniackil).

P.

www.dacoromanica.ro

53

deosebi asupra Rusiei sudice, cu care Romania a fost totdeaunain raporturi stranse. Este drept ca.. raporturile dintre limba ro-mans §i cea Malo-Ru§ilor Ucraineni nu este Inca studiata,dar influenta ei trebuie sä fie mare. Aceasta influents se ob-serva mai ales in Bucovina, in limba Ru§ilor carpatini, care in-totdeauna au fost in cele mai stranse relatii cu Romanii".1) Fr.Mikiosich si E. Kaluiniacki, in studiile for au putut constatapeste 300 de cuvinte romane§ti in limba ruteana.2) Un alt cer-cetator, D. Scheludko, publics un numar de 332 cuvinte ro-mane§ti folosite in limba ucrainean0). Desigur ca influenta lim-bii romane asupra celei ucrainiene este mutt mai mare, ceiaceramane sa se cerceteze mai de aproape.

Ucrainenii s'au resimtit §i in datinile §i obiceiurile for deinfluenta poporului roman. Asernandri evidente sunt in ce pri-ve§te obiceiurile la sarbatori, la nunta on la inmormantare ; inbasme §i legende, de asemenea, se gasesc elemente comune,ca§i in poezia populara ucraineana, in care sunt slaviti eroi §ivoevozi moldoveni, cum este, de pilda, Stefan cel Mare. Astaa §i acut pe unii autori sa-i considere pe cei vreo 200.000 deHutuli din Galitia rasaritean, deosebiti ca infati§are §i construc-tie precum §i ca port, de Ucraineni, ca descendenti aivechilor coloni§ti romani 4). Terminologia pastorala §i numeroaseobiceiuri ale acestor Hutuli sunt imprumutate dela Romani,ceiace-1 face, de altfel, pe prof. Witold Klinger, dela Universi-tatea din Poznan, sä scrie cä folklorul romanesc prezinta unfel de lank de legatura intre folklorul antic grecesc §i cel sla-vonesc contemporan" 6). Literatura, cultura, arta erau acelea§i"la Moldoveni, ca§i la Ruteni, scrie istoricul M. Hrusevskij 6).

1) I. I. Oghienko, Inozemnde elementd v russkom lazakea, Kiev, 1915,p. ioi. Ap. St. Ciobanu, o. c., p. 16,

2) Fr. Mikiosich, Ueber die Wanderungen der Rumunen, in Denkschrif-ten der kais. Akademie der Wissenschaften, vol. XXX, p. 1o. E. Kaluinia-cki, 1. c.

3) D. Scheludko, Rumanische Elemente in Ukrainischen. In BalkanArhiv, vol. II 1926, pp. 113-146. Ap. St. Ciobanu, o. c., p. 17.

4) I. Nistor, Romdnii Rutenii, pp. 30 -44. Id. Problema ucraineandto lumina istoriel, p. 66. St. Ciobanu, o. c., p. nota 3.

5) St. Ciobanu, o. c., pp. 17-18.

6) M. Hrusevskij, 0. c. Ap. Gh. NastasA, 1. c. p. 13.

17 si

fizica

ci

www.dacoromanica.ro

54

IMIGRATIA RUTEANA IN SPATIUL ROMANESC

Infiltratia etnica s'a manifestat si printr'un cui-ent de imi-gratie ruteana in Moldova. Tulburarile launtrice din Galitia i-auoprit orice avant cuceritor acestei taxi ; dimpotriva i-a atrasstApanirea strains, a Ungurilor si Polonilor. In 1340 principatulde Haliciu fu alipit Poloniei, de catre regele Cazimir cel Mare,in stapanirea creia ramase pans la 1772, cand avu loc primaimpartire a regatului polon.

Ocuparea Pocutiei de catre Petru Mu§at al Moldovei, pre-cum §i luptele dintre Moldoveni §i Poloni, au favorizat imigra-tia ruteana in Moldova, unde locuitorii se bucurau de libertate,in vreme ce in Polonia erau robiti de nobili. Rutenii fugeau dardin Galitia stapanita de Poloni, nu numai ca sa vina la Dom-nul Moldovei, care era de legea lor, ci §i din motive sociale,intru cat plecau dintr'o tara de §erbie si veneau intr'un princi-pat care se bucura de libertate §i mandrie populara. Aici, pela1511, se hirotoniseau preoti pentru Rutenii ortodoc§i 1).

Inca din acea vreme Ucraina apuseana, §i mai ales Gali-tia cauta sprijin in Moldova, tara care ajunsese la mare putere§i importanta sub Stefan cel Mare. Asupririle nobililor poloniau determinat fie o emigrare taranilor ruteni in Moldova, fieunele mi§cari politice scontand ajutorul Domnului moldovean.Stefan cel Mare deveni un adevarat erou legendar pentru U-crainenii apuseni, care-1 slaveau in cantecele for ; in care po-menesc mereu de Valahi si Volo§ini. Voi merge sa mor inValahia,2) cants Ucrainenii, §i pasarile imi vor aduce ve§ti delamama mea", on Vina, fetita, cu not in Valahia, trecand pestedealuri, si vai, prin campii de grau.." 3).

In 1490 isbucne§te o rascoala in Galitia, condusa de NeculaiMucha Chodechi, impotriva nobililor poloni §i care avea spri-jinul lui Stefan cel Mare, find organizata chiar, in Moldova cucete de Ruteni si Romani, si cu Mari 4). Istoricii sovietici

1) Revista Istorica, an. I, nr. 3, 1915, p. 47.2) Prin Valahia ei inteleg Moldova.3) Gr. Nandri, Les rapports entre la Moldavie et l'Ukraine, In Me-

langes de l'ecole roumaine en France, 1924I, p. 33.4) M. Cromer, De origine et rebus gentis Polonorum p. 572, ad. 1491...

,,...collectis e Valachis e Russis Pocutientibus decem millia hominum".Kronika W. X. Litezoskiego, pp. 61-62.

a

www.dacoromanica.ro

55

descriu marea rdscoald tardneasce a acestui rdzvratit, despreorigina caruia nu pomenesc, insd, nimic 1). Rdsculatii reu§ird sacuprinda Pocutia si Galitia dela Halici §i dincolo de Nistru,pan la Rohatin. Polonii reprimard sangeros aceasta rdscoald§i Mucha, care incerca sä obtina un ajutor din Moldova, fuprins, in cele din urma. 0 noun incercare de rascoald, tot cuajutor moldovenesc, spre a elibera Galitia de sub stapanireaPoloniei, avu acela§i rezultat 2). Represiunea sangeroasd fAcupe numero§i Ruteni sä se refugieze in Moldova. Insu§i Stefancel Mare aduse in 1498 multi prizonieri, printre care se gaseau.§i Ruteni, din invazia ce facu atunci in Polonia, and ajunsepftna la Haliciu. El repeta aceasta in 1502, cand merse in Pocutiaca sä rdzbune §i invazia din 1497, atat de nejustificata, a rege-lui polon Joan Albert.

In 1498 Stefan cel Mare ar fi adus bdrbati §i mueri §icopii... mai mult de ioo.000... pe care i-a arzat in Cara sa" 8).

Intre Ruteni Si Moldoveni era §i identitate de crediuta iarin Moldova viata era mai ward ; atunci incep sä apara satecu numele de Ruse, care nu-s mai vechi de sfar§itul sec.XV 4). In 1509 Bogdan III atacand Polonia in Galitia, aduse nu-mero§i nobili ruteni in Moldova. Iridenta ucraineand cauta sase elibereze de sub jugul polon cu ajutorul Moldovei... daraceasta tail era prea slaba pentru o asemenea actiune,.." 5).

Ion Vodd eel Cumplit este ultimul domn, care mai aduseiobagi ruteni in Moldova, cu prilejul invaziei §i prddaciunilorce le facu atunci in Polonia 6). Odatd cu indsprirea conditiilorde viata din Moldova in sec. XVII, incetara §i imigrarile straine ;oricum, insd, sprijinul Moldovei i-a ajutat pe Ruteni intr'ovreme foarte grea a existentei for nationale 7), ceiace este binecunoscut.

Dar dupa cum Moldovenii din Galitia §i Podolia au fostdesnationalizati, a§a §i Rutenii din Moldova s'au contopit cu

1) lstoria Ucrainei ed. c., curs prescurtat p. 69.2) M. Hrusevski o. c. Ap. G. Nastasa, pp. 13-14. I. Nistor, Romdnii

fi Rutenii, p. 15.3) Gr. Ureche, Letopise(ul Tdrii Moldovei,. ed. C. C. Giurescu, p. 56.4) Ibid. p. 56.5) M. Hrusevski. Ap. G. NastasA, 1. c. p. 15.6) N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. V, p. 139.7) G. Nastasa, 1. c. p. 15.

www.dacoromanica.ro

56

Moldovenii, intrucat se a§ezasera mai spre mijlocul tarii, de-parte de regiunile galitiene si podolice, de unde se desprin-sesera.

D. Cantemir constata ca la inceputul sec. XVIII Ruteniiveniti din Cara Leseasca §i s'au asezat in Moldova de mijloc"erau complet asimilati, ei au uitat cu timpul limba for materna§i au deprins pe cea moldoveneasca" I). Aceia§i constatare oface §i geograful A. F. Busching in veacul al XVIII despretaranii veniti din Po Ionia §i a§ezati in mijlocul Moldovei", care§i-au uitat limba tarii for §i vorbesc moldovene§te..:" 2).

Moldova era socotita ca o tarn plina de bogatii, libera desclavaj §i in care viata era mai buna §i mai sigura, ca in Po-Ionia sau Ucraina 2).

Imprejurari sociale §i economice au fost aproape acelea§i,care au determinat aceasta oscilare de populatie intre teritoriulMoldovei §i al Galitiei. Numai pentru Romanii din Transilva-nia §i Maramure§ intervenea §i situatia politica, de opresiune§i cu caracter religios, creiata de noua dominatie maghiara.

1) Dim. Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. G. Pascu, Bucuresti1923, p. 148.

2) D. Anton Friderich Buschings, Neue Erdbeschreibung, des erstenTheils lI Band, Hamburg 1787, p. 1637. Die aus Po len mitten in die Moldauversetzen Bauern haben ihre Landessprache vergessen and reden moldauisch".

3) Gr. Nandris, o. c. p. 28.

www.dacoromanica.ro

57

CAP. IV

STAPANIREA MOLDOVEI DINCOLO DE NISTRU.

La catva timp dupa. aparitia Turcilor in Europa, stepa TI-tarilor devine un teren de lupta. intre Poloni §i Turci §i maitarziu este ravnita §i de principii Moscovei. Peste aceste luptesi competitiuni, Moldovenii cu plugul §i sapa, on cei care-§iconduceau turmele, realizau o ofensiva papica in aceste regiunirasaritene ale Europei, cucerind teren, care era integrat astfel

prin ace§ti pioneri romani civilizatiei continentului nostru.Transhumanta, care este un fenomen aproape specific romanesc,a luat o mare amploare aici in rAsarit §i in decursul timpuluis'a produs spre Caucaz §i chiar pana. la Marea Caspica. §i Urali ').

In poezia populara ucraineana se pomene§te des de expan-siunea elementului romanesc, Inca din veacul de mijloc, deo-parte in Calitia subcarpatica. §i spre Silezia si Moravia, de altsparte pana in Ucraina Niprului. Romanii se a§aza in colonii inaceste regiuni. Intr'un cantec ucrainean se poveste§te cum treitineri Romani poposesc la un han §i indeamns pe tanara han-gita sá fugs cu ei spre soare-rasare 2).

Desigur cu cat inaintaim spre rasarit populatia compactade Moldoveni, pe care o intalnim intre Carpati §i Nistru §i inregiunea dintre Bug §i Nistru, in forma unui triunghiu cu bazape Nistru dela Iampol pana la sud de TiraspoF spre Maiac sicu varful pe Bug, la Olviopol, se transforms in numeroase in-sule care sunt presarate clincolo de Bug pana spre Nipru §ichiar mai departe. Romanii inati§au o realitate etnica in aceasta.

1) S. Mehedinti, Fruntaria Romdniei spre Rdsdrit, in Revista Funda-tiilor Regale, p. 261.

2) Gr. Nandris, Les rapports entre la Moldavie et l'Ukraine, pp. 10-i1.

www.dacoromanica.ro

58

parte a Europei, stand de strajd pentru apdrarea rdsarituluicontinentului nostru. Dar §i Voevozii nostri nu puteau uita cadincolo de Nistru, in regiunea care facea trecerea intre agri-culture §i stepa multd vreme necultivata, trdiau acesti Romani,pe care era normal sl-i readucd sub carmuirea for ; ei i§iputeau organiza aici, cu sprijinul acestor Romani, un fel demarcd de apdrare impotriva primejdiilor rasdritului.

Inteadevar, Inca dup. intemeere, Domnii Moldovei au pri-vit peste Nistru. Roman Masai a pus stapanire pe capetele depod peste aceasta ape ocupand Vadul lui Vodd, Vadul Ra§cu,Vadul Jorei §i Vadul dela Bude spre a putea, astfel, asigura, prinmasuri de paza, drumul de convert pe care circulau Poloni §ialti negustori straini, §i care trecea, in aceste parti, pela Mo-vildu si se indrepta spre Crimeia, pe la vdrsarea Bugului. Acestaera drumul cunoscut mai de mult si denumit sleahul Valahilor.Domnii Moldovei, cu autoritatea lor, au ingaduit mai tarziu tine-rea iarmaroacelor la Dubasari, Ra§cov, Vasilcau, Movilau, Iu-hurluc, Balta, ca unii care-si exercitau suveranitatea for asupraacestor tinuturi. Administratia for se facea prin parcalabi cure§edinta la Dubasari, Movilau si Balta precum si cu zapcii,care aveau insdrcinarea de a incasa vdmile dela vadurile Nis-trului §i in targurile infiintate de boerii moldoveni, al carornume it §i poartd unele din aceste vechi arzari moldovene§ti.Domnii Moldovei faceau danii de mosii catre boeri in MoldovaNouci si judecau pricinile ce veneau in apel la divanul.domnesc,aplicand norme juridice dupd jus valachicum.

Dupe relatarea unor isvoare italiene, affam ca.' in 1433 prin-tre apdratorii cetatii Theodoro din Crimeia, atacata de Turci,se gaseau §i Valahi. Theodoro sau Thedoro era cunoscuta loca-litate Mangup, care era orasul Sfintilor Theodori : Tiron §iStratilat", de aceia i se mai spunea §i Theodoro. Armata turcaasediase acest castel foarte intarit", in care se gasea Domni-torul Gotiei dominus Theodori et Gottieq ') cu trei sute deValahi. Cinci atacuri ale Turcilor au fost respinse, insd pane laurma cetatea a fost ocupata iar strainii din cetate Valahi, Po-loni, Ru§i, Georgieni, Cerchezi §i altii.. au fost vanduti sau fe-recati in lanturi", se precizeaza in acelea§i izvoare italiene 2).

i) W. Heyd, Histoire du commerce du Levant au Moyendge, Leipzig,1886, vol. II, p. 214.

2) L.T.Belgrano, Prima e seconda serie di documenti riguardanti la colo-nia di Pera, in Atti della Society ligure di scoria patria, XIII.

,

www.dacoromanica.ro

59

Atunci a fost vorba insa numai de o ocupare vremelnica, intrucat Mangupul a fost cucerit de Turci abia in 1475

In 1443 ni§te pescari romani din Cetatea-Alba au ocupatprin surprindere o a§ezare genoveza spre varsarea Niprului §iau inaltat acolo steagul moldovenesc. Petru Aron, in 1455, totcu ni§te pescari" din Cetatea-Alba ocupa cetatea Lerici cas-trum Ilicis, sau castello di Lerici , care era aceia§i a§ezaredela varsarea: Niprului,. §i apartinea fratilor Senarega 1). Inteovreme necunoscuta ni§te Genovezi se stabilisers aici, langavechea colonie greaca Olbia, §i construira un castel, care fudistrus de Tatari. Pe la 1448 Genovezii Iulian de Guizaldis §iGregorius de Turrilia incercara sa-I refaca, dar furs opriti deguvernul republicei. Totu§i, mai pe urma, fratii SenaregaToma, Ieronim, Grigore, loan §i Petru cumparara dela TA-tari locul cu urmele vechei intarituri §i construira o cetate nounorganizand, totodata, un targu§or de comert 2). Ace§ti frati ras-cumparara dela Mari in 1455 ni§te robi, Moldoveni din Ceta-tea-Alba, cu 3400 de gabeni mergatori in Moncastro". PetruAron ceru sa-i fie eliberati ace§ti Moldoveni, dar se vede ca.Genovezii cereau o sums prea mare pentru ei ; de aceia 6o deMoldoveni, din Cetatea-Alba, atacara castelul Lerici, eliberand pecaptivi, iar fratii Senarega furl legati §i trimi§i la Cetatea-Alba.

Petru Aron ramase stapanul cetatii Lerici pe care o orga-niza ca punct de aparare impotriva Tatarilor ; el stapanea, dealtfel, §i tinutul din sudul Transnistriei dintre Nistru, Bug §i.tarmul Marii Negre. Incercarea Caffei de a recuceri Lerici nureu§i a§a ca acest centru ramase in stapanirea Moldovenilormai multa vreme 3). Petru Aron captura si o mare cantitatede marfuri" ; iar pentru Caffa pierderea castelului Lerici erao insemnata scadere a veniturilor vamale 4).

1) N. Iorga, Chilia si Cetatea-Alba, p. 116 si urm. Id. Basarabianoastrd, Bucuresti 1912, p. 18.

2) W. Heyd, o. c. vol. II, p. 397.3) N. Iorga, Chilia si Cetatea Alba, p. 116-117. W. Heyd O.C. p. 397.4) W. Heyd 0. c. p. 398. Venetienii si Genovezii Inca prin sec. XIII,

cand au patruns in Marea Neagra, i-au spus Ellexe si Lusson sau Lissoniar mai apoi Turcii 1-au numit Oza. Ap. Xavier Hommaire de Hell, LesSteppes de la Mer Caspienne, le Caucase, la Grim& et la Russie meridio-nale. Voyage pitoresque, historique et scientifique, ParisStrasbourg 1844,3 vol. Vol. III, p. 279 si nota i.

www.dacoromanica.ro

60

Numele Castello di Lerici" este dat dupa denumireaNiprului, care in hartile italiene din evul-mediu e numit Ellexesau §i Erexe. Ambasadorul venetian in Persia si la Moscova,A. Contarini, prin 1472-3, in descrierea calatoriei lui ii spuneNipruluiLeresse ') iar Malipiero it nume§te Lerexo, care-i desigur Lerici2). Calatorul venetian Iosafat Barbaro, pela 1473-1474,ii spune Niprului .Slice 3). Sanuto vorbeste de castello dicto'Lorex alla marina" 4). In 1472 calauze din Rusia poloneza con-duceau pe viitorii magistrati ai Caffei, dela Camenita Cami-nicia" ad aquam Illicis", ceiace ar fi raul Lerici, adica Niprul,de unde se trecea la Caffa 5).

Moldova avea nevoie ca sa pazeasca drumurile rasaritene,de aceia .Stefan cel Mare a cautat legaturi politice §i a ajunsla legaturi de familie peste Nistru 6) ; la Kiev lua de sotie peDoamna Evdochia, fiica principelui Oleic°, din acel centru. Ela continuat sa stapaneasca regiunile de peste Nistru, §i-§i cautaaliante chiar in Taurida, impotriva Tatarilor, prin casatoria sacu Maria din Mangup, proiectand un vast plan dinastic, politic§i economic, care cuprindea tot oriental Moldovei, pang. departedincolo de Nistru 7). Urmarind acelea§i scopuri, Domnul Mol-dovei §i-a maritat pe fiica sa Elena cu Ivan Ivanovici fiul ta-rului Moscovei, Ivan Vasilievici 8), iar o alta fiica o dadu dupaun principe polon Wisznowiecki.

Stefan cel Mare avea in 1463 un trimis al sau la Caffa,cu numele de "Barcacho" 9). Alti soli ai lui mergeau la Cher-son in Crimeia, Iocalitate careia in 1783 farina Ecaterina IIavea sa-i dea numele de Sevastopol 10). Iar Vlad Tepe§ in 1462

z) W. Heyd. o, c. p. 397. M. G. Thomas, Peripius des Pontus Euxi-nus, in Memoriile Academiei din Munchen, vol X-1, pp. 260-262.

2) Malipiero, p. 158. Ap. Heyd o. c. IL 397.3) W. Heyd 0. c. vol. II, p. 397.4) Sanuto, Diarii I, p. 757.5) W. Heyd, o. c. II p. 397. N. Iorga, Acte ci Fragmente III, p. 49.6) N. Iorga, Romanii de peste Nistru, p. 18.7) Id. Intinderea spre rdsarit a Moldovei lui Stefan cel Mare. A. A.R.

Bucuresti 1938, p. 2.8) N. M. Karamzin 0. c. vol. VI, ed. fr. p. 395 si urm. Si istoricii N,

lorga, I. Ursu etc.9) N. Iorga, Acte si Fragmente III p. 41.

io) Ibid., pp. 42-43.

www.dacoromanica.ro

6t

eeru staruitor Caffei sa-i trimita ajutor impotriva Turcilor 1).Caffa §i Moldova apar solidare in fata acestora.

In 1465 Genovezii, la staruinta fratilor Senarega, incercarazadarnic pe Tanga Stefan cel Mare rugandu-1 sa elibereze cetateaLerici ; aceasta ramase si mai departe in stapanirea VoevoduluiMoldovei 2). Asa ca la jurnatatea sec. XV regiunea Marii Negrecade sub stapanirea Moldovei 3).

Turco-Tatarii cuceresc, insa, chiar in vremea lui Stefancel Mare la 1475, centrele comerciale dela Marea Neagra,Caffa, Mangup, Lerici, aparate de garnizoane, din care faceauparte §i Romani. Ace§tia erau foarte pretuiti ca strajeri, in fatastepei rasaritene. Ii gasim la Caffa numiti Valahi unguri" .Muntenii §i Valahi poloni" Moldotenii. In 1456 MichaelBalsi Ungarus din Caffa e desigur un Bal§ moldovean 4). In1462, 1464-1465 si 1468 1470 se citeaza printre luptatorii dinCaffa §i Romanii : Joan, Stanciu, Radu, Stoica, Dumitru, totiUngarus" 5), apoi Bartolomeu din Cetatea Alba ; iar in 1470Teodor Valahul Pollanus", Matei Pollanus", Simion Valahul 6).Acelea§i nume se repeta in anii urmatori, 1471 §i 1473 pansla caderea Caffei sub Turci in 1475').

In 1496 se svonise din Chios ca Turcii au fost isgonitidin Lerici de Poloni aliati cu Ungurii 8). Cetatea aceasta, celebraca loc de comert la varsarea Niprului §i depozitara marfurilorgrece§ti destinate Kievului 9), find pe drumul care venea dinGrecia spre Kiev "), numita de N. M. Karamzin Oteschie "),§i-amai continuat catva timp activitatea. Astazi acolo este satulIlinskoe Parutino.

1) N. Iorga, Acte Fragmente III, pp. 39-40.2) Id. Chilia si Cetatea-Albli, p. 130.3) Sovetskaia Moldavia, p. 26.4) N. Banescu, Vechi legdturi ale Tarilor noastre cu Genovezii, In In-

chinare lui N. Iorga, Cluj 1931, p. 32 urm.5) N, Iorga, Acte si Fragmente, III, pp. 40-42, 46. G. I. BrAtianu, Re-

cherches sur Vicina et Cetatea-Alba, p. 134. Iohannes Velachus sive Unga-rus, Stanchus Ungarus, Demetrius Ungarus, Raddus Ungarus, Stoicha Un-garus.

6) Ibid, pp. 46-48. Teodorus Velachus Pollanus, Matias Ungarus Pol-lanus, lohane de Civitate Alba, Bartolomeu de Moncastro etc.

7) Ibid. pp. 48, 51.8) Id. Chilia si Cetatea Alba, p. 173,9) N. M. Karamzin, o. c. ed. fr. II, p. 365

io) Ibid. p. 383.Ii) Ibid. p. 365.

si

si

www.dacoromanica.ro

62

Stefan cel Mare a incercat sa recucereasca pozitiile pierdutein aceasta parte, care inlesneau foarte mult desvoltarea vietiieconomice a Moldovei. Until dintre cumnatii sai, Isac, trecusede partea Sultanului ; el trimise chiar atunci, in 1475, pe un altcumnat, Alexandru, cu un ajutor de vreo 30o de Moldoveni,ca sa, reia macar Mangupul '). Domnul Moldovei voia sä razbune§i uciderea tuturor Moldovenilor, pe care armatele turco-tatarei-au gasit la Caffa. Alexandru, omorind pe propriul sau frateIsac, reusi sä goneasca pe Turci din Mangup. Dar dupa cdtevaluni ace§tia se reintoarsera §i cetatea a trebuit sa capituleze,insa prin foamete si nu datorita fortei 2). Alexandru a fost prins§i dus la Constantinopole, unde §i-a gasit moartea. Pentruaceasta crima, Domnul 'Moldovei a pus sa fie omoriii numerosiprizonieri turci, luati de dansul in lupta dela Podul malt. Stefancel Mare ar fi vrut sa trimita §i Caffei ajutor, ca s'o salveze,dar Genovezii n'au vrut sä primeasca alianta ce li-a propus-oatunci, impotriva Sultanului si a lui Isac.

In timpul stapanirii hanului Mengli-Gliirai asupra Mari-lor din Crimeia, acesta construi in 1492 in apropiere de varsareaNiprului o fortAreata pentru ca de acolo A. nelini§teasca stapa-nirea Poloniei" 3). Aceasta este cetatea Ozti, cunoscuta cu nu-mele rusesc de Oceacoo 4), jar in cronicile §i actele noastrevechi este numita Vozia ').

Pe locul unde a fost construit Oceacovul, era o veche ce-tate Atector, nu departe de limanul Berezan, pomenita de scrii-tori vechi, ca Dio Chrysostomus care vorbeste de fortareata sarma-dd. Alector, a§ezata pe Bug 6). Meletius descrie §i el aceasta co-lonie-cetate ce era nu departe de Berezan, langa Oceacov 7). Fara

1) I. Bogdan, Documentele lui Stefan Cel Mare, vol. II p. 334 si urm.2) W. Heyd, o. c II p. 405.3) N. M. Karamzin, ed. fr. vol. VI, p. 292.4) N. Iorga, Studii Documente IX p. 44, nota 5.: Oczakow Oz0

dei Turchi, Vozia dei Rumeni", grande dad al punto dove'l Dniepr sboccanel Mar Nero. Cu un upascia di Oczakow".

5) N. Iorga, Studii i Documente, VI, pp. 299, 302, etc. I. Neculce,Cronica, ed. Al Procopovici, pp. 44-45 etc.

6) E. H. Minns, Scythians and Greeks, Cambridge 1913, pp. 15 si 455.7) Peyssonel, Observations hlstoriques et geographiques sur les peu-

pies barbares qui oat habite les bords du Danube et du Pont-Euxin, Paris1765, p. 153. Autorul confunda Axiaces cu Alector ; Axiaca ar fi OzdO-ceacov, iar rdul Axiaces, turceste Aksii, ar fi Bugul; p. 152. V.V. Latasev,Pontika, Sankt-Peterburg 1909, p. 48.

si

www.dacoromanica.ro

63

indoiala ca aceasta cetate asezaft in fata limbii de pamant, nu-mita Kinburn, care inchide limanul Niprului, este pe locul undeera Alector, la malul Marii Negre, pe stanga limanului Bere-

ALE XANDROVCA

®TULA

ANCIOCRAC

NICOLAEV

/ OCLMV,,,iLIN5COE174,Qe. ALECIOR

(PA4UTINO)

0/0Limanul Niprului cu vechile asezAri Alector Oceacov si Olbia

Lerici Ilinscoe. Aici au stapanit si Domnii Moldovei.

zan '). Spre apus, in apropiere, este alt liman in care se varsg.raul Tiligul cu vechiul nume thrac Axiaces 2). A. de la Mo-traye in 1711, calatorind prin aceste parti, gasi Oceacovul in-chis de ziduri groase §i arzat la poalele unei coline, pe carese afla un castel". Autorul crede gresit ca aici era vechea co-lonie Olbia propugnaculum Alectoris" 3).

ROMANII DIN RASARIT SUB STAPANIREA TURCO- TATARA.

Sub stApanirea turco-tatara fu organizat aici Olatul deOceacon sau ledisan, denumire care vine dela numele uneia

1) PaulysWyssowa, Real Enciclopctdie. Axiaces este Tiligul, vol.11-4, col. 2625. Alector la varsarea fluviilor Hypanis si Borysthenes, vol. IIcol. 1364. V. Parvan, Getica p. 243. Harta lui Hulsius Levinius in Novusopus geographicum", 163o. In Amiral C. Bucholtzer si Capit. Petre Rotaru,Istoricul Cartografiei, V. ed. II, Bucutesti 1937, figura 21.

2) A de la Motraye, Voyages, 2 vol. La Haye 1727, vol II, p. 40.

<1.

/1/c1c,c)51A+

0,

www.dacoromanica.ro

04

din cele patru hoarde ale Nogailor, supuse hanului Tatarilor sicare s'a stabilit aici. Iedi-san insamna sapte mii, caci hoardarespective avea un numar de sapte mii de oameni 1). In urmade sigur ca acestia s'au inmultit.

Astfel la varsarea Bugului si dincolo de aceasta ape, pre-cum si in Crimeia, se instals, in aceste insemnate centre co-merciale, stapanirea turco-tatara, pe urmele Genovezilor si alui Stefan cel Mare.

Hotarul dintre Iedisan si Podolia era pe linia apelor Ia-gorlac Codama ; si pane aici s'a intins si stapanirea Poloniei §1Lituaniei. Polonii nu s'au preocupat de propasirea Podoliei, incare erau numai sate" si campi deserti", in vreme ce Mol-dova era plina de orase si cetati 2). De aceia locuitorii ortodoxiai acestei tari priveau spre Stefan cel Mare, sub a carui sta-panire ay fi dorit sa. tread.. Polonii insisi afirma in 1502 a tinu-turile din Podolia incep sa se supuna de buna. voie Voevodu-lui Moldovei 6). In acea vreme Stefan cel Mare considera Po-cutia ca veche taro a Moldovei si nu voia s'o restituie re-gelui Alexandru al Poloniei, care in 1502 o pretindea. Elraspundea in acelasi an solului polon ca. aceasta era Cara lui siapartinea Moldovei din vechime asa ca de =ha vreme avea eldreptul asupra ei 4). Iar dad. ,regele Poloniei voia sd primeascaajutor impotriva Turcilor, apoi conditia prima era ca sä lase Po-cutia Moldovei. Interveotia Ungariei, pentru aplanarea acestuiconflict, n'a avut nici o urmare, Domnul Moldovei staruind inhotarirea lui 5).

Tinutul Iedisan a devenit cu timpul un important centrual stapanirii turcesti la Marea Neagra cu localitatile Oceacov,Ovidiopol, Hagi-bei, Dubasari si cu 15o de sate de Tatari, Mot.dooeni §i Lipoveni, care locuiau cu totii In slobozii tatara§ti" 6).

Polonii, Tatarii si Turcii, cat timp au stapanit prin acesteparti nu-si exercitau intreaga for autoritate, ci lasau ca DomniiMoldovei sa-si continue suveranitatea for in Transnistria inles-

1) Peyssonel, o. c. p. 215.2) Dlugosz, col. 91. Sarnicki, 1907.3) Hurmuzaki II -2) pp. 498 -499-4) Ibid. pp. 499-500. I. Bogdan, o. c. vol. II pp. 458, 460.5) 1. Bogdan, o. c. vol II pp. 460, 469.6) Dictionarul Enciclopedic rus, Brockhaus, Peterburg 1897, XXII-A,

p. 519.

www.dacoromanica.ro

ss

hind §i asigurand desvoltarea vietii comerciale, biserice§ti §iculturale, afirmata mai tarziu, prin tipografiile care au fostinstalate la Movilau §i la Dubasari. Romanii constituiau pe atuncimarea majoritate a populatiei, iar de prezenta Ucrainenilor saua Rusilor nu se pomenea. 0 dovada, in aceasta privinp, vinechiar dela Moscova. Inteadevar, in 1485, dupa pierderea Chiliei§i Celatii Albe, unii dintre vecinii Moldovei incepura sa-§i deaseama de primejdia turceasca, deaceia la dieta din Thorn, in-trunita atunci, se emise parerea ca Stefan eel Mare sa fie ajutatmai mult, in lupta lui impotriva Sultanului, cerandu-se, in acestscop, sprijinul Cavalerilor Teutoni din Prusia si tarului Moscovei.Acesta, de§i incuscrit cu Domnul Moldovei, raspunse ca fiindprea mare del:Mt-tare intre Moldova $i Rusia..." nu poate sadea ajutorul cerut '). Precizare cat se poate de categorica.

TAtarii din Taurida, in pradaciunile ce faceau in Moldova,luau, uneori, si populatie pe care o duceau in robie. Astfel invremea lui Bogdan cel Orb, la 1510, au luat peste 70.000 derobi, dar la trecerea Nistrului, atacati de Moldoveni, se inecaramai multe mii de Tatari si captivi 2). In 1526 era vorba de olegatura de comert din Turcia prin Moldova §i pe la Came-nita, spre Lituania §i Moscova 3), deschizand un drum care desigur ar fi aglomerat cu populape, acele regiuni. In acea vremePetru Rare§ spunea ca sau Camenita va inghiti Hotinul sauHotinul Camenita" 4), ceiace nu s'a intamplat.

In timpul lui AlexandruoVodd Cornea, la 1541, un grupde Romani §i Poloni incerca sd goneascd pe Turci din cetateaTighina §i ataca Cetatea-Alba si Chilia, dar nu reu§i 5), de a-ceia acesti MoldoVeni au fost nevoiti sa se refugieze in Podo-lia, unde infiintara mai multe sate, intre care Tiscolung Piscu-Lung, KitrOsy Petrosul, Malojeszty Malae§ti. Sultanul Soli-man Magnificul intr'o scrisoare adresata in 1541 regelui Sigis-mund-August al Poloniei mentioneaza populatia de Romani de

i) Uricarul, III p. 83 si urm. N. Iorga, Istoria lui Stefan eel Mare,Bucuresti 1904, p. 210.

2) Hurmuzaki p, 612. ,,...in pluribus locis cladem effecit homi-numque supra LXX millia abduzit..." ; iar in Nistru ,,... cum multis Tartaro-rum millibus et cum plurimus captivorum..."

3) N. Iorga, Istoria Comertului 1, p. 113.4) S. Sarnicki, in Dlugosz II, col. 1895.5) N. Iorga, Basarabia noastrei, p. 37.

5

11-2,

www.dacoromanica.ro

66

dincolo de Nistru. El se plange ca ni§te pribegi dintre supusiisdi Moldooeni, care nu erau altii decat oarpenii lui Alexandru-Voda Cornea, au navalit spre Tighina §i Cetatea Alba, au pra-dat sate, au furat of si alte animale §i marfuri si s'au refugiatapoi in Polonia, unde s'au a§ezat '). Dar lucrurile nu se lini§-tira. ; in 1543 starostele din Bar ataca cetatea Vozia, distrugandatunci §i morile moldovene§ti de pe cursul Nistrului 2).

Prin 155o Podolia era foarte putin populata, de aceia cneziidin Ostrog se ingrijeau de colonizarea ei 3) ; nici un centru ora-senesc sau cetate nu era in aceasta tall, in vreme ce Cazaciiincepusera a deveni un element de prada si nu de aparare,primejduind in deosebi caile de comunicatie 4).

In 1559 se inregistreaza stirea ca Moldovenii impreunacu Moscovitii" au recucerit cetatea Caffa 5), dar numai trecator.

Inca de atunci sunt pomenite in aceste parti, intr'un docu-ment din 1466, si alte numiri ca paraele : Trestiana, Solonetul,Ruda, codrul Bezlescoiu 6). In harta lui Reichersdorfer se noteazalacul Cuciurgan 7), satul Cujalnic 8), paraul Tiligul 9) si locali-tatea Cecykove, care nu poate fi de cat satul Cecinovca 10).

POSESIUNI MOLDOVENESTI PESTE NISTRU

De altfel, din acte vechi se constata ca ambele maluri aleNistrului erau populate si stapanite de Moldoveni. Astfel in1574 Ion Vodd cel Cumplit, casatorit cu Maria, fiica Voevo-dului Simeon din Rostov, darueste Marelui logolat Ion Golia silui Ieremia parcalabul cu sotia sa Tudora In tara noastrci a

1) I. Bogdan, Documentele lui Stefan eel Mare I, p. io9. I. Nistor,Vechimea asezdrilor romanesti dincolo de Nistru, A. A. R. Bucurqti 1939,pp. 6-7.

2) I. Nistor, Romdnii Trasnistrieni, p. 483.3) S. Sarnicki, ed. c. col. 1891 si 1894.4) Ibid. col. 1893.5) Al. Cioranescu, Documente privitoare la Istoria Romdnilor, A. A. R.

Bucuresti 1940, p. 37. La ciudad de Gaffe,6) I. Bogdari, 0. c. I, p. 199.7) Cuczuchan, insamna cortul Hanului ".8) Coyalnyk.9) Tetykol.

1o) Harta lui Reichersdorfer, Moldaviae finitimarumque regionumtypus, 1541; in Al. PapiuIlarianu, Tezaur de Monumente, vol. III p. 122.Si in Gh. I. Bratianu, Cuvinte cdtre Romani, Bucuresti 1942, pp. 16o-161.bupa T. T. Burada, Coyalnyk ar fl satul Caialaia.

www.dacoromanica.ro

6?

Moldooei, doua locuri in pustiu, unul pe Nistru care se nume§teOxintia, intre Molovata si intre Mocsia, si cu toc pentru pattymori de ceia parte a Nistrului, pe parau, la gura Iahurlucului,unde se varsa in Nistru" '). Acest document face dovada caDomnul Moldovei stapanea si dincolo de Nistru unde era taranoastrci a Moldooer. In 1588 Petra 5chiopul confirms impar-teala facuta intre jupaneasa logofatului Golia si jupaneasa par-calabului Ieremia, intre altele, si a morilor de peste Nistru cusatul Oxintia 2). De altfel mo§ia acestui sat, care avea si paduri,cu timpul se constata ca se intindea pe ambele maluri aleNistrului, cum rezulta §i din documentele ulterioare. ParaulIahurluc era la hotarul dintre Podolia si Ucraina hanului, iarmai tarziu intre Moscali §i Turci". Ieremia Mooild intare§tesi el in 1593 3) mo§tenitorilor lui Ion Golia si Ieremia parca-labul, dania facuta de Ion-Voda. eel Cumplit un loc pe Nistruunde se chiama Oxentiia, intre Molovata si intre Mogsiia, culocuri de patru mori de ceia parte de Nis fru, in parae, in guraIahurlucului, unde cade in Nistru" 4). 0 corespondents din Con:stantinopole, din anul 1613, vorbe§te de Magaroli Ali-Bassan,beglerbeg de Oal, la granita valaha" '). Ozd era cetatea Ocea-cov, §i acolo era, la limanul Niprului, in 1613 granita oalaficia

Mai tarziu, in 1714, Nicolae Maorocordat porunce§te luiTodera§co, parcalabul de Orhei, sa cerceteze neintelegereadintre manastirea Golia si Gavril Partul pentru mo§ia Oxintia,de care tineau si patru mori, de ceia parte de Nistru, inparau, la gura Iahurlucului", pans unde era hotarul mo§iei,cum scrie si intr'un uric dela Ion-Voda" si mdrturisesc §i osam de oameni batrani" si Partul acolo au calcat hotarulOcsintii" 6). Deci §i Nicolae Mavrocordat, ca si Domnii carei-au urmat, de altfel, pana la 1792, stapaneau si dincolo deNistru in Ucraina hanului.. Ba intr'o statistics a Moldovei depeste Prut, din anul 1798, sunt trecute localitatile Octintiie,

1) Aurel V. Sava, Docuntente moldovenesti privitoare la Romdnii depeste Nistru 1574-1821 , in Moldova Noun, an. VI no. 1-3, p. 67.

2) Ibid., p. 69.3) Este desigur o grqala de data, intro cat la 1593 domn In Moldova

era Aron Tiranul, Ieremia Movila ocupand tronul In 1595.4) Aurel V. Sava, o. c. pp. 7o-71:5) N. lorga, Studii Documente, XX, p. 44o. ,...auf den walachiselm

Granzen".6) Aurel V. Sava, I. c. pp. 71-72.

si

www.dacoromanica.ro

68

Molovata, Jora de Sus, Ustiie, Vadul Iuhurlucului, Vadul luiVoda", in cuprinsul Moldovei 1).

Ieremia Movila poseda doua mo§ii bogate dincolo deNistru : Ustie §i Domnita si dela dansul pleaca intemeerea ora-sului Mooliciu pe mo§ia Cantacuzinilor.

In tratatul de pace dintre Polonia si Turcia incheiat la1577 se prevedea toata libertatea pentru pastorii romani de amerge cu turmele for la pasunat, peste Nistru 2).

De altfel in sec. XVI, cand in Tarile Romane aveau loccerturi §i dese schimbari de Domni, numerosi pretendenti serefugiau in rasarit, atat din Moldova cat Si din Muntenia, a§e-zandu,se pe mo§iile care mai erau libere in aceste campideserti". Acesti pribegi atrageau eu ei pe unii dintre tgraniiromani, pe care-i aveau pe domeniile for din Tarile Romane.Tatarii, la randul lor, luau numero§i robi, cu prilejul navalirilorce faceau in Moldova Si Muntenia 8). La fel locuitorii unor tinu-turi ca Soroca, Orhei, Lapu§na, nevoind sä se supunA totdeaunamasurilor luate de Domni, se refugiau peste Nistru.

Dupa a§ezarea stapanirii turce§ti in Bugeac, numero§iRomani s'au retras din acest tinut, unii trecand peste Nistru,altii adapostindu-se in codrii Tigheciului, unde Ion-Voda celCumplit a organizat Cdpitdnia Codrulte pentru aparare inaceste parti. Vadul dela Tighina a continuat sä fie 'Alit deMoldoveni 4).

Despre a§ezarile sate§ti ale Romanilor de peste Nistru sevorbe§te, dar, in documente incepand din sec. XVI, in vremece satele Moldovei dintre Carpati si Nistru apar in acte vechispre sfar§itul sec. XVI ; asta nu insamna a aceste a§elariexistau abia de atunci. Si unele Si altele sunt cu mult maivechi, Intru cat chiar in documente se vorbe§te de existenta fordin alte vremuri.

ROMANI IN ORGANIZATIILE CAZACILOR.

Cand Lituanienii 1§i intinsesera stapanirea in regiuneaBugului, in Podolia Si mai spre rasarit, prin sec. XIV, ei aveau

1) N. Iorga, Studii $1 Documente, XXI, p. 115.2) Hurmuzaki XI, p. 599, no. XXVI. N. Iorga, Geschichte des Osma-

nischen Reiches, Gotha 191o, vol. III p. 2573) I. Nistor, Romdnii Transnistrieni, p. 476.4) Id. Istoria Basarabiei, Cernauti 1923, p. 153.

www.dacoromanica.ro

69

nevoie de ostasi spre a se putea apgra impotriva vrajmasilorrasariteni, de aceia au acordat libertati §i pamant, celor ceveneau sä se aseze in aceste tinuturi slab populate. Atunci auvenit numerosi fugari din Moldova, Polonia si Rusia. Dintreace§tia se recrutara asa numitii Cazaci, o adungtura de pribegi,un amestec confuz din toate neamurile" '), expresie a unornemultamiri sociale si politice ale taranimei din Polonia §i dinregiunea Niprului, unii care faptuisera ceva in Cara lor, altiifugisti de tirania nobililor poloni sau manati de ambitii on de do-rinta de a trai in depling libertate. Ca sa fie cineva admisprintre dansii avea, insa, nevoie de un curaj deosebit §i de su-punere oarba legilor draconice ce-§i impusesera. CronicarulMiron Costin ne da o descriere autentica a Cazacilor, findun bun cunoscator a lor, datorita studiilor facute de el la cole-giul catolic dela Bar din Podolia. Cazacii sunt de neamul lorRu§i, scrie Miron Costin, ramg§ita din o§tenii cnezilor, pe carecu indelungate vremi supuindu-i craii le§e§ti si cazand §i Kie-vul, scaunul Rusiei, pe mana Le§ilor, §i pre Nipru in gios §i prede cea parte §i de ceastg parte, traiau sub ascultarea crailor le-se§ti, slobozi de vecingtate, in chipurile o§tenilor, cu brand slo-boda pe Nipru, on cu vangtoria, on cu pescuitul, pang la pra-gurile Niprului, unde are Nipru in trei locuri praguri ...carelocuri nici un fel de vase a trece nu pot, Para vasele lor, adi-ca. a Cazacilor §i acelea Inca cu mare grija tree..." 2).

Exilati voluntar la margine Ucraina Cazacii se a§e-zara la cataractele Niprului Za-porogi in preajma Tatari-lor, cu care s'au luptat mereu. Ei devenira cu timpul ni§teadevarati briganzi", foarte indemanatici, iar insu§i numele lor vinedela cuvantul tataresc Cazac, care inseamna pribeag'.

Numele de Ucraina margine a ramas aplicat tinutu-rilor de steps dela nordul Marii Negre, infati§and initial doaro fg§ie de pamant, aproximativ dealungul Niprului, mai multdincoace, pe malul drept al acestei ape, pans unde se in-tindeau Slavii. Cu timpul insa Ucraina a devenit un spatiu cu multmai intins, in care astgzi se incadreazg tendintele imperialisteale nationali§tilor ucraineni, incalcand §i drepturile sacre ale Ro-manilor, asupra teritoriului -ce pe drept se cuvine sä fie al nostru.

1) Le Chevalier Gamba, Voyage dans la Russie ineridionale, Paris,1826, vol. I, p. 44.

2) Miron Costin, Letopise(e I, p. 313.

www.dacoromanica.ro

70

Regiunea in care s'au a§ezat Cazacii, la pragurile Niprului,era paduroasd, greu de strabatut si foarte bine adapostitd, a§a caera destul de proprie loviturilor for pradalnice. De aceia li s'a§i spus Zaporojeni adica dela praguri 1), sau Nizovi 2), cumli se spusese ceva mai inainte, dela cuvantul Nij", denumirece se referea la sala§ul for cel nou" dela Nipru.

Ucraina deveni de atunci locul de intalnire a tuturor raz-vratitilor impotriva Rusiei, Poloniei si a hanului Tatarilor dinCrimeia. In cursul sec. XVI numdrul for se marl cu numerositarani iobagi, care paraseau mo§iile nobililor spre a scapa demuncile grele si dijmele ce le erau impuse.

Cel dintai organizator al Cazacilor, prin 151o, a fostOstafie Daskievici, staroste de Kanev §i Cerkassy. El i-a gru-pat sub autoritatea sa dupd interesele for comune §i dupa do-rinta luptatorilor, vrand sa -i foloseasca, din regiunea Niprului,impotriva Tatarilor. Ostafie Da§kievici ii imparti in regimente§i companii cu ofiteri si subofiteri si le procura arme de lupta.De§i a incercat, totu§i n'a reu§it sä le impuna disciplinaromana ; ajunse, insa, uneori sa alba o armata pana la 40.000 deoameni, alcatuita din randurile for 8).

Luptand impotriva Tatarilor, Ostafie Daskievici cazu inanul 1518 4). El propusese o alianta cu Polonii, ca sa faca pazala Nipru cu Cazacii lui si sa atace teritoriile stapanite deTatari spre Oceacov '). Seimul polonez respinse aceasta pro-punere, desi Polonia se servea de Cazaci impotriva Tatarilor.

Cu timpul Cazacii devin un element de pradd, gata saserveasca interesele celui care-i platea. In Moldova ei ajutd. peIacob Eraclide Despotul sa ocupe tronul ; pentru ca, apoi, salupte cu palatinul Podoliei Dimitrie Wisznomiecki impotrivaacestui uzurpator. 0 flied a lui Stefan cel Mare, Maria, se ma-ritase cu un nobil din Rusia-mica, Sangusko, senior din Wisz-nitz, cu care a avut doi fii ; intre dansii find si Dim. Wiszno-wiecki 6). Ca nepot de fiica a marelui Domn moldovan, acesta

1) Za-porogi.2) N. Iorga, Istoria Romdnilor prin Cdlcitori, ed. II, vol. I, p. 19o.3) J. Chr. von Engel, Geschichte den Ukraine and der Cosaken vol.

48 ; Halle 1796, p. 5o.i) Ibid. p. 59.2) Ibid. pp. 6o-61.3) N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, p. 35,

www.dacoromanica.ro

71

credea ca ar putea ocupa tronul Moldovei. Dar, in vreme ceDespot-Voda era asediat in Sudeava, Dim. Wisznowiecki, lovit§i el la Vercicani pe Siret, fu prins de Stefan Tom§a, biruito-rul §i a lui Despot-Voda, §i trimis la Constantinopole, undeavu o moarte napraznia 1). Oastea lui cazaceasca fu atunciimprastiata.

Aceste lupte au deschis Cazacilor drum spre Moldova.In 1574 ei ajuta pe Ion Voda eel Cumplit impotriva Turcilor,sub comanda lui Ioan Swierchowski 2), care a cazut §i el inlupta ce a avut loc la Ro§cani8) ; episod povestit §i intr'uncantec ucrainean de Craciun 4). Un alt izvor semnaleaza ca in1574 ar fi fost o intelegere intre Moldoveni §i Ru§ii moscoviti,impotriva Turcilor 5) ; dar nici de data asta ajutorul Pagaduitde tar nu s'a ardtat.

In aceia§i vreme regele Sigismund-August al Poloniei in1569 §i apoi Stefan Bathory in 1583 §i 1590 au organizat mi-litare§te o parte din Cazaci, in frunte cu un hatman. Ei alca-tuira oastea zaporojand a majestatii Sale Regelui" §i Cazaciifurl inscri§i in ni§te registre, ca sä se cunoasca situatia §i mij-loacele de existents ale fiecaruia §i tot °data spre a se punecapat starii de anarhie, ce era mereu provocata de dan§ii. Dinaceasta cauza, multi s'au r.efugiat la pragurile Niprului, undeau intarit statul independent al Cazacilor, numit Zaporojie 6),spre deosebire de ob§tea Cazacitor registrati.

Ceva mai inainte, in 1576, dupa ce fusese ales rege alPoloniei, Stefan Bathory scria din Marienburg Sultanului Mu-rad III O. regiunea de dincolo de Nistru §i Bug §i chiar spreNipru, era populata de o adunatura de oameni : Poloni, Lituani,Muscali, Motclopeni §i altii 7). Multi dintre acestia, osanditi lamoarte in Cara lor, fugeau in regiunea Niprului de frica pedep-sei. Drumul deschis, care trecea pe aici, era nevoie sä fie pa-

t) Gr. Ureche, p. 141. N. Iorga, Istoria Romdnilor, V, p. 81.2) Si Sviersevschi; ap. N. Iorga, Istoria Romdnilor prin Cdldtori, vol.

I, ed. II, p. 190.3) J. Chr. von Engel, o. c. pp. 70-74.4) Gr. Nandris, o. c. p. 16.5) Al. Cioranescu, o. c. pp. 67-68, no. CXXVII.6) I. Nistor, Problema ucraineand, p. 118.7) N. Iorga, Acte si Fragmente, I p. 25. Id. Istoria Romdnilor, vol. V,

p. 177.

www.dacoromanica.ro

72

zit, in deosebi impotriva Tdtarilor si atunci se recurgea la Ca-zaci, cdldreti iscusiti, care atacau cu succes cetele pradalnice alehanului.

De pe atunci se citeazd tocmai dincolo de Kiev numiri desate romanesti ca : Troian, Cotna, Ocol, Singura, Romanov,Ruta, iar spre sudvestul acestui centru localitatile Khvastov siCormin.

Cronicarul Gr. Ureche precizeaza in 1583 prezeno unorsate mai sus de Tighina pre decindea adicd de cealaltd parte

de Nistru, sate ce se descalecase pre hotarul lesesc, de Tur-cii ciutaci adica din Dobrogea si de Moldooeni boarle multi,carii iesise din taxa de raul nevoilor Iancului-Vodd", intre1579-1582 1). Alte documente din aceiasi vreme mentioneazdca populatia dintre Nistru si Bug era alcatutta din Poloni,Litvani, Muscali si Moldooeni. Acestia din urma erau, de sigur,cei mai numerosi intrucat pe la anul i600 drumul care urmacumpana apelor dintre Nistru si Bug si care era mult circulat,mai ales de Cazaci, se numea .51eahul moldooenesc".

Existenta, in aceastd vreme, a satelor moldovenesti depeste Nistru, este confirmatd si printr'o scrisoare a begului dinTighina, Ali-Bel, adresata in 1582 starostelui polonez din Ras-coy si redactata in romaneste. Asta grata ca limba romans eracunoscutd si in raialele turcesti iar elementul romanesc erafoarte numeros peste Nistru, ceeace facea ca corespondenta satie redactatd in romaneste. Eu, Alibeiu de Tighina, scriu moltsveata si sdnatate starosteloi de Rascov. Dup'aiasta dau de stiredumitale ca sa stip dumneavoastra sä nu ya hie nece o grijenece o teams, de nemica, ce sa hiti foarte co pace build decatre noi, c'am audzit ca vä teameti... etc." Asa scria Ali-beicatre starostele din Rascov in sec. XVI 2).

Miron Costin in cronica sa Cartea pentru descalecatulde'ntdiu a Terei Moldovei"... precizeaza ca hotarele Daciei :despre rasarit este Nistru, apa, la istoricii cei vechiSunt o seams de istorici, care dau si Podolia si Cdmpul presteNistru, pans in apa Buhului" Acesti istorici, la care se referscronicarul moldovan, sunt autorii citati de el, unguri si poloni :Bonfinius, Topeltin, Dlugosz, M. Kromer, Strikowski, Piasinski,

1) Gr. Ureche, p. 174.2) N. Iorga, Studii Doctunente V, p. 391. Id. Basarabia noastrri, p. 42.Si

www.dacoromanica.ro

73

Bielski §i altii care au scris despre tara si poporul roman 1).Fapt este ca, din aceasta. informatie a lui Miron Costin cunoas-tern ca. Moldova $10a intins hotarele pand la Bug, cuprinzandsi o parte din Podolia, in sec. XVI si XVII, dupa cum confirmasi autorii straini citati de dansul.

PRETENDENTI ROMANI LA TRONUL MOLDOVEISUSTINUTI DE CAZACI.

De timpuriu printre conducatorii Cazacilor apar numerosiRomani. Astfel ace§tia, Inca prin sec. XVI, se razvratesc im-potriva Polonilor, care voiau sa le restranga libertatile, subconducerea lui ion.Nicoara Potcoava, care ajunge chiar batmanal Cazacilor. Acestia aveau in randurile for numero§i Romani,cu ajutorul carora Ion-Voda Nicoara zis Potcoava, pentru pu-terea lui cu care frangea fierul, fu asezat domn la Iasi, biruindpe Petru schiopul, la sfar§itul anului 1577. In incercarea aceastael avu si sprijinul Cazacilor condu§i de polonul StanislavKlopycki 2) §i de Moldovanul Topa 3). Intr'un document din1589 Petru schiopul pomeneste de navala lui Ion-Voda Pot-coava un talhar din tara Landiasca si a venit cu acei Cazacitalhari asupra domniei-mele" 4). Dar Ion-Voda Potcoava nu s'aputut mentine fara voia Turcilor si Cazacii insisi 1-au predatPolonilor, cand §i-au dat seama, in 1578, ca nu mai putea ra-mane domn in Moldova 5).

Ion -Voda. Potcoava este slavit de Ucraineni in cantecelefor populare, numindu-1 hatrnanul Serpeagat si aratandu-siparerea de rau ca a fost ucis de Poloni. Valahii, Valahii, dece 1-au chemat ?" se intreaba ei cu amaraciune 6).

Cateva luni, inaintea lui, la inceputul anului 1577, Ions VodciCretul, numit asa pentru pletele lui frumoase, incercase §i el saocupe tronul Moldovei, cu ajutorul unor Cazaci in frunte cu St.

1) Miron Costin, p. 16.2) ap. Gr. Ureche p. 164.3) Ibid. pp. 163-168. Hurmuzaki III, p. 5.6; IV z, pp. 99, 102. N.

Iorga, Pretendenti domne§li in sec, XVI, A. A. R. 1898, p. 42.4) Gh. GhibAnescu, Ispisoace Zapise, vol. VI-1, p. 5o.5) N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. V, p.6) Gr. Nandris, Les rapports entre la Moldavie et ['Ukraine, p. 16.

Copitkii,

pi

www.dacoromanica.ro

74

Klopicki §i Topa. Dar nici acest lotru de Crete nu reu§i in in-cercarea lui 1).

In 1578 apare un alt pretendent AlexandruoVocla Potcoaocisprijinit de Nizovii lui, dar nici el n'avu noroc, caci fu batut dePetru Schiopul langa iazul Ciurbe§tilor 2).

Alte incercari dela Cazaci, ca a lui Constantin, fiu presupusa lui Ion-Voda Potcoava, on alt Constantin, fiul lui Stefancusta, n'au avut alt rezultat decat ss tulbure viata interns aMoldovei 3). Toate acestea au dus, insa, la mazilirea lui Petru-Voda: Schiopul in 1579, intrucat daduse dovezi destule de slabi-ciune in conducerea §i apararea tarii.

Aceste dese navaliri in Moldova dadura prilej Cazacilorca sä prade aceasta tars 4).

Intr'un izvor spaniol se spune a in 1517 Tatarii au fostbiruiti de Voevodul Podoliei, in unire cu cel al Moldovei 6).

Toate aceste stiri si fapte confirms prezenta elementului ro-manesc in Podolia §i tinuturile transnistriene precum §i o continuacolonizare de Moldoveni in a doua jumatate a sec. XVI 6), caretreceau in acele parti ca negustori, mercenari, carausi, pastori,agricultori, robi, precum si numero§i pribegi politici, care-sigasira adapost dincolo de Nistru. De o viata organizata nu puteafi Inca vorba, atata vreme cat pradaciunile Cazacilor §i ale Ta-tarilor continuau in prima jumatate a sec. XVII.

In ce prive§te pe Cazacii Zaporojeni, Inca din primele forinceputuri au avut §i comandanti moldoveni printre dansii, cunume ca Scapa, Ursa!, Taranul, &dale!, §i altii. Ace§tia se spri-jineau, in deosebi, pe elemente nationale Moldoveni , careintrau in organizarea seciurilor cazacesti. Prezenta Moldovenilorin aceste departate locuri s'a resimtit in obiceiuri, limbs §i inviata de toate zilele.

In Moldova mai apar domni§ori" romani, unii tot dela Ca-zaci, care incearca, fara sä reu§easca, sä is scaunul domnesc,

1) N. Iorga, Istoria Romdnilor vol. V, p. 169.2) Gr. Ureche, p. 169. N. Iorga, Pretendenti domnesti, p. 453) N. Iorga, Istoria Romdnilor, V, p. 176.4) Id. Istoria Romdnilor prin Cdldtori, vol. 1, ed. H, p. 191.1) Al. Cioranescu 0. c, p. 135, no. CCLXXXVI; e vorba de Baiboda

de Moldavia".2) M. V. Serghievschi, Studii moldovenesti (in ruseste), Moscva, p.

4o si urm. Ap. I. Nistor, Vechimea acezdrilor romanesti, p. 8.

La-

www.dacoromanica.ro

75

cum au fost lonoVoold Lungull) on Petra= Vodd Cazacut 2).Acesta din urma se dadea drept fiu a lui Alexandru Lapu§nea-nu §i in 1592, cu ajutor dela Cazaci, incerca sa se mentind latronul Moldovei, dar fu gonit de Turci 3).

S'au gasit, insa, §i Romani, care sä rasbune pradaciunilefa'cute de Cazaci in Moldova, cum a fost Parou, parcalabul So-rocei, care in 1587 s'a luptat tocmai la Pereiaslav, departede Nistru, biruind pe Cazaci 4), dintre care multi pierira inaceasta lupta.

PARTICIPAREA CAZACILOR LA LUPTELE ROMANILORIN EPOCA LUI MIHAI VITEAZUL.

In rascoala impotriva Turcilor in 1594, Cazacii cu StanKlopycki §i Simion Nalewayko it ajutara pe Aron-Voda la cuceri-rea Ismailului 5). Altii, insa, continuara lupta for atat in Moldova,cat §i impotriva Polonilor. Astfel polcovnicul loan Lobodci 6),ajuns hatman, arse Tutora si pustii ora§ul Iasi in 1593, impreunacu S. Nalewajko, tovarasul sau de prada. Acesta din urma sealatura in 1595 lui Stefan Razvan, spre a inlatura dela tron peAron-Voda. Era de altfel un adevArat aventurier ; din Moldova trecein Polonia, unde fu prins in 1596 §i taiat la Var§ovia, impreunacu Joan Loboda 7) Acesta este slavit in cantecele populare ucrai,nene, ca unul care pe Bug si pe Prut a batut pe Poloni §i apradat Tutoraa 8). Cativa ani mai tarziu apare un alt romanSamuil Chiccd, hatman al Cazacilor; in vreme ce Stefan Raz-van cerea ajutor in lupta lui impotriva Turcilor, la 1595, unuiconducator al Cazacilor, care purta numele romanesc de Drcigan9).

Mihai Viteazal i§i recruta luptAtori cu plata dintre Cazaci,Ruteni §i Poloni din Galitia si Polonia. Ceva mai mult, locui-

1) Gr. Ureche, ed. c. pp. 171-172.2) Ibid., p. 184.3) Hurmuzaki, XI, pp. 760-764, 901.4) Gr. Ureche, p. 186. N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. V, p. 22.5) Hurmuzaki, 111-2, p. 16. N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. V, p. 280.6) Si Archorius Loboda", ap, J. Chr. von Enghel, 0. c. p. 96.7) Ibid., pp. 96-97 si 103. N. Iorga, Acte Fragmente, I, pp. 134-136,

Gr. Ureche, p. 185.8) Gr. Nandris, o. c. p. 17.9) P. P. Panaitescu, Documente privitoare la Istoria lui Mihai Viteazul

Bucuresti 1936, p. 123.

si

www.dacoromanica.ro

76

torii ortodoxi ai Podoliei, Rusiei, Volhiniei ca si nobilime?. or-todoxa, asteptau cu bucurie" sa le vind stapanirea lui MihaiViteazul, de o lege cu dansii, in locul Polonilor catolici 1). Asacum sperau, altadata, sa. treaca sub steagul lui Stefan eel Mare.

Dupl. cucerirea Transilvaniei, leremia Mooila isi arataingrijorarea ca tara lui va avea aceiasi soartd, de aceia Polonii,sustinatorii lui, luara masuri pentru apararea Moldovei. Invederea actiunei din acest al treilea Principat roman, MihaiViteazul angajd not tratative cu Cazacii, Rutenii si Polonii in1599-1600 ; el avea partizanii lui si in Polonia, care-1 sustineau 2).Acestia decisera pe regele Sigismund III sä trimita pe AndreiTaranoroski ca sa se inteleaga cu Mihai Viteazul, in nouasituatie politica, in vederea unei aliante. Intalnirea avu loc laBrasov in Martie 1600 si cuceritorul Ardealului se declard gatasa primeasca suzeranitatea regelui Poloniei, cu conditia caacesta sd recunoasca stapanirea lui asupra celor trei ta."ri : Mol-dova, Muntenia si Transilvania, impreuna cu raialele Ismailul,Chilia, Tighina, Cetatea Alba si Oceacovul de peste Nistru, pecare le-ar cuceri dela Turci si care, dupa dansul, urmau satreaca in stapanirea fiului sau, Nicolae Patrascu 3). Aceste nego-cieri cu Andrei Taranowski, in vederea aliantei proectate, aveaumenirea sä ducd la organizarea. unui stat unitar romanesc cugranite care in apus ajungeau aproape de Tisa, iar in rasaritar fi depasit Nistrul, pand spre Bug.

Ne find sigur mai ales pe ajutorul Cazacilor, MihaiViteazul a intrat in tratative cu cneazul din Ostrog, ConstantinOstrogski, in vederea cucerirei Moldovei 4), si chiar cu tarulMoscovei, Boris Godunoo 5), intrevazand atunci si perspectivaocuparii tronului Poloniei. Rusia ar fi urmat sa is provinciilemaloruse : Ucraina pand la Kiev si Podolia 6). Mihai Viteazulputu sa cucereasca Moldova, pand la apa Nistrului 7) ; el trecu

1) Ilie Corfus, Mihai Viteazul si Polonii, Bucure0 1938, p. 12. M.

Costin, pp. 255-256.2) Ibid. p. 79.3) Ilie Corfus, Corespondentd ineditd asupra relatiunilor 'Mire Mihai

Viteazul si Polonia, CernAuti 1935, pp. 15-19 si 40-41. Id. o. c. pp. 82-83.N. Iorga, Istoria Romelnilor, vol. V, p. 343.

4) Ibid. p. 124. N. Iorga, Istoria Romdnilor, V, p. 323.5) Ibid., p. 127.6) Arhiva IstoricA, II p. 47. Hurmuzaki, XII, pp. 568, 696, 829,7) Al. Cioranescu o, c. p. 159. ,,..al flume Nester, vi si affogo con

tutta sua sequita, pensando passarlo a sguazzo".

www.dacoromanica.ro

77

insa §i aceasta apa, urmarind pe partizanii lui Ieremia Movila 1);in vreme ce Baba-Novac reu§i, tot atunci, sa reocupe Pocutiaiar trupe de ale lui pradara si in posesiunile regale din Polonia 2).

Cazacii se gaseau in armata lui Mihai Viteazul 8), insa laMirislau, din cauza fugei lor, viteazul Voevod roman pierclubatalia1).

Turcii, la randul lor, luara dese on o§ti romane impreuna cuarmatele lor, in luptele pe care le-au avut dincolo de Nistru cuCazacii §i Polonii. In 1611, Inca, ei luau masuri ca sa se inta-reasca Oceacovul, in fata Cazacilor 5). In 1617 Radu-Voda Mihneaal Moldovei is parte, impreuna cu o§ti muntene, la luptelecontra Cazacilor §i Polonilor, in preajma targului Ra§cov 8).Cu Polonii, Turcii incheiara insa, tot atunci, pace la Jaruga 7)pe Nistru, la granita polono-moldoveneasca.

In 1627 Turcii organizara o noun expeditie in rasarit con-dusa de CapitanolDa,sa, care comunica regelui Poloniei ca aveain armata lui Moldoveni si Munteni" 8). Inteadevar Domniiromani, §i in deosebi Miron-Voda Barnovschi, luara parte laaceasta expeditie, care avea ca scop intarirea cetatii DaYOD 9).Pentru asta trebuia sa dea material de constructie §i bani pen-tru plata lucratorilor 10). Insu§i Miron-Voda Barnovschi merse laOceacov-Ozd de unde adreseaza scrisori regelui Poloniei, adau-gand ca §i Dumnealui Domnul Munteniei si Pap. din Silistrasunt cu mine, cu mari forte" 11). Domnul Moldovei avea cu elaproximativ 6000 de oameni, in vreme ce Muntenii erau cevamai putini 12).

1) N. Iorga, Istoria Romdnilor, V, p. 345,2) I. Nistor Probltma ucraineand, p. 80.3) N. Iorga, Istoria Romdnilor prin Caldtori, vol. I, ed. II, p. 191. Id.

Istoria Romdnilor, vol, V, p. 323.4) N. lorga, Istoria Romdnilor, vol. V, p. 351.5) Id. Studii si Documente, XX, p. 3926) Miron Costin, p. 267.7) N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches III, p. 369. A, A. R.

XXI, p. 149. In Zinkeisen, Geschichte des osmanischen Reiches, Gotha 1885,vol. III, p. 732; localitatea unde s'a lncheiat pacea ar fi Bussa, .

8) Gh. Duzinchevici, Miron Barnovschi Movild si Polonii, in AnuarulInstitutului de Istorie Nationale, Cluj 1939, VII, p. 168.

9) E vorba de Oceacov. Hurmuzaki-Supliment, 11-2, pp. 537-540.Miron Costin, p. 290.

10) Ibid. pp. 575-577.Hurmuzaki-Supliment, II.2, pp. 539-54o---541.

12) Gh. Duzinchevici, 1. c. p. 179, nota 5.ii)

www.dacoromanica.ro

78

Acest Capudan-Pasa", amiralul Turciei, drese vechile cas-tele dela Oza-Oceacov §i construi §i unul nou, intarindu-1 cutunuri si munitii, in contra Cazacilor ').

In aceia§i vreme locuitorii de dincolo de Bug, dela Ne-mirow §i Zaluceni, se asezau intr'o noun Slobozie domneascapre Nistru" 2).

Miron Barnovschi ajuta cu un contingent de oaste pe raz-vratitul Sahin-Ghirai ca sa ajunga in fruntea Tatarilor din Cri-meia ; acesta, insa, n'a reu§it in actiunea sa 3). Mazilit din dom-nie in 1629, cu o scurta revenire in 1633, Miron Barnovschi seretrase la mo§ia sa Ustie din Podolia, pe care o cumparase in1628 dela mo§tenitorii lui Ieremia Movila cu 16o.000 de zloti 4).Aici el avea un targ... anume Ustia cu cateva alte ocini, nudeparte de Nistru..." 6).

MITROPOLITUL PETRU MOVILA

Tot in aceasta vreme trecuse in Rusia invatatul Ierarhmoldovan Petra Moods, autorul cunoscutei lucrari 3 Marfuriosirea ortodoxe , §i care, dup. ce fu numit ca arhimandrit infruntea vestitei manastiri kieviene Pecersca Pestera , in1633 ajunse mitropolit al Kievului ; el insu§i se intitula arhieopiscop al Kievului §i domn de mosie in Moldova". El a infiintatAcademia ortodoxa din acest insemnat centru rasaritean, in care§i-au facut studiile §i numerosi Romani. Petru Movila a desfa-prat o intensa activitate culturala infiintand §i organizand scolisi tipografii, din care au ie§it numeroase carti, mai ales de ri-tual. Acest mare Ierarh a provocat o adevarata rena§tere a or-todoxismului §i a culturii Slavilor rasariterti, cu puternic ames-tec de latinism polon 6), avand centrul la Kiev.

Petru cel Mare insusi s'a servit, pentru reforma ce a intro-dus in biserica, de Ucraineni, care studiasera la Academia or-

5) N. Iorga, Studii ,ci Documente, XXIII, p. 165.6) Id. Lucruri now! gdsite In Basarabia, in Revista Istorica VI, no.

3-6, pp. 84-85.7) Hurmuzaki-Supliment, 1-2, p. 230 no. 1629.1) Arhiva Genealogica II, 1913, p. 218.2) Miron Costin, p. 29o.1) N. Iorga, Istoria Romanilor, vol. VI, p. 91.

www.dacoromanica.ro

79

todoxa a- lui Petru Movila din Kiev, unde se resimtisera deinfluenta civilizatiei europene ').

De altfel insemnatatea mare a lui Petru Movila in rege-nerarea Rusiei este remarcata si de'istoriografia slava, in care searata ca doi oameni mari cu numele de Petru au partea for decontributie la renasterea imperiului moscovit : Petru Movila, careeste initiatorul culturei rusesti si Petru cel Mare, care a pusbazele statului modern rus. Ceva mai mult, importanta lui PetruMovila in desvoltarea statului rus ar fi pe primul plan, reve-nindu-i lui situatia de ctitor, chiar inaintea lui Petru cel Mare.

Petru Movila n'a uitat nici Tarile Romane, in care, pringrija lui, se instalara. tipografii si initie, totodata, convocareaSinodului dela Iasi, din 1641-1642. In 1637, tot prin ingrijirealui Petru Petru Movila, aparu la Movilau o Psaltire in limbaslavona 2).

CONTINUA EMIGRARE A ROMANILOR SPRE RASARIT.

In 1637 Domnii Tarilor Romane fura chemati de Sultansã is parte la expeditia .impotriva Cazacilor din partile Crimeei,ca sa le reia Azovul 3), impreuna cu beglerbegul de Oza-Ocea-cov 4). Matci Basarab trimise o parte din °stile sale, Vasile Lupumerse el singur, insa dela Cetatea Alba se reintoarse in Cara 6).In 1646 are loc o noun navalire a Tatarilor si Cazacilor in Mol-dova, cand au jefuit si au dus iarasi robi peste Nistru 6). Trupeturcesti erau adunate, tot atunci, la Oceacov contra Polonilor 7).

Dupa anexarea Ukrainei rasaritene in 1655, Alexis Mihai-lovici, tarul Moscovei, incerca sa institue un fel de protectoratasupra Moldovei, spre a o desparti mai ales de Polonia. Daraceasta incercare n'a fost luata in seama de Voevodul de a-tunci, Gheorghe Stefan 8).

1) A. Leroy-Beaulieu, In Revue des deux Mondes, XLIV, p. it.2) N. Iorga, Studii si Documente, vol. VII, p. CXXXIXCXL.3) Id. Cei dintdi ani de dornnie ai lui Vasile Lupu, in Noua Revista

RomanA, Bucuresti, 1909. Id. Istoria Romdnilor, vol. VI, p. Io2.4) Id. Studii Documente, XXIII, p. 200.5) M. Costin, pp. 303-304.6) Ibid. p. 312. N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. VI, p. 139.7) N. Iorga, Studii ci Documente, XXIII, p. 214.8) N. Hrusewskij, Uniunea Slavilor orientali ci expansiunca spre Bal-

cant in 1654-1655 In Sbornik vcenovany laroslawu Bidlovi, Praga, 1928,Revista IstoricA XV, no. 1 -3, p. 73.

,ci

www.dacoromanica.ro

80

Razboaiele §i tulburarile launtrice din Moldova, cu asu-pririle fiscale provocate de desele schimbdri de domni au fl-cut ca numero§i Moldoveni sd continue a pleca in pribegie, a-sezandu-se dincolo de Nistru, unde gaseau §i destul pamant fi-ber. Luca Stroici, Balica, Costin, tatal cronicarului Miron Cos-tin, aveau incd pe atunci mo§ii cultivate peste aceasta apa ').Rascoala stolnicului Milzalcea Ham, a sardarului Durac 2), cuOrheenii, Sorocenii §i Lapusnenii for, a lui Constantin Cluceruton a hatmanului Habcisescul3), ca si desele nemultdmiri si rdz-ratiri ale raze§ilor din Onuturile Sorocei si Orheiului, fiindindbu§ite, numero.si pribegi, dintre rasculati, fugira peste Nis-tru, printre care a fost chiar Hancu cu 300 de luptatori credin-cio.si. Adapostit la RaFov, unde veni §i Durac, el Ikea deseincursiuni, mai ales in nordul Moldovei 4).

In felul acesta numarul Romanilor la rasdrit de Nistru semarea mereu si nu-i de mirare ca ei stapaneau mult pamant ;iar mai departe, spre Nipru, unde se amestecau cu Cazacii §iUcrainenii, incepura sä provoace rivalitatea acestora. Romdniierau foarte muncitori si inzestrati cu virtuti razboinice, ei §tiausd-§i apere drepturile §i mo§ia ; de cele mai multe on insaluptau in o§ti straine, urmand soarta vitrega de a se gasi in tabereadverse, sacrificanduli viata pentru interese care nu erau tot-deauna ale for. Totusi ei au reusit sä biruie imprejurarile .si

sä-§i pastreze, peste veacuri, fiinta for etnica.

1) N. Iorga, Romdnii de peste Nistru, p. 25.2) I. Neculce, p. 48. Letopiseful Tarii Moldovei (1661-1705), ed. C,

Giurescu, Bucuresti 1913, p. 58. N. Muste, III, p. 6. Al. Amiras, III, pp. 1or-102. I. Minea, Despre Dimitrie Cantemir, pp. 166-167.

3) 1. Neculce, p. 74. Letopiseiul Tdrii Moldovei, ed. c. p. 76.4) Ion Moga, Rivalitatea polono-austriaca i orientarea politica a PI-

rilor Romelne la sidgitul sec. XVII, Cluj 1933, pp, 8-9.

www.dacoromanica.ro

8i

CAP. V

ROMANII DIN RASARIT IN A DOUA JUMATATE A SEC. XVII

In rascoalele impotriva Polonilor, se inrolau numero§i. Mol-doveni, unii chiar de buns voie, avand conducatori ca Ciopa,care a §i fost ucis de Lei 1). Intre anii 1653 1664 multi Ro-mani, veniti din Moldova, ajuta pe rasculati ; la Camenca 2) seadunara vreo trei mii sub comanda lui Drosdencol), care a ce-rut provizii domnitei Ruxanda, aflata atunci la Ra§cov.

Astfel se intari tot mai mult elementul moldovenesc larasarit de Nistru §i chiar dincolo de Bug. In veacul XVII seciteaza ca. pe Nipru erau Slavi, dar in dreapta acestei ape seaflau numero§i Moldoveni §i Poloni. Moldovenii devenira inMoldova Noud" asa de numero§i incat iau parte la luptele deindependents ale hatmanilor Ucrainei, cum a fost Bogdan Hrniel.nicki. Acesta a avut intre coloneii armatei sale §i pe Moldo-venii : loader Loboda, colonel de Pereiaslav ; Marlin Puscariudela Poltava 4), Burla comanda polcul dela Gdeansk ; Pavel A.poslol de Mirgorod care, pentru meritele ce-§i ca§tigase pen-tru coroana polona, primi mo§ii intinse in Ucraina, la Chomu-tey '). In 1659 ajunse chiar loctiitor de hatman al Ucrainei §iin anul urmator era polcovnic de Mirgorod §i de Gadeatk 6).

1) De sigur numele e Ciapa. N. I. Kostomarov, o. c, Tom. XV, Ruina,St. Peterburg 1905, p. 38. Ap. N. P. Smochina, I. c. p. 39.

2) Si Camienca.3) N. P. Smochina, o. c. p. 39.4/ 1. ,Chr. von Engel, 0. c. p. 169.5) I. Neculce, p. 74. Letopisetul Torii Moldovei, ed. C. Giurescu, p. 76.6) I. Chr. von Engel, Geschichte der Ukraine and der Cosaken,

pp. 339-340. I. Nistor, Problema ucraineand In lumina istmlei, Cernauti1934, p. 128.6

www.dacoromanica.ro

82

Un altul Grigore Dumitra3cw--Raicea, ajuns polcovnic dePereiaslav, a jucat un rol militar important, ambitionand sa a-junga si hatman §i luand parte la multe lupte si rasturnari dehatmani. El a plecat in Ukraina dupa 1663 si a dus cu dansulin tinutul Braclavului, §i mai departe, vreo 500 de coloni§ti mi-litari romani, pe care i-a asezat in satele Bacumovca, Crupole,Berezani §i altele, populate de Moldoveni. Domeniul Berezani1-a primit in dar dela loan Mazepa, in slujba caruia a fost catvatimp dupa ce acesta ajunse hatman in 1687, in locul lui LoanSamuilovici 1).

La rascoalele pornite in acea vreme (1663) impotriva Po-lonilor participa §i Dumitra§cu-Raicea, care sosise tocmai atunciin Ucraina ; el biruie la Braclav in 1665 pe hatmanul Paul Te-tera, partizanul §i aliatul Polonilor 2). Moldovenii ajutara peDrosdenco §i in luptele pe care acesta le-a avut cu Petru Do-rosenco, hatmanul Ukrainei din dreapta Niprului. Dumitrascu-Raicea trecu cu deta§amentul lui de 50o Romani, pe malulstang al Niprului §i se a§eza in jud. Gluhov; de aici calatorila Moscova, punandu-se in legatura cu curtea tarului. Noulhatman I. Bruhooetkij it numi polcovnic de Pereiaslay. Dar §ide aici trecu, in 1668, cu regimentul sau, in partile Zaporojiei 3),pastrand legaturi cu Moscova §i- punandu-se chiar in serviciultarului 4), caruia-i denunta manevrele hatmanului Damian Mnoogogresnai 5). Hatmanii Ucrainei cautau sa-1 aiba de partea lor,mai ales in lupta ce duceau impotriva tarului ; el ramase insacredincios Moscovei, cu care se uni in lupta contra Turci-lor si a lui Petru Doro§enco 0). In 1673 Moldovanul Lupu itin§tiinta pe Dumitrascu-Raicea de pregatirile de razboi pe carebe flaceau Turcii ; iar el le aduse la cunostinta tarului AlexisMihailovici 7). In lupta dintre I. Samuilovici, care in 1674 a-junsese hatman al Ucrainei din dreapta §i stanga Niprului, cuPetru Dorosenco, care ajutat de Mari nu voia sa cedeze, pol-

1) N. I. Kostomarov, Opere complete, vol. XVI, St. Peterburg 1905, p. 37.2) Ibid., vol. XV, p. 6o.3) N. I. Kostomarov, Opere complete, vol. XV, p. 152.4) Ibid. p. '85.5) Ibid. p. 186.6) N. ,jorga, Istoria Romilnilor, vol. VI p. 289.7) Arhiva Istorica 11, p. 77.

www.dacoromanica.ro

83

covnicul roman trimis din Pereiaslav cu patru regimente batupe Andrei Dorosenco, fratele lui Petru, facandu-1 prizonier 1).

Toata activitatea si nestatornicia lui 1-au lo'cut sa fie pri-vit cu neincredere de hatmanii, care s'au perindat la carmuireacelor doua Ucraine. Ivan Mazepa, ajuns hatman, intrigand incontra lui Dumitra§cu-Raicea, scrise la Moscova ca acesta eraurit in regimentul sau, intrucat fiind singur Valah, numea su-ta§i numai pe compatriotii sai" 2). Alaturi de Pavel Apostol,Gr. Dumitra§cu-Raicea a sprijinit atunci interesele Cazacilorinaintea tarului Moscovei.

In 166o Sandru din Trotu§, impreuna cu alti Moldoveni,a Most angajat intre strelitii tarului Alexei Romanovici si ra-mase, apoi, iuzba§a 3) a acestora 4).

Polcovnicii romani aveau §i atributiuni administrative §iJudecatore§ti asupra Romabilor, pe care-i conduceau si milita-reste. Cazacii titian amestecati cu Romanii, iar in cantecelefor slaveau pe frumoasa moldovanca".

Moldovenii transnistrieni erau considerati ca urmasi aiDacilor ; ei erau elementul autohton permanent, in vreme ce e-lementul politic cuceritor , fie ca erau Polonii, Lituanienii,Tatarii, Turcii sau Ru§ii, s'a schimbat mereu. Romanii din a-ceste parti lupta in contra Polonilor ca §i impotriva Rusilor, inregimente alcatuite numai din randurile for §i conduse de co-lonei romani. Martin Puscariu, colonel de Poltava, se rascoalael insu§i in 1658, impotriva lui loan Vihopshi care cu ajutorulPolonilor, uzurpase hatmania Cazacilor, inlaturand pe miculmo§tenitor legitim, Juri Hmielnichi 5). Colonelul roman denuntaMoscovei toate uneltirile noului hatman, care, de altfel, era cu-noscut §i in Moldova, caci it insotise pe Timu§ Hmielnicki 6) Siintretinuse o vasty corespondenta cu Domnii din Principatele Ro-mane, G. Ghica al Moldovei si Const. Serban din Muntenia.La fel face §i Dumitra§cu Raicea impotriva lui Ivan Samuilovici,hatmanul Ucrainei din dreapta Niprului.

1) N. I. Kostomarov o. c. XVI, p. 29.2) Ibid. p. 38.3) Adica sutas".4) N. lorga, Studii si Documente XXI, pp. 101-102. Sandro ce-au

fost izbas de stealiti din Rosii",5) I. Chr. von Engel, o. c. p. 213.6) N. Iorga, Kistoire des relations russo-roumaines, p. 90.

www.dacoromanica.ro

84

In 1665 un polcovnic al Zaporojenilor adresa o scrisoarein limba roman'a si polona, datata din Obuszy, 24 Mai 1665").Iar Ivan Samuilovici scria Domnilor romani din Principate, inFebruarie 1678, rugandu-i sä se solidarizeze cu el, crestin, incontra Turco-Tatarilor paga.ni 2).

Starostele polon din Lemberg Samuel Kuszemicz preci-zeaza. ca Romanii dintre Nistru-Bug si Nipru sunt urmasiiDacilor si au pretioase virtuti militare", iar la asediul de a-tunci al Liovului cohortele de veterani ale Dacilor transnistri-eni au luptat in centrul liniei de foc" intre Tatarii din Crimeiasi Cazacii lui Bogdan Hmielnicki. La lupta care avu loc laBerestezko in 1651, impotriva Polonilor, au participat si 4000de Daci transnistrieni" 3).

Romanii au luptat, astfel, si in aceste parti spre a-si a-para drepturile si libertatile lor. Ei erau asa de numerosi si depretuiti incat Cazacii ii proslavesc in cantecele lor. Au venitla noi Romanii ; toti Romani, toti frumosi. S'au inscris in ar-mata cazaceasca si s'au infratit cu noi" 4).

Numerosi sunt apoi Domnii Romanilor, care au inaltatcasuri de inchinaciune dincolo de Nistru. Astfel Alex. Lapus-neanu este ctitorul bisericei Adormirea Maicei Domnului dinLvov, care a ars. Ieremia Movila si Miron-Voda Barnovschiacordara fonduri cu care fu refacuta aceasta biserica, find ter-minate abia in 1631. Teodor Burada, in trecerea lui prin Lem-berg in 1894, a vizitat aceasta biserica si et noteaza ca si atuncii se spunea biserica romaneasca 5).

0 aka biserica, tot la Lemberg, este Santa Paraschiva,construita la 1641 de Ion Barnovschi 3). Si la Buczacz in Po-dolia e biserica greco-catolica Sf. Neculai zidita de Maria Mo-vila, sotia lui St. Potocki.

1) N. Iorga, Studii Documente, V p. 40 nota 2.2) I. Nistor, Ucraina in oglinda cronicilor moldoveneA A.A.R. Bucu-

resti 1941, p. 28.3) S. Kuszewicz, Arma Cazacia, in Fontes Hist. Ukr. Russ. IV, pp.

56, 61 si 158. Veteranae Dacoruin Transnistrianorum cohortes." In 1662, S.Kuszewicz era .legatus zbaraviana et rerum apud ottomanos". N. Iorga,Acte Fragmente I, pp. 206-207. ..der \Valacher and Moldawer in 4m..."

4) Z. Arbore, Basarabia in sec. XIX, Bucuresti 1898, p. 12 si urm.5) Voloska Cirkich. Teodor T. Burada, 0 caldtorie la Romdnii din

Silesia austriacd, Iasi 1896, p. 6.6) Ibid. p. 8.

la-

.

,si

,si

www.dacoromanica.ro

85

Movile§tii sunt ctitori §i ai manastirii Zadarov de langaUstie 1). In 1653 Vasile Lupu, fugar din Moldova, se adapostila Rd$COD, care deveni, apoi, re§edinta Domnitei Ruxanda 2).Acest ora§ era populat de numerosi Moldoveni, dintre care uniise mai reintorceau in tarn 8). Pribeagul domn moldovan estectitorul bisericei Sf. Paraschiva din Kiev, iar fiica sa zidi bise-

.rica Sf. Mihail Si manastirea Sf. Ilie din Sobotov 4). Nefericitasotie a lui Timu§ Hmielnicki isi petrecu vaduvia la Ra§cov, intovara§ia catorva curtence moldovence si ucrainiene, cu care-§iducea viata. Biserica din aceasta localitate are elemente arhi-tectonice moldovene§ti 8). Fratele sau, Stefanita-Voda Lupul, a-juns Domn al Moldovei, a atacat in 166o Ra§covul ca s'o iscu sila pe Domnita Ruxanda §i s'o aduca in taxa. Dar n'a reu-§it. Cazacii, care aparau cetatea, 1-au respins 6). In anul urma-tor, acest domnitor muri in drumul spre Nipru, unde fusesechemat de hanul Crimeei, ca sä ajute la ridicarea unor ce-0.0" de aparare 7). Ra§covul trecu, cu timpul, in proprietateamanastirei Golia din Iasi, care-1 'Astra pans la 1812.

In 1664 Grigore Ghica, mazilit dela tronul Munteniei, fu-gind prin Moldova, trecu Nistrul la Movilau 8). Tot atunci, in1661, spdtarul N Milescu, desfigurat la nas pentru tradare, decatre Stefanita-Voda Lupu, fugi la Stokholm §i de acolo trecuin Rusia.

Alt val de pribeg-i, in numar de trei mii, trecu Nistrul laRa§cov in 1672 9). Numerosi Romani luptau atunci cu Cazacii luiMih. Hanenco, aliatul Polonilor, impotriva Turcilor "). Iar in 1674Tatarii, in vremea lui Dumitra§cu Cantacuzino au iernat in Mol-dova si mancat-au tot, §i painea §i dobitocul, jacuit-au tot, panala un cap de ata. Pe multi au si batut §i i-au robit, femei si

1) I. Nistor, Problema ucraineand, p. 102.2) N. Iorga, Studii ,si Docutnente IV, pp. CCLCCLI. Id. Acte ci Frag-

mente I, p. 227.3) Ibid. p. CXXX si nota 4. CCCVIII, no. 8. Miron Costin, p. 368.4) Id. RomtInii de peste Nistru, p. 26.5) Id. Studii si Documente IV, pp. CCCVIII nota 8: CXXX, CCL ; vol.

V, p. 697. Calatoria lui Macarie, ed. Cioran, p. 6o. Arhiva Istorica III, p. III.6) M. Costin, p. 368.7) Ibid. p. 372.8) Letopise(ul Teirii Moldovei, ed. C. Giurescu, p. 55.9) Hurmuzaki XVI, p. 20 no. XXIII.

io) N. lorga, Istoria Rotntinilor, vol. VI, p. 291.

www.dacoromanica.ro

86

fete frumoase, copii, pe furi§. Ramas-au bietii oameni numai cusufletele, batuti si sdruncinati, cum era mai rau si mai amar..." ').Atunci a fost dus si Mihalcea Hancu in robie la Rosiea ", darfu rascumparat de fiul sau Dumitra§cu Hancu 2).

In 1676, Turcii impreuna cu Antonie-Voda Ruset din Mol-dova §i Gh. Duca din Muntenia, au atacat Cehrinul, dar la in-ceput au fost batuti de Ramadan 8) cneazul, cu oaste mos-,chiceasca" 4). Gh. Duca fu rank atunci la picior 5).

In anul urmator au ocupat, tot4, aceasta cetate, pe care auars-o pans la temelie. Ei erau insotiti §i de data asta deDomnii Tarilor Romane 0). Ramadan insu§i, find cumparatde Turci, a predat cetatea ; el a fost ucis, pentru asta, detarul Rusiei, care a poruncit ca sa se topeasca banii pecare-i luase dela Turci toarne in gull. La reintoarcereafor dela asediul Cehrinului au fost maziliti, atat Antonie-VodaRuset, cat §i Gh. Duca-Voda 7).

Podul de peste Nistru era pazit in acea vreme 9) de Turci§i Moldoveni 9).

Domnii romani sprijinira in 1677 instalarea lui Juri Hmiel-nicki la hatmania Ucrainei, iar Dumitra§cu Cantacuzino construiun pod peste Nistru pentru trecerea trupelor turcesti, in Podo-lia 10), in vreme ce Muntenii cu Gh. Duca-Voda luptau impreu-nä cu Turcii pentru cucerirea cetatilor Ledijna si Uman ").

In 1683 Stefan Voda Petriceicu, mazilit dela tron, insotitde Moldovenii pribegi in Polonia cu Dimidiskie si Cuniskie,s'au pogorit in Moldova sa atace pe Mari, in Bugeac" 2). De

1) Letopiseful Tarii Moldovei, ed. c. p. 67.2) Aurel V. Sava, Doc. Ldpu,snei, pp. 140 -141.3) E vorba de comandantul rus, printul Grigore Gregorievici Rama-

danovski.4) N. Iorga, Acte Fragmente I, s Sip. urm.5) Letopiseful Torii Moldovei, ed. c. p. 69.6) N. Iorga, Acte Fragmente I, p. 296.7) Letopisettil Torii Moldovei, ed. c. pp. 70 -71.8) In 16'76.9) N. Iorga, Acte Fragmente I, p. 87.

io) N. Costin, p. 24.xi) Const. Capitanul, ed. N. Iorga, pp. 184, 202-203. N. Iorga, Studii

Documente, DC, p. 163 si urm. Magazinul Istoric V, p. 27 si urm. I. Nistor,Ucraina in oglinda cronicilor moldovene§11, p. 30.

12) Letopiseful Torii Moldovei, ed. C. p. 75.

si sa-i

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

87

sigur spre a reocupa domnia, dar n'o putu tine decat un an.Ion Sobieski in navAlirile si jafurile facute in Moldova s'au dusin tara lui pre la Cernauti cu multa prad'a §i robie bietii Mol-doveni.." 9. Ceva mai inainte, in 1676, Stefan-Voda Petriceicu,domnul mazil din Moldova, cu Apostol Catargi, loan Calmutchisi Grigore HabAsescul primirA cetatenia polong printr'un de-cret dat de regele Ion Sobieski 2). Iar in 1686 Mitropo lit& Doesoftei plea in Polonia si de acolo isi exercita catva timp au-toritatea lui religioasa asupra Romani lor ortodoxi de dincolode Nistru, deci a Transnistrienilor 3).

Cand se inchee pace la Andrusoroo in 1667, intre Po-Ionia §i Rusia, Ukraina fu impartita intre aceste doua sari cuNiprul ca hotar despartitor. Cazacii nu erau multamiti cu a-ceasta imparteald, hatmanul for Petra Doroszenho se inching.Sultanului Mahomed IV, care-i fagadui *tor atat contra Po-lonilor cat si impotriva Rusilor 4).

Cand se inchee apoi in 1672 pacea dela Buczacz intreTurci §i Poloni, cei dintaiu primira in stapanirea for Podoliacu Camenita. TotodatI regiunile ucrainene, dela rauletul Si-niuha pang. la Nipru furl restituite Cazacilor lui Petru Doros-zenko, care recunoscura vasalitatea Portii.

Dincolo de Nipru se organiza o alta Ucraina sub suze-ranitatea tarului Moscovei. In amandoua aceste Ucraine eraunumero§i Romani, care ocupau importante posturi de condu-cere, incat, la un moment dat, se ridicara chiar proteste dinpartea Ucrainenilor impotriva lor. De altfel Ucraina nu aveagranite bine determinate si nici nu cuprindea o regiune stabila,ci se intrebuinta ca denumire pentru nevoile private ale popu-latiei, a§a cum isi gase§te expresie §i in poezia populara.

Relatiile dintre Poloni si Turci se in6sprira iara§i §i eiincheiara o noun pace la Zurarona in 1676, prin care o bung.parte din Ukraina de dincoace de Nipru, cam doua treimi dincuprinsul ei, cu un mic teritoriu din Podolia, MA. Camenita, re-veni Poloniei, restul ramanand Cazacilor, care erau vasali Sul-tanului. Dupa luarea Camenitei, prin aceasta pace, incepu tara

i) Letopisetut Torii Moldovei, ed. c. p. 83.2) Arhiva Genealogica I, p. 123, nota ; II p. 148. N. Iorga, Doc.

Caltimachi II, p. 206.3) I. Nistor, Problema ucraineand, p. 109.4) D. Cantemir, lstoria imperiului otoman, Bucure0 1876, pp. 403-404.

www.dacoromanica.ro

88

Moldovei a se imputina §1 a se pustii de mare asupreala ceavea, cu de toate de zaharale multe, ce poarta in toti a(n)i, debaga in Camenita §i de schimburile ostilor ce le ducu de lebaga in Camenita §i a Pa§ilor.. facandu-se saracilor pren calelefor plangeri §i suspinuri.. den calele for pustiitu s'au tanutulHotinului §i Cernautii §i tanutul Ia§ilor §i Dorohoiul §i

scrie o cronica a tarii ').In 1678 Turcii reiau dela Poloni Podolia cu doul cetati

de hotar Barul si Medziboz si o parte din Ucraina 2). Tarul seruga, atunci, de Turci ca sä-i dea cateva locuri in Ucrainaluata dela Poloni, dar fu refuzat 31. In acela§i an interveni laMOSCODd o intelegere intre Polonia §i Rusia, prin care Kievultrecu in stapanirea imperiului tarist in schimbul altor localitatimai putin insemnate. Turcii construira la hotarul Ucrainei douacetati impotriva Ru§ilor si Cazacilor, spre a apara Ukraina,Podolia, Moldova si Tara Romaneasca 4). In afara de asta, Sul-tanul, care se temea ca intelegerea ruso-polona sä nu fie con-tra lui, ajunse la acordul dela Baccisardi (1681), prin care ta-rul Feodor III Alexieoici recunoscu stapanirea Turcilor asupraUcrainei din dreapta Niprului ; insa aceasta tard era pustiitasi pradatg, asa ca multa populatie fugi in stanga Niprului, popu-land regiunea pustie a stepelor Rusiei meridionale 5).

In luptele pe care Turcii le-au avut in Ucraina, Gh. Duca-\Todd, care domnea in Muntenia §i Antonie Ruset din Moldovaau insotit pe Sultan peste Bug, spre a participa la cucerireaCehrinului 6). Aici au avut sa se lupte chiar cu Pavel Apostol,polcovnicul de Mirgorod 7).

In orice caz Rusii erau departe de Nistru §i de Bug iarRomanii se gaseau mai toti sub vasalitatea Turcilor. Niciinainte, dar mai ales acuma, Moldovenii nu intalneau nici opiedica din partea stapanirii turce§ti in rasfirarea for spre ra-

i) Cronica lui Vasile Damian $i Tudose Dubdu, in N. Iorga, Studii $iDocumente vol. III, p. 16.

2) N. Iorga, Studii ci Documente XXIII, p. 248.3) Ibid. p. 249.4) Ibid. pp. 253-254.5) V. V. Funk si B. Nazarevski, Histoire des Romanov, Paris 193o,

pp. 86-87.6) 1. Neculce, ed. Al. Procopovici, pp. 74-76.7) N. I. Kostomarov, Sobranie socinenii Istoriceskiea monografii i

izsledovamea VI, Tom. XV, Ruina", St. Peterburg 1905, p.

.

www.dacoromanica.ro

89

sarit. Ceva mai mult, se pare el Sultanul intentiona sa" anexezeMoldovei tinuturile Cehrin si Camenita cu Cazacii si cu toatapopulatia for cata mai ramasese sub stapanirea Turciei.

Cat priveste Rusii, ei se indreptara, in aceste vremuri,mai lesne spre nord, unde in Tundra salbateca spre OceanulInghetat nu intalneau nici o rezistenta. Populatia era foarte raraatat in tundra cat si in regiunile paduroase din aceste tinuturiale Lumei Vechi ducea viata in atmosfera de salbatacie amediului fizic. Asa ca imperiul moscovit continua sd priveascamai mult spre nordul continentului si spre Asia, unde, inSiberia, Cazacii, trecand Uralii, instaurara stapanirea tarilor,pans in departarea dela tdrmul Oceanului Pacific. Spre sud, deasemenea, in Europa Rusii aveau in calea for pe Poloni si peTurci, asa ca tot spre Asia isi purtau intentiile. Cum ocupau,deja, un spatiu imens spre nord-est nu-si mai continuara, deo-cam data, cuceririle si spre alte regiuni extra-europene.

Abia Petru cel Mare incerca mai staruitor sa indreptefata Rusiei spre Europa. Unii dintre predecesorii lui proecta-sera si ei expansiunea statului rusesc spre sudestul Europei,dar n'au putut realiza mai nimic. Posesiunea Tarigradului ramaseun proect, care nu si-a gasit infaptuire niciodata. Iar TarileRomane, atata vreme cat Rusia era departe, dincolo de Nipru,pe Don si Volga mijlocie, n'au fost primejduite. Romanii erauaceia care dominau imprejurarile in rasarit si alaturi de Turcisi Mari ei n'au fost primejduiti, sub nici o forma, in existentafor si in stapanirea pamantului ce-1 ocupau.

1) D. Cantemir, Istoria imperiului otoman, p. 403. I. Chr. Engel,Geschichte der Ukraine and der Cosaken, p. 275.

'1,

www.dacoromanica.ro

90

CAP. VI

GH. DUCA-VODA HATMAN AL ;UCRAINEI MOLDOVENESTI".

La moartea hatmanului Juri Hmielnicki, in 1681, Tur-cii numird pe Gh. Duca0Vocki, hatman al Ucrainei tur-ce§ti, care-si avea hotarul rasaritean la Nipru. El fusesesingur la Constantinopole ca sä ceara sä i se incredintezehatmania Ucrainei '). Descrierea prezentei lui in capitala Turciei,raspunzand chemarii Sultanului, dar si dorintei lui, o face cä-latorul Italian Gianbattista Donado 2). Sultanul se hotari sd-1numeascg, cunoscandu-1 ca om energic, intrucat Ucraina eraprinsa de anarhie, cdreia trebuia sä i se puns capat. Gh. Ducafu bine primit de Cazaci, cu ataf mai mai mult cu cat Sultanulle th.sa toate libertatile fara sä le ceara bir, ci numai ajutorde oaste in caz de razboi 3).

Gh. Duca-Voda lua titlul de ,Domn al Tart' Moldovei slUcrainei4)gospodar zemli Moldayskoi i zemli Ucrainskoi" 5),stapanea deci Ucraina si Tara Moldovei, domn find cu treituiuri..." 6). El scrie in 1683 hatmanului transniprian Ivan Sa-muilovici aducandu-i marturie de prietenie §i vecinatate"asta insamna ca stapanirea lui Gh. Duca se intinde'a paria. la

1) N. Iorga, Cdlatori, ambasadori, misionari, in Buletinul Societatiiregale romane de geografie, XIX 1898, pp. 18-20. Id. Basarabia noastra p.78. Id. Istoria Romdnilor prin Cdlittori, vol. II, ed. II, p. 69.

2) Ibid. p. 66.3) N. Iorga, Ucraina Moldoveneascd, p. 9.4) Eugen Kozak, Inschriften aus der Bukowina, I p. 126.5) N. Costin, Letopisete II, p. 20.6) I. Neculce, ed. c. p. 85.7) N. P. Smochina, Din trecutul rotnanesc al Transnistriei, pp. 42-43.

Reproduce scrisoarea.

A.A.R.,

www.dacoromanica.ro

gt

Nipru. Hatmanul Ivan Samuilovici avea in serviciul lui polcuri"de Moldoveni, ceiace nemultamea pe Ucraineni 1). Luptatoriiromani erau recrutali chiar din Moldova, iar polcovnicii" forca Paladi, Ranga§, care a organizat o cohorta dintre Romanitransnistrieni, on Abazin, se ilustreaza in cursul rascoalelorimpotriva stapanirii polone 2).

In Ucraina Moldooeneascci" Gh. Duca o gasit o populatie,in mare majoritate, alcatuita din Moldoveni, colonizati mai demult in aceste parti 8) ; el s'a ocupat in de aproape de repopularea§i inviorarea economics, a Transnistriei in deosebi, acordandu-lecoloni§tilor privilegii diverse §i scutindu-i de dari pe timp de15 ani. Indata dupa luarea in stapanire a pamantului ucrai-nean, spune Gh. Duca in hrisovul dat de dansul la Nemirov,in 1681 Noembrie 20, am inceput a ne da ingrijirea noastraca Ucraina pustiita sa infloreasca din nou, colonizand-o cunorod... Colonistii. nu vor vedea dela not nici o obida, oricatde mica..." 4). De aceia chiar istoricii rusi it califica pe Gh.Duca de cel mai sistematic §i mai bun colonizator" 5). Croni-carul muntean Const. Capitanul noteaza §i el acest fapt. Nicio§tile moldovene nu mai puteau opri trecerea Romanilor din-colo de Nistru, spun cronicile noastre. CAci Gh. Duca cheltuisemulti bani aproape de o mie de pungi" 6), ca sa capete delaSultan hatmania Ucrainei, §i ca sa §i-i scoata asupri tara cudari grele use pe boeri, pe zlota§i §i pre giupanese sarace" 7),incat se rugau toti lui Dumnezeu mantuiasca din manelelui" 8), §i fugeau oamenii la Ucraina peste Nistru §i nici zlota§iinu puteau sa-i opreascl" 9).

1) N. I Kostomarov o. c. p. 358.2) Ibid. Tom. XVI Mazepa i Mazepin(d, p. 508. Ap. N. P. Smochina,

I. c. p. 43.3) N. lorga, Istoria Romanilor, vol. VI, p. 336.4) N. P. Smochina, Din trecutul romdnesc at Transnistriei, Ddnild Apostol,

hatmanul Ucrainei libere, in CercetAri Istorice V-VII, p. 207. Id. I Romenifra it Dniester e it Bug, Moldova Noun VI, nr. 1-3 1942, PP. 47-48.

5) N. I. Kostomarov, Opere complete Sobranie Socinenii Mono-grafii ,si Cercetari istorice; Ruina, Cartea IV, vol. XV, St. Peterburg 1905,pp. 329-330. Ap. N. P. SmochinA, Romdnii de peste Nistru, p. 5. M. V.Serghievschi, Studii moldovenecti. Const. Capitanul 0. c. p. 203.

6) I. Neculce, p. 84.7) Ibid. p. 86.8) Ibid. p. 87.9) N. Muste, Letopisefe III, p. 20.

sa-i

www.dacoromanica.ro

92

Gh. Duca se gandea la o temeinicg stgpanire in Ucrainacea mica". Cronicarii timpului scriu ca el avea de gaud sdlase Moldova §i sl mearga sd se aseze in Ucraina"... iar deacolo sl tragg la Moscu" '). El i§i avea dregatorii sal pe Nipru§i la Bohoslav despre Nipru, la granite, intre care era si St.Kunicki, care impreuna cu Cazacii lui 2) ataca aldturi de Polonipe Turci, spre Bugeac, dar fart succes 3). Dupg biruinta delaViena, in 1683, Gh. Duca fu ridicat de Poloni si dus la Liov,unde muri subit in 1684, iar Cazacii it facura hatman peSt. Kunicki. Acesta se intovarasi cu oamenii lui St. Petriceicu, careera pribeag in Polonia cu Savin Zmuncila §i Ilie Motoc. LaChlyinciu se inchee atunci o unire politica intre Moldoveni §i

Cazaci 4). Tatarii furl bgtuti, la inceput, in satul Filigran dinBugeac cu ajutorul Moldovenilor, care se baturd cu mareagerime" 5). Benderul fu ars si aliatii inaintara spre Cetatea-Alba si Tobac. Aici, insa, Tatarii au respins pe Moldoveni §iCazaci, iar prada si robia ce au fdcut, jale este a mai scrie" 6);iar St. Kunicki, supgrat, se reintoarse in pgrtile Niprului 7). Dupaprimele biruinte in spre Bugeac, el ar fi vrut sd ocupe tronulunuia din cele doug. Principate, al Munteniei sau al Moldovei 8).

In vremea hatmdniei lui Gh. Duca-Voda se produse oemigrare in Polonia, a unor boeri ca : Tudose Dubdu cronica-rul, medelnicerul Sava Nacul Zmuncila cu fratele sau Gheor-ghitg Postelnicul, Gavril Neniul, Ilie Dragutescu mare armas,Ilie Motoc, Nec. Murgulet §i altii ; unii luara parte la cam-pania in contra Turcilor, altii se reintoarsera in tail, insa dupginldturarea dela tron a lui Gh. Duca-Voda.

Ca hatman al Ucrainei Gh. Duca isi construi la Ticcinaucain fata Sorocei case domnesti cu beciuri de piatra" §i altecase in satul Pestera, pe malul Bugului, la marginea targului

1) N. Costin, p. 22. N. Muste, Letopisete III p. 20.2) Ibid. p. 27.3) N. Iorga, Studii si Documente XI, p. 41 si urm.4) Id. Istoria Romdnilor VI, p. 346. Id. Chilia ,si Cetatea-Albd, p. 236.5) Arhiva Istoricl. 1-2, p. 28.6) Letopisetul Torii Moldovei, ed. C. Giurescu, p. 79.7) I. Chr. von Engel o. c. p. 281. M. Costin p. 29.8) Virgil Zaborovschi, Istoria politicei externe a celdr 3 Principate

(1683-1688), p. 51.9) I. Neculce p. 87. N. Costin, p. 23. N. Muste, p. 20.

www.dacoromanica.ro

93

Nemiroo, uncle era si a doua capitals a tarii cu resedintacaimacamului palatinului Moldovei" '). Aici la Nemirov isiinzestra gospodaria cu stupi, vaci, oi, pluguri cu boi, pre, latoate targurile de pe ceea parte de Nistru", apoi velnite deholirca, de bere si de altele" fabricand si mied cu rniere mol-doveneasca, pe care-1 ducea Cazacilor, doritori de o astfel debautura 2), stiind sä valorifice, de altfel, toate produsele dome-niilor lui, care se intindeau pang. la Bug.

Gh. Duca-Voda intgri la Nipru cetatea Kaneo, dupg. mo-delul celor de pe Nistru, asezand in ea o garnizoana de Mol-doveni. In aceasta vreme actele se redactau si in romaneste ;astfel in 1683 Tudosia Duducalca face o vanzare lui Ene Dra-ghinici cu un act incheiat la Ticanauca, avand intre marturi peIvan Goguma, soltuz de Ticunovca" 2). Transnistria deoeniastfel romaneasca prin uniunea personata" cu Moldova sub Gh.Duca - Vodd 4).

Infrangerea Turcilor la Viena a pus capat si hatmanieiacestuia asupra Ucrainei, totusi urmasul ski in scaunul Moldo-vei, Durnitrascu Cantacuzino, a purtat mai departe titlul deDomn at Tarii Moldovei si Ucrainei", pang. la Const. Cantemir(1685). lar la hatmania Ucrainei i-a urmat polcovnicul StefanMor,IM, sustinut de Cazaci, care a stat, ca si Gh. Duca la targla Nemirova" ').

Ion Sobieski, care ataca in repetate randuri Moldova, erasfatuit sg. organizeze aceasta tarn ca at treilea stat federal, incuprinsul republicei polono-lituane, anexandu-i si Ucraina 6), cain vremea lui Gh. Duca.

In acea vreme numerosi Moldoveni, din cauza asupririlorfiscale, treceau Nistrul si se stabileau in Transnistria si chiardincolo de Bug, intrucat Nistrul nu era un hotar despar-titor. Cursul acestei ape cu vaduri si targuri infatisa elementul viual vietii moldovenesti in fata Tatarilor. Mai ales in a doua domnie

I) N. Iorga, Studii Documente XX, p. 68. Satul e numit si Pecera.2) N. Costin, p. 22. Letopiseful Tdrii Moldovei, p. 72.3) N. Iorga, Studii si Documente V, p. 48, nota. Id. Ucraina Moldove-

neascd, p. 14.4) M. V. Serghievschi, Studii Moldovenqti, Academia de Sainte Mos-

covaLeningrad 1936.5) M. Costin, p. 3o. N. Costin, p. 31. I. Chr. Engel, o. c. p. 281.6) V. Zaborovschi, 1. c. p. 86

i

www.dacoromanica.ro

94

a lui Dumitrascu Cantacuzino, din cauza foametei.. se manca ompe om si se vindea. Multi s'au dus la robie de buns voie, laMari, care aducand pane aici in Iasi de vandut si intorcan-du-se, strangeau copii, fete si oameni casasi, saracime, mergandla Bugeag, acolo se stoveau de robie" '). Cand fu mazilit acestdomn, it batu lumea cu pietre si cu lemne la plecare 2).

DOMEN11 MOLDOVENESTI IN TRANSNISTRIA

Boeri moldoveni, cum era Cost. Jora, aveau mosii in Mol-dova Noua", iar Moothitil, targ care purta numele lui IeremiaMovila, deveni mai tarziu un important centru cultural cu tipo-grafia, in care s'au cules cacti bisericesti, raspandite si in Mol-dova. Movilaul se numeste asa dupa numele unui domn mol-dovenesc Movila", spune Just Jae!, trimisul Danemarcei la curtealui Petru cel Mare §1 care in 1709-1711 trecea tocmai pe laMovilau, unde era un loc pustiu si neintarit" 9). Ieremia Moviladaruise fiicei sale Maria, casatorita cu starostele de Braclav,Stefan Potocki mosia cu orasul intemeiat de el. Familia Potockii-a dat numele de Movilau, in amintirea intemeetorului sau dom-nese 4). Mai tarziu ajunse in stapanirea boerului Iordache Can-tacuzino. Abia la sfarsitul sec. XVIII acest oras se gasea introhotarul Rusiei si al Moldovei" 5). Nu departe era localitateaDubasari, care facea parte din tinutul Orhei" 6). Administratiamoldoveneasca se intindea, deci, si in partile de peste Nistru.Dealungul Nistrului erau targuri numeroase in care se faceauiarmaroace, mai ales la locurile de trecere peste aceasta apa,iar Romanii erau stapani, in acea vreme, la lampol, Silibriasi Iaruga 7). Cost. Jora avea mosii pe ambele maluri ale Nis-trului, mai jos de Rezina. Amintirea lui se pastreaza in denu-mirile : Vadul Jorai, Jora veche, Jora noua in Basarabia ; iar inTransnistria Jura si Jurca. La 1658 acest boer Costache Jora"care era vel orajnic" 8), da lui Gligorie vel Postelnic din Mi-

r) N. Costin, p. 33. I. Neculce, ed. c. pp. 103-104.2) I. Neculce, p. 104.3) N. Iorga, Istoria Romdnilor prin Calatori, vol. 11 ed. 11, pp. 123-124.4) P. N. Batiucov, Podolia istoricescoe opisanie, Peterburg 1891, p. 95.5) St. Ciobanu, Cultura romilneasca in Basarabia, Chisinau 1923, pp.

33, 160,190.6) N. Iorga, Studii ci Documente V1, p. 538.7) Ibid. p. 213, no. 1258.8) Horonje = stegar.

www.dacoromanica.ro

95

satul Cricesti din tinutul Vaslui pentru satul Dubcisari,care deveni apoi targ, din tinutul Orhei" 1).

Legaturi intre Romanii de pe ambele maluri ale Nistruluiau fost totdeauna. In 1602 documentele de proprietate ale mo-siei Peresecina din Jud. Orhei se afla la neamurile for de pesteNistru" 2). In 1617 se aduc acte de peste Nistru din satul Bab-cenita privitoare la satul Marcauti, tot din judetul Orhei 9).

Intr'un document din 1679 se citeaza in tabara dela San-gherei-Sultan pe Nipru, numerosi Romani, intre care sar-darul Const. fora, Capit. Const. Hancul, Capit. Toderasco, Ca-pit. Miron Hajdau, Capitan Pacurar, Capit. Iordache Stroescul,Capit. Ion Stroescul, apoi Costin Iuzbasa, Sturza Iuzbasa deCiopleni si preotul de Mimoeni si alti oameni, care s'au maiprilejit..." 4).

In 1688 un detasament de Cazaci a patruns pe teritoriulhanului din Crimeia, a ucis la Balta un numar de Tatari, Turcisi Moldoveni si scoborindu-se mai jos, a ars si pradat Duba-sarii, ucigand si aici 1800 de Tatari, Turci si Woldoveni 5). To-tusi in 1698 se aflau in slujba hatmanului Cazacilor Lascar Cio-ranul, Lupascu Murgulet, care era rohmistru, el isi spunea op-nistru", Preda Paharnicul etc. 6). Alti Romani erau in serviciul Po-lonilor 7), cum au fost Const. Turculet cel Mare", Ion Turculetcel Mic", Botez 8), Vasile Isacescu, David sau Davidel carese gandea la domnia Moldovei 9) si chiar Apostol-PosfolacheChigheciu, precum si Dumitrascu Calmasul "). Ion Sobieski isiorganiza o trupa de Moldoveni, care purta caciuli, aducand-ocu dansul in Moldova, in luptele cu Turcii si Const. Cantemir 11).

1) N. Iorga, Studii ci Documente, VI p. 538. DubAsari insamna satulpodarilor".

2) L. T. Boga, Documente B2sarabene, Chisinau 1938, vol. XX, p. 9.3) Ibid, p. 13.4) Curentul din 8 Noembrie 1941. Singerei, ap. I. Chr. Engel, o. c.

p. 292.5) S. Soloviev, Istoria Rusiei, vol. XXVIXXIX, ed. Ill, p. 536. I.

Om Engel o. c. p. 293.6) N. Iorga, Studii ci Documente V, p. 47 nota.7) Ibid. pp. 584-585.8) I. Necluce ed. c. p. 132.9) Ibid. p. 175.

lo) N. Iorga, Studii ci Documente VI, p. 46-465.II) Uricarul, X, pp. 106-107.

clesti,

www.dacoromanica.ro

Prin pacea dela Car looitz (1699), Podolia cu Camenita auramas in stapanirea Poloniei, iar Olatul Oceacovului reveni lavechiul hotar dealungul raurilor Codama si Iagorlac. Romaniidin Podolia reintrara, astfel, sub stapanirea Poloniei, care-i fo-losi intereselor ei si exercita o intensa actiune de desnationali-zare asupra lor.

In Olatul de Oceacov Tatarii nu puteau impiedica expan-siunea romaneasca, iar Cazacii din Ucraina tatarasca erau aju-tati de regimente de Moldoveni cu colonei moldoveni, care lup-tau alaturi de ei, sau, uneori, impotriva lor. Au fost §i hatmaniai Cazacilor ale§i dintre Moldoveni, ca Ion Potcoava, St. Mo-vila, Danila Apostol §. a.

Din randurile Romanilor de peste Nistru s'au ridicat figuricu mare nume, care au contribuit la inaltarea Ucrainei, uniidintre ei servind §i imperiul moscovit.

In perioada razboiului pentru eliberarea poporului ucrai-nian de sub jugul polonez in 1648, se scrie in Moldova Sovie-tica, in randurile armatei lui Bogdan Hmielnicki, regimente in-tregi de Moldoveni cu comandanti moldoveni in frunte, luptauimpreuna cu poporul ucrainean contra sleahtei poloneze" '), si aRusilor moscoviti, adaugam noi. In acea vreme, ca si mai inainte,Moldovenii de dincolo de Nistru isi redactau actele in roma-neste. Cu satele si targurile lor ei au constituit un element decivilizatie in mijlocul grupelor razlefe de Tatari, care se aseza-sera prin aceste parti.

Dar infrangerea Turcilor la Viena puse capat dominalieiSultanului la nordul Marii Negre si Podolia cu Camenita trecuin stapanirea Polonilor. Olatul Oceacovului, dela Nistru panadincolo de Bug, mai ramase catva timp sub Turci, dar mai multnominal. Romanii din Podolia, sub stapanirea polona, merseraspre desnationalizare in vreme ce acei din Olatul Oceacovuluiputura sa-si intareasca individualitatea lor etnica. Totusi pe cei dinregiunea Braclav ii gasim luand parte la luptele confesionale §ipolitice chiar, din Polonia. Polcurile cazacesti din aceasta parteerau alcatuite din Cazaci §i Moldoveni. Astfel un Varlan eraconducatorul Cazacilor" din sargorod 2). Romanii din Trans-nistria §i de mai departe apar mereu in cursul luptelor dintreRusi, Cazaci, Poloni si Turci, din acea vreme.

i) Sovetskaia Moldavia, Tiraspol 1939, p. 27,2) P. N. Batiuscov, Podolia istoricescoe opisanie, Peterburg 1891, pp.

177-178.

98

www.dacoromanica.ro

07

CAP. VII

ROMANII DIN RASARIT IN EPOCA LUI PETRU CEL MARE

Tocmai acuma, in a doua jumatate a sec. XVII, se petrecuun fapt politic cu consecinte care s'au resimtit asupra intregeiEurope, a§a cum nici navalirea barbarilor aproape avut. Estevorba de aparitia tarului Petru cel Mare. Pana la dansul RusiaInca nu intrase in randul statelor europene. Ra.vnea la aceasta,dar avea in calea ei trei Mari Puteri, care i se opuneau : Tur-cia, Polonia §i Suedia. Pana atunci Rusia Inca nici nu era binecunoscuta in restul continentului §i nimeni nu banuia ce primejdiese va ivi pentru Europa, din aceasta parte, de altfel Inca destulde slab populata. Sub Petru cel Mare, care si el a fost unbarbar desavar§it"), Rusia avea abia 14 milioane de locuitori.Acest tar se indrepta spre apus, creincl o traditie de penetratiemoscovita spre Mara. Baltica, Marea Neagra §i Stramtori. Elreprezinta nu numai idealul imperialismului panslavist, ci §i ten-dinta de dominatie asupra continentului, ca §i bol§evicii.

A fost ajutat, in aceasta mare actiune a lui, de Spatarul N.Milescu §i invatatul Domn Dim. Cantemir, mergan,d pe urmele re-nasterii pregatita de Mitropolitul Petru Mov. ila. Trei Romanicare ajutara la modernizarea Rusiei, §i la afirmarea acestui Statin Europa. Asta explica, totodata, de ce bol§evicii in tratatelefor de istorie, dela Ruric §i Oleg, se opresc mai mult la Ivancel Groaznic, ale carui metode de carmuire le-au perfectionat,apoi la Petru cel Mare, la tarina proletara" Ecaterina I Pe:,trovna si la Ecaterina II. Petru cel Mare n'a fost numai un

I) Ein vollkommener Barbar, calificat de istoricul german Ranke.Dupa S. Mehedinti, Geneza celui mai mare Slat continental, Revista Fun-datiilor Regale, an. 1X nr. Jo, p. 15.

7

n'a

www.dacoromanica.ro

A8

precursor al panslavistilor, ci si al bolsevicilor, care I -au urmatin tendintele for imperialiste.

In vremea lui Petru cel Mare, podurile si vadurile de pesteNistru erau tot in stapanirea Moldovei. De altfel in lupteleacestui tar, atat cu Carol XII cat si cu Turcii, Romanii au avutun important rost militar. Intre cei care au luptat* in primeleranduri ale armatei imperiale se gasea Apostol Cfzigfzecia, cugradul de colonel, care fusese horonje", adica stegar, in ar-mata regelui Ion Sobieski al Poloniei. El fusese, insa, gonit dePoloni din Galitia 1). Alaturi de dansul mai erau Vasile Isacescul,Toader Calmd§ul, polcovnicul Grigoras larmenco, care a servitla Dubasari si Braclav, inainte de a intra in randurile armateilui Petru cel Mare, stegarul" Iene Munteanul, polcovnicul An-drias, precum Vasile Tantschi polcovnic si pre frate-sauLoan 'Taraschi polcovnic cu oaste, cu numerosi joimiri Moldo-veni" 2), dip Kiev si Pereiaslay. Ion Bogatul- lonencu a fost intara Vlahilor hatman la Dubasari, asupra intregei Ucrainede acolo", in a doua jumatate a sec. XVII. Unul dintre urmasiiacestuia a fost Grigoras Ivanenco.

Erau multi Moldovenii care plecau sd se angajeze in armatatarului, de aceia Neculai Mavrocordat, cand ajunse la tronulMoldovei, incerca. sa organizeze -slobozii la Nistru, spre a atragelocuitorii de peste Nistru" si din tara Munteneascd, ca sd re-populeze tara 5). Dar domnia lui a fost de foarte scurta durata.

In 1688, Serban Cantacuzino trimise in Rusia pe Arhi-mandritul Isaia, dela manastirea Sf. Pavel' din Muntele Athos,ca sd incheie un tratat cu tarul, in vederea luptei impotrivaTurcilor. Dar cand Isaia se reintoarse cu tratatul incheiat, Dorn-nul muntean nu mai era in viatd 6).

In 1705, Fr. RakOczi II, in lupta lui contra Habsburgilor,primi un ajutor de cloud companii de Romani transnistrieni cuNec. Murgulet, care luptard alaturi de fratii for Maramurerni,

r) N. Iorga, Studii si Documente IX, p. 552) I. Neculce pp. 233-234, 278, 320, 345. N. Costin, pp. 9o-91.3) E vorba de Moldova.4) Adica a marginei" din aceasta parte.5) N. Costin, p. 84.6) D. Sturdza, Acte si Documente, vol. 1, p. 9 si urm. S. Soloviev,

Istoria Rusiei vol. IV, p. 1017. Sovetskaia Moldavia p. 28. N. Iorga, Istoriabisericei 11, p. 49.

si ,

3) 4)

www.dacoromanica.ro

99

condusi de Pintea, Bucur, Balica, sandru s. a. 1). Romanii sesacrificau iarasi pentru o cauza, care nu era a for 2).

In 1707 Petru cel Mare insarcina pe Apostol Chigheciusa organizeze, sub comanda lui, un corp de calarime alcatuitdin Romani platiti, el urmand sä fie cap al steagului roma-nese" 3). Tot atunci tarul dadea amanunte cu privire la insarci-narea data d-lui Apostol Chigheciu" de a angaja nobili §isoldati romani pentru serviciul nostru militar", intre care erau§i ofiteri platiti cu anul 4). Apostol Chigheciu depuse juramantde credinta lui Petru cel Mare, adunand Romani, exper0 §ibuni militari", care sä serveasca cu credinta §i zel pe imparat,ca §i dansul 6).

In 1708 Iosif Potocki 6), Voevodul Kievului, inrudit cu Ie-remia Movila, prin fiica lui Ana casatorita cu hatmanul Stanis-las Potocki, scapat dela Ru§i, oferi lui Fr. Rakciczi II o trupade Romani, Tatari si dragoni" 7). Iosif Potocki avea ca secre-tar pe Romanul Pavel &nuts), el avea mosii la Nemirov 0).

De altfel, in acea vreme, mereu sunt pomeniti Romaniiin luptele din rasarit. Astfel la Oceacov in 1696, Ru§ii au facutprizonier un Volosenin", care locuia acolo, iar in cetate augasit Turci, Volayeni §i Tatari". In 1708 cneazul Volkonskicu polcul sau alcatuit din Cazaci si Romani se lupta cu ni§teSuedezi 10). Luchian BreazuloBrazuli 11), pe care-1 gasim §i la Ti-ghina, plecat din Moldova, is parte la numeroase lupte, intrealtele la cele dela Poltava si Stanilesti 12). In lupta dela Poltavaau luat parte patru mii de Romani, care se gaseau sub

1) Arhiva 'storied Ill, p. 273. N. Iorga, Studii ci Documente, XVI, pp.286-288. Uricarul XXI, p. 255.

2) N. Iorga, Francisc Rcikoczy II si Romdnii, A.A.R. 1910, p. 5.3) Arhiva Istorica p. 83.4) Ibid. p. 54. N. P. Smochinn, I Romeni fra it Dniester ed it Bug,

in Moldova Noun, no. 1-2, 1941, Pp. 51-52.5) N. P. Smochinn o. C. p. 53.6) Halitki la N. Costin, p. 86.7) I. Neculce, pp. 199-200. N. Iorga, Francisc Rcikoczy 11, p. 18. C.

Gane, Trecute vieti de Doamne si Domnife, Bucurqti 1941, vol, 1, pp. 171-172.8) N. Costin, p. 86.9) N. Iorga, 1. c, p. zo. I. Neculce, p. 199.

to) N. P. Smochinn, Din trecutul Romdnilor transnistrieni, p. 44.it) Numit si Lupu Breazul.12) N. P. Smochinn, Din trecutul Romdnilor transuistrieni, o. c. p. 44.

I-1,

.

www.dacoromanica.ro

1.00

comanda hatmanului loan Illooki Scoropadshi, impreund cuarmata ucraineana 1). Tot intre luptatorii tarului se mai gasescdoi boeri din neamul Hajdau, care pastrau sabia lui St. Petri-ceicu-Vodd, ai ca'rui nepoti erau si care-1 urmasera in pribegialui in Polonia ; acestia erau Gheorghe HajclauoLupascu siVasile flajdauoVartic, fiul armasului Gheorghe 2). Polcovniculmuntean Ghinea, cu numerosi ofiteri, is parte la lupta delaAzov, find numit in 1715 comandantul polcului cazacesc dinCiuguev, care avea numerosi Moldoveni 3).

In garda imperials dela Petersburg si din celelalte rese-dinte tariste au fost mereu recrutati Moldoveni.

Alti Romani, avand viziunea primejdiei rusesti, s'au gasitalaturi de Joan Mazepa sau de Carol XII, in luptele acestoracu Petru cel Mare. Astfel in 1706, Suedezii, in luptele for cu

aveau opt mii de Romani recrutati mai ales din tinutu-rile polone 4). Deasemenea in serviciul lui Mazepa erau nume-rosi Volohi", cei mai multi caldreti 5). El avea alaturi de dansulpe Danild Apostol de oils romans... care este un viteaz vestitsi din toti polcovnicii, cel mai vechi si mai batran,... care abinemeritat iubirea intregei armate..." cum scria insusi Mazepa 0).Acesta un timp a fost de partea lui Petru cel Mare, dar, la unmoment dat, merge la lupta alaturi de Carol XII pentru a asi-gura independenta Ucrainei. In acelasi scop a luptat deseori siimpotriva Tatarilor, repurtand multe succese cu trupa lui deCazaci si Moldoveni 7).

Danila Apostol a fost printre primii luptatori, care auaratat populatiei din Ucraina Rusii cautau s'o supuna §isä-i restranga libertatile, a§s cum a si fost. Armatele tarului

I) D. BantasKamenskii, Istoria Maloi Rosii, Moskva 1822, parteaIV, p. 29. N. I. Kostomarov o. c. Mazepa i Mazepinfd, pp. 664 Si 730.Ap. N. P. Smochina, o. c, p. 44.

2) Arhiva Istorica, 1i, pp. 53-54. Arhiva Genealogica, an. 1, nr.4 -5 -6, P. 68.

3) N. P. Smochina, o, C. p. 45.4) D. BantasKamenskii o. c. partea III, p. 63. Ap. N. P. Smochina,

Din trecutul Romdnilor transnistrieni, p. 12.5) N. I. Kostomarov o. c. Kniga VI, Mazepa i Mazepinfd, St. Pe-

terburg 1905, vol. XVI, pp. 589-59r. Ap. N. P. Smochina, o. c. p. 13.6) D. Bantas-Kamenskii, 0. c. p. 117. Ap. N. P. Smochina o. c.

15-16.7) I. Chr. Engel o. c. p. 293.

pp,.

Rusii,

ca

www.dacoromanica.ro

101

creiau numai nemultd.miri iar ucazul dal de Petru cel Mare,prin care hotara reorganizarea Cazacilor in polcuri, in slujbatarului, mari si mai mult nemultamirea acestora. Atunci Ma-zepa §i cu Danila Apostol se hotarard sa treaca in tabdra luiCarol XII').

Danila Apostol deveni, cu timpul, un factor determinant inapararea independentei Ucrainei, hotdrit sa lupte chiar cu pretulvietii pentru drepturile si libertatile Cazacilor 9. Pentru aceastael it pardse§te pe regele Suediei si se alaturd lui Petru celMare, stdruind pe langd acesta ca s% mentind libertatea Ucrainei.Danild Apostol lud astfel parte la lupta dela Poltava. El reu§isd facd numero§i prizonieri chiar dintre Romanii, care luptaualaturi de Carol XII si Ivan Mazepa ; intre ace§tia au fostGrigore Gal-n(111e, Andrei Gorlenko, care-i era ginere si altii 3).

In anii urmatori el is parte in fruntea Cazacilor la campaniaimpotriva Astrahanului §i la expeditia din Persia, la care aparticipat si Dim. Cantemir, ca sfetnic al tarului 4). I. Chr. Engelit considers pe Danild Apostol ca pe un urmas vrednic a luiBogdan Hmielnicki, intrucat §i el a luptat pentru independentasi lini§tea lduntricd a Ucrainei, fa.'r% a se atinge de libertatilepolitice ale acestei tdri 5). Ivan Mazepa intr'o scrisoare catre.printul Golovkin spune ca Danild Apostol este de vita roma-neasca ; in armata zaporojand trece drept viteaz vestit si din-tre toti polcovnicii, el este cel mai vechi in o§tire ; el este din-tre aceia, care a binemeritat increderea §i iubirea intregei o§tiri,cu deosebire a polcurilor combatante..." Danila Apostol era deaproape inrudit si prieten cu gen. Lumikovski, cu polcovnicii dePreluca, Lubensk, Nezin si cu alti polcovnici §i obraze devaza" din Ucraina si Rusia

In cursul luptelor dintre Suedezi si Rusi, numerosi Ro-mani s'au gasit in tabara lui Carol XII, recrutati mai ales din-tre cei care locuiau in Podolia. Astfel in 1706, in afar% de cei

I) S. Soloviev, Istoria Rossti, Peterburg 1896, ed. II, vol. XV, p. 1493.2) Ibidem p. 15[4.3) N. I. Kostomarov, o. c. Mazepa i Mazepintd, p. 730.4) 1. Chr. von Engel, o. c. p. 333. D. Bantas-Kamenskii o. c, p. 63.5) Ibid. p. 348.6) Voloskoi porodii.7) D. Bantas-Kamenskii, 0. c. Ill, p. 117. N. P. Smochina 0. c. p. 182

si urm.

6)

7).

www.dacoromanica.ro

102

amintiti, grupe de Romani se aflau la Minsk, Borisov, Sluck siDruia facand diverse lucrari si luand parte la luptele locale cuRusii. In acel an insusi regele Suediei se gasea la Sluck cu oarmata de 12.000 de oameni, in afara de Romani". In 1708,trei sute de Romani se lupta cu Cazacii in regiunea ratilui Be-reza. Unii dezertau insa din armata suedeza ; asa au facut doicapitani cu doua companii de Romani, care s'au predat lui Da-nila Apostol ').

Mazepa avea si el alaturi de dansul destui Romani, careluptau impotriva lui Petru cel Mare, pentru independenta Ucrainei.Cohortele de Romani se solidarizara cu acest razvratit, caredorea o Ucraina libera si neatarnata". Timotei Sgura., care aatras numeroase familii de Moldoveni peste Nistru, a fost inserviciul lui Mazepa. El a facut cateva calatorii la Constanti-nopole spre a mijloci unele intelegeri cu Turcii ; a servit insasi ca agent de legatura intre Romani si Rusi 2). Un altul, SimeonPais, recruta colonisti moldoveni din partile Sorocei, pentrupopularea orasului Khoastoo, dela granita polono-ucraineana.

De altfel, dela Petru cel Mare pana la Paul I, Romaniis'au gasit mereu alaturi de Ucraineni, in incercarile acestora de alupta pentru independenta tarii lor, impotriva stapanirei moscovite.

In preajma bataliei dela Poltaoa chiar Turcii au organizatcote de luptatori printre Moldovenii din Olatul Oceacovului sidin Bugeac, in numar de cateva mii", venind in ajutorul rege-lui suedez si a lui Ivan Mazepa 3).

Romanii in armata lui Carol XII au fost folositi la cava-leria usoara ca avangarda si in actiuni de recunoastere.

La aceasta lupta a luat parte si colonelul Sandu Coiledcomandant al Valahilor", cu regimentul sal.' de Romani. Elfusese trimis in 1709 in Moldova ca sä recruteze trupe roma-ne§ti ; si a adunat atunci vre-o 1600 de Romani 4). In afara deRomAni, Sandu Coltea mai aduse si Tatari, din Moldova 3). In

1) Vezi amAnunte si intreaga literaturd in N. P. Smochind, Din tre-cutul romanesc al Transnistriei, pp. 33-35.

2) N. I. Kostomarov, o. c. vol. XVI, p. 685. Ap. N. P. Smochind,I. c. P. 44.

3) I. Neculce, p. 233. Voltaire, Histoire de Charles XII, ed. Larousse,p. 113.

Revista Istorica an. XV, Nr. 1-3, P. 53.5) Ibid. p.4)

54.

www.dacoromanica.ro

103

batalia Ia care a luat parte, el a fost prins si deportat tocmai inSiberia la Tobolsc §i apoi la Iacutk, unde a trait in mari lipsuri,ducand o viata necajita". Mai tarziu a fost eliberat si in dru-mul din Suedia spre Zara, a murit. Amintirea lui s'a pastrat innumele bisericei Coltea din Bucure§ti 1).

Carol XII a fost biruit la Poltava, Moldovenii din armata luise refugiara; unii la Tatarii din Crimeia 2) ; altii, insa, prin grijaTurcilor, it insotira la Tighina, unde regele s'a refugiat, ca sa-1pazeasca. La trecerea Niprului, in fuga lui dela Poltava, CarolXII a. fost pazit de Moldoveni 3), in vreme ce altii, impreuna cuun grup de Cazaci it insotira in refugiu 4). El era urmarit depolcovnicul Apostol Chigheciu §i de polcovnicii Vasile §i JoanTantschi, cu trupa for de Moldoveni .si Cazaci5). Regelui Sue-diei ii rarnasera credinciosi opt sute de Suedezi §i o mie deRomani si Poloni ; el staruia sa." se inteleaga cu Sultanul, careveni atunci la Dubasari, spre a porni contra lui Petru cel Mare 6).Tot Apostol Chigheciu cu joimirii lui pazea, impreuna cu Ca-zacii, hotarul nordestic al Moldovei, in Galitia .si Podolia, pecursul apelor lagorlac si Ceremus, mai ales ca Svedul sa nufuga dela Tighina in Cara lui sau sa imble cu niscaiva car.ti laLesi" 7). Cu el erau si Vasile §i Joan Tantschi. Ivan Mazepa serefugie si el Ia Tighina, de unde trecu apoi dincoace de Prut,iar secretarul sau, Filip Orlik, se puse sub protectia hanuluidin Crimeia, cu armata si Moldovenii ce-i ramasese 8).

Tot in acel an Apostol Chigeciu cu joimirii lui Moldo-veni" facu o incursiune in partile Cernautilor, impotriva Sue-dezilor, care se adapostisera in nordul Moldovei. La aceastaactiune lua parte §i Const. Turculet, care fusese in serviciulregelui August II al Poloniei si acuma era cu lefegii lui" inarmata tarului. Cu acest prilej rarnasera multi Moldoveni in

1) N. Iorga Un ofifer roman in oastea lui Carol XII, A. A. R. Bucu-re.i.,,ti 1912, pp. 2 5.

2) N. Costin, p. 68.3) Ibid, p. 62.4) I. Neculce, p. 233.5) Ibid. p. 234. N. Costin, p. 68. Al. Amiras, Cronica lui Carol XII

in N. lorga, Shtt/ si Documente IX, p. 44.6) N. Iorga, Carol XI), Petru eel Mare ci Tarile Romane, A.A.R. p. 7.7) I. Neculce, p. 234.8) Al. Amiras, 1. c. p. 49.

www.dacoromanica.ro

104

tat-6.1). Din aka parte un grup de Cazaci sub conducerea luiIoan Lumikowski ajunse tocmai la Iasi 2).

Din cauza acestor incursiuni, domnitorul Mihai Racovita,banuit de simpatie fain de RLisi, fu mazilit ; o parte dintreboerii lui fugird la Sneatin, altii la Movilau, dar multi din elfura prinsi si dusi la Constantinopole 8).

Tot atunci numerosi salahori din Moldova si Muntenia aufost dusi la lucru la Oceacov si tocmai in Crimeia 4). Multi auramas prin acele parti.

Valahii" care au servit mai de multa vreme in Poloniasi cei din armata lui Carol XII au fost amnistiati de tarulRusiei 3).

°data cu mazilirea lui Nec. Mavrocordat, in 1710, nume-rosi fugari trecurd in Polonia si la Movildu, in Podolia, stateaugata de luptd impotriva Turcilor. Intre acestia erau : Vistierni-cul Luca, Pavel Rugina, Ilie Abaza, Dediul Spatarul, Polcov-nicul Joan Mirescu, Capitanii Pavel si Toader Mirescu, IordachiRusat, loan Zdrul, Mogalda Sardarul, Motoc Jitnicerul, Capi-tanii Ciute, Apostol si Ion Banarul, apoi Lazu, Motoc, un Cal-mdsul, parcalabul de Soroca. De asemenea Savin Zmuncild,Pricopie Hancul; toti cu joimirii 'or"). Ei voiau sä luptealdturi de Rusi, pentru glorie si castig, si spre a desrobi Mol-dova din robia turceascd" 7).

Cu numirea lui D. Cantemir in scaunul Moldovei, toti sereintoarserd in tarn si luara parte la luptele cu Turcii 8), afardde Savin Zmuncild si Dediul Spdtarun. Petru cel Mare insusicauta atunci sä adune in armata lui tineri din diverse familiide Moldoveni, care erau dornici sd devind ostasi si sd se in-cunune de glorie.

In ciocnirile cu Tatarii din 1711, inainte de lupta delaStanilesti, in randurile Rusilor se gaseau polcovnicul Grigoras

7) I. Neculce, p. 235. N. Costin, p. 69. I. Minea, Despre Dimitrie Can-temir, Iasi 7926, p. 352.

2) N. Iorga, Carol XII, Petru cel Mare si Tdrile Romdne, A.A.R. P.5.3) I. Neculce p. 238. N. Costin pp. 70-71.4) Radu Greceanu, ed, St. Greceanu, pp. 192-194.5) Al. Amiras, 1. c. p. 118.6) N. Iorga, Istoria armatei, 11, p. 206. I. Neculce 245.7) Id. Carol XII, Petru cel Mare si Tarile Romdne, p. 17.8) Id. Istoria armatei, vol. 11, p. 211.9) I. Neculce, p. 255.

www.dacoromanica.ro

105

Ivanenco, om foarte viteazu, cu fratele sau Ionita 1), Iene Mun-teanul Stegarul si alti vre'o suta de Moldoveni, dintre caremulti au cazut in lupte 2). Grigore Ivanenco plecase din Mol-dova in 1706 si ajunse polcovnic la Dubasari si apoi laBraclay.

Tot atunci Const. Brancoveanu trimitea carausi la Oceacov,din ordinul Sultanului 3). Simeon Afendic, care era parcalab deSoroca, plecd in 1711 in Rusia unde ajunse polcovnic al corpu-lui de Valahi".

Dim. Cantemir veni in Moldova hotarit sd se apropie deRusi. El trata prin Ilie Abaza, loan Mirescul, Capitanul Pro-copie si mai ales prin Stefan Luca, cumnatul lui Ion Neculce,tratatul pe care-1 inchee cu tarul Petru cel Mare la Luck inanul 1711 4).

Tarul Rusiei se declarase gata sd. elibereze acest blandpopor moldovan, ca si alte neamuri crestine supuse unor bar-bare suferinte" 6).

Unitatea Moldovei urma sa fie refacuta, insa numai pandla Nistru, cu asigurarea continuitatii de carmuire prin dinastiarecunoscutd ereditara a Cantemirestilor, sub protectia Rusiei.Raialele turcesti ar fi fost, deci, desfiintate si reincorporateMoldovei. Multi boeri erau, insa, impotriva intelegerei cu Rusia,intre care Joan si Sandu Sturza, Nec. Costin, Iordache Rusetsi altii.

Acest tratat are o importanta valoare documentard, intru-cat face dovada ca Petru cel Mare recunoscu Moldova ca tarAsuverana, indreptkita. de a putea incheia acorduri internationalevalabile 6). Aceasta politica a fost brutal nesocotita de urmasiiacestui imparat, in deosebi de Ecaterina II si apoi de AlexandruI care a robit, in 1812, Moldova dintre Prut si Nistru, denumith.Basarabia, pretinzand ca-i era cedata de Turcia, care ar fi po-

1) N. Costin p. 91.2) Ibid. p. 103.3) N. Iorga, Carol XII, Petru Cel Mare, etc. p, 14.4) Ibid. p. 19. A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, vol. VIII, p. 113, Dim.

A. Sturdza-C. Colescu-Vartic, Acte §.i Documente relative la Istoria Re-nasterii Romdniei, Bucuresti 1900, vol. I, p. 15 si urm. Carra, Histoire de laMoldavie et de la Valachie, Neuchatel 1781, pp. 66-67.1. Minea 1. c. p. 368.

5) N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, p. 115.6) Antony Babel, La Bessarabie, Paris 1926, p. 77.

www.dacoromanica.ro

1.06

sedat aceasta Cara. Erau cloud conceptii cu totul opuse, clar f o-

losite dupa imprejurari, de suveranii Rusiei.Cand se porni rdzboiul din 1711, Rusii trecurd spre Mol-

dova pe la Rascov si prin Tutora ajunserd la Iasi '). Tarul venidela Iavorov, pe la Movilau si Soroca, in capitala Moldovei.Seremetov, care a cazut in luptd, trecuse si el Nistrul tot pela Rascov ; razesii din aceasta parte i se oferira ca ostasi 2).Orheenii, Sorocenii si Lapusnenii s'au ridicat si ei si au venitcu dansul 9).

RETRAGEREA LUI DIM. CANTEMIR IN RUSIA.NOI COLONIZARI.

In retragere, dupa incheerea pacii, Rusii au trecut iarasipe la Movilau, unde era podul dela Soroca", pe care se puteatrece Nistrul 4). Rusii avusesera tot atunci grija sa trimita la

pe la Zagarancea, pre Cropot 5) brigadirul cu trei mii deMuscali si pre Chigheciu cu un pole de Moldoveni", care sa-ifie paza lui Dim. Cantemir impotriva Turcilor, in preajma lupteidela Stanilesti 6). Dupa infrangere, invdtatul Domn al Moldoveise refugie in Rusia, trecand Nistrul pe la Movilau, intovarasitde un mare numar de boeri si slujitori modoveni credinciosi,printre care se gasea si hatmanul Ion Neculce. Acesta da in cro-nica sa numele a 24 de boeri si slujitori" refugiati si trecuti in iz-vodul intocmit atunci chiar de Dim. Cantemir si dat lui Petru celMare 7). N. Costin da si el o lista a acestor pribegi 8), pe careo publica mai completa istoricul N. Bantaplfarnenshi, in ge-nealogia familiilor boeresti, care au trecut din Moldova in Ru-sia in vremea lui Petru eel Mare 9). Acestia au fost Savin BanulZmuncild vel postelnic, ctitorul vechei biserici de lemn Banudin Iasi, Grigore Medelnicer, amandoi asteptati in Rusia de

i) N. Iorga, Acle si Fragmente, I, p. 314, no. 2.2) Ibid. I, P. 314, no. 2 si p. 315.3) I. Neculce, p. 282. N. Costin, p. ioi.4) N. Iorga, Studii Documente XI, p. 165, nota 2.5) E vorba de gen. Cropotov.6) I. Neculce, p. 278. N. Iorga, Carol XII si Petru cel Mare, p. 23.7) 1. Neculce, p. 321.8) N. Costin I. c. p. no.9) St. Ciobanu, D. Cantemir in Rusia, p. 7 ; cu datele din N. Banta;-

Kamenski, in traducerea din latinete a lucrarii lui T. Bayer, Istori.2 vietii cifaptelor Domnului Moldovei Const Cantemir, Moscva 1783, p. 273 si urm.I. Minea, Dim. Cantemir, p. 397 qi nota 3.

si

.

www.dacoromanica.ro

107

cumnatul for Stefan Milescu, care le pregatise o buna primire').A poi polcovnicul Ion Ilie Merescul din Vaslui cu circa i000 deostasi si fratii lui capitanii Toader si Pavel Merescul, Ion B6narulvel-capitan, Ion Zarul vatav de copii, postelnicul Nour Zarul,Const. Zarul medelnicer, Vasile Zarul tij-medelnicer ; StefanLuca vel-vistiernic, Pavel. Stefan Rugina vel-comis ajunse colo-nel, capitanul Teodosie Cartan, Gheorghita vel paharnic, sul-gerul Dima Comisul, Nour, Danila Iancov, colonelul Aga Di-mitrie, ajuns stapan la Balacleica, comisul Eustate, IordachiAristarh Tarigradeanu" vel-u§ier, din familia lui Hrisoscoleu,Serdarul Mogalde, Ciaur cu Lapusnenii si Orheenii lui, AntiohPavel Kimoni camaras, Nicolae Arma§, Ion Buhus, Const.Parcalabul medelnicer, Miron Gafencu, Grigoras Hancu, NicolaeHancu, Ion Buhus Vatav, Constantin Buhus Vatav, capitanulGheorghe Ion Motoc jitnicerul, Ion Mutul, capitan Negurita,Carp sulgerul, Gavril si Dima sulgerul, Stolnicul GheorgheStefan Mecinic, colonelul Dima Basbulucbas 2), EufimieSandul Neculai, Medelnicerul Enache Scherlet, lordache nUrsulita,capitanul Nec. Ciutea, paharnicul Gheorghe Hrizescul, ApostolCapitan, Logofatul Pascal, Nacul Sandul, nepotul lui SavinZmuncila etc.

Au mai fost de sigur §i altii, caci intr'o veche istorie alui Petru cel Mare se spune ca. in 1711 ar fi trecut in Rusia448 de boeri si slujbasi ; iar Dim. Cantemir insusi intr'un ra-port cAtre Petru cel Mare scrie cä el a fost urmat de ,peste4000 de suflete" de ambe sere 3). 0 alta lista mai cuprindepe vel-Stolnicul Mihalache si Barbu Sturza, capitanul Const.Racovita, Ioan Aslan, Capotici, Const. Beldiman, porucicul An-tioh 4). Asta a facut ca in randurile nobilimei din Harcov sase gaseasca numerosi Romani. Civilizatia acestei regiuni se da-toreste, in buna parte, acestor noui colonisti care erau conti-nuatorii culturei europene.

Muscalii, in retragerea spre MovilAu, pradara totul in calealor 5), ca intr'o tara vrajmasg., uitand clauzele tratatului dela

1) Revista Istorica an. VIII, no. 10-12, p. 376.2) Dambas Lubas, ap. N. Bantas-Kamenskii.3) St. Ciobanu, Dim. Cantemir in Rusia, p, 7.4) N. Iorga, Despre Ditnitrie Cantemir, Valenii de Munte 1935, p. 18.5) N. Costin, p. 109.

www.dacoromanica.ro

108

Luck. Si totusi Gr. Ivanenco si Vasile Tantschi, cu Moldoveniilor, se mai luptard la Nistru cu Tatarii ').

Printr'un decret dat la Movilau in 1711 tarul Rusiei a creiato situatie privilegiata lui Dim. Cantemir si insotitoriloracordandu-i titlul de principe prea luminat" 2). Domnul Mol-dovei primi in Sloboda", regiunea Harcovului, treisprezecesate a unui general ce-1 chema Sidlovschi, pline cu pane si dehelestee cu peste si cu mori si cu doud-trii sute de oameniintr'un sat. Si bucate, vaci, boi, oi, stupi, odoare" 2). Iar Moldo-venii care nu incapura pe mosiile lui Szydlowscki, un generalpolon disgratiat, urmau sd fie asezati in alte parti, in guverna-mintele Harcov si Kiev 4).

Din aceste relatii se poate constata ca in 1711, in regiu-nea Harcovului, tinuturile Achterca, Isium si ocolul Zolocevsc,treisprezece sate furs populate de Romani, care se bucurau deautonomia acordata de Petru cel Mare prea luminatului prin-cipe" Dim. Cantemir. Moldovenii din Sloboda" Harcov s'auorganizat militareste in regimentul lor. Multi dintre cei plecati,intre care si cronicarul Ion Neculce, s'au reintors in Moldovaiar in Rusia n'au mai ramas decat vreo 2000 Cei rdmasiacolo tanjeau de dorul de a reveni in tard. In 1722 Ilie AndreiAbaza, ajuns polcovnic, calugarit apoi la mandstirea Pecersca 6)din Kiev, monahul Ilarion Abaza" era vizitat de negus-torii, care veneau din Principate si prin care trimetea scrisorirudelor sale Sandu Adam si Vasile Adam din Iasi, cdrora be

arata dorinta lui de a reveni in tall si de a fi ertat de Dom-nitorul Mihai-Vodd Racovitd 7). Refugiat in Rusia in 1711 elprimise proprietAti in regiunea Harcovului la Voloski-Cut siDvurecinaia.

Multi dintre acesti boeri refugiati isi au partea lor de con-tributie la progresul Rusiei.

1) N. Iorga, Carol XII, Petru eel Mare, p. 41.2) St. Ciobanu 1. c. p. 8.3) I. Neculce p. 326. Andreas Wolf, Beitrage zu einer statistisch-his-

torischen Beschreibung des Farstenthums Moldau, IIermannstadt, 1805, vol-II, p. 171.

4) §t. Ciobanu, D. Cantemir in Rusia, p. 9.5) St. Ciobanu, o. c. p. ix, A.A.R. Seria III, Torn. II, p. 242. Convor-

biri Literare LVI, Noembrie 1942, p. 242, p. 880.6) Pestera.7) N. Iorga, Studii Documente, XVI, p. 105 si urm.

').

sai,

7-

gi

www.dacoromanica.ro

1.09

Dim. Cantemir infiinta in 1712, in guvernamantul Orel, unordsel Dimitrooca, locuit aproape numai de Moldoveni, careastazi e capitala de judet. Aici el construi o biserica cu hramulSf. Dumitru, dupa numele sau ). Pribeagul Domn moldovanse asezd aici cu .75 de curteni iar in vecinatate la Scigri sestabili si marele Comis Pavel Rugina.

Spatarul Toma Cantacuzino din Muntenia trecu si el inRusia, unde capata proprietki, find inaintat gradul degeneral-maior 2). La Pereiaslav i se dadu castelul familiei rebeleMirovici, care fu deposedata de avere 3). Era in relatii cu Dim.Cantemir, pe care-1 vizita destul de des la Dimitrovca si Mos-cova. De asemenea Const. Stefan Cantacuzino, fiul fostuluiDomnitor, plecd in Rusia, unde-1 gasim in slujba imparateseiAna 4), cu gradul de general-maior impreund cu fiii saiAlexandru si Avram 6). Un Andrias Dimitr:e Malama a plecatdela Dubasari in Rusia, unde ajunge polcovnic, comandantulValahilora, din armata rusd, dupa 1709 pana la 1726 7).

ROMANI LI CULTURA RUSASCA

Numerosi dintre urmasii boerilor si curtenilor, care 1-auinsotit pe Dim. Cantemir in refugiul sail din Rusia, apar inrandurile armatei si in viata politica si culturald a imperiuluitarist. E de ajuns sd pomenim numai pe cativa dintre acestimari oameni ai Rusiei. Astfel cunoscutul naturalist Ilie Mecinic000Milescu este din familia spatarului Gheorghita Milescu-Mecinic,stranepotul Spdtarului N. Milescu-Carnu. Gheorghita Milescu s'arefugiat in 1711, din Vaslui, in regiunea Harcov, iar fiul sauJoan Milescu, stabilit in districtul Izium, luat numele deMecinicov 8).

Vaduva Sofia Ursul Banta§ plecd si ea din Iasi in Rusia,

i) St. Ciobanu o. c. p. 25. I. Minea 1. c. p. 18.2) N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, Bucuresti, 1909, p. 313.3) N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, p. 13o.4) N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 326.5) Ibid. p. 334.6) Ibid. p. 339.7) N. lorga, Studii $i Documente XVI, p. to5 si urm.8) C. G. Bedreag, Les origiqes tnoldaves du naturaliste Hie Milesco-

Metchnicov. II, Le naturaliste Vladimir Nicolae Bedriaga, Iasi 1935, p. 6.

6),

si-a

www.dacoromanica.ro

no

impreuna cu fiul sau Neculai care avea abia 6 ani Acesta eranepotul lui Dim. Cantemir, el si-a adaugat la numele lui defamilie, dupa ce s'a casatorit, si pe acela de Kamenski, al sotieisale, care era tot din Moldova. Sofia Banta§ se casatori cupostelnicul Ion I. Vracnita, care a emigrat in Rusia in 1717.Istoricul Nec. BantasoKamenski, care a studiat si la Academiateologica din Kiev a lui Petru Movila, era fiul lui Nec. Ursul-Banta's. Fiul sail Dim. Bantas-Kamenski, cunoscut si el prinstudii istorice, in trecere spre Serbia, intr'o misiune, in 1808,a cunoscut si Tarile Romane, pe care le-a dcscris intr'o seriede scrisori adresate unui prieten. El a fost guvernator la Tobolsksi apoi la Vilna 2). Din aceasta familie au mai emigrat in 1711 inRusia Vasile Banta§ si sora lui Maria casatorita cu capitanul dedarabani Const. Braga, care a capatat proprietati la Balacleica 3).

Capitanul Andrei.C.Idre Herescul a urmat si el pe Dim.Cantemir. Matei Herescul frate cu sotia lui Toma Cantacuzino,trecu in Rusia la 1717 4) si primi dela Petru-cel-Mare sateleMirovicilor din Rusia-Mica, cu averile acestora si o casa laPereiaslav 5). Herestii erau deci inruditi cu Cantacuzinii 0). MateiHerescul ajuns capitan de garda, se casatori cu o principesarusa si avu un fiu Mihail Matei Herascoo, cunoscut ca scriitor-poet, care s'a distins prin munca depusa pentru reorganizareaUniversitatii din Moscova. Alti fii ai lui au fost locot.-generalulAlex. Herescul si consilierul de stat Petre Herescul.

Profesorul CulicooskioCaraiman este urmasul polcovniculuiProcopie Caraiman-Culicovski din Harcov, originar dela Culicenidin Jud. Dorohoi, si care a primit dela Petru cel Mare mosiiin acea regiune si a ajuns comandant al polcurilor de Moldoveni,lefegii din arinata tarului. Un fiu al sau Matei Culicovski a fostcel dintai Maresal al nobilimei din regiunea Harcovului.

In 1711 trece in Rusia si familia Gredescul. ProcopieGredescul, care a pastrat traditia originei sale moldovenesti, a

1) Ana Const. Cantemir, nascuta Bantas, era mama lui Dim. Cantemirsi matusa lui Nec. Ursul-Bantas. Acesta s'a casAtorit cu Ana St. Zertis-Ka-menski, din care s'a nascut istoricul Nec. Bantas-Kamenski.

2) St. Berechet, Cdlatori slavi necunoscuti la noi, in Spicuitor in ogorvecin 1, no. 4-12, p. 138 si urm.

3) Const. Braha, ap. I. Neculce, p. 321.4) N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 354.5) Ibid. p. 355.6) Ibid. p. 3.}1.

').

www.dacoromanica.ro

avut un nepot Nicolae Andrei Gredescul, fost decan al facul-tatii de drept din Harcov, si cunoscut in lumea juristilor casavant si om politic cu vederi liberale.

Un alt savant cu renume in domeniul elenistic a fostWadistao Petre Buzescul, urmasul unor boeri moldoveni stabilitila Izium. El a studiat antichitatile dela tarmul nordic al MariiNegre ') si a fost decan al facultatii de istorie si filologie dinHarcov.

Stegarul Toma St. Bedriaga din Lapusna, care a trecutin Rusia in anul 1711, a avut un flu Ioachim 2) Bedriaga, ajunsgeneral de brigada in armata rusa. Urmasii lui sunt cunoscutica ofiteri in armata rusa. Unul dintre ei polcovnicul Iegor Iva-novici Bedriaga a comandat polcul de husari din Izium ininvazia din Europa, la 1812. Un altul a fost naturalistul IacovVladimir N. Bedriaga 3).

Scriitoarea Sofia CoroinzKooaleroski este din familia ceau-sului Daoid Corbed, care in 1702-1703 fusese trimis in soliela Moscova de catre Const. Brancoveanu, impreuna cu Capi-tanul Luchian s. a. El a ramas acolo ca rezident al Domnuluimuntean4), iar in 1711 s'a refugiat in Rusia impreuna cu TomaCantacuzino.

Din familia vornicului Ilie Abaza, refugiat si el in 1711,s'au distins pang la 178o nu mai putin de 16 ofiteri cu corpurilede Moldoveni luptatori, iar Nic. Sava Abaza a condus CruceaRosie la Chisinau si Iasi, in timpul razboiului din 1877-1878.Un altul Const. C. Abaza a fost judecator la Ismail si autorde diverse schite militare.

Simeon Ion Codreanu, treti-spatar, refugiat in Rusia cuIoo de Moldoveni, a primit in 1711 o mosie in regiunea Kursk,find trecut apoi in randul nobililor.

Urmasii lui Danila Apostol se continua cu familia Muraoieo.Apostol, intrucat o nepoata a lui s'a asatorit cu generalulMatei A. Muraviev. Trei flu ai acestuia Lt.-Colonelul MateiMuraviev-Apostol, Lt.-Colonelul Sergiu Muraviev-Apostol sipraporcicul Ipolit, care si-au facut o aleasa cultura in str6ina-

I) G. I. Bratianu 1. c., in Revista Istoricd Romand VII-1937, p. 475.2) Numit si Achim.3) C. G. Bedriag, Naturalistul Iacov Vladimir Nicolae Bedreaza, Iasi

1934, pp. 2 i II.4) N. lorga, Studii si Documente VI, p. 457.

if'

www.dacoromanica.ro

112

tate, ajunsi ofiteri in armata imperiala, au luat parte la miscarearevolutionary decabrista din 1825-1826, suferind, unii din ei,chiar pedeapsa capitals 1).

Cu Dim. Cantemir s'a refugiat si grecul Caragea, al caruiurmas Vasite Carazin a fost organizatorul Universitatii dinHarcov. Nepotul sat' N. N. Carazin a fost pictor cunoscut §i scrii-tor-etnograf. Val. lam Bulatel ajunge polcovnic al unui regimentmoldovenesc in vremea imparatesei Elisabeta ; familia lui erastability la Harcov. Un alt polcovnic Atanasie Gr. Bulcitel seaseza la Ecaterinoslay.

Teodor Timotei Vreme a emigrat in Rusia in anul 1715.Urmasii lui s'au incadrat in societatea imperiala ruseasca.

Cei mai multi dintre acesti boeri romani s'au stabilit atunciin regiunea Harcov; intr'o adevarata colonie ale carei urme sepastreaza pana astazi. Familiile multora dintre ei s'au pierdutin randurile Rusilor, altii s'au distins prin activitatea for in cul-tura ruseasca on in armata ca vrednici militari, ajungand sadetina grade superioare §i luand parte la cele mai grele raz-boaie ale imperiului. Au fost totu§i §i multi Romani refugiati,care §i-au pastrat individualitatea for etnica, destula vreme, inbung parte datorita faptului ca contractau casatorii numai cuRomance.

Toti acesti Romani se afirma ca un element de munca §iprogres contribuind la ridicarea Rusiei in vremurile lui Petrueel Mare si a urmasilor lui. In schimb Rusii au urmarit sa cu-tropeasca pamant si suflet romanesc, cat mai mult.

i) I. H. Schnitzler, Histoire intime de is Russie, Paris 1847, vol. II,p. 17 si urm.

www.dacoromanica.ro

113

CAP. VIII.

ROMANII DIN RASARIT IN PRIMA JUMATATE A SEC. XVIII.

DEPORTARILE FACUTE DE GENERALUL MUNNICH.

In sec. XVIII podurile §i vadurile de peste Nistru continuau sdfie in stapanirea Moldovei iar Romanii transnistrieni au avut unimportant rost militar in razboaiele lui Petru cel Mare. Atunci,cu prilejul razboiului care a avut loc intre Turci si Ru§i, Ta-tarii au robit si au dat foc" in Moldova, in Tara de jos, iardela tinutul Vasluiului incepand in jos §i pana la munti, auistovit tot si Inca §i la tinutul Harldului au robit" '). In regiu-nea Harcov Si Izium sunt numeroase localitdti care amintescprezenta Romanilor, ca Abazovca, Buzovco, Vreamev, Volochov,Bantasevca, Volochovca, Voloscaia-Balacleica, data de Petru celMare stolnicului Dim. Enache, Romascov, Moldaoa, Troianooa ;in regiunea Kursc : Porcari, Buhaiev, Laptev s. a.

Dupa Petru cel Mare, continuand politica de expansiunespre sudvest §i spre apus, Rusii nu mai luptd numai in Siberiasau in alte provincii asiatice, cizi vedem ca apar pe campiilede batalie din Europa, ajungand tocmai la Paris. In prima ju-matate a veac. XVIII, dupa ce cuceri o parte din regiunea dindreapta Niprului, spre Bug, Rusia construi aici fortarete si orga-nizd garnizoane de aparare din populatia locala si din Cazaci.Romanii au fost printre cei mai bravi aparatori in aceste locuri,in serviciul Rusilor, impotriva Turcilor, Tatarilor §i CazacilorZaporojeni.

Tocmai in aceasta vreme Ucraina este invadata de arma-tele rusesti, care pun stdpanire pe aceasta tarn. Danila Apostol

1) N. Costin, p. 109.

8

www.dacoromanica.ro

114

ajuns batman, lupta pentru redobandirea drepturilor si liberta-tilor acestei taxi si reuseste sd obtina, intre altele, ca in sateleucrainene sd nu aiba voie a se aseza Rusii, precum si in celerusesti, Ucrainenii". Aceasta masura privea si satele moldove-ne§ti din Ucraina §i ea a fost aplicata 'Ana la revolutia din1917, aparand astfel aceste sate de rusificare. Nimeni nu seputea aseza in ele Ucraineni, Rusi sau chiar Moldovenifara aprobarea adunarii obste§ti a satului respectiv ).

Istoricii ucraineni mai not nu pomenesc nicaeri ca DavilaApostol era Roman ; totu§i M. Hru§evskii, nu poate sd nu scrieca acest viteaz hatman a redat Cazacilor drepturile si libertatilevechi perdute de Ivan Scoropadski ').

Colonizarile cu Romani au continuat §i in cursul veaculuiXVIII, unele voite, altele silite, executate de Rusi, mai ales dupdrazboaele cu Turcii. Ei staruiau sa. mute mari mase de Mol-doveni" spre a popula intinsele regiuni pustii, care ajung instapanirea for "). Cronicarul Ion Neculce, care 1-a urmat pe Dim.Cantemir in Rusia la 1711, scrie ca dupa ce au trecut TaraCazaceasca, era inca pan la Harcov cale de doud zile un camppusliu... Si acel camp este sleahul Tatarilor cand prada delaCram" 4).

In vechile harti sunt aratate numeroase regiuni pustii, campideserti", in rasaritul Europei. Astfel in harta lui Chr. Weigeliotiparita la Ndrnberg in 168o, incepand de peste Nistru, dindreptul Orheiului, apar aceste campii pustii" La fel in hartalui N. Visscher din 168o in regiunea Tekin als Bender" din-coace de Nistru si in dreptul Orheiului peste aceasta apa, segasesc campi deserti" 6). Era deci loc destul spre a fi colonizatde Moldoveni. In 1713 Grigore Ivanenco, insotit de Tantschi sicativa oameni de rand lupta cu Tatarii, care navalisera in re-giunea Kievului unde se gaseau numerosi Romani 7).

1.) N. P. SmochinA, Din trecutul Romdnilor transnistrieni, p. 27, nota I .2) M. Hrusevskij, Iliustrovana Istoria Ukraini, Kiiv 1917, pp. 394-404,

Bantas-Kamenskii, o. c. partea IV, p. 99.3) N. Iorga, Romanii de peste Nistru, p. 39.4) I. Neculce, p. 325.5) Harta : Ukraina seu Cosacorum, Regio Walachia item Moldavia et

Tartaria minor de Chr. Weigelio, publicata in 1680 la Nurnberg.6) Nouvelle Carte de la Mer Noire et du Canal de Constantinople par

N. Visscher, din anul 1680.71 I. Neculce, p. 345.

3).

www.dacoromanica.ro

115

In 1715 se citeaza printre pribegii militari la Cutcauti"peste Nistrd, un Mihaila Ganul, de loc din tinutul Orheiului",care lua in casatorie pe fata lui Ion Luca sau Lupasco Murgulet,rohmistrul in oastea luminatului mare§al regal domnul Liubo-snirski..." Pe acesta Il gasim servind in armata polona, Inca la1708 1). Iscaleau zapisul respectiv, intre altii den Moldovenicativa tovara§i... Banul Savin (Zmuncila), Andronic Isar, Carste,Ioan sin Vatav Roman" 2). Mihaila Ganul va lupta apoi. in armatageneralului Monnich, impreuna cu Andronic Isar, GheorghitaSpataru s. a. 3).

De altfel in sec. XVIII apar deseori in documente marturidin satele romane§ti de peste Nistru. Astfel in 1717 o marturie'este semnata de Voico Grigora§, vornicul da Molovata", pre-cum §i de alti Romani din aceea§i localitate 4). Acest dal" esteo indicatie ca aici erau §i coloni§ti veniti din Muntenia, Molo-vata era sat mai vechi, cunoscut din anii 1602, 1603, 1617 5).

In 1725 este o alta marturie pentru o danie §i acte de van-2are ale satului §i mosiei Marcauti din tinutul Orheiului facuta de-oameni din satul Molovata, in frunte cu Gorghit Vornicul".Zapisul de danie s'au facut in Molovataa cu marturi intrecare figureaza iarasi Gligoras Voica, vornic of Molovata" 6).Satul Molovata este dublu, pe ambele maluri ale Nistrului. In1726 intr'un document dela Mihai Racovita tot pentru mosiaMarcauti au fost marturie trei sate : Ustie §i Cotova §i Go-fenii 7)... si oamenii din Molovata si Molovata din cie parte,din Ucraina" 8).

Regimul proprietatii raza§e§ti din Moldova se gasesteaplicat si in Transnistria §i normele prevazute de Alex. Mavro-cordat, domnul Moldovei, in Sobornicescul hrisov din 1785pentru apararea acestei proprietati, s'au aplicat in tot timpul

x) Revista Istorica an. I, no. 3-1915, p. 52, Arhiva IstoricA II, p. 271.2) Arhiva IstoricA, III, p. 276. .

3) N. Iorga, Studii si Documente VI, pp. 450451, no. 1702. Id. Istoria.arniatei romdne, vol. II, p. x99.

4) Aurel V. Sava, Documente moldovenesti privitoare la Romanii depeste Nistru, (1574-1829), in Moldova Noua, an. VI, nr. 1-3, pp. 72 -73.

5) Gh. Ghibaneseu, Ispisoace si Zapise, 1-2, pp. 7, 17, 100.6) Aurel V. Sava, I. C. pp. 74-75.7) Probabil satul Ciofenii.8) Aurel V. Sava, I. c. pp. 76-77.

www.dacoromanica.ro

116

stapanirii rusesti in Transnistria, pana la 1919 '). La congresuldela Nemirov din 1737 Rusia pretinse suveranitatea asupraTarilor Romane, care urmau sa fie recunoscute independentede Poarta 2).

Razboiul dintre Turcia, Rusia si Austria din 1736 1739provoaca iara§i pradaciuni si un nou exod din PrincipateleRomane. Generalul Munnich staruia atunci printr'un raport careCarina Ana Ivanova ca Romanii sa fie angajati in armata rusa,ca unii care se bat foarte bine cu dusmanii", ceeace impara-teasa aproba pentru cat de multi" 3). In 1738 gen. Munnichse opri cu armata lui la Calanca din gigs de Ra§cov", deunde batea cu tunul pe Turci, care erau dincoace de Nistru.In urma se retrase, insa, spre Bug, parasind si Vozia 4), pecare reu§ise s'o ocupe. Navalind, apoi, in Moldova, ocupa.Hotinul §i ajunse la Iasi, unde printul Const. Cantemir,care urmArea sA ocupe tronul acestei tari, intrase inca la 2Septembrie 1739 cu 3000 de oameni, printre care erau si nu-mero§i Moldoveni 5). Cneazul" Const. Antioh Cantemir erageneral de brigada, comandantul unui regiment de husariMoldoveni alcatuit din 2500 de oameni, toti recrutati din re-giunile Izium §i Achterca 8). El venise tot jacuind pana laIasi ", unde fu primit ca un adevarat Domn de MitropolitulAntonie, cu caimacamii locali si cu cati-va boeri, calugki §inegustori, predandu-i cheile tarii §i steagurile slujitorilor" 7).Generalul Munnich impuse foarte grele indatoriri Moldovenilor,armata facand mari pradaciuni ca vinul cel unguresc, dulce,s'au fkut venin amar §i rasul plans si voia cea buna groazasi frica, §i oh, oh, oh bogatia saracie si lipsa §i blastam§i osanda ve§nica"... Asa au pradat Cara si au jacuit §i bucatesi borfe" 8). Acesta era regimul binefa.cator al Rusilor cre§tini"§i pravoslavnici.

Aurel V. Sava, I. c. p. 64.2) Hammer, Histoire de l'Empire ottoman, Paris 1839, vol. XIV, p. 381.3) Arhiva !storied, I-1, pp. 55-56.4) I. Neculce, pp. 457-458.5) Manstein, Memoires sur la Russie, Amsterdam 1771, p. 304.6) A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, vol. IX, p. 61, nota 49. N. Iorga,

Acte ci Fragmente I, p. 368.7) I. Neculce, p. 465.8) Ibid. pp. 467 si 470.

1)

www.dacoromanica.ro

117

Generalul Munnich era insotit de cei doi nepoti ai luiDim. Cantemir, Cons!. si Dim. Cantemir, fiii lui Antioh-VodaCantemir, dintre care primul revendica tronul Moldovei ') Co-mandantul armatei rusesti, brutal, agresiv §i abuziv, ajutat chiarde Const.. Cantemir au pradat §i au robit §i multa stricaciunefacu" 2).

Desi se rezervase pentru gen. Munnich tronul Moldovei,in cazul ca aceasta Cara ar fi ramas in stapanirea Rusiei 8), to-tu§i Const. Cantemir fu instalat la Iasi ca un adevarat domni-tor, chiar de catre acest general 4), in anul 1739, in Moldovaunificata cu regiunea Bugeacului, care era stapanita Inca deTatari. Era o adevarata restaurare a dinastiei nationale, dar noulDomn ar fi fost cu totul infeodat Rusiei 5), reinviind, sub oare-care forma, programul politic a lui Dim. Cantemir din 1711 6).

Cand Rusii au patruns in Moldova, in Orhei avura locnot rascoale. Gr. Ghica-Voda pomene§te de Ili§co Orheianul,care s'a facut capitan de catane moschicesti ridicand sabia im-potriva patriei sub comanda lui Const. Cantemir, ce-au fostbrigadiriu la moscal" 7). Tot atunci un Gheorghe Isacescul lupta,de asemenea, in randurile armatei gen. Munich, facand §i elmulta stricaciune tarii, de aceia s'au dus cu Moscalii" 8). Totin acea vreme §1 boerul lancu Dicescu trecu in Ucraina si sestabili in regiunea Cherson. Un urmas al sau, Ion Dicescul afost in cursul rasboiului din 18o6 -1812 prefect de politie la Iasi 9).Arsenie Dicescu s'a casatorit in Rusia cu fiica locot. genera-lului Ion Nicorita, urma§ul hatmanului moldovan Nicorita.

Generalul Munnich propuse, in cursul razboiului, ca arma-

1) N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, vol. IV, p. 441. Id.Acte $i Fragmente I, p. 368.

2) V. A. Ureche, Inscriptiuni dupd manuscrise, A. A. R. Bucuresti 1887,p. 5. Letopisete III, p. 200. N. Iorga, Acte $i Fragmente, I, p. 362.

3) Manstein, Memoires, p. 356, nota 7.4) N. Iorga, Acte Fragmente I, p. 364. Hammer o. c. vol. XIV, pp.

450-451.5) Ibid. II, p. 364.6) N. Iorga, Istoria Romdnilor, Bucuresti 1938, vol. VII, p. 120.7) Uricarul, vol. V, p. 261.8) N. Iorga, Studii Documente V, p. 59, nr. 269.9) Id. Histoire des relations russo-roumaines, p. 247.

.

$i

$i

www.dacoromanica.ro

118

tele ruse§ti sa ocupe Tara Romaneascg §i sä inainteze spreConstantinopole, ceeace imparateasa aprobg ').

Purtarea gen. Munnich, care a secatuit avutiile, in deosebiin Moldova, luand contributii si provizii ca intr'o tara du§manaa instrainat pe Romani de Rusj, in care avusesera totusi sperantasa-i scape de stapanirea Turcilor.

Pacea dela Belgrad din 1739 se facu impotriva cercurilormilitare ruse§ti §i in deosebi a principilor Cantemir. GeneralulMunnich, foarte suparat, i§i arata indignarea fats de conditiileacestei paci ru§inoase8), care erau foarte desavantajoase §i cutotul contrarii onoarei si intereselor celor douA auguste curtiimperiale", dela Viena si Petersburg. Daca nu obtinem con -ditii favorabile" atunci el ameninta ca va continua ostilitatilesub auspiciile lui Dumnezeu". Acestea le comunica gen. Mun-nich intr'o lunga scrisoare adresata generalului Lobkowitz, co-mandantul trupelor austriace 4).

In acela§ timp trimise, in Septembrie 1739. pe DumitrascuCantemir, cu un puternic deta§ament militar in Moldova 5), casä prade ce se mai gasea in aceasta tara 8).

Totu§i razboihicul general trebui sa se resemneze, si intoamna anului 1739 se retrase din Moldova, chiar fara voia lui 7),devastand §i robind tara. El s'a opus, in deosebi, la evacuareaHotinului 8). Un ofiter german Trench, din armata luipovestqte in memoriile sale ca in afara de numeroase fete ro-mance, care erau prinse §i duse in Rusia, la plecarea o§tiirusesti toti soldatii primira ordinul expres de a prada tara §ide a lua cu ei oameni si vite. $i in urma acestei porunci aulost dust in Rusia peste o Rita de mit de supusi turd' dinMoldova 9), in deosebi din regiunile nordice, din tinutul Hoti-

1) A. Vandal Une ambassade franraise en Orient sous Louis XV, Paris1887, p. 355. Manstein o, c, p. 305.

2) N. Iorga, Acte ,si Fragmente, I. p. 367.3) Manstein o, c. pp. 3053o6, 326.4) Scrisoarea gen. Munnich cAtre printul Lobkowitz la 25 Septembrie

1739 ; in Manstein 0. c. pp. 309-316.5) N. Iorga, Acte si Fragments i, p. 365.6) Id. lstoria Romdnilor, Bucures.ti 1938, vol. VII, p. 121.7) Id. Acte si Fragmente I, p. 368.8) Hammer, o. c. vol. XIV, p. 467.9) N. Iorga, Romdnii de peste Nistru, p. 40. Id. Acte si Fragmente,

p. 367. Ziarul Neamul Romdnesc, no. 70, 1917.

Miinnich,

'I,

www.dacoromanica.ro

119

nului si dela marginea Cernautilor. Aceastg mutare era facutadin ordinul Feldmaresalului Munnich'). Era o adevarata pustiirea Moldovei iar oarda moschiceascg" lua cu sila fete, copii silocuitori cu tot avutul for 9). Ion Neculce, care povesteste caoamenii erau dusi cu toate vitele lor, arata ca. atunci, la purcesullui Minih, trimis-au de au robit multi oameni din tinutul Hoti-nului si de pe marginea Cernautilor. Si i-au trecut cu femei cucopii la Mosc, impartea pre oameni ca pre dobitoace. Uniilua bgrbatii, altii lua femeile, altii copiii. Si-i vindea unii la alti-fgra de leac de mild, mai rau de cat Tatarii... Bogate si multelacrimi era, cat se auzea glasurile la cer" 3).

Const. Cantemir conduse el singur, M retragere, cetelede pradg in jurul orasului Iasi si la mandstirea Galata 4),ceeace-1 indeparta cu totul din sufletul Moldovenilor, care lainceput it primiserd cu bucurie.

Amintirea dureroasa a pradaciunilor fdcute, apare mereuin insemngrile acelor vremuri cand au venit Minih Feltmarsalcu ostile moschicesti de au calcat pamantul Moldovei, in anul7247-1739la care vreme acii mai multi ne-au pargsgt... °snitca avand si mare pradaciune de cdtra °stile moschicesti..." 5).

Sate intregi au fost mutate de gen. Munnich dincolo deNistru ca sd populeze pustiul Rusiei not "'').

°data cu generalul Munnich a plecat si Antonie, Mitropo-litul Moldovei, care binecuvantase pe Rusi la venirea for la

Atunci a oficiat o slujbg, cu care prilej Inaltul Prelatoferi generalului rus sd sdrute crucea si evanghelia, dupd obi-ceiul ortodox ; el respinse crucea §i sgruta numai sfanta carte.Mitropolitul isi incepu, apoi, o cuvantare cu vorbele : Domnulsa binecuthinfeze infrared si essirea fa", profetie care i-a facutpe ceilalti generali rusi sg rada 8). Antonie primi in Rusia Mitro-polia dela Cernigov a Cazacilor, de unde, dupa doi ani, fu

x) N. Iorga, Studii si Documente, VI, p. 441.2) Ibid. no. 386, 393, 397, 411, 506, 1660, 1685.3) 1. Neculce, pp, 467 si 470, 472.4) N. Iorga, Studii si Documente VI, pp. 441-442, No. 1663.5) Ibid. p. 45o. nr. 1702.6) N. Iorga, Istoria Romdnilor prin Cdldtori, vol. II, ed. II, p. 168.7) L Neculce, pp. 466, 472, 475 N. Iorga, Studii si Documente VI, p.

373, no. 1224.8) Hammer, o. e. vol XIV, p. 452.

Iasi').

.

si-i

www.dacoromanica.ro

120

transferat la Bialogrod. Acest Mitropolit a fost un carturar curenume '), aproape ca si inaintasul sau Dosoftei, refugiat siel cu Ion Sobieski in Polonia.

Generalul Mannich isi arata toata parerea de rau ca fusesenevoit sa. pardseasca Moldova 2). In 1740 era organizat in Rusiaun regiment de Romani, sub comanda lui Radu Cantacuzino 3);iar in 1755, inca, se pomeneste intr'un act de un PanaiteIamandii, ci s'au fostu dusu in Rosiia.." la retragerea gen.Munnich 4).

Regiunea dintre Bug si Nipru continua sd fie zond detrecere din Moldova spre Zaporojia Cazacilor 5), iar locuitoriiei traird in libertate pans dupa 1739, cand o mica parte din eaa fost ocupata de Rusi, care i-au spus, chiar, Rusia Noud.Aceasta regiune era aproape pustie, lipsitd de brate de munca,de aceia si interesul ardtat de Rusi, de a atrage colonisti detot felul, intre care numerosi Moldoveni. Acestia continuau sase aseze in regiunile rasaritene, unde gaseau deja multe asezariromanesti. Boerii moldoveni aveau mosii pe ambele maluri aleNistrului iar colonistii romani se asezau in regiunile cele maislab populate si infatisau acolo elementul de baza, care initiaprimele conditiuni de viata civilizata 6), Romanii nu aveau, dar,numai un rost demografic sau economic, ei aveau un rol cumult mai insemnat, find elementul civilizator al acestor tinuturi.

1) N. Iorga, Istoria bisericei romdne,sti II, p. 94. Id. Istoria literaturiiromdne I, p. 244, nota 3.

2) Id. Acte Fragmente, pp. 368-369.3) Al. Cioranescu o, c. p. 268 no. DLXXIV.4) N. Iorga, Boeri raze§i in Bucovina ci Basarabia, A. A. R. Bucu-

resti 1912, p. 29.5) N. P. Smoching, Trecutul ci prezentul Romdnilor de peste Nistru,

in Moldova Noun, anul V no. 5, 1939, p. 158.6) N. Iorga, Les Roumains au dela du Dniestr, p. 35.

si

ui

www.dacoromanica.ro

121

CAP. IX.

VIATA ROMANEASCA IN TRANSNISTRIA

Domnii Moldovei continuau sa-si exercite autoritatea fordincolo de Nistru, ca mai inainte vreme. De altfel viata inMoldova de peste Nistru nu se deosebea cu nimic de restulTarilor Romane. Transnistria se gasea sub jurisdictia admi-nistrative a Domnului Moldovei. Targurile din aceasta provinciepopulate de numerosi Romani, care reprezentau pe crestiniprintre Tatari si Evrei, erau organizate ca si orasele moldove-nesti, cu soltuz si pargari. Centre le orasenesti mai insemnateerau Moodatd, Duthisati, Silibria, Iampol, jaruga, RdSCODL14VdSikcitl. In 1740 se citeaza la Movilau si Rascov guvernatoriasub autoritatea Domnilor Moldovei 1). Iarmarocul dela Movilau,mare si vestit, este mereu pomenit, in deosebi in secolul XVIII 2).Aici veneau negustori din Dorohoi, Botosani, Iasi, Falciu, Harlau,Vaslui, Husi, Roman, si acest targ intemeiat in amintirea luiIeremia Movile cu Moldovenii lui, ajunse la mare insemnatate.Vamesul dela Movilau incasa venitul pentru Domnul Moldovei 3).Aici era un soltuz ca in toate orasele moldovenesti vecine. In174o soltuzul Movilaului era Romanul Burca 4). Moldovenii veneausa cumpere pielcele brurnarii pentru caciuli, trecand podul pesteNistru, care se refacea in i8o6 3). De altfel Nistrul se trecea

1) N. Iorga, Studii Documente VI, p. 230, no. 163 si 164.2) Ibid. Socotelile lui Const. Mavrocordat din anii 1740-1743, p. 297,

no. 613 ; p. 304, no. 644 ; p. 356. no. 1069in anul 1742 ; p. 367 no. 1166.3) Id. Studii Documente V, p. 252, no. 379. In 17404) Ibid. VI, p. 379, no. 1282.5) Id. Documente cerceteiri asupra istoriei financiare $i econonuce

a Principatelor Romdne, Bucuresti 1900, pp. 85 si 138.

$1

4i

sl

www.dacoromanica.ro

122

pe podul dela Soroca si pe la Bender Tighina" 11. In 1751 seciteaza si podul care trecea dela Unetcani la Dubasari, podvechi" a medelnicerului Vasile Macri 2). Mai era noi, vadullui VOA" pe Nistru spre Orhei 3), pe unde venea, din spreLapusna, sleahul cel mare" 4). Mereu se pomeneste vama delaMovilau", care era a Domnului dela Iasi 5).

Podurile de peste Nistru erau ale boerilor moldoveni, careaveau mosii, dincoace si dincolo de aceasta apa. Vadul Movi-laului, era administrat si pazit de capitanul de Soroca ; aiciera si podul si luntrea ce umbla peste apa" 6). Vadul dela Joraavea, la fel, pAzitori moldoveni, citati ca slujitori dela vad delaJora" 7). De asemenea si podul dela Silibria era moldovenesc8).

Morile plutitoare pe tumbaze" 9) apartineau Moldovei iarDomnul strangea ,dajdea" acestor mori, aflate pe apa Nistrului,la fel ca dela cele de pe Prut sau Siret 10), indiferent daca moaraera boereasca, on manastireasca, on turceasca".").

In 1741 VelCapitanul de Soroca cerceta pe Jidovii delaMovilau" pentru camata 12). Tot el reclama pe niste Turci delaMovilau care fac rautati" 13). La fel Capuchehaia de Hotin seplftngea Domnului pentru zarbaoa ci-au facut Turcii la Movilau,la iarmarocul dela Sfeti Arhanghel". Ciausii au pus pe vino-vatii turci in flare "). In 1742 Const. Mavrocordat reinoia hri-sovul pentru iarmarocul dela Movilau 16), care se Linea cu regu-laritate 16). Aici se aducea si yin tocmai dela Roman ").

1) N. Iorga, Studii ci Documente IX, p. 165 nota 2.2) L. T. Boga, Documente Basarabene, vol. III, p. 12.3) N. Iorga Studii ci Documente, VII, p. 340, no. 16.4) Ibid. VI, p. 375 no. 1237.5) In 1743. Ibid. p. 409 no. 1563.6) Ibid. p. 271 no. 484.7) Ibid. VI, p. 338, no. 922.8) Ibid. p. 271, no. 482.9) Dubase.

io) N. Iorga, Studii Documente VI, p, 221, No 95. Cate se vor aflain apa Prutului, i a Siretului, i a Nistrului..."

II) Ibid. VI, p. 221, no. 83.12) Ibid. p. 244, no. 298.13) Ibid. p. 298, no. 618.14) Ibid. p. 298, no. 569.15) Ibid. p. 211, no. 16.16) Ibid. p. 304, no. 644 si altele.17) Ibid. p. 247, no. 333.

ii

www.dacoromanica.ro

123

Locuitorii din Movilau organizau targ mare" si in satulcantacuzinesc Budele, dincoace de Nistru in care se face iar-marocul Movilaului pa obiceiu" 1). si altfel se pomeneste desatul Budele, ce iaste pa apa Nistrului in dreptul Movilaului,unde se fac iarmalocile" 2). Dupa catva timp chiar acestui sati s'a spus §i satul Movilau of Soroca" 3).

Capitanul de Soroca i§i avea namesnicul" sau la Movilau 4)iar dela Iasi se strigau mereu tarmaroacele Moot Mutat", insemn de reclama 5).

Alte targuri peste Nistru mai erau Rascov, Vasilcau inlegatura cu Soroca, pe unde trecea §i drumul de posts, care seindrepta tocmai spre Nijni-Novgorod si Petersburg 6). Moldo-venii duceau chirie trecand Nistrul pe la Vasilcau si mergeautocmai la Nijna" 7). Mai erau apoi Silibriia", Iampol, Duba-sari 9). La Dubasari traiau numerosi Romani §i in 1740 era acolonun polcovnic domnesc" 0). Inca din sec. XVII hatmanul de Du.&kart, care era sub autoritatea Domnului Moldooet, era obligatsa. plateasca. 800o de lei anual hanului din Bugeac "). Dealtfeldoua, din cele patru triburi de Mari, locuiau in Basarabia ;tribul Iedisan ocupa ambele maluri ale Nistrului : regiunea deTanga. Bender §i tinutul Oceacovului. Al doilea era tribul Bugea-cului din sudestul Moldovei ").

In 1742 un mare capitan de Soroca" aoea autoritate sipeste Nistru 12). El avea in seama sa podul dela vadul Movi-

/) N. Iorga, Studii $i Documente VI, p. 271, no. 483 si pp.no. 1069.

2) Ibid. p. 222, no. 103.3) N. Iorga Documentele Callimachi I, p. 482. II, pp. 95, 250I.4) Id. Studii $1 Documente, VI p. 408 no. 1557.5) Ibid. p. 356, no. 1069.6) Ibid. p. 223, no. 113; p.7) Ibid. p. 223, no. 113.8) Ibid. p. 271, no. 484.9) Ibid. p. 377, no. 1258.

Jo) Peyssonel, Traitd sur le commerce de la Mer Noire, vol. II,Paris1787, pp. 240-243.

ii) Ibid. p. 322. Francois de Tott,Memoires sur les Tures et les Tarta-res, 5 vol. Maestricht 1785, vol. II, pp. 36-40. G. de Castelnau, Essai surIiiistoire ancienne et 1noderne de la Nouvelle Russie, 3 vol. Paris 1827, vol.I, PP- 337-338.

12) N. Iorga, Studii $i Documente VI, p. 213, no

355-6,

347, no. 998.

34.

www.dacoromanica.ro

124

laului"). La Soroca era §i un parcalab" 2) care facea diverseservicii, ca, de pilda, procura cai pentru un Ioani Postelnic",care mergea tocmai la Chiov" 8) §i mai departe la Petersburg 4).

Alti dregatori domne§ti mai erau capitanii dela vadul Ras-covului §i cel dela Nimereuca 5). Si fa Silibria pazeau strcijerirnoldopeni. Un fugar din Moldova in tara le§asca" fu prins destr6jerii dela Salibrie §i 1-au dus la namesnicul dela Movilau",care 1-a tinut la dansul 27 de zile 6).

Const. Mavrocordat, cand domnea in Moldova la 1741, fuobligat sä trimita pentru lucrarile de intarire a cetalei Vozia,salahori cu un logofat si oameni de incredere, platiti de dansul 7).El mai trimise §i cherestea cu carele 8). In 1742 se dadea ohotarire pentru un jidov dela Ra§cov" 0).

Negustorii din ora§ele Moldovei circulau in voie si mer-geau la iarmaroacele, care se tineau in targurile de dincolo deNistru. Cornell cu Moscova se facea Inca din vremea lui PetruRares, cand negustorii trimii de Sultan cumparau blanuri §i osde pe§te" din Rusia. In sec. XVII vinurile de Odobe§ti eraucautate in Rusia, find duse de negustori speciali. Asta in deo-sebi pe vremea lui Bogdan Hmielnicki, Cazacii find doritoride orice fel de bautura, dar mai ales de yin bun.

Negustorii romani strabateau drumurile de dincolo de Nis-tru si Bug pana departe in partile Rusiei, facand negot de Caozaclii. Ace§tia erau numiti a§a pentruca treceau intai pe la Ca-zacii Niprului, aduceau in tail blani de mosc" de la Nijna §iduceau vinate in Tara Cazaceasca" §i saftiane de Bichir"1°).Astfel Cazaclii duceau §i aduceau diferite marfuri, §i vinul delaOdobe§ti, din Tarile Romane on din Rusia si dela Cazaci, ajun-gand spre Nipru si Don pana la sargorod. Cel mai mare co-mert cu vinurile din Tarile Romane se face in Polonia §i in

1) N. Iorga, Studii Documente, vol. VI, p. 221, no. 95.2) Ibid. p. 221, no. 94 sl 95.3) Ibid. p. 221, no. 86.4) ,,Petrepurcu".5) N. Iorga, Studii fi Documente XXII, p. 18.6) Ibid. no. 6o87) Ibid. vol. VI, p. 284, no. 549; P. 298, no. 617; p. 299, no. 611;

300, no. 628; p. 302, no. 635; p. 33,, no. 87o etc.8) Ibid. p. 361 no. 1m; p. 383 no. 1305.9) Ibid. p. 243, no. 283. a

io) N. Iorga, Studii §.1 Documente VII, p. 332-333.

P.

,si

www.dacoromanica.ro

125

Ucraina si se transports tocmai la Moscova", scrie diplomatulChr. von Struve '). In 1814 un alt calator strain a putut gasi lamo§ia unui nobil rus de langa Moscova felurite vinuri depuis labourgogne jusqu'au vin delicieux de la Moldavie" 2).

Blanuri de vulpe, albe sau negre, erau foarte cautate inTari le Romane 9). La Nejna" Nijni-Novgorod se Ikea inacea vreme mare iarmaroc. In 178o Ienachi Iamandi Alevraera dus de cinci ani la Nejna" 4). Numele de Cazacliu, de altfel,11 poarta §i azi unii Moldoveni.

Cazaclii au zidit o biserica a for la Odobesti, pe la 1770,care exists §i astazi §i pe care a vazut-o §i calatorul Chr. vonStruve in 1793 5). Doi Romani din Odobesti au servit in corpulde Streliti a lui Petru cel Mare 6).

Domnii Moldovei, desi sub suzeranitatea Turciei, si-aupastrat drepturile for asupra tinuturilor rasaritene, Inca dinvechime, de dupa 1400, cum spune §i Cons!. Maorocordatintr'o scrisoare de mustrare adresata capitanului din Soroca,dupa 1740: Macar ca sant apele gospod adica ale Domnu-lui iar malul este mo§nenescu deci al proprietarului sicae poduri vor mai fi pe prundurile Nistrului, pe apa, de iastaparte, dela hotarul Hotinului, pan la al Horheaiului, tot inseama to sa fie ; insa cei cu mosiile far parte, nu vor fi". Ceiacearata ca si in hotarul Nistrului catre Polonia, tot Domnii Mol-dovei erau stapani 7).

In condica de socoteli a lui Grigore-Voda Callimachi seidentifica stapanirea Domnilor Moldovei peste Nistru. Astfel in1763 Domnul face scaderi de biruri pentru satul Movilau otSoroca" 8), tot atunci era indatorat sd plateasca lefile Turcilor...besleagai i be§liilor de Movilau" 9). Iar in 1764 face scaderi luiIonita zat Caldaru§i ot Muilau" ").

i) Chr. von Struve, Voyage en Krimde etc. Paris 1802, p. 267.2) Revista Istorica XXI, nr. p. 85.3) N. Iorga. Studii si Documente VI, pp. 246-247. Uricarul II, p. 154.

N. Iorga, Istoria Comertului II, p. 67. Id. Istoria Rotndnilor prin Cdldtori,vol. I, ed. II, pp. 310-311.

4) Mid, VII, pp. 332-333. Arhiva Romaneasca H, p. 257 si urm.5) Struve, Voyage en Krimee, etc. p. 294.6) N. Iorga, Istoria Romdnilor prin Cc ldtori I, p. 311. II, p. 241.7) Id. Studii ci Documente, VI, p. 271, no. 484. Id. Les Roumains

au-deld du Dniestr, p. 29.8) Id. Documentele Callimachi II, p. 95.9) Ibid. p. 131.

to) Ibid. p. 98.

1-3,

www.dacoromanica.ro

126

Nistrul era deci moldovenesc cu element romanesc §i custapanire domneasca pe ambele lui maluri, afara de regiuneade sus a Podoliei, care trecu, dupl. 1793, in stapanirea Rusiei.

Vel-vornicul Iordache Cantacuzino capatase dela Costi-ne§ti mosia cu satul Budele, pre care se face iarmaroculMovilaului... si cu venitul podului §i a luntrilor ce umbla presteapa" ; podul find in seama capitanului de Soroca, acesta eraobligat sa dea stapanilor venitul ce li se cuvenea 1). Era vorbade Budele dela Soroca, in Movilau" 2). Venitul podului delaSilibria it lua tot Iordache Cantacuzino, precum §i a altor poduri,cate vor mai fi pe prundurile Nistrului pe apa, de iesta parte,dela hotarul Hotinului pan la al Horheaiului" si care erau tot inseama capitanului de Soroca 3).

In Speia, Dubasari, Crauleni, Jora, Rezina si Bateni erauosta§i de hotar" ai Domnului Moldove0).

In sec. XVIII apar si Evreii, in numar mai mare, inTransnistria, amestecati mai ales in viata economics, cu le-gaturi pe ambele maluri al Nistrului. Astfel un evreu tinea inoranda... podul lesesc umblatoriu... dela vadul Iarovei", careapartinea unui Boer roman 5). Prin 1742, Evreii treceau dela Ra§-cov si Movildu si din targ-urile polone" dincoace de Nistru,asezandu-se Ia. marginea tare pe mosiile boeresti precum siin sate si targuri 6) Profitand de situatia lor, Evreii ademeneaupe Moldoveni treceau dincolo de Nistru, ceeace-1 face pecapitanul de Soroca sd scrie Domnului in 1742 ca boiarii, careiau mosii la margine, au vandut toate vadurile Jidovilor, Inca§'altii, carei au Cate un petec de m4ia pe malul Nistrului,cauta si aceia sa puie orandari pe la vaduri §'au facut luntrede imbla in vad, pentru brudina, si fac ce voie Jidovii pela vaduri, de sa petrec oameni fel de fel piste Nistru. Pentrucare sa roaga sa sä scriie carte Marii Tale, la cei cu mosiile,sa nu fie margine in sama Jidovilor ; ca, de nu sa va radica aceas-ta, el nu poate da sama de margine ')".

1) N. Iorga, Studii Documente VI, p. 271, nr. 482; p. 282, nr. 539.2) Ibid. IX, p. 8o no. 144.3) Ibid. VI, p. 271, nr. 484. Id. Basarabia noastrd, p. 103.4) Id. Basarabia noastrd, p. 120.5) Id. Studii si Documente VI, p. zzo nr. 76.6) Ibid. pp, 236, nr. 231; 244 nr. 298 ; 246 nr. 319.7) Ibid, p. 302, nr. 635.

si

si-i

www.dacoromanica.ro

127

ALTE COLONIZARI ALE ROMANILOR DINCOLO DE NISTRUIN CURSUL SEC. XVIII.

Dupa 1750 alti Romani emigreaza §i se a§eaza in preajmaorarlor Krivoe, Tsibulev, Krilov pe dreapta Niprului, la nor-dul Marii Negre, precum si in aproprierea Bugului la Vradiovna,Cantacuzinovca sau mai departe in regiunea Ecaterinoslav'1),Nicolaev, langa Kiev si tocmai la Orenburg pe fluviul Ural,amestecandu-se cu Cazacii din partea locului. Multimea for facusa se organizeze regimente intregi de Romani in serviciul im-periului tarist ; prin organizarea militara a regiunei dintre Bugsi Nistru, multi Romani ajung in posturi de comanda. AcestiacAutau sa-si intareasca unitatile for prin recrutari facute indreapta Bugului §i chiar a Nistrului atragand numerosi Moldo-veni, Munteni ba si ArdeleniL2). Astfel intre 1753 1765 co-lonelul Vasite Lupu.Zoeroo a ademenit 188o de Moldoveni du-candu-i dincolo de Bug §i asezandu-i in slobozii, cum au fostsatele Novo-Crasnoe, Stefanovca, Socola Noua-Voznesensc, Be-ciul, Garlov, s. a. Barbatii fura organizati militareste, in compa-nii numite rote, gata de luptd impotriva Tatarilor §i Turcilor ").

Emigrarea Romanilor luand proportii, in 1756 Const. Mi.hail Cehan.Racooi(d, domnul Moldovei, orandui o ancheta sprea afla cauzele acestui exod. In hrisovul dat atunci, el constatacd. in tam aceasta sant prin multe locuri lipsa de oameni §i

si4ti pustii de multa vreme... unele nici stdpanii mosiei cineeste nu se stie...". De ce pleaca sd putem afla adevarul... dince pricina s'au dus de aici din pamant.ul Moldovei, in tari steal-ne, intr'alte tari, §i langa altele ce au aratat, tot temeiul stri-caciunei lor, 1-au aratat ca este din pricina vremelnicei nestdri,adica nestiind si nefiind hotarit ce sa deie bir pre an". Deaceia Domnul porunci pentru cei ce se reintorceau o scutire deimpozite pe sase luni, sd aibd odihnd nesuparindu-se oricat deputin rasa luni si dupa aceia sa intre la asezare fiscald, adicace anume sa plateasca biruri pe an" 4).

IncercArile Domnitorului Const. Celian Racovitd n'au pututstavili emigrarile Romanilor ; unii treceau de bund voie la

I) Azi Dniepropetrovsc.2) N. P. Smochina, Romanii de peste Nistru, p. 6.3) Dr. P. Cramariuc, Romanii de peste Bug, Bucuresti, 1942, p.4) Uricarul 1, pp. 193 --197.

11.

www.dacoromanica.ro

128

Moscali", altii erau dusi in robie de armatele rusesti '). Numd-rul for a fost mereu sporit prin recrutdrile si ademenirile fa-cute de unii Romani aflati in serviciul Rusiei. Ecaterina II indeosebi acorda privilegii acestor colonisti cu scutiri de armatdsi de dari pentru 3o de ani, celor ce se stabileau dincolo deBug. Deasemenea ingadui ca slujba bisericeasca sä se facd inlimba romans. Mocanii ardeleni s'au asezat tocmai pe cursulfluviului Volga la Zarizin 2) si Zomnovinkie, precum si in Cau-caz si Crimeia .cu centrul la Rostov, la gura Donului si la Sim-feropol, Eupatoria si in alte orase din aceasta regiune.

Colonelul Hon-oath si maiorul Fitz'povici au facut in sec.XVIII recrutari printre Romani, ademenindu-i si organizand cuei un corp de armata cu steagul for national. Acestia au fostcolonizati apoi in provincia Novomirgorod si spre Olviopol,unde se mai gaseau numerosi Romani 3).

In 1765 Rusii, care se gaseau in regiunea Balta, in fruntecu colonelul Weissmann, comandantul trupelor rusesti auxiliareaflate in Polonia, la frontiers pe fluviul Nistru", trecura peteritoriul turcesc si arsera Dubasarii 4). Targul Dubasari se in-temeiase la gura Rautului, unde Nistrul se trecea pe un podde dubase") ; era proprietatea lui Grigore Miclescu delacare-1 primi Cost. Jora ;pe la anul 165o. In fruntea targuluiera un polcovnic roman sub autoritatea Domnului Moldovei 6).In 1764 era un batman armean sau grec, care conducea targul,locuitorii find Moldoveni si Armeni 7). Aici se facea, mai ales,negot cu sare si tutun 8). In 1782 comisul Costandin", sardarde Orheiu, judeca o pricina privitoare la mosia Chirca de pecursul Bacului, in care era vorba de un Toader Capris dinsatul Dubasarii-vechi ot tinutul Orheiului" 9).

In tot acest timp au continuat legaturile Moldovei cu re-

1) N. Iorga, Studii ci Documente VI, p. 383.2) Actualul Stalingrad.3) N. P. SmochinA, 1 Ronzeni Ira it Dniester ed ii Bug, in Moldova

Noua, an. VI, nr. 1-3, p. 37. Colecfia legilor irrtperiului rus, no. 8285 1740,vol. XI, pp. 290 -291.

4) N. Iorga, Docurnentele Callimachi II, p. 364 no. 329.5) Dubasele erau niste luntri.6) N. Iorga, Studii ci Documente VI, p. 377 no. 1258.7) Id. Documente cercetdri, p. 39.8) Peyssonel, Trate stir le commerce, p. 102.9) Gh. Ghibanescu, Ispisoace si Zapise VI-2, p. 82.

$i

www.dacoromanica.ro

Zoinivea.

LAMER NOIRET Dir

CANALDE

SN TAN Ttres eXacte; mite

avec,

as Jour. "7;

\tar licvi sse HER Privileg

Bur=7ft:rem...Ls

aunen:taiel

ARTARI A MINORe-ptez

A Seer law.,

Xere2cwar.e

Trt-TARTA.lti A.TAqENSIS

Varl,

iirz estaum i71.

,.0

arffi"c

,,a.i.,14,1* AY.-- e""..A; ..:::: - -,... .. ...

./..Lt.-4,-...mai.21.7anzza.

Bak:: isarai I Al :, ;,,,.....,

417,11IC REM IA

1R.*;.:,-Kafa.i

.0.Tandra

CAmhenoe.PrZ7.Lut

t

oNTUho die31

Fragment din Nouvelle Carte de la Mer Noire et du Canal de Constantinople, tres exacte, mise aujour par N. Visscher, avec privilege-1680. Posesiunile turcesti se intind in Transnistria si peste Bug

In valea Inguletului. Ucraina este departe in regiunea Nipru mijlociu spre Pereiaslav si Poltava.Numeroase regiuni notate. Campi deserti".

s"

-

-IAN.' - L A

;2,' I

.

17.

&PM, .

gef.

4004 ,....--,.. _

4 .- 7.-%N. , ..tZie11 °UV ELLE CARTE Ill ,:

/. \i 7 ., aif/ 4

7

A.1,2, TW2.or 0

. ..i- .:. ,. ?-, 0,L LL

MIDI° ',/ .!....k; e.122-1,!7_

,L c.,:...., . ti./.z./

. L. 4- i- 4.- , ......,6.:00/qm !Arr. L.A..v.. , Li.kg....., .,..zi,

. .d.il L. 1^- i . .- - IL 10 '4,4

!LL L tLi i./..

q0furite,

PaLt0Lan, OrArtsben:um:0,e

iNna

\K.110 Ire

4E0001 tufendtAced

. ea7rak.4.P TJ LTA

V°0

i/ 771;1'7 '.

IiInti0

t, if X.1111,str

d.

4

5.04 c't-t1

zr;m1"

Parkrra,

c '31

0 t

94 ;ilj F R 1 , P

:j , :v. V

.4,-./

- Ler 1.1

B

Vas&

'Kee

Po

I

www.dacoromanica.ro

129

giunea de peste Nistru. La 176o ca §i la 1769 1) se tineau laMovilau iarmaroacele obi§nuite cu participarea negustorilor ro-mani. Din Moldova se duceau in Transnistria si Crimeia : cofe,ciuturi, ulcioare mici pentru tinut apa. §i rachiu 2), piei de sa-mur, de vulpe etc. 8) ; iar negustorii din Crimeia aduceau pel-cele de astrahan la targul din Movilau, cautate mult de Mol-doveni si de Munteni, mai ales cele brumarii 4).

Colonelul Filipovici apare din nou, pe la 1765, folosindu-sede agentii Cud., Telebuta §i Mihai Constantinov din Iasi, ca sdrecruteze coloni§ti din randurile Romanilor, pe care-i a§aza totspre Nipru, pe langa ora§ul Kiev 8). Tot in acea vreme, la1763, Domnul Moldovei ingrijea sä se plateasca lefile Turcilordela Soroca, Movilau, Cernauti...°). Rusii au ars in 1768 targulBalta, urmarind pe ni§te osta§i fugari din localitatea Bar ; ei auincalcat atunci hotarul turcesca.

Numarul satelor romane§ti fu considerabil sporit si elesi-au pastrat pang azi specificul for national. Tot atunci Romaniiau intemeiat centrul Lisaveta, cunoscut ca targ cu numele detargul Lisaoetei ", a cdrui denumire a devenit Elisavetgrad.

In fata ofensivei pornita de Rusia, inca sub Petru cel Mare,desigur ca Moldova n'avea forta de rezistenta. necesara iar pu-terea Turcilor era mereu in declin. Imperiul tarist era pe atunci,Inca in regiunea Niprului, departe deci de Moldova.

In cursul rdsboiului din 1768-1774 trupele ruse§ti ocupaTarile Romane si Olatul Oceacovului ; aici i§i stabilesc centreadministrative la Elisavetgrad si Tighina. Aprovizionarea arma-tei din Transnistria se facea atunci din satele care inainte aufost populate de Tatari si Valafzi... asezate pe langa Dubasari,Bender si Causani". Rusii luara masuri ca sä fie readusi la ca.-minurile for Moldovenii si Valahlla , refugiati din cauza starii derazboi 7). Caci lumea fugea singura prin 177o si 1774, chiar sidin Moldova, de teama razboiului s).

1) N. Iorga, Documentele Callimachi II, p. 25o.2) Peyssonel, Traite sur le commerce, p. 113.3) Ibid. p. 199.4) Ibid. p. 138.5) I. Nistor, Romdnii Transnistrieni, pp. 510-511.6) N. Iorga, Documentele Callimachi II, p. 131.7) L. T. Boga, o. c. p. 36. Date In dosarele armatei de ocupatie din

arhivele rusesti.8) Al. Cioranescu 0. c. p. 277, no. DC.

9

www.dacoromanica.ro

1.30

Unii Romani mai pastrau credinta ca. Rusii ii vor puteascapa de sub dominatia turceasca ; de aceia in 1796 se alcatui o de-legatie ad-hoc de Moldoveni si Munteni, din care fficeau parte mi-tropolitul Grigore din Bucuresti, episcopul Inochentie dela Husi,Vartolomeu Mazareanul, staretul manastirei So lca, Benedict almanastirei Moldovita, marele logofat Nec. Brancoveanu, spatarulMihail Cantacuzino, vistierul Joan Cantacuzino si altii. Aceastadelegatie merse la Petersburg cu cererile boerimei si clerului,ca sA obtina protectia Rosiei"), si spre a multarni EcaterineiII ea izbavise Taxi le Romane de stapanirea Turcilor 2). In drumspre capitala Rusiei delegatii se oprira la mosia lui Matei Can-temir, fiul lui Dimitrie Canternir, nu departe de Moscova 3). Laintoarcere se incarcara de numeroase daruri primite din parteaimparatesei 4).

In cursul acestui razboi R. CantacuzinooRaVacana organizain 1770 o armata cu Romani din Moldova, Muntenia si Tran-silvania ; un pole de husari romani" cu tineri alesi Romani,Moldoveni, Ardeleni" 5). Un print Cantemir lupta si acuma inarmata ruseasca 6).

PLANURI DE PUSTIIRE A TARILOR ROMANE.

In 1771 se inchee la Constantinopole, intre Austria si Turciao conventie de subsidii" cu 'privire la cedarea Olteniei catremonarhia habsburgica, stabilirea din nou a granitelor Transil-vaniei spre Tara Romaneasca si plata unei sumi de bani decatre Sultan, in schimbul sprijinului pe care Austria urma sa.-1dea Turcilor prin negocieri sau pe calea armelor", spre a-si redo-bandi toate provinciile ocupate de Rusi 7). Desi aceasta conventien'a fost ratificata, totusi contele Nikita .Panin, ministrul Ecate-rinei II, ingrijorat ca., eventual, ar fi trebuit sä pregateasca o

1) N. Iorga, Studii $i Documente VII, p. 266.2) Id. lstoria bisericii II, pp. 145, 164.3) Id. Studii si Documente VII, p'. 247 nota 3.4) L. T. Boga, o. c. pp. 23, 28. Din arhiva Ministerului de Justitie

din Moscova.5) N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 188.6) Id. Acte $i Fragmente II, pp. 53-54.7) Hurmuzaki, Supliment III-1, pp. 22 23, no. X. VII, pp. 86-88.

D. A. SturdzaC. Colescu-Vartic, Acte $i Documente relative la Istoria Re-na,sterei Romdniei, vol. I, Bucuresti 19oo, pp. 59-61. N. Iorga, Acte $iFragmente II, p. 55.

www.dacoromanica.ro

131.

noue armata spre a face fats si imperiului habsburgic, proectaplanul diabolic de a stramuta pe toti locuitorii crestini" ai MoldoveiSi Munteniei in Rusia, ca sd transforme aceste cloud tari inlocuri pustii, spre a le distruge, astfel, cu totul. Aceasta pentrucagrosul trupelor rusesti sA fie indreptat, sub comanda lui P. Ru-miantov numit si Dacicul", 1) impotriva Austriei, iar armataprintului G. Dolgoruki se ocupe o pozitie defensive in Crimeia,aceasta find singura actiune militard ce urma sa fie intreprinsaimpotriva Turcilor 2).

Romanii ar fi urmat sd fie transferati in provinciile nelo-cuite ale Rusiei, cu toate animalele si intreaga for avere, iarMoldova si Muntenia sal fie predate, arse si pustiite, ca sd numai poatd fi de nici un folos pentru cine le-ar ocupa. Saueventual sd fie adusi Mari in locul populatiei romane, carear fi lost dusa in Crimeia 3). Si totusi contele Panin nu ezita sAdeclare ca imparateasa Ecaterina II nici °data n'avusese intentiade a pAstra pentru ea Tarile Romane 4), ceeace era cu totul fats.Chiar in 1771 era vorba ca Moldova si Muntenia sa fie datePoloniei ca compensatie pentru eventualele ei pierderi teritori-ale,, pastrinduli insd principii for nationali 5).

In 1772 Austria pretindea si ea Principatele 6) iar Rusiicereau independenta Crimeei, spre a o putea anexa, apoi, maiusor 7). Era tocmai in vremea cand avea loc prima imp-Al-tire aPoloniei iar Romanii aveau naivitatea se nadajduiascd, chiar inacele imprejurdri, ca si-ar putea asigura libertatea for in Prin-cipatele moldo-romane". Ecaterina II n'ar fi vrut sd mai resti-tue Principatele Romane Turciei '), insd la aceasta se opuneaAustria 9) si nici Frederic II nu-i ajuta pe Rusi contra monar-hiei habsburgice, desi era aliatul for 10). De altfel regele Prusiei

1) N. Iorga, Histoire des relations russo-ronmaincs, p. 181.2) Id. Acte Fragmente II, pp. 6o-63.3) Ibid. pp. 39-6o, 61-62 si 69 nota i. HuLmuzaki VII, p. 93.4) Ibid. p. 32, no. 29-31.5) Ibid. pp. 35-36, 40-41.6) Ibid. pp. 64 si 66.7) Al Cioranescu o. c. p. 294, no. DCXLVIII.8) N. Iorga, Acte si Fragniente, II, pp. 41-42.9) Ibid. p. 42, nota 1.

10) Ibid. p. 58.

pi

www.dacoromanica.ro

132

se opunea si el la pustiirea Tarilor Romane 1), la care si Rusia arenuntat, in cele din urma, in 1773 2).

In Moldova dupa ocupatie se rasa randuiala care era sipang. atunci in aceasta tarn, folosindu-se in divan persoane cre-dincioase ca marele vistiernic Ion Cantacuzino, spatarul Cos-tachi Conachi, spatarul Ion Cantacuzino si altii 3).

CONSULII RUSI ATRAG COLONISTI DIN PRINCIPATESPRE ASEZA DINCOLO DE NISTRU

Dupa incheerea pacii dela Cuciuc-Cainargi in 1774, nu-merosi agenti rusi, unii travestiti in haine calugaresti, apar inMoldova indemnand pe Romani sa piece in Rusia Nouci, undele fagaduiau ca se vor simti foarte bine. Colonizarile se faceauprin Epitropia Strainilor", o organizatie oficiala. Colonistii erauasezati in deosebi in regiunea dela sud de Voznesensc. Consuliiimperiali, stabiliti in acea vreme in 'raffle Romane, indrumautoata propaganda agentilor rusi printre Rornanii din Moldova,Muntenia si Transilvania, pretextand ca aduna prizonierii sidezertorii rusi, imprastiati in aceste tari si care voiau sä sereintoarca in Rusia. Maiorul Salonski, venit in Moldova cx vi-ce-consul pe la 1784, ajutat de o garda de dezertori, aduna siexpedia zilnic Russi rimasti nelle Moldavia l'anno 1774.. ".El organiza grupe de 8o -loo de oameni, le da hrana im-braca din cap pang in picioare" 4) cu haine rusesti, ca sd aibainfatisarea unor adevarati Rusi, apoi ii trecea chiar pe strazile ora-sului Iasi, intonand cantece rusesti. Unora le spunea Ca se vor maiputea reintoarce, din Rusia, la casele lor. Altii erau casatoriticu .Moldovence 5), care incercara, fara rezultat, sa-si opreasca pesolji for de a trece dincolo de Nistru.

Ispravnicii tinuturilor cautau sa impiedice aceste ademenirisi-i opreau pe cei ce veneau sa se adune la Iasi, de unde urmausa fie transportati in Rusia 0). Insusi domnitorul Alex. Cons!.Maorocordat se opunea si el la predarea acestor dezertor

1) N. Iorga, Acte $i Fragmente II, p. 70.2) Ibid. p. 71.3) L. T. Boga, 1. c. pp. 12-13.4) Da capo a piedi...5) Con Donne Moldavi...6) Hurmuzaki-Nistor, Documente, X1XI pp. 169J70; nc. CLIII.

A -I

si-i

www.dacoromanica.ro

133

ruse Divanul Moldovei impreuna cu Domnul se opuneau, indeosebi, la restituirea dezertorilor" transilvaneni, casatoriti cuMoldovence si pretinsi sa fie repatriati de guvernul austriac 2).

Consulul rus interveni spre a inlatura dificultatile ce in-tampina ; Alex. Const. Mavrocordat fu chiar inlocuit in 1785cu Alex. MavrocordatoFirarisFugarulcaruia ii urma Alex.Ipsilante, acestia nu mai facura nici o greutate actiunei consu-lului rus ').

Tot in acea vreme, dup. 1775, si guvernul austriac re-clama 96.000 de supusi" sg-i fie repatriati din Moldova, in carescop trimise pe cgpitanul Joseph Bedeus von Scharberg in Mol-dova cu o garda de 10 ostasi spre a cerceta in sate si orasepe refugiati 4). Multi trecura, atunci, in Galicia si dincolo deNistru.

Consulii rusi activau staruitor pentru emigrarea Romanilordin Moldova si Valahia, in Rusia 5), indemnand numerosi supusisa emigreze" 6), depopuland in felul acesta Tarile Romane.

In 1776 Marele ban Mihail Mate! Cantacuzino din Mun-tenia, autorul Genealogiei Cantacuzinilor, considerat ca omulRusilor" 7), trecu in Rusia. Acesta era un om invatat, stia gre-ceste, latineste, frantuzeste, turceste si ruseste. El facuse partedin administratia Munteniei dupa ocuparca ei de catre Rusi in1769 si mai ales in 1773. Mihail Cantacuzino era in comisiapentru conducerea tgrii 5), iar ginerele sau, Manolache Vatatzeservea la departamentul perceperilor fiscale 5)".

In 1769 la intrarea in Bucuresti, armata rusa fu intampi-nata chiar de principele Mihail Cantacuzino 10). Trecut in Rusiael fu numit Consilier de Stat cu rangul de general-maior si

1) Hurmuzaki-Nistor, Documente, XIXI, p. 215, no. CXC; p. 224 siurm. no. CXCVI.

2) Ibid. p. 192, no. CLXXII.3) Ibid. p. 241. no. CCXV.4) Hurmuzaki VII, pp. 438-9, 449-450. N. Iorga, Acte si Fragmente

IL pp. 189-190. I. Nistor, Roindnii Rutenii, p. 99 si urm. Id. Emigrdrilede peste munfi, p. 42.

5) N. Iorga, Acte si Fragmente II, p. 218.6) Ibid. p. 221.7) Id. despre veacul XVIII in rdrile Romdne, A. A. R. Bucuresti

191o, p. 24.8) L. T. Boga, A doua ocupafie ruseased in rdrile Romdne, ChisinAu,

1930, PP. 43, 46.9) Ibid. Pp. 43 Si 47.

1o) Ibid. p. 8.

1).

St

ssiiri

www.dacoromanica.ro

134

primi in gubernia Moghilovului" sapte sate cu toata cuprin-derea for ", cu mosii de 10.73o desetine si 2000 de suflete, apoi

catune, case, gradini si tarini, campii, livezi, fanete, paduri,elesteie cu toti oamenii, chiar cu cei fugiti, date prin hrisoaveleEcaterinei II, ca sa le fie pe veci, cu drept de mostenire '). In1787 a scris Genealogia Cantacuzinilor.

Mihail Matei Cantacuzino lua cu dansul pe ginerele sauManolache Vatatze cu intreaga lui familie si pe nepotii sai`Ion si Nicolae Cantacuzino Rciducanu 2), care s'au reintorsmai pe urrna in tail 3). Manole Vatatze primi gradul de polcovnicsi servi sub ordinele Imparatesei Ecaterina II. Un frate a luiMihail Cantacuzino, Radu, a comandat un regiment de Valahi"in razboiul din 1768-1774 ; iar alt frate, Parvu Cantacuzino, afost ucis la Comana, in cursul acestui razboiu (1769).

Acesti presupusi dezertori" erau cu totii Romani, ade-meniti sa emigreze si care erau transportati spre Cherson 4).In 1787 Maiorul Salonski adtina dezertori de toate neamuriledin lume... si chiar Moldoveni" si zilnic ii pornea spre RusiaEl incerca sä recruteze astfel de colonisti si in Bucovina, ceeaceprovoca un conflict diplomatic cu guvernul austriac. Kaunitzopri once predare de dezertori rusi" din Bucovina, acestia erauatunci cetateni ai monarhiei hahshurgice da dieci anni" si eln'avea nici o conventie cu Rusia in privinta repatrierii dezer-torilor sau prizonierilor 6). Astfel Kaunitz scriind in 1784 luiRaicevici, consulul austriac la Bucuresti, protesta si nu voia samai ingadue incercarile consulului rus dela Iasi de a lua pri-zonieri" din Bucovina, nel cordone nostro" 7).

Emigrarea organizata a dezertorilor" din Tarile Romanea continuat ca o buna afacere, acestia erau recrutati si dinMuntenia si Transilvania, nu numai din Moldova si Bucovina,find indreptati si spre Taurida. Asta explica si unele deosebiri

1) N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, pp. 195 si 201-206.2) Ibid. p. 197. Arhiva Genealogicd an. I no. 7-8, pp. 98-99.3) Ibid. p. 198. N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, pp

189-190.4) Hurmuzaki Nistor, Documente XIX-1, pp. 274-275 no. CCLI.5) Ibid. p. 302, no. CCLXVIII.6) Alcun cartello not non abbiamo coi Russi per la reciproca resti-

tuzione.7) HurmuzakiNistor, 1. C. pp. 191-192, no. CLXXII.

curti,

9.

www.dacoromanica.ro

135

dialectale intre Romanii din nordul Transnistriei si cei din-spre sud ').

In August 1787 Maiorul Salons lci fu nevoit se -si intrerupdactivitatea pentruca fu invitat de Turci sd paraseasca Moldovacat mai grabnic, in preajma noului rdzboiu, care isbucni atunciintre cele doud imperii 2).

Mocanii din Transilvania, care-si calutau pdsuni pentruturmele lor, plecati din Tara Barsei Barsaniiori din spreSibiu si Rasinari si-au organizat cooperative, dintre care ceadela Rostov ajunsese sd aibd, inainte de 1917, peste 200.000 deoi, cu case, ogoare, gradini si alte acarete. Dar bolsevicii le-auconfiscat toata averea, mai ales dupe 1930. Alta cooperativeaveau oerii din Simferopol si Mariupol, numitd Tigaia" cuMocani, care poarta nume ca Groza Ion, Chicea Neculai, PredaIon, Iuga Andrei, Nan Stefan, Anca Ion, Craciun D-tru, LemnasDumitru si altele tot asa de romanesti. Dar si aceasta coope-rative a fost deposedatd de toata averea ei care, in prin-cipal, consta din mfi de oi, sub pretext ca n'au predatStatului sovietic cantitatea obligatorie de produse. Multi oeri aufost inchisi sau deportati, pierzandu-si viata in chinuri si sufe-rinte. Valoarea averei lor pierdute ar depasi suma de unmiliard lei.

Acesti oeri din Transilvania Mocani sau Mcirgineni deprin partite Sibiului, din Rasinari, Saliste, Tilisca Sibiel, Poiana,Rod, ori Barsani din Tara Barsei, au circulat pe drumurilecare amintesc prezenta lor in aceste parti ca sleahul bacitor,care dela Dubasari trecea pela Dorotca si mergea mai departespre rdsdrit ; drumul baciului din valea Iagorlacului ajungeatocmai la Bdcioaia, in Crimeia.

Dar abia prin paced dela CuciucoCainargi din 1774 Rttsiisub Ecaterina II ajung cu hotarul for pcind la Bug, cuprinzandastfel o parte insemnata din Ucraina hanului sau, cum i se maispunea, Olatul Oceacovului. Prin art. XVI aliniatul 5 din acesttratat se incuviinta familiilor care vor dori se paraseasca patrialor pentru a aseza aiurea, libera ie§ire cu toate averile lor...fixandu-li-se termen de un an pentru aceasta emigrare libera

i) Hurmuzaki-Nistor, Doc. XIX -1, pp. 274-5, no. CCLI. M. V. Ser-ghievschi, o. c. p. 68. I. Nistor, Vechimea asezdrilor romdnesti dincolo deNistru, p. 15.

2) Ibid. p. 311, no. CCLXXIV; p. 378 no. CCCVI.

www.dacoromanica.ro

136

din Cara lor... incepand din ziva ratificarii tratatului" '). Intea-devar dupa 1774 alti emisari recrutau emigranti din MileRomane ai caror Jocuitori erau apasati de dari destul de grele.Consulii din Bucuresti si Iasi continuau A. fie agenti de recru-tare ; ei faceau mari fagddueli celor care voiau sa pdraseascdCara. Consulul Raicevich, care aduna colonisti pentru Aus-tria, se certa, in aceasta privintd, cu agentii rusi, pe care-i de-nunta atat Domnitorului cat si guvernului austriac.

Aceasta actiune de emigrare era intreprinsa deli Bucovinaca si Moldova, dupa rapoartele consulare ale timpului, erau saridepopulate, in deosebi dupa razboiul din 1768-1774 2).

In 177o Simion Hasnas din Soroca trecu Nistrul si unnepot a lui este pomenit, dupa aceia, la Movildu 3).

In 1772 taranii rusi sectanti, in numar de 2121 suflete, emi-grard.' din Moldova in regiunea Elisavetgrad, unde se stabilird 4).

In 1783 era vorba ca Moldova si Valahia reunite si decla-rate independente sd fie atribuite lui Potemkin", imparateasaEcaterina II urmand sä is restul Turciei europene, dela sudulDunarii si Crimeia 3).

Dar pe langa Rusi, care atrageau populatia din Moldovasd se stramute dincolo de Bug, Austriacii, prin consulul forRaicevich, pretindeau ca numerosi supusi de-ai for se stabili-sera in Moldova si Valahia, si indeosebi in 1767 numai dinTransilvania s'ar fi refugiat 24 de mfi de familii. De aceia in 1785Austria reclama dela Poarta sä i se restituie 8.000 de familiidin Moldova si 16.000 din Muntenia, in total 96.000 de suflete,socotind cate 4 persoane de fiecare familie.

Austria trimesese deja in Moldova pe capitanul Bedeus vonScharberg cu o garda ca sa cerceteze toate orasele si satelespre a gasi pe dezertorii" din provinciile austriace". Acestaera numai un pretext ca sd atragd populatia din Moldova sdse stramute in Transilvania si Bucovina, facandu-i mari avan-

1) D. A. Sturdza-C. Colescu-Vartic, Acte Documente relative la IstoriaRena$terii Romdniei, vol. I, p. 132. A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, vol. IXed. III, p. 139.

2) N. Iorga, Acte Fragmente II p. ii9.3) R. Rosetti, Arhiva Senatorilor din Chifindu, A. A. R. Bucuresti

1910, vol. III, pp. 87-88.4) L. T. Boga o. c. p. 29.5) N. Iorga, Acte ci Fragmente II, p. 165. A. Ubicini, Provinces d'ori-

gine roumaine, dans L'Univers, II partie, pp. Io6-107.

ci

www.dacoromanica.ro

137

tagii". Domnul Moldovei, Alex. Const. Mavrocordat s'a opussi acestor operatiuni, ins el a fost inlocuit, chiar in acelasian, cu Alex. Mavrocordat-Firaris, care era omul Rusiei 1).

In 1785 consulul Raicevich, urmarind repatrierea dezertorilordin Tara Romaneascd, 2) se plangea de reaua vointd a Domni-torului inlaturat atunci 3).

Atitudinea Rusilor era mereu agresivd si schimbatoare. In1789 ei reveneau la proectul de a da Moldova Poloniei 4). In 1790pretindeau hotar la Nistru cu posesia Cetatii-Albe. Pentru Prin-cipatele Romane cereau sa fie independente cu Potemkin casuveran, 3) sau cu ducele Constantin sub tutela lui Potemkin 6).Aceasta independents insemna, insa., tot o vasalitate 7).

De altfel Grigore Al. Potemkin primi in 1783 adminis-tratia Crimeii, anexata atunci, si a tarilor inconjuratoare, carealcatuira o gubernie sub numele vechi de Taurida ; el mai era,tot °data., guvernatorul Azovului si a regiunei Astrahan. Po-temkin voia sa devind suveran independent in 'raffle Romane 8),de aceia isi cumpara mosii la hotarul 101-3). La aceasta era me-reu gandul sau 10).

Incepand de atunci Rusia meridionald fu colonizata intens ;in deosebi Rusia Noud, care fu inzestratd cu orar not ca Ni-colaev, Cherson, Ecatcrinoslav, Sevastopol. Cea mai mare partedin populatia tatard fu stramutata atunci in alte parti. Terenurileintelenite au fost desfundate si in aceeasi vreme incep sa vinasi colonisti germani in aceste regiuni, unde continuau sa fieatrasi si Romani.

Populatia ajunse in anul 1790 la 500.000 de oameni, introregiune care fusese aproape pustie ").

1) N. Iorga, Acte 4 Fragmente 11 p. 189-19o.2) Hurmuzaki, vol. V11 pp. 438-9, no. CCLXXVI.3) Ibid, p. 440, no. CCLXXV111.41 N. Torga Acte Fragmente 11, p. 273.5) Ibid. 11, p. 296.6) Ibid. p. 297. A. Ubicini, o. c. pp. 106-107.7) Ibid. pp. 292-293.8) Ibid. p. 166.9) Ibid. pp. 167-169.

10) Ibid. pp. 290-291.II) Robert Michel, Potemkin, 1736-1791, Paris 1936, p. 148,

fi

www.dacoromanica.ro

138

CAP. X.

TRANSNISTRIA SUB STAPANIREA RUSIE1

In 1792 Rasta se intinde, prin .pacea dela Iasi, pand laNistru, ocupand, fa'ra nici un drept, Olatul Oceacovului, intreBug si Nistru, sau Moldova cum ii spunea populatia locala.Planurile ofensive si imperialiste ale Rusilor se precizau totmai mutt si in calea for nu mai intalneau piedici de netrecut,in rezistenta turd.. Si in tratatul dela Iasi se prevdzuse, ca siin cel dela Cuciuc-Cainargi, libertatea pentru locuitorii Princi-patelor de a se stramuta in Rusia, in termen de 14 luni dinziva ratificarii tratatului, putandu-si lua sau vinde toate bunurilefor Astfel un nou val de Moldoveni trecu si de data asta Nistrul.

Transnistria sau noua oblaste a Oceacovului" se bucurdde o atentie speciald din partea Ecaterinei II. Colonisti si boerimoldoveni fury ddruiti cu Paimant si mosii" si orase noua lua-ra fiintd, ca Odesa, Tiraspol, Ooidiopol.

Rdzboiul dintre Turcia si Rusia s'a terminat la 1791 cupacea dela Iasi, se scrie in Moldova Sovieticd, prin care s'aanexat la Rusia oblastea Oceacovului, in care intra parte din te-ritoriul actualei Moldove, judetele Ananiev si Tiraspol, raulNistru devenind granita intre Rusia si Turcia. Regiunea denord a teritoriului Moldovei a fost eliberatd de sub stapanireapoloneza si anexata tinutului Podoliei, care s'a atribuit Rusicila impartirea a doua a Poloniei, in anul 1793" 2).

In urma pacii din 1792 armatele rusesti au dus atata lumein cat se spune ea au fost asezate acolo cloud treimi din lo-cuitorii Moldovei", mai ales ca era vorba sd se refacd Ucraina

1) D. A. Sturdza-C. Colescu-Vartic, o. c. I, p. 221 ; art. 1V.2) Sovetskaia Moldavia, Tiraspol 1939, p. 3o.

www.dacoromanica.ro

139

lui Duca-Voda intre Nistru §i Bug cu titulatura de Moldova%Noua1). Rapoartele consulare din 1792 mentionau aceasta in-formatie ca Moldovenii, atra§i sau siliti sa plece in MoldovaNoue, peste Nistru, atingeau doua treimi" din locuitorii tarii 2),Ambasadorul Prusiei la Constantinopole, von Knobelsdorf, ra-porta la 7 Iunie 1793 ca locuitorii Moldovei parasesc in numarmare Cara. Ei sunt incurajati de guvernul rus sa se aseze din-colo de Nistru. Toata Cara cuprinsa intre acest uviu §i Bugva fi ridicata la rangul de Principat autonom, sub numele deMoldova Nowt Se vorbe§te chiar ca va fi data in carmuireaprincipelui Alex. Mavrocordat-Firaris, acela care, mazilit dinscaunul Moldovei, cu putin timp inainte de inceperea razboiului,trecuse in Rusia" 3), impreuna cu numero§i boeri si zlotasi, caremarira. numarul Romanilor aflati in Transnistria. La To Iulie1792 von Knobelsdorf scria din nou ca Turcii ura.sc pe Rusi.Rusia a destarat doua treimi din locuitorii Moldovei ca sapopuleze ultima sa achizitie, care e numita Moldova Noud" 4).Se indeplinea, astfel, amenintarea contelui Panin de a pustiiMoldova, spre a popula Cara dintre Bug si Nistru, care urmasa fie incredintata lui Alex. Mavrocordat-Firaris, fats de careRusia avea o anumita obligatie de indeplinit 5).

Grija carmuirei rusesti se explica. prin numarul mic alpopulatiei Oblastei Oceacovului", care avea in 1792, in judeteleAnaniev §i Ovidiopol, abia 23.698 de suflete.

Consulul rus dela Constantinopole cumpara pe Rornaniicare se aflau robi la Turci, spre a-i aseza in Moldova depeste Nistru.

Ecaterina II se ocupa in mod special de noua provincieincorporata imperiului sau. Prin ucazul din 27 Ianuarie 1792 eaporunci ca Moldova Noud sa fie colonizata cat mai grabnic.Numero§i boeri moldoveni, mai ales cei compromii cu stapaffnirea rusa, primira loturi pentru slobozii. Stramutandu-se pesteNistru ei aduceau tarani muncitori de pamant de pe mo§iile for

1) N. Iorga, Romdnii de peste Nistru, p. 42.2) Id. Acte $1 Fragmente II, p. 341.3) Ibid. p. 339. A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, vol. V, editia Ill,

P. 269 si urm. Vol. IX ed. 111, P.,194.4) Ibid. p. 341.5) Ibid. p. 339.

www.dacoromanica.ro

140

din Moldova. Numeroase sate moldovene§ti iau atunci fiinta,dintre care 3o sunt citate, pentru prima datd, in oblastea Ocea-covului, in 1792 ').

In tot acest timp Moldova a pastrat legaturile ce avea maide mult cu Olatul Oceacovului". Judecata continua sa se facadupa dreptul national moldovenesc iar viata religioasa era subdependenta Mitropoliei Proilavei, chiar §i dupd cucerirea ru-sascd. StapaniFea rusasca fusese nevoita, mai inainte Inca, salase populatiei romanesti din gubernia Pereiaslav, de dincolode Bug, dreptul de a folosi limba nationals in biserica. Arhie-piscopul, care pastorea in acele tinuturi, spunea el singur capreotimea si populatia romaneascd, cu alte obiceiuri, au o altsviata de cat aceia a Slavilor a.

In toate aceste regiuni Romanii si-au pastrat limba si obi_ceiurile for si s'au stabilit in a§ezdri, careli au caracterul fornational. Cu atat mai mult in Transnistria s'a continuat viatanationals romaneasca, fiind populatd de un mare numar deMoldoveni. Aceastd noun provincie, in vremea cand a fost in-corporatd de Rusia, avea aproape aceia§i organizatie adminis-trative ca in Moldova, cu centrele Balta, Dubdsari, Ananiev,Speia si cu dregatori, care depindeau §i serveau pe DomnulMoldovei. De o populatie stabild de Rusi sau Ucraineni nuse pomeneste, in deosebi in spatiul dintre Nistru si Bug. Abiaclupd. 1792 incepe o colonizare mai intense in regiunile delanordul Marii Negre §i mai apoi si in Transnistria. Este evidentdeci ca Rusii au ocupat un pdmant cu o populatie strains deneamul Ion

1) M. V. Serghievschi o. c. p. 77 si urm. Ap. I. Nistor o. c. p. 16.

www.dacoromanica.ro

141

CAP. XI

TRANSNISTRIA IN DOCUMENTE CARTOGRAFICE

Documentele cartogrance din sec. XVIII sunt concludentein privinta absentei elementului slay in Transnistria §i in cepriveste determinarea spatiului teritorial ocupat si stapanit de.Rusi, care era destul de departe de Bug si de Nistru. Astfelin hat-tile lui Ioh. Baptist Homan din 1730 exemplarul RussiaeMagnae, Pontus Euxinus... etc." 1), Rusia se intindea pe cursulsuperior al Niprului, Podolia intre Nistru si Bug la nordulTransnistriei, Tartaria Budziacensis dela Nistru pans la Nipru,mb.'rginita spre nord cu Podolia iar Tartaria Minor dincolo deNipru, la nordul Marii de Azov, si Crimeia. In alts harts U-craina a aceluia§ autor, peste Nistru spre nord este Ucraina,Podolia e dincolo de Nistru, depasind si Bugul, la sud e Tar-taria Budziaciensis, in regiunea Benderului" noteaza campideserti" 2).

Intr'o harts colorata intocmita de 1. M. Hasio, din 1744,Moldova este cuprinsa intre muntii Carpati, Nistru, Ceremuressi Dunare, in partea sudica este Basarabia-Tartaria Bielogra-densis", incadrata ins in cuprinsul si culoarea Moldovei. IntreNistru, Nipru §i Codama spre nord este Tartaria Cani Cri-maeae sub clientela Turcica" §i mai jos, spre mare, intre Nistrusi Bug este Tartaria Oczacoviensis". Pe cursul raului Codamaeste limites regni Poloniae". In Basarabia centralA sunt regiuni

1) Russiae Magnae, Pontus Euxinus seu Mare Nigrum et TartariaMinor de Ioh. Baptista Homano, Noriberge 173o.

2) Ukraina quae et terra Cosacorum cum vicinis Walachiae, Moldaviae,Minoris Tartariae provinciis exhibita a loh. Baptista Homanno, Noribergae1780.

www.dacoromanica.ro

142

notate deserta". Ca localitati in Transnistria sunt aratate peNistru : Mochilow, Iaruga, Iambol 1), Dimitraseva 2) Cuzmin,Kannenza (ka) 3), Rascov, Saratei, Ribnica, Kesirma, Iagorlac,Dubosar, Taslac, Plosca... La tarmul marii Berezan-port, Ocea-cov, Olbia ; pe stanga Bugului Cicicleia, si Andriov- Andrewskireductus 4).

Intr'o harta care infatiseazA teatrul razboiului", din 1769,Transnistria este la sud de Codama, cuprinsa. intre Nistru,Bug si Nipru, cu campii pustii").

Tabula synoptica" a lui Matthaei Seutteri din 1768 estemai amanuntita : Moldova este cuprinsa intre Carpati, Ceremus siNistru, iar Basarabia" este dela Cogalnic spre rasarit cuprinzandla nord si Benderul, Tegin als Tegjna olim Bender". Dincolo deNistru si Bug pang la raul Ingulet Maly 6) si varsarea Nipruluieste Sangiacatus Oczacoviensis". Pe Nistru dela Purcari pansla Iampol 7), spre nord-est este U craina Cosacorum Tractus" ;-jar dela Iampol spre nord e P odoliai Pars" in Polonia 8)Aproape aceleasi delimitari in Carte generale de la Turquied'Europe" a lui Mr. Philippe din 1780. Spre nordest de Nis-.tru si peste Bug este aratata numai Polonia 9).

Intr'o harta germana 10) din 1790 Olatul Oceacovului estemarginit intre Nistru si Bug, iar spre nord pana la Codama "),cu localitatile Otschakow oder Osil spre sudvest de lima-nul Cuialnic, este asezata Wozia. Ceeace ar insemna ca Vozianu era tot una cu Oceacovul. I zvoarele documentare si croni-cile asaza insa Vozia unde este Oceacovul Ozu. In ,NouvelleCarte dela petite Tartarie ou a Moldova se intinde

i) Iampol.2) Dimitrova.

. 3) Camenca.4.) A. Babel, o. c. p. 96-97.5) Le Theatre de la guerre entre les Russes, les Turques et les Con-

Pares.. par Tobie Conrad Lotter, Augsbourg 1769. Cu Plaines desertes"6) Micul Ingulet.7) Ampol.8) Tabula synoptica totius fluminis Danubii a fontibus usque ad Os-

tia, de Matthaei Seutteri, din r768.9) Carte generale de la Turquie d'Europe et tie la Hongrie, dirigee

par Mr. Philippe, profesor de istorie la Academia regala din Angers, din 1780.io) Die Otschakowische Tartarey oder Westliches Nogaj auch ledissan,

179o.xi) Kodyma.

:

Taurie....

www.dacoromanica.ro

1.43

pang la Nistru, iar Basarabia mai spre sud, dela Prut trecepeste Nistru si se margineste la rasarit cu Bugul. Dincolo deacest riu este ,Rusia noun" iar spre nord si nordest de Nistrue Polonia 1). Harta aceasta, intocmitn dupn date oficiale", pre-zinta un interes deosebit intru cat Transnistria sudicd este cu.prinsd in fzotarele Basarabiei, tocmai in vremea and Rusia isimuta ranita spre Nistru. Asta dovedeste cn Transnistria erai ncadrata in aceias stnpanire politica cu Basarabia. De altfelintr'un manual de geografie intocmit de M. Lemoine avocatet instituteur de la jeune noblesse" si publicat la Paris in1784, deci din aceeasi vreme cand apar aceste harti, in de-scrierea Basarabiei se arata ca era cuprinsa intro gurile Nis-trului si Niprului... in care se gAseste localitatea Bender peNistru, cunoscuta prin sederea aici a lui Carol XII, regele Sue-diei" 2).

Tot asa A. de la Motrage, care a cAlAtorit ,in Europa,Asia si Africa", in descrierea ce face asupra regiunilor delanordul Marii Negre, pe care le-a strabatut in 1711, arata caplecand la 14 Noembrie din Bender 'spre Tartaria trecu prinmai multe sate din regiunea Akkerman, care erau locuite de"Moldoveni si Valahi, cum era, de pilda, localitatea Causania.La 15 Noembrie ajunse la Palanca... trecu apoi Nistrul cevamai sus de varsarea acestei ape in Marea Neagra si intra indesertul cunoscut sub numele latinesc de solitudo Getarum

desertul Getilor " si care atunci avea numele general deTartaria dela Akkerman, ce se intinde dela nordvest de Ismailpang la Oceacov. N'am gAsit in aceste regiuni macar o coliba,ci numai cirezi de vite pazite de Tatari,... care traesc aici casi vechii nomazi, urmasi ai Dacilor, Getilor Niocd eri aces! ccildtor nu giiseste, in aceste regiuni, urme de Nat'l 3).

In geografia lui Hugas Ingigian publicatA la Venetia, lain ceputul sec. XIX, in pasalacul de °zit sau Oceacov erau 37

i) Nouvelle Carte de la petite Tartarie ou Taurie, montrant les Iron-tieres de l'imperatrice de Russie et l'empereur des Tures, taut en Europequ en Asie, Tip. Amsterdam, 1792.

2) Revue historique du sudest europeen XV111---T94t, p. 311.3) A. de la Motraye, Voyages en Europe, Asie et Afrique, Recherches

georgraphiques, historiques, et politiques sur l'Italie, In Grece, In Turquie,la Tartarie, Crimee et Nogaye, la Circassie, la Suede, la Laponie... etc. LaHaye 1727, 2 vol. vol. 11, pp. 38-39.

si

www.dacoromanica.ro

144

de districte, cuprinzand si Dobrogea cu Bugeacul Cand acalatorit din apus spre Constantinopol, in 1786, prin Viena,Varsovia, Petersburg, Moscova, Kiev, Sevastopol, Milady E.Craoen noteaza ca pe drumul dintre Kremenciug si Chersonnu se vede nici un arbore si nici o case 2). Pustiul era catputea cuprinde zarea.

Intr'o harts din sec. XIX, tiparita la Viena, fara data, 3)se dau numeroase localitati din Transnistria, dintre care celemai multe sunt romanesti. Astfel pe Nistru si in vecinatatea a-cestei ape sunt notate : Movilau, Iampol, Rascov, Sarateia (Sa-ratei), Rabnita, Botosani, Iagorlac, Dubasari, Grigoriopol, Tas-lac, Maldesti, Tiraspol, Slobozia, Cioburci, Balasova, Gradinita,Iasska, Bieljaevka, Knyazsewiczi, Calagleia, Ovicliopol, Bugaz.Apoi Balta, Rabnita, Domnita s. a.

Ceeace se poate preciza este ca cei mai vechi locuitori aiteritoriului dintre Nistru si Bug sunt Moldovenii si peste ei aufost colonizati, apoi : Ucrainenii, Rusii, Germanii, Evreii si ce-lelalte neamuri, care sunt de data mult mai recenta. Pe langa.Moldoveni, care formau majoritatea in satele si targurile dinTransnistria, au venit in aceste parti si au trecut si mai de-parte, spre Crimeia si Caucaz, numerosi oeri ardeleni.

In vremea Ecaterinei II avand loc la Moscova un congrescu delegati din diferite provincii ale imperiului Secia CazacilorZaporojeni trimis in delegatie si cativa Romani, care, ala-turi de Cazaci, au sustinut interesele ce aveau. Romanii aveaudeci un rost insemnat in viata populatiei din regiunea Buguluisi Niprului.

1) Revista Istorica an XIV, nr. 7-9, p. 324.; Geografia lui Hugas In-gigian, vol. VI (1802-1838).

2) Milady Craven, Voyage en Crimee et a Constantinople en 1786,Londres et Paris 1789, p. 217.

3) Carte de la Valachie et de la Moldavie comprenant aussi la Bessa-rabie, la Transilvanie et la Bukovine par F. Fried, Vienne, chez Artariaet Comp.

www.dacoromanica.ro

da ell esa 3,, 4.1 ;7 6J 7J Y. 1974W"

-10 zJ 3, 4, 7.7 a.

.?1,114t

.20

Zhwca ..^,nmrales a'.714va..rJO Ai 20

4,0,111,111,0,

ialtu Wso1ka

z.la

Zaralmar.Fort

a. flax-emus

Pa./wets 4.w/wales

"-, -xRE AS

C;wrcr 0

SJ.11

an.11.eircra

2,17,..1,12G.1

T NZeraSala

rata.vras

de S4.ttran1t

6trer4.4..e.

ha- et,:.96.

Cit W-kten,e,0 c z ;Limy

c'-e

ZIAc

e tletLe.,

Iodc Taztareutere

arh Coikr4umdes_3 acre

LorJtsich

Fragment din Nouvelle Carte de la Petite Tartarie ou Taurie montrant les Frontieres de l'Imperatricede Russie et l'Empereur des Turcs tant en Europe qu'en Asie, composee sur les observations les

plus nouvelles a Amsterdam, chez Ian B 1 Elwe, MDCCXCII. Pretioasa informatie cA :Basarabia se intindea Mind la Bug In 1792.

.4:1-me2pie

S.R.51Zi

2 3. -,3wit;;:ty

DI0

C 211.'r

.r.rt

Ysua,

Lam\

-"F

iSS

J),,, r11

area 2.zet

Rowar.sryI

...lama'v deb

'61

.v.,13

e.C41. $ vl

HU5 Pilkiebt., kr.c:.I.V.warou

PMr:Za

'4..

° ercror e

Lac Nadu

' al

4:4.1z(rznanoo Biala4,2p

31c, t ca.ol

.-Tavral,C ok-rth

hes duDanu eAte

Canzie-men

.7-maor.41-74,1,

rod..Seas4ar

at0,..1,

142navelrofet las.e,CILEI $31,ILSEr. ,

AuY

Fahlat

afre-V:a. 0..Sue-4'244

RusSig °of orofc.lool

"'e;

17:41,4114.440Lt:rm::

_.11.391,2kailk.",

bJ

5? .4

IC V tT

11:.

P.1121.1..2*

.P.1.4sst. ''Iftweransil%

7rfshret.O

°Pd

yam, P

0.14

7..

4,

"

103.39a4751.4cire

es

e. Cch, licaleC

17a chifarrtriti'

'ealea/t7ebE>fa

le$11is

DR.vSClaf

Su.r.s.rJuz

".-reh:al- Jr

e

I-g.

,I . : .."7, .

TAT D E P Ot.' (3,14 El.a.11.1l a§3/1

,. " k, Et C A"

.r. VI.e.

... .:'/If:e...... R IT S1ouowco

..1 , itti, ..i.

ct

:),.... ,.

MI M

ir,'117 ..1...

.

El

. _:,

--.4

.1T11124.e -1,41

......r

P7,7. .,

..* -.............-..

...,.....

..,.

.-, -

., on. -,..-

1 Rik ,

..,

www.dacoromanica.ro

145,

CAP. XII.

TRANSNISTRIA IN VREMEA ECATERINEI II.

Cand Ru0 ocupara Transnistria, cea mai mare parte din-tre proprietarii mosiilor de acolo erau Romani ; altii primiraatunci loturi pentru noile slobozii ce se infiintara.

Printr'un rescript imperial dat la 27 Ianuarie 1792 catregeneralul Kahovsky, guvernatorul Ecaterinoslavului, EcaterinaII ii poruncea sa se ingrijeasc'a tot acuma pentru aducerealemnariei din Moldavia poruncind fostului portar din Moldavia,Gaios, ca el sa aduca destula cantitate de lemne si pentru casepe malul stang al Nistrului.

Boerii moldoveni, care au intrat sub stapanirea noastrA,merita sa fie primiti cu prea placuta preferinta".

Tarim Rusiei intocmi apoi decretul" imperial din 9 No-embrie 1792 prin care acorda grade oficiale superioare si in-ferioare si grade civile.... precum si o suprafala suficienta deteren de colonizare in regiunea Oceacovului, recent cucerita",boerilor din Moldova si Muntenia, care intrara in serviciul ei 1).Decretul cuprinde si lista boerilor respectivi 2). Tot atunci treicalugari : arhimandritul Dominte Kapnist dela manastirea Aron-Voda, Silvestru .dela manastirea Nicorita si egumenul BenedictVicov dela Agapia, fury daruiti cu pamant in regiunea Ocea-cov, pentru ei si pentru oamenii din Moldova, care i-ar fi in-

sotit 3).Sunt cunoscuti numerosi boeri romani in Transnistria po-

i) Moldova Noun, anul VI, no. 1-3, 194.1, p. 53 si urm. Zapiski 0-deskago, vol. II, pp. 665-666.

2) Ibid. p. 54.3) Ibid. p. 55.

I0

www.dacoromanica.ro

1116

sedand mosii si sate romanesti. Ion si Nicolae Cantacuzino cä-patarA atunci 24.714 desetine de teren ; dela dansii vine nu-mele localitatilor Serbani si Cantacuzino devenita apoi Canta-cuzinovca, pe Bug. Ion Cantacuzino-Deleanul, trecut atunci cutoata familia in Rusia 1), primi o mosie de 10.730 2) desetinepe Iagorlac si internee un sat de 512 locuitori. Toma Cantacu-zino avea o mosie la Pereiaslay. Din familia Cantacuzino emi-grard in Rusia cei din ramura Magureanu din Muntenia si De-lenii din Moldova 3). Const. Ghica, ginerele lui Iordachi Canta-cuzino-Deleanul, trent atunci si el in Rusia 4). Hatmanul IlieCatargiu facuse in 1792 pod peste Nistru, la Tighina, iar in1808 it gasim cu gradul de general-maior in armata tarului 5).El primise 24.000 desetine pe 0) si in valeaSvinaia-Balca, unde aseza cloud sate cu 37o barbati si 4o9 fe-mei 7). Pe cursul Bugului este chiar satul Catargi. Ion Nicorita,locotenent-general, era din familia hatmanului Nicorita, care serefugiase in Rusia °data cu Dim. Cantemir ; el avea mosia Iur-cova cu 4.600 desetine 8). Maiorul Marcu Gaius devine proprie-tar la Marcovca si Gaiosovca, primind 22.425 ") desetine la is-voarele paraului Cuciurgan si in valea Svinaia, unde interneetrei sate cu 426 barbati si 337 femei 10). Acest ofiter construisepoduri peste Prut si Nistru si adusese materialul lemnos necesarla ridicarea Odesei. In 1807 deveni ispravnic in Bugeac ").

Consilierul de Stat Scarlat Sturm primi 12.100 desetinepe Iagorlac cu un sat de 289 locuitori numit Ocna. Acest Boerroman facuse studii la Leipzig si in 178o se casatorise cu Sul-tana, fiica Domnitorului Const. Moruzi 12). Aceasta primi in 1781

1) Andreas Wolf, Beitrage zu einer statistisch-historischen Beschrei-bung des Farstenthums Moldau, I, Ilermannstadt, 1805, p. 272.

2) St. Gr. Berechet, in Spicuitor in ogor strain p. 6o, da 59.730desetine.

3) Arhiva Genealogica I, no. 7-8, p.4) Gh. Ghibanescu, Ispisoace si Zapise VII, p. to5.5) N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, p.247.6) Cuialnicul mic.7) N. Iorga, Documente Cercetdri, pp. 65-66. R. Rosetti, Arhiva

Senatorilor, 111, pp. 57 si 89. Uricarul VI p. 272.8) R. Rosetti, 1. c. p. 56.9) 12.250 desetine, ap. St. Berechet, Spicuitor in ogor strain, p. 6o.io) Moldova Noun F. c. p. 56.II) R. Rosetti, Arhiva Senatorilor, 111, p. 45.12) Andreas Wolf o. c. 1, p. 268.

www.dacoromanica.ro

147

dela tatal Am targul Sorocei cu toata mosia" ; jar ,mosia Bu.dele ce se numeste Movilaul" era a hatmanului Scarlat Sturza,care cdpdta invoire sa incaseze venitul dela podurile, luntrile,care vor umbla pe mosaea targului ci esti data domnitei Sultana,adica, Brudina Nistrului" '). Tot atunci el lua mosia Cosduti cuvad de pod in Nistru, din tinutul Sorocei, in schimbul altei

Taldesti, data episcopiei Husi 2). Scarlat Sturza a luatparte la tratativele de pace din 1792. In 1791 si apoi 1792 candse mutd in Rusia, acest Boer lass vechili in locul nostru" laSoroca pe sulgerul Ionita Macdrescul si ispravnicul DumitracheCuca ; pe Tigani ii lua cu el peste Nistru 3).

In 1793 mosia Soroca se vindea la mezat, deoarece pro-prietarul ei trecuse in Rusia 4). Insusi Scarlat. Sturza, de altfel,

vandu mosiile pe care le avea in Moldova. In 1793 se sta-bilea ca veniturile dela mosia Budili, ci se numeste Movildu,.adica Brudina Nistrului, sa le is noul proprietar, logofd.tul N.Roset-Roznovanul", care cumparase mosia Sorocei la mezat 6).Abia in 1801 ins Scarlat Sturza vindea cu 45.000 lei mosiatargului Soroca, cu tot ce-i apartinea in vremea esdrii meledin Moldova la Rosie", logofdtului N. Roset-Roznovanu 6). In1798 Scarlat Sturza era general si cavaler imparatesca, iarIon Macdrescu era major. Dupa 1812 Scarlatachi Sturza, carelocuia peste Nistru, fu numit de regimul tarist guvernator atBasarabiei, dar pentru scurta vreme 7).

Colonelul Manole Bala§ (Bals) din Sirauti, fost spatar inMoldova, ajuns consilier de colegiu in Rusia, primi 18.763 de-setine, intre raul Cuciurgan si Baraboi, infiintand un sat cu 76suflete si se aseza la Dubasari 8). In 1795 ajunse colonel inarmata rusd "). Orasul Dubasari exista "Inca din veacul XVI siera resedinta hatmanilor romani. Mosia Dubasari apartinuse

I) Gh. Ghibanescu, Ispisoace ci Zapise, V1I, p. 143. Brudina era taxade trecere peste apa.

2) Ep. Melchisedek o. c. I, p. 327.3) Gh. Ghibanescu, Ispisoace c1 Zapise VII, pp. 155-156 si 165.4) Ibid. 154.5) Ibid. 155 si urm.6) Ibid. p. 163.7) N. Iorga, Documentele Callimachi I, p. 153, no. CI; P. 340, no.

XVI ; pp. 349 Si 353.8) Moldova Noua p. 56. N. Iorga, Doc. Callimachi I, pp. 48 si 85,

110. XLI. Andreas Wolf o. c. I, p. 274.9) N. Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 48.

demu.

ph

is)

www.dacoromanica.ro

148

familiei Const. Jora, care avea proprietati pe ambele maluri aleNistrului. Noul stapan Manolache Bal.§ se reintoarse, totu§i, samoara in Moldova, unde vazuse lumina zilei 1). Sulgerul IonMacarescu, trecut in Rusia in 1792, ajunse consilier de curte§i primi 17.85o desetine pe raul Iagorlac .si dealurile Cuialni-cului, cu satul §i mo§ia Floarea, care avea 298 de suflete 2).

Ispravnicul Dumitrache Cuca, consilier de colegiu, deveni pro-proprietar la Cosa, pe Iagorlac, cu 6.050 desetine, inflintand siel un sat. Consilierul de stat Iancu Filodor primi 4.700 dese-tine pe valea Cuciurgan, cu un sat care avea 135 locuitori 3).Colonelul Ramadan fu improprietarit cu 12.377 desetine laSvinaia-Balca 4). Boerul Dim. Cucul primi 6.050 desetine §i

satul Cucul pe Iagorlac cu 284 locuitori 5). Mardare era pro-prietar la Speia-Slobozia in raionul Curtai. Corbu avea Ta§-lacul Uscat Suhoi Taslac in jud. Balta. Marele proprietar Grosuavea mo.5ia si satul Grosu. Hatmanul Dracul era in satul Draculspre Bug, in gubernia Cherson. Cons!. AndriepSeptilici, sta-bilit si el in Rusia, primi in 1792 dela Ecaterina II titlul deconsilier titular si rangul de capitan in armata 8), iar AlexandraI it inalta in grad, in 1803, numindu-1 consilier de Curte 7). El erainrudit cu familia lui Ilie Abaza, care emigrase in Rusia odatacu Dim. Cantemir 8) §i care in 1792 acea parte din nobilimea gu-vernamantului Harcov 9). Mama lui Const. Andrie§-Septilici eradin familia lui Ilie Neculai Abaza. Ion Andrie§-Septilici eratatal lui Const. Andrie§ 10). Se inrudea §i cu Vasile Lupu, fostuldomnitor in Moldova 1). Fiul lui Const. Andries, Platon, locuiain guvernamantul Cherson unde avea 5o de tarani iar in Odesa

t) R. Rosetti, Note genealogice $1 biografice despre familiile Buhu$$i Rosetti, A. A. R. Bucuresti 1936, p. 21.

2) Moldova NouA p. 56.3) Ibid. p. 56.

54)

Ibid.p. 56.

6) Arhiva GenealogicA, an. I, nr. 4 -5-6, p. 72. Vezi decretul Ecateri-nei II din 28 Ianuarie 1793.

7) Ibid. p. 73. Decretul lui Alexandru 1 din to. X. 1804.8) Ibid. pp. 72-73.9) Ibid. p. 68.

to) Gh. GhibAnescu, Ispisoace ,si Zapise VI-I, p. 77.it) Ibid. pp. 93-94.

Ibid.

www.dacoromanica.ro

149

o casa de piatra" it Averea acestei familii era in jud. Tiraspolunde locuia in satul Andriesevca si unde-si avea mosia. Aicllocuia Inca in 1803 vaduva lui Const. Andries 2). Mai tarziu, in1860, Arcadie Andries, fiul lui Platon, s'a reIntors in Moldova,luandu-si numele de Septilici 3).

Al. Tautu, de loc din tinutul Orhei, se aseza la Odesa,dupa infiintarea acestui oras 4). L. A. Onu era proprietar laBandasevca, in raionul Iampol ; iar boerul Rascu era la Rascov.Un Sturza si Cazimiri Bale recapatara mosiile, ce fuseseraocupate de Tatari 5). Lt. Colonelul Curt primi 4.700 desetine pevalea Svinaia cu un sat mic de 23 suflete 6). Boerul Marari erala Podgoria in raionul Balta iar Gavril Neniul la Ananiev siMiron la Mironi. Ciobanu era proprietar la Vitolidov-brod injud. Balta. Colonelul N. Carpov, ajuns consilier de Stat, capata12.25o desetine pe valea Svinaia-Balca si inaltimile dela Ba-raboi cu un sat de 71 locuitori. Maiorul Ion Danila Ramariprimi si el 12.200 desetine in regiunea Tamaslac cu un sat Re-marovca de 318 locuitori 7). Boerul Brosteanu stapanea la Bros-t eni ; Barzu la Birzula ; A. T. Ghirlanda la Goldasevca in ra-ionul Pervomaisc ; Stroescu la Stroesti ; Rotarul la Rotari siRosca la Tibulauca. Fratii Gramatini primira 11.16o desetinenecolonizate, in regiunea dealului Cuialnic ; tot aici capata siconsilierul de Curte Nec. Stamlovici 7.655 desetine si un satmic cu 49 locuitori pe inaltimile Cuialnicului si valea Cuciur-gan 8). Numerosi alti ofiteri si boeri sunt cunoscuti ca proprietari.de sate si mosii in Transnistria, inainte si dup.* 1792. Astfelsunt capitanii Ion Boian cu 3.050 si Gh. Macarescu cu 6.ioodesetine ; vornicul Gh. Bals, casatorit cu Ralu Callimachi, citatapoi ca maresal" al nobilimei basarabene 9). Nicolae Bats, frate

1) Arhiva Genealogica I, nr. 4-5-6, p. 70.2) Moldova Nona, p. 55.3) Arhiva Genealogica I, p. 71. Asupra boerilor moldoveni trecuti in

1792 dincolo de Nistru, vezi si Lista" data de St. Berechet in Spicuitor inogor vecin, I, nr. 1-3, 1920, pp. 59-61; dupa autorul rus Apolon Scalcovski.

4) R. Rosetti o. c. p. 88.5) Uricarul XII p. 197.6) Moldova Noua 1. c. pp. 56-57.7) Ibid. p. 56.8) Moldova Noua I. c. p. 56.9) St. Greceanu, Genealogia familiilor boeroti; in Saptamana politica

culturala, no. 8, 1913, p. 421.si

www.dacoromanica.ro

150

cu colonelul Manole Bals '). Andrei Nour cu 1.54o, maiorul Gh-Craciun cu 4.520, porucicul Vasile Secard cu 3.050, Vasile Do-don cu 1.545 ; familiile T. Rosetti cu 12.400, Sava Badiul, LLalescu, Teodor Romanescu, spdtarul Ion Canano cu 6.110; careva ocupa si functiuni administrative la Dubasari ; vamesul Alex.Economu, R. Zmuncild, Alex. Ghenadie, Dum. Ciolac, Stavild,Sinescu, Boteanu, Hasnas, Gheorghita Spdtarul 2), GheorgheGhica, Abaza. Apoi gen. Boris-Ldteanu cu 6.050 desetine,capit. Cristea Manoil cu 6.1oo desetine, capit. Teodor Sabducu 4.66o, Ieremia Golescu avea 1.520, asesorul Mihail Sturza4.70o, vistiernicul Const. Exaporitul, devenit consilier de Stat,primi pe raul Cuciurgan 4.62o desetine, portareasa Ruxanda lui E-xaporitul 4.600 desetine la nord de valea Svinaia, infiintancl cloudsate cu 75 de suflete, capitanul Ion Iliescu 3.060, capitanul ManoilaSaula 3.050, Anton Pascal 3.106, secured maiorul flat jeu mosierla Cosa cu 12.509 desetine, Petru Iancul cu 1.56o, Grigore Bar- .

caru primi 1.545 desetine. Colonelul Grigore Chesoglu capata14.090 desetine la nord de limanul Cuialnic, dela Angelic panala limanul Tiligul si infiinta un sat de 90 de suflete. Consilierultitular Carstici obtinu 11.160 desetine spre izvorul raului Cu-ialnic unde infiintd cloud sate cu 123 barbati si 117 femei. Ma-nole Rosetti trecuse in Rusia in 1788 si se stabili la Cherson,primind dela Ecaterina II o pensie de 6.000 de galbeni si titlulde priutul" Emanuel Rosetti 3).

Acesti ofiteri si boeri romani stapdneau 377.445 desetinede pdmant cu sate si targuri destul de numeroase. Prin acelasdecret din 9 Noembrie 1792, ei primira grade in armata rusa,precum si titluri civile, din ordinul Ecaterinei II. In afara deunii dintre cei citati deja, in lista anexata acestui decret, maigasim nume ca : maiorul Margarit Depreradovici ; capitanii Nec.Ghiaurov, Stefan Belcin, Hristofor Saigi ; locotenentii loan Seneca,Andrei Crusevan, loan Nebescul, Joan Dragodie, Teodor Sabau,Vasile Done, Hristofor Zota, Dumitru si Anastase Manuild,Anastase Dumitriu. Apoi asesori de colegiu : Teodor Pomand,Const. Calafat. Consilieri de Stat : Ponaiodor Paun, Petre 0-chinca, Andrei Sabin, Dumitru Bonecul, Manolache Ene, Gheor-

1) N. Iorga Doc. Callimachi, I p. 477.2) Ibid. I pp. 433-434.3) Gen. R. Rosetti, Familia Rosetti, Buc. 1938, vo1.3 I. p. 108-109.

www.dacoromanica.ro

151

ghe Sava s. a. Locot. generalul Nicolae Cantacuzino a organi-zat in 1791 oastea Cazacilor moldo-valahi de pe 13ug ').

Romanii trecuti peste Nistru aduserd numerosi Moldovenide pe mosiile lor, infiintand sate si cautand sa populeze tere-nurile si mosiile primite in Transnistria. In aceastd privinta sebucurau si de sprijinul autoritdtilor rusesti si a agentilor, carese gaseau in Tari le Romane spre a recruta coloni5ti2).

Numdrul colonistilor spori considerabil dincolo de Nistru,unde majoritatea populatiei o formau Moldovenii. In harta luiRigas din 1797 sunt insemnate in partile meridionale mai multelocalitati cu nume tdtaresti ca : I3ogaz, Cuciurgan Cicciali,Capitan-Chioiu, Ak-keui s. a., nici una care sa poarte numerusesc, pana la aceasta data. De altfel satele rusesti sunt decolonizare recenta, dupd 1792, cele mai multe purtand numeleintenieetorului for ca Timonovca, Alexandrovca, AnatolievcalStepanovca, etc. Nici numiri romanesti nu sunt multe dar se stie,dupd documente, date si scriitori din acea vreme, ca peste Nistruerau numeroase si vechi asezari moldovenesti.

Astfel in 1792, la plecarea armatelor rusesti, mai multiboeri moldoveni se refugiara in Rusia 3). Si sub pretextul extra -darii dezertorilor, incepu iarasi, in 1793, ademenirea Moldove-nilor sa treacd in Moldova-Noua '). Consulul rus loan Seoerin,un agent staruitor al recrutdrii dezertorilor, trata cu consululaustriac Timoni o intelegere, ca sä-i poata ademeni in numarcat mai mare "). Spre a inlesni aceastd intelegere, Timoni res-titui atunci cativa dezertori rusi" luati de dansul, cuveniti Ru-siei. El interveni totodatd pe langd Domn ca sa elibereze peacesti dezertori, spre a putea pleca, ceeace facea si Severin, incalitatea lui de consul general al Rusiei ("). Dar Poarta numai voi sä elibereze asa numitii dezertori" cu care, la randulei, voia sa populeze regiunea Ismailului 7).

1) N. P. SmothinA, Die Rumdnen zwischen Dniestr and Bug; MoldovaNona an. VI nr. 1-3, pp. 28-31. I. Nistor, Romdnii Transnistrieni, pp. 519 Id.Vechimea asezdrilor romdnesti .p. 16. Aduce date si G. Bezviconi inRoirea familiilor romanesti peste Nistru, Cetatea Moldovei, an. II, nr. 14, pp.140-143.

2) I. Nistor, Romdnii Transnistrieni, p. 52o.3) Hurmuzaki-Nistor XIX-I, pp. 598-599, no. CCCCXCII.4) Ibid. p. 669, no. DLXIV.5) Ibid. pp. 671-672, no. DLXVIII.6) Ibid. p. 669 no. DLXIV.7) Ibid. pp. 693-694, no. DXCI.

www.dacoromanica.ro

152

Construirea ora§eldr mai vechi sau mai not ca Tiraspol,cetatea Nistrului", pe locul unei cetdti de mijloc" 1), Ovidiopolsau Odesa, s'a facut cu piatra scoasa din carierele aflate insatele moldovene§ti Speia §i Malde§ti, care era cioplitd §i caratsde Moldoveni cu carutele on cu plute pe apa Nistrului. Unarhitect roman, Manoil Portarii, a ajutat pe ducele de Richelieula construirea Odesei 2) si numerosi Romani au primit parcelein acest oras, in care se afld o mare mahala cu numele deMoldovanca. Autorul Ffirmann, intr'un studiu 3) scrie ca Odesaare o numeroasd colonie de straini : Moldoveni, Evrei, Bulgari,Armeni, Greci §i Germani... In plus cloud mahalale, la nord inlungul radei si o a treia la est, sunt peste tot populate deMoldoveni". In 1811 negustori bucuresteni se duceau la Odesain numar destul de mare 4). Mult mai tarziu, in 1857, episcopulelvetian Fr. L. Buignon locuia in mahalaua Moldovanca" 5).

Insd§i impardteasa Ecaterina II staruia sa atraga populatiadela apus de Nistru, spre a creia un gol in aceasta parte aMoldovei, pentruca ocuparea proectata de ea a acestuiteritoriu romanesc, sä-i fie usurata. Ca §i bolsevicii, care auor ganizat republica moldoveneascd in cuprinsul dintre Nistru §iBug, pe care totu§i o depopulau sistematic de Moldoveni, CarinaRusiei avea intentia de a organiza aici Moldova Nouci, in carecduta sä atraga cat mai multi Romani din Moldova, Muntenia§i Transilvania. Ecaterina II urmarea sä impinga hotarul maideparte spre apus, iar carmuirea noului principat romanescMoldova Nouda voia s'o incredinteze lui Alex. MavrocordatoFiraris, care fusese inlaturat dela tronul Moldovei. Aceasta im-parateasa infiintd in 1784 universitatea din Ecaterinoslav, indeosebi pentru Romani, ceeace confirms importanta §i numarulelementului romanesc in aceste regiuni rasaritene. Aceasta inaltdinstitutie de cultura avea insa menirea ca sa rusifice pe Romani.

Dupa a doua impartire a Poloniei in 1793, Podolia trecuin stapanirea Ru§ilor si abia de atunci ace§tia au inceput a

1) Sredniaea". Sovestkaia Moldavia, p. 31.2) N. P. Smochina, Republica moldoveneascd a Sovietelor, in Calen-

darul Ligii Culturale, pe anul 1931, Bucuresti 1931, p. 42.3) Ehr mann, Rusia geografiegora a engfied, (storied, administrativd,

economics... etc. p. 455. In Transnistria din 17 August 1941.4) N. Iorga, Istoria Comertului, II p. 121.5) Revista Istorica, XIX, nr. 4-6, p. 169.

www.dacoromanica.ro

153

aduce in aceste regiuni colonisti de ai lor. Dela acea data totiRomanii de peste Nistru trec sub stapanirea Rusilor.

Domnii Moldovei continuau in aceasta vreme sa-§i exer-cite autoritatea for si dincolo de Nistru. In 1779 Const. Dim.Moruzi porunceste sardarului din Orhei sa inlesneasca pro-prietarei mosiei Molovata, Alexandra Sturza, ca sa-si poata re--construi un pod peste Nistru, asa cum si mai innainte aufostu podu acolo" '). In 1795 Alex. Joan Callimachi hotarasteca Jidovii din Soroca sä plateasca arenda mo§iilor dela targulMovilau 2). Tot atunci, in 1796, colonelul Manole Bal.§ stapaneala Dubasa.ri 3) ; in vreme ce in 1798 Movilaul era sub autori-tatea Domnului Moldovei ; Movilau, Soroca, Orheiu si altetarguri" 4).

La sfarsitul sec. XVIII geologul austriac Hacquet descrieiarmarocul dela Movilau, care era moldovenesc, ca si cel delaLipcani 5), de langa Hotin", unde Turcii vindeau bumbac,cafea, lulele. Aici veneau numerosi negustori si cumparatori,intre care erau multi Moldoveni 6).

Vinul moldovenesc era mereu cautat in Rusia. In 1817 seconsuma mult la Ovidiopol, in vreme ce Dubasarii continuausa fie loc de trecere peste Nistru 7). Tot in acea vreme acestvin delicios" era cunoscut si cerut tocmai in partile Moscovei 8).

Moldovenii din Rusia au contribuit in mare masura lapropa§irea imperiului tarist. Ei cereau sa li se dea preoti, das-cali, judecatori moldoveni, dintre dansii, si sa foloseasca chiarstampild cu insigna tarii, care era zimbrul Moldovei 9). Insasilegile rusesti se traduceau in limba romana ca sa poata fi in-telese si folosite de Moldoveni '°). Multi din ei au continuat

1) Aurel V. Sava, 1. c. Moldova Noua, p. 83.2) Gh. GhibAnescu, Ispisoace Zapise VI-1, p. 16o.3) N. Iorga, Doc. Callimachi I, p. 85.4) Ibid. p. 484.5) Podlipciani, in text.6) N. Iorga, Istoria Comertului, II p. 75, Id. Istoria Romanilor prin

Cdldtori vol. III, p. 27.7) Id. Istoria Romanilor prin Calcitori, vol. 111, p. 79.8) Revista IstoricA XXII, nr. 1-3, p. 85. Note de alatorie din Le

Correspondent, an. I Tome I, p. 320.9) Polnoe Sobranie Zakonov Rossiiskoi Imperil, S. Peterburg 1830,

T. XVIII, no. 12.836 pp. 34-39.io) Ibid. T. XXXIII, no. 21.458 si 21.581.

si

www.dacoromanica.ro

154

sä ilustreze si sal contribuie la progresele culturii rusesti. Intreacestia un rol insemnat it are prin opera lui poetical si prininfluenta ce a avut, printul Antioh Cantemir, fiul lui Dim. Can.temir, care a servit si in diplomatia rusascd, fiind ambasado-rul imperiului tarist la Paris si Londra. Antioh Cantemir poatefi considerat ca primul poet in literatura rusascd moderns, unadevdrat Boileau al Rusiei. El a fost superior celor maimulti dintre contemporanii sai rusi, in felul sau de a intelegesi a aprecia luinea apusana... fiind capabil sal prinda senzuladevarat al civilizatiilor pe care le-a studiat", cum scrie isto-ricul K. Waliszewski '). Satirele publicate de acest poet zugra-veau Rusia, cu toate pacatele ei, din vremea lui Petru cel Maresi a urmasilor lui.

Antioh Cantemir, Roman de original, a dominat, in inee-puturile ei, literatura tarii sale adoptive si a avut multd influ-ents in desvoltarea culturii rusesti. Dupa cum spdtarul NicolaeMilescu este primul compilator de opere stiintifice in Rusia 2).

Printul Antioh Cantemir scriitor foarte cunoscut", desidestul de tanar in acea vreme, lual parte si la miscarea nobili-mei din timpul tarinei Ana Ivanovna si el insusi citi in fatal

imparatesei, memoriul intocmit atunci de un grup de nobili 3).Activitate literary a avut si Mihail Mateeoici Herascoo

Herescu, care a scris poeme epice si romane, imitate dupdFenelon si Marmontel, fart' sal fi avut talentul lui Antioh Can-temir.

Alaturi de atatia alti straini, Romanii au avut deci un rolimportant in desvoltarea vietii politice si culturale din Rusia.

1) K. Waliszewski, Litterature russe, Paris 1921, p. 66. L. N. Maikov,.Materiaux sur la biographie du Prince Cantemir St. Petersburg 1903trad. par Raoul Klepal, Paris 1908.

2) N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, p. 13o.3) P. N. Milioukov, Le Mouvement intellectuele russe, Paris 1918, p. 76

si urm.

www.dacoromanica.ro

15:5

CAP. XIII.

VIATA RELIGIOASA A ROMANILOR DIN RASARIT.LEGATURILE CU MOLDOVA.

Dupa ocuparea Transnistriei in 1792, Moldovenii au pas-trat si mai departe legaturi cu Cara Moldovei. Nistrul era con-siderat ca o apa comuna, de aceia relatiile comerciale n'au fostde loc stanjenite. Dar mai ales biserica din Transnistria a ra-mas sub dependenta spirituals si administrativa a mitropolieiProilaoei, care si-a avut resedinta la Braila si la Ismail ; avandlegaturi si cu episcopia de Husi si mitropolia Cfzisinoului .51Hotinului, pans ce s'a infiintat arhiepiscopia Odesei si Cherso-nului in 1837. In deosebi eparhia Proilavei, care dateaza dinsec. XVII, isi avea autoritatea sa in raialele Braila, Ismail, Chilia,Cetatea-Alba si Tighina, precum si in Olaturile Bugeacului siOceacovului. In 1641 a fost reorganizata, devenind mitropolie sicontinuand sa pastoreasca raialele turcesti din Principate im-preuna cu Bugeacul tatarascBasarabiasi Ucrainadintre Nistru si Bug, cu Dubasarii. Basarabia se marginea si atunci(boar la regiunea din sudul Moldovei, dincolo de Prut

Dupa acte oficiale, scrisori rusesti, gramate eparhiale sialte documente, se constata ca tinuturile dintre Nistru si Bug,numai pe temeiu etnic moldovenesc, au fost sub dependentaeparhiilor romanesti. Preotii se hirotoniseau in Moldova iar Ie-rarhii bisericii moldovene faceau dese vizite canonice printrecredinciosii for de peste Nistru si chiar dincolo de Bug. Cuprilejul acestor vizite erau primiti cu mare cinste de catre cre-

1) Ep. Melchisedek, Chronica Husilor $i a Episcopiei, Bucurezti 1869,partea II, p. 152 si urm. N. Iorga, Istoria bisericei ronitine$ti, VAlenii deMunte 1908, vol. I, p. 316; vol. II p. 174.

Hanului,

www.dacoromanica.ro

156

hirotoniseau preoti si sfinteau biserici. Astfel Mitropo%lilul Daniil, care in 1769 purta titlul : Cu mila lui Dumnezeu,Daniil, Mitropolit al Proilavei, Tomarovei '), Hotinului, al tu-turor marginilor Dunarii si Nistrului si a intregei Ucraine aHanului", in anul 1761 intr'una din vizitele lui canonice a sfin-tit bisericele din satele Molovata, Dorotcaia, Mahala, Pogrebi,Cocieri si Doibani 2). Dela acest Mitropolit s'au pastrat maimulte gramate de hirotonie scrise in limba romans 3).

Un alt Ierarh, care urma lui Daniil, purta titlul urmator :Cu mila lui Dumnezeu, loachim, Mitropolit al Proilavei, al in-tregului mal al Dunarii si al intregei Basarabii si Ucrainei",in anul 1774.

Uneori erau conflicte intre acesti Ierarhi si episcopii deHusi, care pretindeau sa pastoreascd ei in Ucraina Hanului,insa totdeauna a avut castig de cauza Mitropolitul Proilavei,caruia i s'a recunoscut dreptul de carmuire asupra credinciosi-lor de dincolo de Nistru. Astfel a fost cearta din 1716 dintreforest, episcopul de Husi, care pretindea ca sa aiba sub auto-ritatea sa doua sate dela hotarul Bugeacului precum si targulDubasari. Dar Ioanichie, Mitropolitul Proilavei, sustinu ca Du-basarii, locuit de Romani, trebuia sa I-Arnaud eparhiei sale, in-trucat se gasea in Ucraina hanului. Hotarirea data de Samuil,patriarhul din Alexandria, si confirmata de Domnitorul N. Ma-vrocordat, a fost ca Dubasarii sa ramana episcopiei Proilaveicum au fost pang. acuma", intrucat acest targ trebuia sa fiementinut sub carmuirea unui Ierarh din Olaturile turcesti 4). To-tusi episcopul de Husi nu voi sa paraseasca drepturile sale a-supra Dubasarilor 5).

Intre anii 1771 si 1774, in cursul razboiului ruso-turc, dupdmoartea mitropolitului Daniil, Ucraina Hanului a fost sub de-pendenta episcopiei de Husi, intrucat eparhia Proilavei a fostdesfiintata 6). In urma pacii dela Cuciuc-Cainargi, reinfiintan-

1) Reni.2) Cucieri si Dencov, ap. Iustin St. Fratiman, Administrarea biseri-

ceascil la Romdnii transnistrieni, in Revista Societatii istorico-arheologicebisericesti din ChisinAu, vol. XII, p.

3) ibid. p. 13 -14.4) Ep. Melchisedek, 0. c. pp. 188-191.5) N. Iorga, Studii si Documente VI, pp. 569-570. Id. Cltilia si Cetatea-

Albd, pp. 234-235.6) Ep. Melchisedek, o. c. pp. 312-313. Iustin St. Fratiman, I. C. p. 14 si urim

dinciosi,

14.

www.dacoromanica.ro

157

du-se aceasta Mitropolie, ajunse in fruntea ei Ioachim, care seintitula ,cu mila lui Dumnezeu, mitropolit Proilav, Tomarov,Hotinean §i a toatti stcipiinirea Ucrainer 1). El autoriza cons-truirea bisericei din satul Butur. In 1776 se gasea in vizita ca-nonica la Balta unde a hirotonisit un preot pentru satele Teia,Speia, Butur si inca unul si a vizitat satul Ilia 2). Dar §i epis-copul de Hui Inochentie, care in 1770 a calatorit in solie laPetersburg, a hirotonisit in 1775 pe preotul Teodor Chirilovpentru satul Iasinova de langa Balta 3). In 1777 Ioachim cercetain Novo-Rosia" localitatea Valea Hotului 4), iar in 1779 sateleMolovata §i Mahala. In Molovata a revenit §i in anul 1780 5).

La Dubasari era pe atunci un protopopiat, care-§i intindeaautoritatea spre nord pang. la hotarul Podoliei pe cursul apelorIagorlac-Codama, §i Bug, unde sunt localitatile Balta si Olviopol.Re§edinta a fost catva timp in satul Ma 16.66 2).

In 1788, odata cu invazia trupelor ruse§ti in Tarile Ro-mane, Cheri!, Mitropolitul Proilavei i§i lua re§edinta, pentrucatva timp, la Dubasari, unde a trait in mare saracie, facanduneori hirotonisiri de preoti 7).

Autoritatea bisericeasca o exercita in timpul rasboiuluiruso-turc, arhiepiscopul de Poltava, Ambrozie Serebrenicoo,care -si luase re§ediuta la Iasi, pang. la 1792. In gramatele luisunt citate numeroase sate romane§ti din Transnistria ca :Slobozia, Iasca, Nicolaevca, Molovata, Butur, Pasitel, Ciobruci,Ciorna, Dubasari Roghi, Ocna, Co§nita §. a. 8).

TIPARITURI ROMANESTI IN TRANSNISTRIA

Movilau si Dubasari au fost si centre culturale moldove-ne§ti. In 1786 apare la Movilau o Psaltire in moldovene§te 3),tot aici in sec. XIX era o §coala in care invatau fiii boerilor

Iustin St. FrAtiman I. c. p. 21.2) Numit si Ilie.3) Iustin St. FrAtiman I. c. p. 21.4) Numit si Valea Hutului. Ibid. p. 21.

5) Ibid. pp. 21-22. D. Dan, M. Strilbilchi, in Candela, Cernauti,1912.

6) Ibid. p. 23.7) Ep. Melchisedek, o. c. pp. 16o-161, 167.8) Iustin St. Fratiman, 0. c. p. 24.9) Paul Mihailovici. Legaturi culturale dintre Romani si Rusi in sec.-

XV-XX, Chisinau 1932, p. 55.

1)

www.dacoromanica.ro

158

din Basarabia. La Dubdsari, de asemenea, apar tiparituri deale lui Mihail Strilbitchi, care, intre timp, plecase din Iasi si sestabilise acolo 1).

S'au tiparit atunci si carti in moldoveneste. Tipografia din a-ceasta localitate a fost adusa dela Iasi de arhiepiscopul AMbrozie,care fusese exarh in Moldova si plecd in Rusia, dupa incheerea O-a dela Iasi in 1792. La Iasi se gasea, in acea vreme, si MihailStrilbitchi, care se intitula in 1789. prctoereu al stapanirilorMoldovei si Valahiei si Basarabiei" 2). El era legator, sapdtor,mester tipograf, protopopeconom si . exarh al Mitropoliei Mol-dovei", Inca in vremea razboiului din 1788-1792. Era venit inMoldova dela 1764. Mihail Strilbitchi tipari la Iasi carti lucratede el si de fiul sa>a Policarp. Un Ceasloo in 1777, un Catapa%sier in 1778, o Psaltire in 1782. Plansele erau fd.cute chiar dedansul 3).

Prin aceste tibarituri, unele in limbile ruso-romand, inchi-nate membrilor familiei imperiale rusesti si guvernatorilor dinPrincipate, Gr. Potemkin on Alex. Andreevici-Bezborodco, MihailStrilbitchi cauta sä deprindd pe Moldoveni cu limba rusa. Ur-marea deci si anumite scopuri nemarturisite, de rusificare.

In 1792 se reintoarse si el in Transnistria si opri la Du-basari tipografia luatd de arhiepiscopul Ambrozie 4). Instalareatipografiei s'a facut cu autorizatia data prin ucazul EcaterineiII din io Mai 1792, invoind sd se poata tipari carti in gre-ceste, ruseste, moldooeneste si alte limbi..." Astfel in cele doudlocalitati Dubdsari si Movilau s'au cules carti, mai alesbisericesti, in limbile moldoveneasca, rusa si greacd. Un Ceas=loo in romaneste la Dubasari in 1794, un Bucoar in ruseste, oIstorie a Alexandrului celui Mare" Alexandria se tip.-reste in 1796 la Movilau, care era acuma intre hotarul Rossieisi intre alu Moldaviei" "). In acelas an apare si o Psaltire, totin acest centru.

Aceste carti erau raspandite si in. Moldova si unele din

I) N. Iorga, Istoria bisericei II p. 192.2) Episcopul Melchisedek, c. p. 168. I. BianuN. Hodos, Bibliografia

romaneasca veche, II, p. 327, no. 524.3) N. Iorga, Istoria bisericei, vol. II, pp. 191-192.4) EP. Melchisedek, o. c. p. 168.5) Paul St. Iliin, Moghildul, in ziarul Transnistria.6) N. Iorga, Istoria bisericei II, p. 193.

5).

www.dacoromanica.ro

159

ele se mai pdstreazd si azi de batranii din Transnistria 1). In1795 tipografia dela Dubasari fu mutatd la Movildu. Cartile tiparitede Mihail Strilbitchi au si aici stampele sculptate chiar de dan-sul si poarta semnatura lui 2). Intre acestea Ceaslovul aparut laDubasari in 1794 este tiparit intru insusi a sa tipografie, intargul Dubasari, de protoereu Mihail Strilbitchi al Moldo-V1a-hiei si Basarabiei" 3). De altfel in 1790 Chiril, Mitropolitul Proi-lavei, avea resedinta la Dubasari, care era atunci centrul ocar-muirei bisericesti a tinutului Oceacov 4).

Romanii din Transnistria simteau nevoia legAturilor spi-rituale cu fratii for dintre Carpati si Nistru ; inclindrile for nuse indreptau spre biserica rusd ci' numai spre cea romana. Mi-hail Strilbitchi, desi servea cauza rusasca, dat sama deaceasta si, dupa activitatea lui tipografica dela Iasi, la Movilausi Dubasari publica, in deosebi, carti de ritual, in romaneste.Ierarhii bisericei, orica se gaseau, in vremea rdzboaielor ruso-turce, sub autoritatea tarilor, ei nu puteau sa nu raspunda ce-rintelor spirituale ale populatiei moldovenesti, de a se inchinain limba romana. Si chiar dupa ce se infiinteaza in 1837 noua epar-hie a Odesei si Chersonului, Romanii din Transnistria si-au afir-mat permanent vointa for de a folosi limba for materna in biserica.

t) N. lorga, Istoria bisericii romanesti, H, p. 191 si urm. p. 232.2) Ep. Melchisedek, o. c. p. 168.3) Paul Mihailovici, /. c. p. 56.4) Al. Stadnicki o. c. p. 91, nota.

si-a

www.dacoromanica.ro

160

CAP. XIV.

TRANSNISTRIA SI BASARABIA.

Ru§ii nu se opresc nici la Nistru, dupa ce ocupaseramult pamant si popor strain de neamul lor. Pentru ei fortaprima dreptul si in 1812 inainteaza pans la Prut §i gurile Du-narii, rapind o mare parte din teritoriul Moldovei, caruia i-auspus Basarabia. In cursul razboiului din 1806-1812 Duce le deRichelieu organiza la Odesa un corp de voluntari alcatuit dinGreci, Moldooeni §i Ru§i, sub comanda cneazului Cantacuozino 1). Maiorul Corbea comanda regimentul nobililor din Cher-son 2). Era §i un Ghica, atunci, in armata rusasca 3). Datoritaimprejurarilor alte emigrari de Romani, care voiau sä scape deasupririle armatelor de Ocupatie, s'au produs spre rasarit. Erau, indeosebi, negustori, prinsi de razboiu, mercenari si pribegi politici sitot felul de oameni amestecati, care plecau. Multi din ace§tia s'aureintors in Moldova dupa incheerea pacii. De altfel, dupa ocupa-rea Basarabiei, imperiul tarist incepu sa faca colonizari fortate,mai ales dincolo de Bug, rasfirand pe Romani spre Nipru siindemnand pe taranii moldoveni sä-§i paraseasca pamantul forstrabun si sa se stramute tocmai in regiunile Caucazului, onin Urali §i chiar in Siberia, pe valea fluviului Amur.

Ru§ii, dupa intensificarea vietii for economice prin con-struirea Odesei §i a celorlalte porturi dela nordul Mani Negre,obiectau in 1806 ca Tatarii din Bugeac puteau oricand devastaCara de peste de Nistru, spre Odesa. De aceia, §i spre a a-sigura desvoltarea Odesei, Ru§ii si-au creiat necesitatea, atat

1) Memoriile lui Langeron, In Hurmuzaki-Supliment 1-3, p. 121.2) Ibid. p. 147.3) Ibid. pp. 131-132 si 175.

www.dacoromanica.ro

161

de nejustificata de altfel, de a incorpora Basarabia '). Zadarnicducelg de Richelieu rugase pe tar sa renunte la orice incorpo-rare de teritoriu din cuprinsul Tgrilor Romane 2). De altfelchiar in harta capitanului E. Lapie, care acea parte din cor-pul imperial al inginerilor rusi, tiparita in 1812, Moldova seintindea pans la Nistru iar dincolo de aceasta apa autorul no-teaza numeroase asezari de sate si orase romanesti.

Prin ocuparea Basarabiei blocul moldovenesc din Trans-nistria si Rusia a fost si mai mult consolidat, dar tocmai fiindcaera considerat ca o prim ejdie de regimul tarist, de aceia a con-tinuat sg. fie dislocat. Romanii, insa, fugeau cu mule peste Prut,in Moldova. Oricine nu mergea cu Rusii era tradator de pa-trie" si pedepsit cu moartea ; pentru asta se cAuta chiar uncalau" 3). Cazacii fura oranduiti sa pazeasca noua granita sprea impiedica trecerea taranilor romani in Moldova 4). Totusipeste 3000 familii de tarani trecura Prutul 5). Numai din tinu-tul Grecenilor fugira peste o mie de familii taranesti 0).

De altfel Rusii pustiira de Mari sudul Basarabiei. In 1807gen. Meyendorf, care dupa inceperea razboiului trecuse Nistrulpe la Dubasari pe un pod de vase 7), invadand Moldova, in-tampina cu armata lui ostilitatea populatiei, jefuita de atatea onpang atunci de trupele tariste. Rusii nu mai puteau conta pepopulatia cresting a Moldovei si Valahiei, scrie contele de Ro-chechouart atasat pe langa ducele de Richelieu, si nu aveaunici o incredere in populatia musulmana, din partea careia setemeau sg nu fie atacati, in cazul unei infrangeri, in retragere.De aceia toata aceasta populatie a fost pornita, in timpul uneiierni geroase in 1807 , spre gubernia Kursc, la distantade 800 de leghe. Bineinteles el din 15.000 de suflete numaidoug cincimi au ajuns la locul destinat, restul pierzandu-si viatain drum de oboseala, mizerie, privatiuni si frig" 8). Generalul

1) Hurmuzaki-Supliment 1-3, Memoriile lui Langeron, p. no.2) P. Ordioni, Le Duc de Richelieu en Ukraine. Revue Universelle no.

14 din 25 Iulie 1941, p. 109.3) R. Rosetti, Arhiva Senatorilor III, pp. 31-32.4) N. lorga, Doc. Callimachi, vol. I p. 342.5) Id. Basarabia Noastrd, p. 159.6) Z. Arbure, Basarabia, p. 93.7) Hurmuzaki-Supl. 1-3, Memoriile lui Langeron, p. TH.8) General Comte de Rochechouart, Souvenirs sur la Revolution,

1 Empire et la Restauration, II ed. Paris 1892, p. 72.

II

www.dacoromanica.ro

162

Langeron acopera aceasta fapta barbara, constatand doar ca.Tatarii disparura." in masa din Bugeac, in cursul razboiului din18o6-1812. Targurile for pierira odata cu dansii" 1), si nu ra-mase nici urma din satele for de alts data 2).

Inutil si barbar sacrificiu, intrucat Tatarii din Bugeac, oa-meni pasnici, n'ar ti atacat nici odata pe Rusi, chiar in cazulunei retrageri, scrie contele de Rochechouart 3).

Insusi tarul Alexandru I prin ucazul din 1 Aprilie 1861constata ca numeroase familii de tarani isi parasesc locuintelesi cauta un refugiu dincolo de frontiera. Rapoartele consulareconstata acelasi fapt. In total vreo 30.000 de tarani din Basa-rabia ar fi trecut Prutul, in Moldova 4). Si asta intr'o vremecand sfortarile Rusilor erau ca sa populeze in deosebi regiuniledintre Nistru si Nipru.

Moldova de dincolo de Prut si peste Nistru a continuat,insa, sa pulseze de vista romaneasca. In 1814 la Dubasari seredactau acte in limba romans necesare Zenoviei Iacob Culbasini,nascuta Gheorghe Cuza, si care traia de mai multa vreme inacea localitate.

Actul ce i s'a eliberat era vizat de comisarul Ion Cananau,la 7 Octombrie 18145). Mai tarziu ceva, in 1817, se constata c5.Movildul si Rascovul tineau de Soroca, oranduire care era maide multa vreme 3). Iar tarul Alexandru I, venind la Chisinauin 1818, hotari noua organizare administrative a Basarabiei,prin Asezcimantula dat atunci si redactat in ruseste si roma-neste. Basarabia isi pastra organizarea sa nationals fund pri-vita ca parte a principatului Moldovei". In aceasta provin.cie",ca si in celelalte parti ale principatului Moldovei, se 'Astralimba moldoveneasca.... privita ca limba naturals a poporului..legile si obiceiurile moldovenesti" 7). Si Mitropolitul Gavriil Ba-nulescu- Bodoni trimetea in 1816 o dispozitie, care sä se tra-

1) Hurmuzaki-Supliment 1-3, p. 91.2) Ibid. p. 125. N. Iorga, Chilia si Cetatea Alba, p. 254 si urm.3) General Comte de Rochechouart, o. c. p. 72.4) Nnorga, La Verite sur le passé et le present de la Bessarabie,

Bucarest 1940, pp. 58-59.5) Gh. GhibAnescu, Surete $i Isvoade VII pp. 287-288.6) I. Nistor, Populatiunea Basarabiei -1812 - 1918 , in Arhiva pentru

stiinte si reforme sociale, I p. 90 si urm. E vorba de recensAmantul rusescdin 1817.

7) Uricarul XII, pp. 197-198.

www.dacoromanica.ro

163

duca in limba poporului si sa se citeasca prin toate bisericile".. 1).Moldovenii au continuat sd fie ademeniti de fagaduelile

stapdnirii rusesti ca sä plece in dep'artari necunoscute. In aceavreme se infiinteazd not sate romanesti, in Crimeia, in regiu-nea Simferopol si in alte parti ale Rusiei. Cercetatorii germaniDr. G. Radde, §i E. Koenig au gasit in 1893, in regiunea Ca-ucazului, nu departe de tarmul rasaritean al Mdrii Negre, satelemoldovenesti Moldooanca 2) §i Veselia 3), iar la varsarea rauluiMsymta localitatea Adler, populatd de .24 familii de Moldovenisi Rusi. Moldovenii din aceste sate, in cea mai mare parte, erauemigrati prin 1871-1872 de prin tinutul Cetatea Alba 4).

Atunci, abia, dupd rapirea Basarabiei, patrund din sprenordest Ruteni si Ru§i, din Podolia si Galicia spre Hotin, iarin sudul Basarabiei, in Bugeac, yin Bulgari, Germani si Ga-gauzi. Datorita acestei imigratii, in prima catagrafie ruseasca,Romanii apar cu un procent de 86°/a, pentruca la mijlocul sec.XIX sa scadd la 740/0, in vreme ce Rutenii s'au dublat. La188o Moldovenii sunt trecuti in statistici abia cu 56°/s. In plusasupra acestui parnant voevodal s'a mai abatut un mare numarde Evrei, care au instrainat orasele si s'au asezat si in unelecentre satesti.

Stdpanirea ruseasca printr'un ucaz dat in 1827 a recunos-cut legatura temeinica dintre Transnistria si Moldova, aplicandsi Romanilor de acolo legile existente in Moldova. Prin legeaprivitoare la taranii din Jud. Tiraspol, intre Nistru si Bug, seaplica regimul ce existd. in Moldova", se preciza in acel ucaz.Rusia insasi rerunostea atunci legatura indisolubild, care existaintre Romanii dintre Prut si Bug.

MITROPOLITUL GAVRIIL BANULESCU-BODONI.

In aceiasi vreme Mitropolitul Gaoriil Bcinulescu.Bodonisustinea ca tinutul dintre Nistru si Bug sd fie administrat declansul, intrucat popoarele ce locuesc acolo ar fi foarte bucu-roase de aceasta, odatd. ce Oceacooul si Basarabia sun! locuite

1) Uricarul XII, pp. 195-20o.2) Moldawanka.3) WeselajaDie Frohliche.4) Dr. G. Radde and E. Koenig, Das Ostufer des Pontus, Ergan-

zungsheft no. 112, Petermanns Mitteilungen, Gotha 1894, pp. 66-67 si 75.

www.dacoromanica.ro

164

de Va 1(14 §i de Greci §i Bulgari coloni§ti, insa Ra$11 suntfoarte putini.." .1)

Acest Ierarh roman in 1791 era episcop titular al nou in-iintatei eparhii a Cetatii-Albe si Tighinei §i exarh at Moldo-

Valahiei, in timpul ocupatiei rusesti 2). In 1792 trecu in Rusiaunde obtinu scaunul eparhiei Gotiei in tinuturile Ecaterinoslav,Cherson si Taurida Crimeia 3), de care tinura, catva timp, siRomanii dintre Bug si Nistru. Gavriil Banulescu proteja multpe toti Romanii. In 1799 fu numit Mitropolit al Kievului, de undese retrase in 1803, revenind la Odesa §i apoi la Dubasari, underamase pana la 1808. In aceasta vreme inlocuitorul sau de laCherson pastorea si pe Romanii din oblastea Oceacovului".

In 1793 se infiinta si un post de protoereu cu resedinta laDubasari, care in 1798 fu mutat la Tiraspol, intrucat acest ora§-devenise in 1795 centrul administrativ at judetului 4). Acest pro-topopiat fu impartit in patru cercuri, cuprinzand satele dintreNistru §i Bug, care mai toate poarta numiri romanesti 5).

In J8o8 tarul Alexandru I infiinta printr'un ucaz exarha-tul Moldovei, Valahiei si Basarabiei", dependent de sinodul bi-sericei rusesti. In postul de exarh fu numit Mitropolitul GaoriffBanulescu, care se afla atunci la Dubasari, inlaturand pe ma-rele Ierarh moldovean Veniamin Costachi 6). Aceasta a intunecatintrucatva numele Mitropolitului Gavriil. Acest exarhat a duratpatru ani, din Martie 1809 pans in Mai 1812. In aceasta vremetinuturile din Transnistria, care depindeau de aeest exarhat, seaflau sub carmuirea Pravleniei 7) duhovnice§ti" cu resedinta laTiraspol. In 1811 Sinodul rusesc aproba infiintarea in Basara-bia a unui vicariat ca ajutor at exarhului in administrarea Mi-tropoliei Moldovei" cu un episcop-vicar cu titlul de al Bende-rului §i Akkermanului" 8).

Ca episcop al Chersonului si Tauridei, Gavriil Banulescu

r) Inst. St. FrAtiman /. c. p. 43. I. Nistor, Romanii Transnistrieni, p. 5272) N. lorga, Istoria bisericei, vol. II p. 194. I. Nistor, Istoria Basara-

biei p. 321.3) Ibid. p. 195.4) lustin St. Fratiman 1. c. p. 32.5) Ibid. pp. 33-34.6) N. Popovschi, Istoria bisericei din Basarabia in veac, XIX, Chisinati

1931, pp. 16-17.7) Directia.8) Paul Mihailovici, Legdturi culturale dintre Romdni ci Rusi in see.

XV-XX, Chisin5u 1932, p. 45.

www.dacoromanica.ro

165

a adunat date pe care le-a folosit, intocmind o descriere a bise-ricilor din eparhia pe care o carniuise, tiparind-o apoi in Me-moriile Societatii de Istorie si Antichitati din Odesa" 1). Aceastgdescriere constitue pretioase date asupra populatiei moldove%nesti din diferitele sate, care alcatuiau parohiile de dincolo deNistru. Din 67 de comuni care constituiau aceste parohii, 49erau locuite total sau in mare majoritate de Romani, asezatiaici din vremuri vechi sau colonizati in vremuri mai noi 2).

Astfel in vechiul sat Mo lonata s'a construit de Moldovenio biserica cu hramul Adormirea. Satul Doro(caia, locuit de Mol-doveni, avea pe vremea Turcilor o biserica de lemn, in loculcareia fu inaltata una noun cu hramul Sf. Arhanghel Mihail. Totasa in satele moldovenesti Mahala, Pogrebi, Cocieri 3) Delicooa 4),existente mai din vechime §i in care s'au construit biserici cubinecuvantarea Mitropolitului Proilavei, Daniil. In satul Buturbiserica se cladi cu binecuvantarea Mitropolitului Ioachim. OrasulAnanieo era populat de Moldoveni si Malorusieni", in 1774.In satul Ciorni.Ta.ildc se construi biserica Sf. Varvara de eno-ria§ii colonizati din Moldova. Tot atunci in satul Maximoocase zidi biserica Sf. Arsenie de coloni§tii cei noi", ajutati desecund-maiorul Maxim Ciorba. In satul Garaganooca din jud.Odesa locuiau numai Moldoveni la 1779 §i aveau o biserica delemn. In urma au venit si Maloru§i, construindu-se o bisericade piatra cu hramul Sf. Neculai, in 1802. In satul PesceanioBrod, unde a fost gazduit in casa unui Roman diplomatul Chr.von Struve in 1794, erau in 1780, 631 locuitori in mare majoritateRomani. Colonia Pantasieoca, din tinutul Alexandrisc, interne-iata in 1780 prin grija secund-maiorului Pantasie, de la care-ivine §i numele, a fost populata in majoritate cu Valahi §iSarbi". Tot atunci in satul lasca din jud. Odesa traiau, dinvremea Turcilor, Moldoveni si aveau biserica de lemn.

In ora§ul Dubasari era biserica Adormirea Maicei Domnului,construita cu binecuvantarea Mitropolitului Proilavei. Satul Pk-teonia.raectic din tinutul Bobrinsc, in 1785 era populat numaicu colonisti valahi, veniti aici din vremea razboiului ruso-turc.In ora§ul N000 %Mirgorod la 1786 se construi biserica de pia-

1) Zapiski Odeskago o4cestva Istorii i Drevnostei, vol. II p. 14o-21o.2) I. Nistor, Romdnii Transnistrieni p. 521.3) Cocierca, in descrierea Mitropolitului Gavriil.4) E vorba de satul ,,Doibani.

www.dacoromanica.ro

166

tra Sf. Ilie, prin grija negustorului Nic. Hagiu. In acelas an senoteaza ca satul Saha., Tailcic Ta§lacul uscat din tinutulBobrinsc era colonizat numai cu Moldoveni, veniti aici inaintede 1787, si devenit proprietatea boerului Corbul. Satul Speia dinjud. Tiraspol, vechiu, locuit numai de Moldoveni, ca si sateleGoeni §i 7ernooca I), din acelasi judet, tot vechi asezari moldo-venesti. In satul Calagleia din jud. Odesa era la 1790 o bise-rica de lemn construita de Moldoveni. Dupa razboiul din 1788-1792 au venit aici Ruteni si Rusi, care in 1802 inaltara o bise-rica de piatra. Orasul Ooidiopol era populat de Moldoveni Incadin vremea stapanirii turce§ti. In satul moldovenesc Grcidinitas'au a§ezat in 1790 §i cativa Cazaci-Zaporojeni, care au plecatapoi in regiunea Cubanului si in locul for au venit Maloru-sieni". Satele Sibca, Lunga, Tocmazeia, Roghi, Ciobruci9) dinjud. Tiraspol erau locuite de Moldoveni, dintre care unii stiausi ruse§te", de aceia slujba bisericeasca se facea in ambelelimbi : moldovene§te si ruse§te. Satul Pasitel din jud. Ananievera locuit in mare parte de Moldoveni ; tot a§a satul Corotcoedin jud. Tiraspol avea Moldoveni, Malorusieni si Lipoveni-Ne-crasovti. Satele lasinooa din jud. Tiraspol, Valea Hotutui 3) dinjud. Ananiev, vechi populat de Moldoveni, Caspero.Nicolaeocadin jud. Cherson, colonizat din vechime de Moldoveni, P2rcanidin jud. Tiraspol, din care locuitorul Eustratie Vantul a rugatin 1792 pe arhiepiscopuI Ambrozie sa incuviinteze construireabisericei St. Neculai. Satul Remarooca din jud. Tiraspol, colo-nizat cu Moldoveni de maiorul I. Ramare. Satele Gisirim, Ocna,Doibani, Malciesti din jud. Tiraspol, on Perelita si Birzula pro-prietatea boerului Barzul, din jud. Ananiev, erau locuite dinvremuri mai vechi sau mai not tot de Moldoveni. Glina din dis-trictul Tiraspol avea locuitori Moldoveni si Zaporojeni". Slo-bozia din acelasi judet, in vechime se numea Rufa. NazaDertaitooca tot din jud. Tiraspol era populat de Moldoveni si Ma-lorusieni. Andreeoca cu biserica Adormirea Maicei Domnuluiconstruita de capitanul de marina. Emilian Suceveanu §i sfintitala 1798 de Mitropolitul Gavriil. Apoi satele Sucleia din jud.Odesa, Gotta din jud. Bobrinsc, ora§elul Cantacuzinooca dinjud. Ananiev, colonizat cu Moldoveni de boerii Ion si Nic. Can-

1) De sigur Tarnauca.2) CiubArciu.3) Numit si Valea Hutului. Ap. I. St. Fratiman, p. 21.

www.dacoromanica.ro

167

tacuzino, care, in 1793, au construit biserica Sf. loan. Noo. Poocrooca in jud. Odesa, Osipooca in jud. Tiraspol locuit de Mol-doveni si Malorusieni, Teta in jud. Tiraspol cu Moldoveni, Haro;rood din acelasi. judet, Tasinu in jud. Odesa cu locuitori Mol-doveni, Malorusieni, Germani si Armeni. Nicotaeoca in jud.Bobrinsc populat de Moldoveni, Bait& in jud. Ananiev cu Ma-lorusieni §i Moldoveni. Ilinskoe pe locul vechei cetati Oblia,din jud. Odesa, pomenit la 1800.

Orasul Tiraspol este construit pe locul satului moldove-nesc Sucleia, Inca in vremea stapanirii Turcilor. In 1787 satulSucleia a fost ars si devastat de Mari iar locuitorii au fugitunde au putut. Dupd. incheerea Oa s'au reintors in satul forpe care l'au reconstruit, mai mic, si si-au indltat si o bisericutade lemn cu hramul Sf. Ierarh Nicolaie. In 1792 imparateasa Ecaoterina II a dat ordin ca pe noua granitd, care era acuma la NistruO. se construiascd o cetate si s'a ales locul din apropierea sa-tului Sucleia, unde maiorul-inginer de Volan a si clddit prin-cipala cetate a Nistrului la gura Botnei", populata cu locuitoriadusi in 1794 din ordselul vecin Parcani si din alte parti. Sa-tenii din Sucleia s'au mutat atunci ceva mai jos, tot pe Nistru,unde se gasesc si azi. In 1795 sand se organizeaza guberniaVoznesensc, orasul Tiraspol devine resedinta de judet ') iar in1800, cu aprobarea Mitropolitului Gavriil al Novorosiei si Ni-prului, incepu sä se construiasca o biserica din piatra cu hra-mul Sf. Neculai. In satul Brasooanooca din jud. Tiraspol, locui-torii totdeauna au fost Moldoveni. Tot asa in cdtunul Perisordin jud. Ananiev ; apoi in TasMc, Gorieoca si Alexandroocadin jud. Tiraspol ; in acesta din urma s'a construit la 1807 0biserica de piatra dupd cererea nobililor si locuitorilor, Mol-doveni de neam, asezati aici mai de multa vreme.

Suburbia Moldooanca din orasul Odesa avea locuitoriMoldoveni si o biserica de piatra cu hramul Sf. Mihail 9.

Dupl. 1812 Mitropolitul Gavriil Banulescu, cu toti slujbasiisal bisericesti, ramase la Chisindu, in Moldova dintre Prut siNistru, rapita atunci si denumitd fall" Basarabia, carmuind inafard de lege" clerul basarabean si intretinandu-se cu mijloa-ce proprii. Actele administrative le semna Gavriil Mitro-

1) Sovetskaia Moldavia, p. 31.2) Toate aceste date in Iustin St. Fr dtiman, 1. c. pp. 34-43.

www.dacoromanica.ro

168

polit si exarh". In acelasi an intocmi un proect de organizarea unei eparhii noi, care sä cuprinda Basarabia si o parte dineparhia Ecaterinoslav in regiunea dintre Nistru si Bug cu cen-trele Tiraspol, Dubasari, Ovidiopol, Odesa si Oceacov si sa,tele din tinuturile Oceacov, Tiraspol, Cherson si Olviopol '1.Teritoriul dintre Nistru si Bug trebuia sä se administreze delaChisinau, intru cat chiar popoarele ce locuiau acolo se arataufoarte bucuroase de aceasta, cunoscut find c5. Oceacoout si Ba-sarabia erau locuite de Valahi si de Greci si Bulgari colo-nisti, in vreme ce Rusii erau foarte putini 9.

Inteadevar in 1813 fu infiintata Arhiepiscopia Chisinciulut$i Hotinului ", prin aprobarea tarului 3). Noua eparhie cuprindeatoata Basarabia si stepa Oceacovului" cu orasele Odesa, A-naniev, Tiraspol, Elisavetgrad si judetele lor, adica toata ve-chea Ucraina a Hanului 4). Titular al acestei eparhii fu inscau-nat Mitropolitul Gavriil Banulescu, ca unul care mai pastoriseaceste regiuni ; el purta titlul de exarh, Mitropolit al Chisina-ului si Hotinului" cu un episcop de Akkerman si Bender" 5).Ca ajutor i se dadu un vicar cu titlul de episcop al Benderu-lui si Akkermanului, in persoana lui Dumitru amid Sulima.

Tarul Alexandru I hotari ca in noua arhidieceza sä se a-plice obiceiurile locale, de oarece s'a ingaduit poporului.. pas-trarea vechilor sale drepturi moldovenesti".

In orice caz cand stapanirea tarista s'a intins pans laNistru, Moldova Noua avea 77 de lacasuri sfinte si o adminis-tratie bisericeasca dependenta de vladicii din Moldova si Proi-lava, care a fost respectata de noua carmuire straina.

Mitropolitul Gavriil a avut printre colaboratorii s'ai peprotoereul Petru Cunitchi, de loc din Dubasari, socotit camare carturar §i reputat om de scoala, in insemnate rosturiculturale moldovenesti". El a condus ca director, seminaruldela Socola, infiintat de Veniamin Costachi, post in care func-

1) N. Popovschi, o. c. p. 32.2) Iustin St. Fr6timan 1. c. p. 43. I. Nistor, Romdnii Transnistrieni,

P. 527.3) Arhivele Basarabiei, Chilinau 1929, I, pp. 32-43.4) N. lorga, Basarabia noastrd, p. 165. I. Nistor, Istoria Basarabiei,

pp. 321-322.5) N. lorga Istoria bisericei II, p. 227. Id. Studii si Documente VII,

P. 439.

www.dacoromanica.ro

169

tiona pang. in 1813, cand trecu la Chisinau tot ca director alnoului seminar teologic, intemeiat de Mitropolitul Gavriil Banu-lescu.

A bia in 1837 Transnistria a fost atribuita eparliiei rusestidela Cherson si Taurida, care-si avea resedinta la Odesa. Ro-manii insa au continuat sa foloseasca limba for nationala inviata religioasa.

De aitfel Gr. Potemkin in 1791 propuse tarinei EcaterinaII infiintarea unei eparhii pentru Ucraina Hanului, cucerita a-tunci prin pacea incheiata cu Turcii, si in care locuiau nume-rosi Moldoveni. In acest senz, la 7 Aprilie 1792, contele Alex.Bezborodko, ministrul de externe al Rusiei, scria din Iasi Eca-terinei II, aducandu-i la cunostinta dorinta lui Potemkin Tari-cevsky, din ultimile clipe ale vietii lui, ca avand in vederemarimea si diferitele natiuni, trebue sä fie ingemnat un epis-cop-vicar pentru partea de pamant din nou dobandita intre Bugsi Nistru, socotind vrednic pentru aceasta pe ruda sa arhiman-dritul Zoo Potemkin, care 5 tie limba moldooeneascd si cea po-lona, om foarte bland si cucernic.. Care sa fie hirotonisit intaica episcop de Cetatea-Alba si Bender, iard dupd incheerea pd-cii, episcopul deja gata sä fie transferat in locurile din nou do-bandite.." 1). Aceasta eparhie urma sa se numeasca episcopiaOceacooului si Duthisaritor".

Propunerea lui Gr. Potemkin constituie o pretioasd mar-turisire de prezenta din vechime a elementului romanesc, in nu-mar mare, dincolo de Nistru, unde se vorbea atat de mult mol-

doveneste.

z) Justin St. FrAtiman co. c. p. 28. In Zapiski-Odeskago, vol. IX, pp.292-294.

www.dacoromanica.ro

1.70

CAP. XV.

STIRI DIN CALATORI STRAIN' DESPREROMANII DIN RASARIT.

Prezenta Romani lor la nordul Marii Negre este confirmata,de timpuriu Inca, si de numerosii calatori, care au strabatutPrincipatele Romane, Ucraina Hanului, Podolia cu Polonia, Cri-meia si regiunile spre Nipru, Don si Caucaz. Astfel in 163gcalugarul italian Niccolo Barsi da Luca, reintorcandu-se dinteacalatorie ce o facuse in partile Caucazului, trecu pe la nordullimanului Niprului unde era o cetate cu trei fortarete.. Aces-tea erau numite de Turci cu un singur nume Gian ariman,iar de Valahi Ozia". In spatiul dintre aceste trei fortarete eraucase inconjurate, irisa, cu ziduri de jur imprejur, asa ca deladistanta se inffitisau ca o singura cetate. Locuitorii din 'Lin-trul fortAretelor erau Turci iar cei din afad. erau Valachi"..Niccolo Barsi facea calatoria in tovara§ia delegaliei de Moldo-veni, in frunte cu postelnicul Ienachi Catargi, care aducea in.tara. pe Circaziana Ecaterina, viitoarea sotie a lui Vasile Lupu.Aici la Oceacov pasa din Silistra, care se gasea atunci in a-ceasta localitate, ar fi vrut s'o opreasd. pe Ecaterina in hare-mul lui. Ea se ascunse, dar oamenii pasei o dutard in hanu-rile Tatarilor si apoi in acelea ale Moldovenilor". Cu maregreutate a putut fi salvata si calatorii si-au putut continua dru-mul. Inainte de plecare, Niccolo Barsi merse in casa unui Mol-dovan, din care, dupa cum am spus, sunt multi in acest oral"

Povestirea lui Niccolo Barsi da Luca confirma prezenta

1) Const. C. Giurescu, Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie, Pa-ris 1925, pp. 46-48, 49, 53 Id. Populafia moldoveneascd dela gura Nipruluifi a Bugului, Craiova 1942, P. 4-5.

').

www.dacoromanica.ro

171

Romani lor la Oceacov in vremea lui Vasile Lupu. Si e vorbade o populatie stabila, intru cat .se ocupa cu agricultura §i ne-gotul §i avea §i hanuri pentru calatorii, care treceau pe acolo.

In 17°9 superintendentul Krmann Dciniel se indrepta, im-preuna cu resturile armatei lui Carol XII, dela Pultava spre O-ceacov. Intre luptatori se aflau §i Romani, aliquot Valachis", lacare gasi cateva pani§oare ca sa-si poata potoli foamea, incursul drumului '). Ajuns la Oceacov la 25 Iulie gase§te ca. o-rasul it locuesc in primul rand Valahii, Tatarii, Grecii §i Tur-cii", care se ocupau cu negotu12). La masa fu servit cu vinmoldovenesc"), §i fu gazduit in casa unui Valah crestin,care era impodobita cu covoare. Acest neam valahic deoameni are aceia§i limbs ca a Valahilor, religia la fel cu a Ru-§ilor si a Grecilor tar obiceiurile comune cu ale paganilor. Eispun ca sunt cre§tini, dar notiunile cre§tinismului le-au parasitcu totul, multamindu-se cu cunoa§terea negotului, pe care-1practica pe uscat si pe mare" 4).

Francezul Payssonel, care a stat catva timp in centrele de ne-got dela nordul Marii Negre si a scris o lucrare asupra trecutuluiacestor regiuni precum §i un documentat tratat cu privire lacomertul Marii Negre", da unele amanunte locale, in anul 1787.In acea vreme marfurile din Moldova si Muntenia erau tranzi-tate prin Oceacov. Stepa Oceacovului nu produce decat grau,orz, meiu si pepeni ; nu se gase§te nici un arbore pang. spreNistru. In afara de aceste produse tot ce-i necesar traiului seaduce din afara 5).

Provincia Dubasari, cu centrul in ora§ul cu acelasi nume,caruia Tatarii ii spun Tombasar 6), este populata de Molclovent §i Armeni §i este carmuita de un hatman. Aceasta pro-vincie e marginita la nord §i vest cu hotarul Poloniei si Nis-trul, la sud Nistrul §i la est teritoriul Chersonului. Facea co-mert mai ales cu sare, tutun, branzeturi, cereale si vite, in le-

1) Monumenta Hungariae historica, Scriptores, Budapest 1894, V.XXXIII, p. 553. Krmann Daniel superintendens x7o8-17o9, ki oroszorszagiUtjanak leirasa

2) Ibid. p. 578.3) Ibid. p. 576. E vorba de .vinum moldavicun.4) Ibid. p. 576-577.5) Peyssonel, Traite sur le commerce de la Mer Noire, Paris 1787,.

Tome I, p. 296.6) !bid, p. 301.

kozlik.

www.dacoromanica.ro

172

gdtura cu Bender, Causani, Akkerman, Chilia si cu rasdritul 1).Targusorul Batta", de sigur Balta, este mai spre nordest.

In 1791 un tanar german Christian oon Struve a intrat indiplomatia ruseascd. El a strabdtut atunci stepa Oceacovului"mergand de la Viena la Petersburg, spre a insoti, apoi, in 1793suita numeroasd a gen. Kutuzov, care mergea in misiune laConstantinopole, spre a starui ca sd se ratifice pacea incheiatala Iasi in 1792 2).

In 1794 se reintorcea dela Constantinopole, traversand ia-rdsi Tarile Romane.

Spre deosebire de alti caldtori, Christian von Struve cu-nostea aspecte din viata poporului roman si trecutul Principa-telor din studiile lui Dim. Cantemir. Informatiile lui sunt pre-tioase tocmai pentru timpul cand Rusia ajunge cu stapanirea eipang. la Nistru. Stepa Oceacovului era o campie arida, acope-rita aproape peste tot cu erburi marl, unde nu se intalnestemai nici o locuintd.. ai crede ca to gdsesti intr'un adevarat de-sert. Trei zile a calatorit Chr. von Struve prin aceasta singu-ratate pand a ajuns la Bug, unde in 1791 era Inca granitaRusiei 3).

Abatandu-se spre Crimeia, a trecut prin Dubcisari, un cen-tru important asezat pe Nistru si ai carui locuitori fdceau ne-got cu sare. De aici merse prin Tulcin 4), oras pldcut si des-tul de mare, care apartinea contelui Potocki 5) ; mai spre nordajunse la Nemiroo, centru industrial destul de infloritor 6).

In 1793 insotind ambasada extraordinary a generalului Ku-

t) Peyssonel 0. c. p. 301.2) Voyage en Krimee, suivi de la Relation de 1 Ambassade envoyee

de Petersbourg 11 Constantinople en 1793, publie par Un jeune Russe, attachea cette Ambassade, traduite de l'allemand par L. H. Delamarre, Paris tElozEditia germanA : Reise eines jungen Russen von Wien in die Krimm,Gotha i8ot. Numele autorului apare in prefata unei editii germane a me-moriilor sale, Reise des russischen kaiserlichen ausserordenlicher Gesandt-schajt an die Ototnanische Pforte im lahr 1793, 2 volume, Petersburg 1803.In vol. I, p. IIIIV se citeaza : Der Verfasser Herr Kollegienassessor Chris-tian von Struve. El insusi se invAluise in anonimat, insa colegul sAu, vonRenner, I-a divulgat.

3) Ibid. p. 20.4) Tulezni.5) Ibid. p. 54.6) Ibid. p. 55.

www.dacoromanica.ro

173

tuzov, and se apropie de granita turco-rusa, caravana trecuprin Oloiopol §i Struve traversa iarasi stepa Oceacovului, undeintalni cateva colibe si locuinte ale Cazacilor sapate in pamant.Aceasta populatie, cu toata vecinatatea Rusilor, Polonilor siMoldopenitor, care-i dau exemplu de cultura, locuinte stabilein orase si sate, isi duce totusi vechiul fel de viata nomada sirdtacitoare"

Trece din nou prin Dubasari, oral destul de frumos sifoarte plAcut". E bine asezat pentru comertul intre Rusia, Po-Ionia si Turcia iar populatia s'a inmultit prin numeroasele exmigrafii de Moldooeni si Greci, care yin gaseascd aicirsub stdpanirea ruseasca, un adapost.." Chiar in 1791 nume-rosi Moldoveni au fugit in Ardeal sau peste Nistru, la Dubasari.

In Basarabia pretutindeni n'a intalnit decal Moldoveni, carele-au asigurat o foarte bund primire si care ne oferira tot ceaveau mai bun. In general acest popor se gaseste la o oare-care treapta de cultura si de imbunatatire" Minunate

in drumul spre Chisindu iar poporul alerga sa vadd trece-rea convoiului ambasadei. In sate erau case foarte curate. Bu-nii Moldoveni din Chisinau, ca si cei din alte localitati, ne-auprimit cu inima for bund si ne-au adresat plangeri indreptateimpotriva carmuirei tiranice si opresoare sub care se gaseau..q.De aceia unii din ei se refugiau in teritoriile stapanite de Rusisau de Austriaci 4).

Desertul care se intinde dela Iasi pand la Nistru si sprefrontiera Podlachiei ofera eel mai bun teren pentru cultura or-zului, graului si plantarea livezilor, ca si in vremurile actuale.Pe acest intins teren nu se gaseste un arbore, ins e acoperitcu iarbd inaltd si verde, dovada fertilitatii pamantului 5).

Romanii sunt urmasii Geto-Dacilor si a colonistilor romani.adusi aici, si care un timp au fost supusi de Sarmati, Huni siGotia. La sfarsitul sec. XII ei isi organizard un Stat in fruntecu voevodul Dragon, la rasdrit de Carpali 6).

La reintoarcerea dela Constantinopole, in 1794, traversard

1) Un Jeune Russe, Voyage en Krimee, p. 76.2) Ibid. p. 78.3) Ibid. p. 86,4) Ibid. pp. 87-88-89.5) Ibid. p. 292.6) Ibid. pp. 313-314.

8).

').

sa-si9.

price-listi

www.dacoromanica.ro

174

iardsi stepa Oceacovului, trecand pe la Dubdsari, in care se cons-truia tocmai acuma un mare numAr de case, in toate partile, ma-rindu-se astfel orasul §i infrumusetandu-se. In imprejurimi eraugrddini si terenuri cultivate cu multd grija '). In drumul delaDubAsari spre Elisabetstadt" 2), se indreptard pe la Balta, insauneori se rdtdceau prin intinsul stepei. Ajunsera la Iagorlac,care se varsd in Nistru, nu departe de Dubdsari ; apoi la Ocna,sat asezat pe Iagorlac, care apartine generalului Sturza, din-tr'o aleasd familie din Moldova, care a venit, casi multe altele,sd caute asil si protectie (?) in Rusia. Locuitorii acestui satsunt Inca Moldoveni". Trecurd apoi prin Birzula 3) prin nisteeampii foarte frumoase" 4), satul e asezat intr'o vale foarte pro-ductivd, intre cloud indltimi si este traversat de rauletul Iagor-lac, care mai inainte era linia de despdrtire intre Rusia si Po-Ionia" 6). Balta e asezat pe Codama 6), pe cursul cdruia mai e-rau sate si case de tard7)..

Trecand prin alte sate, ajunserd la Bobric, apoi la CriooeoOzero, Comarooa, in drumul spre Olviopol si Elisavetgrad.Bugul it trecurd pela Olviopol, de unde au mers prin" Lisaia-.gora8) §i au ajuns la Pesceaniobrod, pe valea rauletului Tas-

unde petrecura noaptea in casa curaM a unui Roman").Apoi prin Elisabetstadt" se indreptard spre resedinta imperia-la, Petersburg. In drumul spre Kremenciug intalnird oraselulAlexandria 10)

Descrierea lui Chr. von Struve este de cel mai mare in-teres ; in fiecare localitate si pe tot parcursul drumului, in stepaOceacovului, el intalneste mereu Romani ; ba-i gdseste prezentisi dincolo de Bug, unde erau, de sigur, si in acea vreme, nume-roase asezdri romanesti.

Consilierul rus Paul Sumarocoo face §i el in 1799 o cd-ldtorie in Crimeia, Transnistria si Basarabia si descrie regiu-

i) Chr. von Struve o. c. p. 358.2) E vorba de Elisavetgrad Targul 1.isavetei.3) Birsowa.4) Ibid. p. 360.5) Ibid. p. 361.6) Kadim7) Ibid. p. 361.8) Lissa-gora Muntele vulpei.9) Ibid. p. 364.

io) Ibid. p. 367.

lac,

www.dacoromanica.ro

175

nile vizitate in insemnarile sale de drum. El constata prezentaRomanilor intre Nistru §i Bug, la cativa ani dup. anexarea decatre Rusi a acestui teritoriu. Plecand din Odesa ajunge la 0-vidiopol la sfar§itul lunei Julie 1799. Acesta era un ora§el micsi saracacios, locuitorii erau mai toti Moldoveni si Greci, nu-mai putini Rusi. Toti sunt negustori de sare, marfa adusa delaAkkerman si pe care o vand cu castig cumparatorilor venitidin Podolia". Continuanduli drumul prin Maiac 1), ajunge laTiraspol, oral zidit pe locul unde era mai inainte localitatearomeineascii Sulleiaa Tiraspolul avea 35o de case iar locuito-rii erau Maloru§i, Moldoveni, Munfeni, Evrei si Tigani 2).

Consilierul Paul Sumarocov trecu la Tighina, de unde sereintoarse in Transnistria, vizitand satul Malae§ti, unul dincele mai vechi sate din partea locului unde observa obi-ceiul ciudat al femeilor romance de a umbla torcand". Treceapoi prin satele romanesti Buturi Bytyry, Ta§lacTaschlyk§i PuhaceniPugatschoun, toate din regiunea Nistrului, pre-cum si ora§elul Grigoriopol, locuit de Armeni, veniti din cen-trele moldovene§ti Causani, Tighina, Ismail, Chilia si Akkerman.

La Dubasari gase§te multi Moldoveni, precum §i Greci,Evrei, Bulgari §i numai caliva Rusi, care erau in vadita mi-noritate.

Calatorul ramase impresionat de fertilitatea regiunei pecare o vizitase de-a lungul Nistrului. Iarba creste atat de in-nalta, scrie el, incat nici nu se vad turmele de vite. Aerul estecurat §i priveli§tea minunata. Zarzavaturi §i fructe, pasari §ipe§ti de tot felul sunt bogatia acestor tinuturi imbelpgate. Ni-mic nu lipse§te decat locuitori, care sd se poata bucura de a-ceste minunate daruri ale naturii" 3).

In aceasta regiune mai erau si alte localitati locuite deMoldoveni §i pe care Paul Sumarocov nu le-a vizitat. Descrie-rea lui, ca §i altele, confirms ea populatia din numeroase ase-zari ale Transnistriei era romaneasca iar Rusii aproape nici

1) Majaki.2) Un mare sat Sucleia, mai nou, este la sud de Tiraspol, pe Nistru,

infiintat de locuitorii moldoveni, din vechea asezare, pustiita de Mari pevremuri.

3) Const. I. Karadja, Un martor rus al etnografiet romanep`i a ma-lurilor Nistrului in anul 1799, in Revista Istorica an. XIV, nr. 10-12, 1928PP. 356-357.

.

,

www.dacoromanica.ro

176

nu sunt pomeniti. Abia mai tarziu incepe colonizarea for primaceste locuri.

Calatorul francez I. Reuillg a parcurs in 1803 Crimeia siregiunile dela nordul Marii Negre. Plecand din Odesa spreNicolaev, trecu limanul Tiligul iar dupa 4o de verste ajunseintr'un sat pe jurnatate ruinat, unde veneau sä se stabileasclMoldooeni §i tocmai atunci ei jucau la sunetul unui cimpoiu,spre a sarbatori luarea in stapanire a satului" ').

Nu este calator sau cercetator, mai vechi sau mai nou,care sa fi trecut prin aceste regiuni rasaritene si sä nu sem-naleze prezenta Romanilor, care populeaza aceste tinuturi. Con-tele Louis VictoroLeon de Rochechouart, atasat pe langa ducelede Richelieu, aflat si el in serviciul Rusiei Inca din 1805, a a-vut prilejul sä cunoasca Tarile Romane si orasele Iasi, Bucu-resti, Braila, Chisinau, in cursul razboiului din 1806-1812. Iar-na anului 18o8 -18o9 o petrecu la Odesa mergand la opera sila baluri, la care participau si incantatoare dansatoare polo-neze, moldooence §i oalahe". In toamna anului 18o9 find laOdesa, se gasea intro societate de dame poloneze venite pen-tru bai de mare si cativa Valahi, intre altii un mare boerConst. Filipescu, silit sa-si paraseasca tara pentruca luase parteprea activa in administratia munteana.." 2). Femeile erau fer-mecatoare, seducatoare prin frumuseta, spiritul si educatia lor.Barbatii amabili si instruiti angajau orice subiect de converza-tie, toti vorbeau franceza cea mai curata si cunosteau fineteleacestei limbi. Const. Filipescu avea o fiica rapitoare, domnisoaraAnica ; ea sucise capul gen. Miloradovici, comandantul-sef alarmatelor dela Dunare si urmau sa se casatoreasca, insaimparatul afland de aceasta, it chema pe general la Petersburgiar Filipescu fu exilat. El pleca la Bucuresti dupa semnarea pa-di din 1812 1). N. lorga sustine ca Anica Filipescu a fost to-tusi sotia gen. Miloradovici 3).

1) I. Reuilly, Voyage en Crimee et sur les bords de la Mer Noire pen-dant l'annee 1803, Paris 18o6, p. XIII.

2) Contele Louis-Victor-I-Con de Rochechouart, atasat pe langd duceleArmand Emmanuel de Richelieu, intrat in 1805 ca aghiotant al ducelui, intre1812-1814 fu atasat chiar pe langa tarul Alexandru I, ca adjutant. A stat impre-una cu ducele de Richelieu mai multi ani la Odesa. A scris : Souvenirs sur laRevolution etc. Paris 1892. Vezi p. 122,

3) G4neral Comte de Rochechouart, Souvenirs sur la Revolution, l'Em-pire et la Restauration, Paris 1892, ed. II p. 133,

www.dacoromanica.ro

177

Thomas Thornton, fost consul la Odesa prin 1804, rela-teaza in memoriile sale ca vinul moldovenesc este exportat inmare cantitate in Rusia si Transilvania. De cand Nistrul deve-nise limita dintre Rusia si Turcia, Rusii au construit orasul sifortareata Tiraspol, pe malul opus al apei, in fala Benderului.Akkierman", care este numit §i Bielgorod, este la vdrsareaNistrului. Rusii au construit si intarit un ora§ pe malul opus§i caruia i-au dat numele de Ovidiopol, dupa o presupunere in-temeiata pe o gresala a numelui poetului Ovidiu. Moldoveniinumind laud' Ooldului" un lac vecin cu Akkerman, s'a conchisca aici ar fi fost locul unde a murit in exil poetul roman. Ca-latorul mai cla informatia ca. la Ismail in 1790 generalul Suvarova masacrat garnizoana §i populatia, fa'ra nici o deosebire devarsta sau de sex ').

In 1817 1818 Le Cheoatier Gamba, numit consul al regeluila Tiflis, merse dela Paris spre aceasta localitate, calatorindprin Rusia meridionala. El a trecut prin numeroase localitati,dintre care pe unele le descrie. Astfel dincolo de cursul rauluiCodama s'a oprit la Severinovca, proprietatea contelui Seve-nn Potocki, care era populata cu Evrei, Poloni, Rusi, dar maiales Moldooeni. Aceasta localitate era un mic targu§or, dintr'unsat ce fusese mai inainte, avand o biserica de piatra pentruMoldovenii §i Rusii de nit grec 2).

Dar ceiace-i mai interesant in memoriile cavalerului Gambaeste statistica pe care o da pentru cele trei guvernaminte aleRusiei not : Cherson, Ecaterinoslav §i Taurida. In 1814 acestetrei guvernaminte, dupa cifrele date de dansul, aveau urma-toarea infati§are etnica. : 35.000 de Germani de ambe-sexe ; 13.000familii de Moldooeni §i Bulgari ; 7000 de Evrei ; numai 4500familii de Rust ; 1500 de Greci. Cei mai multi Evrei erau

la Odesa, atra§i de negot Grecii erau cei mai bogati,iar agricultura atrasese ca mari cultivatori : Francezi, Olan-dezi, Elvetieni, care au ajuns sa exploateze mari domenii inRusia Noua. Din aceasta statistics se constata ca Rusii se aftauintr'o infima minoritate, in oreme ce Moldovenii erau cu mutt

1) Th. Thornton, Etat actuel de la Turquie, auquel on a ajoutetat geographique, civil et politique des Principautes de la Moldavie et de laValachie. Traduit de I'anglais. Tome premier, Paris 1812, pp. 492-493, nota.

2) Le Chevalier Gamba, consul a Tiflis, Voyage dans la Russie me-ridionale, 2 vol. Paris 1826, I, p. 21.

12

sta-biliti ;

E-

www.dacoromanica.ro

178

mai numerosi1), cam 70.000; Intreciind cu mull ca numcir pebate celelalte nationalitati la un loc.

Calatorul descrie baia Sevastopol care este una din celemai frumoase §i mai sigure din lume ; ea are mai multe bratesi basinuri in care apa este la fel de adanca. Aici se reparasi corabille and este nevoie ; insa nu se executa nisi o cons-tructie" 2).

Contele August de Lagarde calatore§te si el in 1811 atatprin Tarile Romane cat si prin sudul Rusiei, mergand spre Mos-cova. El se ocupd si de Romani descriind fapte si locuri va-zute. Regiunea Tulcin este un adevarat El.Dorado al Polo-niei" 3). Pe Nistru §i la Mare, dupd 1792, Ru§ii construira ocetate in fata Tighinei Tiraspol 4), alta in fata Akkerma-nului 5) §i a treia acolo unde Turcii aveau un port numit Ha-gi-bei 6). Primul proect pentru constructia Odesei a fost facutde amiralul. de Ribas si inginerul maior de Volant, care a con-dus chiar lucrarile ; continuate apoi de contele Rumiantzov siducele de Richelieu. Odesa ajunsese sa aiba o populatie de25.000- 30.000 de suflete, cu locuri plantate cu arbori §i aleiepe care circulau: Turcul, Grecul, Rusul, Englezul, Evreul, Ar-meanul, Francezul, Moldooanul, Polonul, Italianul, Germanul,cei mai multi in costumele for proprii si vorbind limba for 7).Ovidiopol este o furtareata a§ezata la limanul Nistrului, ca-ruia-i mai spune §i ,,lacul °Didion", amintind de ilustrul §inefericitul poet roman 4). Odesa devenise unul din cele mai in-semnate localitati din Europa, atat pentru negotul sau natio-nal cat si pentru cel de tranzit prin import si export 9).

Intr'o calatorie de studii facuta in 1837 de Anatole deDemidoff; insotit de pictorul Raffet si de numerosi speciali§tifrancezi, a cercetat si el Rusia meridionala, cea mai noun si

1) Le Chevalier Gamba 0. c. pp. 23-24.2) Ibid. p. 3o.3) Comte Auguste de Lagarde, Voyage de Moscou a Vienne par Kiow,

Odessa, Constantinople, Bucharest et Hermanstadt ou Lettres adresseesJules Griffith, Paris 1824, p. 79.

4) Thyras-polis = Thyras-pol = orapl sau cetatea Thyrasului.5) Ovidio-pol.6) Odesa.7) Comte Auguste de Lagarde, o. c. p. 155.8) Ibid. p. 156.9) Ibid. p. 197.

a

www.dacoromanica.ro

179

mai putin cunoscuta regiune a imperiului tarist 1). Si el a gasitprezenti pe Romani in Basarabia §i Transnistria. Populatia, indeosebi dincolo de Nistru, era foarte variata iar Raffet si-aimbogatit carnetul sdu cu tipuri si scene locale. Jidovi, Motodoveni, Turci, Ruteni §i Rusi din vechea Rusie, cu barba forcaracteristica, toate aceste tipuri pitore§ti erau schitate pe foileunui album, care era deja plin" 2). In drum dela Odesa spreVoznesensc trecurd printr'un sat mare Cantacuzovska, asezatpe Bug. Aceasta-i de sigur cunoscuta localitate Cantacuzinovca,populata de Moldoveni 3). In regiunea dintre Bug, Nipru §i Si-guiska era un parnant productiv, dar lipsit de brace, care a-partinea coroanei imperiale. Acest tinut fusese colonizat, maide mult, cu familii aduse din Rusia centrals si cu Bulgari, Mol-doveni si resturi razlete de Cazaci Zaporojeni.. toti acestia seadunard aici ca sä alcdtuiascd o populatie destul de numeroasa,grin concesii si avantagii acordate de tar 4).

Naturalistul Xavier Hommaire de Hell, studiind §i el ste-pele Marii Caspice, Caucazul si Rusia meridionald" in anii 18381839, a avut prilejul sa cunoascd pe Moldoveni, pe care i-a in-talnit atat in Basarabia cat §i dincolo de Nistru 5). In Bugeac agasit Ru§i, Cazaci, Germani, Bulgari, Elvetieni, Tigani, Greci,Armeni. In restul provinciei erau numai Moldoveni iar in targuriEvrei. Pe cursul Nistrului dela nerd pang. la Akkerman erautot numai Moldoveni 6). Aceasta apa era, dar, ca totdeauna, unrau curat romanesc. Ceiace impresioneaza si seduce pe oricestrain, mai ales un francez, este bundvointa stdruitoare §i ospitalita-tea plina de amabilitate ce intalnesti in toate casele moldovenestin.Localitatea Ovidiopol este intr'o regiune, unde Ovidiu n'a traitniciodata 8). Acest oras este vechea colonie Niconia, aici s'augasit numeroase medalii, fragmente de statui §i un mormant

1) Anatole de Demidoff, Voyage dans la Russie meridionale et la Cri-Inee, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, Paris, 1854, p. IX,

2) Ibid. p. 211.3) Ibid. p. 329.4) Ibid, p. 342.5) Xavier Hommaire de Hell, Les Steppes de la Mer Caspienne, fe

Caucase et la Russie meridionale. Voyage pitoresque, historique et scienti-fique, Paris-Strassbourg, 1834, 3 volume, vol. II.

6) Ibid. p. 582.7) Ibid. p. 585.8) Ibid. p. 536.9) Ibid I, p. 273, nota I.

9)

www.dacoromanica.ro

180

In Basarabia erau colonizati la 1840 un numar de 62.000 deBulgari, in Bugeac, alcatuind 10.153 de familii ; Germaniierau 1.736 familii in 19 sate ; Cazaci Zaporojeni traiau in deltaDunarii 2) Un .numar mic de Ru§i §i Tigani erau in 3 sate cugoo familii 3). In 1831 erau opt ora§e, 16 targuri, 1.030 sate§i catune cu o populatie de 469.785 suflete 4).

Romanii din rasarit, care intereseaza tot mai mutt cercu-rile §tiintifice §i politice, au fost studiati §i de numero§i calatori§i cercetatori ru§i, in cursul veacului XIX, mai ales dupa rapi-rea Basarabiei. Astfel sunt Pavel Sointin, Capitanul Veltman,Copit. A. Zasciuc, publicistul Afanasiev Citybinsclzt, F Vighetcare a fost vice-guvernator al Basarabiei, statisticianul A. N.Egunov §i altii, care se ocupa de Moldoveni studiindu-le trecu-tul, limba §i starea for sociald. Cu totii constata ca Romanii dinrasarit constitue un bloc etnic unitar, cu acela§i trecut, aceia§ilimba §i credinta, acelea§i obiceiuri §i acelea§i cantece §i bas-me. Iar comunitatea de viata seculars i-a facut sa sibs §i ace-lea§i aspiratiuni. Dincoace sau dincolo de Nistru ei inatiseazao realitate etnica cu acelea§i caractere specific moldovenesti.

1) Hell. vol. I p. 5792) Ibid.3) Ibid. p. 580.4) Ibid. p. 583.

www.dacoromanica.ro

181

CAP. XVI

ASEZARILE ROMANILOR IN RASARIT

Vechile a§ezAri ale Romanilor din rasarit se gasesc in ge-neral in regiunile cele mai productive §i cu toatd vitregia princare au trecut, Basarabia §i Transnistria si-au pastrat carac-terul for specific romanesc. Numai intre Bug si Nistru se gä-sesc peste 400 de sate curat romane§ti, dintre care unele suntdublate pe ambele maluri ale Nistrului ca : Vartejeni, Butur,Rascov, Speia, Dubasari, Ciubarciu §. a. In urma ocupatieidin 1792, guvernul rus a stabilit capitala noei provincii, in modprovizoriu, la Voznesensc pe Bug, careia locuitorii ii mai spunsi Socola, de oarece a fost colonizata cu numero§i Moldovenidin Socola de langd Iasi, §i era proprietatea boerului A. G.Zmuncild.

Asezarile moldovene§ti ocupa, in rasarit, mai compact re-giunea din stanga Nistrului, dela Movildu spre varsare, gru-pandu-se mai departe in jurul centrelor Balta, Ananiev §i Golta,care Olviopol pe Bug. Dela Olviopol spre sudest spatiul ocu-pat de satele romane§ti este marginit de o linie care se in-dreapta catre localitatile Maiachi si Ovidiopol pe Nistru. In a-fara acestui teritoriu, care are forma unui triunghiu, Moldovenise gasesc in a§ezAri mai rani spre Voznesensc pe Bug si spreOdesa. Linia dela Movildu la Olviopol este depa§ita de Romaniin sate mai razIote spre Timanovca, Tulcin si Braclav, in Po-dolia. Pe malul stang al Bugului este iarasi o regiune aproapecompacta de arzari romane§ti, dela Olviopol in jos pang la nord deNicolaev ; iar spre rasarit se resfira spre regiunea Elisavetgradpela Acatatova, Pesceani-brod, Glodo§i, Vasca-Mare, Tatarca, Ma-maica, Elisabetopol, tinut, in care, in vremea rdzboiului din 1914

www.dacoromanica.ro

182

1918, numerosi refugiati romani din Ardeal si Bucovina s'au bucusrat de o buna ospitalitate moldoveneasca '). Alte asezari razletese continua spre Kiev, Ecaterinoslav, Zaporojie, apoi Mariupol, inCrimeia, in regiunea Harcov, in Caucaz si in departari maimari 8). In afara de localitatile semnalate in descrierea Mi-tropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni, in Transnistria maisunt si alte numeroase asezari romanesti ca : Botosani, maimulte Alexandrovca, Domnita, Brosteni apartinand boeruluiBrosteanu, Gavanosu, Dihorul, Alexandria, Tincau, Racul, Ne-mirovca, Cernavoda, Chetrosul, Lunga, Stramba, Buhai, Cara-gasi, Codama, Stroesti a boerului Stroescu, Rascu, Valea A-danca, Abazovca, Andriasevca, Rotari apartinand boerului Ro-taru, Haraba,Mironi, Ocnita, Fantani, Cheatra,Cosa, Gheorghiesti,Jugastru, Timus, Vicol, Ghilacau, Jilava, Mosnegi, Cosnita ve-che si noud, Izvorul mare, Buda, Tibulauca, Ihorluc, Goiana,Seliste, Mihailovca Noua, Cosari, Ilia, Chiscu-Iung, Vartejeni,Ocna veche, Crasna noud, Vama, 1VIaiachi, Jura si Jurca foste aleboerului Cost. Jora, iar inainte de razboiul din 1914 apartineaului M. C. Teodosiu ; Nicorita, Cotiugeni, Isvoras, Varancau, Re-zina, Lapusna, Colbasna, targul Barzu, Bugaz, Mihailovca, Zmun-cilovca, Vrabievca proprietatea boerului Vrabie, mai multe Plos-ca, Sadova, Cosarovca, Nani, Serpi, Cuialnac, Ticanovca, Macedo-nova, Dabija, Vacareni, Visternieeni, Grigoriopol, Dobrogeni,Moldovanca, Moldavca, Bastina, Gusa, Volohi si Volosca,Grosu apartinea boerului roman Grosu ; apoi Floarea a boe-rului Ion Macarescu, Speia-Slobozia fosta proprietatea boeruluiMardarie, Podgoria a boerului Marari, BabCinta a lui Andries.Vitolidov-brod apartinand boerului Ciobanu, Cucul a boeruluiCucu, Paduret, Razmerita, Sacara, Stana, Sura, Tarla, Urata,Vidra, Zaplaz, Septerediuri, Grebla, Remarovca, Onorata s. a.

Numeroase localitati romanesti apar cu numiri rusificate,cum sunt : Balasevca, Cismegievca, Craciunovca, Lelecovca,Dracevca, Mamaica... Ori denumiri derivate dela numele boe-rilor moldo-valahi asezari in Transnistria : Adabasi, Alistarovca,Armasevca, Arsulovca, Arcasi, Bacalova, Bogatnovca, Bosievca 8),Bontas, Brancoveanova, Camarasevca, Catargina, Cihodarovca,

1) I. Nistor, Vechimea asezdrilor romdnesti dincolo de Nistru, p. 3.2) Vezi harta etnografica Transnistriana' de Alexis Nour.3) Dela numele familiei Bosie-Codreanu.

www.dacoromanica.ro

183

Decusarova, Ergiu-Harjau Filodorovca, Gaiosovca §i Marcovca,Nourova, Rdileanovca, Serbana, SerbulovcaUntilova, Zmuncilovaetc. 9. Toate aproape derivate din denumiri boeresti ca

Craciun, Sarbul, Arma§u, Baca lu, Bogatu, Brancovea-nu, Cihodaru, Decusard, Marcu Gaius §i multe altele curat ro-manesti, ucrainizate, insd, cu terminatia ova, ovca sau evca.

Dealurile : Cremene, Chetrosul, Chiscu-lung ; Valle : ValeaAdana., Valea Mare, Valea Stanei, Valea Baciului ; apele: Uda,Vaslui, Baraboi, Tichici-Tigheciu, Ingulet-Inculet, Ocnita, Udici..Si numeroase alte numiri tot asa de romanesti ). Altele suntde origina tatarasca : Taslac, Cogarllc, Gromaclia, Sugaclia etc.Iar slave prea putine §i cu deosebire noi.

Insemnam aici, scrie episcopul Melchisedek in CronicaHusilor, ca peste Nistru, afard. de Dubdsari, sunt inca si altetarguri romane§ti, precum : Ocna, Balta, etc. §i o multime desate romarze,sti" 4).

Pe malul Nistrului, in re.giunea dealurilor pdduroase si inValle cele mai bogate se aflau cele mai numeroase sate roma-

mari si populate. Strdinii sunt asezati mai in campie, insate mult mai mici, unele abia de 4o de case si foarte putinesunt care ajung pand la Nistru. Asta face dovada deplina caacestia au venit cu mult mai tarziu de cat Romanii. De altfel§i cele mai vechi organizatii politice in aceste WO au fost aleRomanilor : Bolohovenii si Brodnicii. Un curent de emigrare,accentuat de la vest spre est, este greu de presupus in vremeanavalirii barbarilor, caci s'ar fi lovit de cetele acestora, careveneau din spre rasarit. Deci Moldovenii sunt unii chiar din incepu-turile lor, in aceste parti, altii emigrati in vremuri mai tarzii.

Romanii povestesc, de altfel, ca din neam in neam li s'aspus ca satele for au fost locuite totdeauna de Moldoveni. Eiau acelea§i obiceiuri, credinte, pove§ti, poezie populard, cantececu frunzd verde", colinde, jocuri, sistemul masurilor cu ocd,

I) Familia Harjau,2) Alexis Nour, Harta etnograficd a .Transnistrianei".3) Al. N. Smochina, Componenta etnicd a republicei moldovenesti, in

Moldova Noua an. VI, nr. 1-3; si articolele lui N. P. SmochinA in ziarulTransnistria, in deosebi an. I, No. 26. Alexis Nour, Harta etnograficd a.Transnistrianei%

4) Episcopul Melchisedek, Chronica Husilor, II, p. 169.

1),

nesti,

Ba-las-Bals,

www.dacoromanica.ro

184

dimerlie, banita, mertic, precum si vorbirea, toate la fel ca laceilalti Moldoveni dintre Carpati §i Nistru 1).

Sate le romanesti din Podolia sunt descrise, in parte, deTeodor Bura da 2) Si M. Karacikivski 3). Primul evalueaza lapeste 42.000 numarul Moldovenilor stabiliti in numeroase ase-zari ca Ruda, Lescovat, Ustie, Rogozna, Usita, Studenita, Iva-net, Lipiciani, Busa, Co§nita, Ocnita, Serebria, Rabnita, Grusca,Saratei, Camenca, Chetrosu, Flora, Balta, Senina §. a. 4). M.Karacikivski descrie vreo 3o de sate romane§ti intre care : Bu-dai, Farnachi, Mosneaga, Mironi, Molochi§, Lapu§na, Iftodia sauIfodie, Plochi intemeiat de Romanul Loghin §i care-si are de-numirea dela padurea cu plopi din partea locului. Apoi Haraba,Harjau infiintat de boerul Harjau fugit dela Turci, Ghidirim,Bursuc, Zozuleni, Popencu, Buciu§ca numit de localnici Biciu§-ca, Tipova, Crasnenca, orasul Crutl §. a. Moldovenii se pre-zintb." superior celorlalte neamuri ; locuintele for sunt mai curateiar femeile sunt mai active in gospodArie, lucrand iarna covoare 6).

Prof. M. V. Serghieaschi a studiat si el intre 1925-1930 sateleromA.ne§ti din Republica Moldoveneasca" din Transnistria, cuscopul ca sg. adune Materialuri pentru studiul graiurilor moldove-ne§ti de pe teritoriul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Ru-se§tia. Autorul, care a publicat rezultatele cercetArilor sale in lucra-rea Studit Moldovenesti, enumera 62 de sate cu populatie roma-neasca, dintre care 37 in Olatul Oceacovului iar restul in pala-tinatul de Braclay. In Olatul Oceacovului 25 de sate au o populatiecurat m oldoveneascA ; acestea sunt : Ananiev, Butur, Valea Ho-tului, Handraburi, Ghidirim, Goiana, Doibani, Dubasari, Cara-ga§i, Co§nita, Cocieri, Lunga, Mahala, Malaesti, Molovata, Pe-ri§ori, Roghi, Slobozia, Speia, Teia, Tocmagea, Tarnauca, To-cila, Sipca §i Vrabievca. In aceste localitali numele de familie alesatenilor sunt neao§ romane§ti ca : Balan, Dicusara, Codru, Ta-

i) Teodor T. Burada, 0 cillatorie la Romdnii din Kamenitz-Podolsc,in Arhiva-Iasi, an. XVII, no. 12. pp. 545-546. Id. 0 calatorie in satele mol-dovenesti din gubernia Cherson, Iasi 1893, pp. 18-19.

2) Ibid.3) Istoricino-Geograficinij Zbirnic Buletinul Istorico- geografic, Kiev

1929, vol. III, pp. 159-202. Ap. N. P. Smochina, Institutul de cercetdri ,sti-intifice din Republica Moldoveneascd, in Insemnari Iesene an. III, No. 3,pp. 499-500.

4) T. T. Burada 0. c. pp. 542-543.5) lstoricino- Geograficinij Zbirnic ; ap. N. P. Smochina I. c. pp. 499-500.

www.dacoromanica.ro

185

ranu, Rotaru, Sandu, Gurd-multd, Caprior s. a. Alte 12 satestudiate de prof. M. V. Serghievschi poarta nume romanestiinsd populatia este mixta, in parte ucrainizata ; acestea sunt :Birzula-Barzu, Bodiulova-Bodiu, Ciobureni-ciob, Ghinculova-Hancu, Giugastrovo-Jugastru, Georgesti, Cdprita, Nourovca-Nour, Piatra, Ursulova-Ursu, Septerediuri si Moldaoca1). Toateaproape ucrainizate ca nume cu terminalia -ova sau -ovca.

In Podolia, de asemenca, prof. M. V. Serghievschi princercetarile lui pe teren a studiat 41 de sate cu populatie mol-doveneasca sau cu denumiri romanesti, unele cercetate si de M.Karacikivski. Dintre acestea 18 au nume si populatie curat mol-doveneasca, acestea sunt : Botosani, Bolocea, Vadu-Turcului,Valea-Adancd, Gd.'vdnosul, Hartpati, Hrusca, Jura, Jujuseni, Cu-leana, Labusca, Molochis, Mocra, Nestorita, Plochi, Popenchi,T(ch)isculung, Topala si Cerna. Alte 23 de localitati cu populatieucrainizatd, prin numirele ce poarta, denota origina for moldo-veneasca, ca : Buddi-Budesti, Haraba, Glambocec, Domnita, If-todie, Pasat, Raculova-Racu, Sdrata, Stramba, Busteni, Cosari,Lupolovo-Lupu, Moldovanca, Troiani, Troianca, Balanovca-Ba-lan, Bolohan, Verbca-Voloscaia, Jugastra Cucului, Chetrosu,Flamanda si Ianculov-Iancu

Din Izvodul localitdtilor cu populatie moldoveneasca dincuprinsul Republicei Moldovenesti, asa cum se gasesc mentio-nate in izvoarele istorice" publicat (4e autor la sfar§itul lucrariisale si care cuprinde 41 nutniri de sate din Olatul Oceacovu-lui si 20 din Podolia se constata ca aceste localitAti sunt men-tionate in izvoare istorice intre anii 1736 si 1795 Deci s'ardatori colonizdrilor fdcute cu Moldoveni in sec. XVIII. Multe,insd, sunt cu mult mai vechi, unele find mentionate incd.' in sec.XVI, cum sunt de pilda, satele Tisculung, Chetroasa-PietroasaSi altele.

In unele localitdti din Transnistria s'au gasit urme incldin timpul stapanirii romane. Astfel la Lapusna s'a gasit, prinsapaturi arheologice 'acute sub regimul tarist, o statueta ro-mand ; tot asa la Molochis s'au gasit diverse obiecte romane,care se Ad.' la muzeut istoric din Kiev. La Plochi pranii au

1) M. V. Serghievschi, Studii Moldovenesti, p. 39.2) Ibid pp. 52-54.3) M. V. Serghievschi o. c. pp. 77-79. Ap. Ion I. Nistor, Vechimea a-

§ezdrilor romdnesti dincolo de Nistru, pp. 3-4.

2).

9.

www.dacoromanica.ro

186

gasit monede romane din vremea imparatilor Traian si Anto-niu 1). Moldovenii sunt necontestat urmasii colonistilor romani,dupa cum precizeaza chiar multi cercetatori rusi 2). Sate le dinPodolia, pana la 1772, se conduceau dup" vechiul obicei ro-manesc, desi faceau parte din statul polon.

In 1795 centrul Transnistriei fu stabilit in noua asezare dela Tiraspon, al carui nume se datoreste pasiunei Ecaterineipentru vechile denumiri greco-romane 4).

Dincolo de Bug, deasemenea, se gasesc numeroase ase-zari romanesti, in deosebi pe malul stang al acestei ape, ca :

tefanovca, Constantinovca, Balabanovca, Catargi, Serbani,Arnautovca, Viteazevca, Novo-Petrovscoe, Racova, Tatar ca, So-roca, Odesa - Noua, Varinca fosta proprietatea boerului I. P.Strunga, Goldasevca a boerului A. T. Ghirlanda ; apoi Moldo-vanca, Moldavca, Moldayscaia in partite Podoliei. Pe Nipru estelocalitatea Bucuresti nu departe de Kremenciug, cu colonisti ple-cati din capitala Munteniei. Orasului Elisavetgrad Moldo-venii ii spun targul Lisavetei" 5). Aici au poposit si nu-merosi Mocani ardeleni, care au populat acest centru, numin-du-1 si Beciu 6). Alt grup de sate romanesti se gaseste dela 01-viopol catre Elisabetgrad ca : Glodosii, Elisabetopol, Vasca, Do-brianca, Mamaica, Nova-Ucrainscaia, Volosca langa Elisavetgrads. a. Numerosi alti Moldoveni sunt raspanditi prin sate, care senumesc : roata I, roata II, roata III, pana la roata XII 7).

Nistrul nici dupa 1792 n'a constituit o granita, de vremece legaturile spirituale si economice dintre Moldoveni au con-tinuat fara nici o piedica si dupa aceasta data. Populatia din-tre Nistru si Bug cunostea denumirea de Moldooa; tar locui-

1) Istoricino- Geograficinij Zbirnic. Ap. N. P. Smochina, o. c.2) Ibid. Studiul lui M. Karacikivski, p. 178. P. Mustafa, Limba si pa-

tria Romanilor in prima perioada a istoriei tor, in Moldova Socialists no. 7din 1936, p. 105. Ap. N. P. Smochind 0. c. p. 5oo, 501, 502. Si L. S. Berg rPopulatia Basarabiei, Petrograd 1923 p. 29.

3) Sovetskaia Moldavia, p. 31.4) X. Hommaire de Hell, 0. c. vol. I, p. 272, nota I.5) T. T. Burada o. c. p, 82. Vezi colinda cu versul : Dela tdrg din

Lisaveta".6) Gh. P. Cramariuc, Romdnii de peste Bug. fi rdspdndirea tor, &kn.

rqti 1942, p. 5.7) T. T. Burada, Intinderea neamului romdnesc, in Anuarul Ligei Cul-

urale din 1901, Iasi 1902, p. 33.

IT

tocmai

www.dacoromanica.ro

187

torii si-au spus ei singuri Moldoveni, in intelesul de Romani 1) ;intru cat nu cunosteau noua denumire de Basarabia, ci numai cea deMoldova. Legile Moldovei se aplicau si dincolo de Nistru, la fel.Astfel in 1765 se face hotarnicia mosiei Alcedarul din tinutulSorocei cu marturi, multi batrani §i tineri, megie§i de prin pre-giur si de peste Nistru, din satu din Harjau, carii au fost maiinainte vreme traitori pe aceste locuri" 2). In 1784 se citeaza neamulBulat, a§ezat mai de multa vreme la Cosnita in Transnistria. StefanBulat din Cosnita avea raza§ii §i dincoace de Nistru, in tinutul Or-heiului 8). Se mai pomeneste de asemenea de Toader sin Bulat,cadetul dila Cosnita, din ceia parte". Nobilul Zaharia Bulatdin Principatul Moldovei", locuia in 1815 in satul Tarno-vata din gubernia Chersonului". El avea parte din mosiile dedincoace de Nistru : Singurenii, Sasenii, Ghetelova, Vasienii,Bogze§tii, Crasnasenii si Crucenii, la care era coparta§ cu altiBulat. In documentul din 1784 se precizeaza ca manastirea Har-jauca esti facuta di tatal lui Ermurachi, din Mihul Bulat..". Nea-mul acesta boeresc exista Inca din sec. XVII 4) §i-1 gasim raspan-dit in numeroase asezari sate§ti din judetele lampol, Balta, 01-gopol, Gaisan, cum se constata din cartile nobilimei §i dosa-rele din respectivele centre. Membrii familiei Bulat, foarte nu-mero§i, aveau proprietati §i locuiau in satele Cacicovca, 01-sanca, Sloboda, ora§elul" Techinovca, Tribulovca, Rabnita, Ia-ruci, Babcrita, Podlesovca, precum §i la Iampol, cu mo§ii siproprietati, in afara de cele din Basarabia. Eustratie PartenieBulat infiinta in 1744 un sat intr'un loc pustiu", nu departe deRascov. Zaharia Bulat, cu urmasii lui, pe baza actelor prezen-tate au fost recunoscuti nobili de catre Uniunea deputatilor nobili-mei din guvernamantul Podolsc, in 1807. Aceasta mare familieera deci raspandita din vremuri destul de vechi, cu multe mo-§ii §i sate in acest guvernamant 5). Alaturi de ceilalti boeri side populatia sateasca, a contribuit mult la mentinerea caracte-rului national romanesc al Transnistriei.

1) T. T. Burada. 0 crildtorie to satele moldovenesti din gubernia Cher-son, p. 3 nota.

2) Aurel V. Sava o. c. in Moldova Noud, p. 66.3) Id. Documente privitoare la targul si tinutul Ldpusnei, Bucuresti

1938, pp. 238-240.4) Ibid. pp. 239-240.5) Actualul presedinte al Institutului Stiintific Roman" din Trans-

nistria, Stefan Bulat, este de sigur un coborator al acestei nobile familii.

www.dacoromanica.ro

1.88

STATISTICA ROMANILOR TRANSNISTRIENI

Romanii s'au rasfirat in vremuri mai not si dincolo deBug spre Nipru si chiar peste aceasta apa, catre Caucaz siUra li, ajungand pans in regiunea lacului Aral si Taskent, uniiducandu-si din urma oile for la pasuni. De sigur ca in acestspaliu apar razletiti in asezari mai rani, insa malul stang alBugului, ca si a Nistrului, pe oarecare intindere este romanesc.Unii s'au stabilit mai de mult in asezari militare cazacesti, inaceste parti. De altfel chiar bolsevicii au recunoscut marele nu-mar de Moldoveni ce locuesc in spatiul dela nordul Marii Negre sispre Caucaz. In momentul cand Basarabia a fost anexata imperiu-lui rus, la 12 Mai 1812, se scrie in Moldova Sovietica, erau fu-giti in Rusia peste 300.000 de Moldoveni, asezari prin diversegubernii ale imperiului ; pe teritoriul Moldovei Sovietice de azis'au asezat si traesc aproape 173,000 de Moldoveni ; in tinutulOdesei 16.00o ; in tinutul Nicolaev 14.000; in regiunea Kirovo-grad 1) 23.000 ; in regiunea bazinului Donului 5.000 ; in tinutulDniepropetrovsk 2) 5.000; in Caucazul de nord 7.000; in Asiacentrals 5.000 ; in Extremul Orient al Rusiei 4.000 si intr'un nu-mar mai mic in alte regiuni" 3). Autorul so.vietic M. N. Bocea=cer precizeaza si el prezenta as,ezarilor moldovenesti in Cri-meia, in Caucaz, unde ar fi vreo 25 de sate, apoi colonii razletein Turchestan, si sate moldoyenesti raspandite in regiunile Elisa-vetgrad, Nicolaev, Ecaterinoslav si in bazinul Donului. De sigurca numarul Moldovenilor este cu mult mai mare si insasi ci-frele din statisticile rusesti confirms falsitatea lor. Astfel, dupao asemenea statistica, in 1834 ar fi fost in guvernamantul Cher-son 75.000 de Romani, in Podolia 7.497 iar in guy. Ecateri-noslav 9.858 ; aceste cifre sunt de sigur minimalizate, in inte-resul cauzei rusesti. In statistica oficiala rusa din 1897 Moldo-venii sunt dati in numar de 164.257 in guvernamantul Cherson,26.461 in Podolia, 8.453 in guy. Ecaterinoslav si 2.895 in guy.Taurida din Crimeia. Istorici si etnografi ucraineni in 1919 so-coteau la 435.240 numarul Romanilor din Ucraina si Crimeia.Republica moldoveneasca, dupa statistica sovietica din 17 De-

r) Elisavetgrad.2) Ecaterinoslay.3) Sovetskaia Moldavia, pp. 3o-31. Vezi si Dr. I. Zaftur, Satele ro.

intine$ti de peste Bug, in ziarul Transnistria I, nr. 2, 1941.

www.dacoromanica.ro

189'

cembrie 1926, avea o populatie de 568.984 locuitori, care cu.,prindea Romani, Ucraineni, Rusi, Evrei, Germani s. a. Dintreacestia Romanii erau numai 176.00o raspanditi in 208 sate..Aceasta cifra nu cuprindea pe toti Romanii din Rusia si nicipe cei din Transnistria chiar, si find facuta de Ucrainenii so-vini este de sigur departe de realitate, numarul Moldovenilorfind cu mult mai mare.

Teodor T. Burada da in gubernia Cherson peste 210.000de Moldoveni ; in gubernia Camenitz-Podolsc peste 42.000 ; ingubernia Ecaterinoslav mai mult de 26.000 ; in Crimeia peste7.000. In plus altii, asezati in regiunea Orel on in Caucaz,care sunt destul de numerosi 1).

Moldovenii sunt Romani care populeaza Moldova, Basa-rabia si regiunile oecine Cu Basarabia ate guberniilor Podoliasi Cherson ; intr'un numar mai mic ei locuesc de asemenea ingubernia Ecaterinoslav", scrie autorul sovietic L. S. Berg 2). Elprecizeaza deci ca Transnistria, in partile Podoliei si Cherso-nului, aproape in tot cuprinsul ei, este locuita de Moldoveni.

Realitatea demografica este infatisata, cu unele variatii, decercetatorii romani ai acestei 1 probleme : prof. V. Harea, St..Ciobanu, I. Nistor, dar mai ales de Alexis Nour si N. P.Smochina, care au facut cercetari si pe teren. Al. Nour dapeste 1.000.000 iar N. P. Smochina cifreala la 1.200.000 numa-rul Romanilor din Rusia, raspanditi astfel : 158.000 in Podolia,361.000 in guy. Cherson, peste 100.000 in guy. Taurida si Eca-terinoslav, iar in regiunea Niprului, Donetului si Donului inCaucaz si Siberia ar fi restul populatiei moldovenesti. Acestecifre sunt confirmate de multimea satelor romanesti in toateaceste regiuni, semnalate chiar de autori sovietici si intalnitede trupele romane si aliate in inaintarea for spre rasarit, incursul razboiului impotriva U. R. S. S.

Numeroase harti etnografice fixeaza, tot odata, spatiulintins ocupat de Romani dincolo de Nistru. Astfel in hartaetnografica intocmita de geograful rus Filotooici, dupa datelerencensamantului populatiei facut sub regimul tarist si tiparit

1) Teodor T. Burada, Intinderea neamului romdnesc, p. 35 si urm.Cifrele date sunt cu totul aproximative, si pentru anii 1882-1892.

2) L. S. Berg, Populatla Basarabiei. Alcatuirea etnograficA si numl-rul sufletelor. Cu o harta etnografica. Academia rusa de stiinte. Lucrarilecomisiunei pentru studierea neamurilor din care se compune populatia Ru-siei, Petrograd 1923, p. 29.

www.dacoromanica.ro

190

la Kiev in 1911, Romanii sunt infatisati in grupe aproape corn-pacte pe malul stang al Nistrului, in spatiul dela Iampol panala varsarea acestei ape, iar catre Bug, mergand in directia ora-selor Balta si Ananiev. Apoi se mai intind in stanga Bugului sipe drumul dela Balta spre Elisavetgrad, continuandu-se spreVoznesensc, Ecaterinoslav si Nicolaev ; si mergand si mai de-parte spre rasarit, peste Nipru, in grupe razlete. In alts hartsa geografului Paul Langhans publicata in 1917 in Petermann'sMitteilungen si intitulata : Limbile si religiile Europei si gra-nitele intre cultura europeana din apus si rasarita Moldo-venii populeaza spatiul dela Dubasari spre nordest pana din-colo de Balta, la Sofievca. Spre sud este o alts masa compactsde Moldoveni in regiunea Grigoriopol-Tiraspol-Maiachi, pana inapropiere de limanul Nistrului iar spre nordest pe un tinutintins, catre Bug. De asemenea sunt raspanditi pe malul stangal Bugului, in adancime spre Nipru '). Este evident deci ca din-colo de Nistru Romanii populeaza, in numar mare, spatii in-tinse, in deosebi in Transnistria.

Cunoscutul istoric si om politic rus Paul N. Miliucoo aintocmit, inainte de razboiul mondial din 1914, o harts etnogra-fica a Rusiei, in care prezinta si pe Romanii din spatiul ra-saritean. Intre Nistru si Bug ei ocupa. judetele Tiraspol si A-naniev, cu centrele Grigoriopol Vii. Dubasari, si o parte insem-nata din jud. Odesa. In stanga Bugului o regiune compactseste locuita. de Romani dincolo de Olviopol, in tinuturile Eli-savetgrad, Cherson si in regiunea Voznesensc spre Nicolaev.Autorul omite sa infatiseze asezarile romanesti din jurul ora-sului Balta si cele dinspre Iampol, unde sunt numeroase satemoldovenesti, care au fost cuprinse chiar de carrnuirea sovie-tica in Republica Moldoveneasca", a carei capitals era, lainceput, la Balta. Deasemenea omite si regiunea romaneasca depe valea Ingului si dela Krivoirog. In Basarabia, provincie lo-cuita compact numai de Romani, cum arata insusi Paul Miliu-cov, autorul infatiseaza la nord si la sud unele tinuturi care arparea nelocuite, ceiace este o exagerare, caci centrele Ismail,Chilia, Cetatea Alba, Hotin si Balti s'au gasit totdeauna in mij-locul unei aglomerari de populatie, asa cum se constata din mul-timea asezarilor satesti din aceste regiuni.

1) Petermann's Mitteilungen, Gotha 63, 1917, pp. 40-41.

www.dacoromanica.ro

Ceeace este de retinut e faptul ca. Paul Miliucov prezinta.ca autohtoni pe Romani atat in Basarabia cat si in Transnistriasi chiar peste Bug, mai inainte de colonizarea altor populatii,deci si a Slavilor, Rusi sau Ucraineni. Acestia s'au stabilit, dealtfel, mult mai tarziu si la marginea regiunilor populate deRomani.

(Saint?"f a

Bp robc,

1-1-11 1,1 1 1 1 I'

V, 1 1 1 1 I

1. .i1 1 'Poltava11 1 1 1 1

I

Creimeno

Etisabetgrad

Alex roveN

LEGE NDA

Roma,

Coionizin rusestiDana I1 1550

Odesa

Deo/1550-1650

E= Dela 1650.1750

Dela 1750.1550

Dela 1850-1400

Tatar; dm Crimea

oevastooal

Harta istorica si etnografica a lui Paul Miliucov cu asezarileromanesti la rasarit de Prut si epocile colonizarilor slave.

Autorul acestei harti indica totodata si epocile coloniza-rilor rusesti, care, pe cursul mijlociu al Bugului, in partite Po-doliei, sunt date ca efectuate intre anii 1650-1750 iar in regiunilesudestice spre Krivoirog-Cherson si spre Nicolaev-Oceacov si 0-desa, abia intre 1750-1850, deci cu totul recente. Aceste colonizariin orice caz, se opresc la Nistru. In Criineia si in parple sudiceale Niprului, spre Mare, colonizarile s'ar fi facut in vremuri a-propiate de noi, intre anii 1850-1900.

Aceasta harta, prezentata de un istoric rus cu mare re-putatie, constitue cel mai autentic document pentru sustinereastapanirii romane§ti asupra Transnistriei precum si cu privire

.... .....I

c.4.I

I I I)1

I

oNernirovi ; I

t,O '...N NI , ;'l'll

. .W11114NPf 7.

c)N B au as, ...oh...

Orr0 4

NoghI.iu?Item

e

s

z-z-j

1-1

772gimp

I 1

IdnIdaviel

/Siren,CA/,a

j1 r1 1 1 1 1

I1 1

1

Vin;ills,

0

0

gni

It

Dill

www.dacoromanica.ro

192

la colonizarea de data tarzie a elementului slay in aceste re-giuni 1).

Harta etnografica a Transnistrianei" §i a regiunilor inveci-nate spre rasarit din provinciile Podolia, Kiev §i Ecaterinoslav, ca-tre Nipru, intocmita de Alexis Nour este de sigur cea mai amanun-tita §i mai completa. Autorul a folosit un bogat material cartografic§i statistic : harti topografice germane §i rusesti, date din anua-rele administrative §i economice ale provinciilor respective,materialul adunat de Zemstve in anii 1906-1914, cand s'a efec-tuat un recensamant pentru invatamantul primar in limbile ma-terne ale populatiei sate§ti, precum §i constatarile autorului fa-cute la fata locului.

In aceasta harta regiunea cea mai compact locuita de Ro-mani este in stanga Nistrului, intr'un triunghiu cu baza delaIampol la Maiachi §i varful la Olviopol. Dincolo de acest spatiuse mai gasesc destule a§ezari de Romani spre Movilau, Braclav,Novo-Arhanghelsc, Novo-Ucrainsc, Elisavetgrad, Bobrinet, Kri-voirog, Voznesensc pe Bug, Ovidiopol §i chiar peste Nipru, insate mai razlete. Si aceasta harta constitue un alt document auten-tic a a§ezarii masive a Romanilor dincolo de Nistru 2).

Prof. sovietic Dim. Zelenin a publicat §i el in 1927 oharta etnografica a Rusiei cu titlul : Karte der russischen Stammeand Mundarten in Europa 3). Harta acestui autor constituie uninteresant document cartograficr datorit §tiintei sovietice, in careBasarabia este infati§ata cu o populatie romaneasca compacta,cu exceptia unei mici regiuni din jud. Hotin. In Transnistria,de asemenea, Romdnii ocupa, in majoritati absolute, intre Nis-tru §i raul Cuialnic, un teritoriu care, dela sud de rauletul Ia-gorlac, se intinde catre miazazi pana dincolo de satul Slobozia.Restul teritoriului Transnistriei, dela nord de raul Codama pang.la tArmul marii, este aratat ca un tinut ruso-ucrainean pres'arat,insa, cu numeroase wzgri romane§ti. Peste Bug sunt iarasi

1) Harta este reprodusa si comentata de Dr. I. Zaftur in articolul0 noun dovadd a drepturilor noastre, P. Miliucov recunoaste cif Basarabiaeste in intregime romdneascd ci cd Romdnii de peste Nistru si Bug suntautohtoni. Transnistria, an. I nr. 4.

2) Alexis Nour, Transnistriana Zadnestrovie, harta etnografica,Bucuresti.

3) Dimitrij Zelenin, Russische-Ostslavische-Volkskunde, BerlinLeip-zig 1927. Harta este reprodusA de N. M. Popp, In articolul Hotare dreptedin ziarul Transnistria, an. I, nr. 3.

www.dacoromanica.ro

193

numeroase localitati populate de Moldoveni, dela Olviopol spreElisavetgrad, precum si intre Bug §i rauletul Ingul, pand lanord de Nicolaev.

Deci atat dupa datele §tiintei tariste cat §i a celei so-vietice, Transnistria este un (Mut romanesc cu infiltratii ruso-ucrainene de data tarzie, abia dela sfar§itul sec. XVIII §i ince-putul celui al XIX, in vreme ce Romanii sunt de totdeauna inaceasta provincie.

Cu toate precizarile etnografice ale autorilor din epoca ta-rismului ca si ale celor sovietici, totu§i I. Screabin-Molotov, co-misarul afacerilor straine al U. R. S. S., in nota ultimativa din26 Iunie 1940 afirma neadevarul ca. Basarabia ar fi un terito-riu ce a fost totdeauna locuit de o majoritate ruseascaa. Hartalui D. Zelenin 1-ar fi putut documenta ca, nu numai in Basara-bia, ci §i in Transnistria, Romanii se gasesc in majoritali ab-solute.

Dupa. N. A Smochina; in harta etnografica ce a intocmit 1),Romanii ocupa triunghiul inchis intre Iampol, Olviopol si Ovi-diopol, cu ramificatii spre Odesa §i pe ambele maluri ale Bu-gului, dela Olviopol la Nicolaev. Apoi in regiunile Elisavetgrad-Kirovsc, Krivoirog, Khvastov §i, in a§ezari razlete, mai departepe Nipru precuin §i dincolo de aceasta apa ; in sfar§it in tinu-tul Harcov, spre sud la Mariupol, in Crimeia, Caucaz etc.

Concluzia care se impune este ca, atat din relatarile calaatorilor care au strabatut stepa dela nordul Marii Negre, cat §idupa hartile etnografice ale diver§ilor autori ru§i, romani §istraini, chiar §i a celor sovietici, Romanii populeaza in majori-tati absolute Basarabia, iar in Transnistria se gasesc in masecompacte, pe o Intinsa suprafata de teritoriu.

STAREA CULTURALA. A ROMANILOR DIN RASARIT.

Dupa 1812 invatatura de carte in Basarabia §i Transnistriaera ca§i inexistenta. La 1897 erau 7.8% stiutori de carte ru-seasca printre Moldovenii din gubernia Cherson. In Podolia senumarau 95% analfabeti printre Moldoveni. Asa §i-au pututpastra sufletul romanesc, de§i multi sunt desnationalizati, cunume ca : Muntean, Ungurean, dupa cum sunt §i Ucraineni ro-

1) Moldova Nona, an. VI, nr. 1-3. Harta etnografica de N. P. Smo-china.

13

www.dacoromanica.ro

194

manizati ca Gorodenco, Lititchi §. a. '). Lasati in parasire destdpanirea moscovita, ei au ramas intr'o situatie destul de pre-card in ce prive§te starea for culturala.

In 1839 Romanii, prin petitii adresate guvernului rus, ce-reau O. se introduce limba romand in §colile populare care,dealtfel, erau foarte phtine 9).

Intr'un raport al tovaraplui" G. I. Starai, pre§edinteleSovietului Comisarilor poporului din Republica Moldoveneasca,se arata ca poporul moldovenesc.. a ramas la un nivel de des-voltare foarte scazut, la nivelul epocii din 1812-1820. Scrisul adisparut. Numai in biserici, din vreme in vreme, se putea auzicate ceva din rdmAsitele scrisului moldovenesc dinainte.." 3).

Despartiti de Moldova, oricat de departe s'au raspandit,ei n'au uitat totusi ca sunt Romani Moldoveni si infruntand vi-tregia tuturor stapanirilor, au dat dovada de 0 vitalitate de ne-biruit, pastrandu-§i credihta §i fiinta for etnica.

Cine ar banui a. in Extremul Orient, pe langa Tomsc,Omsc, Acmolinsc, Vladivostoc, lacul Baical on in Mandciuria, suntvre-o 20.000 de Romani, iar pe valea Amurului se gdsescMoldoveni emigrati din jud. Hotin, Soroca, Tighina, in numarde vreo 30.000 de suflete, a§ezati in sate cu nume ca Aur, Du-nai-Dunarea, Novaia Basarabia, Kisinovca, Alexandreni, Petrenisi altele. S'ar parca ca intr'o asemenea departare este o regiu-ne specific romaneascl. Oriurrde se afla, ei si-au pdstrat cre-dinta, obiceiurile si graiul si spun cu toata mandria firii for casurd Moldoveni".

1) V. Harea, Romanii de peste Nistru, p. 25.2) Iorga, La Verite sur le passe et le present de la Bessarabie, Bu-

carest 1922, p. 63.3) Zece ani R. A. S. S. M. Sesia jubilara a CEC RASSM. Raportul

toy. G. I. Staral Tiraspol 1934, p. 26.

:

www.dacoromanica.ro

195

CAP. XVII.

UNITATEA SUFLETEASCA A POPORULUI ROMAN OGLINDITA INPOEZIA POPULARA A ROMANILOR DIN RASARIT.

Unitatea sufleteasca a intregului neam romanesc, caracte-rul poporului nostru precum si nostalgia si durerea instraina-rii lui se oglindesc si in poezia populara a Romani lor trans-nistrieni. Cantecele for populare constituie cea mai pretioasadocumentare cu privire la constiinta de neam, la durerea in-strainarii si la fare for adevarata.

In aceste cantece Moldovenii de peste Nistru pastreaza a-mintirea locurilor natale, din care s'au desprins multi dintredansii.

Bate vantul valurelePe deasupra casei meleSi-mi aduce dor si jeleDela locurile mele.Bate vantul de pe muntiSi-mi da dor de la paringBate vantul dintre braziSi-mi aduce dor de frali

Iar printre straini, sub stapanire straina, ei isi plangeautraiul amar pe care-1 duceau:

Primavara cand sosesteTot pamantul inverzesteNumai inimioara meaNu se poate mangaiaAlba-i floarea bobuluiMu lt ii rau strainului 1).

1) N. P. Smochina, Din literatura populard a Ron:duller de pesteNistru, Bucuresti, 1939, p. 17.

www.dacoromanica.ro

196

Unii dintre Romanii din satele de peste Nistru, dupa untimp, voiau sd se reintoarcd in Moldova, dar nu li se dadeavoie. Deaceia dorul de tars ii chinuia, dar nu puteau face nimic.

De cand m'am rddicatMulte tari am mai umblatCa Moldova n'am aflat

Ca MoldovaSi Craiova

Tara bund §i blajindDe pagani n'are hodina.

8

Cui ii voia sa doreascaTreaca'n Tara MuschiceascaSa vadd si sd doreascaSa -si facd casa pe malSä clued dor cu amar ').

Se vede dar ca ei nu erau de loc mullamiti sub stapanirearusasca, de care ar fi vrut sä se mantuiasca odata.

De cand Moscalii o vinitToti copchii ni s'o prapadit

.Of, inimioard cu lacatdCand te-oi discue v'odatd ?Sa ti vada lumea toataCum imi e§ti de amardtaDe straini inveninataSi de rude 'ndepartata.

lar pentru Moldovenii din Basarabia noua stapanire mos-covita era un adevarat blestem.

Ardo focu di RusdieDuca-s'ar, sä nu mai vie !C'o vinit la not in tarn.Ne-o adus un foc §'o para.

Nistrul ii impiedica, insa, ca sä se uneasca cu fratii for Si

1) Ep. Melchisedek o. a pp. 169-17o.

www.dacoromanica.ro

197

asta ii facea ca, deseori, sA-§i arate necazul ce-1 aveau pe a-ceastA apa.

Nestri, Nestri, malul tauDiparti-s di neamul meu.

Frunzulita lozaoaraLa Nestru, la margioaraSad toil fratii gramagioarciSi se uita'n ceia taro

Vreau sä trec in ceia partiNumai Nestru ma. desparti.

Nestri, Nestri, apl blastamataDi cand pi tini to -am trecutSi la Bug m'am dipartatTu din mal in mal ai crescutSi pe fratii mei nu-i pot vedeaTot din pricina ta.

Ei priveau cu mare dor spre tare' fratilor liberi, dindreapta Nistrului :

Dimineata cand ma scolIes afara'ncetisorSi ma razim de usorSA ma ail in Nth cu dor.

i mai categoric :Pasare din Cara meaSpune maica ce facea ?

Ei doreau chiar sä se uneasca cu toti fratii la un loc :Frunzaparl lazaoaraDraga, draga MarioaraCe ti-i fata. gAlghioara ?Ori ti-i rau, on zaci di board ?Nu mi-i rau, nici zac di boalaDa ma alt in ceia taro.Sdomi strong fratii grcimagioard.

www.dacoromanica.ro

198

Vreu sa trec in ceia partiNumai Nestru ma despartiOf, Nestri, dici nu ti'ngusteziSa mi to pasascSi'n Moldova sa ma trezesc 1).

Haiducii codrilor luptau cu sacrificiul vietii for ca sa-§ivada :

Frail gramagioardAdtmati toil intro bard.

Fata parasita i§i chearna ibovnicul sä se reintoarca ladansa :

PasArica canechieSa ti duci la RomanieSa-i spui puiului sa vieSi sa nu taie manie.

Mai mult ca orice cantecul popular vade.ste unitatea su-fleteasca a unui popor, fund expresia cea mai vie a caracte-rului national", cum spune Al. Russo 1).

Moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului au incercatsä reconstitue o unitate nationals, desi stapa.nirea rusasca ve-ghea cu asprime §i-i impiedica dela aceasta. In acest senz a-paru in jurnalul bisericesc Lumincitoral" din 25 Ianuarie i9o8o poesie, in care era cuprins programul de activitate a acesteipublicatii astfel :

Din Prut si 1\11pru pans la MareStramoii no§tri au purtatAceasta sfanta luminarePrin ea cu du§mani s'au luptat.Si ce-i mai scump in omenireSi mai bogat, mai de folosEi ne-au pastrat ca mo§tenirePamant §i legea lui Hristos.

Actiunea de rusificare pornita de guvernul tarist n'a pu-tut adormi con§tiinta de neam a Moldovenilor din dreapta §idin stanga Nistrului, pe care i-am regasit in vremurile actuale.

1) D. Strungaru, Folclorul Moldovenimei orientate, in Moldova Nona,VI nr. 1-3, p, 109 si urm.

www.dacoromanica.ro

199

Folclorul popular este acela5i §i in alte manifestdri. Zica-torile si proverbele Moldovenilor din Transnistria sunt identicecu ale tuturor Romani lor. Tata cateva : Nu alerga dupd doi e-puri °data. Nu rasa pe mane, ce poti face azi. Nu invata pes-tele a innota. Nu-i pune lupului degetul in gurd

Apare evidentd unitatea spirituald a Romanilor de pretu-tindeni §i prin aceste manifestari ale sufletului colectiv roma-nese. De altfel caracterul unitar al literaturii noastre populareeste rezultatul strdvechei unitati sufletesti a neamului romanesc,care s'a pastrat peste veacuri, biruind vitregia stapanirilor strai-ne sub care a trait.

In rasdrit, prin urmare, dacd Romanii avut granitafor politica fixata pe Nistru, granita etnica depaseste cu multaceasta apd, in asezari mai masive, ajungand pang. la Bug. Dorn-nii Moldoveni si-au intarit cu cetdti granita Nistrului, pe careunii au trecut-o totu§i, stapanind §i in Transnistria. In spatiuldintre CarDati si Nistru au organizat puterea de rezistentd aMoldovei ; dar §i dincolo de aceasta apd, spre Bug, erau asade numeroase asezdri moldovenesti rdzletite, in vecindtatea Ca-zacilor dela Nipru si a Tatarilor din Olatul Oceacovului, carefaceau dese praddiciuni in regiunile apusene. Cetatile dela Nisotru au fost o pavdzd. §i pentru satele Moldovenilor transnistrioeni, intrucat boerii moldoveni, care -§i aveau numeroase mosiiintre Nistru si Bug si inaltau biserici in targurile din acest spa,-tiu, cautau sä-§i ocroteasca toata populatia moldoveneascd dinrasrit.

Daca Nistru. era un hotar politic, populatia depe ambelemaluri ale acestei ape a pastrat cele mai stranse legdturi reli-gioase sufletesti §i economice prin schimbul de produse cecea §i prin pdstorirea episcopilor din Moldova asupra biseri-cei din regiunile transnistriene.

1) M. Opria, Limba moldoveneaseci, Tiraspol 1938, p. 145.

1).

Si-au

fa-

www.dacoromanica.ro

200

CAP. XVIII.

IMPERIALISMUL PANSLAVIST SI ROMANII

Rusii in veacul X1X au devenit tot mai agresivi si maiprimejdiosi pentru existenta Statelor din sudestul Europei si indeosebi a Romaniei. Miscarea panslavista, inspirata §i de tes-tamentul apocrif a lui Petru cel Mare, accentuiaza §i mai multpolitica for ofensiva spre Stramtori §i chiar spre Marea Adria-tied. Stapaniti de un misticism religios §i un adevarat mesia-nism rasial, imperialismul panslavist se manifests agresiv nunumai spre TarigradCetatea imperialaci §i spre apusul Eu-ropei, care ajunsese, dupa conceptia unora dintre doctrinarii a-cestui puternic si primejdios curent, la o accentuate stare deputreziciune. Regenerarea intregei lumi europene trebuia sävine dela pravoslavnica Rusie '). In acest scop Rusii visau unspatiu imens dela Marea Baltica §i Marea Adriatica pand laOc. Indian §i Oceanul Pacific 2). Sub acest raport bol§evicii inolatLyeazi o politica de continuitate cu tendinte imperialiste amai paste, nesocotind vointa popoarelor de a trai in deplins liber-tate, care este cel mai mare bun al omenirii, urmarind totodatasi deslantuirea revolutiei mondiale.

In 1868 generalul Rostislao Eadejeo3) considera ca. Rusiicuprind pe Slavii ru§i §i neru§i" §i pe ortodoc§i" 4). Dup.parerea lui rusificarea Basarabiei era o necesitate determinatede imperativul de a o scapa de romanism". Scopurile Rusiei

1) Dimitrie A. Sturdza, Europa, Rusia Romania, Bucuresti 1914, p. i6.2) Ibid. p. 17.3) Rostisalv Fadejev, Puterea militard a Rusiei $i politica ei militard,

1868. Id. Desvoltarea Chestiei Orientale, 1870.4) Dim. A. Sturdza o. c. p. 13.

si

www.dacoromanica.ro

201

in Chestia Orientului ar fi, dupd pdrerea lui N. I. Danileoski,ideologul politic al panslavismului, sd impiedice reconstituireaimperiului bizantin creind o mare confederatie pan-slavd, infrunte cu Rusia, si cu capitala la Constantinopole.1) Lucrareaacestuia La Russie et ('Europe " constituie catehismul sla%vofilismului, care a ramas totusi un edificiu himeric dupa ex-presia lui Paul N. Miliucov

Rusia trebuie sa urascd Europa, dupd opinia lui N. I. Da-nilevski, caci si Europa ar url Rusia 4) iar Confederatia paneslap& ar cuprinde si acele popoare ne-slaveGrecii, Romanii,Ungurii, pe care destinul istoric le-a legat indisolubil de noi,din nefericire sau fericire, asezandu-le in trupul slay". In cu-prinsul imensului imperiu slay ar fi intrat deci si Romania cupcirtile neeslaoe ale Bucovinei, jumatate din Transilvania pandla Mures, Basarabia apusana, locuitd de Moldoveni" ; deci faranordul si sudul acestei provincii, lard delta Dunarii si Dobro-gea, care urmau se ramana in spatiul rusesc. Ce minunatapotrivire cu conceptia imperialists a bolsevicilor. N. I. Dani-levski isi arata totusi generozitatea lui fatd de Romania, careurma sd fie integrate in marea Confederatie slave, Ina-busitd insd in interior, fdra nici o esire la mare si lard jumd-tate din provinciile curat romanesti : Transilvania, Basarabia siBucovina. Si aceasta numai datorita fatalitdtii ca Romanii se gd-seau in trupul slay". Cat priveste Transnistria, soarta ei nucomporta nici o atentie, find considerate ca pamant si sufletslay.

Poetul ceh I. Kollar, in 1830 Inca, sldvind Panslaoiaa seintreba ce vor deveni Slavii peste o suta de ani, spre a Ms-punde tot el : peste o suta de ani viata slava ca un potop isiva intinde imperiul ei peste tot locul" 6).

Un fost discipol a lui N. I. Danilevski, C. Zeontieo scrieca slavofilismul civilizator nu-i de cat un vis plin de poezie si

I) P. N. Milioukov, Le Mouvement intelectuelle russe, p. 388.2) N. I. Danilevski, La Russie et I'Europe, ed, III, Paris 1888.3) P. N. Milioukov, o. c. p. 583.4) Ibid. p. 388.5) D. A. Sturdza o. c, pp. 18-19. V. Harea, Panslavismul, Bolsevis-

mul Romania, in Revista Fundatiilor Regale an. VIII nr. 8-9, p. 521.6) Dim. A. Sturdza o. c. p. 20.

,

9

si

www.dacoromanica.ro

202

de nobleta" 1). Totusi isi exprima teama ca civilizatia slava cre-iata de bizantinism isi vedea primejduit viitorul de europenism9.De aceia politica nefiind o etica", guvernul rus trebuia sa. ac-tiveze chiar cu teroare in telurile urmarite 8).

In .Harta populatiilor slave din Europa" de Komaroo siSaljanko, aparuta in 1889 in revista Slavianski Isvestia", careera patronata de generalul Ignatiev, cunoscutul agitator slavo-fil, lumea rusasca se intinde peste Basarabia, gurile Dunarii siDobrogea, inabusind si reducand Romania la o tarisoara ine-cata in masa slava si dominata de Rusia 4). Peste teritoriul ro-manecc Slavii rasa.'riteni se uneatr cu cei sudici spre a ajungela Constantinopole si Stramtori iar spre apus la Marea Adria-tica

Impotriva acestei conceptii tiranice de a subjuga Rusieipopoare straine ca factura etnica, se ridica scriitorul rus Wtaidimir Serghieoici Soiooieo, care combate excluzivismul si egoi-smul national pan-slav" 0), considerand ca este imoral sd se sa-crifice intereselor inventate ale acestui grup de popoare, atateaalte natiuni vii, constiente de ele insile"Jar L. Tolstoi ii calif ca deidioti" pe cei ce sustineau imperialismul pan-slav7). Totusi a-ceasta conceptie a dominat in veac. XIX conducerea politicei ex-terne a imperiului tarist si apoi a bolsevicilor.

TENDINTELE AGRES1VE ALE SOVIETELOR SPRESUDESTUL EUROPE!

Tendinta de dominatie a Europei, prin infaptuirea unuimare Stat slav, a fost adoptata si de bolsevici, intr'un plan chiarmai vast. Astfel la parerea ca regenerarea Europei nu s'ar pu-tea realiza decal prin actiunea energica a imperiului rus, cumera convingerea lui N. I. Danilevski, a lui N. N. Strakhov ona romancierului F. Dostoievski, it gasim corespondent pe Vt.Ulianoo Lenin, ideologul bolsevismului, care proclama ne-

si

1) C. Leontiev, L Orient, la Russie et le Slavophilisme, vol. II p. 66urm.

2) Ibid. I, p. 98 si urm.3) Ibid. II, p. 48.4) Dim. A. Sturdza 0. C. pp. 20 -215) Ibid. p. 21.6) P. N. Milioukov 0. C. p. 428.7) V. Harea I. C. pp. 323-524.

3).

www.dacoromanica.ro

203

cesitatea unui razboi permanent" tuturor popoarelor si ta-rilor, care combat comunismul ; aceasta §i ca raspuns la spiri-tul pacifist dela Geneva, considerand si el, alaturi de pansla-visti, Europa ca un organism politic putred". Conceptia luiimperialista o concretiza §i mai bine cand spunea in 1919:Noi nu vom trai numai intr'un stat, ci intr'un sistem de state§i coexistenta prelungita a Sovietelor cu statele imperialiste esteabsolut imposibila". Hotarit, VI. Ulianov Lenin proclama nece-sitatea unui razboi permanent" tuturor popoarelor, care com-bateau comunismul, pana la biruiro sau prabusirea bol§evis-mului. Noi nu suntem pacifisti. Noi n'am incetat niciodata dea declara ca ar fi absurd din partea proletariatului revolutio-nar sä renunte cu totul la razboi, care va fi util intereselor re-volutionare", era aka declaratie a lui, inc. in 1917 1),. In con-ceptia lui libertatea e un prejudiciu burghez", ceiace nu se sfiasä afirme oricand. Cu toate acestea Lenin, tot in primii ani aiinstaurarii regimului bolsevic, condamna tendinta imperialista deSubjugare a natiunilor mici, considerand anexiunea.. ca o cal-care a autodeterminarii natiunilor.." cum erau cele ce populauFinlanda, Polonia, Letonia, Ucraina, Kiva, Bukhara, Estonia §itoate celelalte provincii locuite de nevelicorusi pentru Rusia",deci si Transnistria cu Basarabia. Pentru ca mai tarziu acelasteoretician al bol§evismului sa revina asupra acestei teorii sprea sustine ca dreptul natiunilor de a dispune de soarta for nupoate avea un caracter absolut, ba sunt cazuri cand aceasta con-ceptie trebue sal fie respinsa" 2).

Ce insemna Romania in fata amenintarilor indreptate im-potriva civilizatiei europene de cel mai intins stat continental§i care numara o populatie de peste 18o milioane de oameni !

In aceasta privinta sunt categorice declaratiile referitoarela necesitatea razboiului pentru Statul si regimul sovietic, fa-cute de conducatorii U. R. S. S. in sedinta secrets tinuta laMoscova in 1928, cu prilejul intrunirei Congresului Internatio-nalei III. Atunci inca N. I. Buharin presedintele acestei Inter-nationale, proscris apoi §i el de guvernul comunist din Mos-cova, in raportul pe care-1 prezenta, declara ca razboiul care

1) Catre lucraori, declaratia lui Lenin din 1917, publicatO. In L Huma-nite din 7 Ianuarie 1937.

2) V. Harea, 1. c. p. 527.

www.dacoromanica.ro

204

vine trebuie sd aduca eliberarea definitive a proletariatului...Popoarele sunt obosite si nu vor sd se batd... Nici odatd n'aexistat un teren mai bun pentru o campanie antimilitaristd... In1917 oboseala Rusiei burgheze, care nu mai voia sd se bath.,ne-a dat victoria. Lumea este astazi obositd, casi Rusia de a-tunci, rezultatul final va fi acelasi numai cat camarazii nostrisd stie se vrea si sd aibd indrazneall.

Misiunea Uniunei Sovietice este la granitele ei, acolo undese afld cloud Puteri mercenare ale capitalismului international :Romania si Polonia. Amandoua au facut, mai demult Inca, actede ostilitate in contra adevdratei patrii a tuturor proletarilor,una incercand sd cucereasca Ucraina, cealatta anexand Basa0rabid. Uniunea Sovietica a facut dovada unei excesive rabdari,Loki-and cl.sa de malt existenta teroarei athe in aceste cloudtail.. Dar totul are un sfarsit si semnalul marelui rdzboi, carese apropie, va insemna si aranjarea acestor socoteli. Drapelulrevolutiei sociale va trece granita artificiald impusa de Stateleburgheze si va merge sd Iluture asupra celor doua proletariatedin Wile vecine, eliberate..".

Luand cuvantul in sedinta dela 19 Iulie, Stalin insusi pre-ciza ca rdzboiul a devenit o necesitate absolute pentru Uni-unea Sovietelor, impotriva careia Anglia a organizat o formi-dabild coalitie, din care faceau parte, intre altele, si Polonia cuRomania ale cdror armate sunf reorganizate si aprovizionatecu munitiuni de statul major englez si francez". Intru cat capita-lismul anglo-francez pregatea rdzboiul prin mercenarii for po-loni si romani, iata pentru ce armata rosie se pregateste derdzboi". Deci Polonia si Romania primejduiau existenta Rusieisovietice !

Marcel Cachin, care lua parte ca delegat al comunistilorfrancezi, era, totusi, de parere CA un razboi de agresiune incontra Poloniei si Romaniei ar fi o imprudenta..", ceiace nuavu nici un ecou. N. I. Buharin, revenind, preconiza preparareaRusiei pentru rdzboi si insurectia generald pregAtita in . strai-natate, organizand formatiunile revolutionare locale si intensi-ficand propaganda in armate, marine si uzine spre a provoca,la momentul oportun, o paralizare a tuturor centrelor vitaleale acestor tari..". Folosirea spionajului nu-1 considers desono-rant decat dacA este facut contra patriei tale. Dar nici un statburghez nu-i patria vreunui proletar iar proletariatul mondialn'are decat o patrie : revolutia socials.

www.dacoromanica.ro

205

Cea mai categorica a fost expunerea mare§alului ClementEfremovici Vorosilov, comisarul poporului la razboiu, facuta insedinta dela 7 August. El afirma ca armata rosie era cea maibine pregatita §i antrenata armata din lume. Cu mult mai binede cat armata poloneza sau cea romana. Aceasta urma sd sevada cu prilejul manevrelor organizate tot atunci in regiuneaKievului, care vor face convingerea invincibilitAii noastre, caci,dupa cateva ore dela inceperea razboiului nostru, marile °rase aletarilor vrajmase, nu vor mai exista decal cu numele, in amintireacelor ce vor mai supravetui in ruinele for ". Raspunzand apoi maimultor intrebari mare§alului Voro§ilov declara ca pe frontulpolonez razboiul va avea, probabil, un caracter defensiv, in vremece atacul principal se va deslantui impotriva Romaniei ; cea maimare parte a formatiilor active din armata rosie va trece Nis-trul si cel mult in 15 zile va ajunge la Galati, sustinuta la nordde un corp de observatie, care va ocupa pasurile Carpatilor §iva supraveghea totodata golul dela Cernauti. Mobilizarea Po-loniei va dura cateva saptamani, ceiace va inlesni scoatereaRomaniei din lupta, inainte de a putea primi vreun ajutor.

Mar§ul fulgerator al cavaleriei germane in Romania, subcomanda mare§alului Mackensen, in timpul ultimului razboi, nuva insemna nimic fala de cel al diviziilor noastre de Cazaci,conchise Voro§ilov. Cand Polonia va fi in stare sa intre inlupta, soarta Romaniei Dd 12 decisa pentru totdeauna. Va urmarandul Bulgariei, unde totul este pregatit pentru o revolutiecomunista cu gonirea regelui Boris §i a mini§trilor sai alai ; apoia Greciei etc. Iugoslavia va fi angajata, impreuna cu Aliatii eifrancezi, intr'un razboi cu Italia §i Albania, de ea nu vom puteaavea nici o grija.

Sectia de G. P. U., care va insoti armatele de invazie, vacauta ca, indata dup. ocuparea localitatilor straine, burgheziatarilor invadate O. fie pusa in stare d.c a nu mai putea facevreun rau". Dictatura proletariatului, cu toate consecintele,va merge in acela§i pas cu armata rosie, in campanie, si seva aplica o lectie memorabill capitali§tilor romani §i polonezide victimile for de eri..." 1).

Aceasta era soarta pe care bol§evicii o pregateau statelor

i) Toate aceste declaratii au aparut in La Revue de Paris, an. XXXV,no. 21 din i Noembrie i928, pp. 76-93,

www.dacoromanica.ro

206

europene, care nu aveau altd dorinta de cat sd-si continue e-xistenta for in deplina pace. Si totusi Uniunea R. S. S. nuse gandeste sä terorizeze pe nimeni, ba ceva mai mult, sä na-valeasca asupra cuiva. Noi suntem pentru pace si aparam in-stitutia 06.2 declara Stalin 1) in alta imprejurare.

I. Screabin-Molotov desvaluia aceste amenintari agresivein declaratiile fa' cute la Radio-Moscova in ziva de 22 Iunie 1941,cand Germania si Aliatii sai au pornit rdzboiul impotriva Ru-siei sovietice.

Romania, care in mod permanent a fost o fortareatd impotri-va tuturor primejdiilor din rasarit, era destinata sä primeascd primaloviturd decisiva si sä fie desfiintata pentru totdeaunaa, iar pela sudest de Carpati, bolsevicii voiau sd-si deschida drum sprecentrul Europei. Un inceput de infaptuire a acestui plan a fostocuparea in 1939 a Poloniei rdsaritene pand la Carpati ; si apoia Basarabiei si Bucovinei de nord, in 1940. Din Carpati, prinBucovina si Basarabia, cu delta Dunarii, Romania, si in deo-sebi Moldova, era prinsd ca intr'un adevarat cleste si pe aiciRusia urmarea sd-si asigure calea spre regiunea petroliferd dinMuntenia, precum si spre Jugoslavia, cu care ajunsese, intretimp, la deplina intelegere.

In once caz strivirea Romaniei era pe primul plan a pre-ocuparilor conducatorilor Rusiei comuniste.

1) Prof. A. V. Sestacov, Curs scurt a Istoriei Uniunii R. S. S. Tiras-,pol 1938, p. 237.

www.dacoromanica.ro

207

CAP. XIX.

LUPTELE NATIONALE ALE ROMANILOR TRANSNISTRIENI

Dupa rapirea Basarabiei, in 1812, Romanii au staruitcontinue viata for nationald impreund.' cu Moldovenii de pesteNistru. Blocul romanesc aparea mai puternic acuma. Scoli erauprea putine iar predarea se facea in limba ruse. In schimb inbiserica s'a afirmat necesitatea folosirei limbei nationale, cutoate ca au fost Ierarhi, care au persecutat-o §i inldturat-o.

Miscdrile politice din Rusia, in deosebi revolutia din 1905,au avut ecou si printre Romani. Cdrturarii lor, care facu-sera studii la Kiev si unii din ei in Romania, s'au grupat injurul unor foi de propaganda nationald ca Basarabia (1900),Viata Basarabiei (1907), Laminator& (1908), Moldooanul (19o9)si mai ales Cum-int Moldooenesc (1913), care avea printre co-laboratori §i Moldoveni de peste Nistru. Aceste publicatii, ca sicartile biserice§ti §i chiar manualele §colare, care incepuserd säreapard in Basarabia, mai ales dupe 1905, au fost raspanditesi printre Romanii de peste Nistru. Cartile care se tipareau laChisinau §i la Mandstirea Neamtul erau impartite §i folositesi in Transnistria.

0 actiune nefastd in biserica au avut Pavel Lebedev, ajunsepiscop al Chisinaului §i Hotinului in 1871, Serghie in 1882 §i Sera-fim Ciceagov, numit arhiepiscop al aceleiasi eparhii in 1908. Ace§-tia au luat cele mai tiranice masuri impotriva a tot ce era mol-dovenesc, inlaturand limba romans dela slujbele bisericesti §iinterzicand orice miscare cu caracter national romanesc. Auto-ritatea for s'a lovit, insd, de reactiunea Moldovenilor depe am-bele maluri ale Nistrului, printre care s'au desvoltat secte re-ligioase si superstitii de tot felul. Astfel a aparut secta Ino-chentistilor, predicata prin 1909 de calugarul moldovan /nog

sd-si

www.dacoromanica.ro

208

chentie dela Mandstirea din Balta, asezata tocmai intr'o regiunelocuitd de Moldoveni. Acest calugar, care se infalisa ca trimisullui Dumnezeu pe pamant, isi predica erezia lui primejdioasd,de altfel, atat pentru trup cat si pentru suflet, in limba moldo-veneascd, singura inteleasd de popor, dar care era prigonitd dearhiepiscopul Chisinaului. Top cred si se inchina in limba lor,toti cautd mantuirea, numai Moldovenii rdman in afara mantu-irii, in paganism.. ca nimerii nu le duce cuvantul mantuirii pelimba lor", spunea Inochentie 1). El pretindea deci limba mol-doveneascd in bisericd.

Moldovan de neam, Inochentie vorbea cu o mare puterede convingere si predica chiar cu talent, adunand foarte multicredinciosi veniti dela mari depairtari ca sa poata asculta slujbareligioasd in limba moldoveneasca, exercitand o mare influentsasupra lor. El spunea norodului de toate si tot pe moldove-neste", spre multdmirea celor ce veneau sd-1 asculte.

Calugarul Inochentie a dat miscarii lui un afirmat carac-ter national moldovenesc si influenta lui asupra multimei cre-dinciosilor izvora tocmai din faptul ca predica in limba mol-doveneascd, in vreme ce preotii rusi slujeau intr'o limba pecare Moldovenii n'o intelegeau. El be impdr.tea si gazeta Cu-vant Moldovenesc, pe care o aducea dela Chisinau.

Miscarea lui Inochentie puse pe ganduri pe Rusi si arhie-piscopul Serafim lua mdsuri, in 1913, pentru a o combate, ingd-duind de data asta predicarea in biserici in limba inteleasd denorodul credincios. Asta si dupd indemnul Consilierului de StatV. M. Scvortov, misionarul Sinodului bisericei ruse, trimis inBasarabia si Podolia ca sd se informeze asupra mdsurilor ceerau necesare A. se is impotriva miscarii inochentiste. Tot o-data Inochentie fu pus in urmarire ca primejdios bunelor mora-vuri si vietii spirituale a credinciosilor ; el fu ridicat in August1912, dela resedinta lui, de o sotnie de Cazaci, care-1 duse laMandstirea Muromsc ,;Adormirea" 2) de langd lacul Onega.Taranii romani it aparard, luptandu-se cu Cazacii, si 6o dintredansii cazura ucisi sub zidurile mandstirei din Balta, ca martiri aiunei credinte plind de ratdcire, dar nu mai putin a limbei lor

1) Andrei T. Niculescu, Balta, in ziarul Transnistria an. I no. 3.2) Rusia pitoreasca, sub redactia lui P. P. Semenov, Moscova-Peter-

burg 1881, vol. I p. 450.

www.dacoromanica.ro

209

naticinale 1). Puterea credintei era mai puternica decat mdsurileadministratiei tariste. Pdrintelul Inochentie face slujbele moldo-veneste. Acolo peste Nistru li se cid voie sa face slujbe mol-doveneste si el le face asa cum n'am vAzut si n'am auzit deand sunt", pmzesteau cei ce-1 ascultau 2).

Cu toatA departarea, numerosi credinciosi isi vindeau avu-tul si mergeau in pelerinaj tocmai la mandstirea unde fusesesurghiunit parintelula, ca sA asculte invAtAturile noului profet,care a facut sA rdsune graiul moldovenesc la o departare asade mare. Masuri administrative nu puteau opri acest exod, Mol-dovenii isi zAvorau locuintele si familii intregi cu femei si co-pii, luau drumul pribegiei, multi perzandu-si chiar si viata.

Ca urmare Inochentie fu incarcerat in fortareata Petroza-vodsk tot pe malul lacului Onega iar Moldovenii ratacitori fursintorsi la casele lor, unii in Basarabia, altii in Transnistria ;astfel 168 au fost readusi la Movilau, 37 la Balta, 41 la Pope-liuhi, 37 la Lipovat, 35 la Tiraspol si altii in alte localitati 3).

Din inchisoare Inochentie renegat invAtatura ce pre -dicase, declarand-o el insusi drept o ratdcire", dar slujind mol-doveneste mi-am facut o sfantd datorie fata de fralii mei Mol-doveni". Oricum, ca rezultat a miscarii lui, guvernul rus a fostnevoit sd admits limba nationald in satele moldovenesti. Insusiarhiepiscopul Serafim a facut slujbe religioase in moldovenestesi ruseste. Dela Petrozavodsk fu trimis la mAnastirea Solovetkidintr'un ostrov al Marii Albe, iar in timpul rdzboiului, in 1917,se reintoarse la Lipetca Lipesti in guy. Cherson, nu de-parte de Birzula, unde-si sfarsi viata, dupe ce rascolise asa demult sutletul Moldovenilor.

Invalatura lui plina de ratacire a continuat sb." dainuiascaprintre Moldoveni, dar nu-i mai putin adeva rat Ca el raspun-dea necesitatii de a folosi limba moldoveneascd, la serviciilereligioase, din momentul in care autoritatile rusesti neintelega-toare o interzisesera.

Isbucnirea rAsboiului mondial in 1914 aduse marl prefa-ceri si in viata Romanilor din rasarit, care stAruitor si-au cerutdreptul la o existents libera si nationala.

1) I. Nistor, Istoria Basarabiei, p. 343.2) Dr. P. Cazacu, Vine vremea de-apoi, Bucuresti 1940, p. /0.3) I. M. Parhomovici, Luerarile istorico-arlzeologice bisericesti din Ba-

sarabia, Fasc. IX p. 2II.

14

www.dacoromanica.ro

210

DORINTA ROMANILOR TRANSNISTRIENI DE A SE UNICU ROMANIA

In frdmantdrile politice provocate °data cu izbucnirea re-volutiei rusesti in 1917 si care au dus la alipirea de bund voiea Basarabiei cu Vechiul Regat, Romanii Transnistrieni au cerutstdruitor sa se uneasca si ei cu tara. Sci ne soidinim 1) cufratii nos& din Moldova" spuneau ei atunci.

Cand Basarabia s'a proclamat Republica Moldoveneascd",desfacanduose de Rusia, se produse si in randurile Ron1anilorTransnistrieni o puternica miscare spre asigura viitorul fornational alaturi de to ceilalti Romani. In programul partiduluinational moldovenesc, constituit la Chisindu la 3 Aprilie 1917,se prevedea la punctul 10 ca Moldovenilor de dincolo de Nis-tru sd li se chezasuiascd aceleasi drepturi nationale pe taramcultural, bisericesc, politic si economic, pe care be vor avea inBasarabia locuitorii de alt neam"2). Moldovenii de peste Nistruerau si mai categorici ; ei aratau ca toate satele pe mat& Nis-trului sunt moldovenesti ; da preotii mai mull ruse. De aceiani-i sete de preoti moldoveni si nu-i avem : desi sunt unii mol-doveni, tot ruseste citesc" 8). Ca la noi sunt niste bucheri, dincare si eu unul, si toti cetim moldoveneste toate celea... Dene-ar da Dumnezeu preot moldovenesc din bastind si vreunpsalt moldovan : atuncea ne-ar pdrea ca s'au mai adaos unPaste... Si asa va rog sä vä fie jale si de noi departatii... ca sänu fim lipsiti de aceleasi drepturi care vor avea Basarabenii" 4).

In primavara anului 1917 un grup de studenti moldovenidin Kiev, printre care erau si transnistrieni, cerea unirea tutu.ror Romanilor intr'un singur Stat national.

La congresul invatatorilor moldoveni, care a avut loc laChisindu in Mai 1917 s'a cerut ca Moldovenii de peste Nistrusd fie alipiti Basarabiei, spre a urma soarta acesteia.

Printre dorintele exprimate cu prilejul acestui congres in-vdtatoresc se cerea : sd se deschidd scoli moldovenesti in sa-tele cu majoritate moldoveneasca ; asijderea ca slujba biseri-ceasca sd se sdvarseasca in limba moldoveneascd. Sa se ajunga

1) Adicd sd ne unim".2) Cuvdnt Moldovenesc, nr. 26 din 9, IV, 1917.3) Scrisoarea lui Filimon Marian, batran de 76 ani trimisd lui Pan.

Halippa, publicatd in ziarul Cuvdnt Moldovenesc" din Chisindu la 3 Mai 1917.4) Alta scrisoare a aceluias la 8 Mai 1917.

www.dacoromanica.ro

211.

la intelegere cu partidele ucrainene pentru recunoasterea drep-turilor Moldovenilor de peste Nistru in biserica si scoala, asacum aceleasi drepturi sunt chezasuite pentru Ucrainenii din Ba-sarabia. SA se cheme tineretul moldovenesc de peste Nistruca sa vie la invAtAtura moldoveneascA trebuitoare. SA se pre-gAteascA instructori moldoveni pentru con ducerea scolilor mol-dovenesti de peste Nistru. InvAtAtorii pentru aceste scoli sa sepregateasca deocamdata in seminariile de invAtAtori din Basa-rabia". La aceste deziderate profesorul Justin Fratiman a maipropus ca sd se ceard dela stapdnirea oremeln?cd a Rusiei a-lipirea la Basarabia a partilor locuite de Moldooeni din tinusturile Cherson, Ooidiopol si Odesa, care pe vremea Mitropo-litului Gavriil Banulescu-Bodoni erau ocarmuite, in cele biseri-cesti si scolare, de catre Basarabia". Ceva mai mult, profesorulV. Floroo dela un gimnaziu din Petrograd, a cerut sa se isaceleasi masuri si pentru Moldovenii din Caucaz, care suntdestul de multi la numar si sa nu mai fie ingaduit a fi datiuitarii, ca pans acuma" 1). Congresul a aprobat aceste propuneri.

Intre 29 Mai 2 Iunie 1917 a avut loc o adunare a na-tionalitatilor la Odesa, cu care prilej delegatii Moldovenilor auaratat din nou care erau cererile Romani lor Transnistrieni. Inprimul rand oblig-ativitatea invatamantului national romanesccu invatatori moldoveni, apoi infiintarea unei sectiuni de limbaromans la Universitatile din Kiev si Odesa pentru pregAtireaprofesorilor secundari ; functionarii satesti, preotii si corpul di-dactic sa fie Romani de origins ; serviciul divin si orice rugA-ciuni sa se faca in limba moldoveneasca ; infiintarea unei epis-copii romanesti la Tiraspol sau Dubasari a.

Nici o imprejurare nu pierdeau Romanii din rasArit spreafirma dorinta for de unire. Unul dintre ei, Grigoras, de

peste Bug, spunea in vara anului 1917, cAtre voluntarii arde-leni care treceau prin Chisinau, ca convingerea lui era cdtoll Ronkinii se oor uni sub acelas trnparat".

In sfarsit la primul congres al soldatilor basarabeni, cares'a tinut la Chisinau in zilele de 21-28 Octombrie 1917, ands'a proclamat autonomia Basarabiei, s'a cerut din nou si in mod sta-ruitor unirea Transnistriei cu Basarabia, ca sa urmeze impreuna a-ceiasi soarta. Cu acest prilej Romanul transnistrian Toma Jalbd, cuglasul plin de emotie, intr'o cuvantare inflacArata, cerea congresis-tilor : ...Eu \Tad ca toti aicea v'ati hotarat sä vä luati ceiace vi se

i) coala moldoveneascii, Chisinau 1917, p. 74.

www.dacoromanica.ro

212

cuvine : drepturi sff autonomie... Da eu acum va intreb pe voi,fratilor : Fratii nostri sff neamurile noastre, care sunteti Moldo-veni, cui ne lasati pe noi, Moldovenii, cei ce suntem rupti dincoasta Basarabiei sff traim pe celalalt mat al Nistrului ? Noi 11-manem ca soarecii in gura motanului !

Fratilor, nu ne lasati, nu ne uitati !Iar data ne vefi uita, DOM saga mat& Nistrului si Dom

indrepta apa dincolo de parnantal nostru. Cdci mai bine sdo.,sischimbe taut niers& sau decal sd rdrnanem noi, fratii, despar-titi unii de ajtiia.

Aceasta era dorinta Romanilor de peste Nistru : sci se (toneascd cu fratii for. Dar glasul for n'a fost auzit, ei au ramas,atunci, in afara granitelor tariff. S'au cooptat doar in Sfatul Ta-riff dela Chisinau io Romani de peste Nistru si alti 5 in co-misia pentru organizarea bisericei nationale. Ei nu s'au multa,mit, insa, numai cu aceasta §i n'au incetat lupta tor. Totusi Statulroman s'a oprit atunci la limita hotarelor sale naturale", si ,binea facut", s'a spus 1). Dar nimeni nu se intreba : care erau ho-tarele naturale% ale Rusiei sff cu ce drept tsi intinsese granitelepana la Prut, pe care Inca voia sa-I depaseascA.

Romanii de peste Nistru au continuat singuri lupta pen-tru unirea Transnistriei cu Moldova. Ei au intocmit o chemarecare toti Romanii, care constituie cea mai categorica afirmarea dorintii for de a nu ramane sub stapanire straina vrajmasa, inafara granitelor Romaniei.

Tata textul acestui apel intocmit de Stefan Bulat, actualulpresedinte al Institutului Stiihtific roman din Transnistria si a-dresat tuturor Romanilor, in numele Comitetului national al Mol-dovenilor de peste Nistru :

Chemare,Cu buna sama :Numa in uniri putem sä ocupam dreptatea !"Frati MoldoveniAu ajuns o vremi, in care toate natiunili (noroadili) sau

scos drepturili sale (tor), iar noi Moldoveni am ramas mai peurma altor altoatelor neamuri ca cum ar fi ratacit un cardi-sor de of dela toata turma !

Noi, fratilor, am dormit sff nu o avut cine ne trezi, panci nu o mers alte neamuri pe langa noi, bucurandu-se substeagurile sale.

t) A. Babel, Le Bessarabie, p. 346. Si parerile altora erau la feL

www.dacoromanica.ro

213

Eata noi, ceia ci ne-am trezit si, infierbintanduse sangeleeel fratesc in noi, ne-am pornit ca sa trezim parintii, fratii sisurorile, ca impreund cu ratai sa ne ardtamca se stiff toatenatiunile, ca sff noi santem un neam bogat, delicat si foarte cult.

Pentru de aceea noi fierbinte va poftim parintilor, fratilorsi surorilor moldoveni ca sa ne adunem (gramadim) cu Vatiiastazi si impreuna sa ne radicdm steagul natiunii (ndrodului)nostru.

Foarte fierbinte vä poftim ca sa va adunat alesii frat cati2 oameni din tot satu moldovenesc cari traim pi malul stangal Nestrului (Herson si Cam. Pod. gub.).

La in taiul Congres moldovenesc unde au sa sa deslegetoate dreptetele cinstitului Neam Moldovenesc in oral Tiraspolla 17 decabre 1917..".

Initiatorii acestei adundri isi propuneau sä ceard pentruMoldoveni. 1. Scoald in limba norodului moldovenesc. 2. Gar-.tile pentru invataitura in gall de scoala sa fie tot in limbamoldoveneasca. 3. Slujba in biserici sä se faca in limba mol-doveneasca spre a fi inteleasa de popor. 4. In justitie sa fiejudecdtori moldoveni si sa se foloseascd tot limba moldove-neasca, iar fiecare sa-si capete dreptatea ce i se cuvine. 5.Doctorii sa stie limba moldoveneasca spre a se putea intelegecu bolnavii moldoveni. Deci noi Moldovanii nam fost in va-tata pan amu, pentruca niau fost oprita disteptarea, sa lumena-rea Neamului Nostru in limba Nuastra Moldoveneasc".

Comitetul de organizare era alcdtuit din ; Praporgic Bu-lat, Soldat Jalota, Grajdanin ') Durbailo, Praporgic Maloman, Ba-linooprend Dumean.

Chemarea" for a avut ecou si Adunarea Moldovenilordin tinuturile Cherson si Podolia s'a tinut la Tiraspol in zivade 17 Decembrie 1917 la care au luat parte si delegati oficialiai Sfatului Tarii dela Chisinau in frunte cu luptatorul Pan Ha-lippa 5i reprezentanti ai Ardealului. Atunci a fost un momentde puternicd afirmare a vietii nationale moldovenesti in aceleparti transnistriene si totodata s'a evidentiat identitatea suffe-teascd a Romanilor Transnistrieni cu Romanismul de pretutin-deni si dorinta de a constitui un singur Stat national. Moldo-venii s'au intrunit la Tiraspol cu convingerea ca vor putea ho-tari cu yea-lea Moldova, in cuprinsul pamantului pe ca-re-1 stapaneau si munceau de veacuri.

1) Catateanul.

unirea

www.dacoromanica.ro

214

Congresul a fost prezidat de sublocotenentul Stefan Bulat,care era presedintele Comitetului national al Romani lor trans-nistrieni. In cuvantarea ce a rostit, el a ardtat rasunetul pu-ternic ce avea la sate miscarea nationals pornita printre Romani.TO doreau o viata libera si sprijineau actiunea Comitetuluinational.

Un moment impresionant a fost cand Gh. Mare, delega-tul Sfatului Tdrii din Basarabia, a ddruit Moldovenilor de pesteNistru un steag tricolor. Delegatia dela Chisindu Va.' pune inmany steagul acesta, le-a spus el. Este steagul neamului nos-tru. Sub umbrirea lui trdeste intregul neam moldovenesc si ro-manesc si pentru izbanda lui luptdm cu totii.

Voi pang acuma n'ati avut steag, n'ati avut drepturi. Deastazi inainte steagul nostru national va flutura mandru si plinde incredere si peste voi. Sa luptati asa ca sd-i faceti cinste,sa luptati asa ca sd-1 duceti intru toate la izba.nda.".

Hotararile acestui congres au fost urmatcarele : i. Alege-rea a opt reprezentanti in Rada ucraineand. 2. Creiarea de scolinationale in limba moldoveneascd si cu folosirea alfabetului la-tin. 3. Introducerea limbii romanesti la slujba bisericeascd. 4.Impartirea dreptdtii de judecatori care sd cunoasca limba mol-doveneascd si cu legi traduse in aceasta limba. 5. Sandtateanorodului sä fie incredintata doctorilor moldoveni si deschide-rea de noi spitale. 6. Impartire mosiilor la tairani.

Cand delegatii au fost intrebati dace vor sd facd partedin Ucraina sau sd se uneasca cu Moldova, raspunsul tuturoraa lost : Sa ne soidinim (unim) cu fraiii nostri din Moldova.Oamenii dela fora sunttrimisi cu aiastri oorba, sa fm cu Durnnea-ooastra" Impreund. Cu alasta oorbci ne asteapta pe noi la sate' 1).Iar taranii Sofron Coldaba si Stefan Logul au cerut stdruitorca warn sa se fwa macar o huccitica de rezoliutie sci ne solodinim cu Moldova", adica macar in principiu sd se hotarascdunirea ceruta, intru cat vazusera ca unirea definitive nu se pu-tea proclama. Este desigur de retinut stdruinta taranilor mol-doveni de a se uni la un loc cu intreg neamul romanesc, in-

i) Vezi articolul lui Diomid Strungaru in ziarul Transnistria an. I no.21. Si cuvantarea lui St. Bulat publicata in Transnistria an. I, no. 42. Deasemenea articolul lui 0. Ghibu, Cu gdndul is Romanii de peste Nistru, inMoldova Noul. an. VI., nr. 1-3, p. 187 si urm.

www.dacoromanica.ro

213

tru cat ei prin unirea cu Moldova intelegeau unirea cu totiRomanii.

Aceasta era deci hotararea libera si nesilita a Romanilor depeste Nistru : Unirea cu Pitria=Mama. Dar dorinta lor nu s'aputut implini si ei au ramas sub stapanirea bolsevica pane invara anului 1941, cand au fost desrobiti.

Comitetul Moldovenesc considera Transnistria una si a-ceias provincie romaneasca cu Basarabia. Prin grija acestui co-mitet s'au deschis scoli romanesti in 52 de sate. Rada din Kieva aprobat folosirea manualelor moldovenesti tiparite la Chisinaucu litere latine. In 1918 au urmat la Chisinau cursuri de pre-gatire 25 de invatatoare si invatatori, trimisi de Comitetul Mol-dovenesc iar 5 veniti din propri) initiative. Cu acestia s'au maideschis 25 de scoli moldovenesti in Transnistria, la inceputulanului 1918 1919, tot cu manuale aduse dela Chisinau. Acestescoli au continuat sa functioneze si sub bolsevici si chiar in1919 se auzea cantandu-se in Transnistria : Traiasca Regele siDesteapta-te Romane Cei care au luat parte la congresul delaTiraspol au fost nevoiti insa sa fuga din Transnistria, dup.intarirea regimului bolsevic. Ei si-au gasit ocrotire in Romania,unde au luptat ca sa afirme drepturile nationale ale Ailoldove-nilor din rasarit, infruntand si biruind greutatile vietii, departede caminurile lor. Acestia sunt prima generatie de luptatoritransnistrieni, care in Comitetul de ajutorare" dela Chisinau,in Asociatia Romanilor Transnistrieni" on in publicatii caMoldova Nova" scoasa de N. P. Smochina, Tribuna RomanilorTransnistrieni" aparuta la Chisinau, on Transnistria" d-ruluiIlie Zaftur dela Cluj, au tinut treaza constiinta de neam si auchemat atentia tuturor Romanilor si cercurilor politice straineasupra soartei tragice a Romanilor aflati sub stapanirea sovieti-ca. In randurile lor, in afara de cei citati mai sus, mai sunt :St. Bulat, Ch. Stefa'nescu, Andrei T. Niculescu, A. Ghirea, St.Balan, D. Timonu, ing. I. Dumitrascu, Toma Jalba, I. Malomanon elemente mai tinere ca Paul St. Thin, D. Strungaru, Al. N.Smochina. Altii ca prof. S. Dumitrascu, S. Durbaila, inv. I. A.Malai s. a. au ramas pe loc, acestia doi din urma pierzandu-siviata pentru sentimentele lor nationale.

Prin lupta lor Romanii Transnistrieni au afirmat ca con-stitue o masa nalionala unitara si sunt in numar destul de mareca sa pretinda o viata independenta in teritoriul ce-1 ocupau sipe care doreau cu hotarare sa-1 alipeasca Romaniei.

!

www.dacoromanica.ro

216

CAP. XX.

REPUBLICA MOLDOVENEASCA

In rdsarit, la poarta invaziilor" ca straja neclintita a rd-mas poporul roman, care a infruntat toate amenintdrile si pri-mejdiile. Romanii se gasesc aici de totdeauna, in vreme ce totivecinii for sunt imigrati in vremuri determinate de istorie. Ni-meni n'a putut nega aceasta. Chiar Sovietele au admis organi-zarea unei Republici Moldouenesstia in 1924, cu scopul de acreia un moldouenism localizat pang la crestele Carpatilor si arevolutiona masele lucratorilor si taranilor din Basarabia si chiardin toata Peninsula Balconied.

Intr'adevar, dupa instalarea regimului comunist, Romaniidin Transnistria au continuat lupta for cerand drepturi si li-bertati nationale, autonomie in scoala, biserica si administratiesi introducerea limbii roma.ne in toate aceste institutii. Ei sesprijineau pe principiile de libertate enuntate chiar in progra-mul partidului comunist. Cererile lor, precizate in congresul pecare 1-au tinut in Decembrie 1919 la Tiraspol, care a fost primaadunare nationals a Romanilor Transnistrieni au avut rezulta-tul ca Transnistria a fost subjugata si mai mult carmuirei bolse-vice iar Romanii, care faceau o darza opozitie regimului co-munist, incepurd sd fie deportati si impuscati.

Totusi Moldovenii n'au capitulat, ei s'au opus cu toata ho-tararea actiunei de ucrainizare, care se intensifica cu multa vi-goare si-i ameninta in existenta for ca neam. Romanii cereaucu dreptate organizarea for intr'un Nat national, pe baza prin.cipiului de auto - determinate si a capacitatii for de carmuireproprie. La 3 Septembrie 1924 delegatii satelor se intrunesc,in acest scop, la Balta cerand drepturi nationale bazandu-se

www.dacoromanica.ro

217

hiar pe declaratia guvernului sovietic din 3 August 1923 pri-vitoare la autodeterminarea nationalitatilor si la libera folosirea limbii materne nationale. La 28 Septembrie, acelas an, o de-legatie a satelor moldovenesti is parte la sedintele Comitetuluiexecutiv gubernial din Odesa, spre a explica primejdia ce ame-ninta existenta nationala a poporului roman prin actiunea deucrainizare. Delegatia ceru recunoasterea unei republici auto-nome moldovenesti. Romanii se considerau, deci, in numar su-fficient ca sa poata constitui un Stat national. Din cauza opozi-tiei partidului ucrainean, Moldovenii nu putura ajunge, nici dedata asta, la infaptuirea dorintelor lor. Ei insa nu cedara. Laadunarea Comitetului executiv central pan-ucrainean ce s'a tinutintre 8-12 Octombrie 1924, delegatia raioanelor ') moldove-nesti Rabnita, Birzula, Grigoriopol, Podolia, Dubasari, Tiras-pol si Ananiev se prezinta din nou, sustinand cererile Roma-nilor. De data aceasta Sovietele au recunoscut la 12 Octom-brie 1924, ca o parte din Transnistria sa fie organizata ca Re-publica Moldoveneasca autonoma.

Granitele acestei Republici au fost fixate in primul congrespan-moldovenesc, care s'a tinut la 19 Aprilie 1925, cand s'a in-tocrnit si Constitutia tariff. Hotarele foarte neregulate erau : spreapus Nistrul, cam din dreptul Sorncei pane aproape de Ceta-tea Alba ; spre nord o parte a ocrugului 2) Movilau si ocrugulTulcin, la rasarit ocrugul Pervomaisc si Odesa iar spre sud-est tot ocrugul Odesa 3). Teritoriul ei cuprindea raioanele : Ca-menca, Crutai4), Balta, Ramnita. 5), Barzu6), Nani 7), Ocna Ro-sd 8), Dubasari, Grigoriopol, Tirispolia 9) si Slobozia, si avea, lainceput, o suprafata de 7.516 lamp. cu o populatie de 568.984 lo-cuitori. Dupe statistica sovietica din 1926, numarul Moldoveniloreste dat abia de 176.000, cifra care nu poate fi exacta intrucat ei erau cu mult mai numerosi. In urma i s'a mai adaus o

i) Raion plasd.2) Ocrug insamnd judet, district.3) N. P. Smochind, Republica Moldoveneasca a Sovietelor, in Moldo-

va Nona an. I-1, pp. 17-18.4) Cruta schimbat apoi in Codama.5) Rabnita.6) Birzula.7) Ananiev.8) Ocna Rosie = Ocna.9) Tiraspol.

www.dacoromanica.ro

218

portiune de teritoriu §i in 1934 avea suprafata de 8.288 kmp.iar populatia de 615.500 locuitori, dintre care dupd MoldovaSovieticd, numai 39 0/o erau Moldoveni '), ceiace nu corespun-dea nici pe departe cu realitatea, Romanii find in majoritatecovarsitoare, peste 8o 0 /a, datele rusesti find cu totul tendentioase.

Inteadevdr, dupd statistica intocmita in 1920 numdrul Mol-dovenilor din teritoriul Republicei Moldovenesti ar fi de 174.266,adicd 32 0/0 din totalul populatiei de 545.598 locuitori, fata de248.942 Ucraineni, adicd 45.7 Vo 2). Aceiasi situatie, aproape, inrecensdmantul din 1926. Sovieticii insisi au rdmas surprinsi caMoldovenii, in propria for Cara, s'ar afla in asa minoritate fatade celelalte nationalitati. Si unii din ei au inceput sd cerceteze,realitatea. Astfel M. N. Boceacer, autorul lucrarii Moldaviaafirma ca statistica citata mai sus nu reprezinta realitatea et-nica intru cat in moment& ccind s'a fdcut recenthmantul nuemerosi Moldoveni n'au oruf scio,si divulge na(ionalitatea" . Deaceia convingerea lui este ca Romanii s'ar gasi in majoritate,cu un procent de 45-48 o /o, fata, mai ales, de Ucraineni, carear fi mai putini. S'au gasit, de altfel, ulterior, numeroase satemoldovenesti trecute ca rusesti sau ucrainene, 3) scrie tot M. N.Boceacer.

Acelas autor mai mentioneazd multe asezdri moldovenestidincolo de Bug, in bazinul Donetului §i in alte ocruguri" 4).

Numdrul total al Moldovenilor din Ucraina este dat totatunci de 430.213, in vreme ce dupd recensdmantul din 1914erau 435.240 de suflete. Usor ne putem da seama cat de ine-xacte sunt aceste statistici, dacd ne referim atat la nepotrivirilecifrelor de mai sus cat si la procentul de 10.495 de nasteri pean, ardtat pentru Moldoveni, tot in recensdmantul din 1914.Tinand seama de aceastd crestere normald., aplicata la numdrulde 435.240 de suflete din 1914, dupa 26 de ani, in 1940, ar tre-bui sa fie pest8 800.000 de Moldoveni numai in Transnistria siUcraina 5). Stabilirea exacta a numarului Moldovenilor, eel pu-tin in Transnistria, este a§teptatd dela carmuirea romaneascd.

i) Sovetskaia Moldavia, p. 17. Malaja Sovjetskaja Enciklopedija,Moscva 1930.

2) N. P. Smochina, Les Moldaves de Russie Sovietique, in MoldovaNoud. Iasi 1935, pp. 77-78.

3) M. N. Boceacer, o. c. p. 7.4) J'7id. p. 9. nota i. Ap. N. P. Smochina 1. c. p. 78.5) N. P. Smochina 1. c. p. 83.

www.dacoromanica.ro

219

Capita la Republicei Moldovenesti era, la inceput, la Baltaiar in 1928 a fost mutata la Tiraspol. La Odesa incepuse saapard la i Mai 1924 gazeta Plugarul rosu", care deveni apoiMoldova Socialists ". Mai tarziu au aparut si alte publicatii caMoldova Literary ", manuale scolare, traduceri si chiar litera-ture originals.

La conducerea Republicei erau, insa, mai mult straini : Rusi,Ucrainieni sau Evrei iar Moldoveni foarte putini.

Republica Moldoveneasca nu cuprindea, de altfel, decat o partedin teritoriul locuit de Romani si era o creatie artificiala cu unvadit scop politic, totusi ea confirms romanitatea Basarabiei siTransnistriei. Un mare numar de Moldoveni ramase in afarahotarelor acestei republici, asta datorita si staruintei Ucraine-nilor

In 1940, in urma rapirii Basarabiei si Bucovinei de nord,teritoriului Republicei Moldovenesti i s'a adaugat si Basarabia,afara de jud. Hotin la nord si jud. Ismail si Cetatea Alba spresud, care, impreuna cu nordul Bucovinei, s'au atribuit Ucrainei.Suprafata Republicei ajunge la 33.700 kmp. iar populatia peste2.500.000 locuitori. Capitala fu stability la Chisinau.

Ca si Ecaterina II, care proecta Moldova Nola on Dacia,Sovietele au organizat aceasta Republica", spre a creia la ra-sarit de Nistru un focar de atractie pentru Moldovenii din Ba-sarabia si prin aceasta sa nelinisteasca guvernul roman samentind starea de agitatie atat in Ucraina cat si in Basarabia.Totodata guvernul sovietic isi putea sprijini propaganda sa instrainatate pe existenta acestei Republici moldovenesti 1), carac.-terizata foarte bine ca un gand viclean al Sovietelor" 2).

Moscova mai credea Ca prin aceasta republica putea in-latura orice revendicari ale Romaniei asupra populatiei si teri-toriului dintre Nistru si Bug.

Ucrainenii erau foarte nemultamiti de organizarea nouluiStat al Moldovenilor ; ei erau ingrijorati ca Romanii si-ar fi pu-tut extinde dominatia for asupra Transnistriei intregi si le-ar fistirbit teritoriul pretins de ei 3). Mai ales ca. Moldovenii ramasi,in numar mare, in afara de hotarele Republicei lor, erau silitisd invete limba Statelor in care se aflau : ucraineand, geor-

1) Antony Babel, La Bessarabie, Paris 1926, P. 346.2) N. Alecsandri, articol de ziar, 1924.3) St. Lubenskij, Le livre sovietique dans le premier semestre de 1931,,

in Le Monde Slave, Septembre 1934, P. 464

'si

www.dacoromanica.ro

220

gland iar cei din Crimeia, cea tatarasca. Era dar normal ca aceicare aveau posibilitatea, sa lupte ca sä fie integrati in hota-rele Statului lor.

Dar Republica aceasta, desi denumita moldoveneasca",avea numai carmuitori straini; Romanii nu aveau decat rosturicu totul secundare. Numerosi Moldoveni au fost deportati, deindata ce si-au afirmat dorinta for de a creia poporului romano viatfa nationals; in schimb au fost adusi multi colonisti, indeosebi din Ucraina.

PROBLEMA ORIGINEI SI LIMBEI ROMANILOR DIN RASARIT

Stapanirea rusa si colonizarile straine n'au putut instrainasufletul Romanilor transnistrieni, care si-au pastrat limba, obi-ceiurile, credinta si constiinta neamului caruia apartin. Si astadeli stiinta rusa sub regimul tarist ca si sub cel comunist, fal-sificand adevarul, facea bizara afirmalie cd. Basarabia este lo-cuita de Latini, Slavi si Mongoli, care vorbesc romaneste".Moldovenii numai dupa limba samdnd cu Romanii, dar defapt sunt o nationalitate deosebita", scriu autorii comunisti intratatele for ').

°data cu organizarea Republicei Moldovenesti s'a pus indiscutie si folosirea limbii nationale. Atunci s'au creiat trei cu-rente deosebite unul romano,AI, altul romano=fob si al treileaasa numit arhdic.

Reprezentantii primului curent in frunte cu I. A. Malai,G. I. Buciuscanu, S. Dumitrascu, I. I. Irimita, scriitorul P. I.Chior si altii, sustineau sa se adopte limba romans cu alfabetullatin. In acest senz si studentii moldoveni dela Universitateadin Odesa au staruit, Inca in anul 1926-1927, prin cererilefor scrise.

Impotriva acestei tendinte de afirmare a culturii nationaleromanesti, se ridica vrajmasii neamului moldovenesc, Rusi, darmai ales Ucraineni sovini, care staruiau dela Moscova, prinmasuri administrative si scolare, sa se impiedice desvolta-rea vietii nationale moldovenesti. Printre dansii erau si u-nii Basarabeni revolutionari, care fugisera din Romania si cd-reia ii purtau urd. Acesti reprezentanti ai curentului romano-fob

1) S. Varjanschi si L. Sinitchi, Geografia Tarilor eapitaliste, Tiraspol1933, P. 70.

:

www.dacoromanica.ro

221,

sustineau teoria ca Romanii §i Moldovenii sunt doua popoarecu totul deosebite iar graiul moldovenesc ar fi o limba cu to-tul independents, deosebita de limba romans. Linguistii sovieticiignorau voit existenta subdialectelor in limba romans, ca in oricealts limba, care nu pot fi considerate de nimeni ca limba a-parte.

Luptatorii romani nu aveau aceiasi impetuozitate ca ceiucraineni §i rusi, totusi catva timp s'a afirmat curentul roma-no-fil cu folosirea limbei literare romanesti ; insa cu alfabetulrusesc.

Dar Sovieticii s'au folosit chiar de unii Romani ca L. A.Madan §i au incercat sä creeze o limba artificiala pentru Mol-dovenii din Transnistria. Acesta insusi nu ezitd sa afirme cain urma unui studiu obiectiv stiintific asupra linghilor romani"s'a convins ci limba norodului moldovenesc in curgirea intre-gii istorii a estirii lui s'o diosaghit di limba valahiani (romi-neasci)"). Dupa parerea lui limba moldoveneasca ar fi de,sini statatoari, diosaghiti di limba romineasci". Atat L. A.Madan cat si sprijinitorii lui profesorii speciali§ti K. N DerjazDin, membru al Academiei de stiinte din Moscova si romanis-tul M. V. Serghievschi au fa.cut dovada, sub acest raport, cain studiile for politica domina §tiinta. Primul sustine absurdita-tea ca Moldovanul taran nu poate ceti gazete romdnesti si nuintelege ordinele romanesti" ; iar M. V. Serghievschi fa cu re-ferate favorabile gramaticei intocmite de L. A. Madan susti-nand teoriile formulate de acesta si ridicandu-se impotriva cu-rentului romano-fill). Limba moldoveneasca" ar fi fost impes-tritata cu numeroase cuvinte straine, de care trebuia sd fie cu-ratitd, spre a nu mai fi limba boerilor romani", ci a popo-rului moldovan" 3).

Acesta este curentul arhaic, un fel de rnadanism, care in-cerca sd inlocuiascd a§a zisele neologisme din limba moldove-

1) L. A. Madan, Gramatica moldoveneasct, Partea I Fonetica ,si Mor-fologhia, Tirispolia, 1930,tiparita cu alfabetul rusesc.

2) K. N. Derjavin, Literaturnoe stroitelstvo zr Sotialisticeskoi MoldaviiZidirea literara 'n Moldova sotialistain Truda Instituta slavianovedeniiaAkademii Nauk S. S. S. K., T. I, Leningrad 1932, p. 251 si urm.. L. A. Ma-dan, Gramatica moldoveneasct, Partea I, Tirispolia 193o.

3) Articolul lui M. V. Serghievschi in Krasnaia Bessarabia 1932, no. 2si diverse alte scrieri ale lui. Ap. N. P. Smochina, Republica Moldoveneascaa Sovietelor in Moldova Noua I, no. 2-3, p. 203 nota 2.

www.dacoromanica.ro

222

neasca" cu cuvinte noi, cele mai multe traduse din ruseste.Astfel, de pilda; barometru se numeste aeroornasurcitor; termo-metrucgduroomasurcitor ; sufragerie mcincdtorie; hidrogenapaoncisccitor, =vodorod-----; oxigen aeroonasccitor,==kislorod=;plural multuratec ; persoana sfina; avionsinguro sburator ; veac hoabd ; nazalnasnic ; virgula oargualift; cravatagatIdgdu ; accentloghituri s. a.

Dar un asemenea grai nu s'a putut impune, insusi L. A.Madan a fost invinuit ca impiedica- desvoltarea culturii moldo-venesti. Si chiar Sovieticii it acuzau Ca crea artificial cuvintecare schimonoseau si incurcau limba moldoveneasca" 1). Cevamai mult, ca'rturarii moldoveni, partizanii curentului arhaic, infrunte cu L. A. Madan, au fost exilati, considerati ca nationa-146 locali primejdiosi. Basarabia Rosie" invinuia atunci chiarRomania ca. urmarea ocuparea teritoriului Republicei Moldo-venesti si a unei parti din sudul Ucrainei cu acces spre Odesa",spre a cuprinde in granitele ei Romania Mare dela Tisa, spreapus, si pana la Bug, spre rasarit" 2).

In 1933 Ecaterina Z. Arbore cere latinizarea limbei, a-dicd. Introducerea limbei literare romane cu alfabetul latin Siintr'adevar, datorita interventiei sectiei romanesti a Internatio-nalei Comuniste, in 1933 se ingaduie folosirea formei nationalea limbei moldovenesti cu alfabetul romanesc. Aceasta masurdera admisa si din oportunitate ca sa nu se instraineze Moldo-venii de pe ambele maluri ale Nistrului, intru cat in Basarabiase folosea alfabetul latin. Se incepe atunci o actiune rapida delatinizare, in scoala mai ales si in administratie. Romanii eraude sigur foarte bucurosi intru cat se fagaduia ca vor fi chematila carmuirea republicei truditori" Moldoveni. Limba moldo-veneasca" fu introdusa ca limba de stat, in toate clasele supe-rioare dela scolile primare ucrainene, ruse, evreesti, bulgare sigermane 4) si se tiparira manuale si lucrari diverse in limba romanaliterara. Asemenea mdsuri, care erau de natura sä intretina si sa

1) B. Lehtman, Klassovaia borba na naucinonz fronte, in KrasnaiaBessarabia 1934, no. 8-9, p. 29. Ap. N. P. Smochind, 1. c. pp. 232-233.

2) Krasnaia Bessarabia, 1935, no. 3, pp. 1-2.3) E. Arbore, Nauku na slujbu piatiletke, in no. 4 din Krasnaia Bessa-

rabia 1933, p. 24.4) Asupra Culturei Nationale in RASSM., vezi N. P. Smochind, Re-

publica Moldoveneasca a Sovietelor, in Moldova Noud I, no. 2-3, p. 213si urm.

ghilemele fabiuti;

www.dacoromanica.ro

223

desvolte viata nationals a Moldovenilor, n'au durat multd vre-me. Foci rusesti si mai ales ucrainene se ridicard impotrivd. Lati-nizand pe Moldovenii din U. R. S. S. se va creia un centru iredentistroman pe malul nordic al Nistrului" scria St. Lubenskij 1). Deaceia, incepand incd din 1938, scrisul romanesc a fost inlocuitcu caractere slave si limba incepe sä fie iardsi pocita cu ex-presii ca : nie pentru mie ; selecele ; nezu-noptii=miezu-nop-tii ; ghinebine ; fase=fd.cea ; amu= acum ; prinit =primit ;chiatrdpiatra ; uside=ucide ; ninunatminunat ; oghiceiu=obi-cei ; imprdschiaimprastia ; coraghiecorabie ; jita =vita ; av-torul= autorul s. a. In afard de cuvinte ca : a stralui=a amenda ;stacikd=greva ; desetsezeci ; truditor=muncitor, lucrator ;zavod=fabrica ; uceastocportiune ; stolitacapitala si nume-roase altele, cu care Sovieticii au incercat sd rusifice limba Mol-dovenilor. Toate aceste modificari linguistice porneau dela con-ceptia ca limba moldoveneasca ar fi cu totul deosebita de limbaromans, teorie sustinuta si de Institutul moldovenesc de cer-cetari stiintifice" dela Tiraspol, ca ar fi deci o limba cu totulindependenta. Uitau ca o limba ca sä aibd existents proprietrebuie sä poseadd un sistem lexical si gramatical propriu, cre-iat de veacuri ; on graiul Romanilor din rasarit are in lexiculsau aproape numai cuvinte de origins latina si tocmai cele maiesentiale si cu o continua folosire in vorbire. Chiar poezia po-pulara, expresie a sufletului colectiv, cuprinde aproape numaicuvinte de origind. latina. Iar intregul sistem gramatical al gra-iului Moldovenilor din Transnistria apartine tot limbii romane.Nici un imprumut, in aceasta privinta, nu este dela Slavi. To-tusi Colectivu de avtori s'a pus ca tel la muncd, sa curetelimba moldooeneascd de cuointele romarze3ti, frantuzite, nein-telese de norodu moldovenesc, introduse candva de dusmaniinorodului si in rand cu aceasta s'a stdruit sd introducd cat maimulte cuvinte, intrate in graiul norodului moldovenesc, in le-gdturd cu zidirea socialists, ca neologhizme din limbile noroa-delor fratesti ruseascd si ucraineand precizeaza autorul I. Cio-banu 2). Adica limbile rusa si ucraineand ar fi mai apropiate degraiul moldovenesc decat limba romans !

Scriitorii panslavisti ca si unii autori bolsevici sustin ca

1) Stepan Lubenskij, o. c. p. 449.2) Din prefata Cuvantelnicului ortografic Moldovenesc" de I. Cio-

banu, Tiraspol 1940.

www.dacoromanica.ro

224

Romanii ar fi Slavi romanizati iar Dacii n'ar fi decat niste stra-mosi ai Slavilor. Moldovenii, la randul lor, ar fi Slavi romani-

zati in Moldova s'ar fi intins pe vremuri stapanirea Rusilorlui Ruric, dela Kiev. Aceasta numai spre a-si putea constituidrepturi de stapanire asupra Moldovei intregi.

Ori numerosi filologi si istorici straini, romani si chiarrusi afirma latinitatea limbii romane si origina daco-romana apoporului roman. Astazi, cu bund credinta, nimeni nu mai poateformula o aka' teorie. Romanistul Giulio Bertoni intr'o confe-rinta rostitd. la Radio-Roma spunea ca. Romania constituie inBalcani o vasta insula linguistica de origina romana, in carepastrarea limbii latine apare aproape miraculoasa.". Dar si nu-merosi autori rusi afirma adevarul ca limba romarki vorbitain Basarabia I) este aceiasi ca in Moldova. Romanii Valahii,Moldovaniisunt un popor nascut in primele secole ale ereinoastre, din amestecul Dacilor cu Romanii si Slavii" 2).

Mai precis scrie autorul rus Pavel Soiniin ca locuitoriiBasarabiei sunt Moldoveni sau Valahi..urmasii colonistilor ro-mani.. 3) limba moldoveneasca este de origina latina, avand labaza mai multe nuance originale ale limbilor neo-latine, chiardecat cea italiand" 4). Acelasi lucru it afirma si Capitanul deStat -Major rus A. Zasciuc, care a scris prima lucrare cu carac-ter stiintific asupra Basarabiei ca Moldovenii ..sunt de origindapusand.." 5) iar limba for este de origina latina si are la bazaei mai multa originalitate chiar de cat limba italiana. Elemen-tele slave se explica prin contactul secular, politic si cultural, cupoporul slay.

F. Vighel, fost vice-guvernator al Basarabiei in 1824-1826,se ocupa si el de poporul moldovan, despre care, cu tot sovi-nismul sau, arata ca este urmas al colonistilor romani a-mestecati cu vechii Daci, aceasta in urma cuceririi Daciei decatre Traian ..limba moldoveneasca, are la baza ei limba latina

1) Deci si In Transnistri4.2) T. de Pauly, Descrierea etnografic'd a popoarelor Rusiei; publicatie

cu ocazia jubileului milenar al imperiului, Peterburg 1862, pp. 12o-134.3) Pavel Sviniin, Descrierea Oblastei Basarabiei, In Buletinul Socie-

tatii de istorie si antichitati din Odesa, Vol. VI, 1867, p. 220.4) Ibid. p. 204.5) Capit. A. Zasciuc, Oblastea Basarabiei, St. Peterburg 1852, p. 45o

si urm.

iar

www.dacoromanica.ro

225

si numai in urma imprejurarilor prin care a trecut §i-a schim-bat intru catva caracterul, apropiindu-se de poporul rus").

Cercetatorii P. BatiuscooN. Petroo, in lucrarea for Ba-sarabia", afirma §i ei caracterul etnic al Romani lor, diferit deal Slavilor 2). Acelasi lucru it sustine §i autorul sovietic L.S. Berg ca Moldooenii sunt Romani, care populeazd Moldooa,Basarabia si tinuturile oecine cu Basarabia, parti ale gubern110for Podolia 451 Cherson ; intr'un numdr mai mic ei locuesc siin gubernia Ecaterinoslao" 8).

Autorul P. MusteaM in lucrarea lui Limba §i patria Ro-manilor in prima perioadd a istoriei for ", ajunge §i el la aceia§iconcluzie ca Romanii sunt urmasii Dacilor contopiti cu Romaniisi intr'o masura mai mica cu alte popoare, care au poposit inDacia 4). Alti autori sovietici afirma textual ca e absurd sd sesustina ca populatia moldoveneasca are aceiasi origins caRusiia 5). In vreme ce I. Cioban intr'un manual §colar scrie cadacd. in Romania se afirma cd. Romanii sunt inruditi cu noiMoldovenii, ca ar vorbi aceia§i limbs ca noi, aceasta este ominciuna sfruntata". Falsificarea realitatii este evidentd. DespreBasarabia, anexata bandite§te" 6) de Romania, spuneau ca faceparte din republica noastra moldoveneasca ; ea sufera Inca ju-gul boerilor romani, care au ocupat-o cu forta", in timp ce har-tile oficiale ale Rusiei sovietice o incadrau, Inca inainte de 1940,in cuprinsul teritoriului U. R. S. S.

La congresul intrunit la Odesa in 1924, in vederea orga-nizarii republicei moldovene§ti, raportorul Vadeeo, care nu eraroman, desi vorbea in numele Romanilor, afirma ca. toti Mol-dovenii asupriti din Basarabia, de peste Nistru, privesc de peacuma la viitoarea republica, ca la un far luminos, care raspan-de§te lumina libertgii §i a demnitAii omenesti" 1).

Cu toate aceste contraziceri, unele sfidand realitatea isto-rica §i linguistics, ramane necontestat adevdrul ca simbiozadaco-romans a creiat comunitatea linguisticd romans in in-

1) F. F. Vighel, Memorii, Moscva 1865, p. 102 si urm.2) P. Batiusccv, Bessarabia, istoricescoe opisanie: ap.V. Harea o. c. p. 522.3) Citat dupd Alexis Nour, Transnistriana.4) N. P. Smochina, in insemndri lesene 111-3, p. 502.5) Id. Romanii de peste Nistru, p. io.6) Asa se exprima autorii S. Varjanschi si L. Sinitchi, o. c. p. 69.7) Izvestia no. 1429 din 9 Septembrie 1924.

15

www.dacoromanica.ro

226

treaga Dade, cu caracterul Latin unitar al limbil noastre ; cazracier care oglindeste, tot odata, si trecutul comun al intreguotut popor roman. Limba romans incadreaza toate subdialectele,si pe eel moldovan, care nu poate avea o individualitate pro-prie, a§a cum au incercat sa sustina unii autori rusi, mai vechisau cei bolsevici mai noi.

Limba roma ma este deci unitarci, Dorbita de toti Romanii,oriunde isi duc Didtd. De aceia Romanul din Extremul Orient seintelege cu eel ce locueste pe malurile Tisei on cu eel emigratin America ; in vreme ce un Rus cu un Ucrainean sau cu unPolon nu se pot intelege intre dansii, de§i au fondul slay co-mun. Cat priveste origina poporului roman, ea este bine defi-nita in istoriografie. Once discutie, in accastd priviuta, nu maipoate fi sustinuta.

Rusia, insa, se dovede§te a fi mers, sub toate regimurile,pe urmele Tatarilor, atat la nordul Marii Negre, cat si spresudestul Europei, socotindu-se mostenitoare §i a teritoriilor ocu-pate numai vremelnic de acestia.

REZISTENTA ROMANILOR FATA DE COMUNISM

In timpul stspaiiii ii sovietice, Romanii au suportat o greateroare, multi fiind deportati in linuturile inghetate ale Siberieiindepartate, altii fiind exterminati in propria lor tara, pentruvina de a voi sd-si traiasca viata for nationals.

Viata Moldovenilor de peste Nistru, care s'a pastrat indeprinderile si credinta for milenard, s'a afirmat §i prin rezis-tenta indarjitd impotriva regimului comunist. Taranii moldovenis'au opus cu inversunare masurilor de colectivizarea bunurilor ;ei erau partizanii proprietatii si libertatilor publice si reli-gioase. Aceasta se constata chiar de oficialitatea sovietica.

Astfel in cursul anilor 1921-1922, se scrie in MoldovaSovietica, pe teritoriul Moldovei dintre Nistru si Bug se pro-duc mari revolte tardne§ti, intru cat acesti Valafzi nu se puteauimpaca cu regirnut bolseoic, pe care nuol puteau intelege.Acesta e un popor prea begat de pamant §i obiceiurile sale iisunt tare inraddcinate...". Bol§evicii singuri recunosc dar rezis-tenta Romanilor §i lupta ce au dus impotriva regimului lor,pe care §i 1-au impus totusi cu forta armata si cu mari sacri-ficii de vieti romane§ti.

www.dacoromanica.ro

227

Au fost revolte mari si sangeroase, se scrie in aceiasilucrare, in mare parte din teritoriul Moldovei. La is Aprilie192o banda lui Tutunica a ocupat orasul Balta si revoltatii, indusmania si neintelegerea lor, au dat foc acestui oras. Revoltase intinde serios in raioanele Balta, Codama si Ananiev. Or-ganele puterii sovietice si partizanii lor erau tare terorizati iarcomunistii, comsomolii si tot ce era sovietic, omorati. In anul1922 porneste iar revolta sub conducerea lui Chirp la 1). Abiapela sfarsitul anului 1922 miscarile acestea neintelegatoare aufost potolite. Dar nu mult timp dupa aceasta porneste iar ras-coala la sate. Cele mai aprige au fost la Cosnita, Parata, Mo-vileni, Pogrebi si Dorotcaia, conduse de Moldovanca lui Matu.Femei cu copii au imprastiat intr'un sat o companie de soldati,ceiace a facut sa intervina un regiment de cavalerie din Ti-raspol, cand a venit chiar presedintele Republicei Moldovenestisi i-a rugat cu vorbe blande ca sa se potoleasca, iar ei, de-geaba, ca tot strigau : ne-am saturat de vorbe ! Sa ne dati'pane.. pane 2).

Aceste miscari de revolta au fost inabusite in sange siin Cara tuturor libertatilor, in care popoarele isi puteau hotari

singure soarta lor, conform Constitutiei leninisto-staliniste", cumafirma toate publicatiile bolsevice de propaganda, regimul so-vietic .era impus cu forta armata. Obligati sa se supuna unuiregim politic si social contrar sufletului si credintei lor, des-puiati de pamant si de avere, nesocotiti in demnitatea lor deoameni, de elementele de care se serveau bolsevicii in carmui-rea satelor si de agentii G. P. U., Moldovenii au fest supusi lagrele incercari din partea carmuirei sovietice, care voia sä seimpuna cu forta. Bolsevicii au impartit si indusmanit intre

pe tarani, spre a-i putea domina mai lesne, rapindu -le oricelibertate. De aceia ei se opuneau cu indarjire regimului Sovie-telor. Opusi ca conceptie de via spiritului slay, Moldoveniinu s'au putut acomoda cu carmuirea sovietica. Ca urmare multiMoldoveni, mai ales cei ce nu intrau in colhozuri, au fost ridi-cati dela casele lor si deportati tocmai in Siberia sau in nor-dul Rusiei, uncle erau pusi la muncile cele mai grele. De a-colo nu se mai puteau reintoarce la caminele lor ; iar dintre

1) Chiru.2) Sovetskaia Moldavia, pp. 79-80 si urm. Si alte publicatii.

dan-sii

www.dacoromanica.ro

228

cei ce incercau sa fuga, putini scapau cu viata. Altii erau su-primati pe loc in Transnistria, printr'o judecata sumara sauchiar fara judecata, in vreme ce unii dintre dansii au murit defoame intro tail asa de bogata.

Dupa desrobirea Transnistriei, taranii moldoveni decla-rau ca nu puteau trai In colhozuri, ca Rusii. Vrem sa ne cu-noastem bucatica de pamant, vrem sa devenim iarasi stapanipe avutul si dreptul nostril" 1), marturisind ca ,acuma o du-cem foarte bine" 2).

Numerosi Moldoveni din satele de pe malul Nistrului side mai departe chiar, au incercat sä tread. in Romania robitaboerilor' parasind raiul" regimului comunist. Copiii plecau dela parintii for ca sä villa si sä traidsca sub soarele libertatii ro-manesti. Dar granicerii bolsevici ii suprimau fara mill, facanduneori adevarate masacre, cum a fost cel dela Olanesti dinnoaptea de 23 Februarie 1932, inrosind apa Nistrului cu sangeromanesc nevinovat. Numai atunci au fost ucisi peste 40 deMoldoveni, fara alta villa de cat dorinta for de a trai in liber-tate, ca Romani, intru cat nu mai puteau suporta regimul so-vietic. Victimile granicerilor sovietici au fost nenumarate, ele seadaoga la tragedia de veacuri a poporului roman. Cadavrelefor erau lasate, multe, prada cainilor si lupilor. Treceau W.-trani, barbati, femei, col* care-si- lasau tot avutul, parintii sicaminul numai spre a-si putea salva viata. Malul Nistrului afost ingradit cu sarma ghimpata, ascunsa in unele locuri in apa,impotriva celor ce incercau sä fuga, dar nimic nu-i putea opri.Familiile celor refugiati erau deportate, populatia moldoveneascaera si mai mult persecutata tar presa sovietica afirma ca toateacestea nu erau decat provocari romanesti" 8).

In Parlamentul roman s'au ridicat atunci proteste pline deindignare impotriva acestor masacre, care au fost aduse la cu-nostinta intregei lumi civilizate. Cu acest prilej, prof N. lorga,pe atunci presedintele Consiliului de Ministri, raspunzand inter-pelarii ce-i facuse prof Gheorghe I. Bratianu, spunea intre al-tele ca ,ceiace se petrece pe granita Nistrului reprezinta o se-

1) N. P. Smochina, In ziarul Transnistria an. I no. z2..2) Transnistria an. I no. 28.3) Amanunte in N. P. Smochina, Din amarul Romdnilor Transnis-

trieniMasacrele dela Nistru, in Moldova Noua. an. VI, no. z 3, p. 239 iurm.

www.dacoromanica.ro

229

rie de acte de salbatacie fara pereche, cu atat mai mult, cu catactele acestea sunt f5.cute impotriva unei populatii pasnice, eramai pasnica din toate populatiile acestei parti din Europa, §1care se giiseste acolopopulatie romaneasca in cea mai mareparte de mai matte secole. Iar cei care nu sunt de maimulte secole, prin trecerea fireasca de pe un mal al Nistruluipe celalalt, reprezinta grupuri din acea populatie, pe care ar-matele rusesti din secolul al XVIII-lea, intorcandu-se dela noi,le-au luat cu sila si le-au manat pe pamantul rusesc" 1). Lu-mea civilizata a cunoscut cu vie emotie, toate aceste orori sä-v5rsite asupra unei pasnice populatii, in tam tuturor liber-tailor".

Presa romans si strains s'a ocupat de aceste masacre devieti nevinovate. In cearsafuri albe, se scria in Neamul Roomcinesc, se strecoara fantomele fugare, spectre ale groazei siale nebuniei.. 0 racheta svarle raze argintii, care ajung s5 des-copere garzilor rosii, tintele umane. Granatele se sparg, in vue-tul curentului scapat peste ghiata. Oameni, femei si copii, dis-par deodata risipiti de-avalma in bucati sangerande. Nopti in-tregi, vaetele cuprind pustiul de peste Nistru, pustiul sufletescde pe malurile rosii. Salvele plutoanelor ineaca uneori tragediain tacerea greoaie. Mitralierele si granatele isi reiau curand mi-siunea. Satele infloritoare raman pustii alimentand grozaveleconvoiuri de expeditii spre Siberia". Aceasta se petrecea acumcati-va ani in mod obisnuit la hotarul Nistrului. Si presa strainss'a ocupat detailat despre Noptile rosii dela Nistru".

Mizeria regimului i-a facut, insa, pe Moldoveni ca, in celedin urma, sd renunte la orice rezistent5.. In orice caz revoltelesi luga for sunt cea mai elocventa marturie impotriva regimu-lui aplicat in Rusia sovietica, de care ei au incercat sä se eli-bereze, sacrificandu-si, multi dintre dansii, chiar viata.

Oricine merge dela Movilau si Iampol, in jos, prin satelede pe malul Nistrului on se indreapta spre Bug si trece a-ceasta apA, prin diverse alte asezari sate§ti, aude aproape pestetot numai graiul moldovenesc. Sate mari, cu gospodarii carepoarta urm.ele belsugului de altadata, populate de Moldoveni, segasesc in tot cuprinsul acestui spatiu rdsdritean, in deosebi intreNistru si Bug, in acest adevarat EloDoradoa , cu un pamantfoarte bogat si productiv.

1) Moldova Noud, anul VI, no. 1-3, p. 252.

www.dacoromanica.ro

230

CAP. XXI

TRANSNISTRIA REDIVIVA

La 22 Iunie 1941 Romania a mers alaturi de Germaniain razboiul declarat Rusiei sovietise. Era pentru Romani unrazboi de desrobire si de aparare : desrobirea Basarabiei siBucovinei de nord si apararea existentii tarii si neamului ro-manesc. Acest razboi a insemnat, insa, ceva mai mult : regasireasi desrobirea si a Moldovenilor de peste Nistru. Armatele ro-mane, victorioase, au inaintat adanc dincolo de Nistru' anuntala 25 Iulie 1941 comunicatul Marelui Cartier General. Intr'ade-var, Inca dela 13 Iulie 1941 se comunica faptul ca armatele ger-mane si romane urmareau pe bolsevici dincolo de Nistru iarla 17 Iulie, Cavaleria romana infruntand focul nimicitor alcazematelor rusesti trecu aceasta apa si in zilele urmatoare,prin lupte, cu pierderi destul de grele, inainta adanc in Trans-nistria. Contrast surprinzator intre belsug si cea mai neagramizerie, scrie Medicul. Lt. Col. C. Dumitrescu, in fugarele luiimpresii. Peste tot lanuri interminabile de grau galben ca au-rul, coihozurile stau unul langa altul pline de vite, of de cara-cul, porci si pasari.. iar alaturi casele oamenilor, murdare, cuograzi goale si locuitorii for ofiliti de lipsuri si privatiuni.Este raiul bolsevic.." 1).

Trupele romane gasesc peste tot regiuni curat moldo-venesti" unde and graiul stramosesc, iar la 25 August 1941trec Bugul spre Nipru.

Mai in spre sud, dupa desrobirea intregei Basarabii, armataromana a trecut Nistrul, iar la 23 August 1941 Marele Cartier Ge-neral anunta ca. cel mai mare ora§ din sudul Rusiei este corn-

1) Medicul Lt. Col. Dr. C. Dumitrescu, Dela Prut la Don cu Cava-leria, Iasi 1942, pp. 5-7.

www.dacoromanica.ro

231

plet si strans incercuit de trupele noastre". Era vorba de O-desa, atacatd de trupele romane, in vreme ce restul Transnis-triei, in intregime, se afla deja sub stdpanire romaneasca.

La 19 August 1941 printr'un decret dat la Tighina deConducdtorul Statului Marbsalul Ion Antonescu, a fost numitGuvernator civil at Transnistriei prof. G. Alexiana, energic,priceput si cu multa experienta administrative. Stabilindu-si re-sedinta la Tiraspol a inceput de indatd opera de refacere aTransnistriei, unde, datorita noului regim, a inceput sa pulsezevista romaneasca, intreruptd in 1792. Dupe patru zile RegeleMihai I insotit de Maresa lut I. Antonescu calcau pentru pri-ma oard pamantul desrobit al Transnistriei, primiti cu mareentuziasm de populatia eliberatd.

Dupe un asediu indelungat, cu mari sacrificii de vieti o-menesti, a fost ocupat si portul Odesa, la 16 Octombrie 1941.Intreaga Transnistrie a fost, astfel, cucerita iar morminteledela Carpova, Freudenthal, Vacarjani, Troita, Dalnic, Tatarca,Manheim si din alte locuri, infratesc pamantul transnistrian cusangele romanesc, varsat din belsug.

Noua provincie, trecutd sub administratie romaneasca, eracuprinsa intre Nistru, Bug, limanul Niprului si Mare iar spre nordhotarul merge pand la apele Niemia-Liadova si Row, find im-partita in 13 judete cu centrul la Tiraspol, mutat apoi la Odesa.Suprafala Transnistriei este de aproape 40.000 kmp. cu o po-pulatie de 2.327.000 locuitori.

Administratia romaneasca a creiat not conditiuni de viata,care ingaduie populatiei se -si clued existenta in libertate si saconlucreze la activitatea desfasurata de Romani, in toate dome-niile. Guvernatorul Transnistriei s'a ocupat in deaproape de agri-culture, industrie, negot, cal ferate, drumuri etc. si a dat toataatentia si afirmarii culturei romanesti. Astfel s'au deschis scoliatat pentru Romani cat si pentru populatia minoritard iar invara anului 1942 s'au organizat cursuri de pregatire pentru profe-sorii si invatatorii romani din Transnistria. Cele mai bine incadrateau fost la Tiraspol sub conducerea pro/ Barsdnescu, dela Uni-versitatea din Iasi, care au fost frecventate de peste 800 de profe-sori si invatatori. La Odesa a fost deschisd si Universitatea.

Biserica a fost restauratd, religia a devenit iardsi liberd sicredinta reinviatd se afirma printre Moldoveni si minoritari cumult elan sufletesc.

St.

www.dacoromanica.ro

232

Lacasuri de rugdciune se deschid in toate orasele §i sa-tele, populatia aratanduli via sa multamire pentru putinta ceare de a se inchina in libertate, sprijinind activitatea misiuneiortodoxe a bisericei romane. .

Realizarile din Transnistria stint desigur marturiea vred-niciei romane§ti si a spiritului de creatie a poporului nostru.

Domnia Regelui Mihai I §i carmuirea ConducdtoruluiStatului roman, Maresalul Ion Antonescu, inscriu in istorianeamului §i aceasta glorioasa campanie din Transnistria, carea adus desrobirea a sute de mfi de Romani.

La Odesa Romanii au gdsit urme ale activitdtii inaintasi-lor lor. Intre acestia se desprinde figura lui Alexandra Sturza,fiul boerului Scarlat Sturza, om cu o culture aleasd, care a fostmembru fondator al Societatii de istorie §i arheologie" din Odesa§i intemeetorul a.selamantului Sturza cu un spital, un institut desurori de caritate si o biserica, la care mai in urma s'au a-daus un spital de copii §1 un orfelinat. Alex. Sturza a fost a-gentul Rusiei la Bucuresti in 1828 §i apoi a trecut in Moldova,find epitrop al Seminarului dela Socola, institutie careia i-a a-cordat tot sprijinul sau. Acest boer roman, care este cunoscutsi ca scriitor si traducdtor in limba francela din autorii rusi,mai are si astdzi urma§i la Odesa, in baroneasa Olga von Ro-sen, care duce o viata moclesta. Tot acolo pe mosia boerului Al.Tautu, langd Odesa, mai este Inca o ctitorie romaneascd.

Romanii continua actiunea for de apdrdtori ai civilizatieicautand sa-si consolideze §i pozitia for aici in rasdrit. Pentruteoreticianii panslavisti Romania a fost considerate ca o piedicain calea unirii neamurilor slave iar pentru bol§evism s'a afir-mat ca o fortareata inaintatd, care a rezistat ofensivei comu-niste. De aceia atata vreme cat Velicoru§ii imperialists vorconduce destinele Slavilor rasariteni, Rusia va constitui o per-manents primejdie pentru Romania, expusd a primi cele dintailovituri din partea acestei Mari Puteri. Este nevoie dar, nu nu-mai pentru siguranta tarii noastre ci §i pentru lini§tea Europei,O. se consolideze aici o Romanie Mare cu granite pans la 110mitele extreme ale neamului romcinesc, unitard, puternica §ibine pregatita, cu spirit ofensiv, inldturand atitudinea pacifists §idefensive, care ne-a dominat multa vreme 1).

1) V. Harea 0. c. p. 531.

www.dacoromanica.ro

233

Prilejul it constituie razboiul impotriva Rusiei la care Ro-manii participa cu sacrificii din cele mai grele. In rasarit aufost regasiti sute de mii de Romani. La postul de comanda alunei divizii germane in Ucraina, insu§i Maresalul Ion Anto-nescu staruia asupra faptului ca trupele romane au intalnit incalea lor, dincolo de Nistru, aproape numai sate romane§ti si

TRANSHISTRIA51

REPUBLICA hi 0 LD 0 V.E rifAscA5.5

4 (S401/ele defrele/

0 ...Tole

hinda jade/dor

Rep ubilrei Holdove,e,",

Harta administrative a Transnistriei in 1942 si limitele fosteiRepublici Moldovenefti S. S.

germane. Si nu este lipsita de interes psihologia acestor Ro-mani, care n'au cunoscut nici °data pang. acuma obladuirea bi-necuvantata a patriei lor" 1). Iar Romanii Transnistrieni §i-auaratat toata recunostinta ca au fost desrobiti declarand §i a-

1) Constatarile Maresalului Ion Antonescu publicate in ziarul Transnis-tria an. I, nr. 4.

L

a

o

fin;

*4.4,.MS.4

J U D.Tu

U gr-44tij.1-

-. T /1. C N

U GAST U"--7/1/B.

Sonic.

teg_esLi

n M 'A*17.4 ,

5 Eil-iirrir N.,fk "; U D.

Wfutile01,

e

11,4 G.. a.

OPei,p0

0

J U D

5 0 LTA

-r7) JUD. /Oraht.,:o.

Voznewuc 1

9

caw,

Bergman,ERE201/CA

JUD

ODES

Alta

r

ti

--94r1r

0 EA CO

a ra

'vrb

Ha

ow

% JUD

A s POL-,

otaaaa

DV

ro,

'Wee.

www.dacoromanica.ro

234

cuma, ca si in 1917: Suntem Moldoveni $i orem sa ne unimat Moldova, adica" cu Romaniaa1). In vreme ce Romanii depeste Bug doresc sd se reintoarca si cat mai grabnic in locu-rile de dincoace de Bug si de Nistru. Astfel locuitorii satuluiVulcdnesti declarau d-lui prof. Gh. I. Bratianu ca dorinta foreste sd se reintoarca cu totii in jud. Ismail, de unde stapanireatarista i-a silit sd piece. Vrem sd trecem intre Bug si Nistru,pan unde se intinde stapanirea romaneascd. Vrem sa fim cuRomania. Noi ne spunem Moldoveni, dar suntem tot una cuRomanii", declarau categoric d-lui N. P. Smochina, Moldoveniidin alte sate de peste Bug 2). Aceleasi constatari le-au fa' cut

si altii cercetdtori ai satelor romanesti din rasarit 31. DorintaRomanilor de peste Bug este deci ca sa treacd dincoace de a-ceasta apd, spre a-si duce viata sub scutul Tarii Romanesti.

Seminta din care se va desasura acel brad al Carpati-lor, scrie B. P. Hasdeu ...e marunta .si este uriasa totodatd....Leul este leu chiar cand se naste. Astfel este Romanismul ..",in senzul ca neamul nostru e chemat sä joace un mare rol incomplexul istoriei si poate ca un asa secol pentru neamul ro-manesc nu e atat de depdrtat cat s'ar crede 4).

In intuitia lui cunoscutul istoric si ganditor roman, flu alplaiurilor moldovenesti, contura ascensiunea politica a poporu-lui sau in granitele lui firesti. El mergea pe cdile strdbd-tute de atalia Romani, desmosterriti de soarta aflati sub urgi-site stapaniri straine, care traiau totusi in speranta ca va ra.-

sari, odata, si pentru ei soarele liberralii. B. P. Hasdeu aveasi el viziunea acestor pioneri ai vietii nationale romanesti, ras-panditi intr'un spatiu, pe care-1 visa pentru adevd.ratele gra-nite ale Romaniei Mari.

Regele Carol I, dupd incorporarea Silistrei in 1913, intre-vedea perspectiva stapanirei Ucrainei. ,,Eu voi fi Intrio zi revgele unei Mari Puteria i-a spus el atunci prof. G. Popa -Lis-

i) Articolul lui N. P. Smochina, Suntem Moldoveni ,si vrem sd neunim, in acelas ziar, an. I no. 12.

2) Id. Suntem una cu Romanii, in Transnistria an. I nr. Do. Apoi Confe-rinta sa la Radio si alte articole ale lui in acelasi ziar nr. 12, 18 etc.

3) Vezi articolele lui N. M. Popp, Paul St. Iliin si Medic Capit. Gh.Coraciu in Transnistria an. I nr. 12 si an. II nr. 67.

4) Foaia Societatii Romanist/1u/, 1870. Cuvantarea rostita de B. P.Hasdeu in 1870.

www.dacoromanica.ro

235

seanu, cu prilejul unei audiente, in senzul uniunei Ucraineiindependente cu Romania. Aceasta o preciza §i autorul ger-man Haase in lucrarea sa Mitteleuropaa, aparuta inainte de raz-boiul din 19141).

,Succesele de arme ale ostirii romane de sub comandaMare§alului Ion Antonescu au desteptat in toata Romania in-teres despre vechile legaturi nationale cu Romanii de pesteNistru. Formula politica a Romanismului, lansata in veacul atXIX-lea : Dela Nistru pan' la Tisa", se considers ca traits §itrecuta. Privirile Romanismului se indreapta acuma catre Bug").

Romanii care sunt cea mai tenace rasa de pe pamant",cum scrie autorul german A. Wirth, n'au fost §i nu sunt im-perialisti. Ei au purtat aproape numai razboaie de aparare,caci n'au ravnit sa domine popoare straine. In vreme ce veci-nii Romaniei §i in deosebi Ucrainenii 3) §i. Ungurii privesc siacuma numai spre teritorii, care totdeauna au apartinut Ro-manilor si in care, doar prin vitregia imprejurarilor, s'au infil-trat sporadice arzari slave sau maghiare.

In rasarit Romanii Transnistrieni sunt cei mai vechi locui-tori fats de Rusi sau Ucraineni, care se ivesc in aceste tinu-i.uri abia dup. 1774 §i 1792, cand stapanirea taristd se intindepang la Nistru. Trecutul acestor Romani se cuprinde in carteaneamului romanesc ; ei au cunoscut stapanirea Voevozilor mol-doveni in trecut §i Crucea lui Stefan cel Mare se inaltd ia-rdsi pe altarele credintei restaurate. Activitatea politica §i cul-turald a marilor figuri din trecut : Ion Potcoava, Mihai Vitea-zul, Mitropolitul Petru Movila, Pavel Apostol, spatarul Nic. Mi-lescu, Gh. Duca-Voda, Danila Apostol, Dim. Cantemir, MihailCantacuzino, Alex. Sturza si atatia altii, rena§te in sufleteleRomanilor de pretutindeni, cu amintirea contributiei for lainaltarea unei patrii §i a unui neam care nu erau a tor. Trecu-tul romanesc a reinviat in Transnistria.

Romanii din rasarit sunt in neintrerupta continuitate cuintreg teritoriul Romanitatii orientate din vremurile vechi ale

t) G. Popa-Lisseanu, 0 audientd la regele Carol I, in Al. Tzigara-Samurcas, Din viata regelui Carol I, Bucuresti 1939, pp. 262-265.

2) Randuri aparute in periodicul german Volkstum im Sadosten, nu-mdrul din Septembrie 1941. In acelas senz s'au publicat numeroase articolein presa si publicatiile periodice din toate tarile europene, insistand, in moddeosebit, asupra romanitatii Transnistriei.

3) N. Iorga, Histoire des relations russo-roumaines, pp. 1-2.

www.dacoromanica.ro

236

epocei thraco-romane §i pana astazi ; prezenta for pe plaiuriletransnistriene este mentionata in documente, cronici §i nume-rosi autori romani §i straini §i ei au dat Ru§ilor multe valorimilitare, politice si spirituale, care s'au afirmat in trecutul im-periului tarist.

Transnistria constituie aceia§i unitate geografica cu teritoriulromanesc dela rasarit de Carpati, find o prelungire a acestuiteritoriu atat spre nord, in regiunea deluroasa cat si spre sudcu campia Bugeacului. Intre Transnistria §i Principatele Ro-mane au fost stranse legaturi economice inca din trecutulindepartat. Romanii din rasarit se gasesc, dar, pe pamant romanesc, iar prin lupta grea §i victorioasa a armatelor romaneei si-au putut recapata libertatea pe care o doreau : Acumao ducem foarte bine" sub stapanirea romaneasca, spun ei 1).

In 18o6 Ru§ii au pornit razboiul impotriva Turciei §i apoiin 1812 au calcat drepturile istorice si nationale ale Romanilorsi au rapit Basarabia, afirmand necesitatea apararii Odesei inspatiul apusan. Daca o asemenea formula inventata a fost Pa-

cuta valabila prin forta unei Mari Puteri, oare necesitatea realaa apararii gurilor Dunarii nu poate fi luata in sama pentru oPutere mai mica, cum este Romania ?

Spatiul vital al poporului roman, deosebit de teritoriul po-litic al Statutui roman, a fost afirmat instinctiv mai ales depatura taraneasca, in cuprinsul pamantului thrac de odinioara.Vrem sa ne unim cu Cara" era dorinta exprimata de delegatiisatelor transnistriene in anii 1917 .cii 1918. Zbuciumul acestor Ro-mani, din primii ani ai revolutiei ruse§tiou le-a adus infaptuireaklorintei lor. Suntem Moldoveni §i vrem sä ne unim cu Ro-mania, pe care de atatia ani o asteptam" este glasul ce rasunaa cuma in satele moldovenesti dintre Nistru §i Bug. Nici unmotiv n'ar putea justifica nesocotirea unei asemenea legitimedorinte. Reintregirea hotarelor apusene ale Romeiniei nu poatefi prejudiciatel prin intinderea ei Inspre rasarit. Si intr'o partesi'n alta este pamant romanesc. In rasarit dincolo de Nistru ca§i in apus este cuprinsul spatiului de viata al neamului ro-manesc, in care, prin forta lui biologica, a rezistat tutururvrajmasilor §i incercarilor de desnationalizare, ba a fost un fac-tor etnic si economic cu rost determinant in viata acestor tinu-

1) Transnistria, an. I no. 28.

www.dacoromanica.ro

237

turi. Iar sacrificiile poporului roman in luptele din rasaritul in-departat nu pot ramane fl.r6. urmare.

Transnistria reprezinta. pentru Romania o chezasie si ointarire a hotarelor ei rasAritene, inculcate de atatea on de Rusi.Si, sub domnia Regelui Mihai I ii este dat poporului roman slinflaptuiasca, in parte, proectul ctitorului Romaniei de eri, Carol I.

A fost, de sigur, o gresall. a Romani lor ea nu si-au re-vendicat, in toate timpurile, pe toti conationalii lor, on unde segaseau raspanditi. Folosind imprejuarile de astazi indatorireafor este sä integreze pe toti Romani" in patria romans ", ori-unde s'ar afla, refacand unitatea etnica si politicd a pamantuluistramosesc. Numai in deplina libertate $1 in tot cuprinsul spa.tiutui pe care 1.au ocupat in aceste parti $i stramo$11 satDade $i Romani' poporut roman isi oa putea &firma puteritesale creatoare in cuttura umana $1 as indeptini cu succes to-tal cioilizator ce01 are aici in rasaritul Europe!.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE

PrefataIntroducere. Spatiul teritorial al poporului roman. . .

Cap. I. Geto Dacii stapanitori in rasarit pans dincolo deBug Hypanis I 1

Stapanirea romans la varsarea Bugului §i Niprului 14Romanii din rasarit in timpul navalirilor : Bolohove-

nii si Brodnicii 16Cap. II. Romanii din rasarit in istoriografia rusa. . . 21

Romanii sunt cei mai vechi locuitori ai Transnistriei 24Teritoriul ocupat de Slavii rasariteni 26Permanenta Romanilor in spatiul rasaritean. Principa-

tul Barladului 36Domnii Moldovei stapani ai Marii Negre". . 42

Cap. III. Asezarile Romanilor in Galicia si Podolia . . 45Cap. IV. Stapanirea Moldovei dincolo de Nistru . . . 57

Romanii din rasarit sub stapanirea turco-tatara 63Posesiuni moldovenesti peste Nistru 66Romani in organizatiile Cazacilor 73Participarea Cazacilor la luptele Romanilor in epoca

lui Mihai Viteazul 75Mitropolitul Petru Movila 78Continua emigrare a Romanilor spre rasarit 79

Cap. V. Romanii din rasarit in a doua jumatate a secXVII 81

Cap. VI. Gh. Duca -Voda hatman al Ucrainei Moldove-ne§ti" 90

Domenii moldovenesti in Transnistria 94Cap. VII. Romanii din rasarit in epoca lui Petru cel Mare 97

Retragerea lui Dim. Cantemir in Rusia. Noi colonizari io6Romani in cultura rusasca 109

239

57

.

.

.

. .

www.dacoromanica.ro

240

Cap. VIII. Romanii din rasarit in a doua jumatate asec. XVIII. Deportarile fa' cute de gen. MUnnich 113

Cap. IX. Vista romaneasca in Transnistria 121Alte colonizari ale Romanilor _dincolo de Nistru in

cursul sec. XVIII 127Planuri de pustiire a Tarilor Romane 130Consulii ru§i atrag coloni§ti din Principate spre a-i

arza dincolo de Nistru 132Cap. X. Transnistria sub stapanirea Rusiei 138Cap. XI. Transnistria in documente cartog,rafice . . 141Cap. XII. Transnistria in vremea Ecaterinei II . . 145Cap. XIII. Viata religioasa a Romanilor din rasarit. Lega-

turile cu Moldova 155Cap. XIV. Transnistria §i Basarabia 160

Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni 163Cap. XV. Stiri din calatori straini despre Romanii din

rasarit. 170Cap. XVI. Arzarile Romanilor in rasarit 181

Statistica Romanilor transnistrieni 188Starea culturala a Romanilor din rasarit 193

Cap. XVII. Unitatea sufleteasca a poporului roman o-glindita in poezia populara a Romanilor din rasarit 195

Cap. XVIII. Imperialismul panslavist §i Romanii . . 200Tendintele agresive ale Sovietelor spre sudestul Europei 202

Cap. XIX. Luptele nationale ale Romanilor transnistrieni 207Dorinta Romanilor transnistrieni de a se uni cu Romania 210

Cap. XX. Republica Moldoveneasca 216Problema originei §i limbei Romanilor din rasarit 220Rezistenta Romanilor fats de comunism 226

Cap. XXI. Transnistria Rediviva . . I .. ... 230Tabla de Materii 237

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

CATEVA INDREPTARI

La p. 23 se vor inversa notele 6 si 7.33 la nota 6 anul aparitiei este 1903 in loc de 1937

11 63 se suprima no. de nota I iar 2 devine I si 3 devine 2.68 rand 28 se va citi sec. XIV in loc de XVI.

11 1170 rand 21 se va citi cazu prins in anul 1518 si scapa abia in 1522".70, 74, 78 notele se vor cifra in ordine numerica.

1177 la nota 12 se va pune p. 4 in loc de 5.78 la nota 3 se va citi Hurmuzaki S. I 1.

79 randul 29 anul 1653 in loc de 1655.11 135 randul 2 de jos se va citi a se aseza" in loc de a aseza".11 11

141 rand 16 Ceremus in loc de Ceremures.146 nota 2 cifra 50.73o in loc de 59.730.152 nota 3 este : Elirmann, La Russie geographique, etnographique,

historique.. etc. Paris Larousse, s. d. p. 455. Ap. N. P.Smochina, Les Moldaves de Russie Sovietique, MoldovaNoua I 1, p. 74 si nota 4.

162 rand 8 se va citi 1816 in loc de 186i.9) 176 la randul 2 de jos se va pune nota 3 iar dupa. Miloradovici

nota 4, care este : N. Iorga, Istoria Rominilor prin Cala-tort vol. III, p. 38.

11 11

o,

o ,

www.dacoromanica.ro

i.!;.S.M.:........d-

r--,070,,,,

viacau!,

,,,a,,,,, ,,.,0 1

cttv\.

V.p.iti 4e,Cern:4r.

IIIIwbr.MI..I.=1.

AfCv, 14 :

(19-1#-"IiLe.stiA

011 Baits

e

O

Odessa

Legenda

Romani

e

Ruteni Ca

r_..........q Elaine Cu majctritati ansolute ronvinesti._

4

1Th

e

61- rutene§1 t'usalti

. Frontier; Rerniniei din 1319

dean* It

o 20 N g!)

ti

Braila e.

Fragment din Harta etnografica a U. R. S. S. Kartc der Stamme and Mundarten in Europa, Berlin 1937 de prof. D. Zelenin, cu populatia romaneasca dela rasarit de Prut.(Dupd Nic. M. Popp, din Transnistria an. I nr. 3).

I s

0 flebrer

711i

ti

kOlaje is/.5krif-a5,9 ;

riyhusi,

,RUsi

N

. n

39

Ga tar;M Nea4r

et.

NIMS7Seia7e167=72itrt_dEri,s1EnsmzMeuz,a:Mr Li,mJriemar"

.4erdor

.

.ftenaItenceormwe...ermemefbrme omfenf.lmsr-

,

't, .

rre' 06

a

0 al

' 0

etP

4-4

1 '

yeaa.K.(

a ids1C

4

www.dacoromanica.ro

1_'zr* . »arm» wazA

Olatul Oceacovului dupa harta germanA Die Otschakowische Tartarey oder westliches Nogaj auchledisan-1790.

' e s,I. .

..

, :

1 f C's- T I .,i c k, A 3`'''..,,

...

" 41 ; 4 l f i : ''1

q$,

.."7," -;a4/.,

P(/4 ' .

fit7;''.0,4`,,,,,54:17i 47r7iii;74,, 7.,,,.;u717rd '

/Xs , gp.6-',,rtfLee Kos

W.:%!11 f;CA Oftd.doeti /Vt. /V4. it,e: r4t/(71..

zei?, ,

MOM.

)215( WX° if' f,fr116I

/1?/1;:)"rhi£:;/t,..- IVO !, '3

J se: J.,+ I X.

. -,s,:/.,4,:..4",.. .: , v *...,.

.4....,4 4,

,;, scf Yiiif./1 /.`..(, it' Wi i ,/, / x tt%ts,..

-- .. .... ...... ........ ,o(

74414504

T

is

.................

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS AUTOR :

Regele Carol I si razboiul mondial, Iasi 1928.

Imperialism si State balcano-dunarene pans la 1878, Iasi 1930.Nouvelles lettres de la Correspondance d'Emile Picot, Jassy 1931.Romania si Mari le Puteri dupa Congresul dela Berlin, Iasi 1937.Situatia Romani lor de peste hotare, Iasi 1938.

Gambetta si situatia Romani lor in Oriental Europei, Iasi 1939.Vechi drumuri moldovenesti, Iasi 1939.

Calatori straini in Tarile Romane : Guillebert de Lannoy, Iasi 1940.Transilvania Idealul Romanismului integral , Iasi 1940.Banatul romanesc, Iasi 1941.

Rusia si Chestia Stramtorilor in razboiul din 1914.1918, Iasi 1912.

PRETUL 300 LEI

www.dacoromanica.ro