N. TORGA

MEMORIIINCERCAREAGUVERN A RIIPESTE PA RTIDE

(1931-2)

VOL. VI

VIIIIIMEINIMMENEMOSIErrd

BUCUREST I / 1939

n. I

3

,

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

MEMORIIINCERCAREA

GUVERNARII PESTE PARTIDE

(1931-2)

VOL. VI

1 9 3 9

www.dacoromanica.ro

7 lame.

Sant trezit la ceasurlle 5 de Dumitrescu, secretarulprintului Carol, si de Cadere, secretarul de la Justine.Imi anuntd sosirea cu avionul a printului. E la Cotroceni.A fost primit de printul Nicolae, care 1-a imbransat.Doua rt gimente i-au dat onorurile. Ma chiama. Arat catrebuie A stiu de ce e vorba,

Peste cloud ceasuri, ziarele apar cu vestea. Maniu,chemat, a salutat pe print cu un Bine ati venit". Gu-vernul admite deci noua ordine de lucruri. Nicio re-sistenta nu se semnaleaza. Imediat Averescu s'a dus laoarele unu' de noapte. In foaia lui de sara se insista asuprafaptului ca a fost primit. Liberalii considerd acest act cao aventura pusd la cale cu guvernul.

Sosirea s'a facut cu avionul la oarele zece si jurnatate.Nimeni din guvern nu m'a instiintat.

La Camera. La ceasurile 9 sant singur acolo. Incetulcu incetul deputani yin. Conversatii obisnuite. Stere,suit pe o masa, peroreaza foarte Incunjurat: s'a si adap-tat... Bratescu-Voinesti se primbla cu el la brat. Ii spunce monstruoasa fiinta a fost langa dansul.Nu chiar apde mult, si, apoi, eu 11 studiez.Bestia sfideaza mai departe.

Manoilescu, Nae Ionescu, Cornescu, generalul Racovitatriumfa, poate prea mult.

www.dacoromanica.ro

2 N. IORGA

Eu sant de parere Ca un loc in Regenta e ce trebuiesa se ofere printului. Nae Ionescu m'a 0 inserts intretradatori.

Camera nu se poate deschide. Nu e niciun ministrupe banca... edinta, mane la 10. Genera lul Racovita in,-trerupe pe $t. C. Pop 0 e pus la locul lui. Discutia safie libera 0 calma I

Maniu e in lupta cu taranktii, minus Mihalache 0Madgearu. El vrea un regent ; ei un rege. Vaida, maiales, e foarte violent. Nu se tie cine va birui. Studentii,ofiterii de reserva manifest& Cuza e dus pe brate deMO 0 tine discursuri in strada. Steaguri apar la auto-ritati 0 la pravalii. Altfel, linkte.

8 funk'.

Adunarea se deschide, incunjurata de o lume imensa.Ca 0 armata, ea vrea pe regele Carol.

$edinta demna. Insa, la inceput, propunerea de a facedin Mihai Marele Voevod al Albei-Iulii". Propunerea lui Manoilescu. Protestez energic : nu e serios. Incomisiune, Manoilescu ki apara darz parerea. Mo0enitoru1italian nu e de SavoiaYsic) ? $i Mihalache intervine.Face propunerea de a se vota, promitandu-se o reve-fire. ti laud instinctul" 0 el se supara putin. Se proce-deaza dupa parerea lui. 100 de abtineri. Iunian, carejoaca rolul 0 de jurist i de regisor, presinta cele cloudacte care inlatura situatia creata la 4 lanuar.

Ieau cuvantul aratand nulitatea actului 0 destainuiesccele petrecute atunci.

Apoi 0 Senatul vine : Patriarhul, slab, tacut, trist, iealocul langa mine; Vaitoianu apare ca observator ; Pr esane calm 0 sigur.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 3

Se trece coroana printului Carol. Las sä vorbeasca toticeilaltl. Averescu, present, deleaga, din prudent& pe Goga,care fagaduia celui ce s'ar intoarce un glont si acum selauda ca a pregatit schimbarea. Lupu arunca frase in-flacarate. Foarte demn Hans Otto Roth ; contele Bethlenconvenabil (vrea liniste). Apoi Evreul, Ruteanul (tenden-tios), plus un Bulgar. Uitam pe Cuza, prinalt in rasete.leau cuvantul pentru a cere inläturarea amestecului armate!, al arnicilor, al partidelor.

Votarea. Un vot contra. Pop vorbeste cald. Multameste regentilor (Patriarhul e marele preot"; mai multde Sarateanu, absent). Amintesc de princes& Promite peurma : el vorbeste in etape". Va astept etapele"....

Regele, spatos st voinic. Cu vechiul zimbet, putinenigmatic. Sigur de sine si calm. Bun discurs de impa-ciuire. Putin dur despre cei de lertat. Amintiri din Emi-nescu. Un crez, care e al mieu. Vorbind de intelectualiipresent], ii priveste lung. 11 salut. Aplause.

5t. C. Pop e foarte bine : cinstit si viguros. Contra cuiascunde si minte.

Regele ma chiama dupa sedinta. Ti spun cat sant demiscat. Imi aminteste ca m'a privit. Sa dea Dumnezeusa fie bine", zic eu. Pentru audienta la el, prefer sa nuintalnesc pe Maniu. Prea 1-am intalnit des, ca sa doresevi acum."

La Regele. Vorbim de palatul pargsit, de covoarelerupte... Se vede a n'a fost stapan"... El, e ca acasa,\fara urma de destarare, Ma intreaba de situatie. Vrea unMinisteriu de concentrare fara un sef de partid in frunte.A vorbit cu Gh. Bratianu, carei va raspunde daca vinesingur ori cu o parte din partid. ii arat a Averescu e

www.dacoromanica.ro

4 N. IOR GA

imposibil, 0 dupa atitudinea de la 4 Ianuar. Tot a§a iGoga. S'ar putea Iua de la ei Anibal Teodorescu. Regelespune ca nu vrea sa dea tam in arena ministrului pre-§edinte,cum zicea Manoilescu, ci sA aleaga oamenii. Cezic de un Ministeriu Mihalache ? Omul a fost ridicatpeste puterile lui ; nu poate fi ridicat mai mult. i, dealtfel, el nu mai e simbolul : Maniu l-a ros pe d'inuntrupe trei 0erturi. Eu recomand pe Presan, pe care sant gataa-I ajuta. Oposipe nu fac nimanui. Mie, dupa recunoa-terile din strainatate, tam nu mai are ce-mi da: eu amte-i da.

Ne desparpm. Regina Elisabeta apeaptà. Fusese 0 prin,-tul Nicolae, dar plecase.

Regele iese, cald aclamat. Merge la $osea. Se intoarcecu princesa Elisabeta 0 cu Mihai.

9 lunie.

La Valeni.Seara, aflu oferte de colaborare, mai mult sau mai

putin deschise : Hamangiu, Emil Miclescu.

10 lunie.

Liberalii nu recunosc noua Domnie. Dar Gh. Bratianu nuiscale0e declarapa ce i s'a trimes. Fiul lui Ion Bratianu eexclus din. partid. Regele e atacat personal, direct, crud,LAM nicio crutare.

Mandrescu vine i el la mine pentru colaborare...Comandorul Pais, venit din intamplare, lauda pe prin-

tut Nicolae. In legatura lui de dragoste e discret (princesami-a spus a in general e bine : Il a un ' charme").E ingrijorat de zabava in constituirea Ministeriului : if

www.dacoromanica.ro

MEMORII 5

vorbesc de posibilitatea unei presidentil a Patriarhului.Pe Maniu nu-4 primesc. Dar presa continua a fi pentru el.

Duna dejun, un tanar de la Finante vine sa-mi spunaca incasarile merg slab. E pericol de neacoperire a chet-tuielilor. Madgearu, azi deprimat, era harnic, dar deun timp nu asculta pe nirneni si se amesteca in comert.Ii placed sd faca pe dictatorul, de si acuma se teme dedictatori. Popovici ar fi inapoiat. Manoilescu, bine : Fran-cesii ar fi imitat sistemul lui pentru gasirea cifrei de afaceri

*

Vine Dinu Cesianu, cdruia i s'a oferit Legatia de la Parissi a refusat-o din motive de familie : si pe el il ingrijo-reaza zabava in resolvirea crisei (Maniu a fost ieri, pre,-sedintii Parlamentului la amiazi ; acuma e Averescu, apoiva fi Lupu. Presan se obstineaza in refus). Ii repet a eu credintr'o intoarcere a lui Maniu, pe care voiu fi silit sa-Iatac. De ce nu s'ar lua t. C. Pop ? Cu el as face sacri-,ficiul de a merge. Cu Maniu doar dupa insistenta pm-blica, in serfs, a Regelui.

Sant din nou chemat la Regele. Imi a, cu cuvinteamabile, pentru rolul mieu cultural, cordonul Carol I-iu".Ii vorbesc de Presan, de Cicio Pop, ca presidenti deConsiliu, dar adaug ca sant sigur de numirea lui Maniu.

0 recunoaste : n'are cum face altfel. Va refusa insadecretele care i s'ar pared contra intereselor tarii. DarMaiestatea Voastrd voià un presedinte care sd nu fie sefde partid. In politica, pornesti cu o ideie si esti silitsa ajungi la alta. Dar pastreaza si o reservd : Presan,Titulescu. Apoi, la deschiderea Usti, cu oarecare jcna :

mata insuti". Ii spusesem ca s'ar putea sa dau si eupe cineva, ca pe Munteanu-Ram,nic, dar numai dupa oscrisoare regala, ca aceia pe care, candva, de la CarolI..iou a primit-o Kogalniceanu. Dar atunci ar trebui

www.dacoromanica.ro

6 N. IORGA

s'o scriu V celorlalti... De ce nu 7 E o ideie. Voimvorbi cu Nicolae. i, sa treaca noaptea....

*

Seara, plecarea lui St.-Aulaire. La gara dr. Angelescuse arata speriat de ce a spus insu0 la clubul liberal. Ciclo.Pop, caruia-i vorbesc de articolul pe care I I-am con-sacrat, spune : Cand ma laudali mai mult, atunceama tern".

II drat ca I-am recomandat Regelui. N'am timer! destuIde largi." Aceia sant al lui Maniu, un om cu atatarabdare. i atat. .5i alte calitati... Inca ascunse. iva lubepe mult. Fereasca-ma Dumnezeu de ap iubire /

11 lunie.

Ziarkti americani. $i until danes.Dupa amiazi la Camera. CMiva deputMi. edinia se

amana.Cineva, un ()filer superior care qtie totul, imi spune ca

povestirea locotenent-colonelului Precup 0 a lui Nicoaradespre intoarcerea Regelui nu cuprinde tot adevarul. Santnkte of4eri politiciani". Maniu n'a 0iut nimic. Venisecu gandul de arestare. Schimbarea la fala a tuturora erevoltatoare. Oamenti politick dau asalt. Regele a fostsilit a-i ruga". Poate va veni momentul 0 pentru altemetode,

*

Seara, la 9. Maniu are insarcinarea oficiala de a formaCabinetul.

Maniu n'a rewit. Cele doua nuanle din partid nu seinteleg. El se declara obosit §i bolnav.

Aflu insa ca la Regele a fost aqa de pretentios, incatL-a desgustat.

www.dacoromanica.ro

MEM ORII 7

12 lunie.

Presan a fost chemat deci de la tar&El vine la mine pe la 3. Va intreba pe toil, si pe Vintild

Brdtianu, care e in plind retragere, dar ddrz nevoie mare!Aprob ideia. Sperd in concursul nalional-idranistilor. SiAverescu i-a propus pe al lui, poate cu participarea sapersonal& Ar vrea mdcar pe Gh. Bratianu dintre libe-rali. Imi ofera vice-presideniia. ii rog nici sa nu pome-neasca de asa ceva, cad ar speria pe ceilalii. Ce Minis-teriu vreau ?Acela pe care nu-1 va primi nimeni.

13 Iunie.

Generalul Presan, spun ziarele, neputand c4tiga peVintild Brätianu, si-a depus mandatul.

Ar vrea sa-mi vorbeascd, sinu mai vine.Maniu reface Ministeriul, punand pe M. Popovici la

Finanie si inldturand, cu Voicu Nitescu, pe Raducanu,Ioaniiescu si Mirto, trei fruntasi idrdnisti.

14 lunie.

Procesul lui Tzigara-Samurcas pentru insultele ce mi-aadus ca rector. g extraordinar de provocant. Bate cupumnul in masa, lovqte cu dosul minii documentele, inain-teazd agresiv catre masa judecdtorilor. Amestecd purtarealui supt ocupaiie. Insulta pe cel cari la Iasi Mceau patriotismJaen" in dosul armatelor romdnesti si rusesti. Exhibeazdscrisori de la cei cdrora It-a aparat averile ca prefect depolilie. Aratd si ceteste scrisori de ale Bratienilor. Dacdva fi condarnnat, demisioneaza din invaidmant si publicddosarele sale.

www.dacoromanica.ro

8 N. IORGA

Din comisiune, grqedintele, magistratul Mladoveanu,§i profesorul LongIneseu sant pentru avertisment. Maioritatea de trei, P. Bogdan de la Ia0, Iacobovici de la Cluji Botezat de la Cernauti fac sa fie achitat.

Demisionez din rectorat.

*

La Camera, noul Ministeriu Maniu. eful are langa el.pe M. Popovici, sigur de sine 0 maadru, pe Madgearu,palid, pe Iunian langa Manoilescu 0 la capat rotofeiulPotarca. Da explicatii jalnice, mult aplaudate. Dar 0 cu-vantarea mea contra exclusivismului de partid 0 pentrudrepturile Regelui afla un rasunet in majoritate.

*

Duca a gasit burduful pe care sa pluteasa : expec--tativa binevoitoare i patriotica".

*

Lui Tqa i s'a impus la Berlin sali faa discursul deprqedinte nemte0e sari romaneste. A invatat pe de rostfrase germane.

16 lank.

Presan la mine. Imi arata ce raspunsuri i s'au dat de§efii de partide. Maniu ia pretins mai multe Ministeriidecat se puteau da, Averescu a propus numai pe AnibalTeodorescu, cu care Presan nu credea a se poate mulomi, Lupu vrea dotra Ministere, nu 0iu ate subsecretariate,patruzeci de locuri in Camera prin utilisarea demisiilorin alb". Vintila Bratianu l-a acoperit cu o ploaie de im-precatii.

frni spune ca Stere a cerut sa fie primit de Rege, careia pus conditia de a retracta public in Camera.

*

www.dacoromanica.ro

11140RI1 9

Ied a fost congresul liberal al lui Gh. Bratianu. I s'auinchinat fostli miei elevi de la Fontenay, supt conducerealui Giurescu Panaltescu, Lambrino (!). Alaturi, preotulV. Radu, caruia abia 1,-am procurat un mare premiu laAcademie, si Victor Papacostea, de ale carui platitudininu puteam Scapa.

Dupa-amiaza, la Camera, interpelez asupra situatiei Mu-seului lui Tzigara-Samurcas de la osea.

Comandorut Zaharia, in termini caldurosi, cere raspin-,gerea demisiei mete de la rectorat. Ministrul declara caa fäcut-o i ca pentru Fundalie va aranja in cAteva zile.

Discursuri la legea Camerelor agricole. Interesanti uncizmar ungur din Ciuc i taranul Misa Vasiescu. Vehementcontra lui Mihalache, D. R. Ioanilescu, foarte aplaudat.

Studenlii s'ar misca pentru a-mi da satisfacIie. Afarade Universul" toata presa tace. (Dr. Angelescu a pututstrecura doua articolase la foile liberate.)

17 lunie.

Decanii yin la mine pentru a mi se arata solidad.Seara, studenlii demonstreaza calduros inaintea casei

mete. La Camera Mirto-mi vorbeste de posibilita tea co-laboradi cu taranistii, dupa spargerea partidului la putere.

Gh. Bratianu a fost la mine ca sa-mi spuie a nu seOndeste la vre-o impacare cu Duca, cu atat mai pulincu unchiul sau Vintila. Va reintra in Camera. Dar, aid,se mullarneste a ceti o declaratie in numele partiduluinationai-liberal", care e foarte aplaudata.

Tinerii istorici, condusi de Giurescu, se inscriu formalla el.

Au gasit, in sfAqit, politica intelectuala"...

www.dacoromanica.ro

10 N. IORGA

18 lunie.

Senatul universitar ma asigura de cele mai bune sen-,timente, dar nu lea atitudine fata de Tzigara-Samurcas.

*

La Camera vorbesc contra admiterli localurilor dejocurl de noroc.

Legea listei civile 0 a dotaiiilor.*

Vorbesc si la legea sanitara. Moldovan, sub-secretarulde la Sanatate, raspunde blailn.

Aflu de la Mirto ca Maniu a fost surprins la intoarcereaRegelui. A spus in Consiliu : ,Vad ca m'am inselat, ar-,mata nu ma urmeaza". Iar generalul Condeescu i-a raspuns,'ca ineercare 1 Dati ordin si va va urma". Indreptarea"spunea aseara ca Madgearu a vorbit noaptea la 12 despreiminenta arestare.

*

Dupa amiazi crutatoare interpelare cu privire la Mu-seul de la Sosea.

20 lank.

La Camera invalmasita alegere de vice-prqedinti.Cearta la legea sanitara, provocata de demagogi. Vaidama face sa intervin pentru a potoli lucrurile. Noaptea,scandal provocat de Ioanitescu.

23 funk.

Ied s'a presintat proiectul de lege pentru pensia Pa,-triarbului 0 a lui Sarateanu.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 11

Ieau cuvantul, diminea(a. Inainte de mine, vulgar,deputatul lupist Leon. Dupa mine, in sens guvernamental,Cuza. Maniu, omul in doi peri", trage sfori usate.

Dup1-amiazi se trece proiectul cu doua, voturi.*

Se dau premiile de literatura lui Crainic 0 Basarabescu.Rebreanu, in conflict cu primul, il combate cti dintiistran0. Minulescu nu cuteaza a spune numele lui Arghezi.

24-5 lunie.

La Piva Petrei. De aid la Harpva. Primire calduroasa...0 cu sunet de treascuri. Conferinta la Constanta, despreLipsa de virtute cetateneasca" ; de 0, din causa zabaviisosirii mele, foarte mulii plecaserd, sala e tixitd de lume.

A doua zi, la Mangalia. intors prin frumoasa regiunea Baraganului" dobrogean, pe la Adam-Clisi, Cusgun,Silistra, unde aflu pe TaFu Pucerea 0 pe Pericle Papa-hagi, Turtucaia, infect cuib tragic, 0 Oltenita.

26 lunie.

Se discuta contractul telefoanelor. Obipuitul atac atlui Ioanitescu. Anuntandu-se proiectul pentru DobrogeaNoua, Mihalache asigura ca nu se vor lesa drepturilecoloni0ilor.

27 lunie.

Vorbesc, aplaudat, contra concesiei telefoanelor. Aceia0Camera sta intepenita cand, dupa amiazi, atac contractulStewart pentru Sosele (opera lui Madgearu).

www.dacoromanica.ro

12 N. IORGA

28 lunie.

La Camera, legea Dobrogii-Noi. Vorbe0e Buzdugan,ingaimat ca de obiceiu, pe alocuri violent. Deputatiibulgari urla, cand li se spune ca zilnic ieau lectii de laLegatia bulgareasca. Trebuie sa intervin pentru a facesa se ridice edinta din lipsa deputatilor.

Dupa amiazi, terminand Buzdugan, vorbesc eu. Miha-lache raspunde cu cifre. In Dobrogea-,Noua e putin pa-mant neimpartit. Deci colonisarea a dat faliment, ceia ceconstat.

*

In urma unui stralucit concurs (cu Busuioceanu) Gh.Oprescu capata catedra de istoria artei.

29 lunie.

Imnartirea premiilor la Universitate. Invit pe Rege, care,retinut, da cateva cuvinte scrise.

*

Dupd-amiazi opresc pentru un moment discutia legiiDobrogii-Noi. Apoi se incuie u0le ca sa nu mai fuganimeni, 0 i se da drumul.

30 lunie.

Legea s'a luat in consideratie aseara, cu 45 de deputati.Acuma, se repeta. Si se voteaza 0 noile taxe de con-

sumatie i legea carauVei.Camerele se inchid cu tin auto-encomiu al lui Manlu.

*

Azi dimineata, regele chibriturilor", Ivar Krueger, lamine. li explic suferintile tarii de pe urma unei claseklominante inferioare. El imi vorbe0e de Franta, de

www.dacoromanica.ro

MEMORII 13

Poincare, omul lucrurilor mid, cu hotäriri ca pentruzilele marl.

1-iu Julie.

La Palat, pentru dejunul oferit de Rege ministrului sarbMarincovici. Legalia sarbeasca, Maniu, MironescU, §efii

Regele imi intinde paharul, ostentativ.Ii arata .dorinta de a veni la cursurile de la Valeni.Principesa Ileana se intereseaza de studente. Pare un

suflet bun §i curat.

5 Julie.

Un deputat majoritar, Penescu, avocat al Suedesilorpentru chibrituri, inventeaza o conversalie a mea despredan§ii la Camera §i aduce demisia fiului mieu Mirceade la dan§ii.

Tzigara-Samurca§ cere sa se strice concursul la care areu§it Oprescu.

10 Julie.

Insulte ordinare in foaia lui Averescu. Se teme calean guvernul !

11 Julie.

Comunicat al lui Maniu ca Regele-i cere sa continue.Ieri, Vintila Bratianu a avut audienta la Palat", pentrua aduce un memoriu. Urmeaza Duca, sigur de sine.

Regele a visitat, cu primarul Dobrescu, ora§ul.

15 Julie.

Vine la Valeni corul de la Storojinet.Asista princesa Elena.Regele trimete o scrisoare de salutares va veni mai tarziu.

Curpi.

a

www.dacoromanica.ro

14 N. IORGA

16-17 Julie,

AsIst i vorbeqte la cursuri profesorul american JosephRouèek.

22 Iu lie.

Gh. Beza, fiu de Macedonean, fost redactor la Epoca",a tras asupra lui Angelescu, sub-secretar la Interne, 0I-a rdnit in mai multe locuri.

29 Julie.

Ministrul Franc lei imi aduce la Vdleni placa Legiuniide Onoare. In sala de cursuri laudd frumoasele locuri cudealuri i livezi i spune cA nicAieri nu puteam fi decoratmai bine decal in locul creatiunii mele.

5 August.

Patrusprezece Armeni, cu harnicul Sirouni, nad visiteazd.Un fost comandant de armatd armeand imi spune catevacuvinte miFdtoare.

8 August.

Visitd a vre--o treizeci de student! din Breslau.

12 August.

Regele vine cu automobilul la amiazi. Ars de soare,ingrqat. Poartd bereta de aviatie. Cetesc la sal4 cuvantulde intampinare. Rdspunde in putine cuvinte. Termindasigurand a va incerca sd inoade traditia Statului cut.lural al lui Brancoveanu. E primit foarte cdIduros.

Aratd preocupat de lipsa de ban! a tarn. Vddit iiapasd grijile.

Dupd ce a cercetat apzdmintele, pleacd.

1

www.dacoromanica.ro

MEMORII 15

14 August.

Gh. Bratianu vine pentru lecpa lui, cu o suita de douaautomobile. Partidul lui afla potrivita curtea salei decursuri pentru a i se presinta. i el se teme de continuarearegimului Maniu.

*

Presa francesa continua a fi ostila Regelui.

15 August.

Inchidere pe tacute a cursurilor. Ascultatorii au fostmai mult tineri, fara legaturi cu viata mea.

16 August.

0 furioasa campanie de ziare contra mea. PentruViitorul" sant un pur bol§evic. L'independance "conjura pe Maniu sa faca un pact de succesiune. jn-dreptarea" ma acopere de injurii. Universul", supt iscalitura lui C. Bacalbap, conjura pe rege sa se pazeasca".Curentul" ma pune laolalta cu ceilalp 4efi de particles:trist ca a venit Titulescu, as fi bucuros ca a plecat.

22 August.

Incep conferinple la Sinaia, despre cetitul 0 intelegereacarpi. Ele vor fi tot mai cercetate.

30 August.

La Bucureftt, pentru ultima repetitie a Casandrei".

31 August.

Seara, Casandre. joc foarte bun. Primire din parteapublicului, calduta. Vadlt, fi aceasta piesa fl intrece.

www.dacoromanica.ro

16 N. IORGA

13 Septembre.

Cele mai urite calomnii contra Regelul, de la oameniipe cari-i crede siguri.

*

Inculet si Ciugureanu la mine. Cel d'intaiu, afland de laLupu ca socotesc buna o intelegere intre sefii de gru-pad, cu excluderea indaratniclei lui Averescu, yin sa maintrebe daca n'ar putea fl posibila o intrevedere cu Vin-WA Bratianu.De ce nu ? Il prefer aventurii lui GheorgheBratianu care si-a strans in jun pe top fugarii. Inculetvede o adunare a clocoilor", tot felul de printi" stransiin jurul lui Bratianu tanarul". Ii spun ca e o vecheparere a mea aceasta concentrare a aristocratiei intelec-tualisate (la un moment ii scapa intrebarea : ce ar fi defacut in cas cand, din nou, coroana ar fi vacanta"? Nu-4rispund).

Regele s'a declarat contra dictaturii si pentru o actiunesolidara de refacere economica. Interviewul dat unuiziar engles e de sigur bun. Nu se potriveste cu ce secolporteaza.

*

Un proprietar de aici imi arata cum a fost expropriatla Bucuresti, in Calea Plevnei, pentru ca locul subsecre--tarului de Stat A. sa capete a patra fatada....

21 Septembre.

Foarte cercetata, adunarea comitetului nostru la Bu-.curesti. Preotii ardeleni, Campeanu si Puscariu, gasesccuvinte energice si duioase, dupa cuvantarea mea.

Zotta-mi spune ca Dori Popovici ar vrea sa mA vada :umbla duna o liga economica in Bucovina. N'o pot lua

www.dacoromanica.ro

MEMORII 17

in serios ; e manopera unui politician 0 ce politician!Zotta-mi spune a a aflat de la comanda jandarmerieica laranii bucovineni sant gata sa se revolte ; Basara-benli au qteptat doar atata. Ii spun a §thile imi parexa gerate.

*

Seara, la Sinaia. Regele e la Bacau pentru o serbaremilitara.

22 Septembre.

Puiu Dimitrescu, secretarul regelui, a fost in0lintat avoiesc sa flu primit.

Regele, imbracat civil, foarte sanatos 0 in excelentadisposilie.

Subliniaza a nu e vorba, cu mine, de o consultalie.Am aratat ca eu n'am cerut audienta, ca sa nu se creadaa q urmari vre-un avantagiu. Eu nu ma umilesc niciinaintea /ui Dumnezeu 0 nu cer nimic nimanui. Dacavre-odata a; avea sa-t servesc, sa nu mi se poata spuneca eu, cerand, trebuie sa execut ce mi se spune, ci vreausa fiu chemat pentru ideile mele, liber a le realisa.

Arat ce s'a vorbit la adunarea amicilor mid, 0 Regelese intereseaza de ce represinta ei. Dupa ce-i arat solupilenoastre, lea cuvantul 0 vorbe0e, cald 0 clar. Agricultura,compromisa prin demagogie 0 ignoranta, trebuie resta,-urata : din ea se hraneste Ora. Omul trebuie sa se puiepe lucru. Spiritul de clasa a adus despovarari fatalepentru fisc. In locul comisiunilor mele, e pentru intre-buintarea cooperallei. I se pare a s'a facut abus de teorii.Taranul a cheltult proste0e, nici macar pentru ridicareanivelului cultural al easel sale. Ora;anul e strivit de sarcini.Resturile marii proprietaii se cer ajutate. E pacat ca la-ranului, bun debitor, i s'a lasat pamantul de pomana :atatea miliarde pierdute... Osebege Intre Maniu 0 Miha-

2

www.dacoromanica.ro

18 N. IORGA

lache, care se pare a se bucura de o mai buns apreciere.II revoltS atitudinea cutSrui demagog a cdrui actiune,criminalS, ar putea duce $ la o arestare. Audienta luiDuca nu i-a folosit. RecunoVe a Gheorghe BrAtianulicompromite actiunea prin calitatea aderentilor cari seimbulzesc.

E multSmit de MIronescu. Nu vrea disolvarea Came-.rilor, dar dorepe sa ;tie daca majoritStile-I urmeaza peManiu. Eu aq fi cat un partid", 0 toll vreau sS mdprinde.

Ar dori 0 i-a spus-o i lui Duca sa fie cercetat 0pentru altceva decat motive 0 interese politice. In spe-cial rad roaciä sa vin la el cat de des, pentru orice felde conversatie. Crede ca mini;trii, ca in Anglia, nu maiau dreptul de a figura, cat sant in functii, ca membriai unui partid.

Zvonurile de cheltuiala pentru incoronare 0 uniformesunt nascociri.

E pentru intemeierea la Sinaia a unui adevarat Museual dinastiei. Vorbim de regele Carol : notele lui, scrisemicroscopic, sant acuma la dansul.

23 Septembre.

Curentul" are un cald articol despre discursul mieula adunarea partidului (I. Dumitrescu). Nae Ionescu, inCuvantul", spune ca m'am grabit cerand o putere pecare q pdstra-o doar cateva luni. Statul romanesc se vaface mai tArziu, fie 0 peste o revolutie, dar nu numaidecat prin mine. Alte ziare reproduc partial ori tSgaduiesc0 injurS.

29 Septembre.

La Piva Petrei, Harpva 0 Constanta, in cercetareamonumentelor romane.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 19

30 Septembre.

La Manga lia. Intoarcerea prin Silistra. In drum, ptrade propaganda a lui Gh. Bratianu, care a avut a cioc-nire cu ai unchiului att.

1-iti Octombre.

Lucien Romier, fost director al ziarului Figaro", un eleval $colii des Chartes 0 din Roma, vine pentru informatie.S'a lasat cu greu capigat pentru aceastà alatorie. Dartara-1 intereseaza. E tninunat de caracterul aristocratical tdranului.

5 Octombre.

Achile araga, fost primar", se plange de Maniu.I-a fagaduit a nu-I lasa cat va fi prim-ministru, 0...I-a lasat.

Imi anunta crisa. Se pare a guvernul Mironescu sepregate0e.

tin cuvant al lui Madgearu. $araga se plangea ca secalcS ideologia 0 statutul partidului. Rsspunsul : ideo-logia 0 statutul sant pentru pro0i i pentru opositie".

*

Romier a spus la Bucure0i, intr'o conferintä, cele maicrude adevaruri politicianilor cari au condus o populatiesubnutritS 0 incapabila de a face o cultura moderns. Naca, supt obladuirea politicianilor, merge spre sigura ruina.

8 Octombre.

Crisa ministeriala s'a produs. Maniu tine sa se 0ie case retrage din motive de sanatate. Taran10i1 vreau peMihalache, care refusa. Regele cere pe Mironescu. Ade,-rentii cata sa pAstreze pe Madgearu, oriunde. Mi-,ospune Manoilescu, care vine la mine sa se informem

www.dacoromanica.ro

20 N. IORGA

9 Octombre

Seara, la Belgrad. Ma primeste Legatia si istoricul Sta-noevici, foarte amabil, Dusan Popovici, care a scris despreTintari" in Serbia.

10 Octombre.

Cu ei prin oras, cu totul transformat. Strazi perfectpa vate. Perspectiva la Sava. Pod in constructie. Monti.-ment al Razboiului, de Mestrovié. Monument al Recu-nostintii fata de Francesi. Se inaugureaza acela al gene-ralului fiances care a intrat primul in Belgrad. Noicladiri publice marete.

La Atena.

11 Octombre.

12 Octombre.

Deschiderea congresului. Nu asista presedintele Repu-blicei si Venizelos, anuntati. Vorbeste Menardos, prese-dintele grec : Bizantul nu exista, ci o simpla desvoltareneintrerupta a elenismului. Delegatii pe natiuni : Zlatar-schi pentru Bulgari, nemteste, scurt si prost; Radonici,pentru Sarbi. Diehl, in frase elegante, Grggoire, foarteaplaudat pentru un discurs neo-grecesc, lung ; Heisen-berg, prima triumfal de elevii sal, face o predica zam-bitoare despre uniunea spirituala greco-germana. Simpatic,vorbind greceste, batranul William Miller. Bine, Italianulddegat de Egipteni. Pace, pentru Italia, spune ca tam luiare prea mult de lucru cu ale ei pentru a gandi atatala Bizant, dar ca acesta e lucru roman. Delegata Olandei,domnisoara Alexandridis, e o blonda profesoara care vor-

www.dacoromanica.ro

MEMORII 21

be0e incet intr'o perfects trances& 11/414cAtor, Ocunevdespre miseria politica ruseasca in momentul and marinarii bolevici sant in portul Atenei. A vorbit 1 undelegat al Ecumenicului.

Deschiderea, dupa-amiazi, de Sotiriu, a Museului bE-zantin. Apoi la Daphni. i, la sfar0t, impunatoarea vecernie de la Metropolie.

Ai no;tri de la Congresul interbalcanic au fost laDelphi. Pleaca. Cicio Pop a impus ca om de aparenlasigura ; discursul i Ia facut Pella. Tot el 0 profesoruluiClinciu. Pelki a v orbit bine de planul Kellogh. Latureaeconomics a fost interesantA. Noi n'aveam ingineri.

MA gandesc ca Universitatea noastrA sa ceara schirnbcu colegii din SudEstul European 0 Academia sA propuns celor vecine o unire.

Academia s'ar interesa pentru bibliografie 1 traduceri.carora IL vorbesc de acestea, aprob&

13-15 Octombre.

Lucrari ale congresului. Sant ters de pe lista celorcinci preFdinfi nafionali ai sectiel mele. Voiu presida,mi se spune, secliile unite. La 15, joi, dupa visita noastrala Tatoi, masa data de comitet. Asista Venizelos, pufinimbatranit, cu calota neagra pe cap. Aude greu. Spunenumai cateva cuvinte. Sofia lui, Greaca din Londra, seinformeaza bucuros de lucruri strAine. Francesii, Germanii i Italienii duc prin discursuri lupta lor obipuita.

La 15, masa la coala trances&

16 Octombre.

Presidez eu, de 0 Lascaris voia sd treaca presidenflalui Diehl, supt cuvant a a fost vorba ca eu sa presidezintr'una din edinfele secliilor unite". Diehl, intrebat,spune a nu §tie nimic.

Sarbri.

www.dacoromanica.ro

22 N. IORGA

Darkó, de la Debretin, face o frumoasa comemorarein grece0e lui Bury. Diehl vorbe0e de Impäratul Teofilintr'o opera bizantina tarzie. Heisenberg distribute certi-ficate natiilor dupa interesele politice de azi. OctogenarulHatzidakes despre limba greceasca de azi. Fac comuni-catia mea despre familiile bizantine in Romania si ideiaImperiului.

Dejun la Diehl.

17 Octombre.

Masa la ministrul de Afaceri Straine. Papamihalacopol.Mare fapturfi de om negricios, cu infatisarea cam vul--garg ; politician de multi ani, destul de plin de sine.

18 Octombre.

Dejun cu Romanii, Mihalacopol si Papanastasiu, patronulconferintei interbalcanice, la primitorul ministru al Ro-,maniei, Langa RaFanu.

Dupa amiazi, edinta plenara, ultima. Presideaza Diehl.Grégoire, vorbind greceste, are un mare succes, pe care-Istria tot revenind la tribuna. Din nou defilarea pentrumultamiri a represintanfilor celor trei tari rivale.

Seara, la presedintele Republicei. Septuagenar drept,cu ochii bulbucati ; vorbe0e putin si vag, evitand intre-,barile 0 necautand raspunsurile.

19 Octombre.

Splendide defilari si spectacole istorice si populare laStadion.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 23

20 Octombre.

Plecarea in excursie cu d-na 11/4/16nescu, sotia ataptuluicomercial, cu P. Antonescu 0 C. Marinescu. Trecem ca.-nalul de Corint. Vedern Micena §i Tirintul. Noaptea laNauplia.

21 Octombre.

De la Nauplia la Tripolis. Noaptea acolo.

22 Octombre.

De la Tripolis la Sparta. Noaptea din nou la Tripolis.

23 Octombre.

De la Tripolis prin Argos la Atena.

24 Octombre.

Spre Delfi prin Teba. Noaptea la De lfi.

25 Octombre.

Intoarcerea la Atena.

26 Octombre.

Visits la musee si la monumentele ateniene (eu d-na0 d-ra Rouillard, egiptologa).

27 Octombre.

Plecarea sp re Ord. Noaptea in tren.

www.dacoromanica.ro

24 N. IORGA

28 Octombre.

Seara la Belgrad. Plecare cu vasul spre Severin.

29 Octombre.

0 dupS-amiazi la Severin. Excursie la Cerneti. Aflu ocarte greacS a lui VodS-Bráncoveanu.

30 Octombre.

La Bucure0i.Vad pe Mironescu. Imi spune a pe Octombre Inca-

&Arlie sAnt pe jumdtate din prevederi.*

TarS s'a intors de la Berlin. Vorbim ingriiorati degrelele conditii financiare ale tett.

3 Novembre.

La Bucure01. Deschiderea Universitälii. 2.000 de studentiintr'o perfects tinuta. Li arät greutatea zilei de azi. Mi-ronescu, invitat, adaugS cSteva cuvinte in acela0 sens.E deosebit de amabil fatd de munca mea. Deschid, dupaamiazi, cursul.

5 Novembre.

M. Popovici la mine. MS intreaM daa nu s'ar puteasA fac cu actualul Parlament un Ministeriu de national--taranisti 0 alte elemente. De ce nu ? Imi aratS risipa dela organisatiile autonome. Are un gol budgetar de vre-o12 miliarde. Cu ce-I acopere 7 Se vor face täleturi eroice.

Seara, la VAleni.*

www.dacoromanica.ro

MEMORII 25

7 Novembre.

Tntoarcere la Bucure0l. Comunicare la Academie desprece am gasit la Atena. Dupa mine, Górka de la Lwow,care presinta cronica germana a lui tefan-cel-Mare, dincare face o opera a until German, anterioara letopise-,telor slavone. Skit stilt a-i arata grevala.

8 Novembre.

Deschiderea cursurilor lnstitutului fisica-chimic.

9 Novembre.

jubileul revistei Spitalul". Uimitor discurs al nona-genarului dr. Severeanu, istorie vie a medicinel la noi.

10 Novembre.

Deschiderea cursurilor la Facultatea de Teologie. $i aid,o foarte frumoasa serbare. Asista 0 vorbepe Patriarhul,in buna stare de sanatate.

Dupa amiaza prima conferinta despre Grecia, la TeatrulNational. Putini Greci.

I I Novembre.

Visita lui Cardenas, ministrul spaniol, cu care discutziva care va fi consacrata Spaniel la Universitate.

12 Novembre.

A doua conferinta despre Grecia.

www.dacoromanica.ro

26 N. lORGA

13 Novembre.

La Valeni.

A treia conferinta despre Grecia. Profesorul Stoia-novici imi cere sa iert pe Duca, pentru acusarile ce mi-aadus de curand ; el va retracta calomniile. Refus sa1 iert.

15 Novembre.

Deschiderea Parlamentului. Multe uniforme, cu totulnoua, caremi par curioase i incarcate. Se vrea, evident,o inovatie.

Regele apace in Camera in noul vesmant albastru. Langadansul printul Mihai, foarte serios 0 cuminte, in uniformade la Dealu.

Mesagiul e frant in bucati, fara ciment literar, cu va-dite adausuri regale, privitoare mai ales la lucrul impreuna,la uniunea frateasca". Se fagaduiesc lucruri multe, preamulte. Cine le va face ?

Opositia liberala e de fat& foarte multamita. Tot asasi averescanii.

Regele a dat Ordinul Ferdinand, nu numai celor domaresali, si odata lui Maniu, ci si lui Cicio Pop §i luiMironescu. Felicit pe acesta din urma ca a fäcut Roma,-nia si al.& regretul ca nu nia lasat ceva si noua, ca sameritam si noi acelas Ordin.

*

led a fost o demonstratie a 1000 de someri.

15 Novembre.

La Ploesti pentru a vorbi invatatorilor. Apoi la Snagov,cu d-na Lenz din Elvetia.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 27

17 Novembre.

Gr. Filipescu la mine. Spune lucruri interesante. Ve-nizelos ii zicea odata : Nu inteleg pe d. Vintila Bratianu.Acest oni face blocul contra lui insu0". Filipescu se plangea Americanii de la telefoane sant escrocati in tot felul.Li s'a cerut imprumutul de zece milioane de dolari, pecare imediat 1-a blocat Auboin, ap ca se plate0e do-banda degeaba. 0 conventie cu privire la valoarea ma-terialului telefonic e imediat cdfcatd pentru a mai Med"ceva. La telefoane Poqta muta pe toti inutilii, pe cariAmericanit au datoria sa-i pastreze.

*

La Camera. Caineascalupta pentru locuri de onoare.Repartitia se face pe provincii. Georgescu-Barlad denuntape Sever Dan a a falsificat votul. Cicio Pop il trimetela Comisia de disciplina.

18 Novembre.

Declaratille la Camera. A lui Duca, emfatica, termi-nand cu o cerere de disolvare, e primita rece, cu unelemaraieli ; a lui Gh. Bratianu, pronuntata cu siguranta,capata aplause. Arat ca Regele n'a putut cere numai ointelegere a partidelor. Mironescu raspunde impaciuitor,nu fara a observa ca sant doud partide liberate.

19 No vembre.

Serbarea spaniola. Asista 0 Puaux, Anton Bibescu. Von-besc 0 Lambrino, Ortiz, la urma Cardenas. Multi studenti.

Ultima conferinta despre Grecia.*

www.dacoromanica.ro

28 N. IORGA

La Camera, GeorgescuBarlad a cerut scuse.

20 Novembre.

La Valeni. Camera iea vacant& Ap de rapede....

21 Novembre.

Dupa mass, conferinta la rationalisare". Bun discursal inginerului FicOnescu. Pe urma la radio pentru IstoriaRomanilor (a treia conferinta). Seara, pana tarziu, receptie a profesorilor la Universitate. Murnumi spune ca, intimpul razboiului, refugiatii mergand in deputatie la Clemenceau pentru Ardeal, el, acusand Guvernul roman,care Meuse paced, lia spus a, in cas de victorie, ni seva da Ardealul, dar nu daca se va aiunge la o pace detocmeala.

22 Novembre.

Conferinta mea la Institutul social, despre elementul desolidaritate internationala in trecutul nostru.

*

Visita lui Valcovici. Apoi David Emanuel : la a ptezed 0 pase de ani ar vrea sall reia cursul la Universitate.

Ziaristul engles Kenneth E Fuldhart, venit pentru legaturi intre noi qi America, vrea sa intalneasca persoane decuno0inta 0 influenta in domeniul economic, mai alesal petrolului.

*

24 Novembre.

Interpelez in ce prive0e abusurile clerului contra mo-numentelor istorice. Cearta parlamentara pentru pe0elesarat.

Mao, Basarabean, incepe predica lui, 0earsa si naca-jita, pentru Stere.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 29

25 Novembre.

La masa la d-na Novianu-Sthleanu, cu Presan si Me-hedinti si doamnele lor. Se vanturd multe amintiri. Me--hedinti presintd groaza populatlei la intrarea Nemtilor,teamd de a nu avea Bulgarii pradaInici. Ar fi fost si mairau dacd intrarea Germanilor ar fi zdbovit. Cativa oa,-meni politici s'au straw pentru a vedea ce e de facut.Maiorescu era de fatd. A combatut ideia de a face Incao armata romdneascd pentru alta dinastie, si a reusit. Apus alternativa unui Guvern Carp, dacd biruie Germanii,iar dacd nu biruie, aici spaimd intre nerntofili... D-naPresan vorbeste de curajul personal al regelui (si Presanconfirmd). In lipsa sotului el la Odesa, l-a primit incasa ei din margenea Iasului, unde el a asteptat ca bol-sevicii sd-si mantule intrunirea pentru ca sa iasa cu auto-mobilul in fata lor ; ei au incercat, cu alt automobil, sa-itaie calea. L-a vdzut in lunie. Invitatie la masa inainte deplecare la Scroviste. Un schelet. Nu se putea ridica de-pe Scaun ca s'o intampine. Nu atingea mancarea, fiindcd-imirosla rdu"; I-a ispitit sa guste. A pus sa-i aducd unyin rar din pivnita. Era grozav spectacolul 0 minunatärabdarea. Presan spune cd un cineva, pare a fi i. Bra--tianu, voia pacea dupa Turtucaia.

*

La Camera discursul lui mat& azi mai putin intreruptca led, de Madgearu 0 Mihalache ; rdspunsul lui Halipacd plangerile lui privesc o adunare de partid, nu Camera,e linistit si cuminte; dupa dansul tdranul carciumar MisaVasiescu din Banat.

Vintild Bratianu, a cdrui audientd a fost zabovitd, separe cd inadins, anunta pe maresalul Palatului cd acumea nu mai are scop. Gheorghe, nepotul sau, cu careavuse o ciocnire la parastasul de Dumineca, de la Biserica

www.dacoromanica.ro

30 N. IORGA

Alba, unde e present §i fostul Mitropolit Atanasie, fuseseprimit, pentru all presinta programul ieri.

*

Atacurile la drumul mare, s'a tras in automobilul luiGr. Filipescu, care n'a vrut sa opreasca, se intetesc.

*

Camera e aproape pustie. Azi i preotul Man, in ches-tia pretului panii, a facut o declaratle contra Guvernului.

*

Viitorul" citeaza un pasagiu din Unirea" de la Blaj,in care ar fi criticat foarte aspru Maniu. E posibil ?...

27 Novembre.

La Valeni. Seara, aflu moartea subita a bizantinologuluiHeisenberg.

28 Novembre.

La Academie, despre aventurierul Petraru-Voda.*

Bal imi comunica dovezi a Mitropolitul Pimen nu-ipermite a face cercetari in biserici fara autorisatia lut.Interpelez din nou contra abusului. Voiu fi silit, daca mise va intampla mie ap ceva, sa intru cu politia.

*

Discurs perimat al Basarabeanului Bogos. Apoi o de-claratie pentru Evrei a lui Fischer de la Oradea. Foartedistins, in cea mai buna romaneasca. E intrerupt de Cuza,ca totdeauna. Putinii deputati presenti fac haz.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 31

29 Novembre.

Regele vine de la o serbare a aviatiei. Se scusa dezabava. Schimba haina de parad 4 revine. Dejunam cucopilul regal, cu colonelul Condeescu i secretarul Dumi-trescu. Regele are ochi numai pentru flu, carula ii zice :Mihaita. II vorbeVe numai romane0e. Conversatie fami-liara glume pe sama unor persoane din lumea politica).Se rade din toata inima.

La urma, ma chiama sus, in odaia de lucru. Conversatiaatinge multe subiecte : Cerand parerea mea despre situatiapolitica, ii arat ca actualii guvernanti sant mai suportabilidecat alpi. Periculos e nurnal cine, incarcat de onoruri,anunta acum la Chi0nau un asalt in fruntea poporului",Duca, gata pentru toate revenirile, nesigur, dar far curai.Argetoianu, care a dat Universului" un discurs de ten-dinte dictatoriale ; dar la Guvern poate fi intrebuintabil.Un singur om nu e intrebuintabil. Cine ? Eu. Dece ? Pentru ca aq servi pe Maiestatea Voastra numaicu ideile in care cred. E evident a Regele nu vrea nicipe Vintila Bratianu, nici, acum, pe Maniu. 0 anumedemocratie" ii pare un lucru de trecut, de 0 tin la dansaeel de la Guvern. Pentru aceasta 1.-au refusat ideia no-tarului numit i inlaturarea celui de al doilea prefect.

Vorbim de Fundatia Carol I-iu, Regele vrea o con-topire a Fundatiilor Regale. Eu cred ca trebuie ruptafegatura oficiala en Universitatea, cela ce se admite.

Regele vrea sa faca din aripa .stanga a Palatului unMuseu aI epocei lui Carol I-iu. De aceia va pastra, contratuturora, cela ce este, de 0 nu raspunde gustului sau.Generatiile se urmeaza, fiecare cu aIte tendinte".

Ii spun ca sfaturile mele, la aproape pizeci de ani,trebuie culese ca fructele tarzii de toamna, care sant rari.

www.dacoromanica.ro

32 N. IORGA

Are ochii in lacrimi. Imi vorbe0e ca batranuluj, vechiuluiprieten".

La Camera, tanarul secretar al Ardelenilor, Solomon,ataca pe tarani0i, i pe cei cu semnatura regala", oamenisupt douazecl I patru de ani. Cand lauda atltudinea luiManiu la 4 Ianuar, ii rog sa nu o confunde cu a mea, sin-gurul care am vorbit raspicat .regelui Ferdinand in lacrami.

Seara, masa la ministrul Greciei, cu ai CehoslovacieiSuediei, cu Cicio Pop 0 Gusti, cu consulul grec i d.

dna Negroponte. Se discut i cererile de despagubireale Grecilor pentru expropriere, ca i exproprierea

30 Novembre.

lnaugurarea, la biserica Sf. Spiridon, a slujbelor pentrustudenti. Vorbe0e inainte Patriarhul. Preotul profesor Cris-tescu, in predica sa, face despartirea necesara intre agitatia mistica i activitatea religioasa.

Patriarhul se leapada de monstruositatea artistica de laparaclisul Mitropoliel. E gata a interveni pentru ComisiaMonumentelor Istorice. Ii semnalez perversiunea misticadin romanul lui Galaction, Roxana". II va chema. Eucred ca o asemenea opera 1 haina de preot nu se po-.trivesc.

Visita lui Anton Bibescu. *i la Madrid se rechiamaministrul. El ofera sd rAmaie cu leafa insarcinatului deAfaceri.

1 Decembre.

Dna Heisenberg imi scrie ca sotul ei s'a pierdut dincausa unui tifos cApatat in Sicilia, poate in Grecla.

*

0 0

loafs!.

*

*

www.dacoromanica.ro

MEMORII 33

La Camera, lectie pentru muncitori a pretentiosuluisocialist Rddaceanu.

*

Seara, pentru negustorl (batuti ieri de politie cu bas-toane de cauciuc), o conferintd despre sensul romanescal Statului corporativ.

3 Decembre.

La Camera, Manoilescu presintd resultatul ostenelilorsale la Geneva. Discurs de politica externa al lui Ga-fencu : adevarat program ministerial, corect 0 putintelpretentios.

Dejun la ministrul Italiel.*

*

Inmormantarea nonagenarului dr. Severeanu.

5 Decembre.

Ridic la Academie chestia atacurilor indreptate, nu LAMtemeiu, de T. Pisani contra Dictionariului Academiei.

*

BrAtianuDiscursul lui Gh. la Camera. Stapdn pe el,cu sprincenele incruntate, cu glas poruncitor 0 gest caretaie. Ceva din siguranta tatdlui sau.

Vorbesc pe urma, ca om al altei generatii : optimist,cu apel la concordie.

6 Decembre.

Multd lume md cautd : Mironescu, Popovici, Manoi-.lesdu. Se tern de o loviturd de sus. Iunian a demisionat.Mirto e furios cd in locul lui e numit Volcu Nitescu,Rdclucanu viind la Calle de Comunicatie. Stere ar fi gatindo loviturd.

3

www.dacoromanica.ro

34 N. IORGA

7 Decembre.

Dejun la Legatia francesä, pentru Roger, prepdintelescriitorilor francesi. Vorbesc cu I. Nat. E furios contralui Gh. Bratianu.

Conferinta la Casa femeii, pentru studenti, foarte cal-duro0, despre viata universitara in Grecia.

Colegiu la Universitate, contra legii cumulului.

9 Decembre.

Necuviinti la adresa mea ale tanarului Ralea, sustinutde maraituri basarabene.

Se apart partidismul cum este. Stere, efuI, asista inbancile prime. Cuza riposteaza.

Urmeaza, sigur de sine, cel mai bun arbitru al steris-mului basarabean, Leanca. E pentru monarhie, dar mo-mentan.

10 Decembre.

Se incearca la Universitate iMpiedecarea cursurilorpentru ziva studentilor". Opresc hotarit desordinele. Stu-

trecand, md aclamd. Aud I un Traiasca d. Cuza".Dupa amiazi, sala e plina la cursul mieu. Dar seara

conducatorii imi spun ea prefectul de Politie I-a bruscat,nelasandu-i a trece pe d'inaintea Palatului.

Nuli mai lau deci raspunderea. II sMtulesc sd pdstrezelinktea. Se produc insa unele desordini, cu obiputtelegeamuri sparte.

deMil,

www.dacoromanica.ro

MEMORII 35

12 Decembre.

La Camera vorbe0e Lupu, cu gesturi marl de tribun,riclats de voix i vulgaritati trimese adversarilor (dobitoc",prost", ,mincinos"). 0 atmosfera....

Ziarele vorbesc de marea conjuratie" a pranzului de laPresan. Ar fi fost I Argetoianu cineva al carui numenu se poate spune).

Adevarul" ma atacase ca protector al desordinelor.La Camera, deputatul evreu Landau interpeleaza : atat derdu fac cei cari, neinformati, atata... Azi ziarul se scusa.11 amenintasem cu un proces.

13 Decembre.

La Camera vorbe0e Cuza. Complimente pentru sen-timentul", care-mi permite a face, eu singur, un discurs,

36 N. IORGA

Universitalii. Vrea si pentru Iasi si pentru Politehnica,de ziva Uniril". Avand a lipsl, propun stilul nou. Pri.-meste. Ma feficita pentru discursul de incredere de laCamera. Ating halul acesteia, care totusi trebuie pastrata.Evita a vorbi politica. Si cand al.& vulgaritatea discursurilorlui Lupu si chiar Cuza. Atinge antisemitismul. Nu e fi-losemit, dar o alta atitudine o impune si omenia si lute,-resele noastre financiare. Ii arat ce a fost pranzul com-plot" de la Presan. Ii spun pe cine-1 vizeaza liberalli.Regele, ocupandu-se de studenti si de popularitatea nnea,crede ca WO persoane straine. Liberal! si Goga.Goga mai putin, zice el. Imi da portretul, cu inscriplia :lubitului si bunului sail profesor din partea aceluiacare-1 pastreaza o afectuoasa prietenie".

*

La Camera aflu pe Mironescu cu Lupu, care-1 fumeazapipa in nas. ma plang de refusul ce intampin in chestiacumulului. Nu-mi place nici judecata lui in alte privlirci.

16 Decembre.

Fagure raspunde lui Cuza. Vorbeste de legaturile cusocietatea romaneasca. Pare a fi sincer. Alt Evreu, Lan-dau, incearca a provoca.

Se propusese de Fagure o telegrama la Liga Nallunilor.Arat ca e absolut inutil ; se stie ca avem o politica 0una singura. Nu e nevoie sa insistam.

*

Deschiderea cursurilor lui Boivin (chlmie medicala) siale lectorului spaniol, care vorbeste frumos, intr'o francesacu accent puternic. E un tan& vioiu si simpatic.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 37

17 Decembre.

Cuza revine la tribuna pentru explicatii", 0 din noui se opune, barbate0e, Gafencu.

Lirmeaza discursul raportorului, aproape ignorat demajoritate. Polizu-Miqune0i vorbe0e trist, cu desgust,Cara mijloace.

Apoi discursul lui Madgearu, foarte amabil fata demine.

La Camera, pdinta de injurii.

Vorbesc la legea cumulului.

18 Decembre.

19 Decembre.

20 Decembre.

Conferinta la arhitecti despre catapetesme.

21 Decembre.

La Constanta, pentru o conferinta despre Latinitateadobrogeana". Apoi, noaptea, la Mangalia.

22 Decembre.

Vorbesc la legea curbei salarlilor.

23 Decembre.

Nesfar0te Fdinti la Camera. Vorbesc la budget.Budgetul trece la miezul noptii, inaintea unor deputati

adu0 in automobile cu Pali& Parlamentul face impresiaunui sf,Irpt de regim.

A

www.dacoromanica.ro

38 N. IORGA

Dimineata, vestea neasteptata a morlii lui Vintila Bra.-tianu, cazut la Mihaestii lui, de apoplexie sI de nacaz.

La Camera, comemorarea lui. Cicio Pop gaseste accenteputernice l duioase. Duca aduce ceva scris i cetestelinistit. Gh. Bratianu m'a intrebat ce cred ca trebuie safaca. I-am recomandat sa incredinteze scurta lui cuvan.-tare presedintelui. Parea sa fie convins, dar presedintelerefusa. E primit fara protestare de deputatii vintilisti",.de si a Sims ca vorbeste in numele partiduluiGoga, care a vorbit, neintrerupt, presintand cifre, la budget,s'a adaus si el la aceia cari pomeniau pe omul atat dedusmanit.

Cu multa durere am putut spune si eu cateva cuvintedespre omul pe care nu I-am amarat niciodata. Toatepartidele s'au crezut datoare sa vorbeasca.

I se fac funeralii nationale. El voia sa se odihneasc&la Mihaesti, dar familia il va duce la Florica.

Slavescu-mi arata cateva insemnari ale lui, de declaralleliberala la budget ; scrisul e aproape neinteligibil.

24-8 Decembre.

Craciun de zapada si de molosag. Lumea e saracaytrista i fara incredere in viitor.

liberal".

www.dacoromanica.ro

1931.

www.dacoromanica.ro

1-iu Januar.

Plecarea din Bucurqti spre Paris.

4 Januar.La Paris.

5 Januar.

1ntaia lectie, bine primita, a cursului despre Ospitalleri,la Rodos. Visita la generalul Berthelot, foarte bolnavin primejdie de moarte.

7 Januar.

Funeraliile 1W joffre. Petrecem ziva, cu d. si d-naLuchaire (ea e Po lona) i cu profesorul Renaudin, laBloch (Museul Razboiului). Scurta informatie noun desprenoi in Biblloteca Museului.

Seara, masa la Diehl.

8 Januar.

9 lanuar,

Un avocat armean, cetatean frances, vine cu un em1.-grat, acum proprietar de garaj aid la Paris.

El vor o patrie in Cilicia, vechea Armenie fiind in-capabila de a fi retinuta in oceanul rusesc, la un loc

www.dacoromanica.ro

42 N. IORGA

atat de isolat, departe de Europa ajutatoare. Se gandescs'o cumpere de la Turd cari, azi, ar fi intr'o grava crisa.Ba ajung a spune a orfanii, raspanditi cu zecile de mil,si sufletele simple vreau sa se trezeasca aceasta chestiearmeneasca prin action! desperate, ca ardere de orase,atentate monstre, etc., pentru care ei, cari nu mai cunimic de pierdut, si-ar jertfi bucuros viata.

Li trebuie fonduri pentru miscarea lor, si se gandescla marele bogatas Ghiulbechian de aid, din Paris. Arclod si crearea unui Comitet national, la care s'ar alipistrAini, ca mine, cari au aratat simpatie natiei si cari arfi dispu0 sa li sacrifice timp. Eu a§ avea sa aleg si saadun pe filo-anneni.

Ii raspund ca, asa cum e starea de spirit a Turcilor,nu e nirnic de sperat de la ei (vorbiau de colonisareacelor vre-o 200.000 din Siria in primul rand). El obiectandca trei sferturi din populatia tura e contra regimuluiactual, li spun ea, atata timp cat va fi Mustafa Chemal,opera lui, sustinuta apoi de cei lesiti din noile scoli, cum,s'a vazut in ultima tentativa revolutionara retrograda,va fi mentinuta cu orice mijloc. Nu e de ajuns sa fiecrisa, trebuie ca oamenii s'o simta. 0 simt Ungurii rui-,nati, cart cheltuiesc ultimul ban pentru refacerea regatuluiSfantului tefan 7 Atentatele ar fi rapede oprite, iar efectullor ar fi sa indispuie toate natiile preocupate, supt regimuriconservatoare, de pastrarea pacii si a ordinii. Franta re-publicana n'a sustinut macar printr'un gest de opiniemiscarea revolutionara spaniola. Odce incercare politica,neizbutita trimete o nape In urma. Gata sa ajut moral,nu pot, legat cum sant de nevoile larii mele, sa dau unsprijin intens si continuu.

Ma maga sa-i scriu lui Noradunghian, care poate de--termina pe Ghiulbechian, 0 o fac in aceasta seara chiar.

www.dacoromanica.ro

MEMORII 43

10 lanuar.

La defun cu profesorul Hauser, cu Mathiez, istoriculde stdnga al Revolutiei francese, cu un director de aiferate, cu un Estonian si sotia si cu un Frances care facecomert in Persia. A trecut adesea pe la bolsevici. Cu'waste nu numai Moscova, dar si Petrogradul. Cea d'intäiue intr'o foarte proastA stare. In saracie, e si lux. Femeileprimesc flori pentru sute de ruble si un mullämesc. Mathiezcredea ca bolsevismul e pe sfarsite. Celalt o contestAoamenii s'au deprins. Obiectez si aceia a scolile dau ogeneratie de sovietisti fanatici.

*

A doua conferinta. Vine si Rogues, cu totul inAlbitDin nou asistä Diehl si chiar Hazard, care a intovarAsitpe dra VAcarescu.

11 lanuar.

Ceaiu la colonelul Tatäranu, care e rechemat. Maimult ofiteri deai nostri. Baleti buni, cu femei extraordinarde pretentioase. i comandantul Scorn Militare de aici,ministrul Belgiei 0 un secretar cehoslovac. Pretutindeniportrete deale Regelui.

A treia lectie asupra Ospitalierilor.

12 lanuar.

13 Januar.

Ceaiu la fostul diplomat frances de Guichen. Masa laLh6ritier cu Polonii Pulacki si Sobieski, cu fiul lui Claparedede la Geneva 0 cu istoricul spaniol Rafael de Altamira.Acestuia ii vorbesc de posibilitatea unor visite reciproce

www.dacoromanica.ro

44 N. IORGA

intre Spanioli si Romani cu prilejul calatoriel vaselornoastre de petrol. E bucuros sa ajute la realisarea ideii.De la Comitetul international de stiinte istorice, care seva aduna la Budapesta, ar putea trece la Bucuresti.

14 lanuar.

La Legatia noastra, Cesianu si d-na primesc foartebine. Dejundm cu generalul Presan, care-si aminteeeperfect de 4 Ianuar" si confirms ca are dovezile caintiiregelui Ferdinand cu privire la soarta facutl flului sau,cu d-na Presan, cu cativa Romani si cu generalul Gouraud.Acesta impresioneaza prin clara, vioaia lui privire al-bastra, prin maneca goala atarnand din bratuI amputat,prin piciorul faramat in trei locuri. Vorbim de politiciani,si el critica amestecul lor in armata. i el a refusat samearga la cutare doamna, din causa atitudinii in vremeaocupatiei germane. A vazut fotografia ei intre ofiteriigermani. Vorbind de Kronprinz, arata cum, pe frontulitalian, unde a fost decorat cu S. Maurizio e Lazzaro,regele 1-a caracterisat pe printul german, dupa ce Mu-dase pe al Wiirttembergului, ca pe un cavalerist carefara numele sau nu ajungea nici capitan. Ii pomenesc deSiria si de Cilicia, si el imi spune ca pe aceasta dinurma ar fi pastrat-o, dar nu era in tratat. Regimul luiMustafA Chemal e de un exclusivism national care ca.-peste orice speranta Armenilor. Dictatorul, in dorinta dea avea un al doilea partid", a chemat de la Legatiadin Paris pe Feti-beiu. and s'a vazut insa ca toatä lumea-Iaclama, ideia a cazut.

15 lanuar.

Cu fostul ministru Honnorat si cu Cesianu la CiteUniversitaire". Visita splendidului palat armenesc, a pu-

www.dacoromanica.ro

MEMORII 45

ternicelor cladiri ale Belgiei i Spaniei, a cochetelor pa-vilioane ale Indochinei, Argentinei, Iaponiei, a ciclopiceirqedinti americane. Pentru o suta de odai am aveanevoie de pse milioane de franci.

Masa la Legatia cehoslovaca, unde se a cravataLeului Alb d-rei Vacarescu. Acolo i Cesianu cuparechea de la Rochefoucald. D-ra Vacarescu, and avorbit in L'Intransigeant" de un dejun al regelui Fer-dinand cu joffre, a primit o scrisoare de injurii a unuiUngur plecat din Cluj, care-0 rade de soldatii no$ridesculti" l ameninta cu o cumplita rasbunare.

16 lanuar.

La Lille. Dejun la Poncheville.Lectie la Universitate, elevilor lui merit, despre viata

religioasa in Ardealul secolului al XVII-lea.Seara, conferinta, rau ascultata, la Universitate.

17 lanuar.

La Paris. Prima lectie despre inceputurile Venetiei,foarte mult cercetata.

Seara, masa anuala a coliI de limbi orientale vii. Re-gasesc, foarte itnbatranit, pe Bougle, acum director alcolli Norma le, pe Brunel, al celei des Chartes.

18 lanuar.

Multe visite la Fontenay. Receptie la decanul Brunot.

19 lanuar,

A doua lectie despre inceputurile Venetia Publicmai numeros.

d-na,

si

www.dacoromanica.ro

46 N. IORGA

20 Januar.

Costachescu-tni retrimete, cu plangeri ca 1-am jignit,adresa mea ca rector, in care aratam ca nu mi se poateda un ordin, nici impune supravegherea studentilor instrada. Ma gandiam sa protestez printea demisie. Amcrezut mai bine sa retrimet 0 eu adresa mea, aratandca e perfect cuviincioasa.

21 lanuar.

A treia lectie despre inceputurile Venetiei. Student'minoritari 0 comuni0i arunca manifeste in care infiereazasalbatacia" Romaniei 0 ipocrisia" mea.

*

Dejun dat de ministrul cultural polon Pulawski. EI ga,...se0e pentru mine cuvinte extrern de miFatoare. intreinvitati $ istoricul literar Baldensperger.

*

Seara, masa la Collinet.

22 lanuar.

Masa la Legatle, cu rectorul Charlety.Charlety spune ca la Constantinopol supt noul regim

moscheile sant musee. E tolerat doar, cu turbanul sau,un ulema. Viata religioasa pare a fi disparut cu totul.

23 Ianuar.

Ceaiu la Sorbona pentru profesorii strain!. Un Italianvine din India, unde totul e un triumf al tuminii.

24 lanuar.

Dejun la Charlety. Foarte pornit contra Italienilor, a-mintind scenele de la Venetia.

*

www.dacoromanica.ro

MEMOR1I 47

Seara, la Ancel cu generalul jacquemont 1 Carcopino.Acesta a fost in Brasilia. A vazut convoiul pre§edinteluiasasinat, cu zecile de mii de oameni aruncand flori intreacat.

Conferinta, la care asist i profesorul Bémont, complectrefacut, la Facultatea de Teologie protestanta, despreChiril Lukaris.

Prima lectie despre psihologia limbii romane la Sorbona.

Glotz I Carcopino imi anunta propunerea mea cadoctor de onoare pentru 1931. Am avut o mare majoritate.

24 lanuar.

Mu ha lume la Fontenay : Bure de la L'Ordre, Honnorat,cari cerceteaza casa. Vorbesc ingrijorati de crisa minis-teriala francesa. Generalul Berthelot ar fi foarte rau, dincausa slabirii inimii.

Conferinta despre calatorii poloni, la Biblioteca Polona.Cultul lui Mickiewicz ii face cea mai mare onoare.Ambasadorul Chlapowski e atent I dovedepe cunoqtereaadanca a trecutului Orli sale.

28 lanuar.

Sosire la Venetia. La gara i istoricul P. Orsi.

29 Ianuar.

Ceaiu la Orsi. Aflu i pe Diego Valeri, poetul care avorbit ap de frumos despre capitolele venetiene din cartedmea L'Italla vista da un Romeno". Un om fin, discret,cu o cugetare personalä de mare probitate.

www.dacoromanica.ro

48 N. IORGA

30 lanuar.

Conferinta mea, foarte cercetati, despre: Scenefantome romanesti in Venetia.

31 lanuar.

Plecare la Bucuresti. Aflu moartea lui Berthelot.

1 Februar.

0

Public cu musica, student! si chiar ofiteri, ma intampina la Timisoara. E foarte jenant. Li spun a sant unisolat, caruia i se prefers in politica dr. Dobrescu (iesitcu 30.000 de voturi, la Caransebes), in literatura unArghezi. Daca noua generatie se va lisa ispitita de interese materiale, la vrasta mea nu vor mai avea o lard.Pretutindeni aiurea e muncä si creatiune. Noi mucezim.La Timkoara voiu vent cand, peste ce am moqtenit noide la Unguri, vor fi lucruri create de noi insine.

La Bucuresti. Serbatoare....

2 Februar.

3 Februar.

La Camera, comemorarea lui Berthelot. Lung discursal lui St. Cicio Pop, urmat de cateva cuvinte in fraucesa lui... Duca nu face figura de sef. Goga, indemnatde seful Mu, evita sa laude pe Berthelot si se pierde investede frase literare. Apo{ cine nu ? pana la fraseleretorice ale ofiterului de marina Dan Zaharia. Eu amamintit cat de singur ramasese la Iasi Berthelot in ceasul,armistitiului si al plecarii....

www.dacoromanica.ro

MEMORII 49

4 Februar.Manoilescu ma cautd. Crede cd guvernul e in lichi-

dare ; se va incerca o concentrare, dupd care va veni hots-rdrea Regelui.

*

La Camera se discutd impuFarea eelor doi ceferkti".Violent discurs al lui Mirescu socialistul. Urlete injurioasepentru autoritati la ai lui. La ancheta parlamentard seunesc liberalli. 0 fac 0 eu, subliniind cd nu e vreme deviolente 0 nu trebuie tras cd0ig politic din trista impre-jurare. Cum Franasovici vorbise de anarhie, spun ca nue anarhie in lard, ci lipsd de autoritate 0 de guvern.Cum sub-secretarul de la Interne, Mihalache fiMd bol-nay, rdspunde afirmand cd guvernul va !Astra ordine,aduc inainte casul de la Radauti, cu trei cordoane rupte0 ofiteri bdtutt de taranii agitati de antisemiti, cari aufost ldsati apoi sali tie intrunirea. Arat ca, unde nu sepoate opri tulburarea, a trage e o trista necesitate. Mur-mure democratice. Cu aceasta se duce de rdpa o lard.

*

Seara, dr. Angelescu imi aduce formula de scuse aViitorului" pentru injuriile care ma facuserd a-I da injudecata.

A fost primit de Rege, pentru a-i explica zvonurile cdla Buzdu liberalii 1-ar fi atacat. Regele a fost foarte scurt0 rece. Angelescu vrea guvern de concentrare. Ii spunca aceasta se putea in Iunie. Azi, daca Regele nu intervine-prin scrisori personale, e prea tärziu. Orimm, cei solicitatiar trebui sali aleagd singuri eful.

5 Februar.

La Vdleni. La Camera, un deputat tardnist se plangecd revoltatii de la Radauti n'au fost mai amabil tratati

4www.dacoromanica.ro

50 N. IORGA

(colonelul tiegociase cu ddn0i, dupd ce un cdpitan aveacapul spart). Cdlinescu spune cd n'a fost nicio intrunireopritd, ci numai un elev rdnit de o copita.

6 .E ebruar.

G. Valentin Bibescu Ma opreqte in stradd ca sd mdfelicite de ce am spus in Carnet& El e prqedintele lojelmasonice, unde studentli" au pus o bomb& l-a declaratlui Mihalache la telefon a, atacat din nou, are granate.Ministrul i-a rdspuns supdrat a tip ceva nu se spune latelefon. El 1-a repetat-o.

*

La Academie, pentru comunicatia despre Despot-Vodd.Bianu md primqte cu calde cuvinte de salutare.

Senatul universitar discutd apring numirea ca profesora d-rului N. Lupu.

*

Lectie de deschidere a !al Gh. Oprescu, profesor deistoria artei.

7 Februar.

La Camera comunic lui Manoilescu, pentru a o trans-mite Regelui, proptmerea lui Ciototi de a negocia cuSovietele. S'ar putea intrebuinta ca pretext reclamatilleAcademie!, Museelor, Arhivelor. Si Manoilescu are in.-formatii despre asemenea intentii ale RuOlor.

Asist, calduros primit cu o adresd de omagli, la Corp-siliul comunal de galben.

*

Seara, Colegul universitar, ingrijat de legea invdtdman-,tuiui superior.

www.dacoromanica.ro

mEMORII 51

8 Februar.

Conferinta a lui Puaux despre Peguy. Regina Mariaregina Iugoslaviei zabovesc treizeci i cinci de minute.

Top snobii Bucure§tilor sant de fat&

9 Februar.

edlnile Cameret se deschid abia Ia 5. Azi, Cuza,sosit de la Ja§i, interpeleaza cu privire la crima" dinRadaup. Nimeni nu cuteaza a-I intrerupe.

11 Februar.

In memorille arhiducelui Joseph se arata ca Marghilo-man, Gh. *tirbei IL.. Maiorescu i-au propus lui cortianaRomaniei Mari'. Ca bun Maghiar, el a refusat.

13 Februar.

Arhiclucele joseph acusa pe episcopul sasesc Teutschca a vorbit de rau, ca pangermanist, pe lingua inaintealui Wilhelm al II-lea, venit in Ardeal, ca acesta a promissdinformeze pe amicul Karl, ca Joseph a pandit momentulca sa explice vehement Imparatului a Germanil dinUngaria traiesc in lapte i miere, iar acesta batutjoc de lectia" ce i s'a dat 0 a... cerut voie de la sit-.periorul militar" sa-§i aprinda pgara.

La Camera Andrei, amicul lui Stere, ma cerceteazadaca a§ admite Ministeriul de concentrare. L-a§ fi admisla 4 lunie 1930. Dar cred i acum ca se poate lucracu actualele Camere.

Se discuta violent cu socialitii impu§carea celor doiceferi§ti. Toate demagogiile urla.

si-a

www.dacoromanica.ro

52 N. IORGA

14 Februar.

Conferinta la societatea V. Parvan". Am prilejul saspun in MO lui P. P. Panaitescu ce cred despre pornireatinerllor" contra acelora cari, ca mine, falsifice istoriadin sentiment national. Subiectul era PreocupSri arheo-logice in Romania".

*

Acasä gSsesc ziarul Studentimea noud" al unui profesor"Mihail Ciobanu, care indeamna pe studenti sa se organi-zeze pe clase, student.' sdraci", pentru a cere sd seconduca singuri, atribuindu-si si bursele, dar sustinuti,funded sant sdraci", de societatea intreaga. Instiintez politia.

*

Balul pentru cantina din %Talent. Mi se spune cd acestCiobanu e un profesor oltean, inscris la comunisti.

Ministrul de Razboiu, generalul Condeescu, imi spunea agenti comunitl au venit la centrele de recrutare,agitand contra Romaniei.

*

La Camera, in discutii infinite asupra scenelor dinJanuar, Mihalache a subliniat greutatea situatiei, cerandsä fie ajutat de alte partide.

a

0 bands, probabil de Rusi, a pradat la Otopeni caseautomobile.

*

Primarul din Galben imi confirma a la Primarie efunctionar un agent electoral, fost puscarias, care se irn-pune cu cutitul. N'au ce-i face...

*

Subseeretarul de la Presidentie, Tilea, vine la mine.Om inteligent si plin de bunavointa. Vorbim de organi-

www.dacoromanica.ro

MEMORII 53

sarea propagandei. A cerut sd se alcdtuiascd fip pentrustrdindtate, uncle Uagurii fac imense sfortdri. In toate tdrilecreste o generatie revisionistd.

Conferintl despre revolutia polond.

16 Februar.

17 Februar.

Conferinta mea de Sambdtd a atras... 75 de persoanecu plat&

Azi C. C. Giurescu ma someaza sa dau in ludecatdpe:Peretz pentru denuntul din foaia comunistd studenteascd.

*

La Camera, Costdchescu, care a convocat ca un stdpinpe profesorii universitari deputati, declara, provocat demine, cd se va legifera si contra Universitatilor, cam sebat cap in cap".

*

Masa la Legatia cehoslovaca. Suitt foarte placuta.

18 Februar.

Ministrul Poloniei, Szembek, la mine. Vorbim de multelucruri. El isi aratd stima pentru taranul nostru, stors deo clima apriga, dar onest, ascultator si. devotat. i clasade sus are femei admirabile ca rectitudine : d-na Bran-coveanu, d-na Barbu Catargiu, batrana d.-na Ghica. Caoriunde, este si gunoiu.

Planuim manifestatii polono-romane la Universitate..

www.dacoromanica.ro

54 N. IORGA

M4carea` publica raspunsul mieu la somatla 1WGiurescu.

Regele-mi rapunde la darul Albumului Domnilor"0 la articolul despre visitele lui personale. Albumul eo opera foarte necesara pentru toti, cad ni lips1 obuna iconografie a trecutului nostru". 1 aicea : Tot vii-torul unei tari trebuie sa se baseze pe binele ce-1 pot!trage din datina stramo§easca".

20 Februar.

Relevez la Camera o alta intrebare cu privire la pro-fesorul Peretz, acusat de un comunist militant prin ziarul,,Studentimea noun", in asentimentul celor mai multeziare. E o incercare evreiasca de a combate fascismul".

La Academie se prime0e testamentul Berthelot.

La Consiliul comunal se da Academiei intregirea tere-nului pentru Fundatia Dalles.

Zvonuri de apropiata cadere a Guvernului in legaturacu monstruosul imprumut, care e foarte periclitat.

Se discuta la Camera legea, improvisata, a cametei.

La Senatul universitar se elimina studentul comunist.Caul Peretz se cerceteaza.

23 Februar.

La Fundatie, conferinta lui Kunzl jezersky, ministrul

=

*

*

*

*

www.dacoromanica.ro

MEMORII 55

cehoslovac, despre Comenius si Masaryk. Publicul aplaudaproiectiunile, chiar si, cu toate ca mai slab, aceiacare presinta pe regele Bulgariei.

24 Februar.

La Camera, legea cametei. Gafencu face un discurs degeneralitati, in care ataca solutia personalitatilor". Ur,-meaza cuvantarea mea.

*

Dupa protestarile de loaialism de la Adunarea de Du-mineca, a liberalilor cari au scum sef pe Duca, unul dinamicii mid liberali musca setos din Suveranul iubit".

25 F ebruar.

Pe chestia destainuirilor lui Argetoianu privitoare larascumpararea in legatura cu Imprumutul a actiunilorBega, Mironescu face un violent discurs. Jena la liberali,cari se desfac de raspundere.

27 Februar.

Intreb la Camera cu privire la institutoarea rusoalcadin Cetatea Alba, Cociubinscaia, care ar fi anuntat ca,inainte de topirea fulgilor, steagul rNu va falfai acolo. Secrezuse provocata printr'o conferinta a generalului Dragu,care scazuse pe Rusi spre lauda Romanilor. Cer ministru-IW de Razbolu sa infraneze acest avant de cornunicatiecu orice public al generalului.

*

Costachescu vine la mine. E dispus a amenda dupadorinta noastra legea de Instructie. 11 vom invita la Lint-

www.dacoromanica.ro

56 N. IORGA

versitate. Imi arata traducerea conferintii institutoarei.Pasagiul incriminat lipseste, dar se spune a Rusia va fisi mai departe puternica, Statul cel mai puternic.

*

Conferinta la Institutul Sud-est-european : Stiri noldespre Razboiul Crimeii".

*

La Academie Bianu presinta inscriptii runice aflatelanga Folticeni. Vorbesc despre nunta domneasca din 1587.

28 F ebruar.

La Camera Stratan, deputatul aparator al Cociubinscaii,se ridica s'i protesteaza violent contra acusatiilor mete.Clienta lui e nevinovata, dar el nu se solidariseaza cu dansa.Arat traducerea discursului pe care mi-a aratat-o Costa-chescu. Si Mihalache Infiereaza asemenea atitudini si clasfaturi deputatului care a vorbit de ghesefturile" celorlalti.

Continua discursurile la legea cametei : al lui jean Th.Florescu, foarte bun.

Seara, generalul Lupescu, ca sä se indreptateasca in le-gatura cu reclama Memoriilor" in ce privte misiunealui pentru armistitiu, la Focsani. Era cu Rascanu si Con,-deescu. A capatat avantagii serioase : sa nu intre la noitrupele germane. A lucat comedia cu Tysenhausen, intelec-tual cu infatisare salbateca, pe care I-a pus sa declarecu pumnul in masa ca Rusii lui merg impreuna cu noisi cu aliatii.

Ii spun ca nu pot schimba, ca informatiile le am dela Regina, el presinta ca vinovat de calomme pe Al.Constantinescu 0 arata cum a luptat cu I. I. Bratianupentru a i se da satisfactie, amenintand cu demisia ,dar ca sant gata a-i publicd o scrisoare de explicatii, involum chiar.

*

www.dacoromanica.ro

MEMORII 57

Studentii de la cantine si cdmjnuri anuntd apropiatetulburdri contra Guvernului.

29 Februar.

Revista antisemitilor md denuntd a vreau sange ro-mdnesc" pentru cd am spus a o trupd atacatd trebutesa tragd.

*

I Mart.Cineva-mi spune cd prefectul de Vas lulu a ordonat

restituirea cojoacelor sechestrate de perceptor 0 1-a pro-sintat pe acesta, in carne st oase, cu indemnul de a-Iucide dacd va mai proceda asa.

*

Se vinde la chioscuri, foarte mult, o brosurd a lui Cep-ndianu, agitatorul religios, care, supt titlul N. Iorga,idolul poporului romdnesc o antologie", care atrage pecei cari-mi vor bine, cuprinde, cu proprlile lui calomnit,

si originea mea de famille ar fi incertd si toata viataas fi escrocat bani, toate mjurille pe care le-am culesin cursul activitätii rnele. Nu lipsesc nici randurile ne-drepte ale prietenilor... Goga era, la 1925-6, de o furieunicd, amestecand insulte WA exemplu. *i apoi ofertelede prietenie, cererile de aliantd, perspectivele de fusiune,masa de la 1928, in care cereau un sef, alegerile in coa-lilie... 0, ce scarbd !

Revista antisemitilor din Cluj, prin iscalitura until ar-hitect, presinta complimente de acelasi fel. Sant dusmanultdranilor 0 mi-e sete de sange romdnesc".

P. Antonescu-mi spune cd individul a fost intdiu so-cialist-anarhist st apol a trecut la Cuza.

www.dacoromanica.ro

58 N. IORGA

Ineepe serbatorirea. Urmeaza bro§ura de injurii iscalitade Cernaianu : sant ignorant, bastard 0 bandit.

*

Regele ma invita la masa, cu sopa mea, dupa ce in.-vitase pe Duca, in acelea0 conditii. Duca s'a fotografiat,fire0e, 0 Ordinea" I-a pus primul pe lista succesorilor..

29 Februar.

Scriu secretarului regal cele ce urmeaza :Te rog foarte mult sa intervii pe Mnga Maiestatea Sa

ca sa fiu iertat in ce prive0e invitatia la dejun pe zivade Luni.

Nu pot lua locul imediat urmator dupd acela care adeclarat ca nici intr'un chip nu recunoaste pe Suveran.Maiestatea Sa, care a fost atat de binevoitor pentru mine,nu poate sa-mi impuie o umilinta pe care n'o merit.

0 rog deci s'o considere ca 0 cum nu m'ar fi invi-tat 0 sa permita a desminti prin ziarul mieu ca am fostinvitat. /4 clod ca d-ta insuti sa-mi aduci raspunsul, pecare pentru atatea momente bune in relatiile mele cuMaiestatea Sa il sper favorabil.

Daca Maiestatea Sa s'ar simti ofensat de atitudinea mea,mi-ar face o mare nedreptate. Sufletul salt ales poateaprecia sentimentul de legitima mandrie".

Secretarul imi telefoneaza ca va trece pe la mine.Dupa amiaza el vine, cautand sa ma convinga ca nu

e o gradatie de importanta. Il rog sa nu insiste. Batraniiau 0 ei curiositaple for. Cum imi vorbe0e de mesagiulpe care l-q fi incredintat lui Manoilescu, definesc precisce am spus : Daca Regele vrea sa fiu la masa, sa ma lasedupa politiciani, cu cativa altii la mifloc.

Eu cred ca q putea guverna, dar n'am cerut-o 0 n'o

www.dacoromanica.ro

MEMORII 59

cer. Cum el imi spunea ca Regele s'a mirat de faptul a,intors din strainatate, n'am cerut audienta, ii explic prinoroarea de a fi socotit ca postulant. Dar am scris Datini0 Constitulie". Secretarul vorbe0e de intrebuintarea meade calm toti pe rand ; ii raspund ca din causa superio-ritalii lor de inteligerV.

Indata 0 Mihalache, care se anuntase pentru a.-mi vorbide schimbarile la legea administrativa.

De fapt, abia cateva cuvinte despre proiect. Aldoilea prefect va deveni subprefect" (Mihalache segandia a-i zice : primar de judet) la ordinele primului.Regele ar vrea sa fie un om de meserie, un tehnician.Notarul va fi numit. Satele sant basa ; comuna dispare.Dar asociatii economice se permit.

Nu pare incantat de opera legislativa a colegilor. Ad-,mite ca Madgearu lucreaza dupa carp, in vant, ca topeconomi0ii. Cu greu il si1e0e a face schimbari. Nici sin-dicalisarea morarilor nu-I incanta. Admite nulitatea 0nesinceritatea lui Maniu. li spun ca el, Mihalache, num'a inrlat niciodata i ni controlam amintirile din mo-mentele de crisa. Recunoqte ca la schimbarea lui Bra-,tianu prin Averescu, Maniu lucra ca pentru nationaliisinguri. In manile lui Maniu este un decret de numire alui, rupt de regele Ferdinand 0 gasit in cc*. Pe Miro-nescu el 1-a recomandat in lunie. Crede ca inca vre-unan, doi, va fi crisa. Incasarile sant rele, dar in Ianuar s'aluat cat 0 anul trecut. Taranii nu platesc datoriile la par-ticulari, la Stat, da (cand au").

E ingrijorat de mirarile anarhice. In provincie, oficerii,nemullamiti de curba, pe care nici el n'o aproba, se agita.Ei vorbesc contra noului regim. Armata nu-1 ajuta pe el,Mihalache. I se cere sa suprime tulburgrile numai cu jan-darmii. La Radauti s'au dat optzeci de soldati, de unde

www.dacoromanica.ro

60 N. IORGA

resultatul. La Storojinet, adunarea cuzista a fost extremde disciplinata, observ : ,cu atat mai mare pericolul",dar discursurile erau incendiare. Cutare cerea impar-tirea padurilor si capitalurilor. Nici Mihalache nu crede inefectul legii cametei, fara altceva alaturi ; 0 el Intelegeca bancile-si vor cere capitalurile. Ar vrea un Guvernde oamenl muncitori. Despre Duca nu crede altfel decatmine. Recunoaste calitdtile Regelui.

*

Adunarea marilor industriasi. Ei cer Parlamentul eco-nomic.

*

La Craiova, o adunare de agricultori presinta un pro-gram de revendicari economice si fiscale. Se striga : Nuiesim la munce. Atdtd noli proprietari.

*

S'au prins, dupa o noua talharie, in Clue, hotii de laSdftica: un Basara bean, cativa Ieseni. Foi straine spun cala noi e ca in Mexic.

*

La Camera urmeaza surda lupta intre Ardeleni si Id-ranipi. Cei d'intaiu atacd politica Guvernului fata deOpera §i fata de Banca Nationala. Man, care a reaparut(e vice-presedinte), e in primul rand al bataliei. Vorbeste,lung, Djuvara la legea cametei. In sectil fac sa treacAprolectul pentru drepturile Comisiei Monumentelor Is-thrice.

*

Cu Costachescu la Unversitate. Face concesil in totce priveste autonomia ei. II felicit pentru aceasta.

*

www.dacoromanica.ro

MEMORII 61

Argetoianu vorbe0e despre mine, amabil, la TeatrulNational, dupa invitatia tanarului Barbu Teodorescu, carepastreaza discursul. Pare sincer.

5 Mart.

La Valeni.La intoarcere, cineva-mi spune cd supt ocupatie Ro-

manii erau siliti a calatori cu caruta. La tren li se cereaplata in aur.

6 Mart.

La dejun, la Legatia Ital lei, cu preotul arditilor" inrazboiu, de mai multe ori ranit, 0 cu tenorul Franceschi.

La Academie se discuta ortografia. Dupa Densusianu,Bianu declara cd, in ce privqte pe z in loc de s in poe-sie, etc., regreta fonetismul exagerat pe care 0 el Iasustinut i care ne departeaza de celelalte popoare latine.

*

In viata politica urmeaza chinurile nenorocitului im-prumut.

*

Regele invita pe rector" pentru Marti la dejun. Astfelgreutatea pentru omul politic dispare.

7 Mart.

Dureaza frigurile imprumutului. Nu e adevarat ca Mironescu 0-ar fi presintat demisia.

*

Visita contelui Szembek pentru festivitatea polona. Eun om inteligent 0 vesel. Imi arata o deosebita prietenie.

www.dacoromanica.ro

62 N. IORGA

9 Mart.

0 lovitura politica : pentru nsabotarea imprumutului"e destituit Burileanu, guvernatorul Bancii Naponale. Ma-sura trezegte emope.

10 Mart.

Discupe CU studentii de la Centru cu privire la vechealor politica. Unul, intrebat cu privire la Zelea Codreanutanarul, daca ar asasina, sta pe ganduri. Vorbesc de scop,care ar consfinp totul, gi se asamana cu soldatul care,pe front, ucide.

La I gi jumatate la dejun la .Palat, cu sopa. Iau parterectorii de la Politehnica, de la Scoala de Razboiu, vice-rectorul de la Academia de Comert, decanii, Baliff, Ilasievici.

Regele ma chlama la o parte i, cu cateva cuvintedespre rolul ce am avut in pregatirea unirii ro manegtiimi da colanul Ordinului Ferdinand. E de fata printulNicolae i Mogtenitorul.

La masa Regele-mi vorbegte foarte amabil. A primitpe Cuza, care i-a expus doctrine ; i s'a aratat ea, defapt, ea nu duce la nimic. Vorbind de minigtrii sai, Regelearea ca Mironescu n'a cautat puterea, ca I s'a impussa presideze Ministeriul. Hateganu se dovedegte bun lalucru. Eu nu ating in nimic revocarea lui Burillianu. Multeidei ale Regelui despre gcoala : ar vrea diplome de Statpe langa licenta. Recunoagte marea schimbare in bine lastudenti: de Florii ar voi ceremonia decoraril steaguluiuniversitar.

Va veni gi la Universltate pentru o visita neagteptata.Crede ca multi profesori nu-gi tin cursurile. I s'au adusmulte plangeri contra lui Peretz. Pe Mogtenitor vrea sa-1

www.dacoromanica.ro

MEMORII 63

creasca mai romaneste. Se &A la brazda. Trage chiulul,dar inteligent." Nu se da la mersul pe jos. Ba inventeazaconferinte ale Regelui cu personalitati importante ca sascape.

Regele e voinic i bine dispus ; ordinea in Palat, perfects.Pe diploma colanului se inseamna presidarea prime!

Camere a Romaniei intregite, rolul de conducator moralal noli generatii, propaganda in strainatate.

*

De aici la Camera. Top deputatii au fost rascoliti.Lupu ataca violent, adesea trivial, dar intrerupt 0 dis-

tribuind injurii contra injuriilor. Vorbe0e peste o oar&Gh. Bratianu cete0e bland o declaratie (Lana. Duca sereserva, din tactica, pentru momentul dupa discursul luiMironescu. Acesta, foarte dibaciu, foarte sigtir de sine 0foarte degajat, explica indelung conflictul. and Lupuintrerupe ca sali rasbune pentru ce a suferit, Mironescuse qeaza. Dese i puternice aplause, ca acelea cu carea fost primit.

Duca, putin calduros fata de fostul guvernator, caree averescan, se sforteaza sa fie aprig, 0 corul guverna-mentalilor nu-I prea cruta nici pe dansul.

Dui:A el, primit cu aplause pe care le interpretez cagrijä de .viitora, eu desaprob imprumutul 0 numireaoamenilor politici ca guvernatori, inceperea unei eri dereciproce maziliri 0 notez inviequnarea luptelor dintre par.-tidele, care, in bloc sau separat, cer sa ne Warn guver-,nap de ele. Opositia aplaudä ; majoritatea pastreaza oatitudine reservata, dar respectuoasa.

*

Apoi, la Radio, despre Eminescu.

www.dacoromanica.ro

64 N. IORGA

11 Mart.

Goga apare la Camera pentru a a duce inainte casulBurillianu. E de o nesuferitd jactantd vorbeste de min-ciuna" prhnului ministru. Intervin pentru a cere acestuiasd apard pentru a rdspunde, o astfel de acusatie nepu-land sa rdmAie fdrd un rdspuns imediat. Mironescu vine :aratd cd-si luase mdsuri de precaqune fatd de atitudineadusmAnoasd a guvernatorului. Reieau cuvAntul, pentru ainfiera atacurile la onoare. Aplaudd liberalii, mai alesFranasovici, si el vietima unor astfel de atacuri.

13 Mart.

Comunicare la Academie despre cronotogia Domnieilui Alexandru.-cel-Bun si a urmasilor Iui.

Invitat de Centrul studentesc pentru comemorarea luitreisprezece Mart". Ascult trei cuvantdri omagiale, douddin ele cu miez i mdsurd (dar aud cd pericolului frau-tuzismului" i-a urmat acela al iudaismului"). Intervineprofesorul R. Caracas cu amintiri de la 1906. Inainte deaceasta, un tip, care se recomandd avocatul Emilianloan", strigA cd am cerut uciderea tdranilor de la RAdduti.Fusesem rugat sa nu dau atentie si sd nu plec, dar i-amanuntat cd va rdspunde inaintea justitiel. Caracas mustrdpe cei cari, acum cativa ani, m'au huiduit" l acusd pestudentii de acum cA n'au energie, cAci el ar fi cArpit"pe obraznic. Murmure. Cdtre sfArsit, mi se serveste unsigur Trdiascd Cuza". Li ardt cd personal as fi pututvorbi, dar dernnitatea de rector ma impiedecd. 1 ies. Laautomobil strigAtul minoritAtii de trAiascA d. Cuza" seincruciseazd cu trAiascd d. lorga".

www.dacoromanica.ro

MEMORII 65

Mi se explica incidentul prin lupta intre doua gruparide studenhi, cari, de fapt, cu toili sant cuzisti sl codre-.inisti (am spus 0 ieri, presedintele Centrului, intrebatda0 ar asasina", sta pe ganduri si pe urma imi vorbisede motivul" pentru care ar fi sg se asasineze"). Oricum,trista stare de spirit si ciudata serbatorire.

*

Goga continua a se agita. A prins la dejun neexpe.-rlenha lui Gheorghe Bratianu.

14 Mart.

V. V. Hanes presinta la Camera plangerlle studen(lIordin Paris. Arat cum am suprimat bursele pe cate saseani, dar cum politica strecoara pe favoriiii el pe langacei admisi de comisiunea burselor.

15 Mart.

La Craiova, pentru o conferinia despre viitorul cul-turii noastre. Foarte multa lurne. Caliva vechi prieten.politici. Cercetez biserica, bine reparata, de la Mofleni.BA lehil caselor vecine ii sparg necontenit ferestile. Aisi pentru cine lucra...

Duna amiazi, la Targul-jiiului, pentru o conferInta des-,pre Tudor Vladimirescu.

Sate le din drum fac buns impresie. Totusl fostul pre-fect liberal, d-rul Hasnas, crede 0, in totala OM de au-toritate, ele ar ft gata de rascoala.

Arhitectul Atanasescu imi spune ca satenii de la Hurezi,in cearta cu manastirea, venIsera sa-i dea foc. El a tre-bult s'o apere cu revolverul.

5www.dacoromanica.ro

66 N. IOR GA

Mi se da un interesant manuscript al lui Stefan Das-calescu, i despre mirarea lui Tudor.

*

Ziarele se ocupa de intoarcerea lui Titulescu, 0 pentruinterese de serviclu".

Ciotori renunta a merge in Rusia pentru negocierisecrete.

16 Mart.

Fostul amiral Negrescu imi aduce o lucrare francesaa lui despre razboitil pe Dunare. Lauda primul baraj allui ; al doilea a fost slab, neispravit.

*

Cuza, cerand imperios sa nu vorbesc in momentulcand ocupa el tribuna (Lupu-mi semnala ca-1 supralici-tea* in chestia infirmilor razboiului, provoaca o scenaaspra, penibila pentru mine, in care lichidez o situatieasupra careia, cat fusesem crutat macar prin graiu inpublic, aruncasem un vial de discrette. La atacurile luiraspund infatiOnd tot caul pe care-I face qcolii 0 tailprin actiunea lui in mijlocul tineretului: ii spun netedea, in locul guvernului, nu i-q aresta uneltele, ci pedansul insu0.

*

I. Th. Florescu a fost ieri la Rege. I-a vorbit de st-tuatia imposibila a guvernului. Regele i-a raspuns catoate lucrurile yin la vremea lor. Atunci se va incercao concentrare de partide ; daca ea nu va reu0, el bineatunci el va avea dreptul, el 0 numai el, de a pro-clama patria in pericol.

*

Titulescu la mine. Se intreaba incotro mergem. Si elcrede a nu se poate Mra incercarea Ministeriului de

www.dacoromanica.ro

MEMORII 67

concentrare i ca totti0 el nu va putea reu0. E ingrijo-rat de situatie. tmprumutul, care nu asigura macar pedoi ani, e o grqeala. La el am ajuns prin lunga liniegre0ta a politicei financiare i economice de dupa razboiu.II arat indelung ce cred i eu.

Atmosfera noastra in strainatate e foarte rea. Ii spuna Duca, prin piedestalul pe care 0 dat, apace 0 maimic ; el rade. Florescu mi-a povestit, dupa ce a aflat dela Regele, ca Duca a mers sa-L Intrebe cand i cum savorbeasca la Camera in chestia lui Burillianu.

Muzzey 1-ar fi vorbit bine de visita mea in America.Regele i-ar fi aratat lui Florescu numai admiratie"

pentru serviciile aduse de Titulescu, care n'ar fi decipentru el omul viltorului.

Si lui Titulescu situatia mondiala i se pare desperata.Si el vede raul mai ales In productia desordonata abogatiilor.

Vorbesc la legea avocafilor, cerand i capatand calicentiatilor din Vechiul Regat sa rm li se ceara doctoratul.

Fischer, deputatul evreu, imi multame0e pentru desa-,probarea atacului brutal contra lui. ii al.& cat e de ne-cesar ca ai lui sa faca fapte positive pentru tara : vre-undar de milioane Academiei Romane....

18 Mart.

Imprumutul la Camera, Lupu, indelung, 11 ataca vio-lent. Urmeaza declaratia, rostita timid la inceput, a luiGh. Bratianu, buna ca fond. Se strecoara soc1aIitIl. Aratlipsa de urgenta a acestei negociatii, cu ap de tristresultat. Discursul lui Duca e mai impresionant decat deobicetu : a usat de toate artificiile.

j-a

www.dacoromanica.ro

68 N. IORGA

Mironescu da un raspuns extrem de dibaciu, evitandadversarli tad §i chestiunile mai serioase ; cateva recti-Hari de amanunte fac efect. E mutt aplaudat.

Lupu a cerut votul nominal. Pentru a-1 evita s'a re-curs la subterfugil in mijlocul imensului scandal, cu in-jurii L chiar cu hnbranceli.

AA T. Petrovici vorbe§te, in seria lui Barbu Teodorescula Teatrul National de discursurile mele.

Seara, N. Georgescu vine cu vestea a am ingrozit"pe Argetoianu puind intr'un arhcol pe Oskar Kaufmannlanga Kira de Bellaggio 0 Hefter. Adeca a§ avea datoriasa falsific in discursul mieu de la Camera.

19 Mart.

La Valeni. Acolo primesc instiintarea ca in comisia bud-getara a Camerei sau in cea de la Finance mi s'a ampu-tat suma de nimic pentru tiparlrea revlstelor istorice.

20 Mart.

Se discuta legea valorificarii cerealelor.

21 Mart.

Dimineata i dupa amiaza aceiasi lege. Mare scandal,provocat de oprirea de la cuvant a lui Lupu i Djuvara.

A doua conferinta a mea despre Italia. Asista i mi-nistrul Preziosi.

Masa la Brancoveanu, cu