Un . , . 20 lei

6 luni . . . 10 lei

ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRATAdmin.

ANUNTURI

rând pag. III, b.

BANI

Sub directiunea X No. 1933-Marti 16

Rusici contra Turcielde la Petersburg. Interview Pasici

Situatia, din cursul noptei, poate fi caracterizatä o pro-energicii Turci tendinta a face ca pacea sä fie incheiatä

repede balcanice.ne sunt transmise, care dovedesc sustinerile de mai :

Agentia a pomenit ieri &spre audienta pecare Sasanov au avut-o la imediat

De§i nu s'a nici o nota cu privire la obiectul a-cestei audiente nu o ea este in

cu ofensiva, in potriva Bulgariei.In ziarul Le Temps" aflá din

tersburg Tarul personal dore*te cafie a fixa o altä de

a sosit Capitala misiunea o parte a inisiunel grecesti. D-nulVenizelos soseste dimineata.

Pasici desi de o prestanta, vorbeste bine frantuzestenemteste, foarte bine a mult timp Bucuresti.

convorbire d. Fagure, redactor la d. Pasici, desi putinloquace de misiunei bulgare, a declaratiuni.

o parte a convorbirei :

- Care e situatia trupelor sirbe ?Excelentá din punct de vedere militar. Incepe a fi foarte din punctul de

dere sanitar.- Cine rdspunderea actualului razboiu dintre frati?- Am stabilit cu documente ea cade asupra Bulgarilor. Noi

spiritul de moderatiune dar de fermitate.- Care frontiera ce o ?

Aceasta este o chestie dezbaterilor conferintei.- credeti despre actiunea a Turciei ?- 0 cred mai mult o actiune

de acea de conferinta de la Londra. ?credeti Bulgarii ar putea pune chestia Adrianopolului conferinta de la

- Nu, pentru este o chestie pe celelate chestiastatelor balcanice.

- Cum priviti interventia a ?- Ca foarte necesaral.- S'a aranjat ceva la incetarea ostilitatilor ?- Nu, dar . . . .

- S'a oprit mersul al trupelor ?Cred foarte greu acest lucru cit trupele suut foarte aproape unele de

Bulgarii au luat ofensiva la ne-E ar exista Greci Serbi eu privire la localitatea Gher-ghely ?

- Inexact rog aceasta.Am venit cu de pace. pace va fi partea Bulgariei

lucrul va merge repede.

pe ling puteri, face demersurilenecesare a pune celelalte puteri cunostiintä de cele deRusia spre a constringe Turci se dincolo de Enos-Midia.

Dacä nu vor da adeziunea la aceste Rusiava proceda in mod izolat.

..imbasadorul Turc din Petersburg a adresat Portei un lung raport pri-vire la intentiile Rusiei se pare amenintärile lui Sasonow au produs oprofundä asupra cercurilor conducatoare.

Se pare Rusia a cunoscut Turciei cu loatä ei depace nu poate sä impasibilä Turcia dela Londr intervinä e-

* *

Pe de d. ministrid de francez aambasadorulut Turc Paris Rusia va admite o modificare a dis-

de la Londra.In cercurile diplomatice din Capitala Franki se crede Turcia va fi

revie la de Enos-Midia-cu oare care micischimb ea va avantagii, cum ar de

(le concesiuni de ordin renunfarea la indemniza-rea de de Bulgaria.

Sultanul a respuns la telegrama Regelui Carol. In acea telegramä SuveranulTurciei sa Turcia urmäreste asigurarea Constan-linopolului, din cauza actualei granite, nu este asiguratä.

Pe de parte o frontierd mai inaintatä de acea a Enos-Midiaeste absolut cit populatia imensä remasä dincoace deaceastä frontierä ar constitui o amenintare a din Balcani.

* *

Doctoral Dillon, cunoscutul ziarist de la Daily Telegraph", vorbind de ches.Vidinului, zice de s'ar ca sä fie cindva discutie a-supra n'ar putea sä revie de

este locuitä, marea ei ma¡oritate, de

* *

Din Sofia vine se de sprijinulAstfel imediat retragerea trupelor de la Lorn-Palanca, folosindu-se de prezenta

au pe teritoriul bulgar au nedreptätits'a refugiat in regiunile ocupate de trupele s'a pus sub scutul ei.

Muntenegrean a corespondentului dinLe Temps" din Bucure$ti

vor fi de durata aceasta este tuturor statelorcan ic e.

Intelegerea beHgerante va cit cererHe Gre-a sunt modeste vor de Dinn'are nevoie de o europeand, niminea nu

urmare$te Bulgariel.

* *

Editia a III-a apare la ora

* *

ultirnul buletin oficial, asearä :Pe teatrul de operatii de la Vest : corpul de se gäseste aproape de de la

Nord de defileurile din zona Hrisura-Orhaina, avand la Sud de bazenul Soflei,puternice avantgarde.

Avantgardele pentru moment s'au opritdivizie de cavalerie se inaintea corpului nostru de cealaltä pe o aripä a

rmatelor. Linia Samonic-Plevna a fost restabilita. Nici o n'a avutde cele anuntate acum prin buletinele anterioare.

Starea a trupelor este excelentd, se fac in mod foarte regulat.de faptul se totul In bani pentru a ridica in mod e-

norm alimentelor care sunt cumparate mod benevol de trupe. Rechizitiile se factoate plata bani. Productele sunt oferite de

teatrul de operatii la est, quadrilater trupele corpului armatä ocupä grosulunde nu s'au oprit".

* *

- Se din sirbeasc fac din regiunileVidinului de pentru a sili armatei lui Kotinceff sprea se retrage sau preda, nici de nu se ocuparea

- In regiunea Vidinului, directia Belogracikului s'au dat ieri ceva lupte.La Calafat a lost auzit bubuitul Tunurilor.

rapnea a Meut explozie la un kilometru de Calafat.

- va avea Titu Maiorescu Take lonescuasupra numirii de delegati conferinta care mini, valori-ficarea titlurilor.

Intru partidul liberal a comunicat cä de a participa. se prevedeRomäniei vor fi Titu Maiorescu, Take Al. Margbiloman

C. Disescu.

- misiunii bulgare in conferinta este ministrul de alToncef. Cunoscind bine limba comunicarea eu d-sa este mult In gene-re bulgari se in convorbirile ce a avut acum, cald priete-nos fata de pornit ce prive§te Serbia Grecia. D-sa mentine punctul dedere al unei intelegeri izolate cu lucru care este imposibil de realizat.

- Atasatii militari reprezentantii ziarelor despre a escursiune pe de o-peratli s'a vorbit gazete cari s'au reintors In Bucuresti au fost autorizati de ao excursiune in regiunea cuceritä de va dura trei zile se va efectuamodul Vor merge de la Bucuresti la Giurgiu trenul, de aci cu vaporul laTurtucaia, Silistra, Cernavoda. Oprindu-se aci, vor merge trenul la Constanta, de acila Balcic Dobrici automobil, pentru a se reintoarce apoi Capitala.

- M. S. Regele a ordonat ca soldatii trupelor noastre din tara alucra pämintul. Bine munca se va efectua in comptul proprietarilor res-pectivi.

o

:

O -

-

mA

-

boni nnon

Ä 4

-n

a a

quid

no

-

10v

nib .M -

nib

eq

vo

ieitnord o sxit s

91i1v9m9b9b 9b.BibiM-zon3 9b

nibo

*

nilq

o

nib o

a

niU-01 ob

'a

nibnib

ab It

tin witni ltnia b

ab t

*

a BIO

ABONAMENTE

. 20 lei

6 luni . . 10 lei

BANI

Editia

ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT

ANUNTURI

b.

Admin. str. Ch. 25 Sub directiunea X No. 1933 -Marti 16

juslificé ocuparea

de laIn

Conferinta pentru pace se deschideparticiparea celor cinci state beligerante.

Punctul de vedere al guvernului s'a impus trium-ful politici unei activi de o admirabilA unitate intransi-

consacrarea rolului pacificator pe care l'a urmAritConferinta pentru pace este prima de unire pe

cari istorice grave le-au le-au dusmAnit,-iarpera de realizare a acestei de unire, primul pas o

o prietenie viitoare, a fost initiativa politiceide Suveranul nostru de guvernul colaborare

la Arii, --- a fost Indeplinirea unei istoriceconvingere nestramutata.

ziva care M. S. Regele a decretat mobilizarea, sanctionind odeciziune a guvernului momentul de trupele noas-tre, o bravura pe care o purtarea umanitara cavale-riasca de toti - au ajuns preajma a Vidinului,aceiasi ne-a : a impune linistirea balcanice,acelasi timp punctul de vedere rominesc, anume de pacetoate statele balcanice In timp, ne invoindu-se un

trateze o pace izolatA.Cu la care ne-am prin noastre mijloace;

prin calmul rece de care am dat ; prin inten-tiuni am manifestat de toate statele lupta, suntem astazi ceidintai singurii chemati a prezida incheierea indelungelor bal-canice aci rolul istoric al conferinpi din care se des-chide

In ea va duce la bun frurnosul rol de linistire ce-ideschiderea ei in Capitala urind tuturor

delegatilor ei venire.

Turelei- Extrase din presa sträinä

se pe zinaazi, al trepelor tur-

In acest nu s'a putut sta-bili Intre o cula o actiune contra Turciei.

care va primi man-a sili

la Londra.La Berliner

:

crede, va refuzapoliticos maudatul contra Turciei".

Ziarul ase vor discuta

pAcei, a se mai In-ar fi con-

vinsA, nu poate

ziarul Berliners'a mai Intunecat. La se crede

grecii vor mergeocupe ceia ce nu va permite

Petersburg a avut eri unchet parislavist, in care s'an ado tat o

de care pornireaa Flotei Marea a-

cordarea Serbiei, for-mulate impcnerea Romlniei de a semulturni Sihstra-Bal

au fost aduse la cunos-primului ministru si ministrului de

externe.

MICIBulgarii au cucerit Adrianopolul la 13

1913 stil Un indoit 13care le a !

E ca ministerul nostru de in-truclie acorde-in vedereaboinlui.-o re-.

vede in ce-iziurul al d lui Marghiloman unapel la... Noi timcd de la au maides la d-lui Marghiloman.

prodigioasd in-genioasd. lumeasd

- oprinzi minciuna, nu e vina ei.ciunile ale ,Viitorului". Ea le ca-

prin

Un act... recent dinpartea Bulgarilor a lost de a tdiaunui turc la Burgls.

nasul la !...

otoman zicedin vine...`.

A oare proverbul pen-Bu1gari

Apelul

Pe baza acelui care ras-punde la sentimentele unanimele OPINIA" adeschis o de subscriptiefolosul celor carepe de

din

D. AI. Badareu, ministru depublice

Cu acceleratul ded. se reintoarce in Capi-talä.

Lascar Antonia E-ugen Herovanu vor avea de azita, militari

ziarelor noua regi-une

D. Lascar Antonia va reprezenta zia-d.

Amicii chiar Ca-pitala, via vor

Silistra-Turtncaia Dobriciintinerarul pe

re prima noastrd edilie.

opera de ojutorare s'acasat ozi de52,264 SO bine in a-

cei lei sabvrifi de Co-

Tot s'anlei.

discallunilor au auntedinfa de azi a consiliulai cod. Cantacuzino,

zis cdcuzino i-au declarat,cd lacrarea de tneste una din cele mai dinEuropa.

Colaboratorul d. dr. I. Due-a lost decorat de Cul

Instrucliunii publiceerile d-sale literare-cu be-ne-merenti I-a.

s'a acordat lai MirceaPella, artist al teatrului national, bene-

clasa II-a, pentra meritelice.

D. dr. Duscian, actualmentedic Minsk s'a prezentat auto-

noastre militare, de indatd cea ziare de mobilizare.

Ca militar d-sa aserviciulai sanitar al care cali-

a trecut

M:nisteral Rdsboi a co-teritoriale carp de

urmdtoarele1) mai de

de prirossedentare, vor pro-

prietarilor.rechizilionali care nuproprielarilor

ca propridatea statuln!3) In care garnizoand se vor

comisiuni namite dede corp de

din din cite un o-deligat la 2 din corpurile de

in aceaSe vor inainta statulai

major tabele de caii displa partile de

pd.

D. dr. Lambrior, atul, ca medic primar la deal spitalulai Central.

d-nu major dr. Micleseneste mobilizat la etapa

Epttropia Casei Sf. Spiridon aazi urmAtoare :

D. dr. Mircea Gane, adic al Azilulnilata la tinerea

D. Jornescu. a fost avocat al CaseiIn lo vacant.

LITERATURA

o-..=

In salonul princiar, de-a soareluiDe oglinzi, de stofe scumpe de de prinLe primeste zimbire graiu fermeeätorAdrestnd la care o urare de bun spor"Mult duioasa principesa. Le la lucrat,

ce alba-i a dat.Fie care la locu-i, aculFata li se 'mbujoreaza e ro§ie ca

Cine oare aceste haine va purtaVa fi frate, sotul fi-va, ori.... copil poate sä !

Oh, copilul fie cimp rânithaina ce-o cos asta-zi fie !

Vai ! atunci s'o mama de-amanuntul, 'ngrijire,Puiul mamei va cunoaste-o 'nRana grea dureroasA o va suferi usor,

va mamei a cusut-o

Ea mintea pe copil urmáreste,Prins 'nverunat dusman cum loveste,Ea vede disperare cum cum omoara,

aude glasul dulce, care oentruEa vorbeste, lacrimele-abiaIn trei ceasuri tot e gata. Lucrul ei e maiPrincipesa-i spune : Bravo, cit de bine ai lucrat !.

pricepe ce are 'n suflet in ochiu

Maria Or.

Ieri a avut o adunarea evreilor A prezi-dat d. M. Wachtel. lumea

dee concursal tuturor sub3criptiilorpatriotice curs.

Ministerul de a opritde animale, materii brute la

animale, produse alimentarepentru ori ce destinatie ar

fi, de exuorturiletirgurile de animale Turnul-Severin.

lndivizii FrantzIftimovici, supusi rusi, In comunaSculeni, acte Inau din

Comisiunea a Isi-a de a

G. Scortescu, membru con-de administratie al Casei Centrale,

a convocat eri presedintii secreta-corporatiunilor de

In ce priveste ajutorareafamiliflor meseriasilor mobilizati.

A de sub In edituraAnalelor Academiei discursul de

eminentoloi profesor iasan,d. dr. I. Simionescu despre :culturei In Despre

noului academician nemai ce ne va

reprezentat pe scenanei A fost

In mod luiIncredintat unni diletant.

Media ajutoarelor acordatemobilizati este mai

disp. III-a, 15 lei, deIn celelalte Intro

14,50.apare ultimul numAr al

vIntului" In Iasi. noutate putino din Opi-

Brigada de siguranta a des-perchezitiuni la mai multi frun-

tasi bulgari din localitate de la s'aucorespondente,

etc., cari a traduse.

Opera de ajutorare.-D.Gheorghiu, profesor, a adresat d-lui

presedintele de ejutorare aa III a un interesant

statistic asupra distribuirii ce s'aIn acea dispArtire

11 Este un tablou care oglindesteoarecum cartierelor nevoiase.

D. Gheorghiu a o clasificarea strAzilor a ajutoarelor date

introduclod repartizarea nationah-pa copiilor etc.

cite-va extrase din ordinea alfa-din acel tablon

Aron-Vodl, 23 familii (4 romlne, 19 e-vrei 55 329 lei primachenzinA.

Albinet, 8 farnilii (8 rom evrei) 22suflete, 128 lei.

Alexandri, 4 familii 12 suflete67 lei.

3 familii (0+3) 10 52lei.

13 familii (3+16) care4 bilete de 205 lei 42

Birzu 2 familii +0 suflete 24

5 +0) suflete108 lei intre care 4 bilete de laBucuresti.

2 (0+2), 6 28 lei.Cuza-VodA, 3 fam, +2), 11 suflete,

52Curalari, 2 fam. 5 suflete 35

lei.CApitan PAun, 2 fam. en 13 su-

flete, 55 lei.Copon fam. 6) cu 11

suflete, 69DrAghici, 2 fam. (0+2). 6

32 lei.Dochia, 4 fam. (3 cu 17 71

lei.2 fam. 1+1 7 40 lei.

Golia fam. (0 1) cu 2 su-flete, 12 lei.

Hotin, 9 fam. (6+3) eu 24 123lei.

Negri, 6 fam. 26140 lei.

Neculai, farn. (1 8 lei.Pomir fam. (0+1) 8 lei.

Procopie 2 fam. (1+1) 5 30 lei.

4 familii (1+3) 14 72lei.

fam. (1+0) 6 20 ki.4 fam. (4+0) 5 39 lei.

4 (1+3) 13 70

de Arto 12 lei.Stihi 4 familii 11 58

2 (2+0) 8lei.

2 f. (1 +1) 3 27 lei.Stefan Mare 5 f. (2+3) 12

68 lei.f. (2+7) 28 136 lei.

40 f. 44 1. 9 54 lei.

Sturzoaia 2 f. 0) 836 lei.

Sf. Thoodor 5 (1+4) 19108 lei.

TicAu de jos 8 fam. (8+0) 21118 lei.

de mijloc 9 fam. 0) 17110 ki.

de sua 43 fam. 112591 lei.

Din acest tablou s'au dat a-38 209 lami-

nevopee dia: 130 rornineeti 79 f.

(38%).Suma a de 3191,

co 15, 25 de :

1829 57,3% familiilor14 loi de familie), 1362 lei, a-

dicA 42,7% fam. 17,2 leide dupA

ajutate 56 copii.48 f. cite un 50 f. 2 co-pii, 55 f. mai copii.

Cu alte au 634care erau do lipsa de

acestea 420 La unde

Pe s'an ajutat numaipärintii ostaeilor

consiliuluila

10 a. d-luiMateiu Caataeuzino,

Consiliul a avut a seoferte al societAtei Unionbaugesells-ca de a se tuburile

la o nouA Incercare,ca Intretinerea sA priveaseä so-

un an de zile.D. primar a dat

inginer Constantinescu,e

cornunei acceptarea ofertei U-nion-baugesellschsft.

Consiliul a primitaprobärei de cAtre minietrul de

interne a consiliului superior.

Fata Maria H. serviciulavocat Apoteker din str.furind la sou suma de

3110 lei a font Ja undoluatä din scurt a

din banii furatica rochie,

dantelo, parfum, etc., cari au fontbanii

cari fost

Eri a sosit din Bucureeti mergtndRusia prin punctul soldatul

bulgar Cristea Meut prisonierocazia capturärei brigäzii bulgare de

eavaleria noasträ.A declarat a ordine exprese

sä nu asupra armateiultimul timp o foarte

din cauza lipsei do El e dodin Bulgaria stabilit In de

10 ani, undoIn

austriace Brigada siguranta a trimisastAzi la Itcani, un agent a a-duce In Gh. Di-

acest prinsa In penitenciarul local undo

ar nebun a dusSocola, de a evadat, apoi,- a din non a opera, iar

una din nopti de agentiia focuri revolver

pra

15 areTraian reprezentatia einemato-

a)pentru ajntorarea ostesilor mo-bilizati.

bogatul specialextra reprezen-

tatie :Indo-China (Asia).

interesante.clue scene

aerului. desfäeuraredramä,

care ne o dinmortei, admirabil si ingenioscenatä.

Eroina. un extra-ordinar episodfranco-german. Grandioasa dra-

al cärei rol principal apare pen-prima artist Carol

Cluving.piatä scene hamoristice

de moravuri pariziane.

tot etajul I din Acade-miei No. 3, actualminte de BancaMoldova din 10 oddi 2 bu-

Inchirierea se total souin

A se adresa la Banca

sia se vedea de exacte

noastreprivire la ce sedesfaoara a seputea incheierea uneidurabile Balcani, aci unpasagiu Temps" so-

la din care ci-titorii vor avea o

Iatä pasagiul:,Cum era de preväzut, ambasadorii

la Londra putut ajunge ieri citla o declaratio de principia.

toateunanime In a voi Tarcii

la frontiera Enos-Midia, deei chiar. vor exprima

Constantinopole, In notedar-din do vedere al

nei-un au de Inpriveete un care

constrtngere colectiva.Acest mai

ceia ce factice In concertnu de

afirmArifaptelor provi-

Este un determinant de anu-i mai o mai de

wale rolul desalvgardator pAcii intro

a mai putea In

Pare, de Rominia dat a-mandat vrea astfel sä

diplornati din impasul In care se

totdeauna a omai mull enropeanl do bal-

despre afiat regilor pontru arecomanda cuncluzia unaititiu. A deasemenea Sultanuluispre a-iunui prea accentuate a de-ciziunilor Europei.

Cancelarii au näscladu-sesperantapoate sä-ei ia alpoi convingä

ceilalti opera-In contra armatelor spre a

permito acestora se Indrepte con-tra hoardelor care au invadat Tra-cia, devastarea a ceia bal-

retragerii - läsaserä

Ora 12 m.

Presa

Paris.-Ziarul »Le zice :Situatia In Balcani e dinvedere militar politic, netintnd In

prezenta laE de

mealá va la dela interesnl tuturor atrata tap-

Indeplinit'.Journal Débats"De fapt

ei ; a demonstrat Bulgarieide a trata, spo-

rirea e punctula face In mod solemn

la echilibru balcanic.

NotaBulgaria

Constantinopole.-In säu laprima a d-lui Ghenadieff,

Vizir declarat : ,Impärtâeescexcelentei voastre neeesitatea co-munä a celor state, de a stabili

normale statornice.Din punctul acesta de vedere, am ex-

plicat delegatuluispre a In viitor ori-cesau Intro an fi indis-

adoptenia de ain nota Pnteri, data19 curent. In dorinta a primipuns favorabil, am rogat delegatulbulgar sA cabinetul dinSofia delui imperial.

Nu am nici un devedeau zilnic

actele de devastare si de tot

tre imperial aocuparea imediatä a

pe careluat In fata Paterilor, de a nu depAsi

de aratä la nota noasträmai sus ocientA de intentiunile de do-rinta a Poartei de a stabilicele o bazatä otemelie

Spar cA voasträ va pretuicäläuzit si

bine-voi a ajuta noastre de a a-

junge la o diferendul nodesparte actualmente.

conciliant acestui tucare Adrianopol n'apomenit, a impresie.

in mod 500gari au Xanti cu

bulgare. apleca, trupele bulgare auchisorilor. Prizonierii aude Grecii, cari au spart

Divizia. a 8-a a ocupat o-ora seara.

Pretentille SerbielBelgrad.- Ziarul

dupdSerbia vaconferinfa pdcei din Bucurefti:

a douaoard de armata Ser-

2). Rectificareabulgare, produs

deLa rice sus

despre dedemarcareTotufi nu se acum cind vor

Spalaicovici,delegatul Panas,

conseeretarii audimineald pe vapor sirbesc,

spre unde va sosi la oravor merge direct la Bum-

D. Venizelos mine la Bel-grad continua spre

a se

Ora 2

VidinuluiBucuresti.-Ziarul Presa scrie :

cu ce cuprivire la soarta putemda ldmuririle urrnAtoare :

Vidinul este apArat deo parte, de locuri mocirloase,care greu o arputea pe de parte,pe o de 10 kilometri,

de din care uncleIn stare foarte

Vidinul nu poate fi luatatac, de foarte mari deoameni.

Cetatea, e drept, ar putea fiprin foame. Dar pentru acea-

sta Serbia ar trebui aibä concur-sul dar nu poate spera laaceasta, In stadiul luorurilor deazi, conducAtorii cred inutilocuparea

Capturare deme

La Corabia aucapturate de

la bulgari.

VenizelosSe

d. Venizelos, minis-tru al Greciei, la ora 12 a. m.a la Turnu-Severin deunde a plecat spre

tren special, care va sosiCapitalâ ora

NUMIRIBacureeti. - comerciali pe

camera de In ve-pantru rechizitii, an

Teodor Maximovici,Dobrovici, Coast. Sado-veanu.

a font semnat de-cretul care Alexandra ser-ban a fost inaintat la rangul de arhiereu

numit locotenent de scaun al episco-piei noului

balcanicide

- balcanici,az', po rind, la ministerul

externe.

Presa

Viena. - Toate ziarele mariazi, printre care

noscutul organ socialist Ar-beiter Zeitung" laudA atitudi-nea pare a nu se

In careasigure pacea

Berlin.----ZinraZukunft",un interesant articol al lui

Maxililian Harden, prin careactiunea cri-

politica austro-Ungariei.

edintäa

pMmapentru pace va

aveaa prima

are

ci

- -balcanici In-

de Bucareeta derealizate de Romt-

In ani.

D. Spalaieovici, dintrefoet intervievat de un

al ziaruluiSpalaicovici

a zis.- Azi ne cu

dorinfa con-ca mai mare a

restabili o pacedar i garanfitle re-

ale o durabild, care nude cite-va

san deDe Rominia,

saat sldptnite e-

despre Bulgaria nu pot spunenimic acum, vom vedeasdptdmtna

Intrebat de mai ziarifti ce credede situafia de a Bulgariei, d. Spa-laicovici a :

a suferit de o boald, carea adus'o la o e

boala mdrirei'.

PAREREA GENERAL

D. general Coana, delegatulIntrebat

a inceperea dis-asupra de pace,

IcgAturA Incetarea ime-al

- a adängat d. generalva

zone neutre,de

PANAS

d.din Greci, a

redactor de la- Venim-a zis d. Panas,dorinta de a face

pace. Suntem acordcu delegatii cum

acest acord s'a stabilit laUeskueb, Venezelos

Pasici.- Ce credeti, se vaportul Cavalla ?- ertati a nu putea ni-

mic avansa. Primul nostru de-legat, d. Venezelos. e mai

vorbeascA. El va fila

Un lucru pot sA spud:Noi suntem de acord cu Serbii

Muntenegrenii pentru aliza pacea vomna din partea Bulgariei,

despre RomAnia ea ne ara-prea - atunci

spera conferinta dinBucuresti, va da rezultate feri-cite".

Delegatii balcanici dela obiectul unei deosebite

din partea bucnrestenilor.In fata otelurilor, undo

multä, aproape

JEANETTE KIRSCHENLoebelsolm

SAMUEL KIRSCHENRITI

In

-Doctor SPIRTSpeaializat la Paris Berlin in boalele de

Nas UrachIoesolagoscopia, electrolisa

S'A MUTAT INstrada No. 18 vis-a-

vis farmacia9-12 a. m. p. m.

Continuetot timpul sezonului modulmai perfect cu tot confortul ne-cesar.

Informatiuni pot cere la se-diul administratiei Oglinzi-Tg.-Neamt.

La 15 August a.apare in editura Tipografieidin :

EDITIA H-a dinMARELE

noud (700 esteschimbatd malt

ace diefionar, malcomplect mai bun dine de lei.

PensiuneaVIENA I.

(Börseplatz)

Proprietatea Louise Brodskyde inzestratä tot

comfortul conform tataror ceriutelor,unicA In-

complectä,tncepind la co-In

rea luna August a.

S

de

- din - al

Reorganizindu-se din cele perfectionate, a-lucrátori specialiti din Elvetia, sale rivalizeazA

cele mai bune similare strAine.directiun e a fabricei nu pcntru multumirea

consumatoriSe atrage deosebita atentiune asupra

DE LAPTE DESSERT

M