bolile diareice acute

8/15/2019 Bolile Diareice Acute

1/6

BOLILE DIAREICE ACUTE

Diareea acuta este definite prin eliminarea unei cantitati de fecale de peste 300ml/24, de obicei,asociata cu reducerea consistentei materiilor fecale si de cresterea frecventei emisiilor peste 3 scaunezilnice.Diareea acuta este cel mai adesea de cauza infectioasa (virusuri, bacterii, paraziti), dar poate fi side cauza toxica ,medicamentoasa, ischemica, osmotica,etc.tiolo!ia diareilor infectioaasa este diversa"

• #irala" rotavirusuri,astrovirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri• $acteriana"shi!elle, salmonelle, .%oli, #ibrio cholerae, %amp&lobacter 'e'unii,ersinia

enterocolitica, tafilococ *uriu, %lostridium difficile• +un!ica" candida• arazitara" ntamoeba -&stolitica, iardia, $alantidium coli, %r&ptosporidium parvum

1. Dizenteria bacilara

Dizenteria bacilara (sin. shi!eloza) este o boala diareica infectioasa conta!ioasa acuta, cu potential decronicizare, produsa de hi!ella spp., caracterizata prin febra ,tenesme si scaune afecaloide mucopiosan!uinolente.

ransmiterea este fecalorala 1 mna murdara este un element cheie n transmitere.ransmiterea prinalimente si apa contaminate poate da nastere la izbucniri epidemice. ustele pot interveni ca vectori pasiviTablou clinic

5ncubatia" 67 zile. Debut cel mai adesea, dupa 24 48 de ore de la in!estia shi!ellelor, apar febra nalta, dureri abdominaledifuze, mai accentuate n 'umatatea inferioara si diaree apoasa (suferinta a intestinului subtire)erioada de stare clasic, dupa alte 2448 de ore, diareea devine mucosan!uinolenta sau mucopiosan!uinolenta,afecaloida . e nsoteste de colici abdominale si tenesme(suferinta intestinului !ros). 9acopil, menin!ismul poate precede aparitia diareii, iar aceasta poate fi de la nceput san!uinolenta saumucoasa . :n evolutie, se poate dezvolta sindromul dedeshidratare de diverse !rade.9a vrsta mica, ncade la debut sau precoce n evolutie, pot aparea semne de suferinta neurolo!ica(convulsii !eneralizateautolimitate, letar!ie, stare confuzionala , cefalee intensa), le!ate de anomaliile electrolitice si/sau dehipo!licemie.useu rectal" sensibilitate marcata datorita reactiei inflamatorii locale. rolapsul rectal poatefi prezent, mai ales ncazul persoanelor malnutrite si la copilul mic%omplicatii" locale" prolaps rectal, inva!inatie intestinala , rectita, perirectita1 !enerale" artropatia dizenterica (monoartrita precoce, poliartrita tardiv), sindromul artro uretrocon'unctival, mai ales n infectiile cu h. +lexneri si la persoane cu -9*$27.$acteriemia poate surveni la!azde cu aparare compromisa, evolund cu %5#D, reactii leucemoide, sindrom hemoliticuremic.e!acolonul toxic a fost corelat cuh.d&senteriae tip 6, intensitatea colitei, excesul de antiperistaltice si antidiareice.volutiepro!nostic:n absenta tratamentului, n formele usoare si medii diareea se rezolva n cteva zile pna la o luna (nmedie 7 zile),dar aceasta nu presupune si sterilizarea or!anismului.9etalitatea este ; 0,6< din cazurile netratate.ratament"rehidrataremedicatie simptomatica de tip antip&retic, antial!icantospasticele si antiperistalticele sunt interzise din cauza roscului de me!acolon toxic

6


2/6

antibioticele sau dovedit eficiente n atenuarea simptomatolo!iei, scurtarea duratei bolii,reducereanumarului de recaderi, sterilizarea intestinului

fluorochinolone (levofloxacina >00 m!/zi,ciprofloxacina >00 m! x2/zi sau norfloxacina 400 m! x2/zi),

azitomicina (>00 m!/zi) sau rifaximina (200 m! x 3/zi), tratamentede 3 zile, la adult 9a copil se folosesc ciprofloxacina,cefixima, azitromicina, rifaximina sau ciprofloxacina,

ntratamente de 3> zile si doze adaptate !reutatii corporale.

Salmonelozele

5n natura se !asesc peste 2000 de serotipuri, tifoidice si nontifoidice. ursa de infectie este umana sianimala. ransmiterea este fecalorala.pectrul clinic al salmonelelor cuprinde"

• astroenterocolite• oxiinfectii alimentare• 5nfectii disseminate de tip septicemic sau tifoidic

2. Febra tifoia

este o infectie sistemica, specific umana, produsa de almonella tiph&, caracterizatat clinic prin febra,stare tifica, tulburari de transit, modificari cutanate, splenome!alie, cu evolutie severa, potential fatala inabsenta tratamentului etiolo!ic.incubatia este de 6064ziledebut insidios, in decurs de >7 zile, cu febra pro!resiva pana la 40?, cefalee, insomnie, anorexieerioada de starefebra" in 'umatate din cazuri freba se mentine continua, in platou, la 3@40, mai rar poate evoluanere!ula, remittent sau intermittentstare tifica" apatie, obnubilare, delir oniric (viseaza), miscari carfolo!ice (pipaie obiecte ima!inare) si mairar insomnie, psihoza schizoidasindrom cutanat" rozeolele tifice (pete lenticulare), macule de un roz discret, putin numeroase dispusemai ales pe abdomen, flancuri si la baza toracelui, dispar la di!itopresiunesindrom di!estive" anorexie, !returi, varsaturi. 9imba este intens saburala iar buzele sunt acoperite defuli!inozitati. *bdomenul este meteorizat, dureris difuz, in special in fosa iliaca dreapta, unde se percepz!omote hidroerice (borbori!me). ransitul intestinal este modificat (diaree !alben verzuie sauconstipatie)sau normal. splenome!alia insotita de hepatome!alie la >0< din bolnavi sindrom cardiovascular se manifesta prin asurzirea z!omotelor cardiace, tendinta de hipotensiune, puls bradicardic

5n absenta tratamentului, perioada de stare poate dura 23 saptamni si, n caz de vindecare, esteurmata de scaderea pro!resiva a febrei n decurs de o saptamna erioada de convalescenta

la bolnavii netratati cu antibiotice se prelun!este 2 4 saptamni. :n acesttimp,aproximativ 60< din bolnavi prezinta recaderi, adica o noua perioada febrila, care poatedura 63 saptmni, cu reapariti asimptomelor din perioada de stare. 9a bolnavii tratatietiolo!ic,febra si restul fenomenelor dispar n 4= zile

%omplicatii neurolo!ice" encefalita, menin!ita, poliradiculonevrita di!estive

o hemora!ie intestinala apare intre zilele 606= prin ulcerarea unui vas. ste AanuntaB descaderea brusca a febrei, tahicardie, paloare, hipotensiune, extremitati reci, melena

2


3/6

o perforatie intestinala apare in saptamana 34 si se manifesta prin semen de abdomen acut cardiovasculare" miocardita,tromboflebita

ratament repaus la pat re!im i!ienodietetic fluorochinolone, cloramfenicol, cotrimoxazol, ampicilina, amoxicilina corticosteroizi in formele hipertoxice

transfuzii in hemora!ii interventii chirur!icale in perforatii

rofilaxia aplicarea masurilor !enerale de i!iena" suprave!herea surselor de apa si animalelor, combaterea

vectorilor imunizare active prin vaccicanrea persoanelor care calatoresc in zone endemice, in caz de dezastre

(inundatii), in colectiitati expuse

!. "olera

boala infectioasa acuta intestinala, produsa de vibrionul holeric, caracterizata clinic prin" diaree profuza apoasa, varsaturi, crampe musculare, deshidratare rapida masiva cu colaps si inalt

potential letal. ransmiterea se face pe cale fecalorala prin contact interuman, in conditii de lipsa de i!iena,

in!estia de apa sau de alimente contaminate 5ncubatia variaza intre 4ore si 7zile (medie3zile) Debutul este brusc, fara febra, cu diaree secretorie, care conduce la hipovolemie tadiul diareic" debutul este brusc cu diaree, inapetenta,astenie, ameteli1 de cele mai multe ori

aceste simptome sunt sin!ura manifestare a bolii dupa care survine vndecarea tadiul de deshidratare" scaunele devin foarte frecvente (20>0/zi), in 'et, neinsotite de tenesme,

fara miros1 aspectul characteristic de Aspalatra de orezB este determinat de continutil apos cu miciflocoane de epiteliu descuamat

tadiul de colaps" * scazuta sub @0mm-!, se insoteste de puls filiform, oli!urie, crampe

musculare si Asindrom al!idB(te!umente livide, reci, transpiratie lipicioasa) tadiul de reactiela supravietuitori, varsaturile si diareea se raresc, * revine la normal, se reia

diureza tadiul uremic" pana la =< din cazuri a'un! in urmatoarele saptamani la exitus prin insuficienta

renala (tubulonecrozaCnefropatie hipoaliemica)ratament

restabilirea si mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic, in functie de !radul dedeshidratare

nu se recomanda !lucocorticoizi, tonice cardiace, inlocuitori de plasma sau diuretice la copil se administreaza %otrimoxazil sau furazolidon (>60m!/!c/zi) sau eritromicina

(30m!/!c/zi)

la adulti se adm. Doxiciclina 300m! doza unica, tetraciclina (0,>!x4/zi) sau cotrimoxazol (2tb la62ore)

rofilaxie i!iena alimentelor, a apei de baut, i!iena individuala, indepartarea corecta a reziduurilor fecaloid

mena'ere profilaxie specifica prin vaccinare

#. To$iinfectii alimentare

boli di!estive acute de tip !astroentirilic, produse prin consumul de alimente contaminate cu diversespecii de bacterii sau cu toxinele lor

3


4/6

transmiterea se face pe cale di!estive, prin alimentele contaminate de la ori!ine, in cursul manipularii,depozitarii sau consumarii

#.1. TIA %tafilococica

incubatia este scurta de 30min=ore sursa 5* stafilococice o constituie alimente precum" lapte, branzeturi sarate, preparate cu smantana,carne incorect refri!erate. *limentele se contamineaza adesea in timpul manipularii de catre persoanele

care prezinta infectii cu stafilococi. debutul este brusc, iar tabloul clinic este dominat de !returi si varsaturi 5* este autolimitanta, cu remisiune completa in 2430ore

#.2. TIA cu %almonele

inculabtia este de 848ore sursa 5* cu salmonele este frecvent carnea de pui, oua, derivate sau produse bazate pe oua debutul este brusc, dupa 848ore de la in!estia dozei infectante, cu colici abdominale, !returi, varsaturi,scaune diareice apoase febra poate fi prezenta evolutia este autolimitanta, cu remisiune completa in 2>zile la imunocompetenti si severa la

imunodeprimati

#.!. TIA cu bacil cereu%

se produce prin in!estie de toxina preformata in alimente, mai ales cereale (orez fiert), lapte si derivate. se prezinta sub 2 forme, ambele in afebrilitate cu sindrom emetizant (incubatie scurta)

cu sindrom diareic (incubatie lun!a)

#.#. TIA cu Clo%triium &erfrin'en% se produce prin alimente contaminate (carne reincalzita, pui)1!ermenul se multiplica in intestinal subtire si elibereaza exotoxina. abloul clinic este marcat de diareeapoasa, in afebrilitate, si mai putin de !returi si varsaturi

Tratament

rehidratare si mentinerea echilibrului hidroelectrolitic tratamentul medicamentos al varsaturior persistente 5* cu salmonele, antibioticele nu scurteaza durata bolii, in schimb pot prelun!i starea de porta' *ntibioticele se adm. 9a bolnavii cu risc de invazie sistemica sau de complicatii (su!arii ;3ani,

copii cu boli mali!ne, 5D*)

(. Botuli%m

este o toxiinfectie alimentara cu manifestare neuroparalitica produsa de toxina bacilului%lostridium botulinicum

transmiterea se face prin diferite moduri"o contaminare exo!ena

indirecta prin in!estia alimentelor cu toxina preformata directa prin contaminarea pla!ilor cu spori

o contaminare endo!enao contaminare intentionatao in'ectare inadecvata a toxinei botulinice prin interventii cosmetice sau terapeutice

incubatia medie este de 6272ore

4


5/6

debutul poate fi brusc cu tulburari di!estive (!reata, varsaturi, dureri abdominale, diaree) sau pro!resiv, cu tulburari de vedere (diplopie)

perioada de stare evolueaza in afebrilitate. *socierea disfa!iei, disfoniei, diplopiei constituie unindiciu pentru dia!nostic

manifestarile clinice sunt de tip"o ocular" ptoza palpebrala, midriaza bilaterala, tulburari de acomodare, diplopieo neurolo!ic" paralizii bilaterale simetrice ale nervilor craniei, ale membrelor si ale

musculaturii respiratorii, conducand a insuficienta respirator&.o %ardio vascular" h*, tulburari de ritm cardiaco Escaciunea mucoaselor di!estive (cu disfa!ie si constipatie), urovezicale (cu disurie si

retentie urinara) ratament

o asuri de terapie intensive pentru sustinerea functiilor vitale si support nutritiveo ratament patho!enic cu clorhidrat de !uanidineo eroterapia cu antitoxina botulinica

Enterocolite cu Salmonella S&.

)anife%tari clinice%linic, infectia cu diverse serotipuri de almonella poate realiza tablouri variate ca aspect, severitate sievolutie"enterocolite, febra tifoida, bacteriemii, infectii localizate, starea de purtator cronic. nterocolitasalmonelozica este produsa de variate serotipuri de . enteritidis si de . choleraesuis. e manifesta,la 848 de ore de la in!estia dozei infectante, prin febra (38,>0%3@0%), dureri abdominale moderate, difuze sau, ocazional, severe,localizate n fosele iliacesi periombilical, cefalee si mial!ii. abloul clinic este dominat de diaree, care poate varia de la ctevascaune semile!ate, !albenverzui, fetide (miros de Aoua clociteB), pna la forme severe, holeriforme. Desicolonul este relative frecvent implicat n infectiile salmonelozice, n putine cazuria pare un sindromdizenteriform, cu tenesme si scaune reduse ca volum, san!uinolente. +ebra este autolimitata(62 zile), casi diareea, care se rezolva n cca 37 zile (nsa poate fi prelun!ita,chiar de ordinul saptamnilor, la nounascuti, copilul mic si la persoane cu mecanisme de aparare deficitare)tratament

*%e e+ita meicatia meicatia antiiareica care &relun'e%c tim&ul e tran%it inte%tinal %

fa+orizeazain+azia %i%temica

in formele u%oare %i meii nu %e amini%treaza antibiotice ,%u&re%eaza flora inte%tinala normala-

&relun'e%c %tarea e &orta/inlocuirea &rom&ta a &iererilor 0irice %i electrolitice

Enterocolita cu E%c0eric0ia coli

ransmiterea se face prin alimente sau apa contaminate, precum si prin contact cu persoane infectatesau purtatori de .coli (mna murdaraF). ursele animale nu sunt de ne!li'at.$oala ncepe n afebrilitate (uneori, subfebrilitati) cu dureri abdominale, varsaturi (>0< din cazuri) siscaune diareice apoase, care devin curnd bo!at san!uinolente. :n absenta complicatiilor, durata medie a bolii este n 'ur de o saptamna,ceva mai lun!a la copilEnterocolita cu Cam&lobacter %&.

inonim" campilobacterioza%linic campilobacterioza incepe cu febra, discomfort !eneral, cefalee si mial!ii, urmate la 6224 ore dedureri abdominale si diaree. caunele pot fi apoase sau san!vinolente, uneori foarte numeroase (peste60/zi). 9a ma'oritatea bolnavilor, evolutia este autolimitata, cu ameliorare pro!resiva, in decurs de >7zile, a starii !enerale si a tranzitului intestinal.

Eneori aspectul este de enterocolita dizenteriforma, cu febra ridicata pana la 40?, stare toxica,crampe abdominale si tenesme, iar scaunele initial apoase, devin in evolutie net hemora!ice.

>


6/6

5nfectia se poate manifesta numai ca un sindrom abdominal dureros sau ca un sindrom febril prelun!itTratament

este esentiala restabilirea rapida a homeostaziei hidroelectrolitice.ratamentul cu antibiotice esterecomandat la bolnavii cu febra ridicata , cu diaree abundenta si scaune intens san!uinolente,la cei custare !enerala alterata si n cazul prelun!irii peste o saptamna a simptomatolo!iei.*ntibioticul de electieeste eritromicina (30>0 m!/!/zi, timp de >7 zile). 9a adolescent se pot folosi cu success ciprofloxacina

(6 !/zi, n 2 prize) sau tetraciclina. 5n vitro ,!ermenul sa dovedit sensibil si la amino!licozide, cefalosporine,cloramfenicol, nitrofurani,clindamicina.

edicatii utile" la bolnavii cu hipo!ama!lobulinemie si infectie sistemica cu %. 'e'uni, asocierea plasmei proaspete si a !ama!lobulinei iv la terapia cu antibiotice a dat rezultate foarte bune

=

bolile diareice acute

Documents