boala si tamaduirea sufletului în traditia ortodoxa

7/30/2019 Boala si tamaduirea sufletului n traditia ortodoxa

1/58

BOALA SI TAMADUIREA SUFLETULUI

Boala si tamaduirea sufletului n traditia ortodoxa este ultima dintr-un sir de

patru carti despre Psihoterapia ortodoxa. La prima sa publicare n Grecia, n

l986, Psihoterapia ortodoxa*a

Arhimandritului Hierotheos Vlachos a avut un impact neasteptat, chiarexploziv, dnd nastere multor discutii si inspirnd alte trei carti cu acelasi

subiect: Tratamentul vindecator (l987), Convorbiri

despre Psihoterapia ortodoxa (l988) si, n sfrsit, Boala si tamaduirea sufletuluin traditia ortodoxa (l989).

===============================================

CuprinsPrefata la editia engleza

IntroducerePrima ntlnirePredicantlnirea de la centrul eparhial1. Ortodoxia ca metoda de vindecare2. Boala sufletului3. Tamaduirea sufletului4. Cunoasterea lui Dumnezeu=============================================

1. Ortodoxia ca metoda de vindecare

Preotul, Parintele F i l ip, a nceput convorbirea:

- n predica, spuse el, at i vorbit de trei trepte ale viet i i duh ovnicesti, care sunt curat irea, luminarea si

nd um nez eirea . Cred ca at i scr is des pr e as ta si n ca rte. At i ma i spu s, daca nu ma nse l, ca pr in me toda evl av iei

ortodoxe suntem vindecati si astfel putem ajunge sa-L cunoastem pe Dumnezeu Aceasta mi aminteste de ceea

ce at i scr is n Psihoterapia ortodoxa, anume ca Ortodoxia este un tratament vindecator si o st i inta, si ca ea

trebuie pr iv ita numai n acest fel . As vrea sa va ntreb: Cum ati ajuns la aceasta concluzie ? Este o nvatatura a

Sf int i lor Parint i sau o concluzie si un gnd propriu ? Socotesc ntrebarea absolut necesara, pentru ca am ob osit

de atta gndire teologica individuala. F iecare face speculat i i , pornind de la subiecte teologice si duhovnicesti,

pna ntr-att nct se ajunge la o mare confuzie. Cum ati ajuns l a aceasta concluzie ?

Cum am ajuns la concluzia ca Ortodoxia este un tratament vindecator - Da, sunt ntr-adevar dator cu niste expl icat i i . Trebuie sa re cunosc ca eram foarte dezamagit de moral ismul ce

precumpanea la mult i crest ini . Si cnd spun moral ism, nu nteleg nic idecum m oral i tatea pe care o respect, caci

pna si trupul trebuie sf int i t si curat it ; c i nteleg mental i tatea conform careia trebuie sa vedem toate lucrur i le n

chip exter ior si trupesc. Far isei i din vremea Mntuitorului aveau pr inc ipi i morale si i dei de acest fel; totusi n -au

fost n stare sa-L pr imeasca pe

Hristos. Chiar si acum ma ntr istez la gndul ca n Biserica precumpanesc attea concepti i difer i te.Mult i teologi

expun o anume nvatatura a lui Hristos sau a Sf int i lor Pa rint i si, fara a avea experiere personala, dau propria

analiza. Apar astfel concepte care de fapt ucid omul si chiar viata nsasi. Fi ind eu nsumi un om al vremii mele,

a trebuit uneori sa fac fata unei asemenea situat i i .

Pe cnd eram student la universitate, am viz itat Muntele Athos si am ntlnit oameni sf int i care traiau Predania

Ortodoxa. Am vazut l impede deosebirea ntre vietuirea dupa Predania Ortodoxa si viata pe care am ntlnit-o n

alte cercuri rel ig ioase. n acelasi t imp, cu ajutorul profesori lor mei de la universitate, am nceput sa studiez


2/58

textele patr ist ice. n plus, eu si uni i dintre colegi i mei ne -am

ocupat multa vreme de manuscrisele Sf intelor Manastir i din Sfntul Munte. Aceasta alaturare -studierea textelor

patr ist ice n mij locul atmosferei si v ietuir i i par int i lor atonit i ndumnezeit i mi-a deschis noi cai de comunicare

cu viata Biseric i i . Am nceput sa gndesc alt fel . La aceasta am fost ajutat mai ales de studierea

Sfntului Grigor ie Palama. Cred ca Sfntul Grigorie Palama este unul dintre Parint i i care pot avea o mare nrurire

si pot aduce mult folos crestini lor de astazi . Teologia sa , care este teologia Biseric i i , este revelatoare. ncepnd

de atunci, am ajuns sa cunosc si alt i oamen i sf int i din Sfntul Munte, dar si din afara lui atonit i n inima si n

vietuire; si astfel am ajuns la con cluzia ca Ortodoxia nu poate f i o f i lozof ie sau o et ica seaca, c i o metoda de

vindecare. Ea l v indeca pe om. Teologia ortodoxa se

leaga mai degraba cu medic ina, dect cu f i lozof ia. Am sa pomenesc etapele cele mai caracter ist ice ale

parcursului meu.

L-am studiat pe Sfntul Maxim Martur isitorul . Ma preocupa subiectul dragostei . Am vrut sa af lu ce anume este

dragostea adevarata, deoarece se spun attea lucrur i despre ea. Cele Patru sute de capete despre dragoste ale

Sfntului Maxim Martur isitorul miau strnit cur iozitatea. nsa, c it ind Capetele Sfntului Maxim, mi-am dat seama

ca vorbeau mai ales despre vindecarea omului . Sfntul Maxim Martur isitorul arata ce este mintea omului, cum se

mbol nav est e, cum es te tam ad ui ta. Mai vor be st e si des pre pat imi si fel ul n ca re el e se vinde ca; des pr e misc ari l esuf letului omenesc, ce pot f i f i rest i , mpotr iva f i r i i si mai presus de f i re. E l leaga dragostea de nepatimire. Am

nt el es si ca dr ag os tea es te v las ta ru l nepatimir i i; este foc al nepatimir i i, cum spune Sfntul Ioan Sinaitul .

Pentru ca c ineva sa poata ajunge la dragostea dumnezeiasca trebuie m ai nti sa f ie tamaduit . Caci, pe de o

parte, este dragostea ce cauta ale sale, adica egoismul, iar pe de alta parte, dragostea care nu cauta ale

sale, ntreaga stradanie a Biseric i i sta n a -l duce pe om de l a dragostea egoista si ut i l i tar ista la dragostea

jer tfel ni ca . Da r ace as ta presup une vindec area omul ui .

Mai trz iu m-am ocupat n special de F i local ie. Dupa cum se st ie, F i local ia, culegerea mai multor lucrar i ale

Parint i lor trezvitor i , este o scr iere a Biseric i i , compilata, n forma sa f inala, de Sfntul Nicodim Aghior itul si de

fostul episcop al Corintului, Macarie Notaras. Ea poarta subtit lul:

n care, cu ajutorul mo ral icesti i f i lozof i i a faptuir i i si vederi i dumnezeiest i, mintea este curat ita, luminata si

desavrsita. Acolo am vazut ca toate textele tr imit la vinde care. E le vor besc despre felul n care mintea omului

se mbolnaveste si cum este ea tamaduita. Ca student, am cit i t foarte mult si am continuat studierea Sf ntului

Grigor ie Palama, marele isihast atonit, pe care Predania l-a numit teolog, asezndu-l ntre cei patru mari teologi

ai Biseric i i , alatur i de Sfntul Ioan Teologul, Sfntul Grigor ie Teologul si Sf ntul Simeon Noul Teolog. n disputa

cu Varlaam am ntrezar it calea care trebuie urmata pentru a teologhisi n chip mntuitor. E l

vorbeste de sfnta isihie sau l inist i re si de mestesugul isihiei, subl i ni ind ca este singurul mestesug vindecator

care duce la vederea Lumini i celei necreate, urmata de cunoasterea lui Dumnezeu si de mntuirea omului .

Omil i i le sale, cele mai multe t inute pentru obstea cr edinciosi lor sai din Tesalonic, sunt uimitoare. Vorbeste acolo

despre odihna (Smbata) lui Dumnezeu si a omului, despre tamaduirea patimilor, rugaciunea mint i i , vederea

Lumini i celei necreate etc. L-am studiat ndelung si pe Sfntul Grigor ie Teologul. Opera sa m-a facut sa-mi dau

seama ca teologi ai Biser ic i i t rebuie numit i cei care au ajuns la vederea lu i Dumnezeu (theoria), cei care ma i

na int e si -au cur at it in ima de pa timi sau, ce l puti n, se str adu ies c sa se cur ete de el e. Vo rbi nd de A Do ua Ve ni re,

el scr ie ca Dumnezeu nsusi va f i lumina pentru cei cu mintea curat ita; ba chiar mai mult, dupa curat ia lor.

Aceasta este ceea ce numim mparat ia Cerur i lor . Iar Dumnezeu nsusi va f i ntuneric celor care si-au orbit

puterea ntelegatoare; si chiar mai mult, pe masura orbir i i lor. E l

chiar numeste ntunericul acesta nstrainare de Dumnez eu. Deci mi-a devenit l impede ca preotul nu da bi lete

pentru ca omul sa intre n Rai, c i l tamaduieste, astfel ca Dumnezeu sa se faca pentru el lumina si aceasta

este mparat ia Cerur i lor iar nu ntuneric, adica iad si nstrainare.

n gad ui t i-m i sa spun ca mi-am da t se ama de toate ace ste lucr ur i nu do ar pr in st udi ere a ca rti lor pa tr ist ice. Pe de

o parte, am ntlnit par int i duhovnicesti pl ini de ha r preschimbati de harul lui Dumnezeu si pr in ei am

putut ntelege scr ier i le patr ist ice; pe de alta parte, pr in experienta mea pastorala. Ca duhovnic, vad zi lnic cum,pe lnga spovedanie, este nevoie si de tamaduire. Mult i se spovedesc, dar nu se tama-duiesc. Este nevoie de un

mestesug aparte, astfel ca omul sa se poata vindeca de patimi.


3/58

Toate aceste lucrur i (si nca multe altele pe care nu le pot amint i aic i) m-au facut sa cred catrebuie sa pr iv im

Ortodoxia ca pe un tratament si o st i inta a vindecari i .

Ortodoxia este stiinta vindecarii

- Pot sa va ntrerup ? ntreba Athanasie. Am ascultat anal iza cu mare interes si nu as vrea sa va contrazic .

Respect cercetar i le dumneavoastra asupra acestui aspect del icat al viet i i duhovnicesti .n sa mi se par e ca fo los irea anum itor te rme ni este usor sup arat oare . De pi lda, at i spus mai nt i ca Or todox ia l

v indeca pe om, iar apoi at i t ras concluzia ca este o sti inta a vi ndecari i. Nu nteleg cuvntul st i inta. Ce

legatura are Ortodoxia cu st i inta ? Ca om de st i inta, socotesc ca st i inta formuleaza enuntur i conceptuale si face

cercetar i la nivelul omului . Cum putem sustine ca Ortodoxia este o st i inta a vindecari i ?

- mi place punctul dumneavoastra de vedere. Nu neg ca mul t i au venit la mine cu aceleasi gnduri dupa

publicarea cart i i mele. Cred totusi ca nu este o proble ma esentiala. Folosesc cuvntul st i inta (epist i-mi) n

sensul lui or ig inar, derivat de la verbul epis ta-mai care nseamna a cunoaste ntocmai. Deci st i inta nseamna aic i

metoda corecta pe care o folosim spre a ne tamadui. Medic ina se numeste si ea st i inta, ntruct cunoaste calea

prin care trupul omului este tamaduit . Daca acceptam ca Ortodoxia l tamaduieste pe om, a tunci cred ca avem

dreptul sa sustinem ca este si o st i inta, deoarece cunoaste calea adevarata pr in care omul se tamaduieste. Nu

cred ca acceptarea acestui fapt r idica vreo problema.

- Asta este l impede, raspunse Athanasie, si pot sa nteleg. Dar a veti atestar i patr ist ice pentru acest fel de a

vedea lucrur i le ? Cu alte cuvinte, folosesc Parint i i acest termen ?

- Problema nu este daca Parint i i folosesc termenul, c i daca noi putem sa-l folosim, daca Biserica ntr-adevar

cunoaste calea adevarata a tamaduir i i omului, deci daca termenul are un temei.

Ce vrea sa spuna termenul ? Aic i este problema. Sf int i i Par int i ai Bise r ic i i n-au sovait sa foloseasca termeni

care nu se af lau n Sfnta Scriptura, spre a nfat isa adevarul pe care l are Biserica. De pi lda, Parint i i din veacul

al IV-lea apl icau termenul deof i inta (avnd aceeasi esenta) lui Hristos si spuneau ca Hristos are aceeasi esenta

cu Tatal . Ctiva conservator i au react ionat, spunnd ca termenul este nescriptural, adica nu e pomenit n Sfnta

Scriptura si deci nu-l putem folosi . E i i-au nvinovatit pe Parint i si pentru ca termenul fusese folosit mai nainte

de catre eret ic i Pavel din Samosata l folosise, desi cu alt nteles. E l identi f ica deof i int imea cu identitateaipostasuri lor . Sf int i i Par int i , socotind ca este drept sa adopte termenul, l desprind de ntelesul identi tat i i

ipostasuri lor si arata ca persoanele Sf intei Treimi au aceeasi f i inta sau esenta, nsa ipostasuri apar te. Astfel ei

au statornic it ca persoanele Sf intei Treimi au f i inta sau esenta de obste si existenta aparte. Iar cnd au folosit

termenul ipostas, l-au def init ca esenta cu nsusir i . La fel au facut si cu termenul persoana. Desi, n vremea lor,

persoana avea ntelesul de nfat isare exter ioara sau masca si slujea n chip des avrsit nvatatur i i eret ice a lui

Savel l ie, Parint i i au identif icat persoana cu ipostasul, au adoptat t ermenul, i-au dat continut ontologic si l-au

apl icat persoanelor Sf intei Treimi. Deci probl ema este ntreaga atmosfera pe care o poarta cuvintele, iar nu

cuvintele n sine.

Dar n ceea ce pr iveste subiectul af lat n discutie, as putea spune ca Sf int i i Par int i folosesc si ei termenul

st i inta. Am anal izat aceasta n cartea mea. As vrea totusi sa prezint un pasaj deosebit de la Sfntul Grigor ieTeologul: Cu adevarat mestesug mai presus de toa te mestesuguri le si st i inta mai presus de toate s t i intele mi

pare a f i calauzirea omului, faptura cea mai ndaratnica si cea mai felur ita. Sfntul Dionisie Areopagi tul

foloseste de mai multe or i termenul st i inta, chiar pentru

starea vederi i dumnezeiest i (theoria). Vorbind despre un teolog ce cunostea lucrur i le dumnezeiest i, el scr ie: Era

n ch ip nt elept si st i inti f ic nc er cat n lucr uri le dum ne zeiest i. Sfntul Grigorie al Nyssei vorbeste si el de mai

multe or i despre ngr i j i rea terapeutica si mestesugul vindecari i . Si, binenteles, acela care st ie adevarata metoda

de vindecare poate f i numit om de st i inta (terapeut).

Credinta ortodoxa este legata de tamaduire. Eu cred, spuse Vasi le, un om cu pr inc ipi i conservatoare, ca trebuie

sa vorbim cu precautie despre asemenea lucrur i . Sunt si eu de acord ca trebuie sa ne tama duim traind n

Biserica; dar nu credeti ca exista pr imejdia sa tagaduim temelia Ortodoxiei, care e ste credinta ? Cnd sustinem

ca Ortodoxia este un tratament vindecator si o st i inta, nu credeti c a exista pr imejdia sa trecem cu vederea

credinta ?

- Se poate sa apara unele pr imejdi i . Depinde cum priv im tam aduirea si cum priv im credinta. Cred ca ar trebui sa


4/58

ma expl ic . Pr in tamaduire, mult i nteleg for mularea caracterului si comportamentului social, adica plaseaza

tamaduirea ntr-o atmosfera moral izatoare. Ne ducem la preot si spunem: Parinte, am furat. Iar el raspunde:

Pe vi i tor sa nu mai fur i E si acesta un procedeu. Dar tratamentul vindecator al Biseric i i nu se ispraveste aic i .

Sau, iarasi, mult i ncearca sa

devina buni nefacnd pacate n chip exter ior, avnd virtut i , nsa dispretuiesc Predania ortodoxa .

- Deci cu alte cuvinte, ce este tamaduirea ? Cum o ntelegeti ?

- O sa ajungem si la tamaduire. Dar va rog: sa n u schimbam subiectul . Discutam daca se poate accepta sau nu

folosirea expresiei Ortodoxia este un tratament vindecator si o st i inta. Deci cnd vorbim de tamaduire, nsa

desprinznd-o de Descoperirea dumnezeiasca si de Predania ortodoxa, r iscam, desigur, sa o schimbam. Si mai

este o pr imejdie care pndeste peste tot. Este posibi l sa vorbim despre credinta n chip cu totul abstract; sa

nt el eg em pr in ea c te va pr inc ipi i

rat ionale si obiect ive pe care trebuie sa le pr imim n mod logic, creznd ca aceasta este mntuirea. Astfel traiesc

teologi i care lucreaza n chip intelectual si de aceea att i a oameni vorbesc astazi despre teologia academica.

Dupa parerea mea, tratamentul nu se poate desprinde de credinta ortodoxa, caci unul presupune existenta

celei lalte. As vrea sa anal izez ceva mai mult aceste lucrur i .

Termenul ortodoxie este alcatuit din doua cuvinte: orthi (adevarat, drept) si doxa. Doxa nseamna credinta,

nv ata tur a si sl av a. Cel e doua cu vi n te se leag a strn s unul cu cel al al t. Dr eap ta nvat atu ra despr e Dumnez eu

ns eamna ad evar at a si dreapta sl av i re a lui Dumne zeu. Cac i daca Du mne zeu es te abs tra ct , at unci rug aci une a

catre acel Dumnezeu este abstracta. Daca Dumnezeu este personal, atunci rugaciunea dobndeste un chip

personal. Dumnezeu a descoperit adevarata credinta,

adevarata nvatatura. Spunem deci ca nvatatura despre Dumnezeu si toate cele ce t in de mntuirea omului sunt

Descoperirea lui Dumnezeu, iar nu descoperire omeneasca.

Totusi Dumnezeu a descoperit adevarul unui popor care fusese pregatit . Iuda, f ratele Domnului, fa-tiseaza acest

lucru foarte bine, spunnd: Rugndu-va sa stat i v itejeste pentru credinta aceea care odata s -a dat sf int i lor

(Iuda 1, 3)- n acest loc, ca si n multe altele asemanatoare, este vadit ca Dumnezeu Se descopera pe Sine

sf int i lor adica poporului care a ajuns la o anumita treapta de crestere duhovniceasca, ce-l face n stare sapoata pr imi Descoperirea dumnezeiasca. Sf int i i

Apostol i au fost nti vindecati, apoi au pr imit Descoperirea. Iar ei au mpartasit Descoperirea f i i lor duhovnicesti,

nu doar pr in nvatatura, c i n pr imul rnd facndu -i sa se nasca din nou du-hovniceste, n chip tainic . Noi pr imim

dogmele si rnduiel i le, alt fel spus, pr imim credinta descoperita si ramnem n Biserica spre a f i tamaduit i . Caci

credinta este, pe de o parte, Descoperire dumnezeiasca pentru cei curat it i si tamaduit i , iar pe de alta parte, este

calea cea dreapta spre a ajunge la tamaduire, pentru cei care au ales sa urm eze calea.

Doua feluri de credinta

Este vadit, dupa spusele Sf int i lor Parint i , ca sunt doua felur i d e credinta. Pr ima este credinta rat ionala, numita

credinta din auzire, f i ind o credinta ncepatoare, credinta simpla. A doua este credinta ntemeiata pe vederea lui

Dumnezeu (theoria), este credinta celor desavrsit i si care mntuieste pe om. Cele doua f elur i de credinta nu

sunt potr ivnice una alteia. Pr ima este ncepatoare, iar cealalta este urmarea celei dinti . Deci noi pr imim

credinta Sf int i lor Parint i ai Biser ic i i spre a ne

curat i inimile de patimi si a urca cu izbnda treptele curat ir i i . mplinind aceasta, ajungem la luminarea mint i i ,

care este al doi lea fel de credinta, asa -numita credinta ntemeiata pe vederea dumnezeiasca.Cnd Adam a fost

zidit de Dumnezeu, se af la n starea de luminare a mint i i . Dar, dupa cadere, a ajuns prada felur itelor patimi.

Deci acum avem nevoie de dreapta credinta spre a ajunge la credinta din vedere, adica luminarea mint i i , iar de

acolo la vederea lui Dumnezeu. Pr ima credinta ne deschide calea spre tamaduire, iar a doua este roada si

urmarea tamaduir i i omului . Iacov, f ratele Domnului, vorbeste despre ntia credinta, care are totusi nevoie de

fapte spre a- l curat i pe om. El spune: Ca precum trupul fara de duh mort este , asa si credinta fara de fapte

moarta este (Iacov 2, 26). Att acceptarea teoret ica a credintei din au zire, ct si faptele pe care le cuprindene sunt trebuincioase spre a ne curat i si a ne vindeca. Apostolul Pavel vorbeste despre credinta desavrsita,

credinta ntemeiata pe vederea lui Dumnezeu, atunci cnd spune: Socotim dar ca pr in credinta se va ndreptat i


5/58

omul, fara faptele Legi i (Rom. 3, 2 8) . Mult i crest ini cred ca Iacov, f ratele Domnului, l contrazice pe Apo stolul

Pavel. Tlcuind EpistolaApostolului Pavel catre Romani,Luther mai ales a ajuns pna acolo nct sa vorbeasca

doar despre credinta, fara de fapte; el nu cunostea faptul ca Apostolul Pavel vorbea aic i de credinta din vedere

dumnezeiasca, ce se af la dincolo de faptele Legi i . Nu spune ca nu este trebuinta de faptele Legi i . Att ntia

credinta, ct si faptele ne sunt trebuitoare spre a trece de treapta curat ir i i inimii n chip cuvenit si temeinic .

Cnd aceasta s-a savrsit, ajungem la luminarea mint i i , care e aratata de rugaciunea nencetata a mi nt i i .

Aceasta este credinta din vedere, care nseamna depasire, iar nu nlaturare a faptelor Legi i .

Deci nu vad nic i o deosebire ntre af irmati i le Ortodoxia es te o st i inta a vindecari i si un tratament si Ortodoxia

este credinta. E le sunt legate una de alta. Desprinderea lor presupune o traire eret ica. Exact acelasi lucru l

putem spune si despre teologia ortodoxa.

Teologia ortodoxa

- Voiam de ctva t imp sa pun aceasta ntrebare si, n sfrsit , am pri lejul s-o fac, spuse Constantin. At i spus

adineauri ca teologia rupta de viata Biseric i i se poate numi teologie academica.

Cum ntelegeti teologia ortodoxa ?

- Cred ca ceea ce am spus mai devreme despre credinta este v alabi l si pentru teologie. Caci teologia nu este osti inta intelectuala, c i g lasul si v iata Biseric i i . Iar Biserica este tarmul teologiei ortodoxe. ntocmai cum au spus

Sfint i i Par int i , teologia este rugatoare iar rugaciunea este teologie.

Cnd vorbim despre teologie ortodoxa, nu ne gndim la o simpla istor ie a teologiei . Poate f i si acest lucru, dar

nu se margineste la asta n chip absolut. In predania patr ist ica teologi i sunt cei care l vad pe Dumnezeu. Sfntul

Grigor ie Palama l mai numeste pe Varlaam si teolog, nsa spune raspicat ca

acea teologie intelectuala se deosebeste mult de vederea lui Dumnezeu. Teologi, dupa parerea Sfntului Grigor ie

Palama, sunt vazator i i de Dumnezeu, ndeosebi cei care urmeaza ntreaga rnduiala a Biseric i i si ajung la

credinta desavrsita -luminarea mint i i .

Asadar teologia este roada vindecari i omului, dar si c alea de a ajunge la tamaduire si a dobndi cunoasterea lui

Dumnezeu. Cele pomenite mai nainte despre credinta sunt valabi le si aic i .Par int i i nvata ca vederea lui Dumnezeu este un dar de la Dumnezeu, pe care l da cnd vrea El si cui vrea El .

Trebuie sa ne rugam spre a f i curat it i pe dinlauntru, spre a f i izbavit i de patimi de fapt, spre a ne preschimba

patimile si pentru ca mintea sa ne f ie l uminata, adica sa dobndeasca rugaciunea mint i i n inima. Sfntul

Maxim Martur isitorul spune ca izbavirea de durere si placere este semnul ca omul a trecut de treapta curat ir i i ;

semnul ca a ajuns la treapta lu minari i sau a trecut de ea este izbavirea de nesti inta si de uitarea lui Dumnezeu;

iar semnul ajungeri i la ndumnezeire este slobozirea de n chipuire si de toate nfat isar i le pe care i le aduce

lumea simturi lor . Deci putem sa ne

rugam staruitor:Lumineaza ntunericul meu! Si, daca Dumnezeu va voi, Se v a descoperi pe Sine. Atunci, pe de

o parte, vom sti ca am fost tamaduit i , iar pe de alta parte, ca pr imim darul teologhisir i i , al grair i i de Dumnezeu.

De la treapta luminari i mint i i pna la treapta vederi i dumnezeiest i lucreaza rugaciunea

minti i .

11 Vederea lui Dumnezeu poate dura de la cteva c l ipe pna la cteva zi le, nsa dupa aceea omul ndumnezeit

se ntoarce la starea rugaciuni i mint i i . n starea de contem plare, rugaciunea se ntrerupe; si porneste din nou

cnd nceteaza vederea lui Dumnezeu. De buna seama, trebuie spus ca sunt mai multe trepte ale vederi i lui

Dumnezeu. Vederea lui Dumnezeu (theoria) ncepe cu pocainta, se continua cu rugaciunea mint i i , ajunge la

luminare, este dusa catre vederea lui Dumnezeu si apoi catre o contemplare statornica. Cu alte cuvinte, poate

dura

cteva ceasuri sau chiar z i le. Deci as putea spune ca teologia ortodoxa este att roada tamaduir i i , ct si calea

ajungeri i la tamaduire. Daca facem din ea o st i inta aca demica si doar studiem felur ite subiecte biser icesti n chip

exter ior, nu vom reusi sa-i ajutam cu adevarat pe oameni.- Parinte, am observat pna acum, spuse I r ina, ca folosit i mereu cuvntul ortodox. Vorbit i despre Biserica

Ortodoxa, tamaduirea ortodoxa, teologia ortodoxa etc. Este oare un cuvnt la moda ?


6/58

Mult i vorbesc despre ortodoxie, nsa probabi l ca o vad ca pe o i d eologie. De ce nu vorbit i de crestinism ?

- Martur isesc ca este o deprindere a mea. Stiu ca termenul s e foloseste astazi fara masura, ajungnd chiar la

extrem. Mult i atr ibuie termenului o conotat ie ideologica. De buna seama, sunt de acord ca adevaratul crest inism

este tot una cu Biserica Ortodoxa. Cnd vorbim de crestini, ne gndim la ucenic i i lui Hristos. Iar cnd numim pe

cineva ucenic al lui Hristos, vrem sa spunem ca este unit

cu Hristos. Mi-a mai reprosat c ineva ca folosesec mai mult cuvntul Ortodoxie dect cuvntul Biserica. Acea

persoana mi-a scr is ca amndoi termenii crestinism si ortodoxie t rebuie lasati deoparte, caci au ajuns a f i o

ideologie, si ca ar trebui sa vorbi m despre Biserica. nsa eu i-am raspuns ca si cuvntul Biserica poate f i

folosit la fel de gresit, daca socotim Biserica o asociat ie, o

inst itut ieDeci problema nu este ce terminologie folosim, c i cum o a pl icam. Unul poate vorbi despre crestinism si

sa-l nteleaga corect. A ltul nsa, nu. La fel se poate ntmpla si cu alt i term eni. Mult i oameni identi f ica Biserica

cu c lerul; alt i i , cu poporul . Dupa nvatatura Sf int i lor Parint i , mai ales cea a Sfntului I r ineu, Biserica este tot una

cu Ortodoxia si cu dumnezeiasca Euharist ie. Acesti trei termeni sunt strns legati unul cu celalalt . Biser ica nu

poate f i conceputa n afara Ortodoxiei si a dumnezeiest i i Euharisti i . Ortodoxia nu poate f i conceputa afara de

Biserica si de dumnezeiasca Euharist ie, tot asa cum dumnezeiasca Euharist ie nu se poate concepe n afara

Biseric i i si a Ortodoxiei . Cei trei termeni sunt sinonimi.Fara a trece cu vederea aceasta real i tate, vorbesc despreOrtodoxie nu n chip abstract, c i concret. Fac deosebire ntre Predania pe care o are Biserica Trupul adevarat al

lui Hristos si predani i le pe care le au alte denominatiuni . Mult i se numesc astazi crest ini, dar nu tot i au

aceeasi

tradit ie n ceea ce pr iveste mestesugul tamaduir i i si cunoaster i i lui Dumnezeu. Aceasta se vadeste si n

nv ata tur a dogmat ica.

- Parinte, am nvatat ca deosebirea ntre Ortodoxie si celelalte denominatiuni t ine de dogme.

Acum adaugati ca deosebirea t ine si de metoda de tamaduire. Ce ntel egeti pr in asta ? Putet i lamuri parer i le

dumneavoastra mai pe larg ?

Deosebirile dintre Ortodoxie si celelalte confesiuni

- Cred ca am spus cte ceva de spre aceasta mai devreme. Credinta si teologhisirea sunt, pe de o parte, roada

tamaduir i i , iar pe de alta parte, sunt calea omului s pre a ajunge la tamaduire si la vederea lui Dumnezeu, care,

f i ind partasie cu Dumnezeu, este totodata si cunoastere a lui Dumnezeu.

Si aceasta este mntuirea omului . Deosebir i le dogmatice ogl indesc deosebir i le corespunzatoare n pr iv inta

tamaduir i i . Sunt cazuri cnd asa-numit i i Unit i par a f i ortodocsi, chiar n ceea ce pr iveste dogma purcederi i

Sfntului Duh. E i nu adauga F i l ioque la Martur isirea de C redinta, si totusi se deosebesc n ceea ce pr iveste

tratamentul de vindecare. Cred ca exista doua cr iter i i cu ajutorul carora ne dam seama ca o persoana care a

decedat este un ortodox si un sfnt: pr imul este felul si mestesugul de tamaduire pe care l-a folosit, iar al

doi lea, sf intele moaste. Cred ca Ortodoxia le mplineste pe amndoua. Cu alte cuvinte, avem att mestesugul

ortodox de tamaduire, ct si moastele sf int i lor ndumnezeit i . Deosebirea se manifesta desigur si n nvatatura

dogmatica, deoarece, asa cum am pomenit la nceput, teologia este expresia viet i i , este formularea felului de

viata al omului .

12

Privind astfel, daca cercetam Ortodoxia n comparatie cu de nominatiunea Latina (Catol ica -n.red.) si cea

Protestanta, vedem de ndata deosebirea. Protestanti i nu au nic i un fel de tratament de vindecare. E i socotesc ca

atta vreme ct cred n Dumnezeu, se pot mntui. nsa asa cum am aratat

deja, credinta desavrsita si care l mntuieste pe om este cea ntemeiata pe vederea d umnezeiasca, cepresupune curat irea inimii . Iar aceasta se dobndeste pr imind credinta ncepatoare, care se arata pr in lucrar i le

pocaintei; iar lucrar i le pocaintei sunt toate cte ajuta la vindecarea omului . Deci protestanti i


7/58

nu ajung la un tratament vindecator. Metoda de vi ndecare a lat ini lor nu este la fel de completa precum cea

ortodoxa. Faptul ca au ajuns sa vorbeasca despre F i l ioque est e rezultatul slabic iuni i lor n stabi l i rea legatur i i

nt re per soa na si soci et at e. As tf el , ei nu di sti ng ns us ir i le pe r sonal e, ca re sunt nen aste rea Tat al ui , nas ter ea

Fiului si purcederea Sfntului Duh. Tatal este cauza zamisl i r i i F iului si a purcederi i Duhului Sfnt. Aceasta

slabic iune si nereusita n pr iv inta exprimari i dogmei treimice arata inexistenta experier i i si descoperi i

dumnezeiest i . Caci acolo unde este vedere a lui Dumnezeu, exista

si formulare dogmatica l impede.

De pi lda, ucenic i i lui Hristos pe Muntele Taborului au vazut slav a lui Hristos. n acelasi t imp, au auzit n chip

neauzit si g lasul Tatalui Acesta es te F iul Meu cel iubit si au vazut venirea Duhului Sfnt n nor.

Cum spune Sfntul Grigor ie Palama, norul este prezenta Duhului Sfnt. Asadar, ucenic i i lui Hristos au dobndit

cunoasterea Dumnezeului Treimic pr in vedere s i descoperire dumnezeiasca. Lor l i s-a descoperit ca Dumnezeu

este o singura F i inta si trei Ipostasuri . Este ceea ce nvata si Sfntul Simeon Noul Teolog care, n imnele sale,

sustine de mai multe or i ca, n t impul vederi i lumini i celei

necreate, omul ndumnezeit pr imeste Descoperirea Dumnezeului Treimic. Sf int i i n contemplat ie nu confunda

ns us ir i le ipo st at ice .

Faptul ca tradit ia lat ina a ajuns sa confunde nsusir i le ipos tat ice si nvata ca Sfntul Duhpurcede f i int ial si de laF iul arata neexistenta unei teologi i t raite nemij loc it . De asemenea, faptul ca a ajuns pna acolo nct sa

vorbeasca despre un har din zidire, nseamna ca nu a avut parte de experierea harului lui Dumnezeu. Caci, atunci

cnd omul ajunge la experierea lui Dumnezeu, si da

foarte bine seama ca harul este nezidit . ntruct nu au ajuns la aceasta traire, este vadit ca nu pot avea o

metoda de vindecare adecvata. Si, ntr-adevar, n tradit ia lat ina mestesugul acesta al vindecari i pe care l

af lam n Ortodoxie nu exista. Nu se vorbeste despre minte (nous)*; rat iunea nu este

deosebita de minte; ntunecarea mint i i nu este socotita o boala s i nic i luminarea ei nu nseamna revenirea la

starea dinti . Multe texte lat ine, foarte raspndite, sunt se ntimentale, epuizndu-se ntrun moral ism sterp; n

Biserica Ortodoxa exista nsa o puternica tradit ie pr iv itoare la aceste probleme,

ceea ce arata adevarata sa metoda de vindecare.

* Cuvntul nous are felur ite accepti i n nvatatura patr ist ica. E l se refera f ie la suf let, f ie la inima, f ie chiar la

energia suf letului, nsa nous este, n pr imul rnd, ochiul suf letului, partea cea mai curata a suf letului, atentia

cea mai nalta. Se mai numeste si energi e noetica (mintala), c lar nu se i dentif ica cu rat iunea (logos).

O credinta si dovedeste autentic itatea tocmai pr in urmari le ei vindecatoare. Daca tamaduieste, este o credinta

adevarata; daca nu, nu este adevarata. Aceasta se apl ica si st i intei medicale. Doctorul adevarat este acela care

stie cum sa tamaduiasca si aduce vindecarea; sarlatanul nu poate a duce vindecare. La fel este si cu s uf letul . Din

aceasta pr ic ina cred ca deosebirea Predaniei ortodoxe att de cea lat ina, ct si de confesiuni le protestante se

vede mai nti n felul t amaduir i i .

Deosebirea n tamaduire este urmarea deosebir i lor dogmatice. Dogmele nu sunt f i lozof ie; si nic i teologia nu este

f i lozof ie.

13 Teologia nu este filozofie

- Stit i , ma ntrerupse Athanasie, m-am ocupat mult de f i lozof ie. Am cit i t o mult ime de cart i despre aceste lucrur i

si am vazut ca crestinismul a avut multa legatur a cu f i lozof ia si a dezvoltat-o chiar. De exemplu, Sfntul Vasi le

cel Mare, care a studiat f i lozof ia la fel ca si alt i Sf int i Parint i a dezvoltat si mai mult f i lozof ia persoanei n

vremea sa. Pna atunci, persoana fusese un concept

abstract. Din vremea Sfntului Vasi le ea a dobndit caracter ontologic . Am cit i t ca, n nvatatura Parint i lor

Capadocieni, persoana nu este un atr ibut al existentei, c i ceea ce face ca existentul sa f ie cu adevarat existent.De asemenea, persoana nu este suf ic ienta siesi, c i est e facuta sa ajunga pna la Cel ce Este, la Dumnezeu.

Daca astazi suntem n stare sa vorbim despre persoana si personal itate, datoram aceasta teologiei patr ist ice.


8/58

Deci cum putet i spune ca teologia ortodoxa nu este si f i lozof ie ?

- ntrebarea dumneavoastra este cu totul ndreptat ita. As vrea sa spun ca mi place mult convorbirea noastra si

mai ales felul n care se desfasoara. De obicei t ipam, ne enervam, ne suparam si nu putem sta de vorba calm si

serios; nsa aic i nu se ntmpla asa. T rebuie sa dau cteva expl icat i i si sa aduc unele c lar i f icar i necesare asupra

pozit iei mele. De fapt, am mai auzit parer i similare, si de

aceea mi face mare placere sa expl ic exact ce anume nteleg a tunci cnd spun ca ortodoxia si teologia nu sunt

f i lozof ie.

n ti de toate, tr eb ui e sa lamur es c ce ea ce am spus ma i dev rem e, ca teol og ia or todo xa es te n pr imul si n

pr imul rnd experiere, Descoperire. Dumnezeu Se desc opera pe Sine celor vrednic i de aceasta descoperire. Iar

aceia care au si alte darur i devin teologi ai Biser ic i i . Sfntul Grigor ie Teologul a spus n chip de cugetare ca

Parint i i Biser ic i i nu teologhisesc n felul lui Ar istotel, c i n felul Apostol i lor .nseamna ca ei nu teologhisesc nchip rat ional ist, c i n felul n care teologhiseau Sf int i i Apostol i , care erau pescari . nsa atunci cnd au pr imit

Duhul Sfnt, s-au dovedit a f i adevarat i teologi ai Biser ic i i .

Deci teologia este experiere.

Tocmai acest aspect arata deosebirea ntre f i lozof ie si teologie. F i lozof ia este odrasla rat iuni i omenesti adica

rat iunea si si logismele def inesc expresia si formularea conceptelor pe cnd teologia este roada Descoperir i i lui

Dumnezeu, facuta inimii curat ite a omului . Descoperirea este pr imita nti de catre inima, iar apoi rat iunea o

formuleaza. Deosebirea se vede n chip graitor ntr -un

loc din Proorocul Isaia si n tlcuirea pe care i -o da Sfntul Ioan Gura de Aur. Proorocul Isaia scr ie:

Iata stapnul Domnul Savaot va lepada din ludeea si din Ierusal im pr e cel tare si pre cea t are pre judec at or si

pre prooroc si pre prezicator (Isaia 3, 1-2). A ic i se face o deosebire c lara ntre prooroc si prezicator. Sfntul

Ioan Gura de Aur spune: Prezicatorul, pr in marea sa dibacie, prevesteste cele ce se pot ntmpla, folosindu-se

de experienta sa pract ica. Si continua sp unnd ca una este speculat ia si altceva proorocia. Proorocul vorbeste

n Du hul Sfn t, n epu nnd ni mic de la sine ; pe cn d prezicatorul sau gnditorul si foloseste intel igenta. Deci

este la fel de mare d eosebirea ntre prooroc si gnditor, ct este de mare deosebirea ntre ntelepciune aomeneasca si harul dumnezeiesc. n

graiul Sf intei Scr iptur i , proorocul si teologul sunt una. Se vadeste deci c a este o deosebire ur iasa ntre un teolog

si un f i lozof, pr in urmare si ntre teologie si f i lozof ie. Desi a u studiat f i lozof ia vremii lor, Parint i i Biser ic i i au

urmat totusi o metoda difer ita spre a dobndi cunoasterea lui Dumnezeu. Iar metoda a fost cea isihasta.

O deosebire graitoare ntre eret ic i si ortodocsi a fost si nca e ste faptul ca eret ic i i foloseau f i lozof ia spre a

nf at isa pro bl em el e de cr ed int a, pe c nd Sfi nt i i Par int i au fol osit Des co per irea dum nez ei as ca , ace asta fi ind road a

isihiei n toata pl inatatea ei . Daca studiem cu bagare de seama istor ia biser iceasca, vedem l impede ca, n

domeniul biser icesc, cele doua tradit i i au existat ntotdeauna. O tradit ie era f i lozof ica, ntemeiata pe rat iune,

f i ind nfat isata de tot i eret ic i i care au ncercat sa-L tlcuiasca pe Dumnezeu cu mintea proprie. Cealalta tradit ie

era isihasta, iar Sf int i i Par int i se cuprind n ea.

Sa luam un exemplu simplu. Eret ic i i au ncercat mereu sa r ezolve problema felului n care Dumnezeu, Care este

unul, poate f i n acelasi t imp trei . Pentru f i lozof i e lucrul era de nenteles. Deci ncercnd sa rezolve problema,

Savel l ie vorbeste despre un Dumnezeu cu trei moduri de mani festare:

adica acelasi Dumnezeu apare ca Tatal n Vechiul Legamnt, ca F iul n Noul Legamnt si ca Sfntul Duh n viata

Biseric i i , nsa n acest fel desf i inta modul de existenta personala a f iecarei Persoane a Sf intei Treimi. Sf int i i

Par int i aveau descoperirea si experierea faptului ca Dumnezeu este unul, dar si treimic. E i si-au exprimat

experienta pastrnd termenii folosit i de eret ic i , dupa ce mai nti i -au curatat si le-au dat alt continut. De alt fel,

ei au folosit l imbajul apofat ic spre a dovedi neputinta gndir i i de a-L cuprinde si a-L nfat isa pe Dumnezeu.

Aceasta teologie apofat ica este Golgota si crucea cunoaster i i omenesti, dar si a rat iuni i umane.

Vorbind despre felul n care Dumnezeu este unul si ntreit , Sfntul Maxim Martur isitorul

spune: Dumnezeu este mpart it , dar nempart ibi l E l este unit n ch ip mpart ibi l. Si apoi ncheie spunnd: Din

aceasta pr ic ina, att mpart irea, ct si unirea sunt un pa radox. Sfntul Thalassie scr ie acelasi lucru: Monada

miscndu-se catre tr iada ramne monada; iar tr iada adusa din nou la monada


9/58

ramne tr iada; ceea ce este un paradox. Cum poate f i o astfel d e Descoperire formulata n chip f i lozof ic si

nt el eas a int el ect ual ? Se pot fol os i termen i f i loz of ici pen tru fo rmu lar ea ei , tot us i ea nu poat e f i nt el ea sa

intelectual. nca o data Parint i i au dat de rusine judecata omeneasca si au trecut dincolo de f i lozof ie pr in

teologia apofat ica si exprimarea apofat ica. Sfntul Grigor ie Teologul spune

n ch ip grai to r: Pr e Dumnez eu est e cu ne puti nta a -L tlcui si nca mai cu neputinta a-L gndi. Dupa o astfel

de af irmatie, cum ar mai f i cu putinta omului sa -L exprime si sa-L conceapa pe Dumnezeu ?

Nu mai ramne loc de speculat i i dialect ice. Sfntul Grigor ie Palama nvata ca nu putem face speculat i i dialect ice

despre Dumnezeu, putem avea doar postulate pr imite pr in Descoperire. Tot i Sf int i i Par int i cr i t ica f i lozof ia vremii

lor si o resping. Sfntul Vasi le cel Mare se leapada de f i lozof ie si deplnge t impul pierdut cu dobndirea

nt el epc iuni i lum est i.

Ceea ce at i pomenit mai nainte despre termenul persoana este adevarat. Sf int i i Par int i l-au adoptat, i-au dat

ontologie, identi f icndu-l cu termenul ipostas si, f i reste, cu Tatal, F iul si Sfntul Duh. nsa, facnd aceasta, nu

f i lozofau, nic i nu ncurajau f i lozof ia. De alt fel, exemplul dezvaluie

neputinta f i lozof iei de a-L tlcui pe Dumnezeu. Pentru aceasta era nevoie de o alta pozit iepr iv i legiata.

14 Sf int i i Par int i t rebuie l impezit din nou nu lucrau f i lozof ic, socotindu-se f i lozof i , c i aveau traire pe care

apoi o nfat isau n termenii vremii lor, umpl ndu-i cu o noua viata. Si nu au facut-o pentru ca ar f i fost necesar

credintei, c i f i indca aparusera eret ic i i care ncercau sa str ice credinta.

Pr imii crest ini st iau foarte bine ca n Vechiul Legamnt exista Dumnezeul descoperit (Iahve),

care este Cuvntul dinainte de ntrupare, si Dumnezeul ascuns (Elohim). De asemenea, traiau prezenta Duhului

Atotsfnt. Nu era loc de confuzie. n drumul sau s pre Damasc, Apostolul Pavel a pr imit marea descoperire ca

Dumnezeul Vechiului Legamnt este I isus si a stfel, f i ind n starea de vedere dumnezeiasca, a identi f icat pe Iahve

din Vechiul Legamnt cu Hristos pe Care-L pr igonea.

Mai trz iu, gnostic i i au sustinut ca Dumnezeul Care se nfat iseaza n Vechiul Legamnt, Care a zidit lumea, este

un Dumnezeu infer ior . Spre a respinge nvatatur i le eret ice, monarhieni i au ajuns sa sustina ca nu exista

Dumnezeu superior sau infer ior: Dumnezeu este unul, o singura f i inta si un singur ipostas. n acest caz, spre a

raspunde eret ic i lor mo-narhieni care au formulat o astfel de

nv ata tur a ntem ei ata pe pr opr ia judec at a, Sfi nt i i Pa r in ti au spu s ca Dumnez eu es te o fi int a si trei ipos tas ur i

trei persoane. Nu au facut-o spre a face sa nainteze f i l ozof ia vremii lor sau pentru ca erau f i lozof i , c i, teologi

f i ind, voiau sa nlature marea ispita de care era pndita f i lozof ia. Astfel au

raspuns f i lozof iei . Nu erau f i lozof i , asa cum nu erau nic i psihologi, sociologi sau chiar moral ist i etc .

Erau Parint i ai Biser ic i i , adevarat i pastor i , care pastoreau n chip teologic si teologhiseau pastoral .

15 Ortodoxie si psihologie

- Cred ca este rndul meu sa ntreb, spuse Constantin, car e pe vremuri se ocupase mult de psihologie. Nu m-am

ocupat de teologie sau de f i lozof ie, dar am avut mult de -a face cu psihologia.

La nceput, cnd at i pomenit ca crestinismul este o st i inta a vindecar i i si un tratament care vindeca suf letul

omului, am fost entuziasmat. V-am urmarit cu mult interes, deoarece cred ca astfel crest inismul, si mai ales

Ortodoxia, l poate ajuta pe omul z i lelor noastre. Astazi psihologia si psihiatr ia s-au dezvoltat extrem de mult,

caci s-a dovedit ca omul sufera de bol i psihice. Am fost nsa

uimit sa aud ca, asa cum nu erau f i l ozof i , Parint i i nu erau nic i psihologi . As vrea deci sa va argumentati pozit ia.

- Nu cred ca este prea greu de s ustinut acest punct de vedere. Subiectul este foarte simplu.

Sf int i i Par int i erau Sf int i . Sf intenia nu are un nteles moral, c i ontolo gic . Se numesc Sf int i dator ita Celui Sfnt

de Care se mpartasesc. Dumnezeul cel Sfnt dar uieste oamenilor energia Sa cea necreata si i sf inteste. E lsalasluieste cu adevarat n om prin har si astfel omul se face salas al Sfntului Dumnezeu Treimic, templu viu al


10/58

lu i Dumnezeu. Apostolul Pavel mparte oamenii n t rei

categori i .

Oamenii trupesti sunt cei l ipsit i de Sfntul Duh, cei care traiesc potr ivnic f i r i i .

Oamenii suf letest i sunt si ei oameni trupesti, neavnd nic i ei pe Duhul Sfnt, dar t rai nd potr iv i t f i r i i , adica au

virtut i , nsa virtut i le f i rest i . E i sunt oameni buni, milost iv i , nfrnati, cu dra goste f i reasca etc. Totusi nu sunt

Sf int i , caci nu s-au facut salasuri ale Duhului Sfnt. Pr in urmare, nu pot ajunge la partasia cu

nd um nez eitoa rea ene rgi e a lui Dumneze u. Sf nt ul Gr igor ie Palama scr ie: Daca Dumnezeu nu lucreaza n noi, tot

lucrul nostru pacat este.

Oamenii duhovnicesti sunt cei care lucreaza ndemnati de Duhul Sfnt, prin nf iere si pr in cunoastere si

contemplare. Apostolul Pavel spune raspicat: Iar omul cel suf letesc nu pr imeste cele ce sunt ale Duhului lui

Dumnezeu; ca nebunie sunt lui si nu le poate ntelege, caci duhovniceste se judeca. Iar cel duhovnicesc le judeca

toate, iar el de nimeni nu se

jud ec a (1 Cor . 2, 14 -15).

Psihologia este o st i inta moderna, un vlastar al crest inismului ap usean. n marea lor pusti i re si l ipsa desperanta, oamenii au descoperit psihologia, tocmai f i indca Biseric i le din Apus au pierdut predania isihasta a

Biseric i i . nsa n nvatatura patr ist ica se spun o mult ime de lucrur i despre suf let, despre boala si tratarea lui .

Noi, ortodocsi i , nu suntem coplesit i de descoperirea si progresul psihologiei . Monahii care au purces la

tamaduirea suf letului st iu foarte bine cum se nfat iseaza patimile, cum lucreaza diavolul si cum patrunde n inima

harul lui 16 Dumnezeu. n cartea mea Convorbir i despre Psihoterapia ortodoxa exista un capitol anume despre

acest subiect pe care l anal izeaza. Deosebirea ntre psihologie si tamaduirea ortodoxa a suf letului sau mai

curnd ntre

psihoterapia umanista si cea ortodoxa este si ea scoasa n evide nta. As putea sa subl iniez aic i punctele

princ ipale.

n ps ihol ogi e, suf letu l nu es te du pa ch ipul lui Dumnez eu, ca n teo log ia or todo xa, ci est e o si mpl a fu nct ie a

trupului . Din aceasta pr ic ina vorbim despre o psihologie fara suf let . n psihologia contemporana suf letul nu are

continut ontologic . Iar cnd psihologia vorbeste despre mbolnavirea suf letului, ntelege doar dezechi l ibrul

psihologic al omului sau felur itele experiente traumatice din

viata sa de pna atunci. nsa n teologia ortodoxa boala consta n ntun ecarea mint i i .

De asemenea, n psihologia umanista, terapia este echi l ibrarea puter i lor launtr ice ale suf letului; pe cnd n

teologia ortodoxa, terapia este legata de unirea omului cu Dumnezeu, de vederea lui Dumnezeu si de ajungerea la

nd um nez eire, ca re es te tot un a cu vede rea lui Dumnez eu.

Metoda terapeutica a psihologiei antropocentr ice este c lar difer i ta de c ea a psihoterapiei ortodoxe. De alt fel,

psihologia antropocentrica nu poate dist inge ntre energi i le cele cr eate si cele necreate cu alte cuvinte, daca

boala se datoreaza epuizar i i sau posesiuni i si nic i nu accepta lucrar i le harului necreat.

Ea atr ibuie totul unui singur factor. Psihologia nu crede n existenta diavolului si neaga n cea mai mare parte

lucrar i le harului necreat al lui Dumnezeu.

- A vorbi despre psihoterapie ortodoxa nu strneste nsa confuzie ? Au folosit Parint i i termenul acesta ?

- n toate scr ier i le patr ist ice se vorbeste de tamaduirea suf letului . F ie ca spunem tamaduirea suf letului, f ie

psihoterapie, este unul si acelasi lucru. Problema este sa vedem daca Parint i i vorb esc despre tamaduirea

suf letului; si, n continuare, care este antropologia si soter iologia Parint i lor . A ici se af la adevarul . Oricum, faptul

ca asezam dupa psihoterapie cuvntul ortodoxa nu face dect sa o

diferentieze de alta psihoterapie.

- Vret i sa spuneti ca negati cu desavrsire parer i le psihologiei contemporane ? Nu sunt ele de nic i un folos ?

Punnd ntrebarea, ma gndesc la un psiholog care pret inde ca daca Parint i i ar trai

astazi, ar folosi de buna seama princ ipi i le psihologiei contemporane. Care este parerea dumneavoastra ?- Mai nti, trebuie sa subl iniez ceea ce am spus mai nainte: d escoperirea psihologiei, care a avut loc n Apus,

a fost rezultatul deznadejdi i omului occidental, datorate lepadari i si dispretuir i i ntregi i predani i t rezvitoare a


11/58

Biseric i i . Pentru omul occidental, care se nstrainase de tradit ia isihasttrezvitoare, psihologia a fost o minunatie.

Nu este nsa si cazul ortodoxului . Daca Parint i i ar f i t rait astazi, s-ar f i uimit de minunarea omului fata de aceste

teori i . La fel ca si nevoitor i i contemporani,

Parint i i care cunosc din traire starea launtr ica a suf letului, mestesuguri le diavolului si manifestar i le

omului celui vechi, ca si energi i le harului lui Dumnezeu, socotesc de scoperir i le psihologiei relat iv

neinteresante, caci, pentru cel care pr imeste cunoasterea desavrsita, o cunoastere mediocra este prea putin

ns em nat a. Pe c t de ma re este deos eb i rea nt re ntel ep ci un ea om enea sc a si nt el epci un ea dumnez ei as ca , la fel

de mare este si deosebirea ntre psihoterapia omeneasca si cea ortodoxa. Cnd omul traieste si experiaza

dragostea dumnezeiasca, ce este desavrsirea dragostei, putere unif icatoare si cuprinzatoare, rapire a

minti i, betie a duhului, dor patrunzator si nendurat si o stare de f lamnzire, cum oare si va abate

priv irea spre dragostea trupeasca si necurata, care este un

idol si o cadere a dragostei? Parint i i din z i lele noastre a caror viata nfat iseaza ntreaga experienta a Biseric i i

socotesc si ei ca aproape nesemnif icat ive asa-numitele descoperir i luminate ale psihologiei

contemporane.

Acum, revenind la ntrebare: Daca Parint i i ar f i t rait astazi, ar f i acceptat interpretar i le psihologiei fara a le

cerceta, asa cum au facut cu f i lozof ia ? Sa lamurim nti cteva lucrur i . nti de toate, Parint i exista si astazi;nt l ni nd ase menea Pa ri nt i , mi-am dat sea ma de reti ner i le lor fat a de ps iho log ie. n or ice caz , Pa ri nt i i nu au trai t

numai n trecut, c i exista si azi . n al doi lea rnd, Parint i i , la vremea lor, nu au pr imit conceptele f i lozof iei . Avnd

ei nsisi cunoastere desavrsita, mai aveau oare nevoie de cunoasterea f i lozof i lor ?

Au folosit doar termeni f i lozof ic i , carora le-au dat nteles nou si ontologie. Aproape sigur ca la fel ar f i facut si

cu psihologia.

Sfntul Grigor ie Palama l cr i t ica pe Varlaam pentru a f i a dus tlcuir i psihologice viet i i duhovnicesti . Mult i alt i

Par int i au avut aceeasi at itudine. Noi nu ncercam sa patrundem n asanumitul subconstient pe cont propriu, cu

ajutorul rat iuni i , caci aceasta poate duce la schizofrenie.

Metoda noastra este urmatoarea: fara a ne lasa atrasi n autoanal ize istovitoare, ncercam sa t inem porunci le lui

Hristos n viata noastra. ncercnd sa t inem porunci le, vechiul nostru sine cu patimile

sale se dezvaluie. Urmeaza apoi stradania vindecari i de patimi. n paralel, ncercam sa ne pastram mintea fara

mndrie si fara de vic lesug si astfel ea ajunge sa deos ebeasca gndul bun de cel de la diavolul . Ne straduim

nt ru trez vie si ast fel m int ea poa te deoseb i gndu ril e, cu m spu ne Sf nt ul

Diadoh al Fot icei i ; ea aduna gnduri le dumezeiesti n vist ier ia t iner i i de minte, lepadnd n acelasi t imp pe cele

nt un eca te si drac es ti . Si , n ac eas ta at mos fer a, adev arat a po cai nt a se fac e lucr at oar e.

Desigur, pr in iconomie acceptam unele parer i ale psihologiei si psihoterapiei contemporane,

n do ua si tu at i i . Pr im ul caz cu pri nde oamenii al ca ro r si st em ne rv os a fos t vat am at di n fel uri te pr ic ini

- suprasol ic itare psihica sau mintala si care au acum serioase probleme psihice. A l doi lea caz este cel al

oamenilor care, n mod voit, nu au nic i o legatura cu Biserica si cu tainele ei . Cred ca acestia pot f i ajutat i de

psihologia si psihoterapia moderna, astfel nct sa nu ajunga ntr -o stare irecuperabi la. Psihologia poate act ionaca un calmant care sa le aduca usurare n nspaimntatoarea temnita a deznadejdi i n care se af la.

Mai sunt si oameni care se spovedesc, sunt legati de un duhov nic, dar acesta nu are tar ia si cunoasterea viet i i

duhovnicesti spre a-i ajuta. Caci nu trebuie sa ne ascundem de real i tate. Din nefer ic ire, indiferenta oamenilor

fata de spovedanie si nepriceperea multor duhovnic i, care nu cunosc mestesugul de vindecare al Biseric i i , i fac

pe mult i oameni sa ajunga la psihiatru, nsa, repet, omul

este zidit dupa chipul lui Dumnezeu si trebuie sa ajunga la asemanarea cu El. Aceasta este, pot spune, t inta

f inala si entelehia mist ica a omului . Atta vreme ct tnj i r ea sa nu este mplinita si omul ramne departe de

Dumnezeu, el sufera tot mai mult . Cta vreme nu -si mplineste rostul sau adnc pe pamnt, adica partasia cu

Dumnezeu, or ict ar f i de ef ic iente tratamentele medicamentoase si

psihanal izele la care se supune, omul ramne mereu cu o nostalgie si o cautare tragica. Noi nu cautam doar

echi l ibrul psihologic, c i si mplinirea viet i i . Nu dorim doar sa ne sporim simtamintele rel ig ioase, c i sa dobndim

plinatatea viet i i pleroma. Cnd vom anal iza mai pe larg felul n care tlcuieste Biserica Ortodoxa tamaduirea


12/58

suf letului, vom f i n stare sa ntel egem deosebirea ntre

psihoterapia antropocentr ica si cea teocentr ica. Deci subiectul nu este nchis, c i ramne deschis discuti i lor

ulter ioare.

17 Teologie si religie

- As vrea sa pun o ntrebare, spuse Parintele F i l ip. Tocmai eu, care v -am invitat aic i sa stam de vorba, am tacut

cel mai mult . Sunt foarte multumit, desigur, ca frat i i mei duhovnicesti, pr in ntrebari le lor, au r idicat convorbirea

la acest nivel duhovnicesc si au dat pr i lej lamurir i i attor aspecte legate de psihoterapie. Si deoarece t ocmai mi-

ati dat pr i lejul, as dori sa va adresez o ntrebare pe care voiam s-o pun de l a nceput. At i spus mai nainte ca,

traind n Biserica, nu cautam doar sa ne sporim simtamintele rel ig ioase, c i mplinirea viet i i . Mai mult, n cartea

dumneavoastra at i scr is ca crestinismul nu este o rel ig ie, n ntelesul de azi al rel ig i i lor . Putet i lamuri aceste

lucrur i ?

- Crestinismul nu este o rel ig ie. ntruct v-ati refer it la cartea mea Psihoterapia ortodoxa, as vrea sa va

amintesc ca am anal izat acolo ce ntelegem astazi pr in rel ig i e. n pr imul rnd, pr in rel ig ie ntelegem o anume

teorie care ne ngaduie sa trecem dincolo de zidu l care ne desparte de Dumnezeu, nduplecnd astfel pe

Dumnezeu. De asemenea, adeseori vorbim despre rel ig ie ca f i ind nascocirea

omului: Dumnezeu a fost creat de om, ntruct se simtea slab si nsingurat n univers. Deci avea nevoie de un

Dumnezeu puternic, Care sa-l ocroteasca n slabic iunea sa. Mai mult, se socoteste ca pr in rel ig ie ne asiguram

viitorul, astfel nct sa f im fer ic it i n viata vi i toare. Sau, n sfrsit , rel ig ia nseamna satisfacerea simtamintelor

noastre rel ig ioase. nsa nic i una din def init i i nu se potr iveste Ortodoxiei . Crestinismul se numeste si este

Biserica, adica adevaratul Trup al lui Hristos, ce l are drept cap pe Hristos nsusi. Biser ica este unitatea tuturor

lumilor, cea pamnteasca si cea cereasca, a ngeri lor si oamenilor, a celor mort i si a celor vi i . Noi dobndim

adevarata partasie cu Dumnezeu, part ic ipam la energia cea necreata a lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este izolat n

cer, crmuind istor ia de acolo, c i crmuieste lumea cu energi i le Sale cele nezidite, adica pr in energia Sa

necreata si chivernisitoare. Noi nu ncercam sa potol im mnia lui Dumnezeu, c i sa ne vindecam, astfel ca

vederea lui Dumnezeu sa ni se facalumina, si nu foc. Mai mult, n Biserica experiem viata vesnica nca de acum. Nu asteptam doar viata ce va sa

vie, c i ne bucuram de ea nca de pe acum. Dupa nvatatura Parint i lor, mparat ia lui Dumnezeu nu este viata de

dupa moarte, c i partasia cu Dumnezeu, vederea Lumini i celei necreate.

Putem spune totusi ca Ortodoxia este o rel ig ie, f i indca vorbe ste despre Dumnezeu si ncearca sa-l n-

dumnezeiasca pe om, sa-l aduca la unire si partasie pers onala cu Dumnezeu. De asemenea, putem chiar sa

numim Ortodoxia rel ig ie, pentru ca n Biserica sunt mult i crest ini care se af la ntr-o stare duhovniceasca

infanti la si l nteleg pe Dumnezeu la fel ca celelalte rel ig i i . Biser ica i

pr imeste att pe cei din categoria robi lor, ct si pe cei din categoria naimit i lor, ca f i ind pe treptele ncepatoare

n viat a du hov ni ce asc a. Bi serica se str adu ies te sa-1 fa ca pe om desa vr sit, sa-l aduc a la st area de a fa ce voi a

lui Dumnezeu nu pentru a scapa de iad, nu pentru a se bucura ele Rai, c i numai din iubire de Dumnezeu.Cred ca putem ncheia spunnd ca Ortodoxia este o st i inta a vi ndecari i si un tratament. Ea l v indeca pe om. Vor

mai f i , de buna seama, unele obiect i i si rezerve pe care le vom discuta mai trz iu.

Personal, eu nu am nic i o rezerva. Cred cu tar ie ca putem priv i Ortodoxia ca pe un tratament vindecator si ca pe

o st i inta. Acesta e singurul temei ca Ortodoxia sa aiba credinta adevarata, reala si nestr icata.

2. Boala sufletului

- Ma intereseaza foarte mult subiectul mbolnavir i i suf letului, spuse Constantin. Odinioara mam ocupat mult de

psihologie, deci si eu am parer i gresite despre ac este lucrur i . De aceea vreau sa af lu nvatatura Sf int i lor Parint idespre boala suf letului . O idee c lara despre Ortodoxie

- Voi ncerca cu multa placere sa raspund ntrebari i dumneavoastra. As vrea nti sa subl iniez ca exista o pozit ie


13/58

clara a Sf int i lor Parint i ai Biser ic i i n pr iv inta faptului ca Ortodoxia se deosebeste de toate sistemele

antropocentr ice. Multe rel ig i i pot folosi aceleasi exprimari, aceiasi termeni, dar ntelegerea lor este difer ita. De

pi lda, f i lozof i i stoic i vorbeau si ei de nepatimire, dar o ntelegeau alt fel dect Ortodoxia. Acelasi lucru este

valabi l pentru minte, extaz etc . Mult i or iental i care apart in altor rel ig i i , de exemplu budismului, vorbesc despre

minte, simtul launtr ic etc, nsa dau termenilor cu totul alt continut. Din aceasta pr ic ina, cel care a avut de -a

face n trecut cu asemenea teori i f ie ca

este vorba de psihologie, f i lozof ie sau chiar budism are mari dif icultat i n a reusi sa dobndeasca o conceptie

c lara despre nvatatura ortodoxa si poate ramne nedumerit si ncurcat. Am ntlnit oameni care se af la ntr-o

ns pa imnt atoar e co nf uz ie asupr a ac esto r luc rur i: ci tes c teol og ie trez vi -t oar e si nu gas esc ni ci o de os ebi re fata

de nvatatura budista, socotind ca budist i i si Parint i i t rezvitor i spun aceleasi lucrur i . Ca sa nu mai spun ca

aceasta cunoastere omeneasca, ce pun e accentul pe rat iune, cuprinde o oarecare parere de sine pe care Parint i i

o numesc bogatie a gndir i i (plouto t is dianoias);

ca urmare, omul se umple de multumire de sine si ntemeiere n sine. Si or iunde se af la multumire de sine si

nt em ei er e n si ne, harul lui Hr istos nu mai poat e luc ra .

- Ce credeti ca trebuie facut n aceste cazuri ? Alt fel spus, e u am studiat psihologia si sunt famil iar izat cu

felur itele scol i de psihologie, pe temeiul carora anal izez oamenii . Oare nu mai pot sa dobndesc o ntelegereclara a Ortodoxiei? Si daca este asa, cum pot sa scap din aceasta starengrozitoare ?

- ntrebarea dumneavoastra este dif ic i la. ntr-adevar, este o problema. nsa omul poate f i tamaduit . Exista doua

cai pr inc ipale de tamaduire.

Una este parasirea acestei bogati i a gndir i i . Sfntul N ichita Stimatul, vorbind despre saracie, sustine ca ea

nu este doar lepadarea de bunuri le materialnic e, c i si dezicerea de bogatiagndir i i . De alt fel, pot adauga ca

saracia duhovniceasca este lepadarea ntregi i cunoaster i pe care omul a dobndit-o mai nainte, pe cnd traia

dupa trup. Sfntul Thalassie spune ca saracia mintala este desavrsita nepatimire, starea n care mintea

despatimita este slobozita din temnita simturi lor si a celor care t in de simturi . Cnd c ineva poseda o astfel de

cunoastere f i lozof ica sau psihologica si se apropie de Biserica, pastrnd toate nlauntrul sau, n c l ipele de m are

adncire launtr ica poate sa ia aceasta cunoastere drept contemplare mist ica. Apoi omul crede ca starea sa este

descoperirea lui Dumnezeu si astfel pr ihaneste neprihanita si curata nvatatura a lui Hristos.

A doua cale de tamaduire este trecerea omului pr intr-o adnca pocainta. Pocainta adnca nseamna patrunderea

harului necreat al lui Dumnezeu n inima omului ; el arde patimile si-l face pe om purtator al dumnezeiest i i

Descoperir i . Din aceasta pr ic ina, cnd c it im scr ier i le patr ist ice trebuie

sa ne desprindem de cunostintele si idei le trecutului, spre a dobndi o ntelegere c lara a Ortodoxiei .

Accentuez aceste lucrur i , ca sa nu faceti paralele cu cunoasterea psihologica ce precumpaneste astazi .

Este o mare pr imejdie a vedea viata duhovniceasca dinlauntrul tlcuir i lor date de sistemele psihologice

antropocentr ice de astazi .

- Va multumesc pentru lamurire, spuse Constantin. V-as ruga, daca dorit i , sa anal izat i pentru noi boala

suf letului, ca sa ne putem da seama de deosebire.

18 Sufletul omului

- Pentru a vorbi de boala suf letului, trebuie nti sa vedem ce an ume este suf letul, acesta f i ind unul din

punctele slabe ale multor scol i psihologice atunci cnd vorbesc despre psihoterapie; ele siau dat seama ca nu

putem vorbi despre boala si terapia suf letului dac a nu-i dam acestuia continut ontologic . De aceea cred ca

Ortodoxia, cu predania sa trezvitoare, are de jucat un rol nsemnat n z iua de azi chiar si n acest caz. Voi

nc er ca sa anal izez subi ect ul ct ma i si mpl u.

Dupa nvatatura Parint i lor, omul este dupa chipul lui Dumnezeu. E l nu -si raporteaza viata la sine, c i la

Dumnezeu. Hristos este chipul lui Dumnezeu, cum spun e Apostolul Pavel: Carele este chipul lui Dumnezeu celui

nevazut (Colos. 1, 15), iar omul este dupa chipul lui Hristos. Deci omul


14/58

este chip al chipului . Omul a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu si trebuie sa ajunga la asemanarea cu El. Dupa

nv ata tur a Sf nt ulu i Ma xim Mar tur isi to rul , ch ipul lui Dumnezeu nseamna sa f ie si n veci sa f ie; iar

asemanarea lui Dumnezeu nseamna ntelepciune si bunatate. Putem spune ca sa

f ie si n veci sa f ie este chiar f i rea omului, iar ntelepciunea si b unatatea t in de persoana sa.Deci cnd

suf letul omului nu se misca nspre asemanarea lui Dumne zeu care este ndum-nezeire -cnd nu traieste n

chip dumnezeiesc, cnd nu are nlauntrul sau lucrarea Duhului Sfnt, atunci este mort. Nu numai ca este cuprins

de boala, c i este mort. Trebuie sa lamuresc faptul ca suf letul este

zidirea lui Dumnezeu. Toate cele zidite de Dumnezeu au un nceput si un sfrsit . Totusi Dumnezeu a dorit sa

zideasca si sa faca suf letul nemuritor . Astfel ca suf letul, muritor din f i re, este nemuritor pr in har. Este nemuritor

pentru ca asa doreste Dumnezeu. Pr in urmare, nu putem priv i suf letul independent de Dumnezeu. Tocmai aceasta

af irmatie arata deosebirea fata de vechi le idei f i lozof ice despre suf let, nsa si fata de pozit i i le psihologice

moderne.

- Cred, spuse Athanasie, ca vechea parere f i lozof ica despre acest subiect, nfat isata de f i lozof ia greaca dar si

de anumit i eret ic i crest ini, mai ales gnostic i -era ca l umea, si deci omul, este r oada si urmarea caderi i lumii

celei reale. Aceasta, f i reste, lamureste ce at i spus mai devreme despre suf let .- Da, cred ca asa este. Mult i eret ic i au vazut lucrur i le asemanator. nsa noi credem ca lumea si omul, deci si

suf letul omului, sunt lucrarea pozit iva a Dumnezeului creator. Nu este roada caderi i lumii reale; caci, n acest

caz, raul ar f i imanent n creatia lumii existente. Dumnezeu a creat suf letul .

Suf letul nu este o part ic ica de dumnezeire, nic i suf larea lui Dumnezeu, cum spun uni i . Dar, asa cum spune

Sfntul Ioan Gura de Aur, pentru ca nsuf larea lui Dumnez eu este lucrarea Duhului Sfnt, nseamna ca lucrarea

Duhului Sfnt a creat suf letul, fara ca ea nsasi sa se faca suf let . Este important de spus acest lucru, deoarece

astfel ne dam seama ca nu putem cerceta suf letul n chip autonom, c i n legatura cu Dumnezeu.

- Aceste adevarur i sunt cele ortodoxe, spuse Parintele F i l ip, desi putin cam prea nalte. Cred totusi ca ne sunt

absolut folositoare spre a ntelege ntocmai ce este boala si tamaduirea suf letului .

At i putea, va rog, sa amanuntit i felul n care suf letul omului este chip al Dumnezeului Treimic ?

Caci, ntruct este dupa chipul lui Dumnezeu, socotesc ca are o f i re treimica.

- ntr-adevar, Sfntul Grigor ie Palama trateaza subiectul n scr ie r i le sale. Sf int i i Par int i erau n stare sa

vorbeasca despre aceste lucrur i , nu pentru ca studiasera la vreo scoala de psihologie, c i f i indca, purce-znd la

tamaduirea patimilor, au ajuns sa cunoasca lumea launtr ica pr in luminarea harului dumnezeiesc, nvatatura

Sfntului Grigor ie Palama nu este urmarea speculat i i lor, c i a

descoperir i i Preasfntului Duh, datorata osrdiei sale de a -si vindeca suf letul . Lucrul trebuie lamurit , caci si n

Apus se vorbeste despre o mpart ire treimica a suf letului, iar Augustin a folosit o astfel de argumentatie

psihologica pentru existenta Dumnezeului Treimic. nsa teologia apuseana a sfrsit n

F i l ioque; dimpotr iva, Sfntul Grigor ie Palama, ex peri ind unitatea treimica a lui Dumnezeu n suf letul sau, a sfrsit

pr in a respinge pe F i l ioque. Spre a reveni, Sfntu l Grigor ie Palama nvata ca, la f el cum Dumnezeu este treimic

Minte, Cuvnt si Duh la fel si suf letul are f i re treimica, adica are minte, cuvnt si duh. Mintea este ceea ce am

numi adncul existentei suf letului; cuvntul purcede din

minte iar duhul este dragostea mintala a omului.

- Am cit i t , ntrerupse Constantin, ca, dupa nvatatura Sfntului Maxim Martur isitorul, suf letul se mparte ntre

puterea ntelegatoare, puterea poft i toare si puterea irascibi la. Cred ca si Sfntul Grigor ie Palama vorbeste despre

aceasta n alt context. Este cu putinta sa f ie vreo contradict ie cu

ceea ce ne-ati spus despre treimic itatea suf letului ?

- Suf letul, dupa parerea Parint i lor, este si unic si mult iplu. mpart irea suf letului n minte, cuvnt si duh trebuie

nt el eas a n chi p de pog oramn t, nu ntoc mai cum se nteleg e pent ru Dumnez eu. Cac i , n Dumnezeu , ce le trei

Persoane sunt deof i inta, nsa au si ipos-tasuri osebite; pe cnd n ceea ce pr iveste suf letul -mintea, cuvntul si

duhul sunt energi i , nu ipostasuri . nsa nu existadeosebir i esentiale n ceea ce pr iveste mpart irea suf letului . Depinde de aspectul pe care l urmareste autorul de

f iecare data. Cercetnd suf letul din perspectiva patimilor pe care vrem sa le vindecam, l mpart im ntre puterea


15/58

nt el eg at oa re, pu tere a pof t i toa re si put erea ir a sc ibi la. St ud i ind trei mici tate a fi ri i suf letul ui , vor bi m de sp re put er e

mintala, putere rat ionala si putere simtitoare. Si pr iv ind suf letul din perspectiva ntoarceri i catre sine si a

na ltar i i sal e ca t re Dumnez eu, vo rbi m des pr e mint e, cunoa st er e si drag os te . n ori ce ca z, f ieca re di n tr ei mi ar ata

ca suf letul este dupa chipul Dumnezeului Treimic si nu poate f i v indecat fara El .

- At i vorbit despre mpart irea suf letului n legatura cu patimile si at i spus ca suf letul se

mparte ntr e pu tere a nt el eg at oa re, pu ter ea pof t i toa re si put erea iras ci bil a. Ce pat imi co res pu nd f iec arei pute r i ?

- Sf int i i Par int i nvata ca patimile necredintei n Dumnezeu, ereziei, m ndriei etc . Domnesc asupra puter i i

nt el eg at oa re; pa tim ile iubi r i i de desf atare si poft ei cr es c n put erea pof t i toar e; n sf rs it, pat imi le iut imi i,

mniei, pizmuir i i etc . precumpanesc n puterea irascibi la. n chip deosebit, Sfntul Grigor ie Palama nvata ca

iubirea de slava este vlastarul part i i ntelegatoare a suf letului;

iubirea de avutie si zgrcenia sunt vlastarele puter i i poft i toare a suf letului, iar lacomia pntecelui este vlastarul

part i i i rascibi le a suf letului . Att puterea poft i toare, ct si cea irascibi la t in de ceea ce se

cheama latura patimasa a suf letului .

20 Suflet si trup

- n t imp ce vorbeati despre suf let, mi venea mereu un gnd care nu-mi da pace, spuse Parintele F i l ip. De ce

cercetat i suf letul despart i t de trup ? Sunt oare cu adev arat despart i te si independente unul de celalalt ?

- De buna seama ca nu sunt independente. Suf letul este strns legat de trup. Parint i i spun ca se ntmpla cu

suf letul ceea ce se ntmpla cu f ierul bagat n foc: se face foc, ramnnd totusi f ier dupa f i re. Suf letul este

pretut indeni n trupul omului . Faptul ca suf letul da vi ata trupului unit cu el dovedeste ca omul a fost facut dupa

chipul lui Dumnezeu n mai mare masura dect au fost ngeri i .

Tocmai de aceea n Biserica Ortodoxa spunem ca boala suf letului mo lipseste si trupul, tot asa cum boala trupului

molipseste uneori suf letul . Dator ita acestei legatur i launtr ice se ntmpla ca, desi suf letul vrea sa ajunga lapartasia cu Dumnezeu, trupul nu pr imeste sa urmeze suf letului, din pr ic ina patimilor, si astfel apare osteneala

trupeasca. Atunci ne dam seama ca, desi suf letul se simte mai curnd sanatos, totusi trupul se simte bolnav si

slabit . Se vadeste spusa Domnului: Ca duhul osrduitor este, iar trupul neputinc ios (Mat . 26, 41). Din

aceasta pr ic ina, tradit ia ortodoxa statorniceste ca naintarea suf letului sa f ie paralela cu cea a trupului .

Is ihasmul tamaduieste si trupul n multe felur i si cu felur ite metode, spre a ajunge la partasia cu Dumnezeu. Iar

cnd omul

dobndeste harul lui Dumnezeu, atunci si trupul se preschimba. Acest lucru se v ede la Schimbarea la Fata a lui

Hristos, cnd chipul Sau stralucea ca soarele. Se vede si la Moise, al carui chip stralucea orbitor, ca si l a chipul

Arhidiaconului Stefan, care s -a facut precum chipul unui nger. Pr in urmare, exista o deosebire l impede ntre

suf let si trup, dar nic i unul dintre ele nu are putinta sa existe

independent de celalalt . De alt fel, chiar si la moarte, suf letul n chip si lnic se desparte din legatura sa. Iar

despart i rea are loc prin voia dumnezeiasca. Deci suf letul nu este omul, c i suf letul omului; si nic i trupul nu

este omul, c i trupul omului . Omul este alcatuit din suf let si trup, este o f i inta psihosomatica.

Pr in urmare, si trupul va f i ndumnezeit si va f i nviat la A Doua Venire, trecnd n vesnic ie.

Ce anume este boala suf letului?

- Deci unde se af la boala omului ? n ce parte a lui este local izata boala ?

Raspunsul la aceasta ntrebare ar usura mult lucrur i le. Cu alte cuvinte, ne va f i l impede cum trebuie sa procedam

spre a ne tamadui.

- Asa cum am spus mai nainte, omul n ntregime este bolnav. nsa centrul bol i i este local izat n mintea omului .

Mintea f i ind bolnava, mpartaseste astfel urmari le bol i i sale ntregului organism.


16/58

21Minte si ratiune

- Minte vrea sa nsemne rat iune? ntreba Atha-nasie. Daca mintea este tot una cu rat iunea, atunci cum se

mbol nav este ? Daca mi ntea es te ce va deos eb i t de rat iun e, ce nseamna boa la mi nt i i ?

- Asa cum am spus mai devreme, suf letul omul este a lcatuit din minte, rat iune (cuvnt) si duh, corespunznd

modului existentei Preasf intei Treimi. Sfntul Ioan Damaschinul spune ca Dumnezeu a creat suf letul omului

rat ional si mintal; el este nzestrat si cu duh, care, asa cum spun Parint i i , este dragostea mintala a suf letului.

Astfel ca noi deosebim energia mint i i de energia rat iuni i . Mintea este un lucru, rat iunea altul . Mintea este ochiul

suf letului . Si ntocmai cum ochiul

trupului vede ntreaga creatie a lui Dumnezeu, la fel si ochiul suf letulu i, care este mintea, dobndeste experierea

lui Dumnezeu. Acesta este felul n care lucrau puter i le suf letului nainte de cadere. Mintea lui Adam vedea pe

Dumnezeu iar rat iunea sa avea iscusinta de a nfat isa aceasta experiere. Deci putem spune, pastrnd analogi i le,

ca asa cum Mintea (Tatal) naste Cuvntul (Hristos), la fel mintea omului naste cuvntul/rat iunea (logos). Daca

mintea e sanatoasa, atunci si rat iunea e sanatoasa. La fel se ntmpla si cu duhul care este, asa cum am spus,

dragostea mintala a suf letului . Daca mintea e sanatoasa, dragostea este si ea sanatoasa, deoarece este

nt oa rsa ca t re Dum nez eu si ast fel se pune n

lucrare betia duhului si rapirea mint i i . Daca mintea este bolnava, cade m din adevarata dragoste, adica avem

parte de idolul dragostei, numit de Parint i dragoste necuvi inc ioasa.

- Cele ce ne-ati spus sunt foarte nsemnate, spuse Parintele F i l ip. Cred ca asta deosebeste Ortodoxia de

tradit ia apuseana. Noi, ortodocsi i , socotim mintea ca temei al teologhisir i i , pe cnd occidental i i pun n centrul

teologiei lor rat iunea. Totusi nu este de ajuns aceast a mica prezentare. At i putea, va rog, sa continuati si sa

anal izat i ct se poate de amanuntit att starea de sanatate a mint i i , ct si pe cea de boala ? Atunci vom f i n

stare sa ntelegem deosebirea ntre tradit ia ortodoxa si cea apuseana.

22 Caderea omului

- Sunt de acord cu observat i i le dumneavoastra. E le sunt remarcabi le. ntr-adevar, tocmai aic i se af la deosebirea

nt re Or todox ie si er ez ie. Sfi nt i i Par int i av ea u o m inte lumina ta , pe c nd er eti ci i av eau de ob ice i mi ntea

nt un eca ta si o ra ti une hi per tro f iat a. Pu tem ved ea aces t luc ru la Ad am , na int e si du pa ca der e, nai nte de cad er e,

Adam era n starea de luminare a mint i i , a doua treapta a viet i i duhovnicesti . Dupa cadere mintea sa era

nt un eca ta si mar gi ni ta* . As tf el se aj un ge la orbi rea minti i , ntu neca rea si ma rgi ni re a sa . Ce s-a n tmpl at de

fapt? Ratiunea a ncercat sa mpresoare mintea umana. Ea s-a razvrat it mpotr iva mint i i ; a ncercat, pr in lucrarea

ispit i r i i diavolest i, sa tlcuiasca felul n care trebuie sa ajunga omul l a ndumnezeire, anulnd deci porunca luiDumnezeu. A jungem astfel la identi f icarea mint i i cu rat iunea. Mintea, n loc sa crmuiasca rat iunea, este acum

una cu ea.

De fapt, cnd vorbim de pacatul stramosesc si de urmari le lui, ntelegem trei lucrur i: funct ionarea defectuoasa a

minti i , adica mintea a ncetat sa mai funct ioneze normal; identi f icarea mint i i cu rat iunea care, ntr-un fel, a d us

la divinizarea rat iuni i ; si, n f inal, s upunerea mint i i fata de patimi, f r ica si condit i i le nconjuratoare. Iata

adevarata moarte a omului, destramarea sa totala, moartea sa launtr ica. Mintea i s-a ntunecat. Si asa cum,

atunci cnd ochiul trupesc este vatamat, ntregul trup este ntunecat, la fel si cnd orbeste ochiul suf letului

care este mintea ntregul organism duhovnicesc se mbolnaveste si cade n bezna adnca. Cred ca desp re

aceasta vorbeste Domnul cnd spune: Deci daca lumina care este ntru t ine este ntuneric, dar ntun ericul cu

ct mai mult ? (Mat.6, 23).* Sf int i i Par int i ai Biser ic i i sustin n scr ier i le lor ca ntunecarea mint i i constituie esenta pacatului stramosesc si

ca Biserica Ortodoxa tamaduieste personal itatea bolnava a omului . Preotul profesor Ioannis Romanidis a fost cel


17/58

care a demonstrat marea nsemnatate a acestei nvatatur i a Parint i lor si ne -a nfat isat-o l impede n ani i din

urma. E l pune n l umina aceasta nvatatura fundamenala

a teologiei is ihaste a Biseric i i n multe din studi i le sale:

1) The Ancestral (or ig inal) Sin, Ed. Domos, Atena, edit ia nti, 1957; edit ia a doua, 1989.

2) Franks, Romans Feudal ism and Doctr ine, Holy Cross Orthodox Press, 1981

3) Jesus Christ- the Life ofthe world, n Xenia Ecumenica, Helsinki, 1983, nr. 39, pp. 232-275.

4) Church Synods and Civi l isat ion, Theologia, voi . 63 nr 3 lul ie-septembrie 1992, p. 4.

n sa ace as ta, pe ln ga fapt u l ca a dus la p er tur ba re a ntregi i fun ct ion ar i launt r ice a sufl et ul ui , a dus n ace lasi

t imp si la o perturbare exter ioara a omului; acum el s e raporteaza cu totul alt fel la aproapele sau, la Dumnezeu,

la lume si la ntreaga creatie. Ratiunea este aceea care nce arca sa-l ntlneasca pe Dumnezeu, ntruct mintea

nu este n stare sa ajunga la par-tasia cu El . Astfel se

creeaza idol i ai lui Dumnezeu si rel ig i i idolatre, precum si toate erezi i le. ntruct mintea nu mai este n stare sa-

l vada pe om n chip dumnezeiesc, rat iunea l vede si ea n mod difer it , sub nrurirea patimilor . Omul si

exploateaza aproapele din pr ic ina iubir i i de slava si a lacomiei. E l s i socoteste aproapele un obiect de desfatare

si idolatr izeaza ntreaga zidire. Se vadeste ceea ce spune Apostolul

Pa-vel n Epistola catre Romani: Zicndu-se pre sine a f i ntelepti, au nebunit si au mutat slava lui DumnezeuCelui nestr icacios ntru asemanarea chipului omulu i celui str icacios, si al pasari lor, si al celor cu patru pic ioare,

si al celor care se trasc (Rom. 1, 22-23).

Pe cnd vorbeam despre aceste lucrur i , pe care eu le so cotesc cruciale pentru teologia ortodoxa, Vasi le, un om

cu princ ipi i conservatoare, cu foarte putine cunostinte teologice, era surpr ins si n mare ncurcatura, mi dadeam

seama de starea n care se af la. E l n susi a martur isit-o. ncerca sa urmareasca discutia, dar se vedea ca o face

cu greu. Ramnea n lumea lui . n acel moment al

discutiei a pus o ntrebare care, de fapt, era o obiect ie.

Local izarea bol i i este absolut necesara

- Am urmarit anal iza dumneavoastra; sincer vorbind, nu am prea nteles toate af irmati i le. Mai mult, n ceea ce

ma priveste, nic i nu am nevoie sa le nteleg. Ce import anta are pentru mine sa st iu ce este suf letul, n cte part i

se mparte, care parte a omului este bo lnava? Ce importanta are pentru mine sa st iu ce este pacatul stramosesc

si care sunt urmari le lui pentru viata omului ? De alt fel, n

pr iv inta acestor lucrur i am fost nvatat cu totul alt fel . Dumneavoastra spuneati despre caderea lui Adam ca t ine

mai ales de defectuoasa funct ionare a mint i i , de ide ntif icarea sa cu rat iunea si cu robirea fata de patimi si de

fr ica. Martur isesc, nu prea vad sensul an al izei sau de ce lucrur i le sunt nfat isate att de difer it fata de ceea ce

am nvatat. Ma multumesc sa f iu un om de treaba, sa merg la

biserica, sa ma spovedesc, sa nu fac rau nimanui, sa nu -mi urasc aproapele.

- nteleg ntrebari le dumneavoastra si obiect i i le. Nu le aprob, nsa pot sa le nteleg motivat ia.

Ceea ce am prezentat pna acum pare ntr -adevar o noutate fata de teologia pe care am nvatat-o t imp de att ia

ani. Totusi ele nu sunt o noutate pentru cei care traiesc n t radit ia ortodoxa. n or ice caz, obiect i i le

dumneavoastra pot f i rezumate n doua puncte pr inc ipale: nti, la ce bun toata ana l iza asupra suf letului si

caderi i omului; al doi lea, de ce ea aceasta de ceea ce am nvatat n trecut.

n ce ea ce pr ives te pri mul pun ct , po t spun e urmat oarel e. Da ca ci nev a dor est e sa f ie teo log or to dox, treb ui e sa

nc eap a de la stare a lui Adam de dinai nt e de ca de r e, ce s-a n tmpl at pri n cad er e si cum putem fi rea sez ati n

starea cea dinti sau chiar sa ajungem acolo unde Adam nu a ajuns. Daca o teologie nu vorbeste despre caderea

omului, si nu arata c lar ce anum e este ea, si daca nu vorbeste despre nvierea omului, atunci ce fel de teologie

poate f i aceea? Cu siguranta, nu una ortodoxa. n or ice caz, spuneam mai devreme ca Ortodoxia este o st i inta si

un tratament vindecator si, de asemenea, ca si t eologia este un tratament vindecator. Ea tamaduieste omul. Dar

daca nu cercetam unde se af la boala omului, cum putem sti ce anume trebuie sa vindecam ? Chiar n ceea ce

priveste trupul, daca omul urmeaza un tratament gresit, nu se va tamadui nic iodata. La fel se ntmpla si cu

suf letul . Trebuie sa ne f ie l impede ca boala este ntunecarea mint i i iar tamaduirea este luminarea ei .Sf intele Taine si predania nevointei Biseric i i au rostul de a ne duce acolo unde se af la Adam nainte de cadere,

adica la luminarea mint i i , iar de aic i la ndum -nezeire, destinat ia omului dintru nceput.


18/58

Prin urmare, este foarte important sa st im exact ce este boala. Daca ignoram boala noastra launtr ica, viata

noastra duhovniceasca sfrseste ntr-un moral ism sterp, n superf ic ial i tate. Mult i oameni sunt mpotr iva

sistemului social prezent, socotind ca societatea, famil ia sau nedreptatea sunt de vina pentru problemele lor .

Totusi problema de baza, adevarata boala a omului, este ntunecarea mint i i

sale. Cnd mintea sa ajunge luminata, omul este slobozit din robia fata de toate cele dimprejurul lui, precum

fr ica, nesiguranta etc.

n ce ea ce pr ives te al doi lea punct , as vrea sa sp un ca teo log i a a suf eri t nt r-ad ev ar pr opri a robi e babi loni ana n

ani i t recuti . Ea a pr imit inf luente apusene care au deformat-o. Pr iv ind napoi cu veacuri n urma si cercetnd

teologia Parint i lor, ne dam seama ca ei tot i aveau mestesugul adevarat de vindecare: curat irea inimii, luminarea

minti i si ndumnezeirea. Cine nu urmeaza aceasta

metodologie si se ntemeiaza numai pe propria rat iune, ajunge la parer i eret ice si se gaseste n afara tradit iei

Parint i lor . Din nefer ic ire, n trecut am fost dominati de t eologia apuseana, ntemeiata pe sentiment si pe vointa,

care t inteste doar la formularea caracterului omului, la cal i tatea lui et ica, spre a deveni un om de treaba si un

bun cetatean. Tocmai aceasta mental i tate a produs atta ateism.

Ea a facut pe mult i t iner i sa se revolte mpotr iva lui Dumnezeu, pentru ca nu si doreau un Dumnezeu de felul

celui care le-a fost lasat de parint i i si educator i i lor . V iata mo rala ntemeiata pe o metaf iz ica abstracta nu maipoate rezista astazi, caci temeli i le metaf iz ic i i au fost zdruncinate chiar n Apus.

Astazi este larg acceptata ideea ca el iberarea teologiei ortodoxe din robia ei si descoperirea adevaratei sale

identitat i o va face din nou ortodoxa si deci n stare sa -l ajute pe omul deznadajduit si obosit al z i lelor noastre.

Iata motivul pentru care cred ca anal izarea bol i i suf letului este absolut necesara.

- Si eu cred, adauga Parintele F i l ip, ca trebuie sa cercetam aceast a latura a nvatatur i i ascetice ortodoxe, chiar

daca mai am unele ntrebari legate de ea. Din cele c it i te, mi-am dat seama ca Sf int i i Par int i pun mult temei pe

acest subiect. Cnd vorbesc despre suf let, minte si inima, nu o fac doar spre a f i lozofa si a teologhisi

intelectual iceste, c i tocmai spre a local iza problema si a -l tamadui cu

adevarat pe om. Mai mult, ca duhovnic vad zi lnic ca vindecarea omului t ine de tamaduirea launtr ica.

De aceea cred ca trebuie sa staruim asupra acestor anal ize. T iner i i de azi se razvratesc mpotr iva or icarui fel de

moral izare. E i vor ceva autentic . Ori de cte or i am discutat cu adolescenti despre aceste lucrur i , au fost

nc nt ati . Si Domnul vorbe st e de spre acea s ta cnd spune: Farisee oarbe, curateste nti partea cea dinlauntru

a paharului si a bl idului, ca sa f i e si cea dinafara curata (Mat.23,26). Daca nu vedem aspectul vindecari i ,

probabi l ca ne af lam n starea de fatarnic ie. Din aceasta pr ic ina l-am poft i t aic i pe Parintele Hierotheos. Oare nu

zic bine ?

- Cred ca v-ati expr imat ct se poate de exact. ntr-adevar, cnd facultatea mintala a omului nu funct ioneaza

cum se cuvine, apar anomali i . Toate patimile se razvratesc, iar omul se foloseste att de Dumnezeu, ct si de

aproapele sau spre a-si ntar i egoista sa siguranta si fer ic ire. Este necontenit ntr-o stare de nel iniste. Sunt

crestini care spun adeseori: Daca apro apele meu s-ar purta alt fel cu mine, daca as avea copi i mai buni, daca

sotia mea nu ar f i facut asta si asta, daca, daca, probabi l ca as f i dus o viata crestineasca. Avem impresia

ca ncetarea problemelor exter ioare ne-ar face mai buni. Totusi eu obisnuiesc sa spun mereu ca problemele

exter ioare nu vor nceta nic iodata. Acum avem necazuri cu studi i le, mai trz iu ne fa cem gri j i pentru car iera sau

casator ie. Cresterea copii lor da nastere altor probleme. Dupa aceea vom f i preocupati de vi i torul copi i lor sau

poate pna la urma chiar al nepoti lor Nu mai vorbesc despre celelalte problem e datorate servic iului si

obl igat i i lor sociale. Problemele nu se sfrsesc nic iodata. nsa trebuie sa le depasim.

n seam na ca trebui e sa gas im ade var at a pr obl em a ca re ne ch inui es te, iar ace asta es te, cu si gu rant a, o pro blema

launtr ica. Si cnd spun problema launtr ica, nteleg ntunecarea mint i i . Caci, n starea noastra cazuta, acuzam

totul, chiar momentele bune din viata. Cnd nsa mintea este el iberata pr in metoda si tratamentul potr iv i t , omul

simte ca nu mai are probleme serioase. Trebuie sa ne dam seama ca suntem nchisi n t emnita lumii si a

simturi lor noastre, deoarece mintea ne este bolnava.

Cnd suntem ntemnitat i , indiferent ct de bune ar f i condit i i le, ele nu ne pot ajuta cu adevarat. Real itatea esteca suntem n temnita. Chiar daca ni se ngaduie s a ne decoram nchisoarea, chiar daca ni se da o mncare mai

buna, chiar daca ni se creeaza cele mai confortabi le condit i i , toate sunt inut i le,


19/58

caci tot ntemnitat i suntem, traind n ngrozitoarea atmosfera a nchisori i . Cnd mintea este ntunecata, moarta,

nt rea ga lum e es te o groa zni ca nch isoa re si deci chinuitoare. Cnd mintea ne este luminata si l ibera, ntreaga

lume este un dar al lui Dumnez eu, facut noua. Atunci vedem n ntreaga f i re rat iuni le existentelor, cum spun

Sfint i i Par int i . Caci noi credem ca f i rea nu se

crmuieste de legi le f i r i i , c i de rat iuni necreate, adica energia proniatoare a lui Dumnezeu Care crmuieste n

chip personal ntreaga lume. Si or iunde exista un nou nceput si o armonie, aceasta nu se datoreaza existentei

vreunei legi f i rest i , c i credinciosiei lucrar i i dumnezeiest i; alt fel spus, asa vrea Dumnezeu sa lucreze pna n

sfrsit .

Deci luminarea mint i i ne face n stare sa vedem dragostea lui Dumnezeu at t n bucurie, ct si n ntr istare, n

fer ic ire si n nefer ic ire, n necaz si n al inare, n asa-numit i i oameni buni si n asanumit i i oameni rai etc . Astfel

nc t ceea ce al t i i soc ot es c a fi nen or oci re, noi o luam ca pe o bi necu vnt are , iar ceea ce al t i i iau drept

binecuvntare, noi socotim nenorocire. Caci mintea luminata este n stare sa osebeasca ntre energi i le create si

cele necreate si astfel nvata sa teologhiseasca.

F i indca teologhisirea nseamna dist ingerea ntre energi i le create si necreate. Din acest motiv spun ca problema

princ ipala a omului este cum sa nvete sa -si vada starea de boala l auntr ica, care este chiar ntemnitarea si

nt un eca rea minti i .

23 ntunecarea mintii urmare a

boala si tamaduirea sufletului în traditia ortodoxa

Documents