Birocratia ca punct de pornire

1. Reflectia asupra organizatiilor se dezvolta in interiorul unei interogatii cu privire la birocratie. Max Webber insista asupra faptului ca societatile modern occidentale se caracterizeaza printr-o serie de fenomene de rationalizare care afecteaza reprezentarile si valorile, institutiile si practicile sociale. Pentru el birocratia aparea ca unul din instrumentele de rationalizare cu care se inarmeaza conducerile marilor organizatii. Max Weber vorbeste despre modurile de guvernare ale oamenilor din diferite locuri si epoci, modurile de a impune o autoritate, facand ca legitimitatea ei sa fie recunoscuta. Trei forme de baza ale autoritatii ( 3 tipuri ideale): autoritatea cu character rational legal ( se apropie cel mai mult de forma de administratie moderna), autoritatea cu character traditional si autoritatea cu character carismatic.Autoritatea cu caracter rational-legal: E intemeiata pe drept E impersonala E organizata dupa o ierarhie a functiilor Se bazeaza pe competentele celor care exercita functii Presupune o separare stricta intre functie si persoana care o exercita Deciziile sunt redactate in scrisAutoritatea cu caracter traditional Se bazeaza pe increderea in justetea unor dispozitii transmise de-a lungul timpului Relatie personalizata: ascultarea imbraca forma respectului Relatie de tip superiori-supusi Drept cutumiar Nu se bazeaza pe calificarea celor care detin functii Ierarhia nu e functionala, ci se bazeaza pe legaturi de dependent personalaAutoritatea cu character carismatic: Se intemeiaza pe valoarea exemplara a unei persoane Relatie similara a celei dintre profet si adepti Caracter foarte instabil daca detinatorul puterii isi pierde harul, autoritatea lui dispare Conducatorul carismatic si adeptii sai formeaza o comunitate emotionalaIdealul-tip este o constructive a cercetatorului, un tablou de gandire care nu se intalneste nicaieri in mod empiric. Este construit pornind de la real.Cercetatorul e obligat sa construiasca astfel de tipuri ideale pentru a se orienta in elaborarea ipotezelor de lucru. Weber spune ca ideal-tipul nu e un scop, ci un mijloc de cunoastere: un instrument cu ajutorul caruia operam comparatii si masuram diferentele care apar in raport cu realitatea observata.Aceste forme de autoritate sunt constructii teoretice elaborate in scopul de a fi termini de comparative pentru elementele din realitatea empirica si istorica.Tendinta de a ilustra ideal tipul cu ajutorul unor exemple concrete este mare, insa weber avertizeaza asupra unor pericole in acest sens:1. Datele empirice pot aparea ca subordinate teoriei2. Exista riscul de a lua modelul drept realitateIdeal-tipul nu e identic cu realitatea, dar poate ajuta la intelegerea ei.1.2 Punerea n eviden a disfunctiilorCercettorii americani care studiaz marile organizaii i orienteaz investigaiile spre efectele produse de structurile birocratice, asupra personalitii membrilor organizaiei. Robert K. Merton propune o reinterpretare, o analiz diferit a ideal-tipului weberian. Mai exact, aceast metodologie trebuie comparat cu realitatea empiric, cu scopul de a msura diferenele: -Weber s-a concentrat asupra regularitii i a eficacitii formei birocratice. Merton, dimpotriv, pune accentul pe dificultile cu care se confrunt birocraia, n ncercarea ei de a-i atinge obiectivele. -Weber a pus n eviden congruena dintre caracteristicile modului de administrare birocratic i trsturile societii n care se dezvolt acesta. Merton se ocup de efectele structurii birocratice asupra individului, constatnd c: cu ct birocraiile concrete se apropie de modelul weberian, cu att mai mult apar consecine neprevzute, care paralizeaz activitatea organizaiei. (ex. rutina)n articolul su din 1940, Merton abordeaz problema desfurrii activitilor formalizate n cadrul unei organizaii. Astfel, nu se mai ine cont de a rspunde cererilor clienilor, ci doar de a se orienta dup nite reguli stricte, funcionarii ajungnd ritualiti, rigizi, tipicari, incapabili s se adapteze rapid. n analiza funcionalist, Merton propune o distincie ntre noiunile: -funcie manifest - consecin observat ntr-un sistem, ce corespunde funciei atribute; -funcie latent - consecin observat ce corespunde unei alte funcii, dect celei atribute; -disfuncie- consecin observat ce stnjenete adaptarea sistemului.

2. Primele investigaii empirice Primele investigaii empirice au aprut n Statele Unite, n urma analizelor lui Robert K.Merton ce urmrete testarea ipotezei potrivit creia, orice mod de adminstrare produce disfuncii, imediat ce se apropie de modelul weberian. REORGANIZAREA UNEI NTREPRINDERI INDUSTRIALE Un alt cercettor, Alvin W.Gouldner, ntre 1948 i 1951, e preocupat de reorganizarea unei ntreprinderi de industrializare a ghipsului- General Gypsum Corporation. ns, se produce o schimbare, mai exact fostul director decedat e nlocuit cu un succesor ce dorete s preia conducerea, introducnd un ansamblu de reglementri, care codifica strict intreprinderea.n timpul fostului director- ntreprinderea funciona dup un model tolerant, n care: -un rol important l jucau legturile familiale i comunitare, n recrutarea angajailor -se acordau nvoiri dese -nu exista un regulament de ordine interioar -timpul de lucru nu era strict planificat. Succesorul su, tnr i liceniat reorganizeaz ntreprinderea: -introduce un regulament interior -rapoarte zilnice i sptmnale asupra muncii efectuate - o nou gril de salarii ierarhizate - angajarea se face pe baza unor anumite criterii, care nu mai in cont de legturile familiale Schimbri: -declin al interaciunilor informale -ruptur n relaiile ierarhice -comunicare intern scurtcircuitat -reacii de respingere din partea lucrtorilor (greva) Forme de autoritate: -ntemeiat pe expertiz -bazat pe sanciune Forme de birocratizare-Birocratizare artificial- regulile fixate de ctre o autoritate exterioar nu sunt respectate de nimeni (ex: fumatul). -Birocratizare reprezentativ- regulile luate n colectiv, cu prilejul ntlnirilor periodice dintre indivizii ntreprinderii. -Birocratizarea punitiv- se bazeaz pe impunerea regulilor i sanciunilor (ex: absenteismul)n concluzie, se observ o ruptur ce apare n urma schimbrii modului de conducere, msurile de raionalizare, ducnd la concentrarea asupra problemelor interne. Consecina noului mod de conducere este aceea c ntreprinderea se rupe de comunitatea extern care se integrase pn atunci.2.2 -n cercetarea sa, Philip Selznick, analizeaz funcionarea unei instituii publice, mai exact TVA (Tennesseee Valley Authority), renumit prin autonomie i prin caracterul transparent al funcionrii sale-Analiznd funcionarea TVA, Selznick valideaz un set de propuneri care pune accentul pe rolul structurilor informale din cadrul organizaiilor birocratice: a) orice organizaie creeaz structuri informale b) n cadrul ei, scopurile iniiale sunt modificate (abandonate, deviate, reformulate) de procese interne c) aceste modificri se fac prin intermediul structurilor informale -la cele trei propuneri se adaug urmtoartea ipotez: modificarea scopurilor iniiale rezult i din complicitatea unora dintre membrii organizaiei cu anumite grupuri externe de presiune- Cum au aprut structurile informale n cadrul TVA? Mecanismele de delegare a puterii favorizeaz constituirea unor grupuri care se deosebesc prin sarcini i printr-o capacitate de expertiz specifice. !! Aceste grupuri ajung s nu mai perceap dect scopurile i interesele legate de sarcinile pe care le ndeplinesc n detrimentul obiectivelor generale ale organizaiei - prin aceast analiz, Philip Selznick valideaz ipoteza lui Merton, potrivit creia birocraiile produc n mod spontan disfuncii -> rezultatul pe de o parte, al specializrii activitilor, i, pe de alt parte al presiunii exercitate de mediu (relaiile cu mediul trebuiesc inute sub control).

2.3 - Peter M. Blau refuz ideea lui Selznick conform creia orice comportament informal este o deviere de la prescripiile formale i c birocraiile sunt sisteme rigide- Cercetarea lui Blau analizeaz modalitile de aplicare a reglementrilor formale n interiorul a dou servicii publice: o agenie local pentru forele de munc i un serviciu de verificare a legislaiei federale n ntreprinderi. Sunt analizate i cum aceste reglementri afecteaz raporturile dintre angajai i relaiile acestora cu persoanele care li se adreseaz i pe care le controleazA n cazul ageniei forei de munc, cu ajutorul unui sistem de nregistrare statistic a activitilor desfurate, Blau analizeaz efectele datelor statistice asupra productivitii, raporturilor dintre funcionari, asupra relaiilor pe care acetia le au cu eful sau cu solicitanii de locuri de munc. Concluzii: aparatul s-a dovedit a fi un instrument de limitare a discriminrilor i de stimulare a tratrii echitabile a utilizatorilor; de asemenea evaluarea statistic a favorizat competiia ntre ageni care a reprezentat n opinia lui Blau un avantaj, grupul fiind mai productiv. - prin urmare comportamentele informale contribuie ntr-o manier mai eficient dect relementrile standardizate, la atingerea obiectivelor organizaieiB Serviciul de verificare a aplicrii legislaiei federale n ntreprinderiDatorit unei reguli interne ce interzicea colaborarea ntre colegi n cazul ntmpinrii unor dificulti cu privire la eventuale infraciuni sesizate n ntreprinderile monitorizate, Blau a constatat rezultarea unei practici neoficiale. n ciuda regulamentului impus, anchetatorii se ntlneau frecvent n birouri i discutau problemele deoarece recursul la superior le genera anxietate (frica de a li se evalua competenele). - acest model informal de cooperare i consultare reciproc ndeplinete funcii psihologice i sociologice (stabilizarea relaiilor n grup, coeziune social, stimularea interesului pentru munca desfurat); funcii negative (reticena agenilor fa de trecerea pe un alt post sau alt serviciu)- Blau evideniaz faptul c obiectivele instituiei sunt cel mai uor atinse atunci cnd constrngerile formale nu sunt respectate de ctre agenii obligai s le respecte