8/12/2019 Inst de Pornire

1/25

COLEGIUL AUTOTRAIAN VUIA TG-JIU

PROIECTPENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALE IN

VEDEREA OBTINERI CERTIFICATULUI DECALIFICARE PROFESIONALA DE NIVEL 2

TEMA: INSTALATIA DE PORNIRE

CALIFICAREA PROFESIONALA:MECANIC AUTO

PROFESOR COORDONATOR:

ING . LABAU VASILE ABSOLVENT: BOICEAG ALEXANDRU-MIHAI

2014

8/12/2019 Inst de Pornire

2/25

CUPRINS

CAP I PORNIREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA

1.1 Notiuni despre pornirea motoarelor.......................................................................p31.2 Turatia de pornire....................................................................................................p31.3 Influenta unor factori asupra pornirii......................................................................p4

CAP II M !"# # $"%&'%2.1 Pornirea cu aer comprimat......................................................................................p62.1.1 Supape comandate manual..................................................................................p62.1.2 Supape de aer comprimat comandate automat....................................................p72.2 Pornirea electrica....................................................................................................p102.3 Pornirea cu motor de benzina au iliar...................................................................p112.4 Pornirea !idraulica.................................................................................................p122." #otorul electric de pornire $demarorul%.................................................................p13

CAP III T'$(%' # ) *+&',) # *($ +% + # )+%"%( (' *( +% "% *"!'! + )"!"%( ('3.1 #ecanismul de cuplare prin inertie.............................................................................p143.2 #ecanismul de cuplare cu par&'ie actionata mecanic................................................p1"3.3 #ecanismul de cuplare cu par&'ie actionata electroma&netic....................................p163.4 Procedee au iliare pentru usurarea pornirii motoarelor..............................................p1(

CAP IV I&!% !'& % +/ # *! '& $ "+!+% + ,' % $+%+% + '&,!+ +!' ' # $"%&'%4.1 Intretinerea instalatiei.................................................................................................p214.2 )epararea demarorului...............................................................................................p22*iblio&rafie.......................................................................................................................p24

8/12/2019 Inst de Pornire

3/25

CAP I PCAP I P OO RNRN IIRERE AA MMOO TTOAOA RERE LLOO RR CC UU AARDERRDER EE IINNTTEE RR NNAA

1.1 Notiuni despre pornirea motoarelor

Operatia prin care un motor este pus in functiune se numeste pornire. Pentrupornirea unui motor este necesar sa se roteasca initial arborele cotit, ceea ceeste posibil numai daca se dispune de o sursa exterioara de energie.

1.2 Turatia de pornire

Turatia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul dinfactorii de baza de care depinde reusita pornirii motorului.

Turatia minima necesara pentru producerea primelor aprinderi aleamestecului se numeste turatia de pornire .

Turatia de pornire trebuie sa fie sufficient de mare, pentru a asiguradepresiunea necesara formarii amestecului caruburant (care depinde deviteza pistonului) sau presiunea de injectie a motorinei (care este influentata

de viteza pistonului pompei de injectie).La m.a.s., turatia de pornire este redusa datorita volatilitatii si

inflamabilitatii ridicate ale benzinei, imbogatirii amestecului cu dispozitivele depornire ale carburatorului si declansarii scanteii. Ca urmare, la oC, turatia depornire ajunge la !"#$ rot%min.

La m.a.c., turatia de pornire este mai ridicata, deoarece gradul decomprimare a aerului scade sensibil la turatii joase, intrucat cresc pierderilede caldura datorita timpului mai indelungat de contact al incarcaturiiproaspete cu peretii si temperaturii scazute a acestora la pornirea motoruluirece, precum si datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului, datorita reducerii

rezistentelor la scurgere, prin jocuri. &atorita acestor cause, la finelecomprimarii nu se atinge temperature de autoaprindere. 'aporizarea siautoaprinderea combustibilului sunt afectate, in plus, de imposibilitateaincalzirii aerului proaspat, de inrautatirea pulverizarii din cauza vitezei redusea pistonului pompei de injectie, precum si de viscozitatea ridicata acombustibilului. Ca urmare, turatia de pornire la m.a.c. este la oC intre si rot%min.

8/12/2019 Inst de Pornire

4/25

*ntre turatia de pornire si durata pornirii exista o stransa dependenta sianume+ durata pornirii va fi cu atat mai mica, cu cat turatia de pornire va fi maimare. *n mod normal, durata pornirii este de ! - s.

8/12/2019 Inst de Pornire

5/25

1.3.In luenta unor a!tori asupra pornirii

&intre factorii care au o influenta importanta asupra pornirii se potcita+ tipul instalatiei de racier, natura combustibilului, tipul camerei deardere, avansul la injectie etc.

Tipul instalatiei de racire . otoarele racite cu aer pornesc mai usor,deoarece, in cursa de comprimare, pierderile de caldura scad dinintensitate si se atinge mai repede temperatura de regim. /xperimental, s#a constatat ca, la motoarele racite cu aer, timpul de pornire este de trei orimai redus decat la motoarele racite cu lic0id.

Natura combustibilului . Pornirea motorului, mai ales pe timp rece,este influentata de prezenta fractiunilor usoare din combustibil.

La m.a.s., temperature mediului ambient t. la care porneste motoruldepinde direct de temperature de distilare t. a primelor fraciuni ( 1).

La m.a.c., compozitia fractionata si cifra cetanica a motorineiinfluenteaza sensibil calitatile de pornire.

Tipul camerei de ardere . Camerele de ardere care au suprafete maimari de racier fac ca pornirea sa fie greoaie. .a.c. prevazute cu cameraseparate de preardere pornesc la circa rot%min, cele cu cameraseparate de turbulenta la circa " rot%min, iar cele cu camere unitare lacirca " rot%min.

Avansul la injectie . La o valoare prea mare a avansului, injectiacombustibilului are loc intr#un mediu de presiune si temperatura scazute.&aca avansul este prea mic, motorina nu are timp sa se evaporizeze pana

la P. .*.. &e aceea, exista o valoare optima a avansului la care pornirease realizeaza cel mai usor, ceea ce subliniaza necesitatea reglariicorespunzatoare a sistemului de injectie.

CAP II Metode de pornire

*n functie de sursa de energie externa folosita la pornire, sedeosebesc urmatoarele metode de pornire+ manuala si automata. Larandul ei, pornirea automata poate fi electrica, mecanica etc.

Pornirea manuala directa este posibila numai la motoarele &iesel si

semi#&iesel cu putere mai mica decat " CP, monocilindrice, de mareturatie, cum sunt grupurile mici electrogene sau unitatile de pompare.2orta necesara invingerii compresiunii este totusi prea mare, c0iar si la

aceste motoare, pentru ca ele sa poata fi rotite cuajutorul unei manivele, asa cum se intampla lamotoarele cu benzina. otoarele monocilindricesunt insa inzestrate cu un volant masiv. 'olantulare la periferia sa, sau pe fata, o serie de gauri in

8/12/2019 Inst de Pornire

6/25

care se introduce tija care formeaza manerul manivelei. Cand se pornestemotorul se roteste manivela iar apoi se lasa volantul sa revina din cauzacompresiunii din cilindru. &upa cateva balansari in acest fel, energiainmagazinata este sufiecienta ca sa se poata trece peste p.m.i.. *n acestmoment se da drumul la combustibil in injector si se continua rotirea panace motorul porneste singur. 3aurile din volant au formele aratate in figura

$.4, pentru ca motorul odata pornit sa nu loveasca pe mecanic cumanerul manivelei. 5lteori, daca este eliberata, manivela revine singura involant.

La motoarele cu mai multi cilindri si de putere mare, pornirea cumana este posibila numai daca se intrebuinteaza un demaror cu inertie.Principiul acestui demaror este inmagazinarea de energie, data prin rotireinceata a unei manivele de mana timp mai indelungat, actionand un volantcare se roteste la turatie foarte mare (6 # rot%min.). acest volantse cupleaza, printr#un reductor, la coroana volantului de la motorul &iesel

sau direct la arborele cotit. /nergia acumulata in acest volant se consumapentru a pune in miscare arborele cotit si celelalte parti mobile ale masinii.Legatura intre demarorul cu inertie si motor se face cu ajutorul unuiambreaj cu frecare. 7copul ambreajului este sa limiteze cuplul care setransmite si, din aceasta, sa impiedice socul distrugator care s#ar producein momentul cuplarii rigide intre demaror si motor.

7istemul demarorului cu inertie se foloseste pe scara mai larga inaviatie, din cauza ca are greutate mica si la instalatiile de mina carelucreaza in mediu cu pericol de explozie, pentru ca nu provoaca nici un felde scantei. Pentru simplificarea instalatiilor, acest fel de pornire este

preferat si la unele motoare &iesel rapide, folosite in locuri undeintretinerea unei instalatii electrice este grea, cum este cazul la motoarelede tractor si la motoarele care lucreaza in sc0elele petrolifere sau incooperativele agricole. 5paratul este insa scump, deoarece cuprinde maimulte angrenaje si piese dificile si, din aceasta cauza aplicatiile sale depana acum au fost reduse.

odelul cel mai cunoscut de demaror cu inertie este reprezentat infig. $.-. &imensiunile exterioare ale aparatului sunt astfel concepute incatsa coincida cu dimensiunile motorului electric ec0ivalent. &in aceastacauza, se poate monta un demaror cu inertie in locul oricarui demaror

electric.Pentru

ca saincapa

in

8/12/2019 Inst de Pornire

7/25

diametrul carcasei, volantul este mic in diamteru, dar se roteste cu oturatie foarte mare. ultiplicarea rotatiei de la manivela si volantul ! estefacuta de $ serii de roti dintate , cu dantura interioara si planetara.

5ntrenarea motorului are loc printr#o serie de amgrenaje separate demultiplicator. 5mbreajul cu frictiune $ este montata astfel incat sa se poatamisca in lungul axului. Cuplarea pinionului 6 de atac cu volantul se faceprin manevrarea manetei ", care se vede si in figura $.-.

2.1 Pornirea !u aer !omprimat

5cest sistem de pornire se intalneste la motoarele stationare sitransportabile lente, folosite in centrale electrice, in marina sau pentruscopuri industriale de obicei in locuri izolate. 5erul comprimat se obtineieftin si poate fi pastrat usor in instalatii unde pornirea electrica ar ceremotoare costisitoare si baterii de acumulatoare voluminoase. 5erul

comprimat este adus in camera de ardere prin desc0iderea unei supapeaflata in c0iulasa. 5ceasta supapa poate fi comandata manual sauautomat.

2.1.1 "upape !omandate manual (figura $. ). Pornirea cu supapacomandata manual este folosita la motoare mici, monocilindrice, la carecostul oricarei alte instalatii de pornire este prea ridicat fata de valoareamotorului. Toata instalatia se compune dintr#un dispozitiv cu ventil ,comandat printr#un levier de mana asezata pe c0iulasa motorului !. aerulcomprimat de la un rezervor este adus prin conducta de legatura $. pentrua porni, se roteste motorul cu ajutorul volantului pana ce pistonul ajunge in

pozitia de inceput de cursa activa. *n acest moment, se desc0ide supapa sise tine in aceasta pozitie aproximativ jumatate din lungimea cursei. 5erulcomprimat apasa cu o forta suficienta asupra pistonului pentru ca motorulsa se invarteasca cu o rotatie intreaga. La a doua sosire a pistonului inpozitie convenabila, se repeta operatia. 7istemul se adacteaza in specialla motoarele in doi timp, unde fiecare cursa coboratoare a pistonului esteactiva. La p.m.e., aerul comprimat care a lucrat scapa prin ferestrele deevacuare. La motoarele in patru timpi, supapa este actionata o data ladoua rotatii, iar aerul comprimat scapa din cilindru atunci cand supapa deevacuare se desc0ide. ecanicul actioneaza asupra supapei pana cand

motorul a capatat turatia sufiecientaca sa poata porni. Pornirea cu aercomprimat, comandata manual, cereatentie si practica in manevrareasupapei.&aca supapa se desc0ide preatarziu, motorul nu isi mareste turatiadestul de repede pentru consumarea

8/12/2019 Inst de Pornire

8/25

aerului din butelie. &aca supapa se desc0ide prea timpuriu, masinaporneste in sens contrar. 5rcul " si presiunea aerului comprimat mentinsupapa pe scaunul sau. *n timpul functionarii insa, pentru siguranta,supapa se bloc0eaza in pozitia inc0is cu ajutorul surubului cu roata demana 6.

8utelia de aer comprimat ajunge, de obicei, pentru patru porniri.Presiunea din butelie este de "# 9gf%cm . la motoarele mici, umplereabuteliei se face cu ajutorul gazelor din motor. Pe capul cilindrului se afla osupapa de retinere, care permite gazelor sa treaca din cilindru spre butelie,cand presiunea din camera de ardere este mai mare decat presiunea dinbutelie. :n robinet, plasat imediat dupa supapa, permite inc0iderea saudozarea debitului de gaze. *mediat dupa pornirea motorului, se faceincarcarea buteliei, pentru ca sa fie pregatita pentru noi manevrari.;obinetul de incarcare trebuie sa se desc0ida periodic si numai partial,altfel gazele fierbinti, trecand in cantitate mare, incalzesc conductele si

produc arderea sau intepenirea robinetului si a supapei de retinere.otoarele policilindrice cu pornire pneumatica comandata manual

au numai unul sau doi cilindri actionati cu aer comprimat.Pe volant se afla un semn care arata pozitia in care pistonul din

cilindrul prevazut cu supapa de aer se afla la locul potrivit pentru admitereaaerului comprimat. 7e aduce motorul in aceasta pozitie si apoi semanevreaza supapa de aer asa cum s#a mai aratat.

2.1.2 "upape de aer !omprimat !omandate automat. 5cestmod de pornire este folosit pentru motoarele &iesel industriale mari.8utelia de pornire contine aer comprimat la o presiune de ! #" 9gf%cm ,

aerul este admis in cilindrii motorului cu ajutorul unei supape speciale,montata pe c0iulasa. 7upapa este comandata de un culbutor pus inmiscare de arborele cu came al motorului, fiind montata in c0iulasa, lafel ca si supapele de admisiune si evacuare.

Pe arborele cu came, sunt prevazute, in acest scop, came specialepentru pornire. 7istemul descris poate fi aplicat la motoarele in patru timpi.Conectarea si deconectarea supapei de pornire (fig. $. ) se face prindeplasarea arborelui cu came, sau prin apropierea si departareaculbutorului de cama de pornire< in acest scop, axul culbutorului esteexcentric. Cand levierul de pornire al motorului este in pozitia de =pornire>

rola culbutorului este lovita de cama in rotatia sa si supapa se desc0ide.La pozitia =normal>, culbutorul se ridica de pe cama si supapa ramanepermanent inc0isa.

8/12/2019 Inst de Pornire

9/25

La motoarele mari in doi timpi la care nu exista supape si arbore cucame si c0iar la unele motoare in patru timpi, supapa de pornire secomanda cu ajutorul aerului comprimat. *n acest scop se afla de obicei pemotor, in prelungirea pompei de injectie, un distribuitor de aer comprimatcare imparte aerul, la moment necesar, supapelor de pornire. *n fig. $.!este aratata o supapa de pornire comandata cu aer. 5erul de comandasoseste prin conducta actionand asupra pistonului !. Prin levierul

supapa se bloc0eaza in pozitia inc0is. 5erul depornire este adus de la butelii prin conducta $.7c0ema acestei instalatii de pornire este aratata infig. $.$.

5erul, la o presiune de ! #$ 9gf%cm , sosestela ventilul de pornire comndat de levierul depornire . in momentul cand motorul este pus inpozitia de pornire, aerul comprimat patrunde inconducta ! si actioneaza asupra pistonului $, caredesc0ide supapele " si 6, permitand accesul aeruluicomprimat la supapa pilot si accesul aeruluicomprimat care va lucra in cilindru, la supapa depornire. *n distribuitorul de aer, datorita actiuniicamei 4, tac0etul -desc0ide supapa pilot ? siconduce aerul comprimat la pistonul , carecomanda des0iderea supapei de pornire . lainc0iderea supapei pilot, conducta se descarcaprin orificiile !.

7istemul de pornire cu supapa pilot ii estesensibil la impuritatile continute de aerul comprimat.

8/12/2019 Inst de Pornire

10/25

&ezavantajul acestui sistem de pornire cu aer comprimat consta infaptul ca aerul intrebuintat raceste cilindru la fiecare cursa activa.

5erul comprimat este introdus in cilindru la temperatura obisnuita acamerei (cca. o C), iar prin destinderea care are loc in cilindru, isimicsoreaza temperatura, racind cilindrul. &e aceea, motoarelepolicilindrice, de obicei, numai o parte din cilindri sunt actionati cu aer, intimp ce restul cilindrilor primesc combustibil de la pima rotatie a motorului.&upa ce s#a ajuns la turatia de pornire prescrisa, cilindrii actionati cu aerprimesc combustibil si motorul intra in functiune ca &iesel. *n cilindrii cuaer, trecerea de la aer la combustibil se face fie treptat, cilindru cu cilindru,prin manevrarea individuala, fie in acelasi timp, printr#o manevra centrala.

otoarele au trei pozitii de pornire+ in prima pozitie toti cilindriiprimesc aer comprimat, in pozitia a doua, jumatate din cilindri primesc aercomprimat, iar in pozitia a treia, de mers normal, toti cilindrii primesccombustibil, aerul fiind oprit.

La toate motoarele mari, parg0iile care actioneaza supapa de aercomprimat si injectorul sunt astfel legate incat sa nu se poata admitedeodata in cilindru si aer comprimat si combustibil.

/ste strict interzis sa se introduca deodata aer comprimat sicombustibil in cilindru pentru ca presiunea de ardere ar ajunge la valoriinadmisibile pentru un motor. &e asemenea, comenzile trebuie asigurateprin blocaje impotriva manevrelor gresite. *nainte de a pune levierul inpozitia de pornire, mecanicul trebuie sa se asigure ca toate supapele deaer inc0id bine. Pentru aceasta, se incarca cu aer comprimat conducteledintre motor si butelie, apoi se inc0ide robinetul buteliei. &aca scaderea depresiune in conducte se face repede, inseamna ca una dintre supape este

8/12/2019 Inst de Pornire

11/25

desc0isa. &in cand in cand, cozile supapelor se ung cu petrol amestecatcu ulei, ca sa se previna intepenirea.

Pornirea cu motor cu aer comprimat. Pentru a preintampinadezavantajele pornirii cu aer comprimat, care duce la racirea cilindrilor, uniiconstructori folosesc sistemul de pornire cu ajutorul unui mic motor cu aercomprimat, de dimensiunile unui electromotor, care actioneaza, printr#unpinion, coroana de pe volant. La acest sistem, presiunea aerului din buteliade pornire poate fi mai mica decat la sistemele de pornire cu supapa,enumerate mai inainte. :n asemenea sistem de pornire poate fi adaptat lamotoare &iesel de puteri mijlocii, din instalatiile stationare si transportabile,de exemplu la motoarele 8 fabricate in prezent la uzinele ! 5ugust.

2.2 Pornirea ele!tri!a

5cesta este mijlocul cel mai potrivit de pornire atunci cand instalatiain care functioneaza motorul are nevoie de energie electrica si pentru altescopuri. Cazul este intalnit la autove0iculele, tractoare, locomotive &ieselsi la anumite instalatii de grupuri electrogene antrenate cu motoare &iesel.

La motoarele cuplate cu generatoare electrice de curent continuu,asa cum sunt motoarele pentru locomotive &iesel electrice L&5 -fabricate de :.C. . ;esita, pornirea se face folosind proprietatea pe careo au motoarele electrice de a fi reversibile, adica de a putea fi intrebuintatefie ca dinam, fie ca motor. Cum asemenea instalatii sunt prevazute cubaterii puternice de acumulatoare, motorul este rotit de masina electricacuplata cu arborele sau, pana ce porneste. &in acest moment, printr#o

sc0imbare de conexiuni electrice, masina electrica se transforma in dinamsi intra in regm normal de functionare.

La autove0icule, unde instalatia electrica este necesara pentruiluminat si pentru actionarea diferitelor aparate ajutatoare motorul esteprevazut la instalatiile anexe si cu un dinam si cu un demaror electricseparat. Tensiunea acestora se alege astfel incat sa poata satisface sinevoile de pornire ale motoarelor care necesita puteri mari. &e obicei, seintrebuinteaza tensiuni de sau $ ' si baterii de acumulatoare cucapacitati intre " si $ 50, la motoare avand puteri intre si " CP.

otoarele electrice actioneaza coroana volantului prin intermediul

unui angrenaj cu roti dintate.Pornirea electrica cere din partea mecanicului o atentie deosebita inexploatare. 5cumulatoarele trebuie sa fie in permanenta incarcate, feritede ing0et si sa aiba acid pana la nivelul superior al placilor. 7e va face catmai des controlul si completareacu acid sau apa distilata a bateriei, astfelincat densitatea acidului sa fie de circa $# - 8aume. &aca motorul esteblocat sau intepenit din cauza temperaturii scazute, motorul electric nupoate face rotirea. *n asemenea cazuri, curentul trebuie imediat intrerupt,

8/12/2019 Inst de Pornire

12/25

fiindca astfel se arde motorul electric. &e asemenea, daca motorul nu apornit de la inceput, nu este permis sa se tina motorul electric in mers maimult de ! s, caci, din cauza incalzirii prea puternice, se distrug bobinajele.

2.3 Pornirea !u motor de #en$ina au%iliar

&rept sursa de energie pentru pornirea motorului &iesel, in loculmotorului electric, se poate folosi si un motor mai mic, cu aprindere prinscanteie, a carui pornire se poate face mai usor. O asemenea solutie afost aplicata la tractoarele cu motoare tip & !6 si &!6 fabricate de:zinele Tractorul precum si la motoarele sovietice 7 - , folosite petractoare grele cu senile.

7istemul are avantajul ca suprima bateria electrica in exploatariunde intretinerea unei asemenea instalatii electrice este grea.

:n alt sistem al acestei solutii este ca motorul poate fi rotit vremeindelungata cu ajutorul motorului auxiliar, fortandu#se pornirea, fara ca sase epuizeze sursa de energie pentru pornire.

7istemul de pornire cu motor auxiliar complica insa instalatiamotorului &iesel si o scumpeste. Trebuie avutde asemenea in vedereaprovizionarea masinii cu doi combustibili.

Pentru ca sa se micsoreze puterea motoruluide pornire,motorulprincipal poate fi rotit la inceputul decompresat, deci cu un cuplu mairedus. Pe vreme foarte rece, gazele de evacuare ale motorului auxiliar potincalzi colectorul de admisiune al motorului principal, inainte de a facecuplarea intre masini, ceea ce ajuta conditiilor de aprindere din cilindri

motorului &iesel. La tractorul 7#- , motorul de pornire are doi cilindri in doitimpi si este asezat alaturi de motorul principal, care are sase cilindri, siantreneaza volantul acestuia cu ajutorul unui tren de angrenaje, asa cumse vede si in sectiunea din fig. $.". 7e pune intai in functiune motorul cubenzina, care poate fi pornit cu ajutorul unei manivele. 5poi, dacatemperatura inconjuratoare este foarte coborata, gazele de ardere de lamotorul auxiliar sunt trecute prin colectorul de admisiune al motoruluiprincipal, prin desc0iderea unei supape speciale. 7e inc0ide un timpaceasta supapa, se decompreseaza motorul principal blocand supapele inpozitie desc0isa, si se actioneaza levierul de cuplare. Pinionul care se

angreneaza cu coroana de pe volant este tinut in pozitia cuplat, cu ajutorulunui levier. *n momentul in care s#a ajuns la turatia potrivita, se oprestedecompresarea si se asaza levierul regulatorului la pozitia de plinasarcina. otorul &iesel incepe sa lucreze singur si turatia sa creste,apropiindu#se de regimul normal de mers in gol. *n acest moment, cuajutorul unui sistem centrifugal, format din greutati asemanatoare cuacelea ale unui regulator, pinionul motorului cu benzina este scos dinangrenarea cu dintii coroanei, decuplarea se face automat, iar motorul de

8/12/2019 Inst de Pornire

13/25

pornire, care si#a terminat misiunea, se opreste. ;acirea motorului auxiliarprin acelasi radiator ca si motorul &iesel, ceea ce simplifica mult legaturilela conducte.

2.&Pornirea 'idrauli!a

Pornirea 0idraulica este un procedeu care se intrebuinteaza inspecial la motoarele care trebuie sa functioneze in conditii de temperaturascazuta.

*nstalatia de pornire, aratata sc0ematic in fig. $.6, este formata dindemarorul 0idraulic si un acumulator de energie, care actioneaza fluidulnecesar demarorului.

8/12/2019 Inst de Pornire

14/25

&emarorul 0idraulic are acelasi gabarit cu un motor electric deputere ec0ivalenta si se monteaza in locasul prevazut la motorul &iesel.

5cumulatorul de energie este format din unul sau mai multi cilindri ,fiecare prevazut cu un piston liber !, care are intr#o parte lic0idul careactioneaza demarorul, iar in cealalta parte un gaz care, prin comprimare,acumuleaza energia necesara pornirii.

Pentru incarcarea acumulatoarelor, se recupereaza lic0idul dinrezervorul de scurgere 6 si se trimite cu ajutorul unei pompe manuale saumecanice $, in acumulator unde, datorita presiunii, impinge pistonul liber alacumulatorului si comprima gazul din cealalta camera a cilindrului. Pentrupornire, se inc0id legaturile intre pompa si acumulator si se desc0idlegaturile catre demaror cu ajutorul ventilului cu trei cai ", asa cum se

poate urmari in sc0ema din fig.$.6. *n acest moment, prin

destinderea gazului, lic0idul este

impins la demaror si astfel seasigura energia necesara porniriimotorului.

5cest sistem de pornire sefoloseste cu succes la temperaturifoarte scazute de ordinul a # " oC.3azul folosit in acumulator este deobicei azotul, iar lic0idul se alegepentru a avea temperaturi de ing0et

Cat mai joase

.

2.( Motorul ele!tri! de pornire )demarorul*

&emarorul electric este un motor de current continuu alimentat dela bateria de acumulatoare. Principiul sau de functionare se bazeaza pefenomenul inductiei electromagnetice.

*n figura 6. $, se reprezinta sc0ema de principiu a demarorului.Partile componente ale demarorului utilizat la autoturismul &acia ! sunt

urmatoarele+ statorul, rotorul, colectorul, periile si carcasa.Statorul , care reprezinta inductorul demarorului, este compus dincarcasa de forma cilindrica, in interiorul careia se afla montate $ piesepolare, pe care se afla bobinajele ale infas0urarii de excitatie cu un numarredus de spire din cupru de sectiune dreptung0iulara.

Rotorul (indusul) este format din axul pe care se gaseste fixat prinpresare miezul din tole de otel. *n crestaturile miezului se gasesteinfasurarea rotorului, executata din bare de cupru de sectiunedreptung0iulara. La capatul exterior al axului rotorului se afla montat

8/12/2019 Inst de Pornire

15/25

mecanismul de cuplare, care in cazul de fata, este format din mufa cudispozitiv tip roata libera, pinionul si furca.

Colectorul este confectionat din placi de cupru, izolate intre ele cumica si fixate rigid pe axul din care sunt izolate cu micanita. &e placile luise leaga capetele sectiunilor infasurarii motorului.

Carcasa din otel moale este inc0isa cu scuturile si se fixeaza cuajutorul tirantilor.

Periile sunt fixate in suporturile portperii din scut. Periile pozitive seleaga la masa, iar periile negative sunt legate la suporturile portperii izolatede masa. Periile se confectioneaza din cupru grafitat cu un continut marede cupru pentru a avea o rezistenta electrica cat mai mica.

CAP III Tipuri de me!anisme de !uplare a demarorului !uar#orele !otit al motorului

ecanismul de cuplare a demarorului serveste la cuplarea pinionuluide pe axul rotorului cu coroana dintata fixata pe volantul motorului.Cuplarea trebuie realizata numai in momentul pornirii, iar decuplarea sa sefaca in mod automat, imediat dupa pornire.

&emarorul poate primi curentul direct de la bateria de acumulatoareprin intermediul intrerupatorului de pornire sau indirect, prin intermediulunui releu.

ecanismul de cuplare a demaroarelor poate fi actionat+ prin inrtie,mecanic si electromagnetic.

3.1 Me!anismul de !uplare prin inertie

Mecanismul de cuplare prin inertie (bendix) este compus dintr#unpinion montat liber pe o bucsa filetata (fig. . ).

2iletul este realizat cu un pas foarte mare, bucsa putand sa sedeplaseze liber pe axul rotorului de care este solidarizata prin arculelicoidal .

5rcul elicoidal, avand un capat fixat cu un surub de rotor, iar celalaltcapat de bucsa filetata, realizeaza in acest fel un cuplaj elastic intrecoroana " si demaror, care atenueaza socurile si loviturile puternice dintre

dintii celor doua pinioane in timpul angrenarii. Pinionul ! prevazut cu omasa excentrica $ (contragreutate) este montat ca o piulita pe portiuneafiletata a bucsei . in momentul rotirii demarorului, pinionul va aveatendinta sa ramana in urma datorita inertiei sale amplificata si de catremasa excentrica. 5stfel, el se va insuruba pe filetul bucsei , efectuand omiscare de avans spre coroana dintata ", fixata pe volant, cu care seangreneaza. &upa pornirea motorului, coroana volantului capatand o

8/12/2019 Inst de Pornire

16/25

viteza de rotatie din ce in ce mai mare vatinde sa roteasca pinionul mai repede decatil invarteste demarorul. *n acest fel pinionul !,rotindu#se mai repede decat bucsa vaincepe sa execute o miscare de desurubare,deplasandu#se inapoi pe bucsa sidecuplandu#se in mod automat de coroanadintata a volantului. 5cest sitem de cuplareare avantajul ca este simplu. 2unctionareasa nu este insa silentioasa si este insotita deuzura pronuntata a dintilor pinioanelor.Pentru a asigura o deplasare usoara a pinionului demarorului, filetul bucseitrebuie curatat si ferit de ulei si praf sau alte impuritati.

Pentru a diminua socul care se produce la cuplarea pinionului deantrenare al electromotorului de pornire cu coroana dintata, la unele tipuri

de demaroare se folosesc intrerupatoare actionate automat de pinion si orezistenta suplimentara montata in serie cu infasurarile demarorului.Cuplarea in acest caz se va face in etape. *n etapa initiala demaroruleste alimentat prin rezistenta cu un curent redus, care roteste pinionul deantrenare cu o turatie mica insa suficienta pentru deplasarea si cuplareasa lina. &upa cuplare, rezistenta este scoasa din circuit, demarorulprimeste curentul maxim si porneste motorul dezvoltand un cuplu puternic.

3.2 Me!anismul de !uplare !u par+,ie a!tionatame!ani!

La acest tip de mecanism deplasarea pinionului de antrenare seface cu o parg0ie#furca actionata mecanic prin pedala. Circuitul electric aldemarorului se inc0ide dupa ce pinionul s#a cuplat cu coroana volantului.

*n mod normal, pinionul " (fig. .!, a) nu angreneaza cu coroana 6a volantului, iar circuitul electric intre bornele si ! ale contactorului $ este

8/12/2019 Inst de Pornire

17/25

intrerupt. La deplasarea capatului superior al parg0iei 4, ea va oscila in jurul axului iar furca - va deplasa spre stanga mufa !. ufa va impingearcul ?, care, la randul sau, deplaseaza mansonul si mufa , cuplandpartial pinionul " cu coroana 6. prin deplasarea mai departe a parg0iei,pinionul se cupleaza complet, iar capatul ei superior va apasa cu surubul

tija contactorului $, realizand in felul acesta legatura intre bornele si !(fig. .!, b) si punand motorul electric de pornire in functiune. Candactionarea parg0iei 4 inceteaza, circuitul electric al motorului de pornire seintrerupe si arcul ? readuce dispozitivul in pozitia initiala.

ufa cu dispozitiv tip roata libera (fig. .$, a) se compune din inelulexterior , solidar cu pinionul , mansonul canelat 6, discul interior !, rolelede cuplare $ si stifturile ". iscarea se transmite de la axul rotoruluimansonului 6, care este solidar cu discul ! in ale carui locasuri conice segasesc rolele $. 7tifturile " sunt apasate pe rolele $ de catre arcurile -. lapornire, discul ! se roteste in sensul indicat in fig .$, b, iar rolele $ suntblocate intre partea ingusta a locasurilor din disc si inelul exterior ,antrenand in felul acesta si pinionul .

&upa ce motorul a pornit, coroana volantului va cauta sa roteascapinionul cu o turatie mai mare decat rotorul, iar rolele $ vor fi antrenatede inelul exterior in partea larga a locasurilor (fig. .$, c) si astfel seintrerupe legatura dintre inelul exterior si discul !.

3.3 Me!anismul de !uplare !u par+,iea!tionata ele!troma+neti!

Mecanismul de actionare cu cuplare comandata electromagnetic dela distanta este asemanator cu cel comandat prin pedala cu deosebirea ca

8/12/2019 Inst de Pornire

18/25

actionarea parg0iei demarorului se face cu ajutorul unui releu. *n principiu,cuplarea are loc in etape. *n prima etapa, releul deplaseaza pinionul peaxul rotorului, care are un filet cu un pas mare, imprinmandu#i in acelasitimp o miscare de rotatie pentru realizarea angrenarii cu coroana dintata avolantului.

*n momentul in care cuplarea s#a produs, releul inc0ide contactelecircuitului de alimentare si demarorul dezvolta cuplul maxim, pornindmotorul . &upa ce motorul a pornit, protectia impotriva supraturarii prinambalare este asigurata printr#un mecanism de cuplare prevazut cudispozitiv tip roata libera.

O varianta constructiva a unui motor electric cu mecanism decuplare cu electromagnet este reprezentata in fig. .". Pentru a realizacuplarea pinionului 4 cu coroana volantului 6, parg0ia " estecomandata prin intermediul unui releu de cuplare sau de tractiune care secompune dintr#un miez de fier moale, gol in interior, pe care se gasescdoua infasurari+ infasurarea de cuplare si infasurarea de retinere !.*ncorporat in interiorul miezului se afla indusul mobil $, legat la un capatcu parg0ia ", iar la celalalt, prin intermediul unei tije, poate inc0idecontactele . Circuitul releului de cuplare se inc0ide prin apasareabutonului ! si a unui releu auxiliar. ;eleul auxiliar este compus dintr#unmiex pe care se afla, infasurarea - si lamela metalica ? care inc0ide saudesc0ide contactele .

8/12/2019 Inst de Pornire

19/25

Comanda intregului sistem se face apasand pe butonul de pornire !care inc0ide urmatorul circuit+ borna pozitiva a bateriei de acumulatoare

masa peria pozitiva a generatorului bornele si 6 infasurarea - intrerupartorul de pornire ! ampermetrul $ borna " borna negativaa bateriei de acumulatoare .

La trecerea curentului prin infasurarea - a releului auxiliar, miezul eise va magnetiza si va atrage lamela metalica ?, invingand tensiuneaarcului si inc0izand contactele . Prin inc0iderea acestor contacte seface legatura intre motorul de pornire si bateria de acumulatoare prinintermediul infasurarii .

Cuplarea demarorului se realizeaza in doua trepte, si anume+# in prima treapta, pinionul se cupleaza cu coroana sub actiunea armaturiimobile $ a releului de cuplare care va deplasa si parg0ia ". in acelasitimp, pentru usurarea cuplarii, demarorul se roteste fiind parcurs de uncurent mai redus decat cel normal ($ #" 5). Cele doua infasurari ale

releului de cuplare sunt parcurse de curent astfel+ infasurarea de retinere!pe circuitul+ borna pozitiva a bateriei masa infasurarea ! nodul?, infasurarea de cuplare serie pe circuitul+ borna pozitiva a bateriei

masa borna demarorului - infasurarea nodul ?< de la nodul ?ambele circuite se inc0id prin contactele , lamela ? si borna negativa abateriei de acumulatoare.

*nfasurarea#serie a releului de tractiune are rolul de a mari campulmagnetic total, deoarece la pornire tensiunea aplicata infasurarii armaturii

$ este redusa datorita caderii de tensiune mari din baterie produsa deintensitatea curentului de pornire mare.

# in a doua treapta, armatura mobila (indusul $) stabiles0te spre capatulcursei contactele, punand in scurt circuit infasurarea si alimentanddemarorul direct de la baterie cu un curent de intensitate mare ($ #6

5)< in acest fel demarorul dezvolta intreaga sa putere.&upa pornirea motorului, curentul care circula prin bobina - se va

diminua datorita curentului produs de generator si al carui sens este inversdecat cel al curentului furnizat de baterie. &atorita diminuarii curentului,miezul bobineinu va mai putea invinge tensiunea arcului desfacandcontactele si scotand astfel releul de cuplare din functiune c0iar dacabutonul ! se mentine apasat< releul va continua sa nu lucreze atata timp

cat motorul va functiona c0iar daca din greseala se apasa pe butonul depornire.2ixarea motorului de pornire este astfel realizata incat sa permita

reglarea pozitiei sale fata de coroana dintata a volantului astfel ca axelecelor doua roti sa fie paralele.

La mecanismul reprezentat in fig. .6 prin inc0idereaintrerupatorului , electromagnetul de cuplare $, prevazut cu infasurarea !,este alimentat de la bateria de acumulatoare . *n aceasta situatie

8/12/2019 Inst de Pornire

20/25

electromagnetul actioneaza prin intermediul tijei ", parg0ia 6, caredeplaseaza axial pinionul demarorului pana cupleaza cu coroanavolantului. *n acelasi timp prin deplasarea spre dreapta a tijei ", se inc0idcontactele 4 de alimentare a demarorului de la bateria de acumulatoare.

3.& Pro!edee au%iliare pentru usurarea porniriimotoarelor

Pentru a usura pornirea motoarelor, mai ales la m.a.c., la oricetemperatura a mediului ambiant, se folosesc un sir de procedee auxiliare,care au ca scop atingerea rapida a temperaturii de autoaprindere.

Incalzirea generala a motorului . Cel mai eficient mijloc de pornire latemperaturi foarte joase este preincalzirea generala a motorului cu apafierbinte, care se introduce in instalatia de racire.

Incalzirea aerului aspirat se realizeaza la motoarele autove0iculelor

cu ajutorul unei bujii incandescente sau a unei instalatii cu termostat.8ujia de incandescenta. *n camera separata a m.a.c. se monteaza o

bujie prevazuta cu o spirala de nic0el crom. Cand bujia se conecteaza incircuitul electric, spirala ei ajunge la incandescenta si produce o incalzirelocala a aerului, sufiecienta pentru a usura autoaprinderea in orice anotimpal anului.

*nstalatia cu termostat. *nstalatia electrica de pornire cu termostatusureaza pornirea motorului la temperaturi scazute prin preincalzireaaerului admis in motor. aceasta instalatie, in cazul automobilelor ;omaneste compusa din doua termoinjectoare si un intrerupator cu rezistenta

pentru pornire.Termoinjectorul (fig. .4) este montat in galeria de admisiune amotorului fiind alimentat cu motorina de la conducta de refulare pana laventilul !. daca c0eia de contact se roteste pentru pozitia de incalzire,circuitul electric se inc0ide, iar rezistenta " se incalzeste pana laincandescenta. Capatul interior al partii centrale 6 a termoinjectorului, in

jurul careia este infasurata rezistenta, se incalzeste si se dilata, iar stiftul $este deplasat in jos. *n felul acesta bila ! coboara si ea, iar combustibilul

8/12/2019 Inst de Pornire

21/25

patrunde prin corpul injectorului si se aprinde in contact cu filamentulincandescent, incalzind aerul admis prin galerie.

*n momentul in care filamentul a devenit incandescent,termoinjectorul este scurtcircuitat de comutatorul bimetalic ! (fig. .-) siprin contactul se face legatura cu masa.

*nacelasi timp,seaprinde olampa decontrol care

8/12/2019 Inst de Pornire

22/25

avertizeaza conducatorul ca rezistenta termoinjectorului a ajuns laincandescenta si trebuie sa treaca c0eia de contact in pozitia de pornire amotorului.

*n unele cazuri, inc0iderea si desc0iderea admisiei motorinei nu suntfacute cu un ventil cu bila, ci de un electroventil $ (fig. .?).

Lic idele de pornire se pot introduce in motor fie prin adaugare lacombustibilul de baza, fie prin pulverizare in colectorul de admisiune almotorului cu ajutorul unor dispozitive speciale.

*n fig. . se reprezinta dispozitivul de pornire =start pilot> utilizatla pornirea motoarelor din familia ;oman. La punerea in functiune, capsuladin camera container se gaureste cu acul , actionandu#se manual sipompa de aer -. sub actiunea presiunii aerului, lic0idul trece prin filtrul " siprin jiclorul de combustibil aer ?, se transforma in emulsie si princonducta si pulverizatorul ajunge in colectorul de admisiune almotorului.

CAP I- Intretinerea de e!tele in e%ploatarea si reparareainstalatiei de pornire

&.1 Intretinerea instalatiei

Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa serespecte unele reguli de intretinere legate de demaror, dar si de bateria deacumulatoare, astfel+

# se verifica starea bornelor si conductoarelor de legatura cu

bateria de acumulatoare< acestea se dezoxideaza si se ung cu un stratsubtire de unsoare :#-", periodic ( . # ". 9m.) 7ocietateastiinta si te0nica 7.5. ??-