instalaţia de pornire ok

26
Instalaţia de pornire Condiţii si metode de pornire Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turaţii minime arborelui cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie. La MAS, datorita volatilizării mai uşoare a benzinei si dispozitivelor de imbogăţire a amestecului de către carburator, precum şi a scanteii electrice, turaţia minimă este mai mică, 50-70 rot/min. La MAC, compresia mai mare, preîncalzirea aerului mai grea, precum şi formarea mai dificilă a amestecului carburant datorită volatilizării reduse a motorinei, impun o turaţie minimă mai ridicată pentru asigurarea condiţiilor de autoaprindere. Aceasta variază între limitele : 100-180 rot/min (180 rot/min la cele cu cameră separate de preardere, 150 rot/min la MAC cu cameră separate de turbionare si 100 rot/min la motoarele cu injecţie directă). Aceasta depinde si de avansul la injecţie , care , la pornire, trebuie sa fie mai mic pentru realizarea amestecului. Pornirea este influenţata de un şir de factori, ca: - temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este mai dificilă datorită formării mai greoaie a amestecului carburant condiţionată de vaporizarea combustibilului si atingerea temperaturii de aprindere; - natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scanteie pornesc mai uşor datorita vaporizării mai uşoare a

Upload: alinuscosty9809

Post on 19-Jun-2015

4.780 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: Instalaţia de pornire ok

Instalaţia de pornire

Condiţii si metode de pornire

Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turaţii minime arborelui cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie.

La MAS, datorita volatilizării mai uşoare a benzinei si dispozitivelor de imbogăţire a amestecului de către carburator, precum şi a scanteii electrice, turaţia minimă este mai mică, 50-70 rot/min.

La MAC, compresia mai mare, preîncalzirea aerului mai grea, precum şi formarea mai dificilă a amestecului carburant datorită volatilizării reduse a motorinei, impun o turaţie minimă mai ridicată pentru asigurarea condiţiilor de autoaprindere.

Aceasta variază între limitele : 100-180 rot/min (180 rot/min la cele cu cameră separate de preardere, 150 rot/min la MAC cu cameră separate de turbionare si 100 rot/min la motoarele cu injecţie directă).

Aceasta depinde si de avansul la injecţie , care , la pornire, trebuie sa fie mai mic pentru realizarea amestecului.

Pornirea este influenţata de un şir de factori, ca:- temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este

mai dificilă datorită formării mai greoaie a amestecului carburant condiţionată de vaporizarea combustibilului si atingerea temperaturii de aprindere;

- natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scanteie pornesc mai uşor datorita vaporizării mai uşoare a combustibilului, formării mai rapide a amestecului carburant şi atingerii temperaturii de aprindere în timp mai scurt faţă de motoarele cu aprindere prin compresie;

- tipul instalaţiei de răcire . Motoarele răcite cu aer pornesc mai uşor ca cele cu răcire prin lichid.

Metoda de pornire depinde de natura energiei externe şi poate fi:- pornire manuală, la care turaţia minimă necesară este

asigurată de către conducătorul auto prin manivelă. La capătul anterior, arborele cotit este prevăzut cu un organ special, racul, cu care cuplează manivela pentru antrenare. Turaţia fiind mică se utilizează la MAS până la 73 kW ( 100CP ) şi la MAC până la 22 kW ( 30CP );

Page 2: Instalaţia de pornire ok

- pornire cu demaror electric, ce antrenează arborele cotit, printr-un angrenaj format din pinionul de pe axul său şi coroana dinţată de pe volant.

Timpul de antrenare este de 5-10 s . Demarorul are puterea de 1-2% din puterea nominală la MAS si de 5-10% pentru MAC.

Datorită avantajelor printre care siguranţa si comoditatea, acest sistem este utilizat la toate autovehiculele.

Construcţia instalaţiei de pornire cu demaror

Instalaţia de pornire este formată din demarorul 1 (prevăzut cu releu electromagnetic E) (figura 1) , contactul cu cheie 2 , pentru pornire, conductoarele de legatură dintre baterie şi demaror 3 şi conductorul de legatură cu contactul de pornire 4; pentru controlul curentului debitat de bateria 5 se montează în paralel voltmetrul V.

Funcţionarea instalaţiei: la trecerea contactului cu cheie 2, in poziţia b , bateria de acumulatoare alimentează borna instalaţiei de aprindere a ( numai pentru MAS) şi demarorul 1, prin electromagnetul E al cărui miez m se deplasează axial şi armatura K, cuplează cu bornele b, pentru a se transmite curentul de la baterie la înfaşurările statorului, iar prin peria pozitivă (+) la rotor închizând circuitul la masă prin peria negativă (-). Se creează astfel cuplul electromagnetic din interacţiunea celor două câmpuri magnetice ale statorului şi rotorului, imprimându-i acestuia o mişcare de rotaţie.

Totodată pârghia cu furca f, trasă de miezul m, face să cupleze pinionul p, cu coroana dinţata c, a volantului motorului termic, transmiţându-i cuplul motor şi rotirea arborelui cotit pentru pornire.

După ce motorul a pornit, cheia contactului revine automat in poziţia iniţială şi electromagnetul demarorului nu mai atrage armătura k, întrerupând alimentarea cu curent de la baterie, iar furca retrage pinionul de cuplare cu coroana datorită arcului ei.

Descrierea părţilor componente ale instalaţiei de pornire se prezintă în continuare.

Cablurile de legatură 3 – dintre bateria de acumulatoare si demaror – au o secţiune mare (de obicei 20 – 30 mm²), în funcţie de intensitatea

Page 3: Instalaţia de pornire ok

curentului ce trebuie sa fie transmis.

Cablul este din sârma de cupru multifilar (liţat) cu izolaţie din material plastic. La capete este prevăzut cu piese terminale adaptate pentru prinderea la bornele bateriei (coliere sau papuci cu orificii) şi respective la borna demarorului şi la masa automobilului.

Cablul de alimentare 4 al contactului este tot din sârma de cupru multifilară, dar de secţiune mică (5-6 mm²), cu piese terminale adaptate.

Contactul cu cheia 2 este un ansamblu de piese, prevăzut cu mai multe borne pentru primirea curentului de la baterie şi distribuirea la consumatori. Are trei poziţii distincte : 0 – când nu se alimentează vreun consumator; 1 – pentru conectarea cu ajutorul cheii a instalaţiei de aprindere, pentru MAS şi alţi consumatori ( termoinjectorului la motoarele Diesel D 797-05 si D 2156HMN-8 ); 2- pentru alimentarea demarorului la pornire.

După pornire, cheia lasată libera revine automat în pozitia 1 datorită arcurilor contactului, alimentând numai consumatorii conectaţi. El este montat la bord, în partea dreaptă pentru facilitarea comenzilor.

Demarorul (motorul electric 1 ) funcţionează pe principiul cuplului rezultat din interactiunea câmpurilor magnetice, dintre stator şi rotor,

Page 4: Instalaţia de pornire ok

imprimându-i acestuia din urmă o mişcare de rotaţie, care, prin pinionul său, angrenează cu coroana volantului datorită mecanismului de cuplare, transmiţând-o arborelui cotit, pana la pornire.

După tipul mecanismului de cuplare, demaroarele se clasifică în : - demaroare cu inerţie - cu cuplare forţată - cu cuplare electromagnetică , în trepte.La automobilele româneşti de putere mică se utilizează demaroare

cu cuplare electromagnetică iar pentru cele de putere mare se folosesc demaroare cu cuplare electromagnetică în trepte.

Demarorul cu cuplare electromagnetică (fig 2 ) este un motor electric de curent continuu şi are aceeaşi construcţie pentru motorul Dacia 1310 si D 797-05; diferă doar gabaritul , puterea 0.9 kW (1.35 CP) pentru Dacia, Olcit iar 2.9 kW (4 CP) pentru D797-05 şi unele caracteristici, printre care structura bobinajului şi numarul periilor (4 în loc de 2).

Se compune din: statorul 1 , cu patru mase polare din tole de oţel electrotehnic, fixate pe carcasa lui , având patru bobine legate în serie şi care formează înfaşurarea de excitaţie , ale cărei capete sunt racordate la peria (+) şi respective la borna 10 (izolată faţă de masă) ; rotorul 2, format din arborele sprijinit prin bucşe din bronz pe capacele statorului şi miez din tole de oţel electrotehnic cu canale, pentru înfasurarea sa, ale cărei capete sunt lipite de lamelele colectorului 3; înfaşurările statorului şi rotorului sunt confecţionate din bare de cupru cu secţiune mare.

Demarorul se mai compune din periile 4 ( + şi - ) din bronz grafitat ghidate pe suporturile capacului statorului şi care apasă pe colectorul 3 sub influenta unor arcuri spirale.

Electromagnetul 5, montat deasupra statorului 1 , are o înfaşurare în serie de cuplare şi una derivată de menţinere în câmp, care conectează armătura ce face legatura între borna 11 de alimentare de la baterie şi borna 12 pentru transmiterea curentului la înfăşurarea excitaţiei prin borna 10, la comanda de la contactul cu cheia (prin borna 12).

Mecanismul de cuplare 6, cu cuplarea forţată electromagnetică, comandat prin furca 7 de la electromagnet, face posibilă deplasarea pinionului 8 sau pentru cuplare cu coroana volantului, mecanismul dispune de un cuplaj de siguranţă cu role 9, care protejează demarorul împotriva suprasolicitării.

Functionarea : la comutarea contactului cu cheie în poziţia cuplat, curentul de la baterie alimentează înfăşurarea electromagnetului 5, al cărui câmp magnetic atrage armătura şi totodată miezul lui, la al cărui capăt este ansamblată partea superioară a furcii 7, care , oscilând în jurul bolţului de articulare pe carcasă , împinge pinionul 8, fixat la partea

Page 5: Instalaţia de pornire ok

ei inferioară şi care culisează pe filetul special al arborelui, spre coroana volantului cu care angrenează.

Armătura electromagnetului închide contactele bornelor 11 şi 12, scurtcircuitand înfăşurarea serie a solenoidului. Totodata, se alimentează înfăşurarea de excitaţie a statorului iar prin perii-colector şi înfăşurarea rotorului, ale căror câmpuri magnetice se interacţionează, dând naştere unui cuplu ce imprimă rotorului o mișcare de rotație pe care o transmite prin pinion la arborele cotit pentru pornirea motorului.

Page 6: Instalaţia de pornire ok
Page 7: Instalaţia de pornire ok

După pornire, nemai acționându-se cheia din contact, demarorul nu mai este alimentat și mișcarea de rotație încetează, iar furca, datorită arcurilor sale, retrage automat pinionul pentru decuplare.

Ca măsură de siguranță pentru protecția rotorului demarorului la o eventuală suprasolicitare și scurtcircuitarea înfășurărilor, mecanismul de cuplare este prevăzut cu un cupaj de siguranță cu role tip roata liberă 9, care va determina decuplarea rotorului. Aceasta poate avea loc când pinionul a rămas cuplat după pornirea motorului și se ivește pericolul transmiterii inverse a mișcării, ceea ce duce la rotații de circa 100000 rot/min ale rotorului, ținând cont de raportul de demultiplicare dintre pinion și coroana care are valoarea: i=8 – 10.

Mecanismul de cuplare de la autoturismele ARO-240 și autoutilitarele TV este de tipul cu cuplare prin inerție.

Aceasta este format dintr-un pinion montat liber pe o bucșă filetată; bucșa este solidarizată elastic printr-un arc elicoidal, iar la capătul opus este fixată cu un șurub de rotor .

Pinionul este prevăzut cu o contragreutate. La cuplare pinionul are tendința de a rămâne în urmă datorită inerției amplificate de contragreutatea excentrică, apoi avansează pe bucșa filetată angrenând cu coroana volantului . După pornire, datorită rotirii mai rapide a pinionului , se deșurubează și se decuplează.

Demarorul cu cuplare electromagnetică în trepte I.M.-23, folosit pentru pornirea motorului D2156 HMN 8 este alimentat la o tensiune de 24 V, de către doua baterii de acumulatoare legate în serie, iar puterea lui este de 4 kW (6CP).

Când contactul cu cheie 2 (figura 3) se află în poziția de pornire a motorului, demarorul se alimentează de la bateria de acumulatoare 1, electromagnetul de anclanșare 3 încheie contactul A și curentul circulă prin înfășurările auxiliare 4 și 5 și rotor ce dau naștere unui câmp magnetic, care face să se învârtească rotorul cu o turație redusă, deplasându-l în același timp axial pentru cuplarea pinionului cu coroana de pe volant.

Prin deplasarea rotorului , se eliberează clichetul 8 și este atrasă armatura 7, închizând contactul B, care determină intrarea în circuit a înfășurărilor principale 6, și rotorul 9 se va învârti cu turație nominală , dezvoltând puterea maximă pentru pornirea motorului termic.

La întreruperea contactului cu cheie, rotorul revine la poziția initiala, fiind retras de un arc de readucere.

Page 8: Instalaţia de pornire ok

Metode de ușurare a pornirii motoarelor

Pe timp rece, conditiile de formare si aprindere a amestecului carburant sunt ingreunate, ceea ce impune masuri speciale de pornire a motoarelor ca:

Preincalzirea generala a motorului prin introducerea de apa calda in instalatia de racire a motorului; apoi se comanda contactul pentru pornire.

Pe timp foarte friguros, operatia se repeta in prealabil de doua si chiar trei ori.

Preincalzirea aerului aspirat (la MAC) prin utilizarea bujiilor incandescente sau a instalatiei cu thermostat (dispozitiv pentru favorizarea pornirii).

Bujiile incandescente (figura 4 ) se monteaza la camerele de ardere ale cilindrilor si sunt conectate la circuitul electric. La pornire, se aduce contactul cu cheie in pozitia de alimentare a bujiilor timp de 30 s si rezistentele de forma spirala devin incandescente , preincalzind aerul

Page 9: Instalaţia de pornire ok

aspirat si amestecul carburant se autoaprinde mai usor la ctionarea demarorului. Ele se insurubeaza in locasurile speciale din chiulasa, sub injectoare astfel incat partea lor activa sa preincalzeasca aerul admis in camera de ardere si sa usureze pornirea motorului termic, prin realizarea unei temperaturi optime, de formare a amestecului carburant si autoaprinderea lui. Bujiile incandescente sunt legate in serie , la sursa current, prin intermediul contactului cu cheie.

Numarul bujiilor incandescente depinde de numarul cilindrilor motorului termic. Dupa pornire cheia revine in pozitia initiala deconectand bujiile, dar aceasta constituie punte de inca ca la conectarea demarorului, este pusa in circuit si electrovalva pompei de injectie pentru alimentarea distribuitorului de motorina; la oprirea motorului este deconectata de catre contactul cu cheia si electrovalva pentru intreruperea alimentarii cu motorina.

Page 10: Instalaţia de pornire ok
Page 11: Instalaţia de pornire ok

Instalatia cu termostart (figura 5) utilizata la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8 foloseste un termoinjector 2, montat in galeria de admisie a aerului 3 prin filtrul 4, alimentat cu motorina de la rezervorul termoinjectorului 1 si conectat in circuitul electric prin contactul cu cheie 5 ; rezistenta termoinjectorului devine incandescenta la semnalizarea termostarterului 6 prin lampa de control rosie 7.

Termoinjectorul (figura 6 ) este alimentat cu motorina prin racordul sau, iar la conectarea contactului cu cheie in pozitia a II-a , curentul incalzeste rezistenta 5 pana la incandescenta . Se dilata partea inferiara a stiftului 4, pe care este bobinata rezistenta si bila 3 permite accesul motorinei care intra prin corpul 2 (din camasa 1 ) la contactul cu rezistenta, se evapora si se aprinde, preincalzind aerul admis in cilindri, usurand pornirea motorului. La motorul D 2156 HMN 8, se monteaza doua termoinjectoare.

Page 12: Instalaţia de pornire ok

La ultimele serii de motoare, in locul termoinjectorului se monteaza electroventile pentru usurarea pornirii.

Preincalzirea cu lichide de pornire se foloseste la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8 prin pulverizarea in galeria de admisie cu un dispozitiv numit Start-Pilot. Lichidul este usor inflamabil si este un eter etilic, amestecat cu aldehide, etili, nitrati si alte substante, pentru evitarea functionarii dure a motorului .

Dispozitivul este format dintr-o pompa pneumatica actionata manual, un suport pentru capsula cu lichid care este montat in cabina automobilului si o conducta care face legatura cu pulverizatorul de pe galeria de admisie . La actinarea pompei, lichidul este pompat sub forma de emulsie in galerie si se aprinde preincalzind aerul admis , care va favoriza formarea amestcului carburant si autoaprindere.

Page 13: Instalaţia de pornire ok

Intrretinerea, defecte in exploatare si repararea instalatiei de pornire

Intretinerea instalatiei de pornire

Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa se respecte unele reguli de intretinere legate de demaror, dar si de bateria de acumulatoare, astfel:

- sa verifice starea bornelor si conductoarelor de legatura cu bateria de acumulatoare; aceasta se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare consistenta, periodic (10000-15000 km);

- verificarea fixarii demarorului pe motor (se face la aceeasi periodicitate);

- bateria de acumulatoare sa fie incarcata pentru a putea furniza curentul necesar pornirii, mai ales pe timp rece, si sa nu fie prea suprasolicitata prin porniri dese si de lunga durata;

- la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 incercari cu o durata de 5 s, cu pauze intre ele de 30 s ; daca motorul nu porneste, se face o pauza de 10-15 min pentru refacerea potentialului bateriei, dupa care se face iarasi 2-3 incercari cu pauze de 1-2 min intre ele; daca totusi nu porneste, se determina si inlatura cauzele (carburatie, aprindere) si apoi se face pornirea, pentru a evita descarcarea bateriei;

- pe timp rece, se iau masuri suplimentare de pornire , eventual prin preincalzirea motorului, iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu manivela pentru “ruperea uleiului”;

- motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu dispozitive speciale, montate in locul manivelei;

- periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului si arborelui filetat;

- se va evita stropirea cu lichide, iar la spalarea motorului, se protejeaza demarorul cu o folie de material plastic;

- distanta intre pinion si Volant trebuie sa fie de 2-4 mm si se verifica periodic, iar la nevoie se regleaza;

- contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic, in deosebi fixarea bornelor de legatura si functionarea;

- se controleaza periodic, cuplarea releului electromagnetic si modul de culisare a pinionului de catre furca ;

- la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat sa se decupleze ambreiajul pentru micsorarea fortelor rezistente

Page 14: Instalaţia de pornire ok

date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc in uleiul de transmisie din carter , a carui viscozitate este marita iarna;

La instalatia de pornire dotata cu bujii incandescente se reconda: - utilizarea bujiilor recomandate de firma constructoare ;- verificarea periodica (10000-15000 km) , a starii legaturilor

electrice, functionariilor ( in cca 30 s, sa atinga temperature de preincalzire ); starea lor se poate constata si prin palpare (bujiile care raman reci, dupa conectarea lor in circuit, sunt defecte);

- controlul si diagnosticarea temeinica , se face prin masurarea rezistentei ohmice a fiecareii bujii incandescente; aceasta sa nu depaseasca 0.5 Ω; bujiile arse, au rezistenta ohmica de valoare infinita, iar cele scurtcircuitate – 0;

- timpul de incalzire, dupa conectarea contactului cu cheie sa nu depaseasca 30 s.

4.2. Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire

Defectele in explatare ingreuneaza sau chiar fac imposibila pornirea motorului.

Motorul are pornirea greoaie din urmatoarele motive:Caderea de tensiune normala, dar curentul absorbit este mare in

sarcina, datorita frecarilor dintre rotor si stator prin uzarea bucselor de bronz (lagarele arborelui ), incovoierii arborelui rotorului, griparii pinionului de cuplare, scurtcircuitarii infasurarilor sau a colectorului, arderii armaturii sau bornelor releului electromagnetului, precum si arderii colectorului, uzarii sau griparii periilor in culisele lor.

Remedierea consta in demontarea demarorului de pe motor, dezasanblarea , curatirea cu razuitoare si panza ( nu cu produse petroliere, mai ales la bobinaje, rotor si releu), controlul scurtcircuitelor pe stand de probe special , si dupa necesitate, inlocuirea bucselor de bronz, indreptarea arborelui, verificand centrarea lui pe strung, de griparea pinionului( curatirea si ungerea filetului), slefuirea pe strung a colectorului cu hartie abraziva foarte fina si curatirea izolatiei dintre lamele cu o lama de latime corespunzatoare. Eventualele scurtcircuite ale infasurarilor statorului se inlatura prin refacerea izolatiei; daca sunt la rotor, se face inlocuirea lui . La releul electromagnetic,se face dezoxidarea armaturii si bornelor , iar in caz de scurtcircuit se izoleaza sau inlocuieste bobinajul (operatiile de demontare – montare a releului sunt mai dificile, ceea ce impune mai multa atentie).

Page 15: Instalaţia de pornire ok

Periile se degripeaza sau se inlocuiesc daca uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor normala.

Dupa reparare, demarorul se supune incercarilor la mersul in gol si in sarcina pe standul special.

Daca curentul absorbit va fi mic la mersul in gol si in sarcina, defectiunile consta in uzarea periilor sau intreruperea infasurarilor statorului sau rotorului (indusului) care se inlatura dupa cum s-a aratat mai sus.

Daca curentul absorbit este mare si in gol , cauzele sunt frecarile mari ale rotorului pe stator ( uzarea bucselor de sprijin ale arborelui, incovoierea arborelui) sau scurtcircuitarea bobinajelor.

Remedierea se face ca mai sus .Caderea de tensiune mare este provocata e oxidarea bornelor sau

terminalelor, conductoarele slabite sau defecte.Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0.2 V pe fiecare portiune

de circuit si de 0.5 V pe intregul circuit; curentul absorbit sa nu depaseasca valoarea prescrisa .

In figura 7 se prezinta schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul de pornire cu demaror.

Remedierea consta in dezoxidarea legaturilor dintre demaror si baterie si ungerea lor cu un strat de unsoare; celelalte conexiuni se dezoxideaza si se strang. Conductoarele defecte se izoleaza sau se inlocuiesc.

Page 16: Instalaţia de pornire ok

Motorul nu porneste , din urmatoarele cauze:Bateria de acumulatoare descarcata sau defecta, legaturile slabite

sau oxidate.Remedierea consta in reincarcarea bateriei de acumulatoare,

repararea sau chiar inlocuirea ei, dezoxidarea si strangerea legaturilor.La demaror defectiuni ale : releului electromagnetic, infasurarile

statorice si rotorice scurtcircuitate, rotorul sau colectorul descentrat, periile sau colectorul uzate, arcurile periilor nu tensioneaza suficient pentru apasarea periilor (8-12 N), cuplajul pinionului uzat (mai ales la cel de tip ambreiaj), mansonul cu furca gripat sau desfacut accidental.

Remedierile se fac ca mai sus, iar arcurile detensionate se inlocuiesc; cuplajul pinionului se repara prin degriparea sau prin inlocuirea pieselor defecte , mansonul se degripeaza, iar boltul de articulare a furcii se remonteaza.

Contact cu cheie sau legaturi defecte ; se remediaza prin repararea sau inlocuirea lor.

Conectarea si deconectarea spontana a releului se datoreaza descarcarii puternice a bateriei sau deteriorarii bobinajului de retinere.

Remedierea consta in inlocuirea bateriei sau refacerea bobinajului defect.

Blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul ramanand cuplat si dupa pornirea motorului este cauzata de griparea mecanismului de cuplare, oxidarea bornelor si armaturii releului electromagnetic, uzarii pinionului si coroanei.

Remedierea se executa prin degriparea si ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a mecanismului de cuplare, iar releul se demonteaza si se dezoxideaza, sau se inlocuieste.

Zgomotele puternice la cuplare se datoresc uzarii frontale a pinionului sau coroanei volantei, griparii mecanismului de cuplare (imbacsirea sau corodarea sistemului de cuplare, deformarea furcii).

Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte sau degriparea si ungerea cu unsoare consistenta.

Pornirea motorului se poate face la nevoie si prin imprumut de current de la bateria altui autovehicul, conectand un conductor de sectiune mare intre bornele(+) ale bateriilor sau ale demaroarelor si un altul intre masele metalice.

De asemenea, este posibila si pornirea prin remorcare, in treapta a II-a sau a III-a a autovehiculului.

Repararea instalatiei de pornire

Page 17: Instalaţia de pornire ok

Dupa demontare , dezansamblare si curatirea componentelor demarorului, acesta se supune examinarii si constatarii defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive.

Statorul se examineaza astfel:- verificarea continuitatii si scurtcircuitarii infasurarilor de

excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa de control ( la 220 V); bornele aparatului de control se conecteaza cu cele ale statorului; cand tensiunea de inceracare este mai mica ( lampa stinsa ) , infasurarile sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se controleaza prin punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere de tensiune ( se aprinde lampa ), bobinajele sunt scurcircuitate.

Remedierea se face prin reizolare sau inlocuirea infasurarii de excitatie.

- verificarea izolatiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lampii la ele si la masa ( pe rand ); daca se aprinde, izolatia este strapunsa. Remedierea se face prin inlocuirea bucsei izolatoare.

- Uzura bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor si diametrelor de la arbore; la depasirea jocului de 0.2-0.5 mm se impune inlocuirea lor.

- Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc; arcurile detensionate ( sub 8-12 N) se inlocuiesc.

Rotorul se examineaza astfel:- verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un aparat

inductor; cand lamela de otel , deplasata pe circumferinta miezului vibreaza exista scurtcircuit. Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.

- Tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc; cele corodate se curata cu hartie abraziva.

- Colectorul se supune operatiei de verificare a scurtcircuitarii lamelelor, prin conctarea lampii de control cu o borna la fiecare lamella si cu cealalta borna la masa, sau intre doua lamele alaturate; daca se aprinde, sunt scurtcircuitate. Remedierea consta in curatirea cu o lama subtire a izolatiei dintre lamele sau inlocuirea bucsei izolante de pe arbore.

- Arderea colectorului impune strunjirea si apoi curatirea izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face dupa verificarea bataii radiale, care trebuie sa fie de maximum 0.02 mm ; in caz contrar, se face centrarea pe strung.

Page 18: Instalaţia de pornire ok

- Arborele incovoiat se indreapta la o presa, astfel ca sa corespunda concentricitatii de mai sus ( abatere 0.02 mm).

- Fusurile uzate ale arborelui se incarca prin matalizare sau pulberi metalice, apoi se rectifica la cota nominal, sau se rectifica si se folosesc bucse cu alezajul corespunzator.

- Releul electromagnetic este supus verificarilor de scurtcircuitare a bobinajului ca sic el al rotorului; cand este scurtcircuitat se rebobineaza. Armature uzata se inlocuieste.

- Mecanismul de cuplare poate prezenta defectiuni , ca: griparea tijei ( care se degripeaza si unge cu ulei), deformarea furcii de cuplare ( se indreapta ) , uzarea cuplajului de siguranta ( se inlocuiesc rolele sau discul cu planuri inclinate ), uzarea filetului bucsei mecanismului de cuplare ( se inlocuieste bucsa ); pinionul uzat se inlocuieste, arcurile detensionate sau rupte se inlocuiesc.

Dupa reparare, demarorul se remonteaza, se regleaza cursa pinionului de la surubul miezului deplasabil al electromagnetului si distanta dintre pinion si opritor ( Dacia 1310 ) care trebuie sa fie de 0.5-1.5 mm .

Apoi , pe standul special (figura 8) , se supune probelor functionale in gol si sarcina, urmarind ca valoarea curentului absorbit sa nu depaseasca pe cel indicat pentru tipul respective de demaror; la fel si pentru proba de incercare in scurtcircuit cu rotorul blocat, masurand cuplul de pornire.

Page 19: Instalaţia de pornire ok

Curentul absorbit de la bateria de acumulatoare, pentru actionarea demarorului in sarcina, este dependent de puterea lui si variaza in limitele 180-600 A.

Dupa antrenarea demarorului ( maximum 5 s) , se urmaresc pe aparate intensitatea si tensiunea si se compara cu cele indicate de fabrica constructoare, interpretandu-se astfel :

- la tensiune nominala, cand curentul absorbit depaseste valoarea indicate a tipului respective de demaror, defectiunea consta in scurtcircuitarea spirelor , sau la “masa”;

- la o tensiune nominala, dar curentul absorbit este inferior celui recomandat, exista uzuri ale periilor, presiune insuficienta a periilor pe collector oxidari puternice ale lamelelor , sau imbacsirii colectorului cu praf de carbine de la perii.