biostatistica tema1

7/23/2019 Biostatistica tema1

http://slidepdf.com/reader/full/biostatistica-tema1 1/12

Universitatea de Stat de Medicină i Farmacie ”Nicolae Testemi anu”ș ț

CATEDRA IGIENĂ

DISCIPLINA: Biostatistica şi metodologiacercetării științifce.

COODONATO: !lo"a Nina

Denumirea temei: Biostatistica ca stiinta si

obiect de studiu.

#$ecutor: Larsc%i

#u&eniu

Faculatatea: Stomatolo&ie

S'()*

+)'*

1.BIOSTATISTICA



1.1 PRINCIPALELE MOMENTE ALE APARIŢIEI ŞIEVOLUŢIEI STATISTICII.

Pentru a ,une -n eviden.ă rolul statisticii ca instrument decunoa/tere a ,articularită.ilor de volum0 structură /i dinamică a1enomenelor /i ,roceselor sociale0 este necesar de su"liniat cădin ,unct de vedere istoric0 a,ari.ia /i de2voltarea statisticiimoderne -/i are rădăcinile -n trei 1enomene se,arate:'3 nevoile &uvernelor .ărilor de a calcula date ,rivind cetă.enii /iactivită.ile .ărilor4+3 de2voltarea teoriei ,ro"a"ilită.ilor4(3 a,ari.ia /i e$tinderea utili2ării calculatoarelor3Ca domeniu de activitate0 ca metodă sau ca /tiin.ă statistica aa5uns la stadiul actual de de2voltare0 ,arcur&6nd diverse eta,e3Prima eta,ă coincide cu a,ari.ia ,rimelor 1orme de eviden.ă3De7a lun&ul istoriei0 datele au 1ost ,ermanent colectate4 -ntim,ul civili2a.iei /umeriene0 e&i,tene0 &reci /i romane0 dateleerau o".inute -n sco,ul ,rimar al ta$ării /i -nrolării -n armată3 Se

consemnea2ă 1orme inci,iente de eviden.ă a terenurilor0 anumărului /i mi/cării naturale a ,o,ula.iei3 8n Im,eriul omanse e1ectuau -nre&istrări ,eriodice ale ,o,ula.iei0 se -ntocmeaure&istre vamale0 1iscale /i cadastrale3 8n #vul Mediu0 institu.iile "iserice/ti str6n&eau adesea /i ,ăstrau in1orma.ii0 -nre&istrări ,rivind na/terile0 decesele /i căsătoriile 3O altă eta,ă -n evolu.ia statisticii o re,re2intă delimitarea

eviden.ei statistice de eviden.a conta"ilă3 #viden.ele statistice0c%iar dacă se re2umau la sim,le consemnări de 1a,te0 o1ereaudatele necesare ,entru in1ormarea or&anismelor statului0re1eritoare la as,ectele 1iscale0 militare /i administrative3Odată cu e$tinderea rela.iilor comerciale /i culturale a,are 1a2adescri,tivă a statisticii0 care cores,unde trecerii de la 1„sim,leconsemnări de 1a,te” la anali2a com,arativă a datelor0 la

9descrierea 1a,telor” -n interac.iune3 Curentul 9descriereastatului” sec3;II7;<III= a atins a,o&eul c6nd -n !ermania s7a



1ormat o adevărată /coală3 e,re2entan.ii de seamă a acestei/coli0 >erman Conri&0 Martin Smeit2el0 !ot11ried Ac%e?ald auintrodus ,entru ,rima dată denumirea de statistică 9status” @ situa.ia sau starea solială0 latina4 9stato” @ stat0 italiana=0 au

de2voltat at6t mi5loacele de investi&are a 1enomenelor sociale /ieconomice0 c6t /i mi5loacele de in1ormare a or&anismelor statale ,un6nd accentul ,e determinările numerice3Fa2a aritmeticii ,olitice a,ar.ine ,erioadei c6nd -n An&lia a,areo statistică deose"ită0 cunoscut1ă su" numele de 9aritmetică ,olitică”3 Aceasta se ocu,a cu anali2a0 ,rin ,rocedee matematicede ,relucrare a datelor culese0 cu des,rinderea re&ularită.ilor /i

c%iar cu 1ormularea ,revi2iunilor3 Ast1el0 o%n !raunt ,une -neviden.ă le&ită.i ale ,o,ula.iei /i 1enomenelor demo&ra1ice4Biliam Pett ,ărintele economiei ,olitice moderne= a utili2atmetode cantitative de studiere a 1enomenelor sociale /ieconomice4 #dmund >alle s7a ,reocu,at de estimareanumărului ,o,ula.iei0 a ela"orat ,rima ta"elă de mortalitate /i aintrodus conce,tul de durată ,ro"a"ilă de via.ă3

Fa2a ,ro"a"ilistică a,are -n dis,uta dintre curentul descri,tiv /icel al aritmeticii ,olitice /i -n care a trium1at ultimul3 Denumireade aritmetică ,olitic1ă se su"stituie cu denumirea de statistică /ica,ătă o nouă dimensiune ,rin introducerea calculelor ,ro"a"iliste3 8n acest conte$t men.ionăm 1ormularea le&iinumerelor mari0 des,rinderea altor re&ularită.i /i le&ită.istatistice3 Printre re,re2entan.ii de seamă a acestei 1a2e amintim:

3 ernoulli0 P3S3 La,lace0 E3F3 !auss0 S3D3 Poisson0 A3 Ciu,rovetc3Fa2a statisticii moderne a,are către s16r/itul sec3 ;I;3 Un roldeose"it -n această eta,ă l7au avut -n1iin.area o1iciilor na.ionale/i interna.ionale de statistică0 or&ani2area con&reselor interna.ionale de statistică0 a,ari.ia ,rimelor reviste des,ecialitate0 introducerea statisticii -n -nvă.ăm6ntul universitar /isecundar3 8n această eta,ă F3 !alton0 E3 Pearson0 M3!3 Eendall0!3U3ule0 C3#3 S,earmen0 3A3 Fis%er etc30 au 1undamentatteoria /i ,ractica corela.iei statistice0 a anali2ei 1actoriale0 a



e$,erimentelor statistice3 S7au a"ordat -n mod deose"it ,ro"lemele de re,arti.ie0 s,eci1ica.ie /i estima.ie38n 1ine0 necesitatea ,relucrării datelor din ce -n ce mainumeroase0 a a5utat -ntr7un 1el sau altul @ la de2voltarea

ma/inilor de calcul /i im,licit0 la revolu.ia calculatoarelor ,ersonale -n secolul ;;3 Aceste ,ro&rese au determinatsc%im"ări ,ro1unde ale domeniului de studiu ale statisticii -nultimii () de ani31.2 SEMNIFICAŢII ALE TERMENULUI DESTATISTICĂ8n ,rocesul evolu.ei sale statistica a avut mai multe semni1ica.ii3

Sensurile ,rinci,ale -n care se -nt6lne/te -n ,re2ent termenul destatistic1ă sunt următoarele:'= activitate practică @ mul.imea de date statistice o".inute 1iedin activitatea ,ractică curentă0 1ie din ,u"lica.iile or&anismelor na.ionale /i interna.ionale de statistică4+= metodologie statistică @ ansam"lul metodelor /i ,rocedeelor de cule&ere ,relucrare /i anali2ă a datelor culese4

3) metodă statistică – modul de cercetare a 1enomenelor demasă0 ,e "a2a e$,rimărilor cantitative0 cu a5utorul unui sistems,eci1ic de re&uli0 ,rinci,ii de cunoa/tere /i trans1ormare arealită.ii o"iective3 Putem spune că metoda statisticii esteconstituită din 9totalitatea opera.iilor, tehnicilor, procedeelor/i metodelor de investigare statistică a enomenelor ceapar.in unor procese de tip stochasticG;

4) disciplină ştiin ţ ifcă – studiază regularită.ile cucare enomenele sociale se produc, eviden.iazăgradul de inuen.ă a actorilor /i muta.iilestructurale din interiorul enomenelor /i deasemenea permite extinderea cunoa/teriienomenelor studiate;

*= disciplină de învăţământ 3

Mai spun unii că statistica este o minciună.



Împărtă/im cu ngăduin.ă /i acest punct de vedereamintind că un individ este min.it cu u/urin.ă atuncic!nd nu cunoa/te o situa.ie /i minte u/or /i credi"ilsau opre/te minciuna, atunci c!nd o cunoa/te "ine.

Indi1erent ce semni1ica.ie se dă termenului de statistică0 o"iectulde studiu al acesteia -l re,re2intă FENOMENELE SOCIALEDE MASĂ. Aceste 1enomene0 s,re deose"ire de cele din natură0sunt 1enomene com,le$e0 ati,ice0 re2ultate din ac.iuneacom"inată /i re,etată a unui număr mare de 1actori de in1luen.ă3Fenomenele de ma!0 ,rin de1ini.ie0 se caracteri2ea2ă ,rin maimulte elemente s,eci1ice3 Ast1el:7 ,entru ca0 din ,unct de vedere statistic0 esen.a lor să 1ie ,usă -neviden.ă este nevoie de un n"m!# ma#e de $a%"#& &nd&'&d"ale(7 1enomenele de masă se caracteri2ea2ă ,rin 'a#&a&l&*a*e3 #leau un &rad mare de varia.ie de la o unitate la alta c%iar dacăa,ar.in aceleia/i esen.e3 Această ,articularitate se o"servă din1a,tul că 1enomenele de mas1ă sunt re2ultate ale ac.iunii unuinumăr mare de 1actori de in1luen.ă cu esen.ialitate /i naturădi1erită0 asocia.i cu sensuri0 direc.ii /i intensită.i multi,le3Ac.iunile unor 1actori de in1luen.ă se ,ot com,ensa reci,rocdeoarece ei se mani1estă -n sensuri di1erite47 1enomenele de masă sunt +enomene de*e#m&n&*e0 de ti,sto%astic0 ,roduse -n condi.ii de incertitudine47 1orma individuală de mani1estare a 1enomenelor de masă estedi1erită3 Le&itatea de mani1estare a acestor 1enomene nu ,oate 1i

cunoscută /i veri1icată -n 1iecare ca2 -n ,arte ci n"ma& la n&'el"l ,n*#e-&& $ole$*&'&*!& de $a%"#& &nd&'&d"ale47 conce,tul de 1enomen de masă ,resu,une luarea -nconsidera.ie a ra,ortlui dintre necesitate /i -nt6m,lare0 dintrele-ea *a*&*&$! sto%astică= /i le-ea d&nam&$!0 dintre model"l*o/a*&$ /i model"l de*e#m&n&*4Le-ea *a*&*&$! nu ,oate 1i cunoscută dec6t dacă se ia -n studiu

un număr mare de ca2uri individuale care sunt le&ate -ntre eledatorită ac.iunii di1erite a acelora/i 1actori de in1luen.ă3



Le&ile statistice0 s,re deose"ire de cele dinamice0 se mani1estăsu" 1ormă de *end&n! /i sunt vala"ile ,entru o colectivitate deunită.i individuale3 Le&ită.ile statistice0 tendin.ele o"iective dede2voltare a 1enomenelor de masă necesită de,istarea tuturor

ca2urilor individuale0 a"stracti2area succesivă /i eliminarea a totce este neesen.ial /i -nt6m,lător -n ,roducerea 1enomenelor3Aceasta -nseamnă că statistica studia2ă 1enomenele de masă din ,unct de vedere $an*&*a*&' /i le inter,retea2ă ca +enomene0#oa&le3O altă ,articularitate a o"iectului de studiu al statisticii esteaceea că statistica studia2ă 1enomenele de masă din ,unct de

vedere cantitativ -n $ond&&& 0e$&+&$e de *&m0 & 0a&"3Prin a"ordarea statistică a 1enomenelor de masă se reali2ea2ă*#e$e#ea de la da*ele &nd&'&d"ale n"me#oae0 amor1e0 la "n&*em de &nd&$a*o#& 0e$&+&$& unei colectivită.i3 Prin urmare0o"iectul statisticii -l re,re2intă studiul cantitativ al 1enomenelor de masă -n sco,ul cunoa/terii le&ită.ilor lor de mani1estare lanivelul -ntre&ii colectivită.i3

Ast1el0 de1ini.ia statisticii este urm1ătoarea:Statistica este /tiin.a care studia2ă as,ectele cantitative ale1enomenelor sociale de masă -ntr7o le&ătură indisolu"ilă culatura lor calitativă -n condi.ii s,eci1ice de tim, /i s,a.iu31.3 STATISTICA DESCRIPTIVĂ ŞI STATISTICAINFERENŢIALĂStatistica descriptivă poate f defnită ca

totalitatea metodelor de culegere, prezentare /icaracterizare a unui set de date, n scopul de adescrie dieritele trăsături principale ale acestui setde date.

Statistica ineren ţ ial ă (analitică ) poate f defnităca totalitatea metodelor ce ac posi"ilă estimareacaracteristicilor unei colectivită.i sau luarea unor

decizii privind o colectivitate, pe "aza rezultateloro".inute pe un e/antion.



1.4. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA CUNOAŞTERIISTATISTICE

7 suntem -n mod curent utili2atori /i 1urni2ori de in1orma.ie0

1ie -n via.a ,articulară 1ie -n cea ,ro1esională47 suntem adesea deciden.i /i calitatea deci2iilor noastrede,inde de o "ună in1ormare4# actorii decizionali au nevoie să /tie cum să descrie/i să prezinte n modul cel mai potrivit inorma.iile;

7 1actorii deci2ionali au nevoie să /tie cum să o".ină ,revi2iunicredi"ile ,rivind varia"ilele de interes4

# actorii decizionali au nevoie să /tie cum să m"unăt.ească des ă/urarea activită.ilor de care suntrăspunzători;

7 1actorii deci2ionali au nevoie să /tie cum să tra&ăconclu2ii des,re colectivită.i numeroase0 doar ,e "a2ain1orma1ţiilor o".inute din e/antioane

7 suntem adesea inter,re.i /i calitatea -n.ele&erii noastrede,inde de o "ună cunoa/tere3

1.5.CE INSEAMNĂ O GÂNDIRE STATISTICĂ?7 8nseamnă recunoa/terea varia.iei -n orice ,roces /i 1enomen /imai -nseamnă că studiind această varia.ie /i cau2ele ei vom &ăsinoi cuno/tin.e /i vom ,utea lua deci2ii mai "une3# $nseamnă o n.elegere concretă, rapidă, n context

/i n corela.ie a realită.ii economice /i sociale.1.6. DE CE TREBUIE SĂ CUNOAŞTEM TEORIASTATISTICĂ DACĂ COMPUTERUL OFERĂFACILITĂŢI ÎN DOMENIU?

Să re.inem că 1a.ă de statistic1ă0 teorie sau ,ractică0 ne

&ăsim ,ermanent -n una din situa.iile de mai 5os:



7 suntem utili2ator de in1orma.ie statistică av6nd saunu la -ndem6nă un com,uter4

7 suntem 1urni2or de in1orma.ie statistică av6nd sau nula -ndem6nă o re.ea de calculatoare4

7 suntem concomitent utili2ator /i 1urni2or dein1orma.ie statistică căci ,otrivit teoriei sistemelor suntemsistem /i su"sistem -n acela/i tim,32en*#" a +& #&-"#o& & e+&$&en& ,n o#&$a#e d&n &*"a&&le0#e%en*a*e ma& " e &m0"ne deo0o*#&'! $"noa*e#ea *eo#&e&*a*&*&$e & a $al$"la*oa#elo#.

1.7 NOŢIUNI ŞI CONCEPTE DE BAĂ FOLOSITEÎN STATISTICĂCole$*&'&*a*ea a" 0o0"la&a *a*&*&$! re,re2intă

totalitatea elementelor de aceea/i natură0 care au trăsăturiesen.iale comune /i care sunt su,use unui studiu statistic3Aceasta -nseamnă că o mul.ime de elemente 1ormea2ă ocolectivitate statistică numai dacă au aceia/i natură0 sunt

asemănătoare sau sunt omo&ene din ,unctual de vedere alanumitor criterii3Colectivitatea statistică are un caracter o"iectiv /i +&n&* /i seim,une de1inirea acesteia din ,unct de vedere al $on&n"*"l"&0a&"l"& & *&m0"l"&3 Ast1el colectivită.ile ,ot 1i *a*&$e c6nde$,rimă o stare= /i d&nam&$e c6nd e$,rimă un ,rocess sau odevenire=3

8n 1unc.ie de natura unită.ilor colectivitatea statistică ,oate 1ialcătuită din 0e#oane ,o,ula.ia e,u"licii Moldova la ultimulrecensăm6nt=0 o&e$*e ,arcul de ma/ini al Sta.iilor AMU la oanumită dată=0 e'en&men*e căsătoriile sau divor.urile -n cursulunei ,erioade0 intrările -n contul unei IMSP -ntr7un trimestru=0&de& sau o0&n&& o,iniile ,acien.ilor des,re calitatea serviciilor medicale0 o,iniile studen.ilor des,re calitatea ,rocesuluididactic=38n 1unc.ie de volum colectivitatea statistică ,oate 1i -ene#al! /i0a#&al! ean*&on=3 Cole$*&'&*a*ea *a*&*&$! -ene#al!



universul= cu,rinde totalitatea elementelor e$istente -ntr7ocolectivitate de un anumit ti,3 Cole$*&'&*a*ea *a*&*&$! 0a#&al!este o ,arte din totalitatea elementelor colectivită.ii &enerale3I!"#$#!% &'%'(&'(! reprezintă o decizie, o

estima.ie, o predic.ie sau o generalizare privitoarela o colectivitate general1ă, "azată pe inorma.iilestatistice o".inute pe un e/antion.

4n&*a*ea *a*&*&$! re,re2intă 1iecare element com,onent alcolectivită.ii statistice care este ,urtătorul tuturor trăsăturilor comune ale colectivită.ii su,use studiului3Unită.ile statistice ,ot 1i &m0le0 care nu mai su,ortă divi2iunee$em,lu: ,ersoana0 nou născutul viu0 -m"olnăvirea0 decesul= /i$om0le5e0 re2ultate ale or&ani2ăriii sociale e$em,lu: 1amilia0ec%i,ă de lucru0 &ru,ă de studen.i=3Ca#a$*e#&*&$a a" 'a#&a&la *a*&*&$! re,re2intă trăsătura0 ,ro,rietatea0 -nsu/irea comună unită.ilor unei colectivită.i0re.inută -n studiul statistic ,entru a 1i -nre&istrată /i care varia2ăca valoare de la o unitate la alta3Caracteristicele statistice se ,ot clasi1ica du,ă mai multecriterii0 ast1el:%) *! "+!(# ,# -,+/ ,# #0$(-%$#%

# caracteristici %/('%'(# !-(!%'(#),exprimate n cuvinte% proesie, culoarea părului,localitatea de domiciliu, culoarea tegumentelor,

sexul, starea de nutri.ie sau de "oală, starea laexternare a unui "olnav etc.;

# caracteristici %!'('%'(# !+-#$(#), exprimate n cire% salariu, năl.ime, greutate, perimetru,tensiune arterială, puls, temperatură, vechimea nmuncă etc. &unt caracteristici măsura"ile.

) *! "+!(# ,# !+-

!$+/ %$(%!'#/$%/$(/$

,# $!&+!& # %$# /# ' /+%



caracteristici %/'#$!%'(# (!%$# &%+,(8'-(#', acelea care pot lua doar douăvariante de răspuns, după modelul adevărat(als dinlogică% sex )M(*', starea civilă )căsătorit(necăsătorit',

amilie cu copii sau ără copii, candidat admis saurespins etc;

caracteristici !#%/'#$!%'(# 6 cele care pot luamai multe valori(variante de răspuns% salariu,proesie, localitate de domiciliu, starea la externarea unui "olnav etc.

) *! "+!(# ,# !%'+$% %$(%(#(%$%'#$(&'((/$ !+-#$(#

# caracteristici !'(!+# + %$(%(# !'(!+!),cele care pot lua orice valoare din scara lor devaria.ie% greutatea unei persoane, năl.imea,temperatura, etc.;

caracteristici ,(&$#'# sau ,(&!'(!+#, care potlua numai valori ntregi% num1ărul de copii pe care i are o amilie, numărul de persoane dintr#o amilie,număr de medici, număr de paturi, număr de vizite,pulsul etc.

,) *! "+!(# ,# !(!+'+/ %$%'#$(&'(((

caracteristici ,# '(- )exemplu% anul na/terii'; caracteristici ,# &%(+ )exemplu% localitatea dedomiciliu';

caracteristici %'$(+'(#, n care varia"ilareprezintă un atri"ut, altul dec!t spa.iul ori timpul @ cele calitative /i cantitative.

#) *! "+!(# ,# -,+/ ,# (!#$# (%$%'#$(9%$# % "#!-#!+/+(



caracteristici $(-%$# )o".inute, de regulă, netapa de culegere a datelor statistice prin măsuraresau numărare';

caracteristici ,#$(%'#, o".inute n procesulprelucrării varia"ilelor primare printr#un anumitalgoritm de calcul.

V%$(%!'% este valoarea nregistrată de varia"ilăla nivelul unei unită.i sau grup de unită.i statistice.

F$##!% reprezintă numărul de apari.ii alvariantei n colectivitate.

D%'#/# &'%'(&'(# reprezintă caracterizareanumerică o".inută de statistică despre unită.ilecolectivită.ii analizate. &pre deose"ire de numerelea"stracte cu care operează matematica, datelestatistice sunt -!$(-( !$#'# (!+'# ,(!#0#$(-#!'#: &#$%((: -!&+$%$#: !+-!$%$#

sau din %/+/#. +le pot f $(-%$# sau ,#$(%'#,%&/+'# sau $#/%'(#. $ndierent de orma n carese o".in, datele statistice sunt purt1ătoare deinorma.ii.

I!"$-%(% &'%'(&'(! reprezintă con.inutulspecifc, mesaul datelor. -atele statistice se

nt!lnesc adesea ca indicatori statistici.

I!,(%'$+/ &'%'(&'( reprezintă expresianumerică a enomenelor sociale su" raportulstructurii, interdependen.elor, modifcărilor lor ntimp /i spa.iu.

2a#ame*#"l *a*&*&$ desemnea2ă o valoare re,re2entativă0o".inută ,rin calcule0 a,licată unei re,arti.ii statistice3 Se mai

nume/te /i valoare ti,ică3 8n 1unc.ie de con.inutul lor se distin& ,arametrii de nivel media0 mediana0 modulul=0 ,arametrii de



varia.ie dis,ersia0 a"aterea medie ,ătratică0 coe1icientul devaria.ie=0 ,arametrii de asimetrie etc3Rela&e *a*&*&$1ă este e$,resia matematică care arată cum ovaria"ilă este rela.ionată cu una sau mai multe varia"ile

i&nor6nd ,entru un tim, e1ectele 1actorilor minori -n sistem3Model"l *a*&*&$ e$,rimă su" 1orma unei construc.ii lo&ice saumatematice trăsăturile /i corela.iile esen.iale din mani1estărilereale ale 1enomenelor3

biostatistica tema1

Documents