biofarmacie cursuri

7/24/2019 biofarmacie cursuri

1/38

CURS 3(05.03)

Epurarea medicamentelor

1

Activare din medicamenteleInactivare

(sub infuenta HCl,enzimelor

Alte organe

(piele,plamani,rinic

sange Ficat

9!

$a locul

administrarii

%I&'A*F&+A

-rin.

!rinichi

!bila

!intestin

!plamani

!piele

!lapte

!saliva

!

transpirati

/C'I

Formare de compusi

II etapa. con0ugare

!glucocon0ugare

!acetilcon0ugare

!sulocon0ugare

!glicinocon0ugare

!metilare

I etapa.

!metabolizarea

!o2idare microzomiala sinemicrozomiala(in

citoplasma)

!o2idare

!reducere

%I&'A*F&+AA

(in


2/38

Viteza individuala de biotransformare a unui si acelasi medicament poate sa difere de 6 si maimulte ori la persoanele cu ficat sanatos.Procesele de detoxifiere sunt afectate foarte mult la

bolnavii cu patologia acestui gen(hepatitele acute si cronice,ciroze etc).In tratamentul

obisnuit(dozele,ritmul administrarii)al acestor bolnavi preparatele se retin usor in organism si

are loc evolutia excesiva a reactiilor farmacologice si toxice.

Caile si mecanismele de eliminare ale substantelor medicamentoase

ubstantele medicamentoase,metabolitii lor,con!ugatii se elimina pe diferite cai,insa rolul

hotarator in asigurarea procesului de eliminare il au rinichii."ca #$% din substanta

medicamentoasa se elimina preponderent prin rinichi.

"aile de eliminare&

'prin urina&

iltrare glomerulara

ecretie tubulara eabsorbtie tubulara

4

%I&'A*F&+A

A

+etaboliti+etaboliti+etaboliti+etaboliti

Cu

actiune

indirecta

Cu

actiune

directa

5in

medicamente

5in

medicamente

5in

promedicamente

(prodroguri)

Cu actiune

armacodina

micadierita

Cu aceeasi

actiune

armacodinamic

a


3/38

'cutanata&

ecretie sudoripara

*landele sebacee

+escuamarea celulelor epidermisului

....

'prin lapte&secretia laptelui

'prin caile digestive&

ecretie salivara

ucoasa gastrica

-ila

ectal

'prin cale respiratorie&

ecretie nazala

ecretie bronsica

Epiteliu alveolar

Eliminarea pe cale digestiva

ecanismele eliminarii Particularitati ubstantele

ecretie salivara 'studiul profilului farmacocinetic

'monitorizarea farmacoterapiei cu

determinarea concentratiei

medicamentelor(la copii) sau a

formei libere necuplate cu proteine

plasmatice

'test de diagnostic a starii circulatiei

sanguinePrin mucoasa gastrica 'prin difuziune simpla

'posibilitatea participarii in ciclul

enterogastric cu prelungirea duratei

de actiune

'posibilitatea diminuarii simptomelor

intoxicatiei prin spalaturi gastrice

ubstante bazice

nedisociate la un p /,0 al

plasmei

Prin bila 'eliminarea la nivelul hepatocitului

prin mecanisme fiziologice active

'posibilitatea participarii la ciclul

enterohepatic

'tratamentul afectiunilor biliare

'acizi

'baze

'hidrati de carbon

'glucuronocon!ugatii

6


4/38

(infectiilor)

'pentru efectuarea unor metode de

diagnostic(colecistografia)

'acumularea medicamentelor in

perioada de concentrare a bilei in

vezica biliare,in perioada dintre mese

'posibilitatea unor efecte toxice in

obstructia biliara

'realizarea de concentratii mari si

prelungirea 123ectala Eliminarea substantei reabsorbite la

administrarea orala sau cele

eliminate prin bila

'insolubile(carbune,ulei de

parafina),antiacide(saruri de

bismut,caolin),sulfamide

intestinale

'solubile,dar care nu seabsorb(aminoglicozidele,

s40)

5lte cai de administrare

Parametri espiratorie "utanata actatia

ecanisme 'prin secretie nazala

'prin secretia

glandelor bronsice'prin epiteliul

alveolat

'prin secretia

glandelor sudoripare

si sebacee'prin descuamarea

tsutului pielii (celule

cornoase)

'la nivelul epiteliului

glandelor mamare

(laptele are un p maiacid ca plasma 6,3'

6,6)

ubstantele

eliminate

'ioduri

'volatile si

sublimabile

(expectorante)

'anestezice gazoase

si volatile

'substante volatile

'uree

'ioduri

'arsen

'metale grele

'grezeofilina

ubstante bazice&

'alcool

'alcaloizi(cafeina,

nicotina,codeina,

morfina,atropina)

'bromuri sedative

'purgative

(fenolftaleina)

'antiepileptice

(fenitoina,fenobarbital

)

Particularitatile 'efect pozitiv in

cazul

expectorantelor

'efect nedorit de

congestie pulmonarasau iritatia

'efect pozitiv in

tratamentul

dermatomicozelor

'depistarea unor

compusi in piele,par,indeosebi in

'cale nedorita

'efecte

farmacodinamice si

toxice la sugar

7


5/38

mucoaselor intoxicatii

Absorbtia substantelor medicamentoase in stomac si in intestin

Implicatiile formularii in optimizarea biodisponibilatii med adm pe cale orala

1ehnologia farmaceutica studiaza notiunile teoretice si practice privind formularea

preparatelor(productia) pastrarea si evaluarea biofarmaceutica a med

ormularea consta in selectionarea&

'caracteristicile optime fizico'chimice si biofarmaceutice ale subst medicamentoase,subst auxiliare

'tehnologiilor de realizare a formei farmaceutice

'modului de conditionare si pastrare ale medicementelor in scopul asigurarii unei cedari a substantei

active care sa realizeze efectul terapeutic

1ehnologiile moderne se preparare a formei farmaceutice si a sistemelor farmaceutice cu cedare

controlata sau transport la tinta dispun de aparatura cu un inalt grad de automatizare care ai comsecinte

asupra calitatii med provind stabilitatea chimica,caracteristicile fizice si cedarea substantei

medicamentoase.

Parametrii de baza in evidentierea calitatii medicamentului sunt&identitate,puritate,continut,

uniformitate de baza, inocuitate si cel mai imp parametru relevat de studiile de biofarmacie,cu referire

la eficacitatea terapeutica il reprezinta biodisponibilitatea.

Importanta biofarmaciei in optimizarea calitatii medicamentelor

-iofarmacie poate fi definita ca studiul influentei formularii asupra activitatii terapeutice a

medicamentului.

-iofarmacia este stiinta care se ocupa cu studiul factorilor ce influenteaza biodisponibilitatea unuimedicament la animale si om.

1ransformarile medicamentului in organism

2)faza biofarmaceutica

'eliberarea din forma farmaceutica si trecerea ei in solutie

'cantitatea de eliberata la locul de absorbtie'-I4+IP47I-II151E5 55"E81I"5

+escrierea evolutiei subst medicamentoase in organism'parametri matematici

'9biodisponibilitatea -+&cantitatea de nemodificata care a!unge in circulatia generala

'9Vd volumul de distributie&volumul in care este distribuita uniform la o comcentratie egala cu

cea plasmatica'912:3 timpul de in!umatatire&timpul in care !umatatea din cantitatea de a disparut din organism

'9"i clearance ul&ritmul eliberarii in relatie cu comcentratia in lichidele biologice

"


6/38

3)faza farmacocinetica

5-4-1I5

1recerea de la locul de administratie in sange

iniuta in !o

+I1I-81I5

vehicularea de catre sange in tot arborele circulatoriniuta in !os

E15-4I;5E5

modificarea moleculei initiale'metaboliti

iniuta in !os

EII75E

5re loc pe diferite cai(renala,digestiva)se elimina atat medicamentul cat si metabolitii sai

biodisponibilitate absoluta>a unei forme farmaceutice date,candbiodisponibilitatea unei forme farmaceutice este comparata cu aceea obtinuta in urma adm iv care este

in procent de 2$$% si >biodisponibilitatea relativa> care se refera la comparatea unei forme

farmaceutice(solutie orala) cu alta forma farmaceutica(comprimat) administrate pe aceeasi cale orala

sau pe alta cale non'intravenoasa.

'biodisponibilitatea se determina pe organismul animal sau uman utilizand elementee farmacocinetice

pentru stabilirea valorilor caracteristice fiecarei substante medicamentoase dependent de substantele

auxiliare asociate in formulare,forma farmaceutica,tehnologia de obtinere si fiziopatologia locului de

administrare

'preliminar acestor determinari ,medicamentul este caracterizat in vitro' biodisponibilitatea

farmaceutica'pentru a aprecia cinetica de eliberare a din forma farmaceutica in functie de timp,in

conditiile de laborator cu aparatura adecvata.

"onceperea medicamentului in vederea realizarii unei biodisponibilitati optime

4rice produs medicamentos este sustinut in existenta lui de 3 etape&

?realizarea medicamentului pornind de la substante medicamentoase caracterizata fizico'

chimic,farmacologic,cunoscuta cu preformulare,urmata de formulare si preparare intr'o forma

farmaceutica sau sistem terapeutic printr'o tehnologie adecvata,ambalarea si pastrarea corespunzatoare

?obtinerea actiunii terapeutice dupa administrarea medicamentului printr o absorbtie si

biodisponibilitate conforma cu obiectivele stabilite in faza de formulare si preparare

8


7/38

ormularea medicamentului

?formularea consta in alegerea optima&

'a caracteristicilor fizico'chimice si farmacologice a ,substante auxiliare,materialelor de

conditionare primara si

'a parametrilor tehnologiei de obtinere a medicamentului(sistem farmaceutic de cedare a substanteiactive sau transport la tinta)pentru asigurarea actiunii terapeutice

tudiile farmacologice prealabile urmaresc&

'elemente farmacocinetice

'cunoasterea locului si mecanismului de actiune

'stabilesc limita terapeutica,frecventa dozelor,efecte secundare sau toxice etc

"alea de administrare se alege in functie de&

'actiunea terapeutica si biodisponibilitatea

'viteza de debit a actiunii terapeutice'durata tratamentului,nr de doze:zi

'varsta bolnavului(copil,adult,batran)

'tratamentul&in spital ambulator,domiciliu

2.calea de administrare a medicamentelor

'factor important,de care depinde activitatea terapeutica a incluse intr o forma farmaceutica sau

sistem terapeutic

'administrarea medicamentelor se face&direct la locul lor de actiune(aerosoli,colire,comprimate

antiacode,bucofatingiene laxative) si in circulatia generala

'calea de adm impune forma farmaceutica'pentru aceeasi substanta,in aceeasi doza,calea de administrare influenteaza&

'9perioada de latenta si durata care creste de la adm& iv@im@sc@per os

'9intensitatea actiunii farmacologice creste in ordinea& per os@sc@im@iv

ormularea medicamentului

Este o schema pe care ne o trimite proful

5dministrarea medicamentului pe cale orala(slide pe mail)

?frecventa apare in utilizarea caii orale,ca posibilitate de tratament,este data de avanta!e importante&

'comoditate si compilanta

'posibilitatea de autoadministrare,fara a!utorul cadrelor medicale

'varietate de formulari adaptate dupa varsta pacientului

'actiunea terapeutica poate fi sistemica(imediata,accelerata,prelungita,controlata)

'

3.substanta medicamentoasa

'+oza terapeutica&stabilita prin studii farmacologice din faza de preformulare si reprezinta cantitatea

de care provoaca efectul terapeutic

'exprimarea relatiei dintre doza utila si efectul farmacologic prin formula&

EAf+P(rlnv):(eEpr)

'sugereaza importanta unor elemente care pot declansa efectul terapeutic(E),elementele cum sunt&+'doza administrata

P'proprietatile fizico'chimice ale


8/38

f'factor de corectie

rlnv'rata de invazie(viteza absorbtiei si distributiei)

rEpr'rata de epurare(viteza de metabolizare si eliminare)

'reactivitatea individuala

CURS 4(12.03)

3.ubstanta medicamentoasa

orma chimica'parametru biofarmaceutic deosebit de important..necesitatea utilizarii unei

stari(complex)'ameliorarea insusiriiBfarmacocinetice ale

"aracteristicile fizice ale unei &solubilitate,polimorfism,hidratare,stare

cristalina.amorfa.marimea particulelor'cauze deBinfluenta -+ dintr o forma farmaceutica

odificarea chimica a moleculei de prin obtinerea de saruri imbunatateste solubilitatea in

apa

olubilitatea in apa si lipide este necesara pentru a cunoaste coeficientul de repartitie

lipide:apa care exprima afinitatea unei molecule pentru lipide sau apa.

"onstanta de ionizare pCa&reflecta solubilitatea in lichidele biologice.olutiile apoase ale

(in general electroliti organici slabi)fiind un amestec de ioni si molecule neionizate,vor

favoriza difuzia prin membrana celulara a fractiunii neionizate,dependent de coeficientul de

parta! lipide:apa

arimea particulelor'cauza a unei solubilitati scazute a substantei in cazul digoxinei prin

reducerea marimii particulelor de la 33 Dm la 23Dm sau la


9/38

In realizarea unor astfel de medicamente se folosesc amestecuri in proportii diferite din doi

sau mai multi polimorfi cu conditia de a obtine solubilitatea si -+ a carui efect terapeutic este

convenabil in practica medicala.

idratii care se pot forma in timpul cristalizarii in apa sunt cauze de modificare a -+.

ormele anhidre sunt mai solubile decat cele hidratate si cu o absorbtie mai rapida,motiv

pentru care sunt preferate in formularea si prepararea medicamentelor.Exemple de forme

anhidre mai solubile decat cele hidratate unor sunt succinilsulfatiazolul,cafeina,ampicilina,etc.

5mpicilina se gaseste sub forma anhidra si trihidrat.In studiile de dizolvare in vitro ca si in

cele de -+ la animal si om se constata ca ampicilina anhidra este mult mai solubila decat

ampicilina trihidrat.

!orma farmaceutica

orma farmaceutica de administrare a unei substante medicale este un parametru

biofarmaceutic important in alegerea medicamentului cu o -+ favorabila intentiei terapeutice.

uccesiunea formei farmaceutice administrate oral,in functie de -+ scade de la solutii la

comprimate acoperite.

"nfluenta #re#aratelor orale$forme lic%ide&semisolide si solide in ' S.

Solutia

9


10/38

olutia&forma farmaceutica in care este dizolvata din momentul prepararii

medicamentului si moleculele sunt disponibile pentru absorbtie,imediat dupa administrate.

In mediul gastric&reactie in care substanta poate ramane dizolvata sau sufera transformari care

o fac mai putin solubila.

ubstantele din compozitia medicamentului(conservanti,macromolecule,cosolventi)sau din

sucul gastric,prezenta unor alimente pot favoriza reactii cu substanta activa formand noi

compusi cu alte proprietati&solubilitate,coeficient de parta!,difuziune.

Vascozitatea mediului poate influenta difuzia substantei,efectul asupra absorbtiei depinde de

concentratia si de modificarile peristaltismului gastric.

"u o prezentare sub forma de pulbere sau granule,preparatele vegetale,instant pentru ceaiuri

provin din una sau mai multe preparate din produse vegetale.a administrare sunt destinate

realizarii extemporanee a unei solutii pentru uz oral in acest fel principiile active extrase dinplante prin diverse procedee sunt prelucrate in forme solide care asigura stabilitatea fizico'

chimica ale acestora.

olosirea unui vehicul uleios,pentru substantele liposolubile a dovedit o crestere a -+

acestora.5stfel de substante sunt avanta!ate in absorbtie de sarurile biliare,penstaltismul si

p'ul gastric.

-+ este cea mai mare in raport cu celelalte forme farmaceutice lichide si solide orale

avand substanta activa dizolvata la nivel de molecule si ioni disponibili pentru absorbtie.

*mulsii

Emulsiile administrate pe cale orale cu actiune imediata sunt cele de tip 8:5(:),avand

substante dizolvate in faza interna sau externa.

poate a!unge la nivelul membranei celulare pornind din faza interna,cu interventia

emulgatorului(necesar stabilirii emulsiei) si care faciliteaza procesul de absorbtie prin

eliberarea la interfata epiteliului.icroparticulele de ulei cu substante liposolubila se

comporta ca micele,asigurand eliberarea la interfata mucus'epiteliu.

5bsorbtia substantei dizolvata in faza externa este influentata de proprietatile chimice si fizice

ale acesteia de formularea emulsiei si conditiile fiziologice ale tractului gastro'intestinal.

Emulsiile de tip 5:8(:) actioneaza ca preparate cu actiune prelungita avand in vedere

procesele de difuzie din faza apoasa a substantei in cea uleioasa,interventia emulgatorului si

transportul in mediul gastric hidrofil cu influente provocate de p,continutul

alimentar,vascozitatea,peristaltismul gastrointestinal.

Emulsiile multiple 5:8:5(::)'preparate cu actiune prelungita,in prima etapa,dupaadministrare,emulsiile multiple transfera substanta dizolvata din mediul hidrofil in lipofil

pentru a a!unge la o emulsie de tip 8:5(:) din care substanta dizolvata in ulei sa fie in

1


11/38

echilibru cu cea din apa.5ceeasi factori vor prelungi timpul necesar pasa!ului transmembranr

pentru a se realiza absorbtia,respectiv -+ substantei incorporate in emulsii.

Sus#ensii

uspensia&forma farmaceutica lichida in care este in stare solida,in cea mai mare parte, cu

o fractiune dizolvata in faza externa(apoasa).aza solida constituie un rezervor care va

mentine saturarea fazei continue in masura in care are loc absorbtia moleculelor dizolvate.

In suspensiile uleioase,substanta activa va fi absorbita in functie de procesul de dizolvare,de

difuziune sau particulele solide sunt transferate in lichidul gastric si apoi prin dizolvare sunt

disponibile absorbtiei.

actorii care pot influenta absorbtia sunt dependenti de&

ubstanta activa(solubilitate,marimeaparticulelor,concentratie,polimorfism,densitate,proprietatile de suprafata)

"onditiile de formulare a unei suspensii floculanta si defloculanta(caracteristici ale

fazei externe,prezenta substantei auxiliare ca agenti de

floculare,vascozifianti,tensioactivi,conservanti)

"omportarea in organism

Pulberi

Pulberea medicamentoasa este cea mai simpla forma solida dozata,de uz oral,locul ei fiind

preluat de noi sisteme de conditionare&capsule sau comprimate

+upa administrarea pulberii dozate cu apa(dizolvata sau dispersata in apa anterior

administrarii)un rol important in absorbtia substantei medicamentoase il are umectarea

acesteia,proprietate dependenta de caracteristicile fizico'chimice(structura

chimica,cristalina,grad de hidratare,marimea particulelor,interactiuni cu alte substante)

5glomerarea particulelor in formatiuni mai mult sau mai putin voluminoase se datoreaza

fortelor de adeziune intre particule cauzate de absorbtia umiditatii la suprafata particulelor.

5glomeratele cu substante putin hidrofile se pot incura!a cu aer,ceea ce diminueaza si mai

mult dizolvarea.

Pentru a asigura dizolvarea se respecta o anumita granulometrie in care marimea

particulelor sa corespunda atat pulberii care se administreaza oral cat si pentru realizarea altor

forme farmaceutice,cu tehnologia mai complicate(comprimate,dra!euri)la care eliberarea si

dizolvarea substantei active constituie etapa limitanta a procesului de absorbtie in organism.

+ranulele

orma farmaceutica solida de uz oral pbtinut prin aglutinarea unei pulberi si formarea unor

aglomerari de particule,egale ca marime si forma(granule'forma intermediara in procesul de

obtinere al componentelor).

11


12/38

*ranulele obtinute pe cale umeda utilizeaza un aglutinant lichid(sirop simplu,solutie de

glucoza sau derivati de celuloza) iar cele obtinute prin compactare utilizeaza,uneori,lianti

solizi.

1ransformarea unei pulberi in granule prin intermediul unui aglutinant mareste coeziunea

particulelor,confera o mai buna solubilitate a substantei active in lichidul gastric,cu o

absorbtie si -+ crescuta.

In fiecare etapa a procesului de granulare se respecta factorii care pot influenta principalele

calitati necesare a granulelor&granulometria pulberii primare,natura si cantitatea substantelor

auxiliare(diluant,liant,dezagregant),forma si marimea granulelor,conditiile de

uscare,selectarea granulelor.

ormulari speciale,includ granulele efervescente,gastrorezistente,pentru realizarea de

suspensie,cu eliberare prelungita sau modificata,formulari care respecta si conditiile de

formulare,preparare ale preparatelor efervescenta,enterosolubile,suspensiilor cu actiuneprelungita sau controlata.

ealizate cu o forma solida de prezentare si administrate pacientilor ca solutie(granulele

efervescente) sau suspensie fluida(granulele pentru suspensii reconstituibile) se obtin

avanta!ele unei absorbtii rapide cu -+ substantei active la nivelul preparatelor lichide.

Ca#sule

"apsule gelatinoase moi(elastice) si tari(dure) sunt considerate forme farmaceutice solide

datorita consistentei invelisului de gelatina&continutul poate fi

lichid(solutie,emulsie,suspensie) sau solid(pulberi,granule,microtablete).

"onditiile de administrare(cantitatea de aoa,pozitia corpului,variatiile inter si intraindividuale

ale p'ului gastric,temperatura si umiditatea,tipul pastrarii) pot fi cauze care prelungesc

durata de dizolvare a invelisului de gelatina,incetinind absorbtia substantelor din interiorul

capsulei.

"apsulele dure se deosebesc de cele moi prin compozitia gelatinei,forma

capsulelor,tehnologia de fabricatie,continutul medicamentos pentru a asigura

stabilitatea,curgerea in capsule si dizolvarea.

"apsulele prezinta un mare avanta! biofarmaceutic,contin sub forma de pulbere fina intr'o

stare ideala,pentru a forma solutie sau dispersie in lochidul gastrointestinal.

14


13/38

5dministrarea capsulelor tari cu un volum de apa presupune ca in stomac se imbiba,se

inmoaie,timp in care are loc in interiorul capsulei accesul lichidului pentru dizolvaresubstantei din interior si migrarea in exterior.

5ceasta etapa care vizeaza desfacerea capsulei si dizolvarea gelatinei depinde de comporarea

invelisului de gelatina la umectare,dizolvare,interactiunea intre gelatina si continutul capsulei

care poate afecta umectarea prelungind timpul de desfacere,p'ul lichidului digestiv si

prezenta alimentelor,conditiile de pastrare ale capsulelor tari pana la umplere cu .

aza urmatoare se refera la continutul capsulei care poate fi o pulbere simpla sau

compusa,granule,microtablete in care a fost prelucrata in conditii specifice.

actorii care influenteaza desfacerea capsulei,dizolvarea si absorbtia sunt&

'granulometria substantei active si auxiliare

'capacitatea de umectare sau solubilitatea substantelor

'prezenta si caracteristicile diluantilor,lubrifiantilor,tensioactivilor

'volumul de umplere

'forta de tasare sau compactare

icroca#sule

7u reprezinta forma farmaceutica,dar prezinta importanta din punct de vedere biofarmaceutic

in mentinerea stabilitatii substantei active si asigurarea eliberarii programate necesara

preparatelor cu actiune modificata prelungita,controlata,la tinta.

Eforturile deosebite in descoperirea de noi molecule anticanceroase au fost insotite de

cunoasterea mai buna a farmacocineticii substantelor antitumorale,a interactiunilor

biochimice,cailor de administrare si formelor farmaceutice.

In acest sens cercetarile farmacocinetice au avut ca obiective&

16


14/38

caderea toxicitatii agentilor anticancerosi

pecificitatea de actiune in zona tumorala

8tilizarea unor cai de administrare(intracavitar,intraarterial)

7oi forme de administrare ale substantei anticanceroase(perfuzii cu minipompe

portabile) 5socierea de tehnici terapeutice(chimioterapia intraarteriala cu embolizarea'

chimioembolizarea)

"himioembolizarea'scop obstruarea arterelor si arteriolelor ce iriga tumoarea cu

a!utorul unei suspensii de particule care vehiculeaza agentul tumoral

icroparticulele utilizate in chimioembolizare&

'biodegradabile(gelatina,serum albumina reticulata)

'nebiodegradabile(etilceluloza,alcool polivinilic)

Com#rimate

8tilizate cu cea mai mare frecventa dintre formele farmaceutice orale pentru actiuni

terapeutice diferite&imediata,eliberare si absorbtie accelerata,actiune prelungita sau o cedare

cu viteza controlata in vederea realizarii unei concentratii constante de substanta activa in

sange timp de 30 ore,zile,saptamani.

"omprimatele conventionale cu actiune imediata reprezina un sistem fizic solid in care

,dispersata omogen,ca fi eliberata si dizolvata in organism dependent de factorii de

formulare,preparare si administrare.

"omprimat'''(dezintegrare)macroparticule:granule agregate'''dezagregare'

particule:microparticule

acroparticule:granule agregate'9+I;4V5E'9 dizolvata'95-4-1IE'9 in

sange

*fectele formularii asu#ra diol,arii si ' S din com#rimat

*radul de dizolvare si -+ din comprimate'influentate de substante cu

rol&diluant,liant,dezagregant,lubrifiant,colorant,de invelisul de acoperite necesar in scopul

conservarii,diri!area sa la nivelul intestinului,prelungirii actiunii.

+iluantii'selectionati pentru a indeplini si alte functii sau a se evita posibile interventii in

absorbtie.

'-entonita si caolinul utilizate in formularea comprimatelor cu vitamine au scazut -+ prin

absorbtia intre diluant si substanta activa

'in cazul tetraciclinei asociata cu sulfat de calciu,fosfat de calciu se formeaza un complex cu

ionul de calciu,neabsorbabil.-+ este scazuta la asocierea tetraciclinei cu produse lactate,

diminuand eficienta antibioticului

'+iluatii hidrosolubili'pentru a hidrofiliza substantele greu solubile si a favoriza dizolvarea siabsorbtia

17


15/38

-iantii

'caracterizati pentru fiecare caz in parte fara a se putea utiliza o regula generala.

"nfluenta factorilor te%noloici asu#ra eliberarii si diol,arii S din

com#rimate.

etoda comprimarii directe pot influenta negativ dizolvarea si absorbtia &

'liantii in stare de pulbere sau agentii de curgere au influentat viteza de dezagregare si

dizolvare in cazul 5 putin solubile in apa.

5socierea de substante hidrofile(amidon,5vicel)faciliteaza patrunderea apei in interiorul

comprimatului si dizolvarea substantei active.

5midonul modificat poate imbunatati si coeziunea particulelor,diminuand firabilitatea

comprimatelor realizate cu amidon putin compresibil.

etoda obtinerii comprimatelor prin intermediul operatiei de granulare(uscata sau umeda)

utilizeaza pentru comprimare granule ale caror calitati(granulometrie,coeziune,curgere)

favorizeaza procesul de comprimare si ale caror proprietati(porozitatea,hidrofilia) asiguradezintegrarea,dezagregarea si dizolvarea .odul si conditiile de granulare pot influenta

duritatea si porozitatea granulelor.

Prin granulare uscata(compactare)'favorizata dezintegrarea rapida in aglomerari si apoi

dezagregare in particule ce se vor dizolva usor.

Com#rimate aco#erite

5coperirea comprimatelor utilizeaza tehnologii si substante diferite fiind necesara deoarece&

'prote!eaza contra agentilor externi

'rezolva unele incompatibilitati intre 3 substante

'mascheaza gustul neplacut

'amelioreaza aspectul estetic

'diri!eaza absorbtia substantei la nivel de intestin,gastrointestinal,evitand p'ul acid si

enzimele digestive care pot degrada

1"


16/38

'eliberarea prelungita a substantei active cu o dizolvare care realizeaza o absorbtie in mod

constant o perioada de timp de 2$'23 ore.

+ra!efierea cu zahar este una dintre cele mai vechi metode de acoperire ale comprimatelor.

traturile succesive ce acopera nucleul(comprimatul)sunt alcatuite din substante

insolubile(absorbante,gume,rezine,zaharoza,substante grase)care alaturi de tehnologia de

acoperire diminueaza considerabil penetrarea apei comparativ cu un comprimat neacoperit.

5coperirea comprimatelor cu pelicule(comprimate filmate) in cazul comprimatelor

gastrosolubile are ca scop protectia acestora,dizolvarea filmului in mediu gastric si difuzia

in mediul biologic.

"omprimatele acoperite sunt apreciate asemanator comprimatelor neacoperite pentru

absorbtia rapida a si a -+ corespunzatoare.

Curs 5(1/.03)

18


17/38

Ca,itatea bucala

'vestibul,cavitate propriu'zisa

'anterior&buzele si orificiul bucal

'posterior&istm buco'faringian si uvula

'lateral&obra!ii

'inferior&planseul bucal

'superior&palat dur si palat moale si uvula

'continut&limba si dinti

'uele

'falduri musculo'membranoase

'ax central

'versant extern&epiteliu stratificat =eratinizat,foliculi pilosi,glande sebacee,sudoripare

'versant intern&epiteliu stratificat scuamos ne=eratinizatorificiile glandelor salivare minore

labiale

'rosul buzelor

'comisuri&glande sebacee

ucoasa bucala

;one functionale'de acoperire,masticatorie(palat dur si gingie) si specializata(limba dorsal)

Epiteliu Fstratificat scuamos =eratinizatpara=eratoza

amina propria'tesut con!unctiv laxvase sanguine,fibre nervoase,fibreelastice,colagen,limfocite

ubmucoasa&numai in zonele cu mucoasa de acoperire(salivari minore,plexuri vasculare)

braul

'mucoasa bucala de acoperire(intern)

'submucoasa cu glande salivare minore

'tesut adipos lobulat(bula -ichat)

'muschiul buccinator

1


18/38

'pielea faciala(derm,epiderm)

-imba

(papile foliate,glande salivare seroase,fascicule de fibre musculare)

Parotida

'cea mai mare glanda pereche

'predominant seroasa

'ducte intercalate lungi

'secretie apoasa

'parotina&mentine troficitatea smaltului dentar

'produsul de secretie&ductul tenon,in cavitatea bucala

Submandibulara

'glanda predominant mixta

'ducte intercalate de dimensiuni medii

'bogat in tesut limfoid

'ductul principal&Ghorton,orificii in vecinatatea frenului lingual

ublinguala

'multipla

'predominant mucoasa

'parenchim&acini mucosi,rar micstiiducte intercalare foarte scurte

'duct principal&unic(-artholin) si multiplu(ivinius)

" Administrarea medicamentului #e cale bucala

'administrarea bucala se refera la plasarea medicamentului intre mucoasa bucala si gingie,sau

la administrarea sublinguala,ambele modalitati urmarind o absenta sistemica a .

'calea bucala se foloseste si pentru actiunea locala&comprimate pentru supt,gargarisme,ape de

gura

"" Administrarea S #rin mucoasa bucala

'cavitatea bucala se comporta ca o bariera lipofila fata de patrunderea

' care se absorb usor la acest nivel sunt substante cu coeficient de distributie lipide

1:


19/38

'fenomenul principal de transport la acest nivel este difuzia pasiva(ex&nitroglicerina)

'absorbtia prin alte mecanisme este nesemnificativa la nivel bucal

'absorbtia bucala este dezavanta!ata de anumiti factori

'fiind o absorbtie pasiva, polare nu se absorb usor

'secretia salivara puternica poate spala rapid continutul medicamentos al formei farmaceutice

'gustul neplacut al unor medicamente impiedica folosirea unei cai de administrare pentru ele

'absorbtia nepolare este rapida dar nu se pot realiza concentratii plasmatice prelungite in

timp

'viteza de dizolvare a depinde de pozitia medicamentului in cavitatea bucala,fiind mai

mare in apropierea glandelor salivare

Posibilitati de crestere a absorbtiei la nivel bucal

'utilizarea promotorilor(acceleratorilor,de absorbtie)

'utilizarea precursorilor medicamentosi cu proprietati lipofile crescute

'folosirea inhibitorilor enzimelor implicate in degradarea inaintea absorbtiei

III edicamente administrate bucal

'nitratii organici(nitroglicerina,dinitratul de isosorbat)

'steroizii(deoxicorticosterona,testosterona,metiltestosterona)

'analgezice morfinomimetice(morfina,petidina)

'blocanti ai canalelor de calciu(nifedipina,verapamil)

Produse medicamentoase utilizate in cavitatea bucala

'comprimate sublinguale

'produse farmaceutice bioadezive bucale

'formulari masticabile'destinate celor care nu pot inghiti comprimate

'comprimate pentru supt'actiune locala la nivelul cavitatii bucale,de obicei antisepica

(ambazona,borat fenilmercuric)

Absorbtia S in intestinul ros si la ni,elul rectului$as#ecte

biofarmaceutice

19


20/38

2)5natomia si fiziologia intestinului gros

3)1ranzitul medicamentului


21/38

'9de absorbtie

'9motorie

!unctia secretorie

unctia secretorie consta in producerea de mucus,cu rol in formarea materiilor fecale si

inaintarea acestora spre a fi eliminate.

'bacteriile simbiote din intestinul gros sintetizeaza vit C(anticoagulant)

'in intestinul gros,sub actiunea florei bacteriene simbiote au loc procese de fermentatie si

putrefactie a resturilor nedigerate(glucide si proteine)

ermentatia&

'are loc in cecum,colonul ascendent si !umatatea dreapta a colonului transvers

'se realizeaza sub actiunea bacteriilor aerobe

'glucidele nedigerate(celuloza) sunt degradate pana la acizii organici(acetic,lactic,butiric) si

gaze("0,"43 si 3)

Putrefactia&

'are loc in !umatatea stanga a colonului transvers,colonul descendent si colonul sigmoid

'se realizeaza de catre bacterii anaerobe

'proteinele nedigerate sunt degradate in aminoacizi care vor fi dezaminati si decarboxilati si

rezulta amine(putresceina,cadaverina) si gaze(3,mercaptan),amoniac(ce trec in

sange,a!ungand la ficat pentru a fi detoxifiat).

!unctia de absorbtie

'se absoarbe apa,electrolitii,cantitati mici de glucoza,vitamina - si C

!unctia motorie

In urma proceselor desfasurate la acest nivel rezulta materiile fecale(contin resturi alimentare

nedigerate,celule intestinale,descuamate,apa,fosfati,saruri de

calciu,g,mucus,leucocite,bacterii simbiote)

+efecatia&

'reflex vegetativ neconditionat pana la 20'2H luni,dupa care devine un reflexvegetativ,conditionat,coordonat de centrii medulari(3'0) si controlat de centrii corticali

41


22/38

3)1ranzitul medicamentelor

'variaza intre $,H'H zile(atat la acelasi individ cat si la indivizii diferiti)

'cea mai mare variabilitate a tranzitului intestinal se datoreaza tranzitului de la nivelul

colonului

'dupa mancare apare o crestere a activitatii pulsatile si contractiile din colon care este in

stransa concordanta cu valoare calorica a mesei.

'alimentele si in mod particular fibrele alimentare !oaca un rol important in absorbtia in

colon

'vegetarienii prezinta o absorbtie diferita a medicamentului comparativ cu cei care au o

alimentatie saraca in fibre

'fibrele alimentare au rolul de a micsora timpul de tranzit gastrointestinal.


23/38

'spumele medicamentoase se aplica rectal

5dministrarea rectala

'exista cercetari care dovedesc absorbtiei bune rectale pentru substante precum&morfina, 6'

mercaptopurina,salbutamol,etc

'nifedipina in baze de supozitor constituie din polietilenglicoli s'a absorbit rapid,realizand

concentratii plasmatice utile in tratamentul de urgenta antihipertensiv.

ituatii care pot influenta absorbtia din colon

'starea de boala la nivelul intestinului,poate influenta absorbtia din colon a

'diareea produce modificarea in continutul de electroliti din lumenul colonului,ceea ce duce

laa modificarea p si a absorbtiei

'diareea scade durata tranzitului ceea ce conduce la diminuarea absorbtiei

'o scadere a duratei tranzitului este defavorabila efectului complet al medicamentului cu

cedare prelungita

5dministrarea rectala

'studiile privind absorbtia rectala a au aratat ca administrarea pe aceasta cale este

alternativa practica fata de calea orala,asa cum este in cazul anticonvulsivantelor,

analgezicelor narcotice si nenarcotice,a teofilinei,antiemeticelor.

'in anumite cazuri administrarea rectala poate fi o alternativa a caii i.v. sau a altor cai

parenterale de administrare a medicamentului

'formularea medicamentelor rectale(natura bazei de supozitor,compozitia microclismelor),

influenteaza profilul concentratiei medicamentoase plasmatice

'relatia dintre formulare si -+ s'a demonstrat dar pentru diazepam,paracetamol,

indometacin,metadona

'administrarea concomitenta a unor acceleratori(promotori) ai absorbtiei reprezinta o alta

abordare pentru modificarea absorbtiei rectale dar in acest sens mai sunt necesare studii in

ceea ce priveste eficienta si siguranta

'administrarea unor cu sisteme de cedare controlata cum sunt pompele osmotice sau unele

hidrogeluri,poate fi o modalitate de a imbunatati profilul concentratiei medicamentoase

plasmatice

's'au facut progrese in evaluarea actiunii iritante locale prin administrarea rectala a

medicamentului.edicatia pe termen lung cu ergotamina sau acid acetilsalicilic,pe cale

rectala,poate provoca ulceratii.+e aceea formularea trebuia sa aiba in vedere si acest aspect al

terapiei pe cale rectala.

46


24/38

CURS $ 2.03.2015

P"*-*A

47


25/38

Pielea (cutis) constituie un invelis neintrerupt care se continua la nivelul marilor orificii (gura,

nas, etc.) cu o semimucoasa (partial =eratinizata) si care, in interiorul cavitatilor respective,

devine o mucoasa propriu'zisa.

Pielea reprezinta o suprafata receptorie extrem de vasta, care asigura o sensibilitate diversa,

prote!eaza corpul de leziuni mecanice si microorganisme, participa la secretarea unor produsefinale ale metabolismului si indeplineste de asemenea un important rol de termoreglare,

executa functiile de respiratie, contine rezerve energetice, leaga mediul incon!urator cu intreg

organismul.

Pielea este un organ activ si elastic, rezistent la umiditate si caldura, este un scut care apara

organismul de agresiuni externe F poluare, raze ultraviolete, frig, vant, fum, chimicale, si se

manifesta conform modificarilor interne F hormoni, oboseala, avitaminoza, malnutritie,

diverse dezechilibre hormonale, emotionale, alimentare. Este destul de rezistenta pentru a

avea o actiune protectoare impotriva agresiunilor externe si, totusi, destul de supla pentru a

permite miscarile. Ea conserva caldura sau raceste corpul in functie de necesitati, astfel

mentinandu'se o temperatura interna constanta. Pielea !oaca un rol esential nu doar inprote!area organismului impotriva factorilor externi ci si in definirea estetica si emotionala a

unei persoane. Pielea este ca o oglinda ce arata sanatatea si vitalitatea organismului, respira,

reflecta emotii, secreta sebum, elimina toxinele din organism.

1ipul pielii poate varia in timp in functie de varsta, dieta, hormoni, predispozitie genetica, dar

reflecta si modul de viata al persoanei. Istoricul comportamentului unei persoane de'a lungul

timpului isi pune amprenta pe aspectul si constitutia pielii, in special a tenului.

Su#rafata

uprafata pielii nu este uniforma, pe ea fiind prezente orificii, cute si proeminente. 4rificiile

sunt de 3 tipuri& unele sunt mari, conducand in cavitatile naturale (gura, nas, etc.), iar altele

sunt mici, de abia vizibile cu ochiul liber, dar bine vizibile cu lupa. 8ltimele raspund fiefoliculilor pilosi (din acestea rasar fire de par), fie glandelor sudoripare ecrine (porii).

1oate orificiile, dar mai ales cele mari, precum si cele foliculare, sunt intens populate de

microbi, fenomen ce explica frecventa mare a foliculitelor. 4rificiile foliculare reprezinta

totodata si locul unde absorbtia percutanata a apei, electrolitilor, medicamentelor (unguente,

creme, etc.) si altor substante, este maxima.

"utele pielii sunt de 3 feluri& congenitale (sau structurale) si functionale, ultimele aparand

odata cu imbatranirea si scaderea elasticitatii.

"utele structurale sunt fie cute mari (plica axilara, inghinala), fie microcute.

"utele mari au unele particularitati fiziopatologice ca& umiditate mai mare fata de restul pielii,

un p alcalin sau neutru, pilozitate mai accentuata. +atorita acestor carctere, ele pot prezenta

unele imbolnaviri specifice ca& micoze, fisuri, etc.

"utele mici sau microcutele sunt prezente pe toata suprafata pielii reunind orificiile porilor

ele determina astfel mici suprafete romboidale, care constituie expresia unei elasticitati

normale. 5ceste microcute dispar la nivelul cicatricelor, in starile de atrofie epidermica sau de

scleroza dermica (sclerodermice). a nivelul palmelor microcutele sunt asezate in linii arcuate

dispuse paralel, realizand amprentele, cu caractere transmisibile ereditar, importante pentru

identificarea !uridica a individului.

4"


26/38

"restele dintre cute, dispuse de asemenea in linii paralele, prezinta pe ele orificiile porilor

sudoripari. "utele functionale se constituie ca urmare a scaderii elasticitatii cutanate si a

contractiilor musculare (riduri).

Culoarea

"uloarea pielii depinde de& cantitatea de pigment melanic care confera nuante de la pieleaalba (lipsa pigmentului), pana la cea neagra (excesul de melanina). "antitatea de melanina

este determinata genetic, dar variatiile culorii pielii, dupa latitudinea geografica (de la pol la

ecuator) arata si o adaptare. elanina variaza intre anumite limite si in functie de expunerea

la razele ultraviolete.

*radul de vascularizatie capilara determina nuanta roz'rosie. Vascularizatia mai abundenta a

fetii produce si anumite particularitati morbide regionale& bolile congestive ale fetii sunt mai

numeroase. "uloarea pielii depinde si de cantitatea de hemoglobina (paloarea in anemii).

Pielea copiilor mici este bogat vascularizata si mai subtire, motiv pentru care e roza.

*rosimea pielii influenteaza culoarea ei& pielea copiilor mici e mai subtire si e roza, pielea de

pe palme si talpi are o culoare galbuie datorita stratului cornos (=eratinei) mai ales in conditiide hiper=eratoza. 5bundenta =eratohialinei (strat granulos) confera pielii o culoare alba.

+rosimea

*rosimea pielii variaza dupa regiuni& e subtire pe fata, frunte, organe genitale, este mai groasa

pe toracele anterior, abdomen si marile pliuri. *rosimea creste la spate si pe suprafetele

extensorice ale membrelor, cea mai groasa e la palme si talpi. +intre straturile pielii epidermul

e cel mai subtire (intre $,$< si 2 mm), dermul este mai gros (intre $,H'$, mm la fata, 3 mm pe

torace), iar hipodermul are variatii mari regionale.

#$ul #ielii

In general, pielea are un pAH,H.p'ul pielii variaza usor in functie de zona, aciditatea este mai pronuntata la axile si

mucoasele intime, si este usor diferita in functie de varsta.

p'ul pielii normale este unul usor acid.

!unctiile #ielii

2. unctia de aparare, impiedica patrunderea unor agenti patogeni in organism (bacterii,

substante toxice, radiatii).

3. unctia termoreglatoare la mentinerea unei temperaturi constante a corpului, pentru

evitarea supraincalzirii reduce temperatura prin evaporarea apei din sudoare, la o

temperatura scazuta pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de par pin

usculus arrector pili se zbarlesc pielea avand aspectul de piele de gasca.


27/38

Structura #ieliiF poza

*#idermul

Epidermul este alcatuit dintr'un epiteliu stratificat si pavimentos, cornificat, celulele sale fiind

in permanenta regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutritia celulelor are loc prin

difuzarea limfei interstitiale din derm, prin intermediul membranei bazale si prin spatiile

inguste (de cca. 2$ milimicroni), care separa intre ele celulele vitale ale acestui strat.Epidermul este un protector mecanic contra pierderilor de apa din straturile profunde ale pielii

si impiedica patrunderea microbilor in ele. "elulele epidermului se impart, dupa origine,

aspect microscopic si functii, in 3 linii distincte& =eratinocitele, care constituie marea

ma!oritate a masei celulare si melanocitele mult mai putin numeroase.

ermul

+ermul constituie scheletul rezistent con!unctivo'fibros al pielii. El este separat (si totodata

reunit) de epiderm prin membrana bazala.

embrana bazala

Este alcatuita dintr'o impletire de fibre epidermice si dermice. Ea indeplineste o functie defiltru selectiv, pentru substantele provenite din derm si care servesc la nutritia epidermului,

dar constituie si a doua JbarieraK pentru substante ce ar putea patrunde din epiderm.

i#odermul

ipodermul este stratul pielii care separa pielea de straturile subiacente. El este alcatuit din

lobuli de celule grase (lipocite) continand trigliceride, cu rol de rezerva nutritiva si de izolator

termic si mecanic. 5cesti lobuli sunt separati prin septuri con!unctive, in care se gasesc vase si

nervi. 4 structura tegumentara mai deosebita este linia apocrina. Ea se intinde de la axila, in

regiunea mamelonara si coboara convergent lateral spre perineu. Este alcatuita din aglomerari

celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. In aceasta acceptiune

glanda mamara poate fi privita ca o glanda apocrina enorma cu o structura corelata cu functia

sa secretorie.

Parul F poza

*lande sebacee F poza

*lande sudoripare F poza

ra,ersarea #ielii de catre S

5plicarea medicamentelor pe piele urmareste atingerea diferitelor regiuni ale acesteia, sau

absorbtia percutanata avand ca obiectiv concentratii terapeutice plasmatice.

Efectele de suprafata se rezuma fie la protectia pielii fata de noxele externe, fie la tratamenteale unor afectiuni (infectii) superficiale, fie actiunea unor deodorante (actiune asupra celulelor

microbiene impiedicand descompunerea lor)

!orme adei,e cutanate

unt produse destinate a fi aplicate pe piele.

"lasificare&

' orme adezive nemedicamentoase

Pentru a fixa materialul de pansament (emplaste cauciucate)

Pentru a izola:prote!a pielea (pansamente adezive, gelatine)

' orme adezive medicamentoase

Pentru actiune locala

Pentru actiune sistemica (11)

4


28/38

Sisteme tera#eutice transdermice (S)

11 sunt dispozitive care servesc ca suport sau vehicul pentru una sau mai multe ,

destinate a fi aplicate pe piele pe un loc delimitat, in vederea eliberarii si absorbtiei cu

viteza constanta pentru a realiza o actiune sistemica.

5vanta!ele formelor farmaceutice cu eliberare modificata' e elimina degradarea subst sub influenta sucului gastric

' e evita influenta variabilelor fiziologice din traiectul tubului digestiv si efectele

primului pasa! hepatic

' Este o posibilitate de aplicare in cazul subst cu timpul de in!umatatire scurt sau indice

terapeutic scazut

' e evita inconvenientul adm pe cale i.v.

' Permit oprirea tratamentului in orice moment

' Permite pastrarea actiunii terapeutice pe timpul unei perioade mai lungi de timp

' educerea incidentei si severitatii efectelor adverse sistemice

' Eliberarea si difuzia subst active se produce dupa o cinetica bine definita.

+ezavanta!e' 7u se aplica pentru subst care necesita concentratii plasmatice ridicate sau nu sunt

tolerate pe piele

' ubst care asigura o buna absorbtie transdermica si actioneaza sistemic in concentratii

mici sunt in numar restrans comparativ cu alte cai de administrare (scopolamina,

nitroglicerina, nicotina, progesteron, estradiol, clonidina).

"lasificare in functie de tehnologia de baza in obtinerea 11&

' isteme cu rezervor si membrana

' isteme matrita (monolitice)

' isteme cu rezervor multilamelar

' isteme microcompartimentate (microrezervoare)

". Sisteme cu reer,or si membrana

"omponente&

' folie impermeabila de plastic metalizat

' rezervor cu o concentratie determinata dizolvata (in etanol), suspendata in lichide

vascoase (ulei de silicon) sau dispersata cu un polimer solid (poli'izobutilena)

' o membrana cu proprietati speciale de permeabilitate poate fi poroasa sau neporoasa

' strat adeziv pe suprafata externa a membranei, compatibil cu hipoalergenic si

presosensibil

Exemple&

' copolamina pentru actiune in raul de miscare de < zile' 7itroglicerina pentru o actiune de prevenire a atacului de angina pectorala pe o

perioada de 30 ore

' "lonidina adm in 15 cu actiune de / zile

' Estradiol, recomandat in menopauza cu actiune


29/38

Exemple& ' 7itroglicerina cu un timp de actiune constanta de 30 ore

""".Sisteme cu reer,or multilamelar

"omponente&

' folie impermeabila de plastic metalizat

' rezervor cu mai multe straturi in care concentratia de scade catre zona de aplicare pepiele (rezervorul cel mai departe de piele are concentratia mai mare) prin difuzie scade

concentratia initiala a subst, gradientul de concentratie realizat va propulsa moleculele subst

active spre locul de absorbtie

' strat adeziv

Exemple& ' nitroglicerina

". Sisteme microcom#artimentate (microreer,oare)

"omponente&

' folie ocluziva

' strat adeziv

' matrita de polimer cu rezervoare microscopice de

Climara Plasturi meno#aua

"ompozitie&

"limara F plasture de 23,H cm3 continand


30/38

Anatomia ochiului ; poza


31/38

vena otalmica superioara care dreneaza regiunile superioare ale orbitei,pleoapelor si runtii

vena otalmica inerioara dreneaza regiunile inerioare ale orbite,pleoapelor

anastomoze cu vena angulara si ple2ul pterigoid

Functiile globului ocular>lobul ocular ; mediu rerigerent, 8 de dioptrii.

corneea

umoarea apoasa

cristalinul

corpul vitros

%iodisponibilitatea substantelor medicamentoase administrate la nivelul ochiului actori care infuenteaza cinetica *+ in sacul con0unctival

permeabilitatea corneei

cinetica eliminarii *+ de la locul aplicarii si din ochi%iodisponibilitatea *+ administrate la nivelul ochiului

1 -ierderea prin 3sura palpebrala in canalul nazolacrimal' !9 microlitri de lacrimi' 'urn over 3ziologic. ,1 microlitrimin' +a2im 6 microlitri4 efe2ul de lacrimare6 Absorbtia *+ prin con0unctiva palpebrala si bulbara si eliminare prin

circuitul sanguin

Formularea medicamentelor otalmice

pH!ul ideal = pH echivalent cu cel al lacrimilor (,7)

pH!ul dorit trebuie optimizat pentru stabilitate

pH B 7!9

tonicitatea

tonicitatea B presiunea osmotica e2ercitata de sarurile din solutiile apoase

presiunea osmotica a lichidului apos intraocular

izotonicitatea. oarte importanta in cazul solutiilor intraoculare

limpiditatea

solutiile otalmice nu contin ingrediente nedizolvate sau particule straine

3ltrare

conditii aseptice vascozitatea

solutiile si suspensiile otalmice pot contine polimeri care sa le conerevascozitatea si sa prelungeasca timpul de contact cu corneea

polimerii hidro3li utilizati. metilceluloza, hidro2ipropilmetilceluloza,hidro2ietilceluloza, alcool polivinilic, etc

*ubstante active

Clase armacologice

*tabilitate. ! reactii de degradare 3zico!chimicaD ! e2emple

'oleranta pe mucoasa otalmica

*ubstante au2iliare *ubstante care a0usteaza pH!ul, sisteme tampon

Antio2idanti, chelatanti

61


32/38

Conservanti

Izotonizanti

Agenti de crestere a vascozitatii

-reparate otalmice moderne ; obiective

Cresterea biodisponibilitatiia Agenti de vascozitate *trategie importanta a cercetarilor recente din domeniul preparatelor

otalmice -olimeri hidro3li. derivati de celuloza, -@A, acid poliacrilic

Avanta0e. ormularea de solutii care se pot administra prin picurare,preparare usoara, prelungirea remanentei

5ezavanta0e. eectul asupra biodisponibilitatii a ost minimal la om,semni3catie clinica modestabuna

b >eluri +a0oritatea agentilor de vascozitate ormeaza geluri la concentratii mari in

apa Avanta0e. prelungirea remanentei, reducerea e2punerii sistemice

5ezavanta0e. crestere limitata a biodisponibilitatii, reducerea numarului deadministrari, reduc acceptanta pacientului

-ilopine H* gel (Alcon)

'imoptic ; / (+ercE)c -rodrug!uri Cresterea permeabilitatii corneei prin modi3carea hidro3liei sau lipo3liei

medicamentelor

liberarea controlata a *+

a anoparticule $ate2 pilocarpina ; acetotalat de celuloza

(pilocarpina absorbita pe particule care au ost suspendate intr!o solutieapoasa pH B,)

-ilople2 ; dispersie apoasa polimerica de pilocarpina sub orma de sare sico!polimerul de acid acrilic ; laurilmetacrilat

b Implante1 Implante biodegradabile

!abricate din polimeri hidroobici dar biodegradabili!*+ este eliberata prin eroziunea supraetei implantului

4 implante solubile!au la baza polimeri hidro3li solubili in apa!$acrisert

Colirele picaturi pentru oci ! oculo"uttae1 se olosesc recvent4 sunt ietine6 durata actiune este mica7 necesitatea administrarii recvente" biodisponibilitatea este mica

Un"uentele oftalmice1 se prepara din e2cipienti sterilizati, neto2ici, inerti avand in asociere si

emulgatori spre a avoriza contactul cu mucoasa hidro3la4 produc di3cultati in vedere si de aceea se aplica pe timpul noptii6 au avanta0ul unei durate prelungite de contact cu corneea

64


33/38

Solutiile in#ectabile si perfu$abile*olutiile in0ectabile si peruzabile isi au rolul in tratamentul intraocular, mai alesin timpul interventiilor chirurgicale pe ochi

%mplantele1 sunt sisteme elastice sau rigide, din polimeri naturali sau de sinteza, care

aplicate pe cornee cedeaza *+ o perioada mai mare de timp4 lamelele de gelatina impregnate cu *+ au dezavanta0ul unei cedari

variabile6 sistemul terapeutic &cusert, care contine pilocarpina, poate elibera *+ cu

viteza constanta, de 4 sau 7 micrograme pe ora, timp de o saptamana

+edicatia topica otalmica un dezavanta0 al medicatiei topice otalmice il reprezinta biodisponibilitatea

scazuta in umoarea apoasa a *+ pilocarpina se oloseste pentru eectul sau miotic, de reducere a presiunii

intraoculare in glaucom din doza instilata doar 1!6# se absoarbe in ochi

din doza administrata "# se pierde in circulatia sistemica prin absorbtie princon0unctiva

Administrarea topica de betablocante betablocantele se utilizeaza si ele in tratamentul glaucomului

betablocantul ; levobunolol se pierde de la locul de administrare inproportie de peste 78# iar 14# este metabolizat in tesutul ocular

Absorbtia *+ aplicate in sacul con0unctival (prin cornee)

este dependenta de numerosi actori 3ziologici si de ormulare amedicamentului iar biodisponibilitatea oculara este mica

administrarea recventa sau olosirea unor noi sisteme de administrare cucedare controlata cresc biodisponibilitatea oculara a medicamenteloraplicate pe cornee

66


34/38

Curs :9Cavitatea nazala.

!este alc din cele 4 ose nazale care comunica cu e2t prin nari si cu aringele prin

doua ori3cii numite coaneGla intrare in mari 3rele de par opresc impuritatile din

aerl inspirat

!osele nazale comunica si cu mici cavitati,pline de aer ,sapate in oasele din 0ur

numite sinusuri

!osele nazale sunt despartite de septul nazal si sunt captusite de mucoa2sa

nazala,gobat vascularizata care incalzeste aerul inspirat

!mucoasa nazala care captuseste partea superioara a oselor nazale se num

mucoasa olactiva(curol in olactiemiros)

!mucusul produs de celulele mucoasei nazale asigura umiditate,retine praul si

unele microroganisme

+edicamente aplicate pt mucoasa nazala.

!tratamentul unor alergii locale(cromoglicat)

!actiune decongestive(eedrina)

!actiune antiinectioasa(neomicina)

+edicamente aplicate nazal pt actiune sistemica.

!sunt cele care dupa administrare perorala pot 3 inactivate in tubul digestive sauprin eectul primului pasa0 hepatic

!in aceasta categorie intra peptidele

!au o buna absorbtie sistemica dupa admin nazala

urmatoarele.propranolol,progesteronul,2ilina,nicardipina,metoprolol

-eptidele .

!sunt polimeri scurti alc prin legarea intr!o anumita ordine a mai multor

aminoaciziDlegatura dintre 4 aminoacizi se num legatura peptidica

-rogesteronul.!este unul dintre hormonii vitali pt emeiD0oaca un rol essential in stimularea

metabolismului si controleaza activitatea hormonalaD nivelul scazut de

progesterone sau de3cient de progesterone poate duce la complicatii severeD

!0oaca un rol vital si in mentinerea sarciniiD este produs de emei in timpul ciclului

menstrual

icardipina.

!blocant al canalelor de Ca4 inhiba intrarea Ca4 in celulele musculare metede

vasculare generand eecte vasodilatatoare prin rela2area muschilor

!blocheaza intrarea Ca4 la nivelul miocitelor cardiac generand eect inotropnegative

67


35/38

rgotamina.

!este un alEaloid polipeptidic,care se gaseste in cornul secareiD

!grupa ergotaminei este alc din dieriti alcaloizi,denumiti in unctie de restul de

aminoacid great oe nucleul de baza

!are actiune vasoconstrictoare mai ale asupra organelor

coronare,perierice,cerebrale! actioneaza asupra receptorilor adrenergici sisertoninergici

!are actiune deprimanta asupra centrului

respirator,vasomotor,termoreglator,determina cresterea tensiunii arteriale

!in asociere cu coeina,biodisponibilitaea ergotaminei creste cu circa 6

oriDaceasta proprietate este utilizata in combaterea crizelor de migrena

+edicamente administrate nazal pt actiune sistemica.

!deoarece mucoasa nazala are o capacitate redusa de metabolizare se pot

administra peptide pe aceasta cale

!s!a constatat buna absorbtie pt intereron,hormonal luteinizant si peptidanatriuretica

!insulina si calcitonina au dat raspunsuri variabile

!prezenta unor acceleratori de absorbtie Ja condus la cresterea semni3cativa a

absorbtiei in unele cazuri(e2.saruri biliare)

!calea nazala este o cale de alternative pt admin unor med,pentru care solutiile

de pana in prezent cu orma armaceutica si cai de administrare nu sunt cele mai

corespunzatoare

'ipuri de preparate armaceutice utilizate local.

!picaturi pt nas si aerosoli!o pic dintr!o solutie nu acopera integral supraata mucoasei absorbante dar un

e2ces(peste 1 microbiti) se elimina prin inghitire

!administrarea de aerosoli oera o distributie locala buna

Aerosoli.

!sunt prep armaceutitce sub orma de particule 3ne,dispersate in aer sau alt

gaza cu a0utorul unor dispositive special,destinate aplicarii la niv ceilor

respiratorii,pe piele sau mucosae

!termenul de aerosol se reera la sistemul 3zic eterogen de dispersie a

particulelor lochide sau solubile intr!un mediu gazos!prin aerosol medicamentos se intelege un preparat armaceutic al carui continut

sub presiune intr!un recipient rezistent este e2pluzat cu putere de catre un agent

propulsator printr!o valva ce provoaca o dispersare omogena a solutiei sau a

suspensiei subst active in aza gazoasa(aerul sau propulsatorul volatilizat)

!preparatele pt inhalatii se prezint sub orma lichida sau solida si sunt destinate

aplicarii pe cale respiratorie,in vederea unor actiuni locale sau sistemice

!atat pt preparate lichide(solutii,suspensii,emulsii) cat si solide(pudre) sunt

transormate in aerosoli in vederea admin lorK

!se utilizeaza termenul de nebulizare sau spra deoarece continutul lichis dintr!un

sistemde conditionare este pulverizat cu a0utorul agentului propulsator!dierenta dintre aerosol,spra si nebulizator nu este riguroasa privin orma arm

de aerosolizat,notiunile 3ind simonime

6"


36/38

Avanta0ele aerosolilor.

!asigura o admin comoda la nivelul arborelui respirator,acceptata de pacienti

!subst active evita bariera hepatica si actiunea sucurilor digestive

!absorbtia nazala pe cale transpulmonara este comparabila cu cea obtinuta pt

cale parenterala,subst medicamentoase admin cu aerosoli admin la acest nivelpot 3 utilizate in doze reduse ata de alte cai de admin

!in dispositive corespunzatoare asigura o dozare precisa a subst med

!constituie o orma de admin directa a subst med pe piele si mucosae

!med nu se poate contamina in sist de dispositive in care este conditionat

5ezavanta0ele aerosolilor.

!unul din dezavanta0e este det de dispozitivele in care se ace conditionarea

primara,ce cuprins sist de pulverizare a medDacest dispozitiv ridica pretul med

!anumite tipuri de aparate necesita personal cali3cat pt unctionare inintretinerea acestor dispositive

Clasi3carea aerosolilor *e ace in unctie de .

a)5upa marimea partoculelor.

!aerosoli adevarati ; diamnetru de "!" um pt admin transpulmonara

!pseudoaerosoli!diametru peste " um,destinati pielii si mucoaselorDutilizeaza ca

mediu de dispozitiv nu numai aer si ci hidrocarburi fuorurate,azot etc

b)In unctie de nr azelor.

!aerosili biazici!aza interna este dispersata in cea e2terna(solidgaz sau

lichidgaz)*unt alc dintr!o solutie a componentelor active in propulsatorul lichidsolventul

este alc din gazul propulsator sau dintr!un amestec ormat din gazul propulsator

si uii cosolventi.alcool,propilenglicolul

!aerosoli triazici!la care se adauga o aza nemiscibila cu cele 4 componente,un

continut cu cele 6 stari de agregare(gazlichidsolid sau cele 4 nemiscible si gaz)

5upa modul de aplicare.

!aerosoli de uz intern!cei inhalati si care isi e2ercita actiunea la niv cailor resp

!aerosoli de uz e2tern ; cu aplicatii pe piele si

mucosae(nazala,bucala,vaginala,auriculara)

5upa metoda de preparare

-osibilitati de crestere a absorbtiei la nivelul mucoasei nazale.

!prezenta agentilor de crestere a vascozitatii

!aplicarea unor produse bioadezive deterina o stationare prelungita,cu

posibilitatea unei cresteri a biodisponibilitatii sistemice

Absorbtia pulmonara a subst med!aspecte bioarmaceutice

Aparatil respirator

!este alc din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimbruilor de

gaze dintre organism si mediul e2ternIn plus ,partea superioara a cavitatii

nazale la nivelul muc olactive se percepe mirosul,iar laringele un alt segment al

aparatului resp,datorita corzilor vocale inerioare realizeaza onatia

68


37/38

ste alc din caile resp,care au rol in vehicularea aerului si din plamani,organe la

nivelul carora au loc schimbul de gaze (&4 C&4)

Cav nazalaaringeB caile resp superioare

$aringeletraheebronhiiBcaile resp inerioare

-lamanii.

!reprezinta principalele organe ale ap respirator,3ind situati in cav toracicadeasupra diaragmului

!au orma unor 0umatati de con sectionat de un var spre baza,masa medie a

celor 4 plamani 3ind de 16 g

!prezinta baza concave asezata pe diaragma si care prin intermediul

diaragmului,la dreapta este in raport cu lobul stang al 3catului,cu undul

stomacului si cu splina

*tructura plamanului.

!este cea a unei glande tubuloacinoase,3ind alc dintr!un sistem de canale

aeriene si dintr!o si dintr!o multitudine de saci

-lamanul are o dubla vascularizatie!unctionala si nutritive

@ascularizatia unctionala ;realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de

trunchiul pulmonar si venele pulmonareBL mica circulatie

@ascularizatia nutritive!ace parte din mica circulatie si este reprezentata de

arterele si venele bronsice

espiratia.

!una dintre unctiile esentiale ale organismelor vii,unctia prin care se realizeaza

aportul de o2gen din aerul ambient pana la nivelul cellular,in parallel cu

eliminarea in atmosera a C&4,realizat din metabolismul cellular!aceasta unctie comple2a se realizeaza cu participarea unor sisteme

morounctionale in mai multe etape stranse correlate intrBo stricta

succesiuneAceste etape sunt.ventilatia pulmonara,diuziunea si schimbul de

gaze la niv membranelor alveolo!capilare,transportul gazelor In sange si resp

celuloza

@entilatia pulmonara este procesul prin care se realizeaza circulatia alternative a

aerului intre mediu ambient si alveolele pulmonare si eliminarea C&4 catre e2t

+iscarile ventilatorii.

!circulatia alternative a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice alevolumului cutiei toracice urmate 3del de miscarea in acelasi sens a planamului

care este solidarizat de aceasta prin intermediul oitelor pleurale@ariatiile ciclice

ale volumului aparatului toraco!pulmonar se realizeaza in cursul a 4 miscari de

sens opus,de3nite ca misacrea inspirator si e2piratorie

@olumele si capacitaile pulmonare

In cursul +iscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror

marime este in et de talia persoanei,de varsta ,se2,postura etc si a carot

cuanti3carea poate adduce ino asupra integritatii ap toraco!pulmonarvaluarea

volumelor se eectueaza cu a0utorul spirometrelor

6


38/38

biofarmacie cursuri

Documents