Biletul 6.1. Normele dreptului administrative au cel mai adesea caracter permisiv. Precizati daca e A sau F si precizati alte trasaturi ale dreptului administrativ.(pag 30) Nornele de drept administrativ sunt acele norme ce reglementeaza raporturile sociale care apar intre autoritatile administratiei publice in realizarea sarcinilor executive, intre acestea si particulari. Dupa criteriul gradului de impunere a normelor sau caracterul dispozitiei, se poate distinge intre norme cu caracter imperativ , adica norme obligatorii de executat sau de realizat; norme cu caracter prohibitiv, adica norme prin care se interzic anumite fapte sau acte administrative si norme cu caracter permisiv, prin care subiectelor raporturilor juridice administrative li se permite sa faca sau nu faca un anumit fapt sau act.

In ceea ce priveste trasaturile dreptului administrativ acesta este ramura a dreptului public.Dreptul administratuv este dominat de principiul legalitatii.Normele dr, administrativ sunt mai mobile fata de normele dreptului privat, dr. adm. avand un pronuntat caracter de mobilitate, in sensull ca normele sale se modifica si se inlocuiesc destul de repede dupa adoptarea lor.In dreptul administrativ interesul public are prioritate fata de interesul individual.2. Jurisprudenta instantelor de contencios administrativ si a instantei de contencios constitutional este un izvor scris sau nescris al dreptului administrativ ? Raspundeti argumentat.

In ceea ce priveste caracterul de izvor al dreptului administrativ al jurisprudentei instantelor de contencios administrativ, in doctrina nu s-a fundamentat pana in prezent un puct de vedere comun, o pozitie cristalizata.

In doctrina interbelica desi se considera ca jurisprudenta nu constitutie un izvor de drept, s-a sustinut ca instantele judecatoresti acand dreptul de a interpreta legea, in mod indirect o creeaza, caci nimeni nu contesta rolul imens pe care-l joaca jurisprudenta in dezvoltarea dreptului. In realitate, analiza evolutiei jurisprudentei instantelor de contencios administrativ si mai noi, a jurisprudentei instantelor de contencios contitutional, a permis doctrinei occidentale contemporane sa aprecieze ca este vorba despre noi izvoare ale dreptului administrativ. 3. Conform art 95 din Constitutie, Parlamentul poate sa demita Presedintele. Precizati argumentat daca e A sau F si indicati etapele procedurale ale raspunderii politice a sefului statului.n cazul svririi unor fapte grave prin care ncalc prevederile Constituiei, Preedintele Romniei poate fi suspendat din funcie de Camera Deputailor i de Senat, n edin comun, cu votul majoritii deputailor i senatorilor, dup consultarea Curii Constituionale. Preedintele poate da Parlamentului explicaii cu privire la faptele ce i se imput.(2) Propunerea de suspendare din funcie poate fi iniiat de cel puin o treime din numrul deputailor i senatorilor i se aduce, nentrziat, la cunotin Preedintelui.

(3) Dac propunerea de suspendare din funcie este aprobat, n cel mult 30 de zile se organizeaz un referendum pentru demiterea Preedintelui.

4. O motiune simpla adoptata impotriva unui membru al Guvernului conduce obligatoriu la demiterea acestuia . Comentati argumentat daca afirmatia de mai sus este A sau F si indicati care este procedura adoptarii unei motiuni simple.

(pag 80)

Prin legea de revizuire a fost consacrata expres, o practica parlamentara , utilizata constant de catre opozitie, ca mijloc democratic de lupta , adica motiunea simpla, initiata numai de deputati sau de senatori, finalizata prin vot.

Guvernul ca organ rezultat din jocul politic raspunde politic membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia

Motiunea de cenzura este simetric opusa votului de incredere , intrucat prin adoptarea ei, parlamentul reetrage increderea acordata Guvernului la investitura.

Potrivit art 113 din Constitutie (1) Camera Deputatilor si Santul , in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura , cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor (2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii . (3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia , in aceeasi sensiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit art 114

5. Care sunt diferentele dintre autonomia administrativa si descentralizarea administrativa ? Precizati continutul ambelor concepte.(pag 6-7) (pag 91) (De revazut)Din analiza regimurilor constitutionale romanesti, caracteristice fiecarei epoci rezulta ca spre sfarsitul secolului al XIX-lea si prima parte a sex XX prin notiunea de administratie publica , larg utilizata, se avea in vedere de regula, atat activitatea administratiei centrale cat si a administratiei locale, aceasta din urma fiind caracterizata prin autonomie locala, rezultat al descentralizarii administrative, principii de baza ale organizarii administratiei publice locale. Descentralizarea administrativa presupune existenta unor persoane publice locale, desemnate de comunitatea teritoriului, cu atributii proprii, ce intervin direct in gestionarea si administrarea problemelor colectivitatii, implicand autonomia locala. Astfel prin descentralizare se renunta la unitatea caracteristica centralizarii, rezervandu-se colectivitatilor locale, in primul rand, sarcina de a-si rezolva probleme si de a-si satisface interesele lor specifice.

Autonomia locala este un drept iar descentralizarea administrativa constituie un sistem ce o presupune. Ea nu trebuie inteleasa insa, in sensul unei libertati totale, cu eliminarea oricarei interventii a statului atunci cand aceasta se dovedeste necesara.

6. Precizati care sunt principalele diferente si asemanari dintre functia publica si demnitatea publica conform Constitutiei Romaniei.

Notiunea de functie publica reprezinta o notiune fundamentala a dreptului public in general, a dreptului administrativ in special, strans legata de notiunea de organ, autoritate, activitate administrativa. Titularul unei functii publice este de regula, dar nu intotdeauna un functionar public.

(pag 116 )

Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala,, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.Cele mai importante prevederi ale Constituiei privind funcia public

se ntlnesc n art. 16 alin. (3) i art. 73 alin. (3) lit. j). n art. 16 din

Constituia Romniei din 1991, modificat n 2003, se consacr principiul potrivit cruia funciile i demnitile publice, civile sau militare pot fi ocupate, n condiiile legii, de ctre persoanele care au cetenia romn i domiciliul n ar. Statul romn garanteaz egalitatea de anse ntre femei i brbai pentru ocuparea acestor funcii i demniti.

Prin legea de revizuire a Constituiei a fost eliminat condiia de avea

numai cetenia romn pentru ocuparea unei demniti sau funcii publice, fiind aadar posibil ocuparea de funcii publice i de ctre persoanele care au dubl cetenie, fapt mai apropiat de spiritul reglementrilor europene

Funcia de demnitate public, menionat de Constituie n art. 16 alin. (3) nu presupune a fi exercitat de ctre un funcionar public, existnd diferene semnificative ntre funcionarul public i demnitarul public (preedintele Romniei, deputaii i senatorii, minitrii, preedintele consiliului judeean, consilierii consiliului judeean, prefectul, primarul, consilierii locali). Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici face precizarea c persoanele numite sau alese n funcie de demnitatea public nu intr sub incidena dispoziiilor ei, iar un alt act normativ, Legea 154/1998, definete, n art. 3, funcia de demnitate public ca fiind acea funcie public care se ocup prin mandat direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii.