biletul la ordin este

Universitatea Valahia Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Finante-Banci

Biletul la ordin si circuitul sau

Student:Preda Elena-Alexandra Lector universitar doctor:Violeta-Elena Dragoi Specializarea:Finante-Banci Anul :3 Grupa:1

Scopul studiului Operatiunile bancare care au ca obiect instrumentele si tehnicile de plata reprezinta un domeniu foarte important in desfasurarea operatiunilor economice si financiare. Dei bncile ofer diferite modaliti de plat, n ara noastr, plata direct n numerar nc este cea mai utilizat metod de transfer al fondurilor, mai ales n cazul n care sunt implicate persoane fizice. Numerarul este foarte uor de folosit i reprezint o modalitate foarte obinuit de transfer al valorii, mai ales la tranzaciile de valori mici. Acceptarea plilor n numerar i are originea n posibilitatea pe care o ofer de a cumpra imediat o marf sau un serviciu. Pe plan internaional se manifest tendina de nlocuire a plilor efectuate cu numerar prin alte instrumente de plat. Pentru ca sistemul de pli s devin operaional, este necesar existena unui cadru legal care s asigure utilizarea corespunztoare a unor instrumente de plat, cum sunt: cecul, cambia, biletul la ordin, ordinul de plat. n Romnia au fost elaborate noi reglementri care ofer posibilitatea ca sistemul de pli s funcioneze satisfctor. Noile instrumente de plat corespund standardelor stabilite pe plan internaional. Consider ca este important pentru noi toti sa stim cat mai multe despre instrumentele de plata,utilizarea si circuitul acestora Definirea obiectivelor Cuvinte cheie

Ce este biletul la ordin

Instrumente de Biletul la ordin Girul Scadenta Plata

plata Avantajele si limitele biletului la ordin Functiile biletului la ordin Girul biletului la ordn Scadenta biletului la ordin

Plata biletului la ordin

Operatiunea de Regresul in caz de Prescriptiunea

trunghiere Avalul biletului la ordin

neplata Circuitul biletului la ordin

Introducere

Biletul la ordin este, un titlu de credit utilizat ca instrument de plata, care, reprezinta angajamentul unui debitor (numit emitent) de a plati o suma unui creditor (numit beneficiar) la un anumit termen sau la prezentarea acestuia.1 Din definitie rezulta ca, biletul la ordin presupune implicarea numai a doua persoane: emitentul, care n comertul international este importatorul si beneficiarul, care este exportatorul .Circuitul biletului la ordin

Benefici ar Emite nt1

2

1. n cadrul unui contract comercial international, importatorul emite biletul la ordin n favoarea exportatorului1

Operatiuni bancare.Instrumente si tehnici de plata.Editura Didactica si Pedagociga,Bucuresti,1996,pag.114

2. exportatorul prezinta la plata biletul la ordin si importatorul l achita.

Parte teoretica Biletul la ordin este definit ca fiind acel inscris comercial (titlu de credit) prin care o persoana numita emitent sau subscriitor (debitorul) isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru respectivul inscris unei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta si intr-un loc bine determinat. BILETUL LA ORDIN 2 este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumita beneficiar care are calitatea de creditor. n unele tari, cum ar fi Germania, Austria, Elvetia si Spania, jurisprudenta defineste biletele la ordin ca avnd o "natura abstracta". Conceptul se refera la faptul ca drepturile si obligatiile rezulta numai pe baza instrumentului nsusi, acesta functionnd independent de valabilitatea tranzactiei care sta la baza sa. Exceptia o constituie dobndirea efectului de comert de catre detinator prin rea-credinta, dar partea obligata trebuie sa dovedeasca acest lucru. n legislatia engleza apare conceptul de "negociabilitate" care, ntr-o anumita masura, exprima acelasi concept n sensul ca orice parte la cambie si la biletul la ordin este obligata, datorita semnaturii sale pe acestea, indiferent de tranzactia care sta la baza cambiei sau de relatia cu alta parte.

2

NORMA nr 6/1994privind comertul facut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin(Norma BNR nr 6/1994 a fost modificata si complatata prin Norma BNR nr 7/2008 si prin Norma BNR nr 2/2009)

Legea nr. 58/1934 prevede mentiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda un bilet la ordin, si anume:

denumirea de bilet la ordin; data emisiunii; scadenta; mentionarea obligatie personale si neconditionate de a plati suma de bani; numele beneficiarului; semnatura subscriitorului sau a emitentului; locul de plata.

Beneficiarul are urmatoarele posibilitati de a-si exercita drepturile decurgnd din continutul biletului la ordin si anume : daca scadenta este la un anumit timp de la vedere , prezinta biletul la ordin emitentului pentru avizare deoarece dupa aceasta procedura curge termenul de scadenta ; prezinta trasului la plata biletul la ordin ; gireaza biletul la ordin in favoarea unei alte persoane , sconteaza la banca biletul la ordin nainte de scadenta si primeste suma nscrisa , mai putin comisionul bancii pentru astfel de operatii . Mentiuni obligatorii : Data si locul emiterii ; Numele emitentului ; Denumirea bancii si numarul contului deschis emitentului ; Scadenta si locul de plata ; Suma de plata ; Numele beneficiarului ; Numele avalistului si semnatura acestuia ; Felul biletului la ordin .

Avantajele si limitele biletului la ordin

Avantajele biletului la ordin permite beneficiarului sa-si

mobilizeze creanta cerinte formale relativ simp le mai ales n cazul formularelor standardizate

Limitele biletului la or din este supus riscului de pi erdere este supus riscului de furt

oferite de banci elimina riscul de schimb precizeaza exact termenul

este supus ridcului de falsificare

de plata materializeaza datoria impo rtatorului

Functiile economice ale biletului la ordin Biletul la ordin joaca un rol important n domeniile comercial si financiar, att ca mijloc de plata si furnizare de credit ct si drept garantie a creditelor, oferind n general posibilitatea executarii silite rapide. Functiile economice ale biletului la ordin se realizeaza n cadrul unor operatiuni de mare diversitate ale caror caracteristici depind de aspectele concrete ale activitatii de comert. Acest titlu de credit poate fi transmis prin gir (andosare), poate fi scontae la o banca (adica vndut unei banci nainte de scadenta, contra sumei nscrise pe titlu minus comisionul bancii si taxa de scont)sau poate fi pastrae de beneficiar pna la scadenta. Biletul la ordin poate ndeplini urmatoarele functii: functia de instrument de plata - consta n faptul ca

tragatorul, n cazul emitentul , are de achitat o datorie fata de o

terta persoana - beneficiarul. Aceasta functie consta si n faptul ca beneficiarul unui astfel de nscris, numit girant, poate sa-l transfere prin gir unui creditor al sau, numit giratar, ca plata a datoriei fata de acesta, care, la rndul sau, poate sa-l transfere unei terte persoane fata de care are o datorie. functia de titlu de garantie n cadrul garantarii creditului pe termen scurt acordat, bancile comerciale pot cere debitorului sa garanteze plata ratelor de credit, a dobnzilor si comisioanelor si prin emiterea unor bilete la ordin avnd scadentele la termenele de plata ale ratelor, efecte de comert care sunt girate n favoarea bancii si care sunt tinute drept gaj. functia de instrument de credit comercial - consta n facilitatea relatiilor de credit si se realizeaza prin asigurarea rambursarii creditului acordat prin utilizarea biletului la ordin n cadrul unor modalitati de plata Prin mecanismul acestor modalitati, vnzatorul, care livreaza o marfa pe credit, devine n momentul livrarii beneficiarul unui bilet la ordin prin care cumparatorul se obliga sa plateasca, la scadenta, contravaloarea marfii livrate, vnzatorul dispunnd de o garantie suplimentara privind rambursarea creditului. functia de instrument de credit bancar - consta n asigurarea unei mai rapide circulatii a creantelor, n sensul ca beneficiarul unui bilet la ordin poate obtine, n schimbul transferului creantei reprezentate de acest instrument, o suma de bani nainte de scadenta. Principalele operatiuni prin care titlurile de credit ndeplinesc functia de instrument de credit bancar sunt scontarea si forfetarea. Avnd n vedere ca aceste operatiuni se fac de catre persoana care a acordat initial un credit, finantnd astfel o persoana, aceste operatiuni apar privite din punctul de vedere al primei persoane ca operatiuni de refinantare.

Calitatea hartiei pe care se tipareste biletul la ordin3 Calitatea hartiei pe care se tipareste biletul la ordin trebuie sa respecte urmatoarele specificatii tehnice:3

Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009,Editura Best Publishing,pag140-142

Gramaj:95,0 g/m2 +/-5%,conform ISO 536 Grosime:minimum 105 microni,conform ISO 534 Rugozitatea Bendtsen,pe ambele suprafete:cuprinsa intre 90 si 150 um,conform ISO 8791-2 Rezistenta la rupere(tractiune),conform ISO 1920-2 1. pe directie langitudinala:minimum 70N 2. pe directie transversala:minimum 30N rezistenta interna la rupere(sfasiere):minimum 700 mN in ambele directii,conform ISO 1974 capacitatea de absorbtie a apei:15-35 g/mp stralucirea(gradul de alb):80%,conform ISO 2470 opacitate:minimum 85%,conform ISO 2471 impuritati admise: 1. maximum 250 de puncte pe mp,pentru punctele cu dimensiuni de maximum 0,1 mm; 2. maximum 25 de puncte pe mp,pentru punctele cu dimensiuni cuprinse intre 0,1 mm-0,2 mm; proprietati de scriere:hartia folosita trebuie sa faca posibila scrierea cu cernala sau pasta de pix de culoare albastra ori neagra care nu se sterge; alte conditii:hartia utilizata trebuie sa fie neteda si fara indoituri

Prevenirea falsificarii titlurilor de credit4 Pentru a preveni falsificarea titlurilor de credit si pentru prezentarea lor la plata prin trunchiere,institutiile de credit au obligatia sa respecte pentru formularele pe care le furnizeaza clientilor lor,in vederea utilizarii de catre acestia,urmatoarele cerinte minime de securizare: 1. fiecarui formular de bilet la ordin trebuie sa I se atribuie de catre institutiile de credit emitente o combinatie unica de caractere alfabetice si numerice care reprezinta referinta4

Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009,Editura Best Publishing,pag144

bitetului la ordin.Referinta va fi compusa din serie si numar,dupa cum urmeaza: seria va fi compusa din sapte carctere alfanumerice,astfel: a.)primele patru carctere alfabetice din codul BIC al institutiei de credit care elibereaza biletul la ordin; b.)un carcter numeric care codifica tipul instrumentului,respective trei pentru biletul la ordin c.)doua carctere alfabetice-majuscule numarul biletului la ordin va fi compus din sapte caractere numerice. Intre seria si numarul biletului la ordin va exista un spatiu pentru delimitare.Gestionarea plajelor de referinte ale biletelor la ordin este asigurata de fiecare institutie de credit. Institutiile de credit abilitate prin lege sa emita bilete la ordin sunt singurele care au dreptul sa utilizeze pentru acest tip de documente:formatul,structura,continutul si sistemul de atribuire a referintelor prevazute in aceasta norma tehnica utilizarea ca suport de imprimare a unei hartii care sa incorporeze in timpul procesului de fabricare cel putin doua dintre urmatoarele elemente de securitate,care nu pot fi reproduse sau imitate cu rezultate satisfacatoare folosind materiale,metode si echipamente conventionale si care vor fi cunoscute de toate institutiile de credit care pun in circulatie formulare de bilete la ordin ori care utilizeaza bilete la ordin :melanj de fibre de securitate,cu distributie aleatorie in masa hartiei,format din trei tipuri diferite de fibre:unele vizibile numai cu ochiul liber,unele invizibile cu ochiul liber,dar vizibile la examinarea sub lumina UV,si unele vizibile atat cu ochiul liber ,cat si l examinarea sub lumina UV,ca element de securitate deschis si semideschis;absenta fluorescentei in masa,la examinarea sub lumina UV;tratarea chimica a hartiei pentru a asigura evidentierea oricarei incercari de alterare a mentiunilor realizate pe aceasta ulterior completarii,folosind solventi sau alte substante chimice specifice,ca elemente de securitate de tip inchis;2.

3. aplicarea pe suportul de imprimare a unor elemente de securitate de tip deschis sau semideschis:prin intermediul designului,incluzand urmatoarele elemente grafice de securitate realizate vectorial:raster prsonalizat mono sau multicolor,microtext in unda,relief cu modularea grosimii de linie deformat variabil in culori spot,precum si combinatii ale acestora;prin folosirea la imprimarea biletului la ordin a cel putin doua cerneluri de securitate cu proprietati speciale,din care una cu proprietati optic variabile,de tip iridescent,aplicata pe versoul imprimatului sub forma unei benzi de securizare. Niciunul dintre elementele de securitate incluse de institutiile de credit emitente nu trebuie sa afecteze in vreun fel prelucrarea prin mijloace electronice a datelor inscrise ulterior pe titlurile de credit. Elementele de securitate de tip deschis,semideschis sau inchis trebuie sa fie cunoscute de toate institutiile de credit din Romania unde titlurile de credit pot fi prezentate la plata. Institutiile de credit emitente vor urmari ca incorporarea elementelor de securitate in formularele de bilet la ordin san u ingreuneze citirea informatiilor continute,ulterior completarii lor.nu este permisa imprimarea pe verso.

Desenele si redactarea biletului la ordin 5

Fata biletului la ordin este alcatuita in mod obligatoriu din opt zone ale caror amplasari,continut si dimensiuni vor fi realizate in conformitate cu regulile de mai jos: ZONA 1-alocata datelor de identificare si continutului biletului la ordin-este intotdeauna amplsata in partea de superioara centrala a titlului de credit si cuprinde: in partea stanga sus mentiunea Voi plati in schimbul acestui BILET LA ORDIN,cuvintele BILET LA ORDIN5

Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009.Editura Best Publishing,pag149-155

fiind tiparite ingrosat,cu majuscule,cu caractere de minimum 3 mm inaltime; rubrica stipulat,uramta de un spatiu marcat prin linie punctata de 50 mm,necesar completarii mentiunilor facultative ale biletului la ordin; sub rubrica stipulata va aparea rubrica suma de,uramata de un spatiu,care incepe de la 135 mm de la marginea din dreapta si 78 mm de la mrginea de jos a biletului la ordin,format din 13 casete inchise de cinci mm lungime si cinci mm inaltime fiecare,pentru inscrierea sumei biltului la ordin;in caseta 11 se va pretipari caracterul, ingrosat si de 2 mm inaltime;fundalul biletului la ordin in zona acestor casete va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%;acest spatiu va fi uramat de rubricamoneda; incepand de la 53 mm de la marginea din dreapta si 78 mm de la marginea de jos a biletului la ordin,va fi delimitatcu linii continue un spatiu format dintr-un dreptunghi de 12 mm lungime si 5 mm inaltime pentru inscrierea monedei;fundalul biletului la ordin in zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%;in locul acestui spatiu institutiile de credit pot pretipari insemnul monetar aferent monedei in care va fi emis respectivul bilet la ordin; incepand de la 147 mm de la marginea din dreapta si 71 mm de la marginea de jos a biletului la ordin,va fi amplasat un spatiu format dintr-un dreptunghi delimitat cu linie continua si va avea o lungime de 160 mm si 5 mm inaltime;acest spatiu este destinat inscrierii sumei in litere;fundalul biletului la ordin in zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%;imediat sub acest dreptunghi,in partea stanga va aparea rubrica cu caractere italice de maximum 2 mm(suma in litere); incepand de la 147 mm de la marginea din dreapta si 63 mm de la marginea de jos a biletului la ordin,va fi amplasat un spatiu format dintr-un dreptunghi delimitat cu linie continua si va avea o lungime de 106 mm si 5 mm inaltime;acest spatiu este destinat inscrierii sumei in litere.In situatia in care biletul

la ordin este emis in alta moneda,iar tragatorul dispune ca plata sa fie efectuata in RON,aceasta mentiune se va face in acest spatiu prin includerea sintagmei in RON;fundalul biletului la ordin in zona acestui dreptungi va fi imprimat uniform folosindu-se nuante slabe,cu un grad de acoperire de maximum 15%; rubricalui/la ordinul,amplasata imediat sub spatiul locat inscrierii sumei in litere,va fi uramata de un spatiu marcat prin linie punctata de maximum 92 mm; rubrica Valoarea reprezinta,amplasata sub rubrica lui/la ordin,va fi uramata de un spatiu marcat prin linie punctata de maximum 85 mm. ZONA 2-Alocata datelor de identificare ale emitentului biletului la ordin-este amplasata imediat sub zona 1 si cuprinde urmatoarele rubrici si spatii de completat: rubrica EMITENT ca titlu al zonei ,pozitionata in partea superioara stanga a zonei,tiparita cu majuscule,ingrosat; rubrica Cod emitent,uramata pe acelasi rand,incepand de la 101 mm de la marginea din dreapta si 45 mm de la marginea de jos a biletului la ordin ,de un spatiu marcat printr-o linie continua,delimitata printr-un dreptunghi de 60 mm lungime si 5 mm latime.Suplimentar,acest spatiu poate fi marcat si prin 13 casute de 4,5 mm lungime si 5 mm inaltime fiecare,delimitate prin linii intrerupte,pentru usurarea inscrierii.In acest spatiu se inscriu datele de identificare ale emitentului,respective: pentru personae juridice rezidente:codul unic de identificare fiscala al emitentului; pentru personae juridice nerezidente:informatia solicitata de banca emitentului la deschiderea contului current; pentru persoanele fizice rezindente:codun numeric personal al emitentului; pentru personae fizice nerezidente:informatia salicitata de banca trasa la deschiderea contului current.

Informatiile din acest camp sunt inscrise in momentul in care emitentul primeste formularele de la banca al carui client este.In cazul in care codul emitentului nu se pretipareste,acest spatiu trebuie marcat prin 13 casute de 4,5 mm lungime si 5 mm inaltime fiecare,delimitate prin linii intrerupte,pentru usurarea inscrierii. Fundalul biletului la ordin in zona acestor casete va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%; rubrica IBAN emitent va fi uramata de un spatiu pentru codul IBAN marcat printr-o linie continua,delimitat printr-un dreptunghi de 96 de mm lungime si 5mm inaltime;dreptungiul va incepe de la 137 mm de la marginea din dreapta a biletului la ordin si 38 mm de la marginea de jos.Informatiile din acest camp sunt inscrise in momentul in care emitentul primeste formularele de la banca al carui client este. In cazul in care codul IBAN al emitentului nu se pretipareste,acesta trebuie marcat prin 6 casete de dimensiuni egale,lungimea 15 mm si inaltimea 5 mm,delimitat de cate un chenar dreptunghiular,fiecare caseta fiind divizata vertical in interior prin 3 linii intrerupte amplasat la 4 mm de marginile casetei si unele fata de altele.In acest caz spatiul lasat liber intre casete este de maximum 1 mm. Fundalul biletului la ordin in zona acestor casete va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%; rubrica Denumire emitent va fi plasata sub IBAN emitent si va fi urmata de un spatiu dreptunghiular incepand de la 135 mm de la margina din dreapta si 27 mm de la marginea dejos a biletului la ordin,avand o lungime de 94 mm si o inaltime de 10 mm,destinat inscrierii denumirii emitentului si avand fundalul imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%. Informatiile din acest camp sunt inscrise in mometul in care emitentul primeste formularele de la banca al carei client este.In

cazul in care denumirea emitentului nu se pretipareste,acest spatiu trebuie marcat prin doua randuri a cate 18 casute de dimensiuni egale,delimitate prin linii intrerupte,pentru usurarea inscrierii denumirii tragatorului. ZONA 3-Alocata codului IBAN al posesorului biletului la ordin-este formata din urmatoarele rubrici si spatii de complatat: rubrica IBAN posesor,urmata de un spatiu pentru codul IBAN marcat prin 6 casete de dimensiuni egale. Fiecare caseta va avea o lungime de 15 mm si o inaltime de 5 mm,va fi delimitate de un chenar dreptunghiular si va fi divizata in interior prin 3 linii verticale intrerupte in 4 spatii de dimensiuni egale;fundalul biletului la ordin in zona acestor casete va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grdad de acoperire de mximum 15%; imediat sub casetele pentru codul IBAN,centrat,va fi amplasata In aceasta portiune nu se scrie incadrata de doua sageti cu varful indreptat in jos. ZONA 4-Alocata unor date specifice biletului la ordin platibil la un anumit timp de la vedere-este amplasata in partea dreapta sus a biletului la ordin si are urmatoarele rubrici si spatii de complatat: rubrica VAZUT ca titlu al zonei,pozitionata centralin partea superioara,tiparita ingrosat,cu majuscule; rubrica la data,urmata de un spatiu marcat prin linie punctata cu lungimea de maximum 25 mm,necesar completarii datei la care biletul la ordin a fost vazut de emitentul la vedere; rubricade emitent,sub care va fi marcat un spatiu prin linie punctata cu lungimea de maximum 33 mm,necesar completarii denumirii emitentului la vedere; incepand de la 38 mm de la marginea din dreapta si 64 mm de la marginea de jos a biletului la ordin,va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continua,delimitat printr-un dreptunghi de 35 mm lungime si 15 mm inaltime;imediat sub acest spatiu va fi amplasata rubrica Semnatura emitentului la vedere,scrisa cu caractere italice de 2 mm inaltime;fundalul biletului la ordin in zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform in culoare rosu

de slaba intensitate ,cu un grad de acoperire de maximum 15%. ZONA 5-Alocata unor date privind biletul la ordin si semnaturii emitentului-este amplasata imediat sub zona 4 si are urmatoarele rubrici si spatii de completat: rubricaData emiterii,sub care va fi amplasat un spatiu format sin 8 casete semideschise de 4 mm lungime fiecare pentru inscrierea datei de emitere a biletului la ordin in formatul ziluna-an(ZZ/LL/AAAA). Aceste casete vor incepe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 53 mm de la marginea de jos a biletului la ordin;fundalul in zona acestor casete va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%; rubricaLocul emiterii,sub care va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continua,delimitat printr-un dreptunghi de maximum 35 mm lungime si 5 mm inaltime,spatiu care va incepe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 43 mm de la marginea de jos a biletului la ordin. Acest spatiu este necesar completarii denumirii localitatii unde a fost emis biletul la ordin;fundalulin zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%. rubrica Scadenta,sub care va fi amplasat un spatiu format din 8 casete semideschise de 4 mm lungime fiecare,in formatul ziluna-an(ZZ/LL/AAAA),pentru inscrierea darei la care va fi scadent biletul la ordin. Aceste casete vor incepe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 33 mm de la marginea de jos a biletului la ordin;fundalul in zona acestor casete va fi imprimat uniform inculoarea rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%. rubrica Locul platii,sub care va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continua,delimitat printr-un dreptunghi de maximum 35 mm lungime si 5 mm inaltime,spatiu care va incepe de la 38 mm de la marginea din dreapta si 23 mm de la marginea de jos a biletului la ordin.

Acest spatiu este necesar completarii denumirii localitatii unde biletut la ordin va fi platit;fundalul biletului la ordin in zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%; incepand de la 38 mm de la marginea din dreapta si 5 mm de la marginea de jos a biletului la ordin,va fi amplasat un spatiu marcat prin linie continua,delimitat printr-un dreptunghi de 35 mm lungime si 17 mm inaltime. Imediat sub acest spatiu va fi amplasata rubrica Semnatura emitentului,scrisa cu caractere italice de maximum 2 mm inaltime;fundalul biletului la ordin in zona acestui dreptunghi va fi imprimat uniform in culoare rosu de slaba intensitate,cu un grad de acoperire de maximum 15%;semnatura olografa a emitentului nu va putea depasi spatiul delimitat de acest dreptunghi sin u se va suprapune cu informatiile privind moneda de plata. ZONA6-Alocata datelor privind avalizarea biletului la ordin-este amplasata in coltul din stanga sus al biletului la ordin si are uramatoarele rubrici si spatii de completat: rubrica AVALIZAT ca titlu al zonei,pozitionata central in partea superioara,tiparita ingrosat,cu majuscule; rubricade,urmata de un spatiu marcat prin linie punctata cu lungimea de maximum 35 mm,necesara completarii numelui sau denumirii avalistului; rubrica pentru,urmata de un spatiu marcat prin linie punctata cu lungimea de maximum 30 mm,necesara completarii numelui sau denumirii avalizatului; spatiu marcat printr-o linie continua de maximum 25 mm lungime,amplasata central in partea de jos a zonei,sub care va fi amplasata rubrica Semnatura avalistului,scrisa cu caractere italice de maximum 2 mm inaltime. ZONA 7-Alocata pentru date privind girurile-este amplasata imediat sunb zona 6 si este formata din 3 spatii de dimensiuni egale,amplasate unele sub altele,fiecare avand urmatoarele rubrici si spatii de completat: rubrica Girat de,precedata de numarul de ordine al girului(1,2 sau 3),urmata de un spatiu marcat prin linie punctata cu

lungimea de maximum 26 mm,necesar completarii numelui sau denumirii girantului; rubricacatre,urmata de un spatiu marcat prin linie punctata cu lungimea de maximum 32 mm,necesar complatarii numelui sau denumirii girantului; rubrica la data,urmata de un spatiu marcat prin linie punctata cu lungimea de maximum 30 mm,necesar completarii datei la care s-a efectuat girarea; spatiu marcat printr-o linie continua de maximum 25 mm lungime,amplasata central in partea de jos a spatiului pentru girul respective,sub care va fi amplasata rubrica Semnatura girant,scrisa cu caractere italice de maximum 2 mm inaltime. ZONA 8-Reprezinta banda alba.In aceasta zona,nu vor fi facute nici un fel de mentiuni,cu exceptia celor stabilite de Banca Nationala a Romaniei,iar fundalul biletului la ordin nu va avea in aceasta zona nici un fel de imprimari.

Dimensiunile zonelor biletului la ordin

Biletul la ordin cu cele opt zone

Girul6 Girul este actul prin care posesorul titlului,numit girant transfera altei persoane,numita giratar,printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia,toate drepturile decurgand din acest titlu. Girul poate fi: girul in plin girul in alb girul de intoarcere girul cumulativ girul in favoarea bancii6

Instrumente de plata si circuite de plati.Compensatia,Editura Cartea Studenteasca,2011,pag24-25

pirul pentru procura girul pentru garantie girul ulterior scadentei

7

Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou biletul la ordin.

Girul trebue sa fie neconditionat. Orice conditiune la care ar fi supus se socoteste nescrisa. Girul partial este nul. Girul "la purtator" este echivalentul unui gir in alb. Girul trebuie scris pe biletul la ordin; el trebuie sa fie semnat de girant. Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe biletul la ordin Daca girul este in alb posesorul poate: sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane; sa gireze biletul la ordin din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane; sa predeabiletul la ordin unui tertiu fara sa completeze girul in alb si fara sa il gireze. Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de acceptare si de plata El poate interzice un nou gir; in acest caz el nu raspunde fata de persoanele carora biletul la ordin a fost ulterior girat. Detinatorul unui bitel la ordin este socotit posesor legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se socotesc, in aceasta privinta, nescrise.7

Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009,Editura Best Publishing,pag 171-174

Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul

acestuia este socotit ca a dobandit biletul la ordin prin efectul unui gir in alb. Daca o persoana a pierdut, prin orice intamplare, posesiunea unui bilet la ordin noul posesor care justifica dreptul sau, nu este tinut sa predea biletul la ordin , afara numai daca l-a dobandit cu rea credinta, sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea lui. Daca girul cuprinde mentiune "valoarea pentru acoperire", pentru "incasare", "pentru procura", sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorand din biletul la ordin, dar nu il poate gira decat cu titlul de procura. Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decat exceptiunile ce ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins intr-un gir "de procura", nu inceteaza prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrangerea capacitatii acestuia. Daca girul cuprinde mentiunea "valoare in garantie", "valoare in gaj" sau orice alta mentiune care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorand din biletul la ordin , dar un gir facut de el este socotit ca facut cu titlul de procura. Cei obligati nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afara numai daca posesorul, primind biletul la ordin , a lucrat cu stiinta in paguba debitorului. Girul posterior scadentei produce aceleasi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul facut posterior protestului de neplata, sau facut dupa trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fara data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind facut inainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului. Scadenta8

8

Instrumente de plata si circuite de plati.Compensatia,Editura Cartea Studenteasca,2011,pag 22

Scadenta este termenul la care biletul la ordin este exigibil si trebuie platit.Scadenta,pentru a evita unele interpretari trebuie sa fie: Certa,adica sa indice cu precizie ziua sau termenul pana

la care beneficiarul trebuie sa se prezinte la incasare Unica,adica nu se admit scadente successive Posibila,respective sa nu fie inaintea emiterii. Formele scadentei sunt: Scadenta la vedere,inseamna la prezentarea beneficiarului care poate fi la orice data dupa emiterea biletului la ordin dar nu mai tarziu de un an de zile,termenul maxim prevazut prin lege Sadenta la un anumit timp de la vedere-tragatorul are latitudinea sa stabileasca data scadentei la un anumit timp de la vedere Scadenta la un anumit timp de la emitere-tragatorul poate stabili un anumit termen conventional la care beneficiarul se poate prezenta pentru incasarea biletului la ordin. Scadenta la o data fixa reprezinta o anumita data formata din zi,luna si an.

9

Biletele la ordin cu alte scadente decat la vedere,la un anumit timp de la vedere,la un anumit timp de la emitere sau fixa sau cu scadente succesive sunt nule.

Biletul la ordin la vedere este platibil la prezentare. El trebue

prezentat spre plata in termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti. Tragatorul poate stipula ca un bilet la ordin platibil la vedere nu trebuie sa fie prezentat spre plata inaintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare curge de la aceasta data.9

Legea numarul 58/1994 asupra cambiei si biletului la ordin acualizata la 11 .05.2008

Scadenta unuibilet la ordin la un anume timp de la vedere

este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului. In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotita fata de acceptant ca fiind facuta in ultima zi a termenului prevazut pentru prezentare spre acceptare . Scadenta unui bilet la ordin tras la una sau mai multe luni de la data emisiunii sau de la vedere, e socotita la data corespunzatoare, din luna in care plata trebue sa fie facuta. In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi in ultima zi a acestei luni. Cand un bilet la ordin este tras la una sau mai multe luni si jumatate de la data sau de la vedere, se socotesc mai intai lunile intregi si apoi jumatatea. Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul lunii, se intelege prin aceste termene: Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii. Expresiunile "8 zile" sau "15 zile" se inteleg, nu ca una sau doua saptamani, ci ca opt sau cincisprezece zile efective. Prin expresiunea "jumatate luna" se inteleg cincisprezece zile.

Cand un bilet la ordin este platibil la o zi fixa intr-un loc,

unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixata dupa calendarul locului de plata . Cand un bilet la ordin tras intre doua locuri, avand calendare deosebite, este platibil la un anume timp de la data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune . Plata

Plata biletului la ordin se face la scadenta si la locul indicat pe titlul posesorului prin prezentarea biletului la ordin.prezentarea unui bilet la ordin se poate face in original sau prin trunchiere.10

11

Posesorul unui bilet la ordin platibil la o zi fixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebue sa il prezinte la plata, fie in ziua in care el este platibil, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.

Prezentarea unui bilet la ordin la o casa de compensatii

echivaleaza cu o prezentare spre plata . Biletul la ordin trebue sa fie prezentat spre plata la locul si adresa indicata in bitelul la ordin. In lipsa aratarii unei adrese biletul la ordin trebuie sa fie prezentat pentru plata: La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate inbiletul la ordin sa plateasca pentru el. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in biletul la ordin sa plateasca pentru acesta. La domiciliul celui indicat la nevoie. Trasul care plateste biletul la ordin poate pretinde ca acesta

sa-i fie predat cu mentiunea de achitare scrisa de catre posesor. Posesorul nu poate refuza o plata partiala. Posesorul unui bilet la ordin nu este tinut sa primeasca plata inainte de scadenta. Trasul care plateste inainte de scadenta, o face pe riscul si pericolul sau. Acel care plateste la scadenta este valabil liberat, afara numai daca nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.

10

Instrumente de plata si circuite de plati.Compensatia,Editura Cartea Studenteasca,2011,pag 22-2311


Cand un bilet la ordin este platibil intr-o moneda, care nu

are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua scadentei. Daca debitorul este in intarziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie platita in moneda tarii, fie dupa valoarea din ziua scadentei, fie dupa valoarea din ziua platii. Valoarea monedei straine este determinata de uzurile locului de plata . Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in biletul la ordin. Regulile aci aratate nu se aplica in cazul cand tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plata efectiv in moneda straina). Daca suma este aratata int-'o moneda avand aceeasi denumire, dar de o valoare diferita, in tara de emisiune, si in aceea a platii, se presupune ca aratarea se refera la moneda locului de plata . Cand biletul la ordin nu este prezentat spre plata in termenul fixat orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la alta institutie legal abilitata sa efectueze astfel de operatiuni pe cheltuiala si riscul posesorului biletului la ordin. Prezentarea unui bilet la ordin la plata se poate face in original sau prin trunchiere. urmatoarele operatiuni successive:12

Trunchierea este procedeul informatic care consta in

transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe biletul la ordin original; reproducerea imaginii biletului la ordin original in format electronic transmiterea informatiei electronice obtinute institutia de credit platitoare.12


Pot face obiectul trunchierii numai biletele la ordin

acceptate. Prezentarea la plata a unui bilet la ordin prin trunchiere produce aceleasi efecte juridice ca si prezentarea la plata a biletului la ordin original, cu conditia ca acesta din urma sa fi fost emis cu respectarea prevederilor legii. Institutiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu conditia ca intre ele sa existe o conventie prealabila in contextul unui aranjament de plata sau o conventie constand in aderarea lor la un sistem de plati. Momentul receptionarii de catre institutia de credit platitoare, respectiv de catre un sistem de plati a informatiilor relevante pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivului bilet la ordin constituie momentul prezentarii la plata . Transmiterea catre institutia de credit platitoare a informatiilor relevante si a imaginii biletului la ordin , prin trunchiere, trebuie realizata astfel incat sa se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea oricaror procedee tehnice admise de lege . Cand prezinta la plata un bilet la ordin prin trunchiere, institutia de credit este obligata: sa verifice daca acel bilet la ordin in original respecta in forma si continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor; sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din biletul la ordin in original, precum si conformitatea imaginii biletului la ordin cu biletul la ordin in original. Refuzul total sau partial la plata al unui bilet la ordin prezentat la plata prin trunchiere se face in forma electronica, de catre institutia de credit platitoare.

Actiunea sau executare13 Actiunea biletului la ordin este directa sau de regres: directa

contra acceptantului oricarui alt obligat.

si

avalistilor

sai;

de regres contra

Regresul in caz de neplata14 Regresul presupune ca posesorul s-a indreptat mai inainte asupra acceptantului si avalistilor sai,dar rezultatele nu sunt satisfacatoare si acum se indreapta catre ceilalti participant(tragator,giranti,avalisti).15

Posesorul poate exercita drepturi de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati: La scadenta, daca plata nu a avut loc; Chiar inainte de scadenta: Daca acceptarea a fost refuzata in totul sau in parte. In caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; in caz de incetare de plati din partea acestuia, chiar daca incetarea de plati nu este constatata printr-o hotarare, daca urmarirea bunurilor lui a ramas fara rezultat. In caz de faliment al tragatorului unui bilet la ordin stipulat neacceptabil. Refuzul de acceptare sau de plata trebue sa fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata). Protestul de neacceptare trebue facut in termenele fixate pentru prezentare la acceptare .. Protestul de neplata a unui bilet la ordin platibil la o zi fixa sau la un anumit timp de la data emisiunii, sau la un anumit timp de la vedere, trebue sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care biletul la ordin este

13

Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009,Editura Best Publishing,pag 124

14


Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009,Editura Best Publishing,pag 124

platibil. Cand biletul la ordin este platibil la vedere, protestul trebue sa fie facut in conditiunile aratate in alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare. Protestul de neacceptare scuteste de prezentare la plata si de protestul de neplata. In cazul cand trasul a incetat platile, fie ca a acceptat sau nu, sau in cazul cand o urmarire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decat numai dupa ce biletul la ordin a fost prezentat trasului spre plata si dupa ce protestul a fost facut. In cazul cand trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat in stare de faliment, cum si in caz de faliment al tragatorului unui bilet la ordin stipulate neacceptabil, prezentarea hotaririi declarative de faliment este indestulatoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres. Posesorul trebue sa incunostiinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru zile lucratoare ce urmeaza zilei protestului sau zilei prezentarii, daca exista stipulatiunea "fara cheltuieli". Fiecare girant trebue, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostiintarea, sa aduca la cunostinta girantului sau incunostiintarea primita, aratand numele si adresele acelora care au facut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pana la tragator. In cazul cand un girant n-a aratat adresa sa, sau a aratat-o intr-un mod ilizibil, incunostiintarea facuta girantului care il precede este indestulatoare. Acel care e dator sa faca incunostiintarea, poate sa o faca in orice forma chiar prin simpla inapoiere a biletului la ordin. El trebue sa probeze ca a facut incunostiintarea in termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzand incunostiintarea a fost predata postei in termenul prescris. Acel care nu face incunostiintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul de regres; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin culpa sa, fara insa ca daunele interese sa poata intrece suma din biletul la ordin Tragatorul, girantul, sau avalistul, pot, prin stipulatiunea "fara cheltuieli", "fara protest", sau orice alta expresiune

echivalenta, scrisa pe biletul la ordin si semnata, sa scuteasca pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata. Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea biletului la ordin la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor cade in sarcina aceluia care o opune posesorului. Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii; daca ea este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca, cu toata stipulatiunea inscrisa de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile raman in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, daca a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii. Tragatorul, acceptantul, girantul si avalistul biletului la ordin sunt tinuti solidari fata de posesor. Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat. Acelasi drept il are orice semnatar care a platit biletul la ordin. Actiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intai. Posesorul poate cere pe cale de regres: Suma aratata in biletul la ordin neacceptat sau neplatit, impreuna cu dobanda, daca a fost stipulata. Dobanda legala socotita cu incepere de la scadenta. Cheltuielile de protest, acelea ale incunostiintarilor facute, cum si alte cheltuieli justificate. Daca regresul este exercitat inainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma aratata in biletul la ordin. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bancii Nationale in vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului. Acel care a platit prin regres cbiletul la ordin poate cere de la girantii sai: Intreaga suma platita;

Dobanda legala la aceasta suma, socotita cu incepere din

ziua cand a platit suma; Cheltuielile pe care le-a facut. Orice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat, un drept de regres, poate cere, in schimbul platii, predarea biletului la ordin cu protestul si un cont de intoarcere achitat. Oricare girant care a platit biletul la ordin poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori. Oricare persoana, avand dreptul sa exercite regresul, poate, daca nu s-a stipulat altfel, sa se despagubeasca printr-un nou bilet la ordin tras la vedere asupra unuia din girantii sai si platibil la domiciliul acestuia. Posesorul este decazut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului si impotriva celorlalti obligati cu exceptiunea acceptantului. In cazul in care biletul la ordin nu este prezentat spre acceptare in termenul stipulat de tragator,posesorul este decazut din dreptul sau de regres, atat pentru neplata, cat si pentru neacceptare, afara numai daca nu rezulta din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de acceptare . Daca stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsa intr-un gir, numai girantul poate opune lipsa . Cand prezentarea biletului la ordin sau facerea protestului in termenele prescrise este impiedecata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sunt prelungite. Posesorul este dator sa aduca, fara intarziere, la cunostinta girantului sau, prin scrisoare recomandata, cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pebiletul la ordin mentiune datata si semnata de el de aceasta incunostintare Dupa incetarea cazului fortuit ori de forta majora posesorul trebue fara intarziere, sa prezinte biletul la ordin spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie sa il protesteze. Daca cazul fortuit ori de forta majora tine peste treizeci de zile de la scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie de prezentare si de protest.

Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majora faptele pur

personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a insarcinat-o sa prezinte biletul la ordin sau de a il pretesta. In termen de 5 zile de la primirea somatiunii, debitorul poate face opozitie la executare . Opozitia se va introduce la judecatoria care a investitbiletul la ordin cu formula executorie. Judecatoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini. Hotarirea pronuntata asupra opozitiei va putea fi atacata cu apel in termen de 15 zile de la pronuntare. Instanta va putea suspenda executarea numai in caz cand oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura. In caz de suspendarea executarii creditorul va putea obtine masuri de asigurare. Daca din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmisiunii biletului la ordin , deriva o actiune cauzala, aceasta ramane in fiinta cu toata emiterea sau transmisiunea biletului la ordin , afara de cazul cand se dovedeste novatiunea. asemenea actiune nu poate fi insa exercitata decat dupa ce se dovedeste cu protestul lipsa de acceptare sau de plata . Posesorul biletului la ordin nu poate exercita actiunea cauzala decat oferind debitorului restituirea biletului la ordin , depunand-o la grefa instantei competente, justificand in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine. Cand posesorul a pierdut actiunea biletului la ordin in contra tuturor obligatilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o actiune pentru plata sumei cu care acestia sau imbogatit fara cauza in dauna sa.

Protestul

Protestul resprezinta constatarea printr-un act authentic a rezultatului negativ a prezentarii biletului la ordin spre acceptare si plata.1617

Protestul se adreseaza de executorul judecatoresc.

Asistenta martorilor nu este necesara la adresarea protestului. Protestul poate fi adresat prin act separat, pe insusi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Daca protestul se adreseaza pe un adaos, cel care l-a adresat trebuie sa puna stampila judecatoriei pe linia de unire. Pentru mai multe titluri platibile de aceeasi persoana, in acelasi loc protestul se poate face la cererea posesorului printr-un singur act separat. Daca protestul este cuprins in act separat, mentiune de facere a protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest. Daca persoana careia trebue sa-i fie prezentat biletul la ordin a incetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulele precedente. Protestul trebue sa cuprinda: o Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat. o Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului. o Numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a facut protestul. o Aratarea locurilor in care a fost dresat o Transcrierea exacta a biletului la ordin , daca protestul nu s-a facut chiar pe inscrisul biletului la ordin. o Somatiunea de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut niciun raspuns. Protestul va fi subscris de cel care l-a adresat.

16



Cand trasul caruia i se prezinta spre acceptare un bilet la

ordin cere ca o noua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare, aceasta cerere trebue cuprinsa in protest. Stersaturile, indreptarile si scrisul printre randuri sau cu semn de trimitere, trebuesc sa fie aprobate de acel care face protestul. Cel care face protestul este dator sa treaca protestele in intregime, zi cu zi, dupa ordinea datei, intr-un registru special. Originalul protestului se va inmana celui ce a cerut protestul. In caz de pierdere, originalul poate fi inlocuit printr-o copie legalizata dupa registru. Judecatoriile tin un registru de proteste, in care se inregistreaza, zilnic si in ordinea datei, biletele la ordin protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente. In prima zi a fiecarei saptamini, fiecare judecatorie trimite Camerei de Comert si Industrie judetene, un tabel cu protestele de neplata a biletelor la ordin facute in cursul saptaminii precedente. Acest tabel trebuie sa indice data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a adresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma datorata si scadenta titlului protestat. In afara de cazul cand tragatorul a stipulat obligatiunea de protest, acesta poate fi inlocuit, daca posesorul se invoieste, printr-o declaratie de refuz de acceptare sau plata scrisa si datata pe titlu sau pe adaus, semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratiune trebue sa fie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului. Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie. Plata prin interventiune

18

Plata prin interventiune poate fi facuta ori de cate ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau inainte de aceasta. plateasca acel pentru care interventiunea s -a facut. Ea trebue facuta cel mai tarziu in ziua ce urmeaza ultima zi admisa pentru facerea protestului de neplata. Plata prin interventie trebuie sa rezulte din protest si, daca acesta a fost deja adresat, trebuie sa fie mentionata la sfirsitul actului de protest de catre cel care l-a adresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar daca tragatorul a pus clauza FARA CHELTUIELI . In cazul in care biletul la ordin a fost acceptat de mai multi intervenienti, care au domiciliul la locul platii, sau daca au fost indicate pentru a plati - la nevoie - persoane avand domiciliul in acelasi loc, posesorul trebue sa prezinte biletul la ordin tuturor acestor persoane, iar daca va fi locul, sa ceara protestul de neplata cel mai tarziu in ziua ce urmeaza ultimei zile admise pentru facerea protestului. Daca protestul nu a fost facut in acest termen, acel care a facut indicarea la nevoie, sau acel pentru care un bilet la ordin a fost acceptat cum si girantii posteriori, sunt liberati. Posesorul care refuza plata prin interventiune pierde dreptul de regres impotriva celor care ar fi fost liberati. Plata prin interventiune trebue sa fie constatata prin mentiune pe biletul la ordin cu indicarea acelei pentru care este facuta. Biletul la ordin si protestul, daca a fost incheiat, trebue sa fie predate aceluia care a platit prin interventiune. Girantii posteriori semnatarului pentru care plata a fost facuta sunt liberati. Daca mai multe persoane ofera plata prin interventiune, este preferat acela a carui plata libereaza un numar mai mare de obligati. Acela care, in cunostinta de cauza, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost liberati.

Plata trebue sa cuprinda intreaga suma ce ar fi avut sa

18


Copiile19 Biletul la ordin poate fi tras in mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuiesc sa fie numerotate in insusi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteste un bilet la ordin distinct. Oricare posesor al unui bilet la ordin in care nu se arata ca a fost tras intr-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebue sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i dea sprijinul catre propriul sau girant; se va urma astfel pana la tragator. Girantii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare. Oricare posesor al unui bilet la ordin are dreptul sa faca una sau mai multe copii. Copia trebue sa reproduca intocmai originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care figureaza in biletul la ordin . Copia poate fi girata si avalizata in acelasi mod si cu aceleasi efecte ca si originalul. Alterarile20 In cazul alterarii textului unui bilet la ordin , semnatarii posteriori

alterarii sunt tinuti in limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt tinuti potrivit textului original. In cazul in care din titlu nu rezulta sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare, se presupune ca a fost pusa inainte. Prescriptiunea21

19

Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009,Editura Best Publishing,pag 133 Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009,Editura Best Publishing,pag 134 Cecul,cambia si biletul la ordin,Editia a 3-a,2009,Editura Best Publishing,pag 135

20

21

Orice actiuni rezultand dinbilete la ordin impotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiti de la data scadentei. Actiunile posesorului impotriva girantilor si impotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului facut in timp util sau de la data scadentei in caz de stipulatiune, fara cheltuieli . Actiunile girantilor, unii impotriva altora si impotriva tragatorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a platit biletul la ordin sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa. Actiunea de imbogatire fara cauza se prescrie printr-un an din ziua in care hotarirea pronuntata asupra actiunii biletului la ordin va fi ramas definitiva. Zilele de sarbatoare legal,calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie22

Plata unui bilet la ordin , a carei scadenta este intr-o zi de

22

sarbatoare legala, nu poate fi ceruta decat in prima zi lucratoare ce urmeaza. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la biletul la ordin , in special prezentarea spre acceptare si protestul, nu pot fi facute decat intr-o zi lucratoare. Cand unul din aceste acte trebue sa fie facut intr-un anumit termen, a carui ultima zi este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prelungit pana la prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legala intermediare intra in calculul termenului. In termenele legale sau conventionale nu se socoteste ziua dela care ele incep sa curga. Nu sunt admise termene de gratie, nici legale, nici judecatoresti. Prin cuvintul domiciliu, in sensul prezentei legi, se intelege locul unde persoana obligata, la care se refera, isi are

Norma tehnica BNR nr 5/2008 privin cambia si biletul la ordin

locuinta sau sediul iar prin cuvintul loc de plata se intelege localitatea respectiva.

Avalul Avalul este o garantie data de o persoana,denumita avalist,care garanteaza plata pentru unul din obligatii biletului la ordin ,numit avalizat,pentru toata suma mentionata pe titlul sau pentru o parte din ea.2324

Plata unui bilet la ordin poate fi garantat printrun aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea. semnatar al biletului la ordin. Avalul se da pe bilet la ordin sau pe adaus. El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta si este semnat de avalist. Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata biletului la ordin, afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului. Avalul trebue sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari se socoteste dat pentru tragator. Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat. Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din orice alta cauza decat un vitiu de forma . Cand avalistul plateste biletul la ordin, el dobandeste drepturile izvorand din el impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sunt tinuti catre acesta din urma, in temeiul biletului la ordin.

Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un

23



Partea practica De regula , un bilet la ordin este emis la cererea creditorului ca o recunoastere a datoriei debitorului . Deci procesul crearii lui implica doua parti : persoana fizica sau juridica care emite biletul la ordin denumita subscriitor si care are calitatea de debitor ; persoana care ncaseaza suma , in calitate de creditor sau beneficiar .

1. Firma NB.GENERALSOFT.SRL incheie un contract cu firma S.C. EXEMPLU.SRL pentru plata unei facturi , urmand ca suma de 12345,67 RON sa fie achitata in termen de 30 de zile de la receptia lor; 2. In acest scop , NB.GENERALSOFT.SRL completeaza un bilet la ordin prin care se obliga sa plateasca firMEI S.C.

EXEMPLU.SRL Deci firmA NB.GENERALSOFT.SRL are calitatea de emitent , iar firma S.C. EXEMPLU.SRL pe cea de beneficiar al biletului la ordin; 3. La scadenta , respectiv peste 30 de zile , S.C. EXEMPLU.SRL prezinta biletul la ordin pentru incasarea sumei , fie la emitent , fie la banca acestuia , achitandu-se contravaloarea inscrisa pe el . Biletul la ordin este recomandabil a fi prezentat la banca cu minim doua zile lucratoare inainte de scadenta pt a il incasa. Daca momentul prezentarii la plata e ulterior datei scadente / datei la care e platibil plus 2 zile lucratoare, atunci se initiaza refuz si platitorul e introdus in CIP cu incident minor.

In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unui bilet la ordin, trebuie sa anuntata banca emitenta, printr-o cerere care sa cuprinda si mentiunile esentiale care erau inscrise pe biletul la ordin in cauza.

Biletul la ordin:

Circuitul biletului la ordin:

Circuitul Biletului la ordin:

Dup cum rezult din schema de mai sus, circuitul biletului la ordin are mai multe faze, astfel: 1. ntre subscriitor i beneficiar s-a ncheiat un contract i are loc transferul unor active; 2. subscriitorul emite un bilet la ordin pe care l transmite beneficiarului; 3. beneficiarul gireaz biletul la ordin i l transmite ctre giratar; 4. giratarul remite biletul la ordin bancii sale spre ncasare; 5. banca giratarului prezint biletul la ordin la compensaie; 6. banca subscriitorului debiteaz contul acestuia; 7. banca subscriitorului transfer fondurile bncii giratarului.

Concluzii si propuneri

Avantajul biletului la ordin rezida in faptul ca la scadenta, biletul la ordin devine titlu excecutoriu. In plus,o data cu ultima modificare a Codului de Procedura Civila, nu mai este nevoie de investirea cu formula executorie a biletului la ordin, acesta putand fi executat direct. Biletul la ordin prezinta de asemenea si urmatoarele avantaje: - timpi mai scurti de decontare; - s-a eliminat riscul pierderii si deteriorarii instrumentului; - durata clara de decontare, stiti cand va puteti baza pe bani; - claritatea detaliilor, care de acum vor avea un format standardOmul nu poate ajunge om dect prin educaie (Kant)

Bibliografie Alexandru Dareco,2003 Olteanu-Management bancar,Editura

Cezar Basno,Nicolae Dardac-Operatiuni bancare.Instrumente si tehnici de plata,Editura Didactica si Pedagogica,R.A,Bucuresti,1996 Cristian Murica-Cecul,Cambia Si Biletul la ordin-Editia a-IIIa,actualizata la 23 noiembrie 2009,Editura Best Publishing Legea nr58/1943 asupra cambiei si biletului la ordin Lucian C. Ionescu-Bancile si operatiunile bancare,Editura Economica,1996 Norma tehnica BNR nr.5/2008 privind cambia si biletul la ordin Violeta Elena Dragoi,Madalina Antoaneta Radoi-Intrumente de plata si circuite de plati.Compesatia,Editura Cartea Studenteasca,Bucuresti,2011

www.avocatnet.ro www.bcr.ro www.euroavocatura.ro www.info-legal.ro/ www.regielive.ro www.scritube.com/ www.sfin.ro/ www.tocilar.ro

biletul la ordin este

Documents