Biletul la ordin

Cuprins

I. Noţiuni introductive1. Precizări generale2. Noţiunea şi caracterele biletului la ordin2.1. Definiţia biletului la ordin2.2. Caracterele biletului la ordin3. Condiţiile de formă ale biletului la ordin4. Emiterea şi circulaţia biletului la ordin pe teritoriul ţării noastre5. Scadenţa biletului la ordin

II.Operaţiile prin care se sporesc garanţia plăţii şi lichiditatea biletului la ordin1. Girul biletului la ordin2. Avalul3. Plata biletului la ordin3.1. Avantajele plăţii prin biletul la ordin

III. Conceptul şi categorii de bilete la ordin externe1. Conceptul de bilet la ordin extern2. Categorii de bilete la ordin extern

IV. Studiu de caz : Banca Transilvania

Bibliografie

2

Noţiuni introductive

1. Precizări generale

Biletul la ordin este un titlu comercial de valoare asemănător cambiei. De aceea, reglementarea sa se află în aceeaşi lege care reglementează cambia, adică ”Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin”.

Pentru a putea trata în continuare acest subiect precum şi asemănările şi deosebirile existente între termenul ”bilet la ordin” şi cambia, trebuie să definim aceşti doi termeni, astfel:

Biletul la ordin este denumit uzual instrument de plată, fiind un înscris cu conţinut şi formă consacrat pe baza unor norme acceptate, reprezentând pentru cel ce o deţine (beneficiar) drepturi ce pot fi încasate, la vedere sau la termen, în funcţie de valoarea lor determinată.

Cambia este un înscris care conţine un ordin scris şi necondiţionat dat de către o persoană (trăgător) unei alte persoane (tras) pentru a plăti o anumită sumă de bani, la vedere sau la o anumită scadenţă şi într-un anumit loc, unei a treia persoane (beneficiar).

Deşi se aseamănă, între cele două titluri există şi anumite deosebiri. Pornind de la asemănările şi deosebirile care există între aceste titluri de valoare, art. 106 din lege stabileşte principiul potrivit căruia dispoziţiile referitoare la cambie sunt aplicabile şi biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu.

2. Noţiunea şi caracterele biletului la ordin

2.1. Definiţia biletului la ordin

Legea nu dă o definiţie a biletului la ordin. Ea cuprinde însă anumite dispoziţii pe baza cărora se poate formula o definiţie.

Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadenţă unei alte persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acesteia.

Spre deosebire de cambie, utilizarea biletului la ordin ca instrument de plată, implică două persoane (emitentul şi beneficiarul). Acesta este creat de emitent, în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani la vedere, sau la o anumită dată, unui beneficiar, care are calitatea de creditor;

Formula consacrată este ”voi plăti în schimbul acestui bilet la ordin suma de ... ”, deci, spre deosebire de cambie, nu conţine ordinul de plată adresat unei alte persoane, ci numai asumarea propriei obligaţii de plată;

Din punct de vedere juridic, biletul la ordin este este considerat tot instrument de debit ca şi cambia, şi este compensat şi decontat ca şi aceasta, în conformitate cu Regulamentul BNR (nr. 10/1994);

La nivelul Centralei Incidentelor de Plăţi este organizat Fişierul Naţional al biletului la ordin.

Cum se poate observǎ, spre deosebire de cambie, care implică raporturi juridice între trei persoane (trăgător, tras şi beneficiar), biletul la ordin presupune raporturi juridice numai între două persoane: emitentul (subscriitorul) şi beneficiarul.

Biletul la ordin se aseamănă cu o recunoaştere de datorie de către debitor, faţă de creditorul său.

Emitentul are calitatea de debitor; prin emiterea titlului, el se obligă să plătească o sumă de bani la scadenţă.

3

Beneficiarul are calitatea de creditor; el este îndreptăţit să primească plata ori plata se face la ordinul său.

Emiterea biletului la ordin este determinată de existenţa între părţi a unui raport juridic (raportul fundamental).

Specificul raporturilor juridice care se nasc din emiterea biletului la ordin determină şi particularităţile acestui titlu de credit.

2.2. Caracterele biletului la ordin

Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin este un titlu de credit, la ordin, formal şi complet, care încorporează o obligaţie abstractă, autonomă şi necondiţionată, de plată a unei sume de bani de către semnatarii săi, ţinuţi solidar pentru executarea obligaţiei.

3. Condiţiile de formă ale biletului la ordin

Biletul la ordin este un titlu formal; el trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindă menţiunile prevăzute de lege.Menţiunile obligatorii ale biletului la ordin sunt prevăzute de art. 104 din Legea nr. 58/1934, astfel:

Biletul la ordin este un înscris sub semnătură privată, se admite şi folosirea formularelor tipizate, cu condiţia ca semnătura sa fie manuscrisă;

Denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba folosită pentru redactarea acestui titlu [art. 104, alin. (1), Legea nr. 58/1934];

Promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă de bani determinată. Înscrisul trebuie să cuprindă promisiunea (angajamentul) emitentului de a plăti o sumă de bani, care este menţionată în titlu. Deci spre deosebire de cambie, în care trăgătorul dă ordin altei persoane (trasului) să plătească o sumă de bani, în cazul biletului la ordin, neexistând un tras, chiar emitentul se obligă să plătească suma de bani arătată în titlu.Promisiunea de plată asumată de emitent trebuie să fie necondiţionată şi să privească o sumă

de bani determinată in titlu.Obligaţia de plată asumată de emitent trebuie să fie necondiţionată şi să privească o sumă de

bani determinată în titlu. Indicarea scadenţei. Înscrisul trebuie să arate scadenţa obligaţiei de plată asumate de

emitent. Modalităţile de stabilire a scadenţei sunt reglementate de art. 36 – 40 din lege. Dacă nu se arată scadenţa în scris, plata se va face ”la vederei” ;

Locul unde trebuie făcută plată. Înscrisul trebuie să arate locul unde emitentul trebuie să facă plata. În abesenţa unei menţiuni speciale, locul plăţii va fi locul emiterii titlului, care este prezumat şi ca loc al domiciliului amitentului [art. 105, alin. (3) din lege];

Numele aceluia căreia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata. Înscrisul trebuie să menţioneze persoana care va primi plata. Această persoană este beneficiarul arătat în înscris de către emitent, care va avea dreptul să pretindă suma de bani ori să indice persoana care, la ordinul său, va primi plata (giratarul);

Data şi locul emiterii biletului la ordin. Înscrisul trebuie să arate data şi locul emiterii titlului.Data va fi determinată prin arătarea zilei, lunii şi anului emiterii titlului.Locul se determină prin arătarea localității unde a fost emis titlul. În absenţa unei menţiuni,

locul emiterii titlului este socotit locul arătat lângă numele emitentuluiii.

i Legea nr. 58/1934, art. 105, alin. (2)ii Legea nr. 58/1934, art. 105, alin. (4)

4

Semnătura emitentului. Înscrisul trebuie să poarte semnătura personală a emitentului (manu proprio).

4. Emiterea şi circulaţia biletului la ordin pe teritoriul ţării noastre

În România, reglementările care guvernează emiterea şi utilizarea biletului la ordin sunt: Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin; Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 prin care se modifică Legea nr. 58/1934; Legea nr. 83/1994 care aprobă şi modifică Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, Normele cadru nr. 6/1994 emise de BNR, privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit cu cambii şi bilete la ordin; Normele tehnice nr. 10/1994 privind cambia şi biletul la ordin.

Ca instrument de plată şi stingere a creanţelor, biletul la ordin este introdus în compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport hârtie, începând cu data de 2 octombrie 1995. Circuitul biletului la ordin, conform prevederilor Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994 este următorul: 1. În baza unui contract comercial încheiat între Firma X şi Firma Y, aceasta din urmă devine creditor al Firmei X.2. Pentru a-şi achita datoria faţă de Firma Y (beneficiarul biletului la ordin), Firma X (emitentul) emite un bilet la ordin pe care îl transmite beneficiarului.3. Beneficiarul remite biletul la ordin spre încasare băncii sale.4. Banca beneficiarului prezintă biletul la ordin la o casă de compensaţii băncii plătitorului (emitentului).5. Banca emitentului debitează contul acestuia cu suma înscrisă pe biletul la ordin.6. În cadrul şedinţei de compensare, banca emitentului introduce scriptic în compensare biletul la ordin.7. Banca beneficiarului creditează contul beneficiarului cu suma înscrisă pe biletul la ordin.8. Stingerea creanţelor asumate de către participanţii la circuitul biletului la ordin.

5

CIRCUITUL BILETULUI LA ORDIN

5. Scadenţa biletului la ordin

Scadenţa biletului la ordin poate fi:1. La vedere;2. La un anume timp de la vedere;3. La un anume timp de la data emisiunii;4. La o zi fixă.

Biletele la ordin cu alte scadenţe sau cu scadenţele succesive sunt nule.Scadenţa este termenul la care biletul la ordin este exigibil şi trebuie plǎtit. Pentru a nu

obliga pe debitor să păstreze suma de plată fără limită de timp, scadenţa trebuie să fie certă, adică să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie să fie posibilǎ. Titlurile care poartă o scadenţă anterioară datei de emitere sau o scadenţǎ ce nu se poate verifica sunt nule.Biletul la ordin la vedere este plătibil la prezentare. El trebuie prezentat spre plată în termen de un an de la data sa. Acest termen pot fi redus. Scadenţa la vedere, e socotită la data corespunzatoare din luna în care plata trebuie să fie făcută.În lipsa datei corespunzătoare, scadenţa va fi în ultima zi a acestei luni.

Când biletul la ordin nu este prezentat spre plată în termenul fixat, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la alta instituție legal abilitată să efectueze astfel de operaţiuni, pe cheltuiala şi riscul posesorului biletului la ordin, recipisa depunându-se la judecătoria locului de plată.

6

Operaţiile prin care se sporesc garanţia plăţii şi lichiditatea biletului la ordin

Operaţiile facultative care sporesc garanţia plăţii şi caracterul ”lichid” a biletului la ordin sunt următoarele: andosarea (sau girul), avalul şi plata.

1. Girul biletului la ordin

Andosarea sau girul este operaţia prin care se asigură atât garanţia plăţii, cât şi caracterul ”lichid” al biletului la ordin, adică uşoara mobilizare a creanței pe care încorporează titlul de credit respectiv.

Din perspectiva dreptului comercial, andosarea este un act juridic prin care posesorul biletului la ordin (girantul) transmite altei persoane (giratar), printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului toate drepturile izvorâte din titlu.

Beneficiarul biletului la ordin (deţinătorul iniţial) poate păstra titlul repsectiv până la scadenţă, când o va prezenta spre încasare, poate s-o transmită unei terţe persoane pentru acoperirea unei datorii, sau băncii pentru primirea unui credit.

Transmiterea biletelor la ordin altor persoane pentru acoperirea unor datorii se face prin operaţia de gir sau andosare. Ea constituie forma tipică de circulaţie, a biletului la ordin, permiţând beneficiarului să nu fie obligat să aştepte scadenţa, dacă are o datorie către un partener de afaceri sau doreşte să intre în posesia sumei mai devreme.

Girantul se poate descărca de responsabilitatea de garantare a acceptării şi a plătii, menţionând înaintea semnăturii sale, o formulă corespunzătoare: ”fără regres”, ”fără obligo”, ”fără garanţie”, etc.

2. Avalul

Este actul juridic prin care o persoană (avalistul) se obligă să garanteze obligaţia asumată de unul dintre debitorii biletului la ordin (avalizatul). Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. Dacă avalul nu menţionează pentru cine a fost dat, el se consideră dat emitentului.

Se exprimă prin formula ”pentru aval” sau o formă echivalentă, urmată de semnătura avalistuluiiii.

3. Plata biletului la ordin

Regulile care guvernează plata biletului la ordin sunt cele stabilite de art. 41 – 46 din lege pentru plata cambiei, astfel.

La scadenţă, biletul la ordin se prezintă emitentului direct pentru plată. Potrivit legii, emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii. Deci, emitentul este obligat, la scadenţă, să plătească suma prevăzută în titlu.

Excepţional, dacă biletul la ordin are scadenţa la un anume timp de la vedere, posesorul titlului trebuie să prezinte emitentului biletului la ordin pentru viză într-un termen de un an de la data emiterii titluluiiv. Formalitatea vizei are drept scop numai stabilirea datei exigibilităţii obligaţiei.

Refuzul emitentului de a pune viza datată pe titlu se constată prin protest, a cărui dată serveşte ca punct de plecare pentru termenul de la vedere .

3.1. Avantajele plăţii prin biletul la ordin

iii Drăgoescu., E., op. cit., p.95iv Legea 58/1934, art. 26

7

Faţă de ordinul de plată, efectuarea plăţii prin bilet la ordin are un mare avantaj şi anume că la scadenţă, biletul la ordin devine titlu excecutoriu. Din punct de vedere practic aceasta însemnă că dacă debitorul nu şi-a achitat datoria, creditorul poate să treacă la executarea silită a acestuia, eliminându-se faza îndelungată a judecăţii şi obţinerii unei hotărâri definitive care să fie ulterior învestită cu formulă executorie. Singura cale de atac împotriva executării biletului la ordin, opoziţia la executare, poate fi intentată asupra acestuia în termen de 5 zile de la data primirii somaţiei de executare de către debitor, iar nu de la data comunicării actului de procedură, cum este prevăzut în general.

Cu privire la emiterea biletelor la ordin fără acoperire în cont, se constată că, în cazul în care biletul la ordin nu este emis sunt aplicabile dispoziţiile acestei legi privitoare la gir, scadenţă, plată, acţiunea sau executarea cambială, regres în caz de neplată şi protest, fapta neconstituind infracţiune, ci se situează în domeniul dreptului civil. În cazul în care, însă, prin emiterea biletului la ordin fără acoperire creditorul este indus în eroare, în scopul obţinerii unui folos material injust şi dacă s-a cauzat acestuia o pagubă, fapta constituie infracţiunea de înşelăciune .

O noutate în materia executării biletului la ordin este adusă de Legea 459/2006 care modifică în decembrie 2006 Codul de Procedură Civilă. Astfel, se introduce articolul 374 indice 1 în Codul de Procedura Civila care are următorul cuprins: „Înscrisurile cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără investirea cu formulă executorie"

"Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii", nu mai este nevoie de investirea cu formulă executorie a biletului la ordin, acesta putând fi executat direct. În cazul în care lipseşte una din menţiunile amintite, biletul la ordin nu este valabil, decât în cazul în care: dacă lipseşte scadenţa, biletul la ordin e plătibil la vedere; dacă lipseşte locul plăţii, plata se va efectua la locul unde a fost emis titlul respectiv; dacă lipseşte locul emiterii, acesta se considera a fi cel menţionat lângă numele semnatarului.

Emitentul unui bilet la ordin este obligat în acelaşi mod ca şi acceptantul unei cambia. Într-un bilet la ordin plătibil la vedere sau la un anume timp de la vedere, se poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice alt bilet la ordin aceasta stipulaţiune se socoteşte nescrisă. Cifra dobânzii va trebui să fie arătată în biletul la ordin; în lipsa acestei arătări, stipulaţiunea se socoteşte nescrisă.

Conceptul şi categorii de bilete la ordin externe

1. Conceptul de bilet la ordin extern

Biletul la ordin nu este decât o cambie simplificată, în care nu intervin niciodată decât două persoane, pentru că trăgătorul este în acelaşi timp şi tras, adică cel care emite îşi dă de fapt, lui, însuşi, ordin de a plăti o sumă cuiva. Această trăsătură se evidenţiază în modul de redectare a biletului la ordin: ”La 1 februarie 2010 eu voi plăti suma de ... ” şi urmată de semnătura emitentului debitor.

Biletul la ordin este o promisiune scrisă, semnată de cel care se angajează (emitentul), prin care acesta îşi ia obligaţia să plătească la vedere sau la termenul indicat, unei anumite persoane (beneficiarul), sau la ordinul acestuia, suma indicată.

Biletul la ordin este mult mai puţin utilizat în lichidarea creanţelor comerciale internaţionale, dar a luat mare extindere în relaţiile de credit bancar.

2. Categorii de bilete la ordin extern

Biletul la ordin se prezintă în două forme: biletul la ordin simplu şi biletul la ordin garantatv.

v Drăgoescu., E., op. cit., p. 89

8

o Biletul la ordin simplu este cel emis de o persoană care datorează cuiva o sumă de bani, prin chiar emiterea şi înmânarea angajamentului de plată creditoruluii său, persoana respectivă garantând, de fapt, plata sumei. Biletul la ordin simplu are la bază garanţia personală (creditul personalvi), adică se întemeiază pe calitatea persoanei care semnează promisiunea de plată. De aceea, acceptarea unui bilet la ordin de către un creditor este facultativă, calitatea persoanei emitente determinând calitatea creditorului încorporat în biletul la ordin respectiv.

o Biletul la ordin garantat este cunoscut în practică sub denumirea engleză de varant (warrant).

Garanţia semnăturii emitentului este asigurată prin dovada (recipisa) depunerii unor mărfuri în depozit sau în gaj comercial. Varantul este în general legat de existenţa unor magazii generale sau antrepozite, unde comercianţii pot păstra mărfurile cumpărate sau pe cele pe care nu le-au putut vinde imediat. La depozitarea mărfurilor, depozitarul emite un certificat de depozit, numit recipisă – varant, prin care îşi recunoaşte obligaţia de a restitui mărfurile primite sau contravaloarea lor. Varantul cuprinde elemente caracteristice biletului la ordin, cu diferenţa că el este garantat, se sprijină pe un gaj, mărfurile depozitate jucând acest rol de gaj.

Bilete la ordin pot fi interne şi internaționale, între aceste categorii de bilete la ordin existând deosebiri de conţinut, nu de formă: moneda în care sunt exprimate reprezintă, cel puţin faţă de unul din parteneri, valută, adică este o monedă simplă, iar cei doi parteneri aparţin unor ţări diferite.

În principiu, biletul la ordin este un titlu de credit comercial, aşa luând, de regulă, naştere şi impunându-se în practică. Dar, prin diferite operaţiuni pe care tot practica le-a evidenţiat necesitatea, iar legiuitorul le-a prevăzut, acest titlu de credit comercial poate fi folosit în alte două calităţivii:

ca instrument de plată; ca instrument de garantare a diferitelor obligaţii (contractuale de plată, de constituire de

avansuri, etc.)

IV. Studiu de caz : Banca Transilvania

Cu ajutorul Băncii Transilvania, am selectat cele mai importante aspecte pe care e bine să le ştiţi, atât plusurile cât şi minusurile, cu exemple concrete privind funcţionarea noului sistem de transmiterea cecurilor şi biletelor la ordin în forma electronică evitându-se astfel pierderea sau deteriorarea acestora.

¤ Cum arată cecurile şi biletele la ordin care se pot deconta prin sistem electronic?Pentru exemplificare luăm Banca Transilvania, cu menţiunea că fiecare bancă a avut posibilitatea, cu respectarea anumitor cerinţe standard, de a emite propriul model.

vii Drăgoescu., E., op. cit., p. 91

9

¤ La ce trebuie sa fiu atent când completez un cec / bilet la ordin ?

• să folosiţi doar majuscule (se acceptă litere mici numai la suma în litere);• să vă încadraţi în fiecare căsuţă;• să folosiţi pix sau stilou, de culoare albastră sau neagră;• să completaţi rubrica "IBAN Posesor" cu IBAN-ul firmei care depune instrumentul la bancă spre încasare;• sa nu le deterioraţi, îndoiţi sau pătaţi.

¤ Când pot să-l duc la bancă pentru a-l încasa?

Biletul la ordin cu scadenţă (cel mai des folosit) este recomandabil a fi prezentat la bancă cu minim două zile lucrătoare înainte de scadenţă.

¤ În cât timp îmi încasez banii prin decontarea electronică?

Dacă platitorul şi beneficiarul au conturi la bănci diferite, cecurile şi biletele la ordin în format nou recepţionate la ghişeele băncii începând cu data de 10 octombrie inclusiv vor fi prezentate la plată în compensarea electronică. Spre exemplu, pentru un bilet la ordin prezentat la ghişeul BT sucursala Suceava luni, 23 aprilie, având plătitorul în BCR Buzău, vom avea circuitul de mai jos:• Luni,23 aprilie: instrumentul e prezentat la ghişeul băncii;• Marţi, 24 aprilie: cecul ajunge electronic la banca plătitorului;• Miercuri, 25 aprilie se debitează suma din contul plătitorului;• Joi,26 aprilie: este creditat contul beneficiarului.

¤ Când trebuie să am banii în cont dacă aştept la plată un bilet la ordin?

Când vine la plată un cec sau bilet la ordin, conturile vă sunt debitate la prima ora a zilei. Dacă nu exista disponibil, vă recomandăm să aduceţi cât mai repede diferenţa. La ora 15:00 se iniţiază

10

refuzurile la plată, adică informaţia privind lipsa totala sau parţială a disponbilului (a banilor din cont) se transmite către Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP).    Pentru un bilet la ordin cu scadenţa trebuie să aveţi, tot conform legii în vigoare, suma necesară acoperirii lui la data scadenţei şi încă 2 zile lucrătoare după.

Pentru un bilet la ordin la un anumit termen de la data emiterii sau de la data vederii trebuie să aveţi, conform legii în vigoare, suma necesară acoperirii lui la data la care e plătibil şi încă 2 zile lucrătoare după.

¤ Ce se întamplă dacă plătitorul nu are bani în cont?

Pentru un bilet la ordin aflat la plată:• dacă momentul prezentării la plată se încadrează în intervalul data scadenţei sau data la care e plătibil plus 2 zile lucrătoare, atunci se iniţiază refuz şi plătitorul e introdus în CIP cu incident major;• dacă momentul prezentării la plată e ulterior datei scadente / datei la care e plătibil plus 2 zile lucrătoare, atunci se iniţiază refuz şi plătitorul e introdus în CIP cu incident minor.

¤ Ce se întamplă daca pierd un cec sau bilet la ordin?

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unui cec sau bilet la ordin, trebuie să anuntaţi banca emitentă, printr-o cerere care să cuprindă şi menţiunile esenţiale care erau înscrise pe cec sau biletul la ordin în cauză.

¤ Ce se întamplă cu cecurile şi biletele la ordin, pe care le-am completat greşit?

Cecurile şi biletele la ordin completate greşit, se vor deconta ca şi cum ar avea format vechi, cu consecinţa timpilor mai lungi pentru aceste operaţiuni.

11

Bibliografie

Pǎtrǎscanu, Petru V. Drept comercial   :   Cambia şi biletul la ordin Imireanu, Mihai-Gheorghe I. Tehnica şi practica operaţiunilor bancare   :   relaţiile agenţilor

economici cu bǎncile Codul Penal; Codul de Procedură Civilă; Legea nr. 58/1934, asupra cambiei şi biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934; Legea nr. 459/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Civilă,

publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 994 din 13 decembrie 2006; Regulamentul Băncii Naţionale a României, nr. 10/1994, privind compensarea multilaterală

a plăţilor interbancare fără numerar pe suport hârtie;

vi Creditul personal care, în sine, este creditul în forma sa cea mai pură, este în același timp, cel mai riscant.

12