Biletul la ordin

1. Precizări generale

Biletul la ordin este un titlu comercial de valoare asemănător cambiei. De aceea, reglementarea sa se află în aceeaşi lege care reglementează cambia, adică ”Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin”. 1

Intre biletul la ordin si cambie exista o multitudine de asemanari , motiv pentru care art. 106 din lege prevede cu caracter de principiu ca dispozitiile referitoare la cambie sunt aplicabile si biletului la ordin , in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu. In doctrina , biletul la ordin este definit ca fiind un inscris prin care o persoana , numita emitent ori subscriitor , se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane , numita beneficiar , sau la ordinul acesteia .

2. Definiţia biletului la ordin

Legea nu dă o definiţie a biletului la ordin. Ea cuprinde însă anumite dispoziţii pe baza cărora se poate formula o definiţie.

Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadenţă unei alte persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acesteia.2

Spre deosebire de cambie, utilizarea biletului la ordin ca instrument de plată, implică două persoane (emitentul şi beneficiarul). Acesta este creat de emitent, în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani la vedere, sau la o anumită dată, unui beneficiar, care are calitatea de creditor;

Formula consacrată este ”voi plăti în schimbul acestui bilet la ordin suma de ... ”, deci, spre deosebire de cambie, nu conţine ordinul de plată adresat unei alte persoane, ci numai asumarea propriei obligaţii de plată;

Din punct de vedere juridic, biletul la ordin este este considerat tot instrument de debit ca şi cambia, şi este compensat şi decontat ca şi aceasta, în conformitate cu Regulamentul BNR (nr. 10/1994);

La nivelul Centralei Incidentelor de Plăţi este organizat Fişierul Naţional al biletului la ordin.3

Cum se poate observǎ, spre deosebire de cambie, care implică raporturi juridice între trei persoane (trăgător, tras şi beneficiar), biletul la ordin presupune raporturi juridice numai între două persoane: emitentul (subscriitorul) şi beneficiarul.

1 Stanciu D. Carpenaru , “ Tratat de drept comercial roman”, Editia a IV a actualizata , Editura Universul Juridic , Bucuresti , 2014 , p. 6742 Vasile Nemes , “ Drept comercial” , Editia a II a revizuita si adaugita , Editura Hamangiu , Bucuresti , 2015 , p. 4513 Ibidem

Biletul la ordin se aseamănă cu o recunoaştere de datorie de către debitor, faţă de creditorul său.

Emitentul are calitatea de debitor; prin emiterea titlului, el se obligă să plătească o sumă de bani la scadenţă.

Beneficiarul are calitatea de creditor; el este îndreptăţit să primească plata ori plata se face la ordinul său.

Emiterea biletului la ordin este determinată de existenţa între părţi a unui raport juridic (raportul fundamental).

Specificul raporturilor juridice care se nasc din emiterea biletului la ordin determină şi particularităţile acestui titlu de credit.4

3. Caracterele biletului la ordinFiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin este un titlu de credit, la ordin,

formal şi complet, care încorporează o obligaţie abstractă, autonomă şi necondiţionată, de plată a unei sume de bani de către semnatarii săi, ţinuţi solidar pentru executarea obligaţiei.5

4. Condiţiile de formă ale biletului la ordin

Biletul la ordin este un titlu formal; el trebuie să îmbrace forma scrisă şi să cuprindă menţiunile prevăzute de lege.

Menţiunile obligatorii ale biletului la ordin sunt prevăzute de art. 104 din Legea nr. 58/1934, astfel:

Biletul la ordin este un înscris sub semnătură privată, se admite şi folosirea formularelor tipizate, cu condiţia ca semnătura sa fie manuscrisă;

Denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba folosită pentru redactarea acestui titlu;

Promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă de bani determinată. Înscrisul trebuie să cuprindă promisiunea (angajamentul) emitentului de a plăti o sumă de bani, care este menţionată în titlu. Deci spre deosebire de cambie, în care trăgătorul dă ordin altei persoane (trasului) să plătească o sumă de bani, în cazul biletului la ordin, neexistând un tras, chiar emitentul se obligă să plătească suma de bani arătată în titlu.Promisiunea de plată asumată de emitent trebuie să fie necondiţionată şi să

privească o sumă de bani determinată in titlu.Obligaţia de plată asumată de emitent trebuie să fie necondiţionată şi să privească

o sumă de bani determinată în titlu.

4 Vasile Nemes , “ Drept comercial” , Editia a II a revizuita si adaugita , Editura Hamangiu , Bucuresti , 2015 , p. 4515 Stanciu D. Carpenaru , “ Tratat de drept comercial roman”, Editia a IV a actualizata , Editura Universul Juridic , Bucuresti , 2014 , p. 675

Indicarea scadenţei. Înscrisul trebuie să arate scadenţa obligaţiei de plată asumate de emitent. Modalităţile de stabilire a scadenţei sunt reglementate de art. 36 – 40 din lege. Dacă nu se arată scadenţa în scris, plata se va face ”la vedere” ;

Locul unde trebuie făcută plată. Înscrisul trebuie să arate locul unde emitentul trebuie să facă plata. În abesenţa unei menţiuni speciale, locul plăţii va fi locul emiterii titlului, care este prezumat şi ca loc al domiciliului amitentului [art. 105, alin. (3) din lege];

Numele aceluia căreia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata. Înscrisul trebuie să menţioneze persoana care va primi plata. Această persoană este beneficiarul arătat în înscris de către emitent, care va avea dreptul să pretindă suma de bani ori să indice persoana care, la ordinul său, va primi plata (giratarul);

Data şi locul emiterii biletului la ordin. Înscrisul trebuie să arate data şi locul emiterii titlului.Data va fi determinată prin arătarea zilei, lunii şi anului emiterii titlului.Locul se determină prin arătarea localitătii unde a fost emis titlul. În absenţa unei

menţiuni, locul emiterii titlului este socotit locul arătat lângă numele emitentului. Semnătura emitentului. Înscrisul trebuie să poarte semnătura personală a

emitentului (manu proprio). Elementele de identificare ale emitentului . Elementele de identificare ale

emitentului sunt numele/ denumirea emitentului , codul emitentului , respectiv un numar unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale emitentului .6

5. Consecintele nerespectarii mentiunilor obligatorii ale biletului la ordinRegimul juridic alnerespectarii conditiilor privind mentiunile obligatorii ale

biletului la ordin este identic cu cel al cambiei si este reglementat de art. 105 din lege . Potrivit textului citat , titlul caruia ii lipseste vreuna din mentiunile prevazute de lege nu va fi socotit bilet la ordin , afara de cazurile aratate in cele de mai jos :

a) Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata este socotit platibil la vedere ;b) In lipsa unei mentiuni speciale , locul emiterii titlului este socotit loc de plata si in

acelasi timp loc al domiciliului / sediului emitentului ;c) Biletul la ordin care nu arata locul emiterii se socoteste ca a fost emis in locul

aratat langa numele emitentului .7

6. Operaţiile prin care se sporesc garanţia plăţii şi lichiditatea biletului la ordinOperaţiile facultative care sporesc garanţia plăţii şi caracterul ”lichid” a biletului

la ordin sunt următoarele: andosarea (sau girul), avalul şi plata.

6 http://legeaz.net7 Stanciu D. Carpenaru , “ Tratat de drept comercial roman”, Editia a IV a actualizata , Editura Universul Juridic , Bucuresti , 2014 , p. 676

Girul biletului la ordin Andosarea sau girul este operaţia prin care se asigură atât garanţia plăţii, cât şi

caracterul ”lichid” al biletului la ordin, adică uşoara mobilizare a creanței pe care încorporează titlul de credit respectiv.

Din perspectiva dreptului comercial, andosarea este un act juridic prin care posesorul biletului la ordin (girantul) transmite altei persoane (giratar), printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului toate drepturile izvorâte din titlu.

Beneficiarul biletului la ordin (deţinătorul iniţial) poate păstra titlul repsectiv până la scadenţă, când o va prezenta spre încasare, poate s-o transmită unei terţe persoane pentru acoperirea unei datorii, sau băncii pentru primirea unui credit.

Transmiterea biletelor la ordin altor persoane pentru acoperirea unor datorii se face prin operaţia de gir sau andosare. Ea constituie forma tipică de circulaţie, a biletului la ordin, permiţând beneficiarului să nu fie obligat să aştepte scadenţa, dacă are o datorie către un partener de afaceri sau doreşte să intre în posesia sumei mai devreme.

Girantul se poate descărca de responsabilitatea de garantare a acceptării şi a plătii, menţionând înaintea semnăturii sale, o formulă corespunzătoare: ”fără regres”, ”fără obligo”, ”fără garanţie”, etc.

Avalul Este actul juridic prin care o persoană (avalistul) se obligă să garanteze obligaţia

asumată de unul dintre debitorii biletului la ordin (avalizatul). Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. Dacă avalul nu menţionează pentru cine a fost dat, el se consideră dat emitentului.

Se exprimă prin formula ”pentru aval” sau o formă echivalentă, urmată de semnătura avalistului.

Plata biletului la ordinRegulile care guvernează plata biletului la ordin sunt cele stabilite de art. 41 – 46

din lege pentru plata cambiei, astfel. La scadenţă, biletul la ordin se prezintă emitentului direct pentru plată. Potrivit

legii, emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii. Deci, emitentul este obligat, la scadenţă, să plătească suma prevăzută în titlu.

Excepţional, dacă biletul la ordin are scadenţa la un anume timp de la vedere, posesorul titlului trebuie să prezinte emitentului biletului la ordin pentru viză într-un termen de un an de la data emiterii titlului. Formalitatea vizei are drept scop numai stabilirea datei exigibilităţii obligaţiei.

Refuzul emitentului de a pune viza datată pe titlu se constată prin protest, a cărui dată serveşte ca punct de plecare pentru termenul de la vedere .8

8 Vasile Nemes , “ Drept comercial” , Editia a II a revizuita si adaugita , Editura Hamangiu , Bucuresti , 2015 , pp. 453-454

7. Conceptul şi categorii de bilete la ordin externe

o Conceptul de bilet la ordin externBiletul la ordin nu este decât o cambie simplificată, în care nu intervin niciodată

decât două persoane, pentru că trăgătorul este în acelaşi timp şi tras, adică cel care emite îşi dă de fapt, lui, însuşi, ordin de a plăti o sumă cuiva. Această trăsătură se evidenţiază în modul de redectare a biletului la ordin: ”La 1 februarie 2010 eu voi plăti suma de ... ” şi urmată de semnătura emitentului debitor.

Biletul la ordin este o promisiune scrisă, semnată de cel care se angajează (emitentul), prin care acesta îşi ia obligaţia să plătească la vedere sau la termenul indicat, unei anumite persoane (beneficiarul), sau la ordinul acestuia, suma indicată.

Biletul la ordin este mult mai puţin utilizat în lichidarea creanţelor comerciale internaţionale, dar a luat mare extindere în relaţiile de credit bancar.9

o Categorii de bilete la ordin externBiletul la ordin se prezintă în două forme: biletul la ordin simplu şi biletul la ordin

garantat. Biletul la ordin simplu este cel emis de o persoană care datorează cuiva o sumă de

bani, prin chiar emiterea şi înmânarea angajamentului de plată creditoruluii său, persoana respectivă garantând, de fapt, plata sumei. Biletul la ordin simplu are la bază garanţia personală (creditul personal), adică se întemeiază pe calitatea persoanei care semnează promisiunea de plată. De aceea, acceptarea unui bilet la ordin de către un creditor este facultativă, calitatea persoanei emitente determinând calitatea creditorului încorporat în biletul la ordin respectiv.

Biletul la ordin garantat este cunoscut în practică sub denumirea engleză de varant (warrant).

Garanţia semnăturii emitentului este asigurată prin dovada (recipisa) depunerii unor mărfuri în depozit sau în gaj comercial. Varantul este în general legat de existenţa unor magazii generale sau antrepozite, unde comercianţii pot păstra mărfurile cumpărate sau pe cele pe care nu le-au putut vinde imediat. La depozitarea mărfurilor, depozitarul emite un certificat de depozit, numit recipisă – varant, prin care îşi recunoaşte obligaţia de a restitui mărfurile primite sau contravaloarea lor. Varantul cuprinde elemente caracteristice biletului la ordin, cu diferenţa că el este garantat, se sprijină pe un gaj, mărfurile depozitate jucând acest rol de gaj.10

Bilete la ordin pot fi interne şi internaționale, între aceste categorii de bilete la ordin existând deosebiri de conţinut, nu de formă: moneda în care sunt exprimate reprezintă, cel puţin faţă de unul din parteneri, valută, adică este o monedă simplă, iar cei doi parteneri aparţin unor ţări diferite.11

În principiu, biletul la ordin este un titlu de credit comercial, aşa luând, de regulă, naştere şi impunându-se în practică. Dar, prin diferite operaţiuni pe care tot practica le-a 9 Stanciu D. Carpenaru , “ Tratat de drept comercial roman”, Editia a IV a actualizata , Editura Universul Juridic , Bucuresti , 2014 , p. 67610 Vasile Nemes , “ Drept comercial” , Editia a II a revizuita si adaugita , Editura Hamangiu , Bucuresti , 2015 , p. 45311 http://legeaz.net

evidenţiat necesitatea, iar legiuitorul le-a prevăzut, acest titlu de credit comercial poate fi folosit în alte două calităţi:

ca instrument de plată; ca instrument de garantare a diferitelor obligaţii (contractuale de plată, de

constituire de avansuri, etc.)12

8. Jurisprudenta

Bilet la ordin . Investire cu formula executorie . Conflict negativ de competenta

C.proc.civ., art.5 , art. 10 alin. (3) , art.20 alin (1)

Exista conflict negativ de competenta cand doua sau mai multe instante , prin hotarari irevocabile , s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi causa.

Daca cele doua instante un se gasesc in circumscriptia aceleiasi curti de apel , conflictul ivit se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cand cererile izvorasc dintr-o cambie , cec sau bilet la ordin , in afara de instanta domiciliului paratului mai este competenta instanta locului de plata .

I.C.C.J. , Sectia comerciala , dec.nr.3344 din 1 noiembrie 2006

Prin cererea inregistrata la data de 18 mai 2006 pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti , petenta SC T.L. SA Bucuresti a solicitat investirea cu formula executorie a biletului la ordine mis de SC M.N.I SRL in favoarea sa, la 7 octombrie 2005 , scadent la 7 aprilie 2006.

Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti , prin sentinta civila nr.8184 din 26 mai 2006 , a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cererii formulata de petenta SC T.L SA Bucuresti in contradictoriu cu debitoarea SC M.N.I SRL , cu sediul in comuna Scutelnici , jud. Buzau , in favoarea Judecatoriei Podgoarele , jud. Buzau.

Judecatoria Podgoarele , jud. Buzau , prin sentinta civila nr. 441 pronuntata in Camera de consiliu din 28 august 2006 , a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cererii de investir ecu formula executorie a biletului la ordin , emis la 7 octombrie 2005 , devenit scadent la 7 aprilie 2006 , in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Intrucat , in causa , s-a ivit un conflicto negativ de competenta , in sensul art.20 pct.2 C.proc.civ., in temeiul art.21 raportat la art.22 alin (3) C.proc.civ., Judecatoria Podgoarele a inaintat dosarul la Inalta Curte de Casatie si Justitie , pentru a hotari asupra conflictului.

Inalta curte de Casatie si Justitie , asupra conflictului negativ de competenta ivit intre Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Judecatoria Podgoarele , jud. Buzau , a retinut urmatoarele:

12 Vasile Nemes , “ Drept comercial” , Editia a II a revizuita si adaugita , Editura Hamangiu , Bucuresti , 2015 , p. 454

Conform art.106 alin (1) raportat la art.16 din Legea nr.58/1934 , art,5 si art.10 alin (1) pct.3 C.proc.civ. , cererea de investir ecu formula executorie a biletului la ordin este de competenta judecatoriei de la locul de plata sau aceea de la sediul emitentului.

In biletul la ordine mis de SC M.N.I. SRL la 7 octombrie 2005, scadent la 7 aprilie 2006, un s-a efectuat nicio mentiune cu privire la locul platii , iar sediul emitentului este comuna Scutelnici , jud. Buzau .

Inalta Curte , in temeiul dispozitiilor art.5 C.proc.civ., a stabilit ca instante competenta sa solutioneze cererea de investire cu formula executorie a biletului la ordine mis de SC M.N.I SRL este instanta de la sediul debitorului , respectiv Judecatoria Podgoanele , jud. Buzau.

Bilet la ordin.NovatieC.civ., art. 1130

Biletul la ordin este inscrisul prin care emitentul (debitorul) se obliga sa plateasca beneficiarului sau la ordinul beneficiarului o suma determinata , la locul si scadenta aratate.

Biletul la ordin este un titlu de credit formal si complet care incorporeaza o obligatie abstracta , autónoma, neconditionata de plata a unei sume de bani .

Potrivit art. 1130 C.civ. , novatia un se prezuma , iar vointa de a o face trebuie sa rezulte evident din act.

In cazul biletului la ordin intervin numai doua persoane : emitentul , adica cel care emite biletul la ordin si se obliga sa faca plata si beneficiarul ( creditorul) care are sa primeasca plata sau ordinul caruia se va face plata.

Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca biletul la ordin sunt redate in art. 104 din Legea nr. 58/1934 , printre acestea fiind “ numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta si semnatura emitentului”.

Trib. Dolj , Sectia comerciala , sent. Nr. 118/26 februarie 2007

La 14 noiembrie 2006 creditoarea SC B.E. SRL a solicitat sa fie deschisa procedura insolventei impotriva debitoarei SC O.A. SRL .

In motivarea cererii, creditoarea a aratat ca are o creanta de 101.224 RON pe care debitoarea sa un a onorat-o. Aceasta a precizat ca la 19.06.2006 SC O.A. SRL a emis in favoarea ei un bilet la ordin pentru suma de 101.574 RON si care reprezinta pretul marfurilor livrate unei terte societati , SC M. SRL , pe care aceasta a consimtit sa le achite. La scadenta – 30.07.2006 – suma inscrisa in biletul la ordin mai sus mentionat un a fost onorata decat partial (350 RON) din lipsa de disponibil in cont.

La 5.12.2006 debitoarea a depus contestatie la cererea creditoarei pe care a precizat-o la 26.02.2007 . Aceasta a aratat ca obligatia asumata de ea fata de creditoare a fost novata, fiind schimbat creditorul cu SC T. SRL , astfel cum resulta din facturile emise de creditoare nr. 4943903/04.05.2006 si nr. 4043934/ 05.06.2006 si carea u fost depuse la dosar.

Analizand actele si lucrarile cauzei , instante retine ca obligatia debitoarei fata de creditoare este constatata prin biletul la ordin pe care aceasta l-a emis la 19.06.2006 si din care a platit la 4.08.2006 suma de 350 RON.

Biletul la ordin este un titlu de credit formal si complet care incorporeaza o obliigatie abstracta , autónoma, neconditionata de plata a unei sume de bani.

In speta , un s-a probat existente unei conventii potrivit careia un tert s-ar fi angajat fata de creditoarea SC B.E. sa plateasca suma mentionata in biletul la ordin ( art. 1121 C.civ.) . Intrucat potrivit art. 1130 C.civ. “novatiunea un se prezuma” , iar “vointa de a o face trebuie sa rezulte evident din act “ , instante constanta ca SC O.A. SRL este pe mai departe debitoare a SC B.E. SRL potrivit biletului la ordin pe care l-a emis. Este adevarat ca aceasta din urma a emis facturile nr. 4943903/04.05.2006 si 4943934/05.06.2006 , insa ele un sunt acceptate la plata de catre destinatarul SC T. SRL , asa incat un tine proba impotriva sa (art.46 C.com.) .

In consecinta , in speta un numai ca un s-a dovedit novatia subiectiva prin schimbarea debitoarei SC O.A. SRL cu SC T. SRL , dar un a fost probata in niciun fel existente vreunei obligatii de plata a acesteia catre SC B.E. SRL.

Avand in vedere cele aratate mai sus, instante retine ca obligatia neconditionata de plata a sumei de bani mentionate in biletul la ordin sbzista , fapt confirmat si de imrpejurarea ca la 04.08.2006 debitoarea si O.A SRL a platiot o parte din suma datorata (350 RON ) . Data platii este ulterioara datelor de 04.05.2006 si 05.06.2006 cand au fost emise facturile mai sus evocate , asa ca este evident ca in speta un a avut loc nicio novatie prin schimbarea debitoarei SC O.A SRL cu SC T. SRL.

In concluzie , constatand ca datoria debitoarei depaseste valoarea- prag prevazuta de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 , iar insolventa sa este vadita in sensul art. 3 pct. I lit. a) din aceeasi lege , instante va admite cererea creditoarei , va respinge contestatia debitoarei si va dispune deschiderea procedurii insolventei impotriva acesteia .13

Bilet la ordin. Opoziţie la executare. Titlu executoriu. Nulitate absolută

Conform art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, modificată, debitorul cambial poate să declanşeze un veritabil proces cambial, invocând excepţia de nulitate a înscrisului cambial, în termen de cinci zile de la data notificării punerii în executare a înscrisului cambial.

Legiuitorul reglementează astfel o cale de apărare a debitorului cambial, prin care, pe calea opoziţiei la executare, având de data aceasta o poziţie ofensivă, debitorul poate paraliza executarea silită a înscrisului cambial învestit cu formulă executorie.

Executarea nu se poate porni decât în temeiul unui titlu executoriu, respectiv al unui înscris învestit cu formulă executorie. Titlul executoriu reprezentat de o traducere legalizată a înscrisului cambial pe care s-a aplicat formula executorie este lovit de nulitate, întrucât încalcă dispoziţiile Normelor-cadru ale Băncii Naţionale a României nr. 6/1994.

Decizia nr. 1549 din 15 noiembrie 2002 - Secţia a VI-a comercială

13 Beatrice Mischie , “ Drept bancar . Culegere de practica judiciara “ , Editura CH Beck , Bucuresti , 2010, pp. 64-66

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la data de 18.01.2002, oponenta S.C. "Z." S.A. a formulat opoziţie la executarea biletului la ordin, în contradictoriu cu intimata S.C. "Sn." S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate nulitatea biletului la ordin, iar în subsidiar, să constate pierderea forţei executorii şi modificarea raporturilor juridice dintre părţi şi, pe cale de consecinţă, anularea tuturor formelor de executare.

In motivarea acţiunii sale, contestatoarea a arătat că la data de 14.01.2001 a fost încunoştinţată prin adresă că s-a pornit executarea silită prin poprire împotriva sa, executare silită iniţiată în baza unui titlu "bilet la ordin", întocmit la data de 27.08.1999 pentru suma de 109.376,70 euro, bilet la ordin care a fost emis în vederea garantării plăţii unei cantităţi de fire livrate de către creditoare conform Facturii nr. 14945 din 23.08.1999, pentru care oponenta a formulat obiecţiuni calitative. Oponenta a arătat că titlul este lovit de nulitate, deoarece nu îndeplineşte condiţiile esenţiale ale Legii nr. 58/1934, în sensul că nu îndeplineşte condiţia de a lega un raport doar între două persoane, atâta timp cât indică, în calitate de plătitor, o altă persoană decât emitentul, şi nici condiţia ca obligaţia de plată să fie necondiţionată, atâta timp cât lipseşte ordinul de plată al emitentului pentru suma de bani menţionată în titlu, astfel încât înscrisul nu poate fi considerat nici cambie. De asemenea, oponenta a arătat că înscrisul cambial şi-a pierdut forţa executorie, deoarece nu au fost îndeplinite două condiţii esenţiale în acest sens, respectiv prezentarea cambiei la plată şi întocmirea protestului de neplată.

Pe de altă parte, a învederat oponenta, raporturile juridice dintre părţi au fost modificate, în sensul că părţile în proces au convenit să lipsească de orice forţă juridică înscrisul întocmit pentru garantarea plăţii, iar la data de 27.07.2000 s-a încheiat o înţelegere prin care s-a convenit că suma datorată creditoarei este de 200.000 USD. La data de 13.06.2001, s-a încheiat o convenţie trilaterală la care a participat în calitate de parte şi S.C. "Sv." S.R.L., care datora oponentei suma de 200.000 USD şi care s-a obligat să plătească această sumă intimatei.

La data de 29.01.2002, oponenta a depus la dosarul cauzei o cerere de completare a acţiunii introductive de instanţă, învederând instanţei că, în mod nelegal, s-a aplicat formula executorie a înscrisului cambial, formându-se astfel o executare silită cu încălcarea normelor legale, în speţă art. 376 din Codul de procedură civilă, art. 61 din Legea nr. 58/1934 şi pct. 320 lit. d din Normele-cadru ale Băncii Naţionale a României nr. 6/1994 de aplicare a Legii nr. 58/1934.

Prin Sentinţa civilă nr. 2079 din 18.02.2002, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în Dosarul nr. 1050/2002, instanţa de fond a admis opoziţia la executarea cambială, a constatat nulitatea titlului executoriu, respectiv traducerea legalizată a biletului la ordin emis de oponentă la data de 23.08.1999, şi a anulat formele de executare emise în Dosarul nr. 272/2001. Totodată, instanţa de fond a obligat intimata la plata sumei de 1.503.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, deşi este adevărată afirmaţia oponentei că înscrisul prezentat nu este o cambie, titlul îndeplineşte condiţiile art. 104 pct. 2 şi 4 din Legea nr. 58/1934, fiind un bilet la ordin valabil, care, prin indicarea celor două bănci, B.C.R. şi CITIBANK, determină plătitorii şi locul plăţii şi care cuprinde obligaţia necondiţionată de plată, conform art. 104 pct. 2 din Legea nr. 58/1934. De asemenea, prima instanţă de fond a reţinut că nu poate fi reţinut de instanţă motivul pierderii forţei executorii a înscrisului cambial ca urmare a neprezentării la plată în

termenul legal şi a neîntocmirii protestului de neplată, atâta timp cât intimata a pornit executarea împotriva oponentei, care este un debitor direct obligat la plată, iar nu un debitor de regres. Totodată, prima instanţă de fond a reţinut că modificarea raporturilor juridice care au stat la baza emiterii biletului la ordin nu este dovedită de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, atâta timp cât din cuprinsul protocolului încheiat de reprezentanţii părţilor în proces cu S.C. "Sv." S.R.L. nu rezultă că înţelegerea se referă la aceleaşi raporturi juridice.

In motivarea sentinţei pronunţate, judecătoria a reţinut că executarea silită s-a pornit în baza unui titlu executoriu lovit de nulitate, atâta timp cât formula executorie a fost aplicată pe traducerea legalizată a biletului la ordin, deşi pct. 320 lit. d din Normele-cadru ale Băncii Naţionale a României nr. 6/1994 prevede că aceasta se aplică pe titlu, fără a face vreo distincţie în funcţie de limba în care acesta s-a redactat.

La data de 20.03.2002, a formulat apel împotriva aceleiaşi sentinţe civile oponenta S.C. "Z." S.A., criticând hotărârea atacată ca fiind netemeinică şi nelegală, întrucât cuprinde o contradicţie între minută şi dispozitiv, în sensul că în minută lipseşte sintagma: "traducerea legalizată a biletului de ordin", omisiune de natură să prejudicieze pe oponentă. Pe de altă parte expresia titlu executoriu nu se confundă cu aceea de înscris cu formulă executorie. Totodată, s-a arătat că înscrisului cambial îi lipsesc menţiunile obligatorii referitoare la codul fiscal şi contul bancar. De asemenea, au fost reiterate motivele invocate în faţa primei instanţe de fond, privind pierderea forţei executorii şi modificarea raporturilor juridice dintre părţi.

Apelanta S.C. "Z." S.A. a formulat o cerere prin care a solicitat să se ia act de aderarea sa la apelul făcut de partea potrivnică, conform art. 293 din Codul de procedură civilă.

Prin Decizia civilă nr. 35/A din 26.04.2002, pronunţată în Dosarul nr. 6083/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a Vl-a comercială a respins apelurile formulate ca nefondate.

In motivarea deciziei sale, instanţa de apel a arătat că în mod corect instanţa de fond a reţinut că titlul executoriu reprezentat de traducerea legalizată a biletului la ordin pe care s-a aplicat formula executorie este lovit de nulitate absolută, din moment ce formula executorie se aplică doar pe originalul înscrisului. în ceea ce priveşte contradicţia dintre minută şi dispozitiv, instanţa de apel a reţinut că aceasta nu există, minuta fiind în deplină concordanţă cu dispozitivul sentinţei. Referitor la nulitatea înscrisului cambial întrucât nu cuprinde contul bancar şi codul fiscal, instanţa de apel a reţinut că, în lipsa unei stipulaţii exprese a legii, omisiunea acestora nu atrage nulitatea înscrisului, elementul obligatoriu fiind denumirea persoanei juridice, conform art. 104 şi 105 din Legea nr. 58/1934 şi pct. 23 şi 505 din Normele-cadru ale Băncii Naţionale a României nr. 6/1994. Totodată, instanţa de apel a apreciat că în mod corect prima instanţă a considerat că executarea nu este condiţionată de prezentarea înscrisului la plată şi întocmirea protestului de neplată, atâta timp cât executarea este îndeplinită împotriva emitentului. Cât priveşte nelegalitatea sentinţei de fond deoarece nu a luat în considerare modificarea raporturilor juridice dintre părţi, aceasta este o excepţie personală care trebuie întemeiată pe probe scrise, conform art. 63 alin. (3) şi art. 106 din Legea nr. 58/1934, modificată, condiţii care nu sunt îndeplinite, întrucât înscrisurile prezentate nu fac dovada modificării raporturilor fundamentale.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, S.C. "Z." S.A., recurs care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a Vl-a comercială la data de 24.09.2002, formându-se Dosarul nr. 1751/2002.

In motivarea recursului declarat, recurenta a arătat că Decizia civilă nr. 35/A din 26.04.2002 este netemeinică şi nelegală, conform art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă, instanţa de apel fiind într-o gravă eroare ce rezultă din superficialitatea analizei înscrisurilor depuse în cauză. Astfel, recurenta a arătat că titlul pus în executare nu îndeplineşte condiţia de a lega un raport doar între două persoane şi nici condiţia ca obligaţia să fie necondiţionată, astfel încât nu poate avea forţa juridică a unui bilet la ordin. Astfel, deşi apar numele celor două bănci, B.C.R. şi CITIBANK, lipseşte ordinul de plată adresat acestora şi, ca atare, este încălcată condiţia prevăzută de art. 2 din Legea nr. 58/1934, modificată, şi pct. 501 din Nofmele-cadru ale Băncii Naţionale a României nr. 6/1994, în sensul că promisiunea de plată trebuie să cuprindă una dintre formulele: "voi plăti" sau "mă oblig să plătesc". De asemenea, sunt încălcate dispoziţiile pct. 495 din Normele-cadru ale Băncii Naţionale a României nr. 6/1994, care, referindu-se la conţinutul standard al unui bilet la ordin, fac trimitere la anexa nr. 2, care între alte menţiuni cuprinde şi contul bancar şi codul fiscal.

Recurenta a arătat că înscrisul cambial şi-a pierdut forţa executorie, întrucât biletul la ordin nu a fost prezentat la plată, conform art. 41 din Legea nr. 58/1934, în ziua scadenţei sau în cele două zile lucrătoare ulterioare scadenţei, titlul fiind depus la bancă după doi ani şi jumătate. De asemenea, în cazul în care se refuza plata, beneficiarul era obligat să întocmească protestul de neplată. Recurenta a învederat că titlul cambial este caduc deoarece a intervenit modificarea raporturilor juridice dintre părţi. Sub acest aspect, motivarea instanţei de apel este identică cu motivarea instanţei de fond, cele două instanţe analizând în mod exclusiv înţelegerea din 26.07.2000, or, actul care a modificat raporturile juridice dintre părţi este protocolul ulterior din data de 13.06.2001. Astfel, s-a încheiat o convenţie trilaterală între părţile în litigiu şi S.C. "Sv." S.R.L., convenţie prin care recurenta s-a obligat să plătească suma către S.C. "Sn." S.A., condiţionat de plata către recurentă a S.C. "Sv." S.R.L. Prin încheierea protocolului, recurenta a acceptat ca debitoarea S.C. "Sv." S.R.L. să plătească datoria de 200.000 USD în rate, deşi toate datoriile erau scadente la data încheierii protocolului. Această convenţie a modificat raporturile juridice stabilite între creditoare şi intimată, în sensul că plata nu se mai face în baza înscrisului cambial şi nici în 90 de zile, ci în rate lunare de 20.000 USD, începând cu luna august 2001, dar conditionat de plata S.C. "Sv." S.R.L. către S.C. "Z." S.A.

Din analiza actelor şi a lucrărilor dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reţine că recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:

Conform art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, modificată, debitorul cambial poate să declanşeze un veritabil proces cambial, invocând excepţia de nulitate a înscrisului cambial, în termen de 5 zile de la data notificării punerii în executare a înscrisului cambial. Prin urmare, după învestirea cu formulă executorie a înscrisului cambial, legiuitorul reglementează expresia verbis, o cale de apărare a debitorului cambial, prin care acesta, având de data aceasta o poziţie ofensivă - în opoziţia la executare cambială debitorul are calitatea de reclamant- poate paraliza executarea silită a înscrisului cambial învestit cu formulă executorie. De asemenea, conform normelor procesuale de drept comun, Curtea reţine că executarea nu se poate

porni decât în temeiul unui titlu de executare, respectiv al unui înscris învestit cu formulă executorie.

Curtea reţine că această soluţie este corectă şi în spiritul dispoziţiilor legale adoptate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 58/1934, modificată. Totodată, Curtea reţine că această soluţie, care, prin admiterea opoziţiei la executare de către prima instanţă de fond şi prin menţinerea acestei soluţii de către instanţa de apel, a atins scopul promovării unei asemenea acţiuni: paralizarea executării silite a înscrisului cambial învestit cu formulă executorie.

Prin urmare, Curtea apreciază că toate motivele de recurs invocate de recurentă, respectiv: modificarea raporturilor juridice dintre părţi, neîntocmirea protestului de neplată, lipsa unor elemente obligatorii din conţinutul biletului la ordin etc., privesc în realitate biletul la ordin în original, respectiv înscrisul redactat în limba engleză, care nu constituie în acţiunea de faţă titlu executoriu, întrucât nu este învestit cu formulă executorie. Singurul înscris care putea fi invocat ca titlu executoriu şi care putea fi pus în executare era traducerea legalizată a originalului biletului la ordin, a cărui anulare, de altfel, s-a dispus prin sentinţa pronunţată de prima instanţă de fond.

Dată fiind raţiunea reglementării din art. 62 al Legii nr. 58/1934, modificată, Curtea apreciază că toate aceste excepţii privind forma şi fondul biletului la ordin pot fi invocate fie pe calea unei acţiuni în anulare sau în constatarea nulităţii absolute, de drept comun, acţiune care este de competenţa tribunalului, fie pe calea unei opoziţii la executare cambială, formulată în cadrul executării silite a biletului la ordin în original, după învestirea acestuia cu formulă executorie.

De asemenea, nu s-ar putea invoca excepţia autorităţii de lucru judecat nici în cazul în care se porneşte opoziţie la executare în cadrul executării silite a biletului la ordin în original, întrucât ceea ce dobândeşte autoritatea de lucru judecat este dispozitivul hotărârii, fapt ce rezultă din interpretarea per a contrario a art. 258 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Or, în speţa de faţă, în dispozitivul hotărârii pronunţate de prima instanţă de fond, se reţine că se dispune anularea titlului, respectiv a traducerii legalizate. Aşadar, obiectul celor două acţiuni este diferit.

Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art. 312 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 62 şi următoarele din Legea nr. 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin, modificată, Curtea va respinge recursul ca nefondat.14

14 http://www.euroavocatura.ro

UNIVERSITATEA DIN PITESTIFACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE

REFERAT LA DREPT COMERCIAL

TEMA : BILETUL LA ORDIN

Militaru Larisa FlorentinaDrept zi, Anul III , Grupa II

Pitesti,2015

BIBLIOGRAFIE :

1. Carpenaru , Stanciu D. , “ Tratat de drept comercial roman”, Editia a IV a actualizata , Editura Universul Juridic , Bucuresti , 2014

2. Mischie , Beatrice , “ Drept bancar . Culegere de practica judiciara “ , Editura CH Beck , Bucuresti , 2010

3. Nemes , Vasile , “ Drept comercial” , Editia a II a revizuita si adaugita , Editura Hamangiu , Bucuresti , 2015

4. http://www.euroavocatura.ro5. http://legeaz.net