bilete matei an 5 sem 1

Bilet nr 2

2.aModelul transformational component si formele .a Modelul transformational - teorie si ex

Modelul transformational este influentat de 2 categorii de informatii:

1. Info. din exterior – din mediu (transformanti intrinseci obiectivi si subiectivi) 2. Info. din interior – proprii (transformanti extrinseci)

(vezi si subiectul 4.a)

Modelul transformaţional surprinde cel mai bine condiţia de creator de artă a arhitectului în procesul de proiectare. Este cel mai simplu model şi foloseşte surse pe care le modelează.

Arhitectul, in procesul de creaţie pleacă de la lumea exterioară, reală, concretă, fizică, pe care o consideră reprezentativă, cu forţă individualizată numită transformant intrinsec (Tin), însă lumea

reală nu poate fi acreditată, validată decât dacă îi corespunde o forţă particularizantă, o idee, numită transformant extrinsec (Tex)

Transformanţi intrinseci:

a) obiectivi – de relief, clima, vecinatati, de tema (functiuni, capacitati, structura), normative, beneficiar

- ţin de context, de natura fizico-geografică.

Context fizic: - poziţie geografică - relief, climă,vegetaţie; mediu urban -ţesut urban, regim de înălţime, norme de construire, reguli, gabarite, condiţionări, caracterul zonei (cuantumabil),

b) subiectivi - spiritual, abstract (necuantumabil), mediul din care provine autorul, traditia culturala a mediului spiritual

Context cultural – identitar (tradiţii, obiceiuri), profesional (al proiectantului, beneficiarului)

Context istoric - specificitatea locului (ex: McDonald’s - simbol, fără identitatea locului )

Transformanţi extrinseci; (operant) – este mediat de o idee numită argument. Operantul conţine elemente concrete puternice, în timp ce în argument acestea sunt rarefiate. A crea arhitectură

necesită o concepţie proprie, o sumă de idei cu caracter de principiu, în cadrul cărora se pot crea noi argumente şi operanţi. Principiul e încărcat cu materialitate prin argument şi operant.(este un

sistem triadic de idei ierarhizate)

In cadrul modelului transformational avem de-a face cu 2 metode: (vezi subiectul 3.a)

Variaţiuni omoloage - structură figurală invariantă, (cu variaţie foarte mică şi identitate mare)

Variaţiuni analoage - se păstrează identitatea, semnificaţia, dar există libertatea de a-l imagina pe A oricum; se schimbă structura figurală (variaţie mare –diversitate, scade însă identitatea)

- dacă facem o comparaţie cu domeniul muzicii, variaţiunile omoloage sunt variatiuni pe aceiaşi temă, ca în muzica lui Vivaldi, în timp ce variaţiunile analoage sunt fugile lui Bach.

Ex: Se aleg 3 arh. care să rezolve pardoseala unei săli festive ce are planşeu casetat şi un perete deschis spre parc. - In toate cazurile transf. intrinsic este patratul si variatiile lui.

a - evocarea planşeului casetat în pardoseală

diminuarea dimensiunilor casetei. Tratare mărunţită - omogenizare, difuzie, vibraţie lejeră. Arhitectură raţională, cartezian, clasic.- evocare

pătrat, a ortogonalităţii, şi un anumit tip de negare (cerc/pătrat). Centralitate difuză exprimată în noduri.

- neaga centralitatea

- evoca omogenitatea

- prefigureaza patratul

b - evocarea relaţiei interior/exterior dată de peretele deschis spre parc

- felul în care lumina pătrunde în spaţiu -> stări psihice de meloman.

- gradarea luminii pe pardoseală - opune o structurare delicată. Marmură neagră şi albă (~clape pian)

- neaga centralitatea, axialitatea, omogenitatea

- evoca degradeul, curgerea luminii


c - evocarea acceselor principale şi accentuarea legăturii dintre ele

- accesele axial - axă evocată de parcurgerea spaţiului.

Crează o centralitate a spatiului, un ax fals

Neagă axialitatea, exagerează centralitatea spaţiului.

La toţi trei există prefigurare.

2.b Limbajul cultural si al stiintei(distantare) - aspectul stiintific al vietii presupune o lista de materii

- sinteza-sucesiune de discipline

- progresul este pentru ambele domenii- cultural si stiintific- sa faca viata mai usoara, mai comoda

- comunicarea cat mai directa si instanta, cat mai repede- si la distanta tot mai mare

- simbol- punerea laolalta a 2 lucruti ce au fost rupte si au fost puse inapoi

Sim-rupere/ bol- punere impreuna

- cele 2 componente ale limbajului:

a) stiintifica- in epoca primitiva- omul avea o capacitate primitiva de adaptare la mediu, lupta pe viata-manualitatea

-apar capacitatile endosomatice pe care le dezvolta=>intelectul dezvoltat->masini cu aburi, apare electricitatea

- rev lui Jacquard- care a realizat primele cartele perforate pentru masinile de cusut

b) limbaj- oralitate- transmitere orala a unor mosteniri

- apoi a aparut pantomima

- scrierea- conventie de semne :iconografie(desenare sintetica a ceea ce vezi), hierografica, alfabet, etc

- aparitia calculatorului- cipul, care arata progresul, dar ne departeaza de viata, de om

BILET NR 3

3.a MODELUL TRANSFORMATIONAL – EVOCARE, PREFIGURARE, NEGARE Modelul transformational este influentat de 2 categorii de informatii:

1. Info. din exterior – din mediu 2. Info. din interior – proprii

Lupascu a impartit materia in doua categorii:

- materia vie – fiecare molecula e distincta, iar genele sunt “memoria colectiva” mostenita de la parinti

- materia nevie – are o constitutie fizica ce se pestreaza

1. Informatiile obiective venite din mediu: - acestea pot fi: de natura grografica, provenite din mediul construit, provenite din forme-obiective, provenite din tema de proiect, provenite din aria beneficiarului sau constrangeri din normele

de proiectare. - toate aceste conditionari obiective poarta numele de TRANSFORMANTI INTRINSECI OBIECTIVI.

- o alta categorie de informatii provin din cadrul mediului la care arhitectul se adreseaza, din traditia culturala a zonei respective si din

mediul din care provine autorul. – acestea poarta numele de TRANSFORMANTI INTRINSECI SUBIECTIVI.

Pentru realizarea proiectului trebuiesc alesi niste transformati care urmeaza sa fie luati in considerare si asupra carora se

va interveni – ei se numesc DETERMINANTI.

2. Informatiile proprii, din interior - acei transformanti care provin din interiorul autorului pentru a intervenii asupra transformantilor alesi se numesc

TRANSFORMANTI EXTRINSECI.

Determinatii impreuna cu transf. Extrinseci genereaza solutia finala. Asupra determinantilor se poate intervenii prin negare, evocare sau prefigurare.

Tin + Tex + R = C (R = regula; C = creatia)

In cadrul modelului transformational avem de-a face cu 2 metode:

a. Metoda contrastului – inseamna negatia b. Metoda identitatii – inseamna evocare si prefigurare

Exemple:

Uzinele Fagus – Walter Gropius

- intoarcerea pe colt a ferestrelor = element de noutate (la Partenon coloanele de colt erau mai groare; in Gotic apar contraforti pe colturi; in Renastere avem bosaje pe colt)

- neaga intarirea coltului

- evoca ordonanta suprapusa (sugerarea verticalelor pe trei niveluri – evoca ordinul pladian)

Tin 1 - colonada clasică

Tex 1 - evocare, prin acuzarea verticalelor pe 3 nivele, amintind de ordinul paladian.

Tin a - antichitatea grecească. Masivitatea coloanei de colţ

Tin b - ev mediu - contraforţi în trepte.

Tin c - renaştere - accentuarea colţului pe primul registru prin bosaje puternice

Tex a,b,c - negarea arhitecturii colţului închis - uşurarea colţului.

Funcţional în colţul clădirii e rezolvată scara. Plecând de la un transformant intrinsec Tin 2 - realitatea fizică a scării, intărit de un transformant extrinsec Tex 2 - ideea de întoarcere a colţului,

susţinute de dorinţa de a individualiza volumul de arhitectură printr-un procedeu diferit de cel general acceptat, arh. găseşte soluţia colţului liber, transparent.

Sediul UNESCO, Paris – Marcel Breuer

- e amplasat intr-o piata neoclasica cu exedra

- Transf. intrinseci: forma pietei, cadrul construit, academia militara, o cladire neoclasica, simetrie dubla, centrala, masivitate.

- evoca spatiul public (imaginea pietei)

- neaga orice forma traditionala (se exprima cu mijloace moderne: stalpi in forma de Y, acoperis terasa, forma curbata aerodinamica)

- neaga materialele si structura clasica, acestora opunandu-se betonul, parterul pe piloti, sala polivalenta, neaga masivitatea, inscriindu-se in

canoanele arhitecturii moderne

- neaga legatura cu terenul (pune casa pe piloti)

- domina elementele orizontale (are putin de-a face cu traveatia care creste din pamant)

Tin 1 - simetrie- 2 axe

Tex 1 - evocare - centralitate piaţă

Tin 2 - forma clădiri neoclasice

Tex 2 - evocare, un Y imens p+2

Tin 3 - masivitatea volumelor, forme închise

Tex 3 - negare - arhitectură uşoară, deschisă. Nu stă pe teren

Tin 4 - materiale, structură clasică/istorică-zidărie.

Tex 4 - negare, opune materialului clasic unul din moda timpului, beton armat.

Casa pe plaja, Malibu – Robert Venturi

- Transf. intrinseci legati de sit: foarte aproape de mare, plaja, orizontalitatea terenului, vederea panoramica

- Transf. intrinseci legati de tema: pozitia livingului fata de dormitoare - livingul e ridicat la etaj pentru o perspectiva mai larga spre peisaj, din aceasta se accede direct pe plaja pe o scara ampla –

dormitoarele sunt la parter, sunt inchise pentru intimidate

- preia luneta si lanternoul din Baroc, dar schimba raportul dintre luneta si fereastra – apare un cerc taiat de o secant. În baroc, luneta e un element de acompaniament. Venturi face ca toată casa

să i se subordoneze.

Tin 1 - înlănţuire funcţională clasică (living – terasă –plajă – apă, la parter, iar laetaj dormitoare)

Tex 1 - negare (dormitoare la parter şi living la etaj pentru a oferi o mai bună perspectivă, mai largă spre peisaj)

Tin 2 - acces direct living plajă

Tex 2 - scară amplă exterioară (opoziţie)

Tin 3 - dispunerea perpendiculară a casei în raport cu plaja.

Tex 3 - dispunere paralelă (opoziţie)

Disproporţia dintre casă şi scară, opoziţia dintre rotund şi axialitate.

3.b Nivelele simultane ale perceptiei

Imaginarul uman este alcatuit din corpul perceptiv, corpul conceptual si corpul afectiv. Perceptia spatiala a fost desfacuta analitic de un cercetator englez. El a facut vizibila unitatea spatiului

perceptiv in 3 momente:

- ochiul realizeaza o perceptie globala descriptiva imprimandu-i un caracter omogen continuu. Acestei perceptii ii corespunde geometria euclidiana.

- eul se revarsa, se proiecteaza in exterioritate. Este momentul de proiectie inversa, empatica, caruia ii corespunde geometria proiectiva cu cele 2 tipuri de transformari: proiectia paralela

si proiectia conica

- exterioritatea patrunde in interioritate, eul se revarsa in ea si se naste o sinteza. Este momentul structural, caruia ii corespunde geometria topologica cu tipul specific de transformare,

deformarile continue.

Disocierea acestor momente perceptive nu este posibila in realitate.

Impactul vizual are loc in doua ipostazedistincte: una statica si una dinamica. Perceptia statica este acel mod de a privi in care figura este angajata in ipostaza ei de non-devenire imaginea

ca o centralitate care isi extinde energetic razele spre o limita. Perceptia dinamica angajeaza miscarea si pune in evidenta doua tipuri de structuri: str. formativa si str. contextuala.

Educatia vizualitatii duce la constientizarea actului perceptiv.

Sp - spatiul perceput

Sc - spatiul conceptual

Ss - spatiul simbolizant

Sob - spatiul obiect

Sr - spatiul real

Sn - spatiul natural

- procesul de creatie transfigureaza perceptiile, iar obiectul de arhitectura se integreaza → un proces permanent de deductie,

transfigurare

Sob - filtrat de subiect

- relatia om-natura (mediu): grade diferite de miscare, perceptie, concept.

- ambientul = spatiul perceput, permite o anumita concretete: - conotatie spiritual

Atitudinea fata de opera de arta

- perceptiva - pasiva

- empatetica (simpatetica): implicare, participare afectiva

- activa - formare de atitudini selective

- reactiva - neutra

- ejectiva, respingere

- asimilanta, acceptare

BILET NR.4

4.a COMENSURAREA – REGIMUL ITINERANT - comensurarea este o consecinta a regimului itinerant alaturi de superizare si structurare

Comensurare = a masura impreuna ( pe filiera antropologica, vocatie filosofica, inclinare religioasa)

a conferi marime, altfel decit prin masurare directa a obiectelor, lucrurilor spatiului construit

- este o problema dpdv cultural – omul este in cenru in raport cu lumea, acest lucru reprezinta identitate in raport cu universul.

- antripologia – vizeaza tot ceea ce omul a creat de-a lungul mileniilor

Civilizatia si cultura chineza – avea credinta ca exista 4 mari elemente ce reprezinta Universul: pamint + aer + apa + foc - (patru grinzi incrucisate - expresie figurala); elemente

fundamentalecare nu pot exista impreuna decit prin intermediul unei forte de legatura, de coeziune – degetul mare – figural – stilpul de sustinere (TOTEM – axusmundi). Aceasta credinta e

transformata intr-un elament palpabil, si sta la baza structurii arboricole.

In India: unitatea de masura era UBA = 1,25m, reprezentind omul in pozitia lotus, ipostaza de concentrare si contemplare a corpului uman;

In Japonia era foarte importanta problema familiei, a cuplului. De aici au rezultat unitatile de masura ce pleaca de la dimensiunea unui TATAMI (90 x 181 cm) care reprezinta rogojina pe care

pozitia corporana e complet intinsa si relaxata.

- dublul unei rogojine reprezinta unitatea minima de locuit, celula de 1,80 x 1,81.

- aceste dimensiuni s-au utilizat si pe verticala, astfel dimensiunea la partea de jos agrinzii este de 1,81

- Casa japoneza era modulata intr-un sistem tridimensional ce permitea dezvoltarea pe toate directiile, care nu distrugea compozitia prin extrageri sau adaugari. Astfel, stalpul totemic era refacut

la fiecare 20 de ani pt a transmite generatiilor tehnica lui de realizare.

In Grecia Antica sistemul de modulare era foarte liber, independent. Grecii foloseau sistemul de masura antropomorfic – o talpa masculina = 4 palme feminine = 3,14 = π

In Romania = influenta culturii latine; - unitatea populara de masura era STINJENUL = omul cu mina intinsa = 2,25 m. Aceasta era inaltimea minima a unei ODAI (unitate de marime spatiala in

care au loc toate functiunile vietii cotidiene).

De-a lungul timpului au fost folosite mai multe unitati de masura precum: cotul (comert cu textile), nodul (folosit de navigatorii), piciorul etc.

Apoi a fost introdus metrul – unitate de masura abstracta, utilizat ca principiu de standardizare, lipsit de semnificatie umana sau spirituala.

Corbusier a incearcat sa scoata arhitectura de sub autoritatea metrului, folosind interpretari a mai multor sisteme de masurare antropologice (grecesc, japonez...) Astfel in Modulorul sau, el

face o raportare intre functiile ergonomice ale omului.

- face referire si la proportii – raportul de aur (de la greci) in care A/B = B/C unde B + C = A

Astazi este foarte importanta scara (umana) = presupune stabilirea unei relatii intre un ansamblu si o exterioritate (raportul unui element in interiorul unui volum)

4.b STILUL ARHITECTURII SI RAPORTUL SEMNIFICAT – SEMNIFICANT In ceea ce priveste analiza istorica a semnificatului si semnificantului s-au format mai multe pareri precum:

Gilles DELEUSE, Felix GUATTARI si Jean BEAUDRILLARD - arata ca societatea contemporana e saturata de semne fara referent la realitate, lipsite de semnificatie.

- ei au incercat sa gaseasca o concluzie pt a explica faptul ca in zilele noastre semnula ajuns sa fie lipsit de semnificatie. Semnele au inceput sa nu mai fie simboluri ale unor lucruri adanci (ex :

semnele de circulatie). Au aparut semne care nu mai exprima nici un sentiment si nici o filozofie, ele au doar rol de orientare in spatiu.

Expresia se naste din semnificatie dar si naste semnificatie. Semnele (expresia) dar si semnificatia (esenta) – sunt egale si nu sunt decat “manifestari de cod” – materia si spiritualul sunt

indicatii codificate ale constiintei fundamentale de stocare. (Constiinta singura - vede materia si spiritualul ca indicatii ale existentei).

Scoala budista de gandire a constiintei singure spune ca atat material cat si spiritual sunt manifestari a ceva mai fundamental decat ambele - acest ceva e constiinta de inmagazinare.

Functia ca existenta nu da nastere frumusetii; atat frumusetea cat si functia evoca simtul spatiului - in spatele lui se afla o constiinta - ce seamana cu ceea ce BACHELLARD numea “La

poetique”- (reclame de la televizor - incarcaturi de semne – TWA - Kenedy)

Paul VALLERY-“filozoful nu concepe usor faptul ca artistul trece aproape indiferent de la forma la continut si de la continut la forma; ca o forma i se infatiseaza mai inainte de sensul pe care i-l

va conferi si nici ca pentru un artist idea unei forme este acelasi lucru cu idea care cauta o forma”.

In arhitectura - relatia semnificat-semnificant este foarte complexa; reprezinta sinteza notiunilor si existenta lor autonoma, ambele sunt la fel de importante.

Arhitectura - continua spatiul (interior si exterior) avand timpul introdus prin miscare.

De-a lungul timpului - materiabilitatea formei ca semn - are un rol diferit atat in raport cu separarea spatiului interior de cel exterior dar si semnului (semnificant) de sens (semnificat);

Friedrich Hegel - filozof german, principal reprezentant al idealismului – considera ca: arta Egiptului este o arhitectura de exterior (piramida), iar arta Greciei ete o arhitectura de imprejmuirii.

Herbert READ – arhitectura nu s-a emancipat de complexul sculptural;

Romanii - dilata spatiul interior in mod expresiv;

Monumentalitatea spatiului Imperiului Roman isi va avea echivalentul abia in perioada Barocului - unde spatiul exterior al pietelor (San Pietro) precum si cel interior al predominantei navei

centrale (IL GESSU) se patrund de o semnficatie aparte si simbolizeaza forta, putere.

Conrad FIEDLER – a scris lucrarea “ON THE NATURE AND HISTORY OF ARCHITECTURE”

- acceptiune privind sistemul boltit de acoperire – acest sistem si-a regasit forma expresiva, monumentala, in arhitectura romana

- bolta are ca si simbol inaltarea de la pamant (bolta are o raportare la transcendenta) - nu sa se sprijine pe el - contradictie, sens grav <-> inaltare – arhitectura romana si bizantina, spatiul exterior

e neglijat.

Marc PHILLIPIS – critic de arta

- “Operele omului” - natura esentialmente intelectuala a realizarilor grecesti - “in iubirea grecului pentru definit si pasiunea lui pentru delimitare” sunt si limitarile impuse de aceasta arhitectura.

“sufletul grec aduna tot ceea ce este bine conturat si articulat si detesta tot ce e catusi de putin vag si indeterminat”.

(el repune in discutie toata traditia de pana la el a interpretarii operelor grecesti si le compara cu arhitectuara gotica)

- el a incrcat sa explice care a fost spiritul arhitecturii grecesti : grecii aveau o acuta nevoie de perfectiune. Pentru ei perfectiunea = bine conturat, clar…, iar haosul = dezordine, vag, ambiguu.

Proportia era considerata «de aur», era notiunea perfecta a frumosului.

- el trateaza problema legata de raportarea masei la vid. Astfel spune ca grecii instalau masa in vid (templul grecesc nu are spatiu interior), in timp ce romanii creau spatii vide in interiorul masei.

In Gotic, in urbanismul centrelor istorice, vidul era escavat din masa (strazile erau inguste, masa domina), astfel, si masa catedralei gotice pare sculptata, escavata, ajurata.

De la aspectul utilitar - coloana se perfectioneaza - pana la un simbol spiritual, la valoare. Proportia e una din valorile cele mai inalte. Spiritul este ramas la capacitatea intelectuala, rationala.

Acelasi material - piatra , aceeasi preocupare intelectuala - forma ca valoare dar spiritul vremii e deosebit.

Wilhelm WORRINGER si Heinrich WOLFFLIN - primul a studiat cu precadere Goticul, iar al doilea Barocul.

- acesti 2 romantici germani au ajuns la concluzia ca :

- grecii au avut constructie aplicata – mijloc – finalitate (arh. greaca se instileaza in spatiu)

- Goticul reprezinta constructia pura - finalitate in sine (arh. gotica e creatoare de spatii)

La gotic intre forma si idea exprimata este

BILET NR 5 5.A TEORIA FORMEI INCHISE Teoria axelor

- str. expectativa e legata de simtul vizual, de perceperea spatiului de la distanta

- axele vizuale- pornesc din ochiul nostru si de desfac intr-un con; perpectiva, corectiile optice la greci

- axe verticale- distanta pamant- cer--> aduna spatiul, il fac mai inalt pe verticala; limiteaza spatiul

- axe orizontale- deschidere mare a spatiului; spatiul e liber, circular, infinit, presupune miscare spatiala pe orizontala

- verticala- specifica arhitecturii istorice, oizonatala celei moderne

- dispozitia Parthenonlului pe Acropole- f buna, cunoastere a axelor vizuale a.i. perceptia sa fie bine controlata pe toata parcurgerea spatiului

a) axe faraonice( ale Egiptului Antic)- monumentalitate prin dispozitia de o parte si de alta a intrarii a statuilor etc.; parcurgerea spatiului( procesiuni) de catre un personaj important pe o axa, de o parte si

de alta fiind supusii; in finalul axei e ''tronul''- pe care acesta urca

- perspectiva renascentista- piata Capitoliului din Roma, Michelangelo

- spatiul sediului UNESCO din Geneva

b) axele functionale- presupun nu neaparat o linearitate, ci o linie functionala

- la o sala de spectacole axa actorilor si axa spectatorilor- interfata e cortina

c) axele conceptuale

- raportarea pe verticala a unor stadii

-ideea fundamnetala, principiul, axioma

- idei argument

- idei operant

- proiect

TEORIA FORMEI INKISE

- arhitectura istorica, cea de pana la modernism, care a deschis o noua viziune asupra arh.( cea mai radicala schimbare a imaginii arh.)

- relatia tectonica, intima cu pamantul- provine din scurgerea gravitationala

- marcarea colturilor- la greci, coloana de colt are dimensiuni mai mari

- cetatile, fortificatiile- colturile cu turnuri, contraforti

- coltul- vulnerabil pt ca suporta 2 sarcini din 2 directii

- in Renastere coltul intarit- bosaje de piatra, iar restul zidarie de caramida

- in Clasicism- sugestie din tencuiala- bosaje

- la Modernism- structura din cadre, planseu in consola=> elibereaza coltul

- intarirea pergoratiei( orice gol inseamna slabirea capacitatii portante)

- ambrazura ferestrei si usilor- ce e deasupra ferestrei( in renastere )

- arcul in plin cintru- Renastere

- a disparut in modernism

- terminatia cladirii la partea superioara

- Castelul Chambord de pe malul Loarei- impodobire a terminatiei superioare a cladirii in arhitectura istorica

- si in constructiile cu acoperis terasa( in Grecia) exista o cornisa puternica la partea superioara

- acoperis in panta, sarpanta spectaculoasa

- in arhitectura orientala- acoperisul face trecerea spre cer, spre divinitate

- principii- simetria( centrala, radiala, biaxiala, axiala); Vila Capra a lui Palladio din Vicenza- 4 fatade identice

- ierarhia- pe orizontala sau verticala, exista un element dominant al volumului si subansambluri adiacente

- distributii conexe;

- monumentalitatea- presupune o distanta de la care sa fie perceputa

- in evul mediu- monumentalitatea nu era perceputa de la distanta, ci dintre case, direct din frontul strazii

5.b Simbolism baroc, simbolism european Pune in opozitie aspectul formei , al concretului, al materialului si sensul, semnificatul, semnul, continutul - abstract (mai puternic, mai adanc)

Formele se doresc eterne, marturie a unui moment.

Arh. simbolica se bazeaza pe un semn tare, recunoscut de toata lumea, mesaj univ. caruia i se subordoneaza intreaga gandire. Exista perioade cand arhitectura pune in valoare anumite parti

neglijandu-le pe celelalte - cele mai mari exagerari se produc in Ecletism, sau in per.’50–’60, cand functionalismul duce la exagerari.

Exemple:

Paladio - zona de trecere intre Renastere si Baroc

L.B.Alberti - exprimare mult mai libera

Vignola - "Il Gesu" - ofera un model de arhitectura (navele laterale se transforma in capele) fiecare are identitate proprie

-a par elemente noi - simboluri zoomorfe, antropomorfe

Boromini

Saint Ivo - capela destinata unei familii-simbol:albina

Biserca San Carlo alle Quatro Fontane

(compozitie spatiala revolutionara-plan oval, in care unduiesc curbe si contra curbe, este de fapt reluarea in spirit baroc a motivului din Renastere - de cruce greaca inscrisa

Bis. San Ivo della Sapienza, Bis. Santa Agnesse din p-ta Navona

Ansamblul San Pietro din Roma - incarcat ulterior de semnificatii - centrul lumii crestine, catolice

Cupola - subiect de discutii la Benini, Michelangelo, Carlo Madera "Bis Sf Susana"

- colonada - amplifica la exterior cupola, reprezinta gestul catolicismului de a imbratisa populatia

Barocul iese din dogmele Renasterii, apar inovatii:

- Letarouilly - San Pietro = face planuri ce exprima bogatia locului, in planuri prezinta etapele successive (se utilizeaza si azi)

- democratizarea elementelor in arh, el are imp egala cu volumul

- sensibilizarea mesajului prin alegorie, simbolism

- clasificarea mesajului si a limbajului

- prima eliberare spatial (fatade curbate, anfilade gratuite, arhitrave)

- prima iesire din domeniul cuantificabil

- parte = intreg => semnificatul = semnificant

- desprinderea formei de continut, forma devine mai importanta

Eugenio D'Ors "Lo Barocco" - interpreteaza din prisma abiguitatii - forma de expresie folosita in baroc

"Alungarea din Rai" - Capela Sixtina - Michelangelo

"Adoratia Pastorilor, El Greco"- sens ambiguu de plutire

"Noli me tangere" – Coregio - respingere sau investire cu un dar

- transpunerea ambiguitatii in arhitectura - apar dualitati (ex: Piata Capitoliului avea 2 cladiri identice, marcarea ansamblului San Pietro fata de Laguna)

- interpatrundere - externalizarea spatiului interior si internalizarea sp ext (revolutia gandirii sp)

- policodarea elementelor

- folosirea curenta a perspectivelor false si utilizarea perspectivei pt. sublinierea dinamicii spatiale

Barocul a fost utilizat in tarile catolice , in per. Contrareformei ca mijloc de propaganda a bis. Catolice, exprimat printr-o arta cu caracter grandilocvent, menita sa impresioneze afectiv, in

timp ce in tarile protestante si Franta, a urmat o linie clasicista care a coincis cu ideologia din per. absolutismului regal

BILET NR 6

6.a Imaginarul la Sartre, Piaget, Durand, Lupascu - imaginea ca forma de traire: proprietatile ei din punct de vedere a patru savanti (fenomenolog, genetician, antropolog, filosof) care ajung la o ordine triadica a imaginarului

J.P. Sartre - fenomenolog existentialist, structura triadica a imaginarului

- suntem o materie trecatoare si ajungem la calitatea de fiinta absolut intamplator sau chiar deloc

1.starea de constiinta: un mod de a fi, de a trai prin transpunerea individului in altul pentru observarea reactiilor, ipostazelor

2.imaginarul = datum imediat: cubul intregit in imaginar, desi in realitate are fete nevazute

3.spontaneitatea imaginii = capacitatea imaginarului de a face sa fiinteze forma ceruta → forma poate sa dispara si sa reapara, vizualizarea este indusa, sugerata, aspectul de a fi sau a nu fi,

este instrumentul marilor magicieni

Jean Piaget - genetician, etapizarea procesului imaginar (tentativa de analiza a dezvoltarii procesului in etape: copil-adult)

1.ochiul percepe entitatile spatiale → spatiul destructurat

2.ochiul construieste rapoarte → structuri asociative, relatia dintre entitati

3.imaginarul construieste analogii, similitudini, duce la intelegerea spatiului, reduce pluralitatea la o identitate

Gilbert Durand - critic de arta, antropolog ca formative

Proprietatile imaginii:

1.ocularitatea = capacitatea omului de a transforma orice fel de senzatie in imagine (cinematograful → mut, arta vizuala)

-relatie inversa: vizualizarea muzicii → sinestezie

2.profunzimea → relatie puternic condusa de realitate, presupune un anumit tip de reprezentare a spatiului pentru a sugera o directie.

- conduce la necunoscut, genereaza starile si presiunile interne

- perspectiva italiana (Leonardo, Rafael, Michelangelo) - este o exceptie in modul de abordare a profunzimii

- celelalte culturi (egipteana, chineza, africana) nu cunosteau profunzimea, marcarea imp. (ierarhiei) prin diferentieri de scara, dimensiuni

3.ubicuitatea = capacitatea psihicului uman de a se plasa in diferite planuri in acelasi timp → sincron, simultaneitatea a doua actiuni in 2 locuri diferite

- caract. uman - contextul devine mai cuprinzator

- ubicuitatea spirituala: D-zeu este peste tot

- ubicuitatea axialitatii: stalpul casei (sacru) - axis mundi

- animalele construiesc (baraj, cuib, stup)

Stefan Lupascu - filosof roman, doctorant la Sorbona

- imaginea in sine poate fi discutata, disecata ca si un obiect

- d.p.v.subiectiv ea apartine persoanei care o percepe

- libertatea imaginii presupune spontaneitate

1.este obiect si subiect simultan: imaginea interioara - patrat

"cine vede patratul" → o alta constiinta care priveste constiinta patratului, rezulta o stare care defineste ambiguitatea imaginarului

2.libertatea imaginii: in formarea imaginii intervin doi termeni: actualitate - potentialitate, intr-un fenomen prin care imaginea este actualizata ca fiind anterior o stare potentiala

3.simultan reala si nonreala, ideala (ex oglinda) - imaginea stie ca nu este realitate, dar constiinta constiintei o traieste ca pe o realitate.

Lupascu: "Logica dinamica a contradictoriului"

- tensiunea in sine reprezinta un pol, fara acesta ceilalti poli s-ar distruge, nu ar mai exista, are cel putin aceeasi importanta ca si polii tensiunii: energii psihice.

6.b Consecintele modelului semiotic Postmodernismul

- se naste ca o reactie a lipsei de semnificatie pe care o produce modernismul - deconstructivismul isi creeaza propriul continut - revenirea la semnificatie

- preia valorile din trecut dar priveste spre viitor, are doua fete

- tehnica o ia inaintea arhitecturii

- Rem Koolhaas - pasul spre o noua tipizare a arhitecturii

- arhitectura minimalizata, globalizanta - duce la o tehnica superioara

- influente: pluralismul, polifonia, etc

- are un aspect de unicitate

S-au adus 4 critici:

1. metabolistii – 1959

- ataca dualismul occidental, care atinge segregarea in toate planurile

- separarea dintre parte si interg

- segregari functionale in cadrul orasului occidental

- purismul functionalist e considerat de arh japonezi o forma de segregare

- separa arhitectura in doua tipuri: efemere, ce se pot schimba si perene ce nu se pot schimba;

- identitatea omului, arhitectura umanista pura;

Arhitectuta metabolista

- separa arhitectura in parti pe baza semnificatiei - reclama diferenta spatiala pe baza semnificatiei - semiologia arhitecturala

Umberto ECO - TRATAT DE SEMIOTICA

Arhitectura capabila de crestere si schimbare;

Arhitectura “self-aid”- oamenii participa la planificare; aceasta idee corespunde conceptului de efemeritate a tuturor lucrurilor; tehnologia si omul nu sunt la poli opusi ci intr-o relatie

simbiotica; traditia japoneza – identitate - simbioza trecut viitor;

- simbioza- semnificatie dubla, multipla;

Metode – tehnici – KUROKAWA :

- in idea arhitecturii simbiozei:

1. valoare egala intre parte si intreg; 2. externalizarea spatiului interior si spatial exterior; 3. spatial interior + coaja; 4. elemente eterogene pentru a produce semnificatii multiple; 5. dec. occident-orient, trecut-prezent, popular-cult 6. accentuarea detaliului ca textura, pentru tuseul sentimentelor si spiritualitate; 2. critica tendinta de universalizare

- apare in anii50 odata cu tendintele de egalitate, accesul maselor la putere (comunism, socialism)

- in arhitectura - idei tipizate banale

- aceste identitati functionale tip au devenit aceleasi pe tot globul si au distrus semnificatia, devin banale

3. critica privind ierarhia

- ierarhizarea incepe din Renastere

- e o gandire nedemocratica

- ierarhia ca : - structura - spatiu;

- intreg - parti;

- eficienta - rezultat

Conceptul nediferentierii si neuniformitatii - zeu budist - japonica SUZUKI - partea identica cu partea individualista – socialism - individum orient; Van Eyck “casa e un mic oras iar orasul e o mare casa”; Casa = oras; orasul = stat; individual = societate; arhitectura—intreg = parti; - gandirea simbiozei = consensuala, democratica

- creeaza un mediu de tranzitie, de consens

- este o gandire triatica

- spatiul de mediere, neutru, este a 3-a parte

- ideea flexibilitatii arhitecturii

- ataca modernismul occidental

- prima aparitie in Occident e facuta de Team X, considera ca arhitectura trebuie sa primeasca idei proaspete, arh este identitara pt fiecare cultura, calitate nu cantitate

ECHIPA TEAM X

1. PETER SMITSHON 2. ALDO VAN EYEK 3. JACOB B. BAKEMA 4. JAMES STIRLING 5. GIAN CARLO DA CARLO 6. CHRISTOPHER ALEXANDER 7. ROYANAMONT 8. KISHO KUROKAWA (despre crestere, schimbare, identitate) 9. PETER COOK 10. ALISON SMITSHON

4. materialismul

- frumusetea = permanenta

Occident = plenitudine materiala, bani; Orient NAGARYUNA - doctrina constiintei singure - in anul 30 – SAMDHINIRMOCANA – SUTRA - lucrare a gandirii budiste despre gandirea singura , spiritualism; - transienta lumii - frumusetea si functia sunt manifestari de cod ale constiintei; - “neutralitatea morala neamenintatoare”- impartire tripartita bine, rau, neutru; - Cultura MAHAYANA - calitatile spatiului

BILET NR 7

7.b Formele semnificatiei (filigran, de baza, iconice) - formele pe care le vedem scaune, case, orase, sunt continuturile lor superficiale, dar constituie mediul perceput zilnic;

forme filigran – designul lor investeste in energie (ex : auto ); gratuitate, minutiozitate, moda, design; consuma multa energie, multi bani; sunt efemere,; dau o senzatie puternica de

trimitere la ceva;

forme de baza – ascunse, abstracte; arhitectura, arta in general prezinta forme uneori intangibile pentru imaginatie;

- poate fi discutata numai in termeni abstracti - abordata in jurul rationamentului, poate fi prezentata si demonstrata prin fotografii;

- tin de continutul, sensul adanc al unor lucruri

- semnul iconic – nu doar o stampila-portret, ci o sintagma de tipul ‘veni, vidi, vici’, cu sens mai adanc.

- intre forma de baza si cea filigran sunt etape diferite de forme intermediare, de dezvoltare a formei de baza spre filigran;

- pot deveni stil al unui autor dupa ce formele filigran s-au desavarsit (egal cu trecerea de la moda la curent)

forme adaptate – semnificatiile sunt adaptate formei prin coduri (norme, standarde, reguli, teorii sau preferinte estetice);

- principii in arhitectura :

- atributive;

- proportionale (obligatorii pt o reusita formala de orice tip);

- relationare (din norme de functionare tehnologice – ex la un spital – spatiile multiple care preced o sala de operatii);

- reguli care deriva din functiune ;

- forma actioneaza la decodarea intelesului – cheie, citire; regulile conform carora se aleg formele sunt foarte interesante pentru ca prin ele se manifesta semnificatia;- regulile in arhitectura

apar din cerinte geografice, sociale – obiective, artistice

7.A STARILE COMPORTAMENATALE - de obicei se raporteaza la o tipologie cu 3 caracteristici

- una genetica

- mediul- orizont cultural in care crestem( influenteaza toata viata)- limba, factori ce tin de afectivitate( conteaza f mult atmosfera in care traiesti si ceea ce se discuta

acolo)

- factorul educational: informational, moral, comportamental( binele, frumosul si adevarul); frumosul poate sa le domine pe celelalte doua daca e suficient de puternic

- in aceasta structura intervine f mult un factor constient, rational si unul incostient, irational

- grecii au impartit structurile in:- appolinic- rational, care isi foloseste f mult gandirea

- dionisiac- nerational, ilogic, ludic, aventura

- Nietzche a selectat din aceste 2 laturi doar cea appolinica

- caracter- flegmatic, sangvin, coleric, melancolic

- arhitectura- implicati in mod special in spatiu

- exista o detasare de spatiu=> raportul cu spatiul e unul de distanta, de perspectiva, de elemente contemplate=>

1. expectativa- stare comportamentala sau regim comportamental

2. itineranta- presupune miscare in spatiu

3. asimilant- presupune o simtire a spatiului mai intima, din interior

=> 3 categorii de spatiu- intim/ personal/ social;

BILET NR 8

8.a – EVOCARE, PREFIGURARE NEGARE Modelul transformational este influentat de 2 categorii de informatii:

3. Info. din exterior – din mediu 4. Info. din interior – proprii

Lupascu a impartit materia in doua categorii:

- materia vie – fiecare molecula e distincta, iar genele sunt “memoria colectiva” mostenita de la parinti

- materia nevie – are o constitutie fizica ce se pestreaza

3. Informatiile obiective venite din mediu: - acestea pot fi: de natura grografica, provenite din mediul construit, provenite din forme-obiective, provenite din tema de proiect, provenite din aria beneficiarului sau constrangeri din normele

de proiectare. - toate aceste conditionari obiective poarta numele de TRANSFORMANTI INTRINSECI OBIECTIVI.

- o alta categorie de informatii provin din cadrul mediului la care arhitectul se adreseaza, din traditia culturala a zonei respective si din

mediul din care provine autorul. – acestea poarta numele de TRANSFORMANTI INTRINSECI SUBIECTIVI.

Pentru realizarea proiectului trebuiesc alesi niste transformati care urmeaza sa fie luati in considerare si asupra carora se

va interveni – ei se numesc DETERMINANTI.

4. Informatiile proprii, din interior - acei transformanti care provin din interiorul autorului pentru a intervenii asupra transformantilor alesi se numesc

TRANSFORMANTI EXTRINSECI.

Determinatii impreuna cu transf. Extrinseci genereaza solutia finala. Asupra determinantilor se poate intervenii prin negare, evocare sau prefigurare.

Tin + Tex + R = C (R = regula; C = creatia)

In cadrul modelului transformational avem de-a face cu 2 metode:

c. Metoda contrastului – inseamna negatia d. Metoda identitatii – inseamna evocare si prefigurare

Exemple:

Uzinele Fagus – Walter Gropius

- intoarcerea pe colt a ferestrelor = element de noutate (la Partenon coloanele de colt erau mai groare; in Gotic apar contraforti pe colturi; in Renastere avem bosaje pe colt)

- neaga intarirea coltului

- evoca ordonanta suprapusa (sugerarea verticalelor pe trei niveluri – evoca ordinul pladian)

Tin 1 - colonada clasică

Tex 1 - evocare, prin acuzarea verticalelor pe 3 nivele, amintind de ordinul paladian.

Tin a - antichitatea grecească. Masivitatea coloanei de colţ

Tin b - ev mediu - contraforţi în trepte.

Tin c - renaştere - accentuarea colţului pe primul registru prin bosaje puternice

Tex a,b,c - negarea arhitecturii colţului închis - uşurarea colţului.

Funcţional în colţul clădirii e rezolvată scara. Plecând de la un transformant intrinsec Tin 2 - realitatea fizică a scării, intărit de un transformant extrinsec Tex 2 - ideea de întoarcere a colţului,

susţinute de dorinţa de a individualiza volumul de arhitectură printr-un procedeu diferit de cel general acceptat, arh. găseşte soluţia colţului liber, transparent.

Sediul UNESCO, Paris – Marcel Breuer

- e amplasat intr-o piata neoclasica cu exedra

- Transf. intrinseci: forma pietei, cadrul construit, academia militara, o cladire neoclasica, simetrie dubla, centrala, masivitate.

- evoca spatiul public (imaginea pietei)

- neaga orice forma traditionala (se exprima cu mijloace moderne: stalpi in forma de Y, acoperis terasa, forma curbata aerodinamica)

- neaga materialele si structura clasica, acestora opunandu-se betonul, parterul pe piloti, sala polivalenta, neaga masivitatea, inscriindu-se in

canoanele arhitecturii moderne

- neaga legatura cu terenul (pune casa pe piloti)

- domina elementele orizontale (are putin de-a face cu traveatia care creste din pamant)

Tin 1 - simetrie- 2 axe

Tex 1 - evocare - centralitate piaţă

Tin 2 - forma clădiri neoclasice

Tex 2 - evocare, un Y imens p+2

Tin 3 - masivitatea volumelor, forme închise

Tex 3 - negare - arhitectură uşoară, deschisă. Nu stă pe teren

Tin 4 - materiale, structură clasică/istorică-zidărie.

Tex 4 - negare, opune materialului clasic unul din moda timpului, beton armat.

Casa pe plaja, Malibu – Robert Venturi

- Transf. intrinseci legati de sit: foarte aproape de mare, plaja, orizontalitatea terenului, vederea panoramica

- Transf. intrinseci legati de tema: pozitia livingului fata de dormitoare - livingul e ridicat la etaj pentru o perspectiva mai larga spre peisaj, din aceasta se accede direct pe plaja pe o scara ampla –

dormitoarele sunt la parter, sunt inchise pentru intimidate

- preia luneta si lanternoul din Baroc, dar schimba raportul dintre luneta si fereastra – apare un cerc taiat de o secant. În baroc, luneta e un element de acompaniament. Venturi face ca toată casa

să i se subordoneze.

Tin 1 - înlănţuire funcţională clasică (living – terasă –plajă – apă, la parter, iar laetaj dormitoare)

Tex 1 - negare (dormitoare la parter şi living la etaj pentru a oferi o mai bună perspectivă, mai largă spre peisaj)

Tin 2 - acces direct living plajă

Tex 2 - scară amplă exterioară (opoziţie)

Tin 3 - dispunerea perpendiculară a casei în raport cu plaja.

Tex 3 - dispunere paralelă (opoziţie)

Disproporţia dintre casă şi scară, opoziţia dintre rotund şi axialitate.

BILET NR 9

9.a Evolutia modelului semiotic

Modelul semiotic bazat pe simbol e mai bine perceput, comunica din prima dar la el se ajunge greu (arhitectura simbolica se bazeaza pe un semn, recunoscut in toata lumea, cu putere, mesaj

universal, caruia i se subordoneaza intreaga opera). Arhitectura simbolica permite multe interpretari afine ale simbolului respectiv.

Fernad de Sausseur (n.1915...)

- a fost intemeietorul semiologiei = stiinta semnelor (alfabet lingvistic) ; - Semiologie = studiul semnelor care reprezinta un inteles - Limbajul paote fi scris sau oral – avem de a face cu 2 forme si un singur inteles – forma desenata si forma exprimata - Forma (poate fi variata) – continut (e constant, acelasi) - s-a bazat pe problematica limbilor : un grup de sunete poate insemna un semn, o litera sau o imagine - Viziunea struturalista : a despartit poroblematica in doua : - A) semnificant – inseamna forma (expresie/semn) – partea fizica, concreta, palpabila - B) semnificat – continutul ( interiorul unui proces) – partea pshicica, spirituala, inefabila Roland Barthes (1916-1992)

- semiolog francez de origine structuralista, a inlocuit notiunea de reflectare a realitatii cu aceea de semn, analogandu-l ca atare, fara a nega existenta lui in relatie cu ceea ce-l inconjoara.

- A creat o catedra de estetica la Paris, care ulterior a devenit facultate - Contributii : 1. A introdus notiunea de moda (categorie a esteticii) - Considera ca de la moda porneste totul – de la ea se ajunge la miscare, apoi la curent, apoi la stil ; un anumit aspect al modei poate fi si foarte costisitor (schimbarea unei linii tehnologice

etc) 2. trateaza abordarea sincronaa celor doua notiuni – semnificant vs semnificat - Semnul, forma a luat-o de obicei inainte asemnificatiei 3. Introduce notiunea de metalimbaj (meta = despre sine) = limbaj care vorbeste de la sine (ex. arta, artele vizuale, artele muzicale, dramaturgia) – aceasta notiune s-a instalat in cadrul

esteticii - Arta : forma de exprimare este proprie, limitata iar continutul este foarte incarcat - Are o viziune sincrona intre semnificat si semnificant. Termenul diacronic – proces temporar si anistoric, se opreste nu asupra lumii, ci asupra discursului despre ea , nu asupra continutului, ci

asupra formei (metalimbaj)

- Lucrari: “Michelet pour lui meme”, “Sur Racine”, “Systeme de la mode”, “Roland Barthes par Roland Barthes”

- APV (ansamblu, portanta, variabilele) – in leg. cu AUR (actiunea umana de referinta)

Charles Peirce si William Morris

- Au statuat notiunea de « semiotica » in loc de «semiologie» - s-au ocupat de SEMNUL ICONIC bazat pe asemanarea cu realitatea – abstractizarea unui PATTERN. - Semiotica = stiinta semnelor (notiunea a extrapolat la tot felul de semne vizuale, auditive etc) - Se naste notiunea de « semn iconic » - ex o gravura, fotografie – sintetizeaza o realitate - Vorbesc despre semnul iconic al intelesului maximelor latinesti – ex. « veni vidi vici »

-

- 9.B STARILE COMPORTAMENATALE - - de obicei se raporteaza la o tipologie cu 3 caracteristici

- - una genetica

- - mediul- orizont cultural in care crestem( influenteaza toata viata)- limba, factori ce tin de afectivitate( conteaza f mult atmosfera in care traiesti si ceea ce se discuta

acolo)

- - factorul educational: informational, moral, comportamental( binele, frumosul si adevarul); frumosul poate sa le domine pe celelalte doua daca e suficient de puternic

- - in aceasta structura intervine f mult un factor constient, rational si unul incostient, irational

- - grecii au impartit structurile in:- appolinic- rational, care isi foloseste f mult gandirea

- - dionisiac- nerational, ilogic, ludic, aventura

- - Nietzche a selectat din aceste 2 laturi doar cea appolinica

- - caracter- flegmatic, sangvin, coleric, melancolic

- - arhitectura- implicati in mod special in spatiu

- - exista o detasare de spatiu=> raportul cu spatiul e unul de distanta, de perspectiva, de elemente contemplate=>

- 1. expectativa- stare comportamentala sau regim comportamental

- 2. itineranta- presupune miscare in spatiu

- 3. asimilant- presupune o simtire a spatiului mai intima, din interior

- => 3 categorii de spatiu- intim/ personal/ social;

-

-

-

- BILET NR10

-

- 10.A STARILE COMPORTAMENATALE - - de obicei se raporteaza la o tipologie cu 3 caracteristici

- - una genetica

- - mediul- orizont cultural in care crestem( influenteaza toata viata)- limba, factori ce tin de afectivitate( conteaza f mult atmosfera in care traiesti si ceea ce se discuta

acolo)

- - factorul educational: informational, moral, comportamental( binele, frumosul si adevarul); frumosul poate sa le domine pe celelalte doua daca e suficient de puternic

- - in aceasta structura intervine f mult un factor constient, rational si unul incostient, irational

- - grecii au impartit structurile in:- appolinic- rational, care isi foloseste f mult gandirea

- - dionisiac- nerational, ilogic, ludic, aventura

- - Nietzche a selectat din aceste 2 laturi doar cea appolinica

- - caracter- flegmatic, sangvin, coleric, melancolic

- - arhitectura- implicati in mod special in spatiu

- - exista o detasare de spatiu=> raportul cu spatiul e unul de distanta, de perspectiva, de elemente contemplate=>

- 1. expectativa- stare comportamentala sau regim comportamental

- 2. itineranta- presupune miscare in spatiu

- 3. asimilant- presupune o simtire a spatiului mai intima, din interior

- => 3 categorii de spatiu- intim/ personal/ social;

10.b Exemple contemporane de colocare In contrast cu modelul transformational care releva artisticitatea si cu cel semiotic care ne apropie de ratiunea functionala a arhitecturii, modelul colocarii (sau modelul integrator)

evidentiaza faptul ca arhitectul creeaza totalitati. In activitatea de proiectare, lucruri diferite sunt puse la un loc, printr-un mod de gandire specific, pentru a da nastere unui ansamblu.

Are la baza efectul depresurizarii informatiei (folosit ca procedeu in orice analiza)

(analiza = ”depresurizare” - desface un fenomen pe bucati; sinteza = ”presurizare” - comprimarea informatiilor).

Colocarea presupune combinarea mai multor termeni dupa o regula.

Orice tema sau program de arhitectura descrie niste constituienti; arhitectul trebuie sa descopere regula dupa care acestia dau ansamblul; rezulta deci ca acest ansamblu este diferit in

functie de personalitatea fiecaruia si regula dupa care acesta compune este cel mai important element al modelului colocarii

Rezulta ca opera, creatia arhitectului este rezultatul unei sume de constituienti, o regula si euritmia fiecaruia (starea de gratie a artistului )

C1 +C2+ … Cn + = creatia (ansamblul)

Exemplul unui patrat cu o diagonal: - colturi, laturi, dioagonale = 9 componente intr-o singura figura; mai important decat orice e regula de asamblare.

In general , in arhitectura exista constituienti de ordin material ( material de constructie, forma, lumina, umbra, situl, spatiul-coaja si vid ), de ordin fizic ( clima, relief ), de ordin spiritual (

comanda sociala, comanda culturala )

Mai multe feluri de constituenti:

a. Fizico-geografici b. Din conditiile temei c. Din proportie, forma, frumusete d. Structurali e. Tehnologici f. Tin de simbolic, de inefabil

- in final fiecare cocstituent contribuie la ideea ce trebuie exprimata

Exemple contemporane de colocare:

scaunul lui Marcel Breuer

(sezut +spatar+structura metalica) + regula de imbinare = scaunul final

Zonele unei locuinte (zona de zi, zona de noapte, zona de relationare)

(Czi+Bi+Ca+S) + (D1+D2+D3+B) + H+Ter+Gr+G- mobilierul camerei de zi va fi astfel dispus incat sa lase un maxim de spatiu liberei circulatii: [Mobilier + sp functional in jurul mobilierului + sp

liberei circulatii] + R (libera circulatie) = camera de zi

BILET NR 11

11.A TEORIA FORMEI INCHISE - arhitectura istorica, cea de pana la modernism, care a deschis o noua viziune asupra arh.( cea mai radicala schimbare a imaginii arh.)






















11.b Exemple contemporane de colocare In contrast cu modelul transformational care releva artisticitatea si cu cel semiotic care ne apropie de ratiunea functionala a arhitecturii, modelul colocarii (sau modelul integrator)

evidentiaza faptul ca arhitectul creeaza totalitati. In activitatea de proiectare, lucruri diferite sunt puse la un loc, printr-un mod de gandire specific, pentru a da nastere unui ansamblu.

Are la baza efectul depresurizarii informatiei (folosit ca procedeu in orice analiza)

(analiza = ”depresurizare” - desface un fenomen pe bucati; sinteza = ”presurizare” - comprimarea informatiilor).

Colocarea presupune combinarea mai multor termeni dupa o regula.

Orice tema sau program de arhitectura descrie niste constituienti; arhitectul trebuie sa descopere regula dupa care acestia dau ansamblul; rezulta deci ca acest ansamblu este diferit in

functie de personalitatea fiecaruia si regula dupa care acesta compune este cel mai important element al modelului colocarii

Rezulta ca opera, creatia arhitectului este rezultatul unei sume de constituienti, o regula si euritmia fiecaruia (starea de gratie a artistului )

C1 +C2+ … Cn + = creatia (ansamblul)

Exemplul unui patrat cu o diagonal: - colturi, laturi, dioagonale = 9 componente intr-o singura figura; mai important decat orice e regula de asamblare.

In general , in arhitectura exista constituienti de ordin material ( material de constructie, forma, lumina, umbra, situl, spatiul-coaja si vid ), de ordin fizic ( clima, relief ), de ordin spiritual (

comanda sociala, comanda culturala )

Mai multe feluri de constituenti:

a. Fizico-geografici b. Din conditiile temei c. Din proportie, forma, frumusete d. Structurali e. Tehnologici f. Tin de simbolic, de inefabil


Exemple contemporane de colocare:

scaunul lui Marcel Breuer

(sezut +spatar+structura metalica) + regula de imbinare = scaunul final

Zonele unei locuinte (zona de zi, zona de noapte, zona de relationare)

(Czi+Bi+Ca+S) + (D1+D2+D3+B) + H+Ter+Gr+G- mobilierul camerei de zi va fi astfel dispus incat sa lase un maxim de spatiu liberei circulatii: [Mobilier + sp functional in jurul mobilierului + sp

liberei circulatii] + R (libera circulatie) = camera de zi

BILET NR12

12.a Monumentalitate - regim expectativ Una din consecintele regimului expectativ este teoria monumentalitaii.

Kant a raportat notiunea de forta si notiunea de putere prin comparatia intre cele 2

Forta

- atribut uman

- tine de relatiile umane

- tine de drama unei existente

- forta primara exprimata direct sau indirect cu consecinte

- cu ea poti deschide o lupta

- arata starea dramatica a existentei noastre, a naturii: suprema, de nestapanit sau monitorizat atribuita unei instante supreme,nominalizata sau transcendenta, supunerea omului a devenit un

mod de viata

Putere

- noi intelegem prin ea puterea de a lua decizii, etc

- in societate: puterea = justitia (legea, religia, inchizitia, este absoluta, deplina, cere atitudini de respect)

- puterea democrata - interfata labila: respinge abuzurile intr-un cadru limitat

- in sens filozofic e aruncata la infinit (poate fi religie, morala, sacru - nu mai tine de vointa umana, e de neinteles)

- dupa Kant, Puterea = Cosmosul, este coplesitoare, inaccesibila, este o instanta ce nu tine de natura umana, majoritatea puterilor abusive (politice) incearca sa se raporteze la sacru

- este perceptia unei energii care ne depaseste categoric

Relatia putere - monumentalitate

Cu cat puterile erau mai abuzive si mai putin legitime, cu atat dorinta de a se exprima printr-o arhitectura perena, vesnica este mai mare, astfel din aceasta dorinta se naste monumentalul

(uriasul si marimea impune dar impozanta nu este data doar de marime).

Monumentalul - reprezentativitate, principiile simetriei, insiruirea unor elemente pe marginea traseului de intrare (lei, coloane, statui), regula ierarhiei (puterea suprema), formule clare care

dau monumental.

Valabilitatea de astazi este obtinuta prin scoaterea faptelor din domeniul fortei si introducerea in acela al puterii (din vulgaritate in sacralitate), o tendinta de monumentalizare prin

intermediul abstractiilor stilistice.

Sincretismul puterii manifestat de-a lungul istoriei, evidentiind relatia directa dintre cea religioasa, laica si monumentala.

Exemple din fituici:

Egiptul antic: expresii formale: sala hipostila, piramidele (cultul mortilor: intoarcerea catre viata de dincolo - austeritate), materiale rezistente, durabile in timp, faraonii erau in legaturi

directe cu zeii, cunostinte de matematica, astronomie. Se nasc teorii intregi care presupun relatii cu extraterestrii → investitura sacra care trebuie perpetuata.

Grecia antica: dorinta de perfectiune, ideal de explicabilitate a fenomenelor exterioare si interioare:

- cele neintelese atribuite zeilor (capriciosi, asemanatori omului), apar figurile mitologice: semizeii

- monumentele lor fac legatura dintre viata oamenilor si a zeilor: orasele - oglindirea Olimpului

- programe cetatenesti: agore, teatre (performanta fizica si psihica)

- materiale: piatra - monumentalitate

- lemnul, lipsit de dimensiunea uriasa (scara umana), perceptia dinamica, mari acropole: materializate in relatia om-zeitate → frontoane, coloane, portice, statui, programe

sportive, stadioane, mediateci, teatru.

Modelul cultural european e tributar celui grecesc → clasicismul; clasic = universal, bine conturat, structura perena, valabilitate, valoare;

Roma antica - duce mai departe expresia greceasca

- inovatie - la cupola din Mesopotamia sunt folosite materiale si tehnici noi - caramida ajunge sa fie material monumental

- cupola = expresia puterii aulice, monarhice: Pantheonul, Mausoleul lui Hadrian iar preluata de religie, cupola este imaginea crestinismului, a puterii religiei

- sec. XVII-XVIII - la scara mai larga - putere politica

Preromanic, romanic, gotic - simbolul puterii: turnul, flesa → sunt elemente de afisaj, au importanta religioasa

- au importanta laica: functiunea de aparare, fortificare (donjonul - locuinta fortificata)

- programe administrative: primariile - importanta locala, reprezentativitate

Alta expresie a monumentalitatii: marimea dimensiunilor, cantitatea, intinderea (Luvru, Versailles, palatele indiene, arhitectura stalinista, forme simbolistice - emblematice)

12.b Nivelele simultane ale perceptiei

Imaginarul uman este alcatuit din corpul perceptiv, corpul conceptual si corpul afectiv. Perceptia spatiala a fost desfacuta analitic de un cercetator englez. El a facut vizibila unitatea spatiului




si proiectia conica











Sr - spatiul real



transfigurare








- reactiva - neutra



BILET NR 13

13.a Evolutia modelului semiotic Modelul semiotic bazat pe simbol e mai bine perceput, comunica din prima dar la el se ajunge greu (arhitectura simbolica se bazeaza pe un semn, recunoscut in toata lumea, cu putere, mesaj

universal, caruia i se subordoneaza intreaga opera). Arhitectura simbolica permite multe interpretari afine ale simbolului respectiv. Fernad de Sausseur (n.1915...)

- a fost intemeietorul semiologiei = stiinta semnelor (alfabet lingvistic) ; - Semiologie = studiul semnelor care reprezinta un inteles - Limbajul paote fi scris sau oral – avem de a face cu 2 forme si un singur inteles – forma desenata si forma exprimata - Forma (poate fi variata) – continut (e constant, acelasi) - s-a bazat pe problematica limbilor : un grup de sunete poate insemna un semn, o litera sau o imagine - Viziunea struturalista : a despartit poroblematica in doua : - A) semnificant – inseamna forma (expresie/semn) – partea fizica, concreta, palpabila - B) semnificat – continutul ( interiorul unui proces) – partea pshicica, spirituala, inefabila Roland Barthes (1916-1992)










BILET NR 14

14.a Superizare, structurare - regim itinerant - regimul itinerant surprinde fiinta umana in actiune, contactul cu mediu = comportamentul uman in stare extatica, de punere in afara, de orientare a constiintei spre exterior

- atitudinile eului: adaptarea (1)Autoplastica+(2)Aloplastica

(1) cu continut biologic foarte puternic, corporalitatea se modeleaza dupa caracteristicile ambientului

(2)omul plasticizeaza, organizeaza mediul (allo=altul)

Consecintele regimului itinerant: superizare, structurare, comensurizare

Superizarea - operatiune mentala ce face ca un anumit numar de informatii care trec din mediu in interiorul nostru sa fie sintetizate si concentrate

- fenomen invers al depresurizarii (fizic) - presurizare, condensare

- pozitionarea unor elemente in plan (un plan e in echilibru prin 3 puncte sau o linie si un punct) - legea compozitiei => realizarea unei scheme din linii si puncte pentru a directiona

-ex la filarmonica surprinderea muzicii, departarea prin limbaj de ceva real

- superizarea vizuala: reprezentarea pomului printr-o sfera

- superizarea mentala: figura construita in plan psihic → starea pomilor din plan este transmisibila prin emiterea unui concept structural, subiectul putand retine numai structura

informationala

- explicarea fenomenului: legata de modelul de functionare a celulei nervoase, aceasta avand o pluralitate de intrari dar o singura iesire → o transmitere selectiva a informatiei = sintetizare →

reductia nu inseamna saracirea informatiei, rezulta un anumit tip de gandire - superizarea

Structurarea - efectul imediat al superizarii:

- trasatura intrinseca a unei forme, nu se schimba

- aceasta proprietate a structurii de a se mentine in conditii in care constituentii sunt modificati, se numeste izomorfism (nodurile, legaturile → copacii → triunghiul suporta modificari

topologice fara sa-si piarda prezenta structurala → invariatie)

- prin structura ceea ce este eterogen, discontinuu, se transforma in sistem coerent, in continuitate

-ex: deformarea unei stele cu 5 colturi, Baritiu - apa, str, sinagoga

1. structuri – dendroide (arboricole - copacul in care fiecare frunza e un punct terminus), nu exista posibilitatea de a parcurge alt drum de la origine

- dendromorfice (cu retele de comunicare) in forma de arbore, deschise, in care legaturile ierarhizeaza si sintetizeaza, fiecare entitate avand un rol relational si structural bine

precizat, pe principiul functionarii univoce.

- de tip terminal, arboricol este gandirea primitiva, africana

- structura dendromorfa = expresia spatiului unic

2. structuri retinomorfe (retele inchise) Le este caracteristica forma inchisa, bucla, motiv pentru care relatia de univocitate nu mai este posibila.

- In domeniul arhitecturii: pentru asocierea a 4 parti, arhitectul are nevoie de un spatiu de legatura (1),(2) - spatii specifice de mediere → retimorfism

- tip reticulat - structura palatelor, sistem polivalent

- gandirea occidentala europeana

- in orice structura retimorfa exista insule de opacitate (singura sau multipla)

Tipuri de spatii:

a) spatii terminus - o capela

b) sp. de tranzitie

c) sp.ce presupun un circuit-o parcurgere consecutive

d) placa turnanta

- comparatie cu legaturile (electricitate)

- in serie - structura dendromorfica

- in parallel - structura reticulata

14.b Arhitectura ca metalimbaj dupa Heidegger si Schulz Heidegger:

- arhitectura are un mesaj adanc, mai mare decat ceea ce poti tu observa (atitudine, istorie, limbaj, trairi...)

- cuvantul e acasa a fiintei, cu ajutorul limbajului poti sa te dezvalui

- arhitectii au sansa sa ramana in lume un semnificat

Schulz:

-“relatiile fundamentale (geometrice) pot fi combinate intre ele. Organizarea elem. arhitecturale:

- dupa un punct se numeste centralitate

- in raport cu o linie- axialitate

-dupa un sistem de coordonate spatiale - schelet structural

- atributul relatiilor geometrice este cantitatea si al celor tipologice - calitatea

- in analiza spatiului arh. contribue nu doar relatiile tipologice si geometrice, cat si cele ‘conventionale’

- comentand cartea lui Zevi ,’Saper vedere l’architecttura’, Schultz ii reproseaza prea putina departare de romanticii germani care si ei considerau momentul in afara arhitecturii si ruinele ca

subiect al contemplatiei artistice generatoare de emotii. Prin urmare el scoate Pantenonul din istoria arhitecturii sub pretextul ca spatiul interior al templului grec nu joaca decat un rol minor

in total. Zevi imparte spatiul in arhitectural si fizic, iar Schultz sublineaza ca organizarea spatiala fizica intervine ca pol intentional in concretizarea arhitecturala si subliniaza necesitatea unei

distinctii clare intre spatiul fizic si arhitectura.

- imparte tipurile de configuratii spatiale in

-s imple sau duble, monotone sau ierarhizate

- continue sau discontinue, clare sau ambigue

BILET NR 15

15.a Modelul transformational - teorie si ex Modelul transformational este influentat de 2 categorii de informatii:
























- neaga centralitatea,












Neagă axialitatea, exagerează centralitatea spaţiului.

La toţi trei există prefigurare.

15.B Imaginarul Patapievici si Culianu Cand spatiul a devenit anizotrop s-a nascut un zeu - exprima nevoia de ceva.

Utilizarea grilei in modernism a constituit un exercitiu de concretizare a spatiului, a izotropiei si a absolutului intr-un sens newtonian. Negarea hegemoniei grilei si recompunerea ei in termeni

axialitati si anizotropiei, pot conduce la o recentralizare, o reaxializare intr-un sens abisal, o recentralizare a receptaculului – probleme, dileme ale contemporaneitati “inaltimea verticala, elevatia

continua sa exprime prin excelenta, modalitatea de a fi sacru”.

O prima anizotropie a spatiului, a fost locul, inainte de monotheism prin retragerea sacrului in cer (prima cadere) si crearea prin consecventa a raportului de transcendenta a axei absidale, prin

care lumea dialogheaza cu divinitatea, spatializarea ideii.

1. retragerea zeilor dintre oameni – miturile grecesti – toata perioada prerenascentista a utilizat notiunea de spatiu sacru in sensul locului geometric de manifestare, o arhitectura receptacul a

transcedentalitatii. Este momentul primelor constructii de temple pentru invocarea zeilor in accord cu filosofia cosmogonica a religiilor: oglindirea cerului pe pamant prin construirea oraselor.

Spatiul, teritoriul demarcate de: - animale;

2. a doua cadere – alungarea lui Adam si Eva din Rai, oamenii devin muritori, dobandesc vocatia de a-si redobandi locul in Rai. Sansa artistilor- ispasirea prin arta; idea de baza – intoleranta

lucrurilor imorale. Islamul este religia care-si pastreaza latura imaginara intacta, admite sacrificii cu anumite scopuri.

3. a treia cadere - ridicarea lui Isus in ceruri – apar primele biserici receptacul a acestei credinte, este nascuta idea de religie.

Durant: “Occidentul a devenit tot mai iconoclast”

Ocluzionarea imaginarului: stiintele exacte si geometria analitica au suprimat imaginarul nu atat prin lipsa ilustrarilor, cat prin absenta reprezentarii sacrului.

Idea de contradictoriu a neoplatonicienilor, bazata pe alt tip de gandire.

Abuzurile crestinismului: cruciadele, inchizitia.

Miscarea reactiva - devierea de la principii prin reforma (Luther, Calvin)

Reforma - contrareforma: interzice iconografia, reprezentarea lui Dumnezeu, puritanismul pe ambele parti, apare idea de experiment, demonstratie logica.

Laplace: “Mecanique celeste”- sec XVIII descrierea cosmosului fara nici o reprezentare grafica; deschide drum mecanicii cuantice bazata pe conventii numerice (fara grafice); imaginarul

refuleaza in arta (apare arta abstracta); in biserica ramane doar valoarea patrimonala si dispare ornamentica.

BILET NR 16

16.a Monumentalitate - regim expectativ Una din consecintele regimului expectativ este teoria monumentalitaii.

Kant a raportat notiunea de forta si notiunea de putere prin comparatia intre cele 2

Forta

- atribut uman

- tine de relatiile umane

- tine de drama unei existente

- forta primara exprimata direct sau indirect cu consecinte

- cu ea poti deschide o lupta

- arata starea dramatica a existentei noastre, a naturii: suprema, de nestapanit sau monitorizat atribuita unei instante supreme,nominalizata sau transcendenta, supunerea omului a devenit un

mod de viata

Putere

- noi intelegem prin ea puterea de a lua decizii, etc

- in societate: puterea = justitia (legea, religia, inchizitia, este absoluta, deplina, cere atitudini de respect)

- puterea democrata - interfata labila: respinge abuzurile intr-un cadru limitat

- in sens filozofic e aruncata la infinit (poate fi religie, morala, sacru - nu mai tine de vointa umana, e de neinteles)

- dupa Kant, Puterea = Cosmosul, este coplesitoare, inaccesibila, este o instanta ce nu tine de natura umana, majoritatea puterilor abusive (politice) incearca sa se raporteze la sacru

- este perceptia unei energii care ne depaseste categoric

Relatia putere - monumentalitate

Cu cat puterile erau mai abuzive si mai putin legitime, cu atat dorinta de a se exprima printr-o arhitectura perena, vesnica este mai mare, astfel din aceasta dorinta se naste monumentalul

(uriasul si marimea impune dar impozanta nu este data doar de marime).

Monumentalul - reprezentativitate, principiile simetriei, insiruirea unor elemente pe marginea traseului de intrare (lei, coloane, statui), regula ierarhiei (puterea suprema), formule clare care

dau monumental.

Valabilitatea de astazi este obtinuta prin scoaterea faptelor din domeniul fortei si introducerea in acela al puterii (din vulgaritate in sacralitate), o tendinta de monumentalizare prin

intermediul abstractiilor stilistice.

Sincretismul puterii manifestat de-a lungul istoriei, evidentiind relatia directa dintre cea religioasa, laica si monumentala.

Exemple din fituici:

Egiptul antic: expresii formale: sala hipostila, piramidele (cultul mortilor: intoarcerea catre viata de dincolo - austeritate), materiale rezistente, durabile in timp, faraonii erau in legaturi

directe cu zeii, cunostinte de matematica, astronomie. Se nasc teorii intregi care presupun relatii cu extraterestrii → investitura sacra care trebuie perpetuata.

Grecia antica: dorinta de perfectiune, ideal de explicabilitate a fenomenelor exterioare si interioare:

- cele neintelese atribuite zeilor (capriciosi, asemanatori omului), apar figurile mitologice: semizeii

- monumentele lor fac legatura dintre viata oamenilor si a zeilor: orasele - oglindirea Olimpului

- programe cetatenesti: agore, teatre (performanta fizica si psihica)

- materiale: piatra - monumentalitate

- lemnul, lipsit de dimensiunea uriasa (scara umana), perceptia dinamica, mari acropole: materializate in relatia om-zeitate → frontoane, coloane, portice, statui, programe

sportive, stadioane, mediateci, teatru.

Modelul cultural european e tributar celui grecesc → clasicismul; clasic = universal, bine conturat, structura perena, valabilitate, valoare;

Roma antica - duce mai departe expresia greceasca

- inovatie - la cupola din Mesopotamia sunt folosite materiale si tehnici noi - caramida ajunge sa fie material monumental

- cupola = expresia puterii aulice, monarhice: Pantheonul, Mausoleul lui Hadrian iar preluata de religie, cupola este imaginea crestinismului, a puterii religiei

- sec. XVII-XVIII - la scara mai larga - putere politica

Preromanic, romanic, gotic - simbolul puterii: turnul, flesa → sunt elemente de afisaj, au importanta religioasa

- au importanta laica: functiunea de aparare, fortificare (donjonul - locuinta fortificata)

- programe administrative: primariile - importanta locala, reprezentativitate

Alta expresie a monumentalitatii: marimea dimensiunilor, cantitatea, intinderea (Luvru, Versailles, palatele indiene, arhitectura stalinista, forme simbolistice - emblematice)





Exemple:





Boromini



























intermediar;

BILET NR17

17.A Nivelele simultane ale perceptiei Imaginarul uman este alcatuit din corpul perceptiv, corpul conceptual si corpul afectiv. Perceptia spatiala a fost desfacuta analitic de un cercetator englez. El a facut vizibila unitatea spatiului




si proiectia conica











Sr - spatiul real



transfigurare








- reactiva - neutra



17.B Evolutia modelului semiotic Modelul semiotic bazat pe simbol e mai bine perceput, comunica din prima dar la el se ajunge greu (arhitectura simbolica se bazeaza pe un semn, recunoscut in toata lumea, cu putere, mesaj

universal, caruia i se subordoneaza intreaga opera). Arhitectura simbolica permite multe interpretari afine ale simbolului respectiv.

Fernad de Sausseur (n.1915...)

- a fost intemeietorul semiologiei = stiinta semnelor (alfabet lingvistic) ; - Semiologie = studiul semnelor care reprezinta un inteles - Limbajul paote fi scris sau oral – avem de a face cu 2 forme si un singur inteles – forma desenata si forma exprimata - Forma (poate fi variata) – continut (e constant, acelasi) - s-a bazat pe problematica limbilor : un grup de sunete poate insemna un semn, o litera sau o imagine - Viziunea struturalista : a despartit poroblematica in doua :

- A) semnificant – inseamna forma (expresie/semn) – partea fizica, concreta, palpabila - B) semnificat – continutul ( interiorul unui proces) – partea pshicica, spirituala, inefabila Roland Barthes (1916-1992)










BILET NR 18

18.A INDUCTIE SI DEDUCTIE - inductie - procesarea elementelor din lumea reala, drumul de la lumea reala la lumea ideilor, reducerea informatiei facuta inconstient

- deductia are 2 praguri in cadrul spatiului proceselor: pragul argument si pragul operant

ideea, interpretarea

spatiul ideilor

prag argument

spatiul proceselor

deductie

inductie prag operant

spatiul real

P1 P2…Pn Px

Reprezentanti Referent

- referentul exprima o viziune proprie, unica

- procesare = rationalizare, selectare a informatiilor, a datelor

- Px - element de referinta a persoanei care creaza

- P1…. Pn - exemple, documentatie + informative + selectie → inductie





Exemple:





Boromini



























intermediar;

BILET NR 19

19.a Modelul transformational - teorie si ex Modelul transformational este influentat de 2 categorii de informatii:
























- neaga centralitatea,












Neagă axialitatea, exagerează centralitatea spaţiului. La toţi trei există prefigurare.

19.B TEORIA FORMEI INCHISE - arhitectura istorica, cea de pana la modernism, care a deschis o noua viziune asupra arh.( cea mai radicala schimbare a imaginii arh.)






















BILET NR 20

20.a Superizare, structurare - regim itinerant - regimul itinerant surprinde fiinta umana in actiune, contactul cu mediu = comportamentul uman in stare extatica, de punere in afara, de orientare a constiintei spre exterior

- atitudinile eului: adaptarea (1)Autoplastica+(2)Aloplastica

(1) cu continut biologic foarte puternic, corporalitatea se modeleaza dupa caracteristicile ambientului

(2)omul plasticizeaza, organizeaza mediul (allo=altul)

Consecintele regimului itinerant: superizare, structurare, comensurizare

Superizarea - operatiune mentala ce face ca un anumit numar de informatii care trec din mediu in interiorul nostru sa fie sintetizate si concentrate

- fenomen invers al depresurizarii (fizic) - presurizare, condensare

- pozitionarea unor elemente in plan (un plan e in echilibru prin 3 puncte sau o linie si un punct) - legea compozitiei => realizarea unei scheme din linii si puncte pentru a directiona

-ex la filarmonica surprinderea muzicii, departarea prin limbaj de ceva real

- superizarea vizuala: reprezentarea pomului printr-o sfera

- superizarea mentala: figura construita in plan psihic → starea pomilor din plan este transmisibila prin emiterea unui concept structural, subiectul putand retine numai structura

informationala

- explicarea fenomenului: legata de modelul de functionare a celulei nervoase, aceasta avand o pluralitate de intrari dar o singura iesire → o transmitere selectiva a informatiei = sintetizare →

reductia nu inseamna saracirea informatiei, rezulta un anumit tip de gandire - superizarea

Structurarea - efectul imediat al superizarii:

- trasatura intrinseca a unei forme, nu se schimba

- aceasta proprietate a structurii de a se mentine in conditii in care constituentii sunt modificati, se numeste izomorfism (nodurile, legaturile → copacii → triunghiul suporta modificari

topologice fara sa-si piarda prezenta structurala → invariatie)

- prin structura ceea ce este eterogen, discontinuu, se transforma in sistem coerent, in continuitate

-ex: deformarea unei stele cu 5 colturi, Baritiu - apa, str, sinagoga

1. structuri – dendroide (arboricole - copacul in care fiecare frunza e un punct terminus), nu exista posibilitatea de a parcurge alt drum de la origine

- dendromorfice (cu retele de comunicare) in forma de arbore, deschise, in care legaturile ierarhizeaza si sintetizeaza, fiecare entitate avand un rol relational si structural bine

precizat, pe principiul functionarii univoce.

- de tip terminal, arboricol este gandirea primitiva, africana

- structura dendromorfa = expresia spatiului unic

2. structuri retinomorfe (retele inchise) Le este caracteristica forma inchisa, bucla, motiv pentru care relatia de univocitate nu mai este posibila.

- In domeniul arhitecturii: pentru asocierea a 4 parti, arhitectul are nevoie de un spatiu de legatura (1),(2) - spatii specifice de mediere → retimorfism

- tip reticulat - structura palatelor, sistem polivalent

- gandirea occidentala europeana

- in orice structura retimorfa exista insule de opacitate (singura sau multipla)

Tipuri de spatii:

a) spatii terminus - o capela

b) sp. de tranzitie

c) sp.ce presupun un circuit-o parcurgere consecutive

d) placa turnanta

- comparatie cu legaturile (electricitate)

- in serie - structura dendromorfica

- in parallel - structura reticulata

20.b Consecintele modelului semiotic Postmodernismul

- se naste ca o reactie a lipsei de semnificatie pe care o produce modernismul - deconstructivismul isi creeaza propriul continut - revenirea la semnificatie

- preia valorile din trecut dar priveste spre viitor, are doua fete

- tehnica o ia inaintea arhitecturii

- Rem Koolhaas - pasul spre o noua tipizare a arhitecturii

- arhitectura minimalizata, globalizanta - duce la o tehnica superioara

- influente: pluralismul, polifonia, etc

- are un aspect de unicitate

S-au adus 4 critici:

1. metabolistii – 1959

- ataca dualismul occidental, care atinge segregarea in toate planurile

- separarea dintre parte si interg

- segregari functionale in cadrul orasului occidental

- purismul functionalist e considerat de arh japonezi o forma de segregare

- separa arhitectura in doua tipuri: efemere, ce se pot schimba si perene ce nu se pot schimba;

- identitatea omului, arhitectura umanista pura;

Arhitectuta metabolista

- separa arhitectura in parti pe baza semnificatiei - reclama diferenta spatiala pe baza semnificatiei - semiologia arhitecturala

Umberto ECO - TRATAT DE SEMIOTICA

Arhitectura capabila de crestere si schimbare;

Arhitectura “self-aid”- oamenii participa la planificare; aceasta idee corespunde conceptului de efemeritate a tuturor lucrurilor; tehnologia si omul nu sunt la poli opusi ci intr-o relatie

simbiotica; traditia japoneza – identitate - simbioza trecut viitor;

- simbioza- semnificatie dubla, multipla;

Metode – tehnici – KUROKAWA :

- in idea arhitecturii simbiozei:

7. valoare egala intre parte si intreg; 8. externalizarea spatiului interior si spatial exterior; 9. spatial interior + coaja; 10. elemente eterogene pentru a produce semnificatii multiple; 11. dec. occident-orient, trecut-prezent, popular-cult 12. accentuarea detaliului ca textura, pentru tuseul sentimentelor si spiritualitate; 2. critica tendinta de universalizare

- apare in anii50 odata cu tendintele de egalitate, accesul maselor la putere (comunism, socialism)

- in arhitectura - idei tipizate banale

- aceste identitati functionale tip au devenit aceleasi pe tot globul si au distrus semnificatia, devin banale

3. critica privind ierarhia

- ierarhizarea incepe din Renastere

- e o gandire nedemocratica

- ierarhia ca : - structura - spatiu;

- intreg - parti;

- eficienta - rezultat

Conceptul nediferentierii si neuniformitatii - zeu budist - japonica SUZUKI - partea identica cu partea individualista – socialism - individum orient; Van Eyck “casa e un mic oras iar orasul e o mare casa”; Casa = oras; orasul = stat; individual = societate; arhitectura—intreg = parti; - gandirea simbiozei = consensuala, democratica

- creeaza un mediu de tranzitie, de consens

- este o gandire triatica

- spatiul de mediere, neutru, este a 3-a parte

- ideea flexibilitatii arhitecturii

- ataca modernismul occidental

- prima aparitie in Occident e facuta de Team X, considera ca arhitectura trebuie sa primeasca idei proaspete, arh este identitara pt fiecare cultura, calitate nu cantitate

ECHIPA TEAM X

10. PETER SMITSHON 11. ALDO VAN EYEK 12. JACOB B. BAKEMA 13. JAMES STIRLING 14. GIAN CARLO DA CARLO 15. CHRISTOPHER ALEXANDER 16. ROYANAMONT 17. KISHO KUROKAWA (despre crestere, schimbare, identitate) 18. PETER COOK 10. ALISON SMITSHON

4. materialismul

- frumusetea = permanenta

Occident = plenitudine materiala, bani; Orient NAGARYUNA - doctrina constiintei singure - in anul 30 – frumusetea si functia sunt manifestari de cod ale constiintei; - “neutralitatea morala neamenintatoare”- impartire tripartita bine, rau, neutru; - Cultura MAHAYANA - calitatile spatiului SAMDHINIRMOCANA – SUTRA - lucrare a gandirii budiste despre gandirea singura , spiritualism; - transienta lumii -

BILET NR 21

21.b GRADELE DE DELIMITARE ALE SPATIULUI - Una dintre consecintele Regimului expectativ este tipologia structurala a spatiului – STRUCTURI CLAUSTROMORFICE ALE SPATIULUI (stari dispozitionale si stari situationale)

Grade de delimitare a spaţiului

Configurarea spaţiului în regimul expectativ se realizeaza prin dislocarea ambientului în trei zone: partea zenitala, partea parietala si partea portanta. Prin imaginarea de evenimente spaţiale în

aceste zone se pot defini o infinitate de combinaţii - reductibile la 6 structuri:

1. Spatiu fara limite spaţiale – rezulta maxima libertate de mişcare, manifestre, spaţialitate. - spaţiul este caracterizat de o presiune nelimitată

asupra noastră; poate crea o stare de neliniste, agorafobie – frica de spaţiu infinit deschis.

2. Spatiu de tip colt 3. Spatiu de tip coridor - o stare dispoziţională susţinută de dilema înainte-înnapoi 4. Spatiu de tip logie – spatiu de tranzitie interior-exterior; microclimat pozitiv: specific lumii mediterniene: invită la repaos şi reconsidera 5. Spatiu de tip curte - în care se realizează o mişcarre circulară de închidere, are inchidere parietala totala; ex: curtile chinezesti 6. Spatiu de tip cutie - cazul închiderii totale,caracterzată prin efectul interiorităţii. Produce 2 senzatii: de protecţie, izolare, intimitate sau de oprimare, claustrofobie Cele 6 structuri claustromorfice îmbracă forme particulare diferenţieri stilistice, funcţie de aria culturală în care apar.

21.B STARILE COMPORTAMENATALE - de obicei se raporteaza la o tipologie cu 3 caracteristici

- una genetica

- mediul- orizont cultural in care crestem( influenteaza toata viata)- limba, factori ce tin de afectivitate( conteaza f mult atmosfera in care traiesti si ceea ce se discuta

acolo)

- factorul educational: informational, moral, comportamental( binele, frumosul si adevarul); frumosul poate sa le domine pe celelalte doua daca e suficient de puternic

- in aceasta structura intervine f mult un factor constient, rational si unul incostient, irational

- grecii au impartit structurile in:- appolinic- rational, care isi foloseste f mult gandirea

- dionisiac- nerational, ilogic, ludic, aventura

- Nietzche a selectat din aceste 2 laturi doar cea appolinica

- caracter- flegmatic, sangvin, coleric, melancolic

- arhitectura- implicati in mod special in spatiu

- exista o detasare de spatiu=> raportul cu spatiul e unul de distanta, de perspectiva, de elemente contemplate=>

1. expectativa- stare comportamentala sau regim comportamental

2. itineranta- presupune miscare in spatiu

3. asimilant- presupune o simtire a spatiului mai intima, din interior

=> 3 categorii de spatiu- intim/ personal/ social;

BILET NR 22

22.a COMENSURAREA – REGIMUL ITINERANT - comensurarea este o consecinta a regimului itinerant alaturi de superizare si structurare

Comensurare = a masura impreuna ( pe filiera antropologica, vocatie filosofica, inclinare religioasa)

a conferi marime, altfel decit prin masurare directa a obiectelor, lucrurilor spatiului construit

- este o problema dpdv cultural – omul este in cenru in raport cu lumea, acest lucru reprezinta identitate in raport cu universul.

- antripologia – vizeaza tot ceea ce omul a creat de-a lungul mileniilor

Civilizatia si cultura chineza – avea credinta ca exista 4 mari elemente ce reprezinta Universul: pamint + aer + apa + foc - (patru grinzi incrucisate - expresie figurala); elemente

fundamentalecare nu pot exista impreuna decit prin intermediul unei forte de legatura, de coeziune – degetul mare – figural – stilpul de sustinere (TOTEM – axusmundi). Aceasta credinta e

transformata intr-un elament palpabil, si sta la baza structurii arboricole.

In India: unitatea de masura era UBA = 1,25m, reprezentind omul in pozitia lotus, ipostaza de concentrare si contemplare a corpului uman;

In Japonia era foarte importanta problema familiei, a cuplului. De aici au rezultat unitatile de masura ce pleaca de la dimensiunea unui TATAMI (90 x 181 cm) care reprezinta rogojina pe care

pozitia corporana e complet intinsa si relaxata.

- dublul unei rogojine reprezinta unitatea minima de locuit, celula de 1,80 x 1,81.

- aceste dimensiuni s-au utilizat si pe verticala, astfel dimensiunea la partea de jos agrinzii este de 1,81

- Casa japoneza era modulata intr-un sistem tridimensional ce permitea dezvoltarea pe toate directiile, care nu distrugea compozitia prin extrageri sau adaugari. Astfel, stalpul totemic era refacut

la fiecare 20 de ani pt a transmite generatiilor tehnica lui de realizare.

In Grecia Antica sistemul de modulare era foarte liber, independent. Grecii foloseau sistemul de masura antropomorfic – o talpa masculina = 4 palme feminine = 3,14 = π

In Romania = influenta culturii latine; - unitatea populara de masura era STINJENUL = omul cu mina intinsa = 2,25 m. Aceasta era inaltimea minima a unei ODAI (unitate de marime spatiala in

care au loc toate functiunile vietii cotidiene).

De-a lungul timpului au fost folosite mai multe unitati de masura precum: cotul (comert cu textile), nodul (folosit de navigatorii), piciorul etc.

Apoi a fost introdus metrul – unitate de masura abstracta, utilizat ca principiu de standardizare, lipsit de semnificatie umana sau spirituala.

Corbusier a incearcat sa scoata arhitectura de sub autoritatea metrului, folosind interpretari a mai multor sisteme de masurare antropologice (grecesc, japonez...) Astfel in Modulorul sau, el

face o raportare intre functiile ergonomice ale omului.

- face referire si la proportii – raportul de aur (de la greci) in care A/B = B/C unde B + C = A

Astazi este foarte importanta scara (umana) = presupune stabilirea unei relatii intre un ansamblu si o exterioritate (raportul unui element in interiorul unui volum)

22.b MODELUL COLOCARII (INTEGRATOR) - sta la baza creatiei arhitecturale

- are la baza efectul depresurizarii (un pachet de informatii care se desface dupa toate criteriile)

- depresurizarea = posibilitate de a vedea intr-o realitate unica o multime de relatii

- exista 2 mijloace:

- analiza – desface un fenomen pe bucati (=depresurizare)

- sinteza – reprezinta comprimarea informatiilor (=presurizare)

Colocarea = termen usual matematic ce presupune un numar de constituenti prin care se ajunge la un rezultat. Este un proces de creatie artistica care presupune o decizie majora inainte de a

purcede la demersul major.

- presupune combinarea mai multor termeni dupa o regula; astfel, ansamblul rezulta din colocarea constituentilor dupa regula de compozitie

(C1 + C2 +…+ Cn) + R = A (Constituenti + Regula = Ansamblu) – regula lui Damboianu

Constituentii – sunt de mai multe feluri:

1. Fizico-geografici 2. Din conditiile temei 3. Din proportie, forma, frumusete 4. Structurali 5. Tehnologici 6. Tin de simbolic, de inefabil


- definitii conjunctive – fac abstractie de mediul inconjurator (arhitectura istorica – e o abordare conjunctiva)

- definitiile disjunctive - privesc figura ca pe un subiect care descompus in doi constituenti scoate in evidenta de fiecare data o structura contextuala (arhitectura moderna – e o arh. a mediului, a

disiparii, e disjunctiva)

Arhitectul cauta liantul care sa adune legea de compozitie care sa asigure aparitia unui ansamblu armonios, uzand de toata capacitatea lui pentru descoperirea regulii ansamblice, adica face din

mult putin prin presurizare.

Prin intermediul modelului integrator arhitectul cauta o realitate noua, complet diferita de suma constituentilor, rezultat al unui efort de creatie.

Exista mai multe argumente ce vin in sprijinul modelului de creatie:

- modul de organizare a proceselor mentale:

- emisfera stanga – este a analizei (influenteaza constituentii)

- emisfera dreapta – este a sintezei (influenteaza ansamblul rezultat)

Lumea reala o percepem prin senzori:

spatiul exterior → (senzori) → spatiul perceptiv → (sp. conceptual si sp. afectiv) → reprexentare

Activitatea perceptiva poate fi: descriptiva, empatetica sau structural.

Domeniul conceptual – e compus din:

- geometria euclidiana

- geometria proiectiva (proiectii conice si pararele)

- geometria topologica (perceptibile doar prin miscare)

- abordarea holostica – proprie artistului, el poate sugera in cateva tuse ceea ce un savant dovedeste intr-o perioada lunga de timp

- exista un raport intre cantitatea de informative pe care o dezvolta emisfera stanga si capacitatea de prognoza, de probabilitate pe care o are emisfera dreapta.

- Paradoxul lui Karl Pooper: cu cat nr. constituentilor este mai mare, cu atat probabilitatea este mai mica de a gasi ansamblul (imaginarul creste odata cu diminuarea cantitatii de informatie)

a = vineri va ploua

b = sambata va fi soare

a + b = vineri va ploua + sambata va fi soare

Ia ≤ I (a + b) > Ib ; I = informatia

Pa > P (a + b) < Pb ; P = probabilitatea

- A. Aalto – spune ca arhitectura e ancorata in spiritul locului si e incarcata de memorie spirituala

bilete matei an 5 sem 1

Documents