bilant 2017 tribunal crs - justportal.just.ro/63/siteassets/sitepages/instanta/raport...-...

CUPRINS

CAPITOLUL I ......................................................................................................... 1

INTRODUCERE ...................................................................................................... 1

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2017 1

CAPITOLUL II ...................................................................................................... 11

DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANȚEI JUDECĂTOREȘTI

................................................................................................................................ 11

II.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei .......................................................... 13

II.1.1 Volumul de activitate al Secției Civile I ...................................................... 23

II.1.2 Volumul de activitate al Secției Civile II .................................................... 25

II.1.3 Volumul de activitate al Secției Contencios Administrativ și Fiscal .......... 28

II.1.4 Volumul de activitate al Secției Litigii de muncă și Asigurări Sociale ....... 30

II.1.5 Volumul de activitate al Secției Penale și pentru cauze cu minori .............. 34

II.2. Încărcătura pe judecător şi pe scheme ............................................................... 35

II.2.1 Secția Civil I ................................................................................................ 39

II.2.2 Secția Civil II ............................................................................................... 42

II.2.4 Secția Litigii de muncă și Asigurări Sociale ................................................ 48

II.2.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori ...................................................... 52

II.3. INDICATORII DE EFICIENȚĂ ...................................................................... 55

a) Rata de soluţionare a dosarelor calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate.

................................................................................................................................ 57

b) Vechimea dosarelor în stoc; ............................................................................... 63

c) Ponderea dosarelor închise într-un an ................................................................ 69

d) Durata medie de soluţionare .............................................................................. 72

e) Hotărâri redactate peste termenul legal .............................................................. 77

II.4. Indicii de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti ............................................. 86

II.4.1. Secția Civil I ............................................................................................... 87

II.4.2. Secția Civil II .............................................................................................. 88

II.4.3. Secția Contencios Administrativ și Fiscal .................................................. 88

II.4.4. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale ......................................... 89

II.4.5. Secția Penală și pentru cauze cu miori ....................................................... 89

II.5. Indicii de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti ................................................ 91

II.5.1. Secția Civil I ............................................................................................... 92

II.5.2. Secția Civil II .............................................................................................. 93

II.5.3. Secția Contencios Administrativ și Fiscal .................................................. 95

II.5.4. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale ......................................... 95

II.5.5. Secția Penală și pentru cauze cu minori ..................................................... 96

CAPITOLUL III ..................................................................................................... 98

DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE UMANE LA NIVELUL

INSTANȚEI ........................................................................................................... 98

III.1. Situația posturilor la Tribunalul Dolj: ............................................................ 100

III.2. Formarea profesională a personalului ............................................................ 112

III.2.1 Secția Civil I ............................................................................................. 114

III.2.2 Secția Civil II ............................................................................................ 121

III.2.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal ................................................ 125

III.2.4 Secția Conflicte de muncă și Asigurări Sociale ....................................... 130

III.2.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori ................................................... 137

III. 3 Situaţia sacţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2017 pe fiecare

categorie de personal ............................................................................................... 140

III.3.1 Secția Civil I ............................................................................................. 142

III.3.2 Secția Civil II ............................................................................................ 144

III.3.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal ................................................ 145

III.3.4 Secția Conflicte de muncă și Asigurări Sociale ....................................... 146

III.3.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori ................................................... 147

CAPITOLUL IV................................................................................................... 148

INFRASTRUCTURA INSTANȚEI .................................................................... 148

CAPITOLUL V .................................................................................................... 160

CONCLUZII ........................................................................................................ 160

1

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI

ÎN ANUL 2017

Tribunalul Dolj este o instanţă cu personalitate juridică, aflată în raza teritorială

a Curţii de Apel Craiova, având sediul în municipiul reşedinţă de judeţ - Craiova, str.

Brestei, nr. 12.

Funcţionarea Tribunalului Dolj se desfăşoară în baza Legii nr. 304/28 iunie

2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României din 13

septembrie 2005 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu

prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin

Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al

României din 29 decembrie 2015.

De-a lungul timpului, la fel ca si celelalte instanțe de judecată românești și

actualul Tribunal Dolj a avut etape de tribunat, de perioade în care și-a început

activitatea sub o formă sau denumire si apoi să-și înceteze această activitate.

Prin Legea nr. 5/1952 pentru organizarea judecătorească devine Tribunalul

Regional, denumirea de tribunal fiind atribuită și altor instanțe, astfel, existând tribunale

populare de raion, tribunale populare de oraș și tribunale populare de raion orășenesc.

Prin Legea nr. 58/1968 devine Tribunal Județean, urmând ca prin Legea nr.

92/1992 să devina Tribunalul Dolj.

Istoria instanțelor judecătorești este strâns legată de viaţa comunităţilor în care

au funcţionat. Reforma activităţii instanţelor judecătoreşti a început din 1700 în sensul

separării atribuţiilor administrative de cele judiciare.

În Monitorul Oficial al Munteniei nr. 1 din 1804 este prezentată componenţa

instanţelor din Craiova, fapt ce dovedeşte specializarea completelor de judecată în urmă

2

cu peste 200 de ani, respectiv: Divanul Judecătoresc Civil; Divanul Judecătoresc

Criminal; Divanul Judecătoresc Comercial.

În perioada 1700-1912, tribunalul a funcţionat în mai multe clădiri, precum Casa

Băniei, Muzeul istoriei medicinii, Clădirea în care a funcţionat Baroul de avocaţi,

Clădirea unde a funcţionat Banca Transilvaniei.

În anul 1912 a fost inaugurat Palatul de Justiţie din Craiova, actuala clădire în

care funcţionează Universitatea, unde instanţele judecătoreşti au lucrat până în 1944.

În anul 1952 instanţele din Craiova au revenit în Palatul de Justiţie unde au

funcţionat până în anul 1968 când au fost evacuate, întrucât clădirea proprietate a

Ministerului Justiţiei a fost preluată abuziv de guvern şi transferată Ministerului

Învăţământului.

Până în luna aprilie 2016, Tribunalul Dolj a funcţionat într-un imobil alcătuit

din 3 corpuri de clădire: subsol, parter şi un etaj înscris în Lista monumentelor istorice

(1991) stabilită de Direcţia Monumentelor Ansamblului şi Siturilor Istorice – fiind

selectat în Categoria monumentelor istorice de valoare naţională excepţională "Casa

Glogovenilor", datorită valorii istorice, arhitecturale neo-clasice, urbanistice şi

simbolice.

În prezent, Tribunalul Dolj funcţionează într-o clădire modernă, cu un design

inovator, alcătuită din subsol, parter şi 4 etaje, în care îşi desfăşoară activitatea zilnic un

număr de 204 persoane dintre care 76 de judecători, 15 asistenţi judiciari,94 de grefieri,

grefieri arhivari, grefieri registratori, documentarişti, statisticieni, informaticieni, 8

funcţionari publici, personal conex 9 persoane, respectiv aprozi, agenţi procedurali şi

şoferi şi alte 2 persoane din cadrul personalului contractul.

Noul sediul se află la câtiva zeci de metrii de Km. 0 al Craiovei, în aproprierea

Grădinii Botanice a Craiovei, înfiinţată în anul 1952 sub conducerea ştiinţifică a

profesorului universitar doctor Al Buia, renumită atât prin colecţii de provincii floristice,

de plante cultivate, de rosarium, sere sau plante ornamentale, ce a fost renovată în cursul

anului 2016, în împrejurimi aflându-se Fântâna Jianu datând din anul 1800 şi amplasată

pe locul în care legenda spune că s-a odihnit marele haiduc Iancu Jianu, precum, şi

Grădiniţa Mihai Bravu.

3

În imediata apropriere a sediului Tribunalului Dolj se află edificii cu arhitectură

monumentală datând din secol XIX si început de secol XX, respectiv Liceul " Gheorghe

Chiţu" si Facultatea de Agronomie, precum şi construcţii din ultima perioada a secolului

trecut - Camera de Comert si Industrie Oltenia, precum şi noul sediul al Curţii de

Conturi.

După criteriul volumului de activitate şi numărul personalului ce funcţionează

în cadrul instanţei, Tribunalul Dolj este cea mai mare instanţă din raza Curţii de Apel

Craiova și pe locul 2 al instanțelor de gradul său din țară, după Tribunalul București.

Conducerea tribunalului este asigurată de preşedinte, care exercită atribuţiile

manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia, ajutat de doi

vicepreşedinți, cinci preşedinţi de secţii, colegiul de conducere şi adunarea generală

formată din judecătorii instanţei.

În cadrul instanţei funcţionează 5 secţii: Secţia I Civilă pentru cauze cu minori

şi de proprietate intelectuală, Secţia Penală şi pentru cauze cu minori, Secţia Conflicte

de muncă şi asigurări sociale, Secţia II Civil şi pentru litigii cu profesionişti şi Secţia

Contencios administrativ şi fiscal.

Secţiile de la nivelul tribunalului sunt conduse de câte un preşedinte de secţie

numit de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei, cu

avizul colegiului de conducere, care exercită atribuţiile prevăzute de art. 26 din

Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor, ajutat de câte un grefier şef de secţie.

Modificarea continuă a numărului de judecători la această instanţă a creat un

dezechilibru în activitatea desfăşurată pe toate cele cinci secții, cu consecinţe directe

asupra volumului de activitate aferent fiecărui judecător, dar şi a calităţii activităţii.

Astfel, prin plecarea unor judecători din instanţă, fie definitiv prin transfer sau

promovare, fie temporar prin efectuarea concediului medical, s-a recurs la efectuarea

serviciului de permanenţă la completele rămase fără titulari şi, în cele din urmă, la

desfiinţarea unuia dintre acestea, stocul de câteva zeci de dosare fiind repartizat

judecătorilor din secţie.

Asupra activităţii instanţei se reflectă pozitiv existenţa unui climat de muncă

adecvat, având la bază relaţii interumane bazate pe încredere şi respect reciproc, buna

comunicare dintre judecători şi personalul auxiliar de specialitate, eforturile conjugate

4

şi atenţia deosebită acordată pregătirii şedinţelor de judecată şi respectării drepturilor

procesuale ale părţilor şi receptivitatea la nou a personalului relativ tânăr al instanţei.

Activitatea Tribunalului Dolj se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile

Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotarârea

nr. 352/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul următoarelor

structuri organizatorice:

Preşedinte

Vicepreşedinți

Colegiul de conducere

Adunarea generală a judecătorilor

Complete de judecată

Compartimentele auxiliare ale instanţei

Biroul de informare şi relaţii publice

În cursul anului 2017, conducerea instanţei a fost asigurată de doamna judecător

Dobrin Rodica Mihaela, în calitate de preşedinte, domnul judecător Dijmărescu Ion

Cosmin, domnul judecător Iliescu Cristian Nicolae și doamna judecător Gavrilă Elena

Mariana, în calitate de vicepreşedinți.

Facem precizarea că domnul judecător Dijmărescu Ion Cosmin a fost

vicepreședinte pînă la data de 15.07.2017 și începând cu aceeași data a fost numit

domnul judecător Iliescu Cristian Nicolae.

Conducerea secțiilor din cadrul Tribunalului Dolj în anul 2017 a fost asigurată

astfel:

- președinte Secție Civil I doamna judecător Vlad Marinela iar începând cu luna

noiembrie funcția a fost exercitată de către doamna judecător Pătru Alina.

- președinte Secție Penală și Pentru cauze cu minori doamna judecător Ghervase

Denis Gabriela iar începând cu luna noiembrie funcția a fost exercitată de către doamna

judecător Macamete Elena Camelia.

- președinte Secție Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale doamna judecător

Dinu Claudia

- președinte Secție Contencios Administrativ și Fiscal doamna judecător Scurtu

Jana.

5

- președinte Secție Civil II domnul judecător Hartmann Tiberiu.

Colegiul de conducere al instanţei în anul 2017 a fost constituit din 7 membri,

respectiv:

Dobrin Rodica Mihaela – preşedinte instanţă

Dijmărescu Cosmin – vicepreşedinte instanţă

Ghervase Denis – judecător secţia penală

Alexandroiu Gabriela – judecător secţia penală

Dinu Claudia – judecător secţie litigii de muncă

Filimon Gabriela – judecător secție civilă

Dinculescu Claudia – judecător secție civilă II

Începând cu data de 06.11.2017 prin hot nr.4/25.10.2017 a Adunării

Generale a Judecătorilor Colegiu de Conducere are următoarea componență:

Dobrin Rodica Mihaela – preşedinte instanţă

Vlad Marinela – judecător secţie litigii de muncă

Macamete Elena Camelia – judecător secţia penală

Scurtu Jana – judecător secţia contencios administrativ și fiscal

Dinu Claudia – judecător secţie litigii de muncă

Filimon Gabriela – judecător secție civilă

Dinculescu Claudia – judecător secție civilă II

De asemenea, în cursul anului 2017, activitatea colegiului de conducere, cu

privire la problemele generale de conducere ale instanţei, s-a concretizat în 17 şedinţe

în care au fost adoptate 17 hotărâri, acestea fiind aduse la cunoştinţa personalului prin

publicarea pe intranetul instanţei şi totodată, păstrate la o mapă specială.

În cursul anului 2017, întregul colectiv – judecători şi personal de specialitate

şi-a desfăşurat activitatea cu respectarea standardelor impuse de Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judecătorească, Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti şi

Codurile Deontologice. Conducerea instanţei a luat măsuri interne, în conformitate cu

Legea de organizare judecătorească şi Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor

Judecătoreşti, măsuri ce au vizat cunoaşterea sarcinilor de serviciu, organizarea

6

activităţii de judecată, respectarea programului de muncă, adoptarea unei atitudini

demne de către judecători şi personalul auxiliar în îndeplinirea atribuţiilor specifice, sens

în care prin cele 13 ordinele de serviciu emise la începutul și pe tot parcursul anului

2017, precum și prin cele 35 de decizii, au fost stabilite atribuţiile de serviciu ale tuturor

judecătorilor, personalului auxiliar şi celorlalţi salariaţi.

De menţionat faptul că schema posturilor efectiv ocupate a suferit fluctuaţii,

temporare sau de lungă durată, ca urmare a unor împrejurări diverse (ex: concedii pentru

creşterea copilului, concedii medicale de lungă durată etc).

La nivelul tribunalului, funcţionează registratura şi arhivele, în care îşi

desfăşoară activitatea grefieri arhivari și grefieri, grefa compusă de toţi grefierii, biroul

de informare şi relaţii cu publicul, compartimentul economico-financiar şi administrativ,

compartiment personal, compartiment executări penale, compartimentul IT, o bibliotecă

și o magazie care aprovizionază cu materialele necesare desfășurării bunei activități atât

a tribunalului cât și a instanțelor din raza sa de activitate.

Activitatea tuturor compartimentelor menţionate se desfăşoară sub coordonarea

conducerii instanţei, dar atribuţiile privind supravegherea activităţii unor compartimente

au fost delegate unor judecători.

În cadrul Tribunalului Dolj funcţionează un Birou de informare şi relaţii

publice, condus de un judecător desemnat prin ordin de serviciu al preşedintelui

instanţei, atribuţiile prevăzute de art. 79 din Hotărârea CSM nr. 387/2005 modificată

fiind exercitate de doamna președinte a secției penale și pentru cauze cu minori

Ghervase Denis, având ca locţiitor pe doamna judecător Filimon Gabriela.

Grefierul delegat la acest birou administrează, sub coordonarea conducătorului

Biroului, portalul Tribunalului Dolj, pe care sunt publicate informaţii de interes pentru

public referitoare la activitatea instanţei.

Activitatea Tribunalului Dolj, pe parcursul anului 2017 a fost reflectată corect

în mass-media şi în presa scrisă.

În vederea realizării unei transparenţe a activităţii judiciare Biroul de informare

şi relaţii publice a asigurat legăturile tribunalului cu mass-media.

7

S-au transmis periodic comunicate de presă pentru aducerea la cunoştinţă a

informaţiilor de interes public, au fost acreditaţi ziarişti şi reprezentanţii mijloacelor de

informare în masă.

Raporturile cu mass-media au fost deschise pentru comunicarea promptă şi

corectă către opinia publică a activităţilor instanţei noastre, prin purtătorul de cuvânt sau

locţiitorul acestuia.

Tribunalul a dovedit şi trebuie să dovedească în continuare, că implicarea în

implementarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

nu este conjucturală. A fost înţeles faptul că legea induce în mod explicit un maximum

de responsabilitate pentru instanţele de judecată, pentru a stabili cadrul unei relaţii

durabile şi eficiente cu cetăţenii.

În anul 2017, la nivelul Tribunalului Dolj a fost întocmit, ca şi în anii anteriori

"Buletinul informativ" unde sunt prezentate principalele prevederi ale Legii nr.

544/2001, Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi Legii de

organizare judiciară, programul de funcţionare al instanţei, precum şi programul de lucru

cu publicul, coordonatele de contact ale tribunalului şi judecătoriilor din raza sa de

activitate, datele de contact ale purtătorilor de cuvânt ai instanţelor.

S-a pornit de la ideea că legea instituie accesul la informaţie drept regulă, iar

limitarea accesului drept excepţie, precum şi faptul că a fost instituţionalizată

transparenţa în relaţiile dintre cetăţeni şi instanţele de judecată.

Pe parcursul anului 2017 Tribunalul Dolj a avut raporturi de colaborare

instituţională foarte bune şi cu Consiliul Local Craiova, Primăria Craiova, Inspectoratul

de Jandarmi al Judeţului Dolj, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Dolj,

DGASPC Dolj şi Prefectura Dolj.

Un alt compartiment important din cadrul Tribunalului Dolj este cel de IT, unde

își desfășoară activitatea un număr de cinci informaticieni dintre care unul este șeful

compartimentului. Acest compartiment se ocupă de informatizarea atât a tribunalului

cât și a instanțelor din raza de activitate cu excepția Judecătoriei Craiova care și ea la

rândul ei are doi informaticieni dat fiind faptul că este o judecătorie cu un volum mare

de activitate.

8

Este de necontestat că informatizarea reprezintă un important instrument de

eficientizare a activităţii, ea având rostul de a favoriza şi consolida atât performanţa

judiciară (în principal, prin asigurarea accesului judecătorilor la programele de legislaţie

şi jurisprudenţă, dar şi la alte baze de date utile), cât şi pe cea administrativă a instanţei.

Tribunalul Dolj este dotat cu patru autoturisme folosite pentru transportul

consumabilelor necesare funcţionării instanţei, deplasarea dosarelor şi registrelor

instanţei la sediul altor instanţe.

Tribunalului Dolj are în circumscripţia sa administrativ – jurisdicțională 5

judecătorii, şi anume: Judecătoria Craiova, Judecătoria Filiaşi, Judecătoria Băileşti,

Judecătoria Segarcea şi Judecătoria Calafat.

În ce privește instanțele arondate, situația sediilor acestora este de asemenea

deosebit de grea.

O problemă a cărei rezolvare depinde de Ministerul Justiției o reprezintă

alocarea unor sume suficiente pentru efectuarea reparațiilor capitale atât la clădirea

monument istoric, cat şi la sediile instanțelor arondate, precum și pentru achiziționarea

mijloacelor materiale și a obiectelor de inventar necesare bunei funcționări a instanțelor

din raza de competenţă a Tribunalului Dolj.

Sediile judecătoriilor Filiași şi Craiova au necesitat efectuarea de reparații

precum și vechiul sediu al Tribunalului Dolj.

La Judecătoria Segarcea s-a înlocuit centrala termică.

Sediul Judecătoriei Calafat este impropriu desfășurării activității, demersurile

conducerii acestei instanțe şi ale conducerii Tribunalului Dolj orientându-se inițial spre

obținerea de la autoritățile locale a unui nou sediu. Întrucât nu s-a reușit identificarea

unei clădiri adecvate funcționării unei instanțe, Ministerul Justiției a alocat sumele

necesare demarării operației de reparații capitale la sediul existent.

Prin urmare, la data de 29.12.2016 s-a obținut autorizația de construire nr. 72

emisă de Primăria Municipiului Calafat privind Reparații capitale și consolidare a

Judecătoriei Calafat.

Ministerul Justiției prin compartimentul D.I.P.F.I.E în urma proiectului făcut de

către Tribunalul Dolj urmează să lanseze procedurile de achiziție lucrări R.K.

9

Judecătoria Craiova, una din cele mai încărcate instanțe din ţară, are, la rândul

său, o situație dificilă atât în ce privește spațiul de arhivă, cât şi în ce privește spațiul

destinat activității efective de instanță.

Având în vedere schema de personal a acesteia, gradul de aglomerare al

încăperilor din instanță, numărul mereu crescător de cauze, pentru Judecătoria Craiova

s-au alocat, de asemenea, sumele necesare începerii operațiunilor de edificare pentru un

nou sediu.

Urmare demersurilor făcute de către conducerile administrative ale Curții de

Apel Craiova și a Tribunalului Dolj, Guvernul României a adoptat un Memorandum cu

privire la transmiterea imobilului – teren în domeniul public al statului, în vederea dării

în administrare Ministerului Justiției.

Prin Ordinul nr.3476/C/19.09.2016 au fost mandatate persoanele care să

reprezinte Ministerul Justiției în vederea efectuării operaţiunilor de preluare de la

Consiliul Local al Municipiului Craiova a imobilului – teren în suprafață de 8.000 mp,

situat în municipiul Craiova, Bulevardul Decebal, nr.101 B.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 95 din 25.08.2016

s-a aprobat trecerea din domeniul public al municipiului Craiova și administrarea

Consiliului Local al Municipiului Craiova, în domeniul public al statului a imobilului -

teren, în suprafață totală de 8500 mp. din acte și 8000 mp. din măsurători, cu valoare de

inventar de 4.083.672,00 lei, situat în municipiul Craiova, b-dul Decebal, nr. 101B, în

vederea dării în administrare către Ministerul Justiției.

La data de 12.04.2017 conform procesului verbal nr.13716 s-a preluat terenul

în suprafață de 8000 mp din Craiova, Bulevardul Decebal, nr.101 B.

Terenul a fost preluat pentru construirea Palatului de Justiție (Sediu Curte de

Apel Craiova și Judecătoria Craiova), care v-a fi finanțat de către Bugetul de Stat prin

Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene/SC

Compania Națională de Investiții SA.

Faza la momentul actual în ce privește construcția, prin avizul nr. 15/01.11.2017

emis de Ministerul Justiției-Consiliul Tehnico- Economic,este de aprobare Note

conceptuale și Teme de Proiectare.

10

Cele expuse anterior denotă ca în anul 2017 relațiile instituționale cu Ministerul

Justiției au fost extrem de bune, ordonatorul principal de credite demonstrând o

înțelegere reală a problemelor cu care se confruntă nu doar instanța noastră, ci şi

instanțele din raza de competenţă, şi efectuând eforturi de substanță pentru rezolvarea

acestor probleme.

11

CAPITOLUL II

DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANȚEI

JUDECĂTOREȘTI

Perioada 2010 - 2017 a fost caracterizată de modificări legislative majore, care

au impus schimbări majore în modul de organizare a activităţii instanţei, fiind necesare

măsuri pentru punerea în aplicare a noilor coduri, iar anul 2016 este un an în care se pot

face evaluări ale modului în care implementarea noilor coduri a fost pusă în aplicare,

rezultatele fiind suficient de bune, raportându-ne la o schemă de personal

subdimensionată.

În cadrul instanţei funcţionează 5 secţii: Secţia I Civilă pentru cauze cu minori

şi de proprietate intelectuală, Secţia Penală şi pentru cauze cu minori, Secţia Conflicte

de muncă şi asigurări sociale, Secţia II Civil şi pentru litigii cu profesionişti şi Secţia

Contencios administrativ şi fiscal.

Prezentarea şi analizarea datelor statistice pentru anul 2017 necesită câteva

consideraţii prealabile referitoare la indicatorii statistici şi modul de culegere a datelor,

având în vedere că, începând cu anul 2015, judecătoriile au intrat în modul de statistică

furnizat de aplicaţia ECRIS.

Din această perspectivă trebuie menţionat că indicatorul "dosare soluţionate"

are în aplicaţia de statistică o interpretare diferită faţă de cea avută în vedere iniţial, în

sensul că, până la nivelul anului 2014, indicatorul "dosare soluţionate" reprezenta

totalitatea dosarelor pronunţate în cursul unei perioade de evaluare, în timp ce în prezent

acest concept este definit ca totalitatea dosarelor redactate şi închise în aplicaţie în cursul

perioadei de evaluare.

Schimbarea conceptului de dosare soluţionate are ca efect şi modificarea

indicatorilor privind stocul, încărcătura pe judecător şi durata de soluţionare a cauzelor.

După cum se cunoaşte, aplicaţia ECRIS colectează date privind dosarele

înregistrate începând cu anul 2011, nefiind colectate date privind dosarele mai vechi,

astfel încât, deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este foarte mic, dosarele

12

înregistrate anterior anului 2011 nu sunt luate în considerare în statistică, chiar dacă sunt

soluţionate în perioada de referinţă.

Tribunalul Dolj a luat măsuri de instruire a personalului auxiliar, astfel încât, pe

parcursul anului 2017 au fost continuate activităţile de instruire a grefierilor privind

modul corect de închidere a dosarelor şi s-au luat măsuri de identificare a dosarelor care

figurau încă neînchise, însă la acest moment se impune, în continuare, monitorizarea

închiderii corecte a datelor, precum şi identificarea acelor dosare în care documentul sau

soluţia dosarului nu au fost corect completate.

Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că, până la instalarea aplicaţiei

STATIS, nu au existat rapoarte care să indice pentru fiecare complet dosarele neînchise,

astfel încât identificarea persoanelor responsabile cu închiderea dosarelor a fost dificilă

şi consumatoare de timp şi resurse.

Modulul de statistică din ECRIS furnizează date privind hotărârile restante

(documente neînchise şi documente în curs de redactare), însă în ceea ce priveşte

încheierile prin care s-a soluţionat cauza, rapoartele aferente nu conţineau date privind

completul sau redactorul documentului, astfel încât pentru un număr mare de documente

a fost dificilă identificarea persoanelor responsabile cu închiderea dosarelor.

Pe de altă parte, astfel cum se cunoaşte au existat bug-uri în exportul datelor şi

în autocompletarea datelor din ECRIS, în sensul că anumite documente, deşi redactate

şi închise, figurează în modulul de statistică ca nefiind închise, întrucât data

documentului nu a fost autocompletată în tabela corespunzătoare din aplicaţia ECRIS.

De asemenea, s-au înregistrat erori în ceea ce priveşte documentele greşit

introduse, în sensul că, deşi s-a realizat corectarea acestora, simpla modificare a tipului

de document nu a fost actualizată în modulul de statistică, astfel încât unele dosare, în

care au fost ataşate alte tipuri de documente decât cele care închid formal dosarul, nu au

fost luate în considerare ca dosare redactate deşi documentul a fost corectat, fiind

necesară ştergerea documentului iniţial şi reintroducerea lui corectă. Această activitate

va continua pe măsură ce alte dosare vor fi identificate.

Datorită acestor situaţii, numărul de documente neînchise a fost mai mare şi

corectarea a fost dificilă, fiind realizată prin eforturi proprii de identificare a acestor

dosare şi rectificarea datelor.

13

Cu toate acestea, după instalarea aplicaţiei STATIS (care furnizează două

rapoarte referitoare la dosarele fără dată de document şi fără dată de redactare, rapoarte

care furnizează şi date privind completul şi persoana responsabilă) a fost posibilă

corectarea datelor, astfel încât numărul de documente redactate şi închise să se apropie

de realitatea scriptică.

Aceste operaţiuni de corectare, deşi extrem de necesare, au necesitat un efort

suplimentar din partea grefierului şef de secţie şi a personalului auxiliar, cu atât mai

mult cu cât unele corecturi, deşi realizate, nu au fost corect regăsite în modulul de

statistică, fiind necesară revenirea de mai multe ori asupra operaţiei de închidere.

De asemenea, se impune a fi menţionat şi faptul că replicarea datelor statistice,

în aplicaţia STATIS, s-a realizat semestrial, apoi trimestrial, iar în prezent săptămânal,

astfel încât datele disponibile nu reflectă statistica la zi şi nu se poate realiza o verificare

în timp real a modului de completare a datelor. Cu toate acestea, prin efortul

specialiştilor IT din cadrul instanței, au fost create rapoarte, care să genereze diferite

situaţii statistice şi care să permită corectarea în timp util a datelor.

Toate aceste dificultăţi demonstrează că este necesar a se continua efortul de

monitorizare, completare corectă a datelor şi corectare a deficienţelor înregistrate, dar

necesită şi corectări în aplicaţiile utilizate care să permită, persoanelor responsabile cu

verificarea şi colectarea datelor, instrumente flexibile şi cu date în timp real.

Opinăm că, în raport de deficiențele expuse, se impune pe viitor modificarea, în

special a aplicaţiei ECRIS, care să devină un instrument eficient şi util pentru instanţe.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, prezentarea datelor statistice în

acest an va avea în vedere, în principal, datele furnizate de aplicaţia STATIS, dar şi

situaţia scriptică, urmând ca pe parcursul analizării datelor să fie explicate şi diferenţele

înregistrate între parametrii care pot uneori avea valori diferite.

II.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE LA NIVELUL INSTANŢEI

În cadrul Tribunalului Dolj, funcţionează cinci secţii: civil I, civil II, contencios

administrativ și fiscal, penală și pentru cauze cu minori și conflicte de muncă și asigurări

sociale.

14

Pe rolul Tribunalului Dolj, în anul 2017, au fost înregistrate un număr de 23665

dosare cu 2641 cauze mai multe decât în anul precedent. Dacă adăugăm și 10134 dosare

existente în stoc la începutul anului la dosarele nou intrate, se observă că Tribunalul Dolj

a avut de soluţionat un volum de 33799 cauze, cu 3701 mai multe decât în anul 2016.

Din totalul cauzelor deduse judecății, 23100 au reprezentat activitatea de fond,

8479 activitatea în apel, 589 activitatea în recurs și 1631 contestații în materie penală.

Acest număr de dosare menţine Tribunalul Dolj pe locul 2 al instanţelor de

gradul său din ţară, după Tribunalul Bucureşti.

Situaţia statistică se prezintă astfel:

Stoc la

01.01.2017

Înregistrate în

2017

Total rol

2017

Soluţionate

2017

Stoc la

31.12.2017

10134 23665 33799 25427 8372

Din totalul de 33799 cauze aflate spre soluţionare pe rolul instanţei, au fost

soluţionate în cursul anului 2017 un număr de 25427 cauze mai mult cu 5063 de cauze

față de anul 2016, stocul de dosare rămase nesoluţionate fiind de 8372, înregistrându-se

o scădere cu 1762 cauze faţă de stocul final al anului precedent.

15

Printr-o reprezentare în diagramă, situaţia statistică se prezintă astfel:

Potrivit datelor statistice comparative pentru anii 2016 şi 2017, culese din

programul de Statis CENTRAL, se poate observa o creștere foarte mare a dosarelor nou

înregistrate cu circa 2641 dosare şi, totodată, scăderea numărului dosarelor aflate pe

rolul instanţei cu 1762 dosare.

Trebuie avut în vedere faptul că, din stocul de 8372 dosare aflate pe rolul

instanţei la sfârşitul anului 2017, un număr de 2246 dosare se aflau în procedura

regularizării cererii de chemare în judecată, iar un număr de 351 dosare, în materie

penală, ceea ce conduce la concluzia că stocul real al dosarelor nesoluţionate, în anul

2017, este de 5775 dosare, incluzând şi cele 1672 dosare suspendate.

În cele ce urmează, va fi prezentată, în mod grafic, evoluţia numărului de dosare

din punct de vedere al numărului de dosare înregistrate, al numărului de dosare aflate pe

rolul instanţei, al cauzelor soluţionate pe perioada anilor 2015-2017, dar şi sub aspectul

stocului de dosare:

9074 10134

2102423665

3009833799

20364

25427

10134 8372

Volumul de activitate comparativ pentru anii2016‐2017

Stoc la inceputul anului Intrate Rol Solutionate Stoc la finele anului

16

19500200002050021000215002200022500230002350024000

2015 2016 2017

2110921024

23665

Evoluția dosarelor înregistrate în perioada anilor 2015‐2017

dosare înregistrate

17

28000

29000

30000

31000

32000

33000

34000

2015 2016 2017

3076330098

33799

Evoluția cauzelor aflate pe rolul instanței în perioada anilor 2015‐2017

Dosare aflate pe rolul instanței

0

10000

20000

30000

2015 2016 2017

2168920364

25427

Evoluția cauzelor soluționate de Tribunalul Doljîn perioada anilor 2015‐2017

18

Analizând cele 4 diagrame, se poate observa că, sub aspectele - dosare nou

înregistrate, dosare aflate pe rolul instanţei, dosare soluţionate au existat creșteri foarte

mari față de anul 2016. În ce privește stocul de dosare acesta a înregistrat o scădere

foarte mare.

Trebuie menționat că o importantă parte a activității instanței nu este evidențiată

statistic, şi anume dosarele asociate din toate materiile.

În materie penală, însă, deși la acest moment nu este permisă evidențierea

statistică a cauzelor, s-au înregistrat un număr de 2368 dosare asociate și 1781 încheieri

pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară.

Deşi, chiar din evidenţele Statis ECRIS rezultă un volum mare de activitate, în

general, stocul înregistrat în Statis este mai mare decât stocul scriptic înregistrat la

finalul anului 2017, situaţie datorată faptului că, în noua concepţie, sunt considerate

nesoluţionate dosarele în curs de redactare şi dosarele neînchise.

Sub acest aspect trebuie menţionat că numărul de dosare în curs de redactare

este variabil lunar în raport de numărul de dosare pronunţate în luna respectivă, iar

termenul de redactare în majoritatea cauzelor este de 30 de zile.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2015 2016 2017

907410134

8372

Evoluția stocului de dosare pe perioada anilor2015‐2017

STOC LA FINELE ANULUI

19

Pe de altă parte, discrepanţa dintre stocul scriptic şi stocul informatic este

explicabil, pe de o parte, prin schimbarea modalităţii de calcul a numărului de dosare

soluţionate, dar şi prin aceea că nu au fost închise corect toate dosarele înregistrate în

anii 2011 – 2013. Prin urmare, s-a depus o activitate uriaşă de corectare a datelor, în

special prin modificarea documentului de soluţionare al dosarului, realizându-se

constant, începând cu anul 2013, însă la sfârșitul anului 2017 exista încă o discrepanţă

între stocul scriptic şi stocul informatic.

Deşi au fost corectate datele, încă mai sunt erori şi se impune şi pe viitor

monitorizarea şi eliminarea erorilor datelor.

Totodată menționăm faptul că este necesară o atitudine disciplinată a

personalului auxiliar în ceea ce priveşte închiderea dosarelor în aplicaţia ECRIS şi

crearea unor tipare de lucru corecte, generarea documentului corect şi închiderea

dosarului la timp ridicând cele mai multe probleme.

Numărul mare de dosare aflate în faza de procedură scrisă/cameră preliminară

şi în faza de judecată poate afecta calitatea actului de justiţie în contextul în care, pe

lângă activitatea desfăşurată în legătură cu şedinţa de judecată, magistraţii au de

îndeplinit şi alte îndatoriri (ex.activitatea judecătorului desemnat purtător de cuvânt al

instanţei, activitatea judecătorilor delegaţi la diferite compartimente ale instanţei,

executări civile, evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii).

Trebuie menţionat că volumul de activitate în sistemul judiciar nu se măsoară

doar în cifre, ci şi în ore de muncă, ceea ce presupune studierea temeinică a dosarelor, a

legislaţiei aplicabile în fiecare cauză şi care este în continuă schimbare, a doctrinei şi a

practicii judiciare, pentru pronunţarea unor hotărâri legale şi temeinice.

Pe lângă toate acestea, se soluţionează un număr foarte mare şi divers de cereri,

care necesită un studiu atent, dar această activitate nu se reflectă în evidenţele statistice

şi anume: cereri ajutor public judiciar, cereri de îndreptare eroare materială, cereri pentru

soluţionarea diverselor incompatibilităţi, reexaminare anulare cerere, reexaminare

amendă, reexaminare ajutor public judiciar şi reexaminare taxă timbru, cereri care sunt

în număr foarte mare.

Prin urmare, pe lângă activitatea voluminoasă care se reflectă în evidenţele

ECRIS, s-a mai desfăşurat o activitate apreciabilă, fără a se reflecta în evidenţele ECRIS

20

ale instanţei, aspect care este cu mult peste capacitatea normală de lucru a unui om şi cu

repercusiuni asupra sănătăţii personalului implicat.

Structura cauzelor, în raport de stadiul procesual, este următoarea:

Anul Cauze directe înregistrate

2014 25612 2015 22124 2016 21084 2017 23665

Modificarea structurii, din punct de vedere al stadiului procesual, a avut drept

consecinţă transformarea tribunalului în instanţă care judecă preponderent cauze directe.

Anul Cauze înregistrate în apel

2014 4622 2015 7139 2016 8175 2017 5570

Se remarcă o scădere a numărului de dosare aflate în apel pe rolul Tribunalului

Dolj cu 2605 mai puțin față de anul 2016, fapt determinat de modificarea competenţei

tribunalului, prin Legea 202/2010 şi continuată prin NCPC, acte normative care

consfințesc rolul tribunalului ca instanță de fond şi care au înlăturat calea de atac a

recursului în majoritatea litigiilor şi au restricționat sever posibilitatea juridică de a

dispune casarea cu trimitere într-un dosar. În prezent continuă reducerea drastică a

dosarelor de recurs coroborată cu o creștere semnificativă a numărului dosarelor de

soluționat în apel şi în fond.

De asemenea, prin intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală se

consfințește rolul tribunalului ca instanță de fond, soluționarea căii de atac a apelului

ramânâd preponderent în competența curții de apel.

Anul Cauze înregistrate în recurs

2014 3433 2015 1417 2016 839 2017 275

21

Volumul de activitate pe secţii:

Secţia Stoc la

01.01.2017

Înregistrate

în 2017

Total rol

2017 Soluţionate

Stoc la

01.01.2018

I Civilă 2044 3950 5994 4096 1898

II Civilă 1552 3690 5242 4250 992

Contencios

administrativ

şi fiscal

3192 7334 10526 8246 2280

Conflicte de

muncă şi

asigurări

sociale

2612 4395 7007 4384 2623

Penal 734 4296 5030 4451 579

TOTAL 10134 23665 33799 25427 7372

Evoluţia volumului de activitate pe secţii în 2017, comparativ cu 2016:

Secţia Volumul de activitate Evoluţia

2016 2017 Plus Minus

I Civilă 5867 5994 127

II Civilă 3903 5242 1339

Contencios administrativ şi fiscal 8857 10526 1669

Conflicte de muncă şi asigurări sociale 6747 7007 260

Penal 4724 5030 1281

TOTAL 30098 30098 306

22

Volumul de activitate pe secţii/materii:

Conform indicatorilor statistici, în anul 2017 s-a înregistrat o creștere foarte

mare a dosarelor aflate pe rolul celor 5 secții din cadrul Tribunalulul Dolj.

Cu toate acestea, volumul de activitate al Secţiilor Conflicte de muncă şi

asigurări sociale şi respectiv de Contencios administrativ şi fiscal rămâne cel mai ridicat

din instanţă.

Volumul de activitate pe faze de judecată a cunoscut următoarea evoluţie:

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Total

30098

33799

37010

Volum de activitate 2016


Evolutia Plus

Evolutia Minus

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Conflicte de munca

Contencios administrativ

Comercial

Penal

Civil

6747

8857

3903

4724

5867

7007

10526

5242

5030

5994

260

1669

1339

306

127



Evolutia Plus

Evolutia Minus

23

Secţia Faza de

judecată

Nr. dosare Evoluţia


I civilă

fond 970 1144 174

apel 4260 4396 136

recurs 637 454 183

penală

fond 3024 3395 371

apel 3 2 1

recurs 3 2 1

contestatii 1694 1631 63

II civilă

fond 2175 3432 1257

apel 1560 1691 131

recurs 168 119 49

contencios

administrativ

fond 6474 8122 1648

apel 2352 2390 38

recurs 31 14 17

conflicte de muncă fond 6747 7007 260

Se constată că minusuri de dosare s-au înregistrat numai în faza de recurs.

II.1.1 Volumul de activitate al Secției Civile I

În anul 2017, pe rolul Secţiei I Civil, cu cauze cu minori şi familie şi de

proprietate intelectuală au fost înregistrate un număr total de 3950 dosare nou intrate,

la acestea adăugându-se stocul la data de 01.01.2017 de 2044 dosare, astfel încât s-a

înregistrat pe rolul secţiei un număr total de 5994 dosare.

Din acestea au fost soluţionate un număr de 4096 dosare. La data de 31.12.2017

s-a înregistrat un stoc de 1898 de dosare incluzând şi dosarele suspendate în număr de

368.

Raportat la anul 2017, la nivelul Secţiei I Civil se observă o creştere a numărului

de dosare nou intrate pe stadiile fond şi apel cu un număr 310 dosare (aproximativ 10%).

24

De la început trebuie menţionat că, la nivelul secţiei, întregul personal a făcut

eforturi pentru soluţionarea unui număr cât mai mare de dosare.

Astfel, pentru dosarele nou intrate a fost începută procedura de regularizare

imediat după înregistrarea fiecărui dosar.

Au fost repuse pe rol din oficiu toate cauzele suspendate în baza art. 520 alin 4

NCPC, imediat după ce ICCJ s-a pronunţat şi a dezlegat problema de drept care a stat la

baza suspendării.

Au fost identificate şi repuse pe rol pentru soluţionare cauzele suspendate în

baza Legii 85/2014 a insolvenţei, în care hotărârea de deschidere a procedurii

falimentului a rămas definitivă, în conformitate cu prevederile art. 75 lin 1 teza finală

din Legea 85/2014.

De asemenea, au fost verificate şi cauzele în care judecata a fost suspendată

până la soluţionarea altei cauze.

Cauzele nou intrate care nu au primit o soluţionare în cursul anului 2017 sunt

cele de o complexitate ridicată, care au necesitat atât parcurgerea procedurii de

regularizare dar şi administarea unui probatoriu complex.

Deciziile Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în dezlegarea unor

probleme de drept şi în recurs în interesul legii au generat o serie importantă de litigii în

anul 2016.

Nu au existat decizii pronunţate de CEDO sau CJUE în 2016 care să aibă un

impact asupra activităţii secţiei.

De asemenea, rata de soluţionare a fost influenţată de faptul că pe rolul ICCJ au

existat mai multe probleme de drept ce au necesitat o dezlegare unitară. Cauzele aflate

pe rolul secţiei au fost suspendate până la dezlegarea problemei de drept de către ICCJ.

A urmat repunerea lor pe rol, o nouă citare corespunzătoare, administrarea probatoriului

şi abia apoi soluţionarea.

De asemenea, nu au putut fi soluţionate în cursul anului 2017 cauzele care au

intrat în ultimele luni ale anului, deoarece a fost necesar să se parcurgă procedura de

regularizare care durează aproximativ 2 luni. Astfel, aproximativ 184 de dosare s-au

aflat la sfârşitul anului în procedură de regularizare, iar 527 de dosare au primit prim

termen în 2018.

25

Independent de voinţa instanţei nu au putut fi soluţionate nici cauzele

suspendate pentru lipsa părţilor, pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina

reclamanţilor sau pentru dezlegarea unei alte pricini.

Volumul de activitate pe faze de judecată a cunoscut următoarea evoluţie:

Secţia Faza de

judecată



I civilă

fond 970 1144 174

apel 4260 4396 136

recurs 637 454 183

Secţia

civil I

Stadiu

procesual

Stoc

la

01.01.2017

Dosare

înregistrate

în 2017

Total dosare

pe rol în anul

2017

Soluţionate

Stoc la

31.12.2017

directe 212 932 1144 907 237

apel 1588 2808 4396 2865 1531

recurs 244 210 454 324 130

Total 2044 3950 5994 4096 1898

II.1.2 Volumul de activitate al Secției Civile II

În anul 2017, activitatea secţiei s-a desfăşurat prin efortul susţinut şi constant,

atât al judecătorilor precum şi al personalului auxiliar, determinat de cazuistica

complexă a litigiilor cu profesioniştii sub imperiul legislaţiei şi jurisprudenţei

comunitare, noutăţile legislative în domeniul insolvenţei.

Cu toate acestea, s-a asigurat, indiferent de calitatea părţilor un tratament juridic

nediscriminatoriu tuutror participanţilor la procedurile judiciare, egalitatea persoanelor

în faţa legii, respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, supremaţia legii.

La nivelul secţiei s-au desfăşurat întâlnirile lunare ale judecătorilor, în care au

fost discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, în

26

baza studiului întocmit în acest scop, minutele întocmite fiind transmise Curţii de Apel

Craiova.

De asemenea, au fost supuse atenţiei instanţei de control judiciar problemele de

drept a căror aplicabilitate a suscitat discuţii în cadrul secţiei, acestea fiind discutate cu

ocazia întâlnirilor trimestriale organizate la nivelul acestei instanţe.

Cu ocazia întâlnirilor lunare a fost prezentată de către judecătorul desemnat

practica instanţei de casare, în baza referatului întocmit de către acesta, după cum au

fost discutate şi noile reglementări legale apărute şi modul de interpretare a acestora.

Totodată, în cadrul acestor întâlniri au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor

problemele de practică neunitară discutate în cadrul întâlnirii trimestriale privind

practica judiciară neunitară organizate de către Curtea de Apel Craiova trimestrial pe

parcursul anului 2017, fiind discutate şi însuşite materialele întocmite de către Curtea

de Apel Craiova – Secţia a II a Civilă în vederea interpretării şi aplicării unitare a

legislaţiei în materia litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei.

În materia învăţământului profesional mai trebuie menţionat că s-au comunicat

fiecăruia dintre magistraţii Secţiei a II a Civile noutăţile legislative apărute, precum şi

deciziile adoptate de Curtea Constituţională, Deciziile pronunţate în recursurile în

interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CEDO şi CJCE şi publicate în

Monitorul Oficial, pe măsura apariţiei lor.

S-au respectat dispoziţiile menţionate în Regulamentul de Ordine Interioară al

Instanţelor Judecătoreşti referitoare la repartizarea aleatorie, incidente procedurale, etc.,

preşedintele de secţie coordonând această activitate deosebit de importantă.

Activitatea secţiei a fost controlată permanent de preşedintele secţiei, iar fiecare

judecător în funcţie de sectorul său de activitate menţionat în ordinul de serviciu a

efectuat diferite controale despre care s-a făcut vorbire în procesele verbale încheiate

lunar şi s-au menţionat deficienţele constatate în rapoartele de control.

Secţia Civil II Stoc la

01.01.2017

Înregistrate

în 2017

Total

rol 2017 Soluţionate

Stoc la

31.12.2017

Litigii cu

profesioniști 1006 2966 3972 3279 693

27


01.01.2017

Înregistrate

în 2017

Total

rol 2017 Soluţionate

Stoc la

31.12.2017

Falimente 546 724 1270 971 299

Volumul de activitate pe secţie/materii:


01.01.2017

Intrate în

2017

Total rol

2017

Soluţionate

2017

Suspendate

2017

Stoc la

31.12.2017 Materia

Litigii cu

profesion

iști și

faliment

fond 875 2557 3432 2968 76 464

apel 615 1076 1691 1190 97 501

recurs 62 57 119 92 12 27

Total II civil 1552 3690 5242 4250 185 992

Evoluţia volumului de activitate pe secţie în 2017, comparativ cu 2016:

Secţia Civilă II Volumul de activitate Evoluţia


Litigii cu profesioniști 2652 3972 1320

Falimente 1251 1270 19

TOTAL 3903 5242 1339

Noul Cod al Insolvenţei a intrat în vigoare la data de 30 iunie 2014 fapt ce a

dus la o scădere a numărului de dosare înregistrate în materia procedurii insolvenţei, una

dintre cauze fiind aceea a creşterii valorii prag a creanţei, pentru a putea fi introdusă

cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, valoarea prag fiind de 40.000 lei atât

pentru creditori precum şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de

lichidatorul numit în procedura de lichidare prev. de Legea nr.31/1990(art.5 .72 din

Legea insolvenţei).

De asemenea, o altă cauză a scăderii numărului de dosare fiind sancţiunea prev.

de art. 67 alin.2 din Legea insolvenţei, respectiv respingerea cererii de deschidere ca

28

urmare a nedepunerii de către societăţile debitoare a documentelor prevăzute la art.67

alin.1. lit.a-g, k, l şi m.

Mai precizăm faptul că în sistemul ECRIS apar pe rol mai puţine dosare(cu

obiect procedura insolvenţei) ca în realitate întrucât în momentul soluţionării cererii de

deschidere a procedurii se alege la documente de soluţionare, sentinţă respectiv

încheiere finală de dezinvestire, documente care mai apoi se închid.

Dosarul continuă cu termenele stabilite prin sentinţa de deschidere pentru

rapoarte, tabele ş.a.

Aceste dosare se află în continuare pe rolul instanţei însă în statistică ele

figurează ca fiind soluţionate.

Se dau mai multe sentinţe sau încheieri finale de dezinvestire pentru deschidere

procedură, trecere la faliment, etc. Se mai dau şi alte sentinţe în cadrul dosarelor fără a

se forma dosare asociate.

Un alt lucru, important de evidenţiat: în statistică, la sfârşitul anului 2017, stocul

în materia Faliment este de 299 dosare, iar în realitate(după ce au fost numărate toate

dosarele amânate în semestrul I 2018), stocul este de 836 dosare. Rezultă o diferenţă de

537 dosare care nu se regăsesc în statistică, dar care există, în fapt.

În materia Faliment, potrivit art.142 alin.2 din Regulamentul de Ordine

Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, se creează dosare asociate, dosare asociate care

până la sfârşitul anului 2015 se regăseau în statistică, dar începând cu anul 2016, nu se

mai regăsesc. De asemenea, exista şi o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii,

potrivit căreia dosarele asociate se contabilizau.

II.1.3 Volumul de activitate al Secției Contencios Administrativ și

Fiscal

În anul 2017, pe rolul Secţiei contencios administrativ şi fiscal au fost

înregistrate un număr total de 7334 de dosare nou intrate (5640 de dosare directe, 8

dosare în recurs şi 1.686 de dosare în apel), având un stoc la data de 01.01.2017 de

3192 de dosare, astfel încât volumul de activitate al secției a fost de 10526 de dosare.

29

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

Stadiu

procesual

Stoc

la

01.01.2017

Dosare

înregistrate

în 2017

Total

dosare pe

rol în anul

2017

Soluţionate

Stoc la

31.12.2017

directe 2.482 5640 8122 6385 1737

recurs 6 8 14 10 4

apel 704 1.686 2.390 1.851 539

Total 3192 7334 10526 8246 2280

Evoluţia volumului de activitate pe secţie comparativ cu anul 2016:

Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal

Volumul de activitate Evoluţia 2016 2017 Plus Minus 8857 10526 1.669

Potrivit indicatorilor statistici, comparativ cu anul 2016, în anul 2017 a crescut

numărul dosarelor înregistrate pe rolul Secţiei contencios administrativ şi fiscal cu 1.669

de dosare, constatându-se o creștere a cazuisticii cu obiect complex și, în acelaşi timp,

înregistrându-se o creştere semnificativă a numărului dosarelor având ca obiect restituire

timbru de mediu, dar şi a litigiilor având ca obiect drepturi salariale ale funcţionarilor

publici, ceea ce a determinat o încărcare a activităţii judecătorilor şi grefierilor ce îşi

desfăşoară activitatea în cadrul secţiei.

Un deosebit impact privind volumul de activitate al secției l-a avut intrarea în

vigoare a Legii nr. 71 din 3 aprilie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul

2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, care a influențat

semnificativ activitatea secției, în anul 2017 fiind înregistrate un număr foarte mare de

cauze având ca obiect drepturi salariale, având un impact negativ în ceea ce priveşte

30

aglomerarea activităţii desfăşurate atât de către judecători, cât şi de către personalul

auxiliar.

II.1.4 Volumul de activitate al Secției Litigii de muncă și Asigurări

Sociale

În anul 2017, pe rolul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale au fost

înregistrate un număr total de 3985 de dosare nou intrate la litigii de muncă şi 410 dosare

nou intrate la asigurări sociale, în total 4395 dosare nou intrate, o creștere faţă de anul

trecut cu 260 dosare.

La acestea s-a adăugat stocul existent la începutul anului 2017 de 2612 dosare,

astfel încât au existat pe rolul efectiv secţiei un număr total de 7007 dosare.

Din acestea au fost soluţionate un număr de 3909 dosare în materia litigiilor de

muncă şi 475 dosare în materia asigurărilor sociale, în total 4384 dosare soluţionate,

rămânând un stoc de 2623 dosare, din care 673 dosare suspendate.

De la început trebuie menţionat că, întregul personal al secţiei s-a mobilizat şi a

depus toată stăruinţa pentru soluţionarea unui număr cât mai mare de dosare, în condiţiile

în care la Secţia Conflicte de muncă şi Asigurări Sociale se judecă cauze numai în primă

instanţă, ceea ce presupune o durată mai mare de timp pentru soluţionare, rezultată din

timpul necesar pentru parcurgerea procedurii de regularizare, dar şi pentru administrarea

probelor.

Astfel, pentru dosarele nou intrate a fost începută procedura de regularizare

imediat după înregistrarea fiecărui dosar, fără să se aştepte data recomandată alocată de

calculator. Grefierii au urmărit în permanenţă dosarele aflate în procedură prealabilă şi

imediat ce s-au împlinit termenele de depunere a întâmpinării, a răspunsului la

întâmpinare au prezentat dosarele judecătorilor pentru a dispune măsurile

corespunzătoare. În situația în care judecătorul a apreciat a scurtat termenul de depunere

a întâmpinării sau a răspunsului la întâmpinare, tot în idea de a soluţiona un număr cât

mai mare de dosare dintre cele nou intrate. Au fost acordate termene scurte de către

fiecare complet în parte.

31

Au fost repuse pe rol din oficiu toate cauzele suspendate în baza art 520 alin 4

NCPC, imediat după ce ICCJ s-a pronunţat şi a dezlegat problema de drept care a stat la

baza suspendării.

Au fost identificate şi repuse pe rol pentru soluţionare cauzele suspendate în baza

Legii 85/2014 a insolvenţei, în care hotărârea de deschidere a procedurii falimentului a

rămas definitivă, în conformitate cu prevederile art. 75 lin 1 teza finală din Legea 85/2014.

În anul 2017 nu au existat loturi semnificative ca număr, ci majoritatea cauzelor

au fost cauze individuale, care au necesitat parcurgerea procedurii de regularizare şi apoi

administrarea probelor pentru verificarea susținerilor reclamanților şi a apărărilor

formulate de pârâți. Au fost dosare din ce în ce mai complexe faţă de anii anteriori, dosare

în care s-au ridicat probleme de fapt şi de drept din ce în ce mai diverse şi mai dificile.

Aceste aspect a influenţat numărul de dosare soluţionate.

Se constată aşadar pe de o parte că numărul de dosare nou intrate a fost relativ

asemănător cu cel din anul anterior, doar cu puţin peste numărul de dosare din anul

anterior, urmare a relativei stabilităţi legislative din anii 2016 - 2017, ani în care nu au

fost adoptate acte normative noi cu mare impact în materia litigiilor de muncă.

În privinţa salarizării personalului contractual bugetar care constituie categoria

de personal ce promovează cele mai multe litigii de natură salarială, au fost menţinute

dispoziţii de salarizare din anii anteriori, fără să intervină modificări în ce priveşte

cuantumul şi compunerea salariului, faţă de salariul stabilit prin legea 330/2009 în anul

2010 şi legea 284/2010 în anul 2011. Nu au fost acordate drepturi noi, ba dimpotrivă prin

legea bugetului anual au fost menţinute limitările din anii anteriori privind plata orelor

suplimentare, a muncii prestate în zilele de sâmbătă, duminică sau de sărbători legale,

plata unor sporuri, plata premiului anual, plata voucherelor de vacanţă, plata

indemnizaţiilor cuvenite cu ocazia pensionării etc

Legea 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte

măsuri în domeniul cheltuielilor publice, apărută în aprilie 2015 cu scopul de a pune capăt

unor discriminări salariale generate de legile de salarizare 330/2009 şi 284/2010,

împreună cu ordonanţa de urgenţă nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din

fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-

32

bugetare şi ordonanţa de urgenţă 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri

publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi

pentru modificarea şi completarea unor acte normative, au generat numeroase acţiuni din

partea salariaților bugetari, prin care au solicitat înlăturarea inechităţilor salariale dintre

persoanele care fac parte din aceeași categorie profesională.

Decizia nr. 794/2016 pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia

de neconstituționalitate a dispozițiilor art 31 alin. 11- 14 din OUG 57/2015 a fost de

asemenea invocată de salariaţii care au solicitat salarizarea la nivelul maxim al salariului

de bază din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de

instituţie sau autoritate publică.

Au fost înregistrate şi multe acţiuni care au avut ca obiect răspunderea

patrimonială a salariaţilor constând în restituirea unor sume de bani plătite de angajator

în urma aplicării clauzelor negociate în contractele colective de muncă, care nu erau în

acord cu prevederile legale în materie, ex. – acţiunile promovate de reclamanta APELE

ROMÂNE pentru recuperarea sumelor plătite salariaților ca şi premii anuale, tichete de

vacanță pentru care prin legile anuale de buget s-a prevăzut expres că nu se acordă

bugetarilor.

În materia asigurărilor sociale majorarea punctajului pentru activitatea

desfăşurată în grupele superioare de muncă, măsură adoptată în anii anteriori, a determinat

şi în 2017 un val de acţiuni pentru obligarea Casei Judeţene de Pensii la valorificarea

adeverinţelor de grupă emise de angajator, dar şi acţiuni împotriva angajatorului pentru

constatarea grupei de muncă, după 25 de ani de la apariţia Ordinului 50/1990 privind

grupele de muncă şi la 16 ani după abrogarea actului normativ respectiv.

Deciziile Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în dezlegarea unor

probleme de drept şi în recurs în interesul legii au generat o serie importantă de litigii în

anul 2017 – exemplu cea privind sporul de doctorat.

Nu au existat decizii pronunţate de CEDO sau CJUE în 2017 care să aibă un

impact asupra activităţii secţiei. Şi-au găsit însă aplicabilitate şi în 2017 decizii pronunţate

în anii anteriori de aceste instituii europene, potrivit cărora statul poate să stabilească

33

politicile salariale care corespund scopului său, nu are obligaţia de a menţine drepturi

existente la un moment dat în legislaţie – ex. sporul de doctorat.

Fiind doar instanţă de fond a fost necesar mai mult timp pentru instrumentarea

dosarelor spre deosebire de secţiile care judecă şi în căile de atac (apeluri, recursuri).

Rata de soluţionare a fost influenţată de faptul că pe rolul ICCJ au existat mai

multe probleme de drept ce au necesitat o dezlegare unitară. Cauzele aflate pe rolul secţiei

au fost suspendate până la dezlegarea problemei de drept de către ICCJ. A urmat

repunerea lor pe rol, o nouă citare corespunzătoare, administrarea probatoriului şi abia

apoi soluţionarea.

De asemenea, nu au putut fi soluţionate în cursul anului 2017 cauzele care au

intrat în ultimele luni ale anului, deoarece a fost necesar să se parcurgă procedura de

regularizare care durează aproximativ 2 luni.

Independent de voinţa instanţei nu au putut fi soluţionate nici cauzele suspendate

pentru lipsa părţilor, pentru neîndeplibnirea obligaţiilor stabilite în sarcina reclamanţilor

sau pentru dezlegarea unei alte pricini, de exemplu lotul de 300 de dosare având ca

reclamant pe ICMET, lotul de acţiuni promovate de reclamanta Apele Române.

Volumul de activitate al Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale s- a

situat şi în anul 2017 pe locul 2, după secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, Diferenţa

constă însă în aceea că Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale judecă numai în primă

instanţă, iar secţia Contencios Administrativ şi Fiscal şi în căile de atac, durata de

soluţionare în căile de atac fiind mai mică decât în primă instanţă.

În plus, la Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale în anul 2017 nu s-au

înregistrat loturi semnificative, în timp ce la Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal au

existat acţiuni cu caracter repetitiv- loturi care au dus la creşterea volumului.

Numărul de dosare nou intrate şi respectiv soluţionate a fost influențat destul de

mult şi de împrejurarea că reclamanții salariați ai aceluiași angajator au formulat acţiuni

comune, câte 5-10-20 reclamanți într-un dosar, sau chiar mai mulţi. Din cauza

personalului auxiliar insuficient şi pentru a nu îngreuna foarte mult activitatea grefierilor

de şedinţă, care oricum sunt puţini şi intră cu câte 2 completuri de judecată, majoritatea

completelor de judecată nu au procedat la disjungerea acţiunilor, chiar dacă aceasta

măsură s-ar fi impus. De exemplu în situația acţiunilor întemeiate pe legea 71/2015 în

34

care se invoca identitatea de funcţie, gard/treaptă de salarizare, etc, fiecare reclamant avea

propria situaţie şi ar fi fost necesar să promoveze o acţiune individuală.

Secţia Faza de

judecată



Litigii de muncă și

asigurări sociale fond 6747 7007 260

Secția Stadiu

procesual

Stoc la

01.01.2017

Dosare

înregistrate

2017

Total

dosare pe

rol în anul

2017

Soluţio

nate

2017

Stoc la

31.12.2017

Litigii de

muncă și

asigurări

sociale

directe 2612 4395 7007 4384 2623

II.1.5 Volumul de activitate al Secției Penale și pentru cauze cu minori

Prezentarea generală a Secţiei penale şi pentru cauze cu minori nu poate fi

concepută fără a evidenţia activitatea desfăşurată, prin prisma calităţii şi volumului acesteia,

fiind important de remarcat şi trendul crescător sau descrescător în ceea de priveşte volumul,

în condiţiile în care previziunea este una din funcţiile esenţiale ale managementului.

În cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori au fost înregistrate în cursul anului

2017 un număr de 8445 de dosare, din care un numar de 4296 dosare de fond si un numar

de 4149, dosare asociate, în scădere faţă de anul 2016, când au fost înregistrate un număr

de 9086 de dosare.

35

Stoc la

01.01.2017

Înregistrate în

2017

Total rol pe

anul 2017

Soluţionate în

anul 2017

Stoc la

31.12.2017

734 8445 9179 8600 579

Trebuie avut în vedere şi faptul că din stocul de 579 dosare aflate pe rolul secției

la sfârșitul anului 2017, un număr de 351 au fost înregistrate după data de 01.12.2017 și

au primit prim termen de judecată în luna ianuarie 2018, ceea ce conduce la concluzia

că stocul real al dosarelor nesoluționate în anul 2017 este de 228 dosare.

Având în vedere că în modulul de statistică STATIS, actualizat la data de

29.09.2017, la nivelul Secţiei penale şi pentru cauze cu minor,i au figurat mai multe

dosare mai vechi de un an, care erau de fapt soluţionate, dar care figurau ca fiind

neînchise, datorită selectării unor documente finale necorespunzătoare şi având în

vedere că prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Tribunalului Dolj, s-a avizat

referatul privind operațiunea de închidere a acestor dosare, grefierul şef al Secţiei penale

şi pentru cauze cu minori a procedat, pentru toate aceste dosare, la adăugarea

documentului "încheiere finală dezinvestire" la ultimul termen de judecată şi apoi la

închiderea acestui ultim document.

De asemenea, având în vedere că în cadrul fostei Secţii de Minori şi Familie,

desfiinţată prin Hotărârea CSM nr. 463 din 03.04.2014 şi ale cărei dosare penale au fost

preluate de Secţia penala, au existat un număr de trei dosare suspendate şi un număr de

şase dosare neînchise, prin aceeaşi hotărâre s-au dat permisiuni fostului grefier şef al

acestei secţii de a genera la ultimul termen de judecată, din fiecare dosar, documentul

”încheiere finală de dezinvestire” și de a proceda la închiderea acestor documente.

II.2. ÎNCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR ŞI PE SCHEME

Ca indice statistic, încărcătura pe judecător poate fi examinată, fie în forma

încărcăturii pe judecător (posturi ocupate), fie ca încărcătură/post de judecător prevăzut

în schema de personal.

36

Încărcătura pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de soluţionat

un judecător în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului total de

dosare la numărul posturilor ocupate.

Încărcătura pe schemă se determină prin raportarea volumului de activitate la

numărul total de posturi prevăzut în statele de funcţii ale instanţelor.

Tribunalul Dolj a avut prevăzut, în anul 2017, în schema funcţională, un număr

de 73 de judecători.

Cu toate acestea, încărcătura pe judecător nu se poate raporta la numărul de

judecători din schemă, dată fiind fluctuaţia de personal şi concediile medicale pe o

perioadă lungă de timp, încărcătura fiind astfel mult mai mare decât o prezintă cifrele.

Prin asigurarea serviciului de permanenţă, conform art. 110 alin.8 din ROI,

judecătorii rămaşi în cadrul instanţei au fost expuşi unui volum mai mare de muncă,

împrejurare de natură a impieta asupra calităţii activităţii instanţei.

Astfel, în materie civilă, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, ce

reclamă monitorizarea dosarului de către judecător, anterior primului termen de

judecată, impune în mod necesar ca, dincolo de asigurarea serviciului de permanenţă în

cadrul şedinţelor de judecată, judecătorii rămaşi în cadrul Tribunalului Dolj să asigure

şi luarea măsurilor administrative în aceste cauze înregistrate pe rolul completelor fără

titular, împrejurare de natură a îngreuna şi mai mult activitatea magistraţilor.

În materie penală, absenţa, chiar şi temporară, a unui judecător implică

repartizarea judecătorilor rămaşi la serviciul permanenţă - măsuri preventive cu o

frecvenţă sporită.

Prin urmare, încărcătura pe schema și încărcătura efectivă raportată la numărul

judecătorilor în activitate, în anul 2017 a fost următoarea:

Posturi de judecător

Intrate Volum de activitate

Operativitate

Schemă - 73 23665 341,0 94,5

Media prezență

efectivă - 69,4 33799 343,0 96,9

37

Încărcătura mare de dosare a avut ca efect depăşirea termenului de redactare a

hotărârilor judecătoreşti şi eforturi deosebite din partea judecătorilor în activitate pentru

soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, aspect relevat de scăderea constantă a

numărului de hotărâri redactate în termen, dar şi de creşterea termenului de soluţionare

a cauzelor.

Pentru anul 2017, aplicaţia Statis a creat doar încărcătura sub aspectul dosarelor

rulate şi al numărului de şedinţe, aspecte care sunt mai puţin relevante, fiind o activitate

subiectivă care ţine de gestionarea activităţii completului. Datele care sunt, în realitate,

relevante şi comparabile, sunt cele care privesc numărul dosarelor aflate pe rolul

completului şi a dosarelor soluţionate.

Potrivit aplicaţiei Statis Ecris, în anul 2017 încărcătura pe judecător şi grefier,

la nivelul instanţei, în ceea ce priveşte numărul dosarelor rulate şi numărul şedinţelor de

judecată, a fost următoarea:

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2017 ‐ 31.12.2017} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}

OD:dateprezentateinraportvalabilela:30decembrie2017

Export Excel

C: medie cumulata; I: medie instanta MEDIE LUNARA

PARTICIPARE SEDINTAMEDIE LUNARA

DOSARE RULATE INDICE ALOCARE GREFIERI-JUDECATOR

SEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI C I C I C I C I

55,3 55,3 69,4 69,4 83,07 83,07 83,93 83,93 0,80

Persoanaconectata:instanta

LISTA REZULTATE

ORDINE TIP INSTANTA MEDIE LUNARA


DOSARE RULATE INDICE ALOCARE

GREFIERI-JUDECATORSEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI

1 TribunalulDOLJ 55,3 69,4 83,07 83,93 0,80

38

Potrivit aplicaţiei Statis Ecris, în anul 2017 încărcătura pe judecător şi grefier,

la nivelul secţiilor, a fost următoarea:

R02‐Q.Q06Dosarerulate&Indicedealocare,analizaSectieinInstanta.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2017 ‐ 31.12.2017} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}


Export Excel





55,3 55,3 69,4 69,4 83,07 83,07 83,93 83,93 0,80


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE SECTIE MEDIE LUNARA




1 SecţiaPenală 12,8 12,9 46,07 45,41 0,992 SecţiaaII‐aCivilă 9,6 10,2 56,44 77,80 0,94

3SecţiaContenciosAdministrativşiFiscal 12,8 14,3 104,17 109,54 0,90

4 SecţiaICivilă 12,3 18,8 68,85 84,35 0,65

5SecţiaConflictedeMuncăşiAsigurăriSociale

8,2 13,6 94,32 55,73 0,60

Având în vedere aceste date statistice rezultă cu prisosinţă faptul că instanţa s-

a confruntat cu un volum de activitate neobişnuit de mare. Or, gestionarea unui

asemenea număr de dosare a presupus un efort deosebit din partea judecătorilor şi a

personalului auxiliar.

Pe de altă parte, nu poate fi ignorat impactul considerabil adus activităţii

judecătorilor şi a personalului auxiliar ca urmare a aplicării dispoziţiilor Codului de

procedură civilă şi a Codului de procedură penală. Astfel, deşi neevidenţiat statistic,

trebuie menţionat efortul depus zilnic de judecător şi grefier, în materie civilă, în

activitatea de regularizare a cererilor de judecată, iar în materie penală - în cazul cererilor

39

aferente judecătorului de drepturi şi libertăţi, respectiv cele din procedura de cameră

preliminară.

Totodată, deşi sunt formate dosare asociate pentru o serie de cauze civile

(reexaminare ajutor public judiciar, reexaminare taxă judiciară de timbru, reexaminare

amendă, reexaminare anulare cerere etc.), acestea nu sunt cuantificate din punct de

vedere statistic.

Ori, pe termen mediu şi lung, această situaţie generată de volumul de activitate

şi multitudinea îndatoririlor profesionale poate conduce la o stare de suprasolicitare

fizico-psihică a judecătorilor şi personalului auxiliar, cu nedorite consecinţe atât asupra

sănătăţii lor, cât şi asupra calităţii actului de justiţie pe care îl înfăptuiesc.

II.2.1 Secția Civil I

Media dosarelor la care a participat un judecător din cadrul Secţiei I Civil a fost

de 1075 iar media dosarelor soluţionate a fost de 392 dosare în condiţiile în care numărul

mediu de judecători la secţie a fost de 19.

Deşi la nivelul secţiei au existat 21 posturi de judecători, nu au fost ocupate tot

anul 2017. A existat o oarecare fluctuaţie a personalului care a influenţat această medie.

În prima jumătate a anului au desfăşurat activitate efectiv 19 judecători, întrucât

doamna judecător Loredana Colţan s-a aflat în concediu medical, iar doamna judecător

Ionela Gabriela Şapcă în concediu de creştere copil.

De asemenea, până la data de 03.11.2017 doamna judecător Marinela Vlad a

fost delegată în funcţia de preşedinte al Secţiei I Civilă începând cu data de 08.11.2017

revenind în cadrul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în locul său revenind

în secţiei doamna judecător Alina Mariana Marinescu, acestea fiind motivele pentru care

volumul dumnealor apare ca fiind mai mic decât al celorlalţi judecători din secţie.

Potrivit datelor culese din aplicaţia Statis ECRIS, încărcătura pe judecător şi

grefier la nivelul Secţiei civile I- materia civil, este următoarea:

40

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata: {01.01.2017 ‐31.12.2017} Instanta: {TribunalulDOLJ}Materie: {Civil}Criteriuordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}


Export Excel





10,1 10,1 15,9 15,9 68,93 68,93 85,99 85,99 0,64


LISTA REZULTATE





1 TribunalulDOLJ 10,1 15,9 68,93 85,99 0,64


grefier la nivelul Secţiei civile I- materia minori și familie, este următoarea:

SITUATIE STATISTICA

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Instanta:{TribunalulDOLJ}Materie:{Minorişifamilie}Criteriuordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}


Export Excel




SEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORIC I C I C I C I 4,7 4,7 9,7 9,7 35,22 35,22 27,23 27,23 0,48


LISTA REZULTATE





1 TribunalulDOLJ

4,7 9,7 35,22 27,23 0,48

41

Redăm mai jos încărcătura pe judecător în ce privește dosarele la care a

participat pe care le-a soluționat precum și operativitatea la nivel de secție și

respectiv de judecător:

- Operativitatea pe secţie:

- 103,70%

Nr. crt.

Judecător

Nr. dosare la

care a

participat

Soluționate Operativitate

1. Liliana Alexandru 1031 427 95,35% 2. Adi Bărbulescu 692 278 84,24% 3. Irina Olivia Călinescu 938 328 75,75% 4. Camelia Cojocaru

Bichea 785 419 96,10%

5. Loredana Cristiana Colțan

251 116 68,64%

6. Rodica Mihaela Dobrin 224 48 73,85% 7. Gabriela Catrinel

Filimon 1152 413 90,37%

8. Violeta Florescu 1029 429 94,08% 9. Marioara Georcotină 764 411 90,13% 10. Daniela Grigorașcu 1143 414 94,74% 11. Simona Lucia Marinescu 1032 424 96,58% 12. Marilena Mihai 1112 396 93,18% 13. Mirela Elena Negoiță 1290 425 95,29% 14. Daniel Otovescu 1491 382 88,43% 15. Alina Pătru 1427 412 79,69% 16. Viorica Popa 1463 380 90,91% 17. Daniel Fănel Stancu 1077 417 95,86% 18. Ionela Gabriela

Șapcă(începând cu 23.05.2017)

389 165 63,95%

19. Andreea Cornelia Tițoiu 888 314 89,20% 20. Marinela Vlad(până la

08.11.2017) 761 380 91,13%

21. Ramona Liana Zglimbea 1446 420 90,32% 22. Alina Mariana

Marinescu(începând cu 08.11.2017)

54 58 66,67%

42

II.2.2 Secția Civil II


grefier la nivelul Secţiei civile II- materia litigii cu profesioniști, este următoarea:

STATISTICA

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2017 ‐ 31.12.2017} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Materie: {Litigii cuprofesioniştii}Criteriuordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}


Export Excel




SEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI C I C I C I C I 9,3 9,3 9,8 9,8 53,74 53,74 78,23 78,23 0,95


LISTA REZULTATE





1 TribunalulDOLJ 9,3 9,8 53,74 78,23 0,95


grefier la nivelul Secţiei civile II- faliment, este următoarea:

SITUATIE STATISTICA

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2017 ‐ 31.12.2017} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Materie: {Faliment}Criteriuordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}


Export Excel






43

LISTA REZULTATE





1 TribunalulDOLJ 8,8 8,8 43,72 43,33 1,00

Secţia Civil II Nr. dosare pe rol în

2017

Nr. judecători Încărcătura

Litigii cu profesioniști 9465 10 946

Faliment 4709 9 523

TOTAL 14174 9 1575

Redăm mai jos încărcătura pe judecător în ce privește dosarele la care a participat pe

care le-a soluționat precum și operativitatea la nivel de secție și respectiv de judecător:

- Operativitatea pe secţie

- materia litigii cu profesionițti – 113,21%

- materia faliment -134,12%

Secţia Civil

II

Nume şi prenume

judecător

Nr.dosare

la care a

participat

Soluţionate Operativitate

Litigii cu

profesioniști

Hartmann Tiberiu 997 509 90%

Mischianu Alina 820 461 99%

Anghelina Paula 979 487 97%

Dragomir Liliana 1054 508 95%

Vasile Valentina 992 475 97%

Sprânceană Daniela 1142 510 89%

Colceag Cristina 1007 484 97%

Dinculescu Raluca 876 490 96%

Marusciac Lelia 570 219 80%

Baciu Alina 594 220 97%

Pricină Constanța 434 264 87%

44

Secţia Civil

II

Nume şi prenume

judecător

Nr.dosare

la care a

participat

Soluţionate Operativitate

Faliment Hartmann Tiberiu 42 4 22%

Mischianu Alina 576 133 108%

Anghelina Paula 651 143 150%

Dragomir Liliana 490 102 145%

Vasile Valentina 526 101 106%

Sprânceană Daniela 613 118 87%

Colceag Cristina 304 72 110%

Dinculescu Raluca 484 125 106%

Marusciac Lelia 317 53 132%

Baciu Alina 474 80 125%

Pricină Constanţa 232 39 70%

Precizăm faptul că începând cu data de 01.09.2017, doamna judecător Lelia

Marusciac s-a transferat la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul

Tribunalului Dolj, iar la Secţia Civil II, s-a transferat doamna judecător Constanţa

Pricină începând cu aceeaşi dată.

II.2.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal


grefier la nivelul Secţiei contencios administrativ și fiscal, este următoarea:

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.

CRITERII DE CAUTARE

45

Perioada analizata: {01.01.2017 ‐ 31.12.2017} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Materie: {Contencios

administrativ şi fiscal}Criteriuordonare: {Indicelede alocareGrefieri‐Judecator Sedinta}Directie

ordonare:{descrescator}


Export Excel

C: medie cumulata; I: medie instanta

MEDIE LUNARA PARTICIPARE SEDINTA

MEDIE LUNARA DOSARE RULATE INDICE ALOCARE

GREFIERI-JUDECATORSEDINTA

GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI

C I C I C I C I

12,8 12,8 14,3 14,3 104,17 104,17 109,54 109,54 0,90


LISTA REZULTATE

ORDINE TIP INSTANTA


MEDIE LUNARA DOSARE RULATE

INDICE ALOCARE GREFIERI-JUDECATOR

SEDINTA GREFIERI JUDECATORI GREFIERI JUDECATORI

1 TribunalulDOLJ 12,8 14,3 104,17 109,54 0,90

Încărcătura medie pe judecător:

Secţia Nr. dosare pe

rol în 2017

Nr.

judecători

Încărcătura

medie/judecător

Contencios

Administrativ şi Fiscal 10526 14 752


participat pe care le-a soluționat precum și operativitatea la nivel de secție și respectiv

de judecător:


- 112,44%

- Operativitatea pe stadii procesuale:

- fond- 113,2 %

- apel – 109,8 %

- recurs- 125,0 %

46

NR.

crt.

JUDECĂTOR

Nr. dosare la

care a

participat


1. Dijmărescu Ion Cosmin 790 378 84,0%

2. Grecescu Cristian Marius 1464 764 97,3%

3. Grecu Dorin Lucian 1330 757 98,4%

4. Harega Cornelia 1588 683 87,8%

5. Iliescu Cristian Nicolae 160 85 71,4%

6. Ivănuș Monica Daniela 1421 767 96,0%

7. Marinescu Alina Mihaela 1314 768 99,5%

8. Marusciac Lelia 163 81 71,1%

9. Petcu Gabriela 1493 698 93,4%

10. Rotaru Carmen 1496 757 91,6%

11. Sandu Ecaterina 1238 715 93,1%

12. Scumpieriu Alina

Mariana 1288 742 96,2%

13. Scurtu Jana 1412 772 97,4%

14. Stoiculescu Natalia 1294 716 94,2%

15. Vârtopeanu Mariana

Cristina 1486 741 91,1%

16. Vasilescu Aurelia

Gabriela 1345 736 91,1%

Se constată că dosarele rulate la nivel de secţie au fost efectiv un număr de

10526 iar media/judecător este de 752 dosare, însă, efectuând un calcul cumulat pe stadii

procesuale/judecător, în sensul că dosarele rulate pe complete de recurs constituite din

3 judecători şi dosarele rulate pe complete de apel constituite din 2 judecători, sunt rulate

de fiecare judecător, rezultă un total de 19.282 dosare rulate, media/judecător fiind

de 1400 dosare rulate în cursul anului 2017.

47

Menţionăm că, datele de mai sus reflectă doar o parte din activitatea depusă de

personalul Secţiei CAF - judecători şi personal auxiliar - dată fiind multitudinea

rezolvării altor cereri precum: restituire cauţiune, reexaminare amendă, ajutor public

judiciar, reexaminare ajutor public judiciar, reexaminare taxă timbru, reexaminare

anulare cerere, diferite incidente procedurale etc.















Media privind dosare soluţionate pe judecător:

Secţia Nr. dosare

soluţionate

Nr.

judecători medie/judecător

Contencios

Administrativ şi Fiscal 8246 14 590

Se constată că dosarele soluţionate la nivelul secţiei, pe toate stadiile

procedurale, sunt în număr de 8246, însă hotărârile pronunţate în stadiile procesuale apel

şi recurs sunt soluţionate de câte doi respectiv trei judecători, astfel că rezultă un total

48

hotărâri de 10160 [6385 + (10x3) + (1.851x2)], media dosarelor soluţionate de

fiecare judecător fiind de 730.

Trebuie relevat faptul că secția a înregistrat la sfârșitul lui 2017 un stoc final de

2.280 dosare, din care 446 de dosare suspendate. Însă, datorită volumului mare de dosare

intrate în semestrul II al anului 2017 la Secţia contencios administrativ și fiscal, nu au

putut fi soluţionate mai mult de 8.246 dosare. Cu toate acestea, secția fost, la sfârșitul

anului 2017, o secție foarte eficientă.

II.2.4 Secția Litigii de muncă și Asigurări Sociale


grefier la nivelul Secţiei litigii de muncă și asigurări sociale- litigii de muncă, este

următoarea:

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Instanta:{TribunalulDOLJ}Materie:{Litigiidemuncă}Criteriuordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}


Export Excel






LISTA REZULTATE





1 TribunalulDOLJ 8,2 13,6 94,32 55,72 0,60

49


grefier la nivelul Secţiei litigii de muncă și asigurări sociale- asigurări sociale, este

următoarea:

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Instanta:{TribunalulDOLJ}Materie:{Asigurărisociale}Criteriuordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}


Export Excel






LISTA REZULTATE





1 TribunalulDOLJ 8,3 14,2 18,71 10,97 0,58

Încărcătura medie pe judecător:

Secţia Nr. dosare pe

rol în 2017

Nr.

judecători

Încărcătura

medie/judecător

Conflicte de Muncă și

Asigurări Sociale 7007 16 438

- Operativitatea pe secţie: 100,0%

- materia litigii de muncă - 98,09%

- materia asigurări sociale - 115,85%

Media dosarelor la care a participat un judecător din cadrul Secţiei Conflicte de

Muncă şi Asigurări Sociale a fost de 467 iar media dosarelor soluţionate a fost de 292

dosare în condiţiile în care numărul mediu de judecători la secţie a fost de 15.

50

Deşi la nivelul secţiei au existat 15 posturi de judecători, nu au fost ocupate tot

anul 2017. A existat o oarecare fluctuaţie a personalului care a influenţat această medie.

În prima parte a anului au desfăşurat activitate efectiv 15 judecători, iar începând

cu 06.12.2017 în cadrul secţiei au rămas doar 14 judecători, ca urmare a pensionării

doamnei judecător Gabriela Simion.

De asemenea, până la data de 8.11.2017 d-na judecător Marinela Vlad a fost

delegată în funcţia de preşedintă a Secţiei I Civilă, iar în locul său a funcţionat temporar

d-na judecător Alina Mariana Marinescu. După data de 08.11.2017 d-na judecător

Marinela Vlad a revenit în cadrul secţiei, iar d-na judecător Alina Mariana Marinescu s-a

întors la secţia I Civilă, astfel că, din motiv că cele două doamne judecător nu au

desfăşurat activitate la Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în tot anul 2017

volumul lor apare ca fiind mai mic decât al celorlalţi judecători din secţie.

Trebuie menţionat de asemenea că judecătorii secţiei au fost prezenți la toate

sedinţele de judecată programate, nu au existat absenţe în zilele de şedinţă, nu a fost

nevoie să se intre la permanenţă pe absenţa vreunui titular de complet, ceea ce a contribuit

la buna desfăşurare a activităţii, dar şi la menţinera unui climat de bună înţelegere în

colectiv.



de judecător:

Nr. Judecător

Nr. dosare

la care a

participat


1 Caimac Maria Adriana 866 346 90,60%

2 Preoteasa Carmen 834 289 90,60%

3 Simion Gabriela 645 245 96,50%

4 Vărzaru Eugenia 861 272 91,90%

5 Dinu Claudia 340 131 137,9%

6 Marinescu Alina Mariana

- pînă la 08.11.2017 684 263 94,27%

51

7 Spiridon Doina 921 346 97,20%

8 Comănescu Cristina 753 317 93,24%

9 Gavrilă Mariana 304 127 122,12%

10 Uncheaşu Cecilia 805 291 89,80%

11 Gaşpar Rodica Steluţa 1208 356 99,44%

12 Firu Marga 847 335 90,30%

13 Ilie Melania 865 345 88,7%

14 Hartmann Maria Roxana 857 296 86,01%

15 Vald Marinela - de la

08.11.2017 140 30 24,59%

16 Nedelcu Manuela 800 325 84,20%

Operativitatea soluţionării cauzelor la Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări

Sociale a fost în medie de 98,09% în materia litigii de muncă şi 115,85% în materia

asigurărilor sociale ceea ce reprezintă destul de mult pentru o instanţă de fond.

Suspendarea judecării cauzelor până la dezlegarea unor probleme de drept de

către ICCJ (cele având ca obiect aplicarea Legii 71/2015, sporul de doctorat, acţiunile în

constatare în care s-a invocat prescripţia) sau suspendarea judecării cauzelor până la

soluţionarea unei alte cauze aflate pe rolul instanţei (cele 300 de dosare în care chiar

reclamanta ICMET a solicitat acest lucru) au constituit de asemenea cauze importante

care au influenţat operativitatea în sens negativ.

De asemenea în materia asigurărilor sociale operativitatea a fost influenţată de

faptul că Legea 263/2010 privind pensiile publice reglementează o procedură specială de

contestare a deciziilor de pensie mai întâi la Comisia Centrală de Contestaţii Pensii şi apoi

contestarea la instanţă a hotărârii emise de această comisie. În condiţiile în care

contestatorii nu au aşteptat emiterea hotărârii de către Comisia Centrală de Contestaţii

Pensii şi s-au adresat instanţei de judecată, instanţa a acordat mai multe termene pentru a

solicita Comisiei Centrale de Contestaţii Pensii comunicarea hotărârii. După

comunicarea hotărârii, în condiţiile contestării acesteia, instanţa a introdus în cauză

Comisia Centrală de Contestaţii Pensii dispunând citarea acesteia. Au fost formulate

întâmpinări de către Comisia Centrală de Contestaţii, au fost comunicate întâmpinările

52

contestatorilor şi abia după aceea s-a trecut la soluţionarea cauzelor respective. Toate

aceste demersuri au dus la întârzierea soluţionării dosarelor din materia asigurărilor

sociale, astfel că dosare intrate în anul 2016 au fost soluţionate în anul 2017 şi au

influenţat astfel operativitatea, în sensul că au dus la creşterea operativităţii în materia

asigurărilor sociale în anul 2017.

Trebuie menţionat că la nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

fiecare judecător în parte a făcut demersuri pentru creşterea operativităţii, pentru

soluţionarea unui număr cât mai mare de dosare şi fără întârzieri nejustificate, procedând

în acest sens la efectuarea procedurii de regularizare imediat după înregistrarea cauzelor,

fără să se ţină seama de data recomandată alocată de Ecris.

Au fost repuse pe rol din oficiu dosarele suspendate în baza art 520 alin 4 din

NCPC, imediat după pronunţarea ICCJ pe problema de drept de care depindea

soluţionarea cauzelor respective.

Au fost identificate şi repuse pe rol dosarele suspendate în baza legii insolvenţei

în care hotărârea de deschidere a procedurii falimentului a rămas definitivă. S-a procedat

conform art 75 alin 1 teza finală din Legea 85/2014 la pronunţarea unor soluţii de încetare

a procesului astfel că secţia nu a mai rămas încărcată şi cu aceste dosare suspendate. Nu

s-a putut proceda la fel în cazul dosarelor suspendate în baza Legii insolvenţei nr 85/2006

care nu cuprindea dispoziţia de încetare a procesului la data rămânerii definitive a

hotărârii de deschidere a procedurii falimentului. În continuare avem încă suspendate

foarte multe dosare pe acest temei, de exemplu lotul cu pârâtul Petromservice, cu dosare

suspendate din 2009.

II.2.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori


grefier la nivelul Secţiei penală și pentru cauze cu minori, este următoarea:

R02‐Q.Q02Dosarerulate&Indicedealocare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Instanta:{TribunalulDOLJ}Materie:{Penal}Criteriuordonare:{IndiceledealocareGrefieri‐JudecatorSedinta}Directieordonare:{descrescator}

OD:dateprezentateinraportvalabilela:30decembrie2017Export Excel C: medie cumulata; I: medie instanta

53


MEDIE LUNARA DOSARE RULATE INDICE ALOCARE


C I C I C I C I 12,8 12,8 12,9 12,9 46,07 46,07 45,41 45,41 0,99


LISTA REZULTATE





1 TribunalulDOLJ 12,8 12,9 46,07 45,41 0,99

În cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori au fost soluţionate în cursul anului

2017 un număr de 8600 dosare, ca urmare a creării unui număr însemnat de dosare asociate

conform noilor dispoziţii ROI, dar maoritatea judecătorilor secţiei au soluţionat un

număr de cauze peste media pe secţie (aşa cum se poate vedea în tabelul menţionat mai

jos), media pe judecător de dosare soluționate fiind de 661 de dosare, în timp ce media

pe judecător de dosare rulate a fost de 706 dosare.

Referitor la personalul auxiliar al secţiei, volumul dosarelor rulate a fost de

9179 cauze, motiv pentru care volumul de activitate pentru singurul grefier care îşi

desfăşoară activitatea în prezent în cadrul secţiei a crescut, în sensul că media dosarelor

rulate de fiecare grefier al secţiei a fost de aproximativ 918 dosare.



de judecător:


- 103,61%

54

Nr.

crt.

Nume şi prenume

judecător

Nr. dosare

la care a

participat


1. Ghervase Denis Gabriela 656 625 95,27%

2. Udrea Laura Luminiţa 697 675 96,84%

3. Alexandroiu Gabriela 686 660 96,20%

4. Nicola Maria 650 640 98,46%

5. Stănilă Dan Verginica 693 677 97,69%

6. Tiugan Veronica 657 642 97,71%

7. Croitoriu Cătălina Genua 563 527 93,60%

8. Florea Elvis 744 710 95,43%

9. Macamete Elena Camelia 700 673 96,14%

10. Ciontu Gabriela 685 650 94,89%

11. Căluşaru Cristina 641 661 96,97%

12 Ileana Niță Vali Ștefania 579 550 94,99%

13 Bărbuți Adela Ileana 655 638 97,40%

Soluționarea fiecărui dosar într-un termen adecvat, reprezintă un obiectiv al

fiecărei secții, dar nu un scop în sine, având în vedere că, scopul primordial rămâne

supremația legii.

Reforma judiciară este doar mijlocul prin care trebuie promovată supremația

legii, iar aceasta există când:

- fiecare persoană din societate este egală în fața legii;

- demnitatea umană a fiecărui individ este recunoscută și protejată de lege;

- justiția este accesibilă tuturor.

Aprecierea caracterului adecvat al duratei procedurii se face în funcție de

circumstanțele concrete ale cauzei și se apreciază după mai multe criterii, cum ar fi:

- complexitatea cauzei;

- comportamentul părților;

- comportamentul autorităților precum și importanța, pentru părți, a obiectului

procesului.

55

Datele statistice relevă faptul că în cadrul Secției penale și pentru cauze cu

minori operativitatea la sfârșitul anului 2017 a fost în creștere, ca urmare a creșterii

numărului de dosare soluționate din stocul anului 2016, deşi dosarele noi înregistrate au

scazut cu aproximativ 641 dosare față de anul 2016.

De asemenea, operativitatea la sfârșitul anului 2017 a fost în creștere față de

anul 2016, astfel pe stadiul procesual fond și contestații operativitatea la nivelul secției

a fost în anul 2016 - 98,35 %, respectiv 102,46 % iar în anul 2017 a fost de 101,79%

respectiv 107,43%.

Indicele general de operativitate al secției în anul 2017 a fost de 103,61% în

creștere față de 94,42% în anul 2016 și față de 93,78% în anul 2015 și reprezintă un

barometru al modului cum a funcționat secția, precum și reflectarea răspunderii și

pasiunii dovedite de judecători și grefieri în desfășurarea actului de justiție, volumul de

activitate implicând eforturi deosebite.

Operativitatea pe secție:

Anul Operativitatea %

2015 93,78%

2016 94,42%

2017 103,61%

II.3. INDICATORII DE EFICIENȚĂ

Analiza activităţii instanței și a secțiilor din instanță prin prisma

indicatorilor de eficienţă.

Indicatorul de performanţă general al activităţii Tribunalului Dolj este

FOARTE EFICIENT, magistraţii din instanţa noastră denotând o preocupare reală

pentru o bună realizare a actului de justiţie şi pentru realizarea sa într-un termen

rezonabil.

56

SITUATIE STATISTICA

E06.Q02IndicatoriEficienta,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Dosararhivat:{nu}Instanta:{TribunalulDOLJ}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

GRAD DE EFICIENTA F E S I

E01 E02 E03 E04 E05


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE TRIBUNAL GRAD DE EFICIENTA F E S I

1 TribunalulDOLJ

E01 E02 E03 E04 E05

E06.Q09IndicatoriEficienta,analizaSectieinInstanta.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Dosararhivat:{nu}Instanta:{TribunalulDOLJ}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}

Export Excel

GRAD DE EFICIENTA F E S I

E01 E02 E03 E04 E05


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE SECTIE GRAD DE EFICIENTA F E S I

1Comisia pentruasigurarea protectieivictimelorinfractiunilor

E01 E03 E04 E05

2 SecţiaaII‐aCivilă

E01 E02 E03 E04 E05

57

3SecţiaConflictedeMuncăşiAsigurăriSociale

E01 E02 E03 E04 E05

4Secţia ContenciosAdministrativşiFiscal

E01 E02 E03 E04 E05

5 SecţiaICivilă

E01 E02 E03 E04 E05

6 SecţiaPenală

E01 E02 E03 E04 E05

7Secţia pentru Minori şiFamilie

E01 E

În mod distinct, raportat la fiecare parametru în parte, situaţia este următoarea:

a) Rata de soluţionare a dosarelor calculată exclusiv în raport de dosarele

nou intrate.

Operativitatea s-a calculat ca fiind raportul dintre dosarele nou intrate în

perioada de referinţă – respectiv un an de zile – şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă

de referință, exprimat procentual.

Prin dosare nou intrate se are în vedere data la care dosarele sunt înregistrate la

instanţă conform normelor procedurale şi regulamentare.

Precizăm că dosarele nou intrate în Ecris nu au ca referinţă data intrării pentru

prima dată în sistem, ci data intrării pe ciclul procesual corespunzător la instanţa

corespunzătoare (spre exemplu, un dosar aflat în recurs la o curte de apel este un nou

dosar la această instanţă de la data înregistrării pe rolul acesteia).

Foarte important este că în calculul dosarelor nou intrate nu intră acelea care,

deşi înregistrate în perioada de referinţă, sunt suspendate la momentul împlinirii acestei

perioade, deci la data generării raportului prin intermediul aplicaţiei Statis. De precizat,

însă, că dosarele nou intrate care au fost suspendate în perioada de referinţă, dar care la

momentul împlinirii acestei perioade, deci la momentul raportării, nu mai sunt

suspendate, vor fi incluse în numărul total al nou intratelor.

58

Un dosar se consideră finalizat la momentul la care documentul aferent

dosarului este finalizat, adică atunci când, spre exemplu, hotărârea este redactată şi

documentul din aplicaţia ECRIS este închis.

În ECRIS, în afară de hotărârea judecătorească, ca document, mai sunt şi alte

documente prin care un dosar se consideră finalizat, cum ar fi încheiere

finală/dezînvestire, încuviinţare executare silită, percheziţie etc., astfel că în noţiunea de

dosar finalizat intră şi aceste din urmă.

În perioada de referinţă, 01.01.2017 - 31.12.2017, instanţa a înregistrat un

număr de 23665 dosare nou intrate şi un număr de 25427 dosare soluţionate, având

valoare indicator de 107,4%, încadrându-se la acest indicator în gradul ”FOARTE

EFICIENT", potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014

a Secţiei pentru judecători.

SITUATIE STATISTICA

E01.Q02Ratadesolutionare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Dosararhivat:{nu}Instanta:{TribunalulDOLJ}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

STOC INITIAL INTRATE

SOLUTIONATE VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL RAPORTAT LA INTRATE TOTAL DIN CARE

DIN INTRATE F E S I

10134 42,8% 23665 25427 70,1% 107,4%


LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE TRIBUNAL

STOC INITIAL INTRAT

E

SOLUTIONATE VALOARE INDICATO

R

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL

RAPORTATLA

INTRATETOTA

L DIN CARE

DIN INTRATE

F E S I

1 TribunalulDOLJ 10134

42,8% 23665 25427

70,1% 107,4%

E01.Q06Ratadesolutionare,analizaMaterieJuridica.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2017 ‐ 31.12.2017} Dosar arhivat: {nu} Tip Instanta: {tribunal} Instanta:{TribunalulDOLJ}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}

OD:dateprezentateinraportvalabilela:30decembrie2017Export Excel STOC INITIAL INTRATE SOLUTIONATE GRAD DE EFICIENTA

59

TOTAL RAPORTATLA INTRATE TOTAL DIN CARE

DIN INTRATEVALOARE

INDICATOR F E S I

10134 42,8% 23665 25427 70,1% 107,4%


LISTA REZULTATE

ORDINE MATERIE JURIDICASTOC INITIAL

INTRATESOLUTIONATE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL RAPORTATLA INTRATE TOTAL DIN CARE

DIN INTRATE F E S I

1 Asigurărisociale 355 86,6% 410 475 37,3% 115,9%

2 Civil 1772 62,2% 2850 2976 51,7% 104,4%

3Contenciosadministrativ şifiscal

3192 43,5% 7334 8246 70,9% 112,4%

4 Faliment 546 75,4% 724 971 67,5% 134,1%

5 Litigii cuprofesioniştii

1006 33,9% 2966 3279 81,7% 110,6%

6 Litigiidemuncă 2257 56,6% 3985 3909 55,2% 98,1% 7 Minorişifamilie 268 24,4% 1098 1116 81,3% 101,6%

8 Penal 734 17,1% 4296 4451 87,5% 103,6%

9 ProprietateIntelectuală

4 200,0% 2 4 50,0% 200,0%

Analizand indicatorii de eficienţă în ce privește rata de soluționare a dosarelor

pe secţii, se vor obţine următoarele valori:

Secția Civil I, cu cauze de minori şi familie şi de proprietate intelectuală,

soluționează atât dosare de civil general, cât şi dosare de minori şi familie şi de

proprietate. Ca urmare, adunând dosarele nou intrate la toate cele trei materii rezultă un

număr de nou intrate de 3950 și un număr de dosare soluţionate de 4096 avem un

indicator de 103,69% deci EFICIENT.

Numărul total al dosarelor luate în pronunţare de către judecătorii din cadrul

secţiei este unul mult mai mare, dar, întrucât acestea nu au fost redactate până la data

realizării analizei, nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii indicatorilor. În

condiţiile în care în prezent hotărârilor neînchise a scăzut foarte mult, apreciem că

valoarea indicatorilor a înregistrat o creştere.

Indicatorul EFICIENT în ce priveşte rata de soluţionare este un procent mare

care reflectă eforturile depuse pentru soluţionarea cauzelor aflate pe rolul secţiei, cauze

ce au o complexitate deosebită, fiind atacat stocul existent la începutul anului.

60

Luand în considerare ca un număr de 527 dosare nu au putut primi prim termen

până la sfârșitul anului 2017, rezultă un număr de dosare de 3423 nou intrate, şi o rata

de soluționare 119,66%, rezultand un indice de eficienta de FOARTE EFICIENT.

Secţia Litigii de muncă și Asigurări sociale se solutioneaza atât litigii de

asigurări sociale, cat şi de litigii de munca, rezultând un volum de dosare nou intrate de

4395 în anul 2017, din care au fost soluţionate un număr de 4384 de dosare, avem un

indicator de 99,74% deci SATISFĂCĂTOR.

Luand în considerare ca un număr de 720 dosare nu au putut primi prim termen

în anul 2017, rezultă un număr de dosare de 3675 nou intrate, şi o rata de soluționare

119,29%, rezultând un indice de eficienţă de FOARTE EFICIENT.

În ce priveşte rata de soluţionare a dosarelor, în materia litigiilor de muncă,

procentul de soluţionare a fost de 98,09%, dosare intrate 3985, dosare soluţionate 3909.

Indicatorul foarte eficient în ce priveşte rata de soluţionare a asigurărilor sociale

este concludent câtă vreme este calculat în funcţie de cele 410 dosare intrate şi 475

dosare soluţionate, cu un procent de 115,85% procent de soluţionare,deci un indicator

de eficiență de FOARTE EFICIENT, ceea ce este un procent mare care reflectă pe

deplin eforturile depuse pentru soluţionarea acestor tipuri de cauze pentru care am arătat

mai sus că procedura este mult îngreunată de dispoziţiile speciale din legea 263/2010.

Din acest punct de vedere menţionăm că litigiile din materia asigurărilor sociale

au un caracter special deoarece presupun o procedură prealabilă de contestare a deciziei

de pensie mai întâi la Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul CNPAS, comisie care

este una singură pe toată ţara şi care nu reuşeşte să soluţioneze în termenul legal

contestaţiile cu care este investită.

Toate completele de judecată efectuează adresă către această comisie pentru

comunicarea hotărârii şi majoritatea aşteaptă comunicarea hotărârii după care dacă

contestatorul precizează că înţelege să conteste şi hotărârea comisiei se dispune

introducerea în cauză ca intimată a acesteia, citarea cu copie după acţiune şi după

precizare, se formulează întâmpinare care de asemenea se comunică contestatorului şi

abia după întregirea cadrului procesual se soluţionează cauza. Ori în acest fel se ajunge

ca un dosar de asigurări sociale să fie soluţionat cam într-un an de zile sau mai mult.

61

În ce priveste Sectia Civil II, magistraţii din cadrul secției soluţionează dosarele

de faliment cât şi cele cu litigii cu profesionişti. Ca urmare, în cadrul sectiei s-au

înregistrat un număr total de 3690 dosare nou intrate. Din totalul acestora, un număr de

4250 dosare sunt soluționate pe parcursul anului 2017, rezultând un indicator de

eficienţă de 115,17% încadrându-se la FOARTE EFICIENT. Dacă mai scădem și

dosarele care nu au putut primi prim termen în anul 2017, respectiv 360 de dosare, acest

indicator se menţine cu atât mai mult.

În ce privește rata de soluționare, Secția Contencios Administrativ și Fiscal a

soluționat pe anul 2017 un număr de 8.246 dosare și au intrat 7.334 de dosare, la care s-

au adăugat cele 3.192 dosare din stocul de la sfârșitul anului 2016, rezultând un total pe

rolul secţiei de 10.526 dosare, astfel că secția are valoare indicator de 112,43%,

încadrându-se la acest indicator în gradul "FOARTE EFICIENT ".

Luând în considerare că un număr de 639 dosare nu au putut primi prim termen

până la sfârșitul anului 2017, acest indicator se menține cu atât mai mult.

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

Stadiu

procesual

Stoc

la

01.01.2017

Dosare

înregistrate

în 2017

Dosare

Soluţionate

Indicator

de

eficienţă

directe 2.482 5.640 6.385 foarte

eficient

recurs 6 8 10 foarte

eficient

apel 704 1.686 1.851 foarte

eficient

Total

3.192

7.334

8.246

foarte

eficient



62













La Secția penală și pentru cauze cu minori: E01.Q09Ratadesolutionare,analizaSectieinInstanta.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2017 ‐ 31.12.2017} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ}Materie:{Penal}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

STOC INITIAL INTRATE

SOLUTIONATE VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL RAPORTAT LA INTRATE TOTAL DIN CARE

DIN INTRATE F E S I

734 17,1% 4296 4451 87,5% 103,6%


LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE SECTIE

STOC INITIAL INTRAT

E

SOLUTIONATE VALOARE INDICATO

R

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL

RAPORTATLA

INTRATE TOTA

L DIN CARE

DIN INTRATE

F E S I

1 SecţiaPenală 715 16,6% 4296 4434 87,5% 103,2%

2Secţia pentruMinorişiFamilie 19 0 17

Raportat la diminuarea eficienţei secției penale și pentru cauze cu minori la

soluționatele pe fond, determinată de dosarele aflate în faza de Cameră preliminară,

învederăm că la nivelul secției au fost soluţionate foarte multe dosare pe fond şi anume

63

4296 la care nu sunt puse şi dosarele asociate 2368 și 1781 încheieri pronunţate de

judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară reprezentând un

număr de 4149 dosare.

La Sectia penală și pentru cauze cu minori, adunând dosarele nou intrate atât

cu privire la inculpații majori, cât și la inculpații minori, rezulta un număr de nou intrate

de 4296 și un număr de dosare soluționate de 4451 deci avem un indicator de 103,60

deci EFICIENT.

În ceea ce privește măsurile luate pentru remedierea acestei probleme și

obținerea gradului ”foarte eficient”, s-a solicitat ca, în continuare, grefierului șef secție

penală și pentru cauze cu minori, să i se acorde drepturi pentru a putea completa

câmpurile din aplicația ECRIS, la cauzele neînchise de la fosta Secţie de Minori şi

Familie, în conformitate cu soluțiile pronunțate și aflate la dosar, şi astfel s-a putut

remedia această deficiență.

Astfel aşa se explică faptul că cele 19 dosare, care o perioada mare de ani

rămăseseră neînchise în mod corespunzător, influenţând negativ gradul de eficienta al

sectiei penale, de data aceasta în anul 2017, s-au găsit pârghiile necesare pentru ca aceste

probleme să fie rezolvate, obţinându-se un indicator de operativitate de 103,2%.

Gradul de eficientă a fost unul mai bun decât în anul 2016 şi datorită unui efort

deosebit din partea judecătorilor secţiei penale şi nu în ultimul rând al grefierilor de

şedinţă, deşi au existat numeroase fluctuaţii de personal, aceştia din urmă funcţionând 6

luni cu 3 posturi vacante.

Astfel, deşi în anul 2017 a existat un număr de dosare nou intrate doar cu 641

mai mic faţă de anul 2016, rata de soluţionare a acestor dosare şi acelor aflate in stoc a

fost mult mai ridicată, obţinând o valoare a indicatorului de 103, 61%, faţă de 98,2% în

2016.

b) Vechimea dosarelor în stoc;

Acest indicator se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele

perioadei de referinţă şi nefinalizate, respectiv 31.12.2017, mai vechi de 1 an şi 6 luni

pentru tribunal.

64

La finele anului 2017, din totalul de 8372 dosare aflate în stoc, un număr de 261

dosare au o vechime mai mare de 1,5 ani, reprezentând un procent de 3,1 %, încadrându-

se la acest indicator în gradul " FOARTE EFICIENT".

În consecinţă, la indicatorul de faţă, instanţa s-a încadrat în gradul " FOARTE

EFICIENT", potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014

a Secţiei pentru judecători.

E02.Q02Vechimedosareinstoc,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Stoc la data: {31.12.2017} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

STOC DOSARE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTALDIN CARE

MAI VECHI DE1,5 ANI

F E S I

8372 261 3,1%

Persoanaconectata:

LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE TRIBUNAL

STOC DOSARE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTALDIN CARE

MAI VECHI DE1,5 ANI

F E S I

1 TribunalulDOLJ 8372 261 3,1%

E02.Q09Vechimedosareinstoc,analizaSectieinInstanta.CRITERII DE CAUTARE Stoc la data: {31.12.2017} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ} Criteriu ordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

STOC DOSAREVALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTALDIN CARE

MAI VECHI DE1 sau 1,5 ANI

F E S I

8372 261 3,1%

Persoanaconectata:

LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE SECTIE

STOC DOSARE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTALDIN CARE

MAI VECHI DE1 sau 1,5 ANI

F E S I

1 SecţiaaII‐aCivilă 992 87 8,8%

65

2 Secţia Conflicte deMuncă şi AsigurăriSociale

2623 40 1,5%

3 Secţia Contencios Administrativ şiFiscal

2280 18 0,8%

4 SecţiaICivilă 1859 59 3,2%

5 SecţiaPenală 577 16 2,8%

6 SecţiapentruMinorişiFamilie 41 41 100,0%

La Tribunalul Dolj se menţine un stoc de dosare ridicat, precum şi o mare

încărcătură de dosare de soluţionat de fiecare complet de judecată. Ca atare, obiectivele

sunt de reducere a duratei de soluţionare, creştere a operativităţii corelativ cu reducerea

stocului de dosare, acestea urmând a fi urmărite permanent.

La acest indicator Secţia pentru minori și familie se încadrează la calificativul

"ineficient" datorită faptului că a fost desfiinţată la data de 15.04.2014 prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii.În urma desfințării au mai rămas dosare neînchise,

ceea ce duce la acest indicator .

Reducerea stocului de dosare aflate pe rolul Tribunalului Dolj a reprezentat o

preocupare permanentă atât a conducerii instanţei, cât şi a conducerii secţiilor. Pe tot

parcursul anului 2017, conducerea instanţei, împreună cu preşedinţii secţiilor au

monitorizat situaţia dosarelor aflate pe rolul fiecărui complet, în vederea soluţionării,

într-un termen rezonabil a acestora, drept urmare stocul de dosare din anul 2017 este

mai mic față de anul 2016 cu 1762 de dosare.

De asemenea, fiecare din magistraţii instanţei a manifestat o constantă

preocupare de a eficientiza propiul mod de gestionare a şedinţei de judecată, de a

disciplina părţile, apărătorii acestora şi ceilalţi participanţi la actul de justiţie pentru

eliminarea timpilor morţi şi a metodelor de tergiversare a litigiilor.

Factorii care au contribuit la depăşirea termenelor rezonabile de soluţionare a

cauzelor au fost: cereri succesive de amânare din partea părţilor, lipsa apărătorilor la

termen, suspendări repetate ale cauzelor ca urmare a conduitei părţilor, formularea unor

cereri de recuzare neîntemeiate, efectuarea cu întârziere a rapoartelor de expertiză,

răspunderea cu întârziere de instituţii la adrese, încuviinţarea şi administrarea probelor în

etape, modificări legislative, supraîncărcarea instanţei. Procedura prealabilă prevăzută de

66

Noul Cod de Procedură Civilă are ca efect, prin termenele pe care aceasta le prevede,

scăderea numărului de cauze soluţionabile în termen de 6 luni şi creşterea celor

soluţionabile în mai puţin de 1 an. Astfel, în materia Contenciosului administrativ şi a

Litigiilor de muncă, unde există multe cauze – tip, rezolvarea acestora se efectua în mai

puţin timp decât intervalul pe care il presupune în prezent parcurgerea procedurii

prealabile.

Măsuri de remediere propuse:

a) sporirea gradului de implicare a fiecărui judecător în gestionarea propriei

şedinţe de judecată

b) asigurarea unei monitorizări permanente a activităţii la nivelul instanţei prin

supravegherea administrativă de şefii de secţii şi de preşedinte a fiecărui complet de

judecată, cât şi a tuturor compartimentelor instanţei;

c) repartizarea judecătorilor şi grefierilor pe secţii şi pe tipuri de complete de

judecată, în raport de volumul de activitate, astfel încât să fie o repartizare echilibrată a

muncii;

d) crearea de informaticienii instanţei de rapoarte care să permită o permanentă

monitorizare a duratei datei recomandate şi a duratei primului termen de judecată,

precum şi a modalităţii în care se realizează lucrările în procedura prealabilă de către

grefierii de şedinţă.

e) reducerea încărcăturii pe completele de judecată la secţiile aglomerate sau cu

dosare care presupun activitate laborioasă, cu un procent între 10 şi 25 %, în funcţie de

de secţie şi tipul de complet – 25% pe Secţiile de litigii şi pe completele de cauze directe

de la Secţia de contencios administrativ, 10 % pe completele de recurs ale secţiei civile.

f) implicarea preşedinţilor de secţie pentru a lua măsuri să asigure identificarea

stocului de dosare, a cauzelor depăşirii duratei de soluţionare recomandabile şi să reducă

volumul de activitate la un nivel rezonabil.

g) fixarea de termene, potrivit art. 106 ROI pentru verificarea temeiurilor

juridice de suspendare ale dosarelor care se soluţioneaza potrivit NCPC şi repunerea pe

rol a unor dosare suspendate atunci când această măsură se impune, aceasta cu atât mai

mult cu cât prin art.413 al.2 NCPC s-a instituit o obligaţie în acest sens, judecătorul

putând dispune repunerea cauzei pe rol din oficiu şi pentru a verifica dacă partea are sau

67

nu un comportament diligent, nu doar pentru a discuta excepţia de perimare. În ce

priveşte dosarele care decurg pe Cpc 1865 şi faţă de care nu există posibilitatea repunerii

pe rol din oficiu daca partea nu este diligentă, se impune totuşi verificarea subzistenţei

temeiurilor de suspendare prin repuneri repetate pe rol, inclusiv în vederea discutării

excepţiei de perimare;

h) dinamizarea activităţii interne de unificare a jurisprudenţei

i) creşterea calităţii motivărilor hotărârilor.

Indicatorul E02 Vechime dosare în stoc- Secţia I Civil în anul 2017 a avut un

grad de eficienţă F- foarte eficient, având o valoare a indicatorului de 3,8%.

În ce priveşte indicatorul vechimea dosarelor în stoc se constată că indicatorul

este foarte eficient, la sfârşitul anului 2017 la nivelul secţiei fiind înregistrat un stoc de

1898 de dosare ceea ce reprezintă doar 26,6% din stocul total al tribunalului. Din acestea

368 sunt suspendate, 184 dosare în procedură de regularizare, 527 dosare cu prim

termen în 2018 şi restul cu mai multe termene de judecată.

Dosare mai vechi în stoc la nivelul secţiei Contencios Administrativ și Fiscal:

Secţia

Total

dosare

în stoc la

31.12.2017

Dosare

mai vechi de

1,5 ani

Indicator

de eficienţă

Contencios

Administrativ şi

Fiscal

2.280 18 foarte eficient

Din totalul de 2.280 dosare, 446 dosare sunt suspendate, rămânând un stoc

efectiv de dosare de 1.834 dosare.

Pe stadii procesuale, dosare mai vechi la nivelul secţiei sunt:

68

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

Stadiu procesual

cumulat

Total

dosare

în stoc la

31.12.2017

Dosare

mai

vechi de

1,5 ani

Indicator

de

eficienţă

fond

contestaţie în anulare – fond

revizuire - fond

1.737 18 foarte

eficient

apel

contestaţie în anulare –apel

revizuire - apel

539 0 foarte

eficient

recurs

contestaţie în anulare – recurs

revizuire - recurs

4 0 foarte

eficient

La acest indicator Secția penală și pentru cauze cu minori se încadrează la

calificativul ” foarte eficient", spre deosebire de anul 2016, cand s-a obţinut calificativul

„ineficient”, fiind cea mai mare îmbunătăţire a unui indicator statistic faţă de anul

precedent.

Judecarea fiecărei cauze într-un termen rezonabil protejează părțile împotriva

duratei excesive a procedurilor și contribuie la asigurarea eficienței și credibilității

actului de justiție.

Așadar, este important ca fiecare secție să analizeze cauzele nejustificate ce țin

în mare parte de o administrare defectuoasă a probatoriului care au condus la amânarea

judecății și implicit la un rulaj mare al dosarelor, precum și creșterea cheltuielilor

materiale.

De asemenea, creșterea numărului de litigii nu poate fi controlat de secție, astfel

încât, președintele secției a asigurat identificarea stocului de dosare și a luat măsurile

administrative pentru reducerea volumului de activitate la un nivel rezonabil, folosind

pârghii cum ar fi:

- reducerea termenelor de judecată între ședințe;

69

- analiza cauzelor obiective și subiective care au determinat nejustificat

amânarea judecării;

- monitorizarea situației dosarelor mai vechi de 1 an;

- monitorizarea ședințelor de judecată și planificarea acestora;

- prevenirea înregistrării unor cereri formulate de justițiabili care nu îndeplineau

condițiile cerute de lege;

- verificarea activității grefierilor de ședință;

- aplicarea normelor de procedură privind sancționarea faptelor prevăzute de

lege care împiedică desfășurarea în bune condiții a proceselor și implicit întârzierea

nejustificată a soluționării cauzelor.

Astfel, în anul 2017 Secţia penală a depus eforturi susţinute pentru solutionarea

cauzelor cu o vechime mai mare de 1 an, astfel încât pe drept cuvânt a obţinut

calificativul " foarte eficient", în condiţiile în care dintr-un stoc de 579 dosare, doar 18

dosare au o vechime mai mare de 1 an, spre deosebire de anul 2016 când dintr-un stoc

de 734 dosare, un număr de 236 dosare aveau o vechime mai mare de 1 an.

c) Ponderea dosarelor închise într-un an

Acest indicator – reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de

1 an de la înregistrare, raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de

referinţă, exprimată procentual. În calculul termenului de un an de la înregistrare nu va

fi avută în vedere perioada în care un dosar a fost suspendat.

Acest indicator diferă de indicatorul de la punctul B (stocul de dosare) pentru

că se referă la dosarele care deja au fost închise, pe când indicatorul de la punctul B are

în vedere dosarele care nu au fost închise în perioada de referinţă, respectiv 01 ianuarie

2017 – 31 decembrie 2017.

Considerăm că un astfel de indicator este important pentru a vedea cât la sută

dintre dosarele finalizate la o anumită instanţă sunt finalizate într-un termen rezonabil

(acest termen fiind stabilit la 1 an de zile calendaristic) pentru un mai bun management

în combinaţie şi cu alţi indicatori (spre exemplu, poate fi îmbunătăţit circuitul

administrativ al dosarelor, scăderea numărului de redactări peste termen, mutarea pe

secţii a judecătorilor sau personalului auxiliar acolo unde o secţie sau mai multe sunt

deficitare etc.).

70

În aceeaşi idee: practic, se ia în calcul, ca prim termen al raportului, toate

dosarele soluţionate în perioada de referinţă şi pentru care nu a trecut mai mult de 1 an

de la înregistrarea lor (care, în cele mai multe cazuri, nu este din aceeaşi perioadă de

referinţă), iar al doilea termen este reprezentat de toate dosarele soluţionate în perioada

de referinţă (care este evident de 1 an) indiferent de perioada înregistrării în sistem.

În perioada de referinţă, 01.01.2017- 31.12.2017, din totalul de 25427 dosare

soluţionate, un număr de 24091 dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an

de zile de la înregistrare, reprezentând un procent de 94,7% instanţa încadrându-se cu

acest indicator la gradul " foarte eficient".

STATISTICA

E03.Q02Ponderedosareinchiseintr‐unan,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Dosararhivat:{nu}Instanta:{TribunalulDOLJ}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

DOSARE SOLUTIONATE VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL DIN CAREINTR-UN AN F E S I

25427 24091 94,7%


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE TRIBUNAL DOSARE SOLUTIONATE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA


1 TribunalulDOLJ 25427 24091 94,7%

E03.Q09Ponderedosareinchiseintr‐unan,analizaSectieinInstanta.CRITERII DE CAUTARE Perioada analizata: {01.01.2017 ‐ 31.12.2017} Dosar arhivat: {nu} Instanta: {Tribunalul DOLJ}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

DOSARE SOLUTIONATE VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA


25427 24091 94,7%

71


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE SECTIE DOSARE SOLUTIONATE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA


1Comisiapentruasigurareaprotectieivictimelorinfractiunilor 1 1 100,0%

2 SecţiaaII‐aCivilă 4250 3884 91,4%

3 SecţiaConflictedeMuncăşiAsigurăriSociale

4384 4184 95,4%

4 SecţiaContenciosAdministrativşiFiscal

8246 8089 98,1%

5 SecţiaICivilă 4062 3831 94,3%

6 SecţiaPenală 4434 4102 92,5%

7 SecţiapentruMinorişiFamilie 50 0 0,0%

Ponderea dosarelor închise într-un an la secția Contencios Administrativ și

Fiscal este următoarea:

Secţia

Dosare

soluţionate

Dosare închise

într-un an

Grad

de eficienţă

Contencios

Administrativ şi

Fiscal

8.246

8.089

foarte eficient

Cu privire la ponderea dosarelor închise într-un an, se constată că dintr-un

număr de 8.246 dosare soluţionate, au fost închise un număr de 8.089 dosare, gradul de

eficienţă fiind foarte eficient, la secția Contencios Administrativ și Fiscal.

În ce priveşte indicatorul ponderea dosarelor închise atât în materia litigiilor

de muncă, cât şi în cea a asigurărilor sociale indicatorul este foarte eficient.

Menţionăm că au fost pronunţate 4384 de hotărâri care au fost redactate şi închise în

întregime.

Indicatorul pondere dosare închise într-un an- Secţia I Civil în anul 2017 a avut

un grad de eficienţă F- foarte eficient, având o valoare a indicatorului de 94,3%.

Ponderea dosarelor închise la nivelul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori

în anul 2017 a obţinut , de asemenea, gradul de validitate " foarte eficient".

72

Astfel dintr-un total de 8600 dosare solutionate, au fost închise un nr. 8251 de

dosare, obţinându-se un procent de 95,94%, la fel ca şi în anul 2016 când Secţia penală

şi pentru cauze cu minori a obţinut acelaşi grad de validitate.

d) Durata medie de soluţionare

Definiţie indicator – reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării

dosarului ("Data dosar" în sistemul ECRIS) şi data închiderii documentului final.

Avantajele utilizării unui astfel de indicator, fie singur, fie în combinaţie cu alţi

indicatori, sunt evidente nu numai pentru managementul unei instanţe, ci şi pentru

politica de resurse umane (alocare în funcţie de necesităţi de moment), pentru eventuale

modificări legislative (atunci şi acolo unde e cazul), alocări de resurse financiare etc. În

funcţie de necesităţi poate fi efectuată analiza indicatorilor atât pe materii, cât şi pe

anumite tipuri de obiect din cadrul unei anumite materii.

Din această perspectivă, valoarea medie pe materie este dată de media

aritmetică a tuturor valorilor pe acea materie, iar valoarea medie pe obiect este dată de

media aritmetică a tuturor valorilor medii pe acel obiect.

Întrucât una dintre componentele utilizării eficiente a timpului în justiţie este

soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, pornind şi de la imperativele pe care le

presupune o justiţie europeană, existenţa unei durate rezonabile de soluţionare a

cauzelor trebuie să reprezinte o preocupare constantă în activitatea fiecărui judecător.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră în art. 6, dreptul pentru

orice persoană la judecarea cauzei sale într-un termen rezonabil, drept care se regăseşte

şi în dispoziţiile art. 21 alin. 3 din Constituţie.

Noţiunea de "termen rezonabil" este una dinamică, la aprecierea ei trebuind să

se ţină cont, atât de complexitatea concretă a cauzei, cât şi de conduita părţilor şi a

celorlalţi participanţi la proces. Mai mult, dezideratul soluţionării cauzelor într-un

termen rezonabil, presupune şi existenţa unei legislaţii care să permită desfăşurarea

rapidă a procedurilor judiciare şi care să descurajeze cererile şi comportamentele de

tergiversare a soluţionării cauzelor.

Prin impunerea respectării unui termen rezonabil pentru înfăptuirea actului de

justiţie, Convenţia subliniază importanţa faptului că justiţia trebuie să fie administrată

73

fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea şi credibilitatea, statul fiind

responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a

organelor judiciare.

Instanţa europeană a subliniat că numai întârzierile imputabile autorităţilor

judiciare competente pot să conducă la eventuala constatare a depăşirii unui termen

rezonabil în care trebuie să fie judecată orice cauză, depăşire contrară dispoziţiilor

Convenţiei. Curtea a admis că supraîncărcarea temporară a rolului unei instanţe nu

angajează responsabilitatea internaţională a statelor contractante dacă acestea adoptă cu

promptitudine măsurile de natură să remedieze o asemenea situaţie, în care apare ca

justificată chiar stabilirea unei anumite ordini provizorii în soluţionarea cauzelor,

întemeiate pe urgenţa şi importanţa lor.

Din analiza legislaţiei româneşti se poate observa că responsabilitatea

îndeplinirii acestui criteriu de calitate revine deopotrivă mai multor "actori" implicaţi în

actul de justiţie.

Astfel, pe de o parte Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei şi

Libertăţilor Cetăţeneşti sunt instituţii cu competenţe congruente în domeniul asigurării

resurselor umane şi a organizării acestora, în materia asigurării resurselor bugetare, dar

şi în materia organizării instanţelor (în general) şi a elaborării unor strategii şi acte

normative, cu impact asupra modului de funcţionare a sistemului judiciar.

În plus, referitor la responsabilităţile privind organizarea instanţelor, trebuie

menţionată şi atribuţia prevăzută de art. 43 şi art. 46 din Legea nr. 304/2004 referitoare

la activitatea managerială a preşedintelui de instanţă care exercită atribuţii în scopul

organizării eficiente a activităţii, luând măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a

instanţelor pe care le conduc.

Atribuţiile îndeplinite de preşedintele instanţei se corelează şi sunt în

interdependenţă cu dispoziţiile art. 52 din Legea nr. 304/2004 care dă în sarcina

Colegiului de conducere atribuţia stabilirii compunerii completelor de judecată şi a

asigurării continuităţii acestora, prevederi legale care se completează cu dispoziţiile art.

98 din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanțelor Judecătorești.

Un ultim factor identificabil în ceea ce priveşte realizarea activităţilor într-un

termen rezonabil constă în dispoziţiile art. 2 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, modificată,

74

care stabilesc deopotrivă dreptul dar şi obligaţia pe care avocatul o are în exercitarea

dreptului la apărare de a stărui pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.

În acest context sunt de menţionat şi prevederile art. 38 din acelaşi act normativ,

preluate şi în statutul profesiei de avocat referitoare la obligaţiile pe care le are avocatul

cu privire la modul de îndeplinire a îndatoririlor profesionale, (studierea cauzelor,

prezenţa la instanţă, conştiinciozitate şi probitate profesională etc.).

Referitor la durata de soluţionare a cauzei se poate observa că, în prezent, nu

există o formulă consacrată pentru calculul "duratei de soluţionare" a cauzei, fiind

posibilă utilizarea unor parametri diferiţi şi obţinerea unor rezultate a căror consistenţă

şi credibilitate poate lăsa de dorit.

Astfel, în procesul de stabilire a duratei de soluţionare a cauzelor este important

a fi determinaţi parametrii care trebuie luaţi în considerare, respectiv cauzele soluţionate

în intervalul supus analizei sau cauzele aflate pe rol în acest interval, iar durata de

soluţionare a cauzei, ca şi indice de calitate, ar trebui să excludă din calcul toate

perioadele de suspendare a cauzelor, indiferent dacă acestea sunt imputabile părţilor sau

din motive neimputabile părţilor (suspendarea legală obligatorie).

Justiţia este un serviciu public care trebuie să accepte că, în activitatea faţă de

justiţiabil, trebuie să ţină cont de susceptibilităţile, aşteptările şi percepţiile subiective

ale acestuia cu privire la timpul de soluţionare a litigiului său.

În concluzie, judecătorul, având acest nou reper, al satisfacerii într-o măsură cât

mai mare a interesului justiţiabililor, trebuie să se implice în mod activ în clarificarea

litigiului, să depună diligenţe pentru a reduce pe cât posibil conflictul dintre părţi şi apoi

să procedeze la administrarea probelor şi respectiv, judecarea cazului, folosind un număr

cât mai mic de termene de judecată.

Judecătorii şi personalul auxiliar au dreptul de a nu fi supraîncărcaţi cu un volum

de muncă ce excede programului lor de lucru prevăzut de lege. O supraîncărcare

constantă pune în pericol eficienţa şi calitatea muncii lor în detrimentul sistemului

judiciar şi a justiţiabililor, reduce motivaţia şi duce la riscuri din punct de vedere al

sănătăţii. Mai mult, o supraîncărcare constantă poate însemna încălcarea independenței

justiţiei dacă magistraţii nu pot dedica timpul necesar asigurării unui proces echitabil şi

unei soluţionări juste pentru fiecare cauză în parte.

75

Dreptul constituţional al cetăţenilor români de a avea acces liber la justiţie,

precum şi dreptul la un proces echitabil şi la o soluţionare a cauzelor lor într-un termen

rezonabil poate fi realizat numai dacă numărul judecătorilor şi al personalului auxiliar

corespunde necesităţilor şi volumului optim de lucru din instanţe.

Cu excepţia unor reglementări speciale în materia ordinului de protecţie, a

ordonanţei preşedinţiale, a litigiilor de muncă, a litigiilor de fond funciar, a suspendării

executării silite, a cauzelor de protecţie a minorului, în care legiuitorul a prevăzut un

termen de soluţionare a cauzelor, normele care guvernează procesul penal şi civil în

dreptul românesc, nu stabilesc un termen previzibil de soluţionare definitivă şi

irevocabilă a cauzei.

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este determinată, în mod direct,

de volumul de activitate, de numărul de personal, de gestionarea dosarelor de către

judecător, de organizarea eficientă a activităţii instanţei, de asigurarea resurselor

materiale şi abordarea tuturor factorilor implicaţi în realizarea operativităţii.

Din totalul de 25427 dosare soluţionate, durata medie de soluţionare în materiile

non penal a fost de 5,3 luni, instanţa încadrându-se în gradul " foarte eficient".

Durata medie de soluţionare în materia penal a fost de 3,3 luni, instanţa

încadrându-se în gradul " foarte eficient".

E04.Q02Duratamediedesolutionare,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Dosararhivat:{nu}Instanta:{TribunalulDOLJ}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

DOSARE SOLUTIONATE DURATA SOLUTIONARE GRAD DE EFICIENTA

TOTAL DIN CARE PENAL NON PENAL F E S I PENAL NON PENAL

25427 4451 20976 3,3 5,3

P C


LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE TRIBUNAL DOSARE SOLUTIONATE DURATA SOLUTIONARE GRAD DE EFICIENTATOTAL DIN CARE PENAL NON PENAL F E S I

76

PENAL NON PENAL

1 TribunalulDOLJ 25427 4451 20976 3,3 5,3

P C

În ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor la Secția Conflicte de Muncă și

Asigurări Sociale în cazul litigiilor de muncă potrivit Statisului, durata medie de

soluţionare este de 5,7 luni (din care 2 luni în procedură prealabilă), durată apreciată

ca fiind foarte bună.

În cazul dosarelor de asigurări sociale durata medie de soluţionare a fost de 7,7

luni, mai mare decât în cazul litigiilor de muncă deoarece în toate contestaţiile la

deciziile de pensie a fost nevoie ca instanţa să solicite Comisiei de Contestaţii Pensii din

cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice să se pronunţe aceasta mai întâi asupra

contestaţiilor formulate de contestatori, conform prevederilor legii 263/2010, să

comunice hotărârea adoptată şi abia după aceea să se întregească cadrul procesual şi să

se procedeze la administrarea probelor şi soluţionarea cauzei.

În ce priveşte situaţia dosarele mai vechi de 1 an, precizăm că există doar un

număr de 42 de dosare ceea ce reprezintă 1,9% din volumul de activitate al secţiei,

procent considerat a fi nesemnificativ.

Existenţa acestor pe rolul secţiei s-a datorat casărilor/anulărilor cu trimitere

spre rejudecare, pentru lămurirea diferitelor aspecte privind starea de fapt sau de drept,

precum şi înregistrarea unor cereri de lămurire dispozitiv în dosarele mai vechi având

ca reclamanţi personalul din justiţie, magistraţi sau personal auxiliar.La nivelul secţiei

nu există dosare mai vechi de 5 ani şi mai vechi de 10 ani.

Durata medie de soluționare a acuzelor poate oferi indicii obiective cu privire

la complexitatea relativă a dosarelor, respectiv complexitatea cumulată a cauzelor la

nivelul instanţei.

La nivelul Secţiei Contencios Administrativ și Fiscal, durata medie de

soluţionare a cauzelor este următoarea:

Secţia Total Durată Grad

77

dosare

soluţionate

soluţionare de eficienţă

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

8.246

4,7

foarte eficient

Pe stadii procesuale, durata medie de soluţionare a cauzelor la nivelul secţiei

este următoarea:

Secţia

Contencios

Administrativ

şi Fiscal

Stadiu procesual

cumulat

Total

dosare

soluţionate

Durată

soluţionare

Gradul

de

eficienţă

fond

contestaţie în anulare –

fond

revizuire - fond

6385 4,8 foarte

eficient

apel


apel

revizuire - apel

1851 4,4 foarte

eficient

recurs


recurs

revizuire - recurs

10 7,7 foarte

eficient

e) Hotărâri redactate peste termenul legal

Definiţie indicator – reprezintă procentul instanţei respective de redactare peste

termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre. Termenul de redactare

este cel incrementat în nomenclatoarele Ecris. Acest indicator are, cel puţin, o dublă

funcţiune: pentru a responsabiliza judecătorii în a respecta termenele procedurale de

redactare a hotărârilor judecătoreşti şi, pentru conducerile instanţelor şi a secţiilor de la

nivelul instanţelor, de a urmări modul în care aceste termene procedurale sunt respectate

78

şi care sunt cauzele care conduc la întârzieri în redactările hotărârilor la nivelul

instanţei/secţiei sau a unor complete de judecată şi care trebuie să fie măsurile ce trebuie

luate pentru a nu mai fi în această situaţie.

În perioada 01.01.2017 - 31.12.2017, din totalul de 22320 dosare soluționate,

un număr de 3755 dosare au fost redactate peste termenul legal, având valoare indicator

16,8% în ce privește ponderea şi cu o medie a numărului de zile depășite de 36,4 zile,

determinând încadrarea instanței în gradul "eficient".

SITUATIE STATISTICA

E05.Q02DocumenteredactatepesteTermen,analizaTribunal.CRITERII DE CAUTARE Perioadaanalizata:{01.01.2017‐31.12.2017}Dosararhivat:{nu}Instanta:{TribunalulDOLJ}Criteriuordonare:{alfabetic}Directieordonare:{crescator}


Export Excel

DOSARE SOLUTIONATE

TERMEN MEDIU

REDACTARE

MEDIE ZILE

REDACTARE

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL

DIN CARE REDACTATE PESTE TERMENUL

LEGAL F E S I NUMAR DOSARE PONDERE MEDIE ZILE

DEPASIRE

22320

3755 16,8% 36,4 29,7 22,0

P M


LISTA REZULTATE

ORDINE

DENUMIRE TRIBUNAL

DOSARE SOLUTIONATE

TERMEN MEDIU

REDACTARE

MEDIE ZILE

REDACTARE

GRAD DE EFICIENTA

TOTAL

DIN CARE REDACTATE PESTE TERMENUL LEGAL

F E S I NUMAR

DOSARE

PONDEREMEDIE ZILE

DEPASIRE

1 TribunalulDOLJ22320 3755 16,8% 36,4 29,7 22,0

P M

79

În ce priveşte indicatorul hotărârii redactate peste termen în materia litigiilor de

muncă indicatorul este foarte eficient, înregistrându-se o medie de doar 13,1 zile de

întârziere în 306 de dosare din 3810 dosare redactate.

În materia asigurărilor sociale indicatorul hotărârii redactate peste termen este

eficient, înregistrându-se o medie de doar 21,1 zile de întârziere în 83 de dosare din 450

dosare redactate.

Precizăm că in ambele materii nu este vorba de întârzieri reale, ci de împrejurarea

că nu s-a urmărit închiderea dosarelor imediat ce au fost redactate de judecător, ci doar

după ce au fost semnat şi de asistenţii judiciari. Fiecare judecător s-a preocupat de

redactarea efectivă a dosarelor în termenul legal şi a considerat că predarea acestora către

grefier la expirarea termenului este suficientă.

Foarte puţine dosare din cele reţinute de statis sunt cu adevărat redactate peste

termenul legal şi asta rezultă şi din împrejurarea că numărul de zile de depăşire a

termenului legal de soluţionare este relativ mic 13,1, respectiv 21,1 zile.

Indicatorul E05 Documente redactate peste termen, Secţia I Civil în anul 2017

a avut un grad de eficienţă ineficient, având o valoare a indicatorului de 42,3,

reprezentând media zilelor de redactare.

Valoarea ridicată a acestui indicator este dată de complexitatea cauzelor civile,

acestea neputând fi redactate în termenul legal de 30 de zile, în condiţiile în care există

cauze la nivelul secţiei care au termen de redactare de 7 zile şi care trebuie redactate cu

prioritate, de încărcătura pe judecător, de împrejurarea că la nivelul secţiei, pe parcursul

anilor anteriori, au existat judecători care au intrat în compunerea a două completuri de

apel.

La acest indicator Secția penală și pentru cauze cu minori se încadrează la

calificativul ”foarte eficient", datorită faptului că în cursul anului nu au existat situații

în care să fie depășit termenul de redactare, în ciuda complexităţii cauzelor; astfel media

a fost de 14 dosare redactate pe zi la nivelul Secţiei Penale, cu un termen mediu de

redactare de 21,1 zile, acest lucru datorându-se unui efort susţinut şi unei colaborări

strânse între judecătorii şi grefierii de şedinţă ai acestei secţii.

80

Măsurile stabilite de instanţă în vederea îmbunătăţirii performanţei

Pe parcursul anilor 2015, 2016 precum și în anul 2017 s-a resimţit stringent

necesitatea unei scheme lărgite de personal auxiliar, drept urmare a fost dificil de

rezolvat activitatea curentă, fiecare grefier de şedinţă gestionând un număr de

aproximativ 690 de dosare şi având şi atribuţii suplimentare.

Așadar, prin cumularea, tuturor celor 5 indicatori, se înţelege că din îmbinarea

rezultatelor aplicării acestor indicatori avem o imagine unică, de eficienţa instanţei.

Utilitatea generală a indicatorilor rezidă în măsurarea performanţei judiciară din

punctul de vedere al duratei rezonabile de soluţionare a dosarelor; asigurarea

standardelor unitare la nivel de sistem; necesitatea de a avea analize de sistem, dar şi

analize ale instanţelor, pe grade de jurisdicţie, atât semestrial, cât şi anual; nevoia de a

cunoaşte cauzele întârzierilor în soluţionarea proceselor.

În concret pot fi decelate şi avantaje în a avea o analiză cumulată a celor 5

indicatori. Pentru instanţe, poate fi un instrument de introspecţie analitică a propriei

activităţi, de proiecţie a mijloacelor de îmbunătăţire a activităţii instanţei, de creştere a

gradului de eficienţă şi de eficientizare. Este în mod cert un instrument de comparare

temporală a activităţii instanţei, punct de la care managementul instanţei poate gândi

acele măsuri concrete care să conducă la o mai bună performanţă a instanţei.

În orice caz, simplul rezultat, fără o analiză a datelor indicate de cumularea

indicatorilor, nu este îndeajuns pentru a avea o perspectivă îndeajuns de corectă asupra

problemelor cu care se confruntă o instanţă sau chiar sistemul judiciar (pe orizontală,

adică pe cele trei ierarhii ale instanţelor, sau chiar întregul sistem).

Aparent, analiza poate implica factori subiectivi, însă tocmai cumularea în sine

a celor 5 indicatori poate obiectiva analiza ce urmează a fi făcută. De asemenea, un alt

aspect ce va obiectiva rezultatul analizei va fi modul în care va fi făcută aceasta: adică

o comparaţie cu alte instanţe de acelaşi calibru privind rezultatul dat de indicatori

(încărcătură, scheme de personal etc.); o comparaţie temporală la aceeaşi instanţă pe

fiecare indicator în parte, dar şi indicatorii cumulaţi (analiză a indicatorilor în evoluţia

lor multianuală); identificarea cauzelor rezultatelor date de cei indicatori (atât cumulaţi,

cât şi pe fiecare indicator în parte); discuţia, dezbaterea acestor rezultate şi găsirea de

81

măsuri pentru îmbunătăţirea acestora cu colectivul instanţei, cu conducerea instanţei

ierarhic superioare, cu CSM, MJ, INM etc.

Nu în ultimul rând, monitorizarea acestor rezultate, ca al treilea instrument, va

trebui făcută de conducerea instanţei, la diverse intervale de timp, stabilite fie de

managementul instanţei, fie de CSM sau Inspecţia Judiciară (în ultimul caz, se vor

constata grave disfuncţionalităţi, aşa cum prevăd dispoziţiile legale şi regulamentare).

La baza acestor instrumente analitice va sta instrumentul cantitativ, adică

colectarea datelor (al patrulea instrument), dar şi prin intermediul ECRIS sau modulului

STATIS.

În cadrul Secției Civil II toate gradele de eficient şi foarte eficient au fost

obţinute prin efortul susţinut şi constant, atât al judecătorilor precum şi al personalului

auxiliar.

La obţinerea acestor rezultate, considerăm că o contribuţie importantă a avut-o

şi stablirea şedinţelor din căile de atac la o perioadă de două săptămâni, reducându-se,

astfel, considerabil, termenele acordate pentru soluţionarea cauzelor.

A se avea în vedere şi faptul că în materia Faliment, procedura de reorganizare

se desfăşoară pe baza unui plan de reorganizare cu durată de executare de 3 ani, iar

procedura de faliment prin lichidare de bunuri se întinde pe o perioadă mai mare de timp

datorită imposibilităţii valorificării bunurilor.

În cadrul secţiei şi-au desfăşurat activitatea un număr de zece judecători şi

respectiv, 9 grefieri de şedinţă. Având în vedere faptul că în cadrul Secţiei II Civil sunt

zece complete care judecă în Materia Litigii cu profesionişti, stadiul procesual direct,

cinci complete care judecă în Materia Litigii cu profesionişti, stadiul procesual apel, trei

complete care judecă în Materia Litigii cu profesionişti, stadiul procesual recurs, cinci

complete care judecă acţiunile care au ca obiect cerere în anulare, 9 complete care judecă

în Materia Faliment.

Având în vedere faptul că din luna septembrie 2017 până în luna decembrie

2017, au participat la şedinţele de judecată doar nouă judecători din zece, efortul de a

obţine aceste grade de eficient şi foarte eficient, a fost uriaş.

82

Pentru realizarea acestui lucru, la nivelul Secţiei II Civil au fost analizate

cauzele nejustificate care au condus la amânarea judecăţii şi implicit la un rulaj mare al

dosarelor, precum şi creşterea cheltuielilor materiale.

Preşedintele secţiei a asigurat identificarea stocului de dosare şi a luat măsurile

administrative pentru reducerea volumului de activitate la un nivel rezonabil, folosind

pârghii cum ar fi:

analiza cauzelor obiective şi subiective care au determinat nejustificat

amânarea judecării(şi aici putem vorbi de nendepunerea rapoartelor de expertiză- au fost

amendaţi experţii care nu au întocmit la timp lucrările);

au fost monitorizate dosarele mai vechi de 1 an;

au fost monitorizate şedinţele de judecată şi planificarea acestora;

a fost verificată activitatea grefierilor de şedinţă;

Pentru a stabili durata medie de soluţionare a cauzelor au fost monitorizate:

durata de la sesizarea secţiei până la primul termen;

durata dintre termenele de judecată;

respectarea termenului de redactare a hotărârii;

durata pentru transferul dosarului în calea de atac;

durata şi modul de comunicare a hotărârilor

O componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6

alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este principiul termenului

rezonabil . În acest sens, se impune ca fiecare magistrat să cunoască foarte bine dosarele

ce îi sunt repartizate, să vegheze la respectarea întocmai a normelor de procedură, să se

preocupe de înlăturarea tuturor deficienţelor constatate în activitatea de judecată şi să

sprijine legal punerea în executare a titlurilor.

Un efect pozitiv al procedurii regularizării ar trebui sa fie reducerea numărului

de cauze ajunse pe rolul instanţelor de control judiciar insa aceasta procedura are si un

efectiv negativ.

În acest sens, aratam ca datorita perioadei relativ mari in care se desfasoara

etapa scrisa are efecte negative in ceea ce priveste durata de solutionare a cauzelor.

Faptul că pragul valoric pentru cauzele date în competenţa Tribunalului a scăzut

de la 500.000 la 200.000 a dus la o creştere a numărului de dosare care trebuie

83

soluţionate de Tribunal în primă instanţă, acesta soluţionând şi cauzele cu o frecvenţă

mai redusă în practică, fără o bază în jurisprudenţă.

La data de 30 iunie 2014 a intrat în vigoare şi Noul Cod al Insolvenţei, fapt ce

a dus la o scădere a numărului de dosare înregistrate în materia procedurii insolvenţei,

una dintre cauze fiind aceea a creşterii valorii prag a creanţei, pentru a putea fi introdusă

cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, valoarea prag fiind de 40.000 lei atât

pentru creditori precum şi pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de

lichidatorul numit în procedura de lichidare prev. de Legea nr.31/1990(art.5 .72 din

Legea insolvenţei).

O altă cauză a scăderii numărului de dosare fiind sancţiunea prev. de art. 67

alin.2 din Legea insolvenţei, respectiv respingerea cererii de deschidere ca urmare a

nedepunerii de către societăţile debitoare a documentelor prevăzute la art.67 alin.1. lit.a-

g, k, l şi m.

Mai mult, pe lângă cauzele înregistrate, se soluţionează un număr foarte mare şi

divers de cereri, care nu se reflectă în evidenţele statistice şi anume: cereri ajutor public

judiciar, cereri de îndreptare eroare materială, cereri pentru soluţionarea diverselor

incompatibilităţi, cereri reexaminare amendă, reexaminare ajutor public judiciar şi

reexaminare anulare cerere de chemare în judecată, cereri restituire cauţiune etc.

Soluţionarea acestora necesită nu numai o atenţie deosebită, dar şi o perioadă mare de

timp alocată cu redactarea, comunicarea, precum şi efectuarea altor activităţi pentru

soluţionarea acestora, fapt ce presupune că, în mod continuu, judecătorii şi grefierii de

şedinţă să desfăşoare activităţi peste programul normal de lucru, pentru a putea face faţă

volumului mare de muncă existent.

Pe de altă parte, Tribunalul Dolj nu are un compartiment special care să se ocupe

de tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti, astfel încât grefierii să fie degrevaţi de

această atribuţie.

În plus faţă de acest aspect, instanţa are un număr redus de grefieri şi grefieri

arhivari în compartimentele auxiliare – exemplificam, în acest sens, un număr de 3

grefieri arhivari -, din care unul lipsă fiind în creștere copil și locul rămânând neocupat,

sens în care s-au formulat mai multe cereri de majorare a personalului auxiliar pe

84

parcursul anului 2017. Lipsa personalului auxiliar are un efect direct asupra duratei de

redactare a hotărârilor judecătoreşti.

La Secţia de contencios administrativ şi fiscal, există unele probleme în ceea ce

priveşte managementul resurselor umane (cu referire la personalul auxiliar), aşa cum s-

a arătat supra, impunându-se suplimentarea numărului grefierilor arhivari îndeosebi.

Referatele întocmite pentru mărirea schemei de personal, care să permită secţiei

să gestioneze situaţiile arătate, au fost soluţionate parţial, schema majorându-se cu 2

posturi de grefier, începând cu septembrie 2017, dintre care unul activând în prezent în

compartimentul arhivă, cu mult insuficient necesităţilor secţiei.

În ce priveşte numărul sălilor de judecată, este de amintit că şedinţele de

judecată s-au desfăşurat în 2 săli de judecată, dar trebuie amintit că, numărul mare de

ședințe programate în fiecare zi, a determinat succesiunea completurilor de judecată în

aceeaşi sală, acest fapt împiedicând desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de

judecată, înregistrându-se întârzieri raportat la ora la care un complet ar trebui să intre

în sala de judecată, fapt ce creează nemulţumiri în rândul justiţiabililor şi avocaţilor.

Resursele umane sunt un factor cheie pentru performanţa sistemului judiciar pe

toate zonele de măsurare a performanţei. Pentru a avea succes, managementul strategic

are nevoie de capacitate adecvată. Cantitatea resurselor umane la locul potrivit, pentru

a face faţă eficient cererii, contribuie la eficienţa generală sistemului. Resursele umane

trebuie să existe acolo unde sunt cereri, pentru a asigura accesul la justiţie.

Cu privire la resursele umane, situaţia actuală demonstrează atât lipsuri, cât şi

dezechilibre. Completarea lipsurilor înseamnă angajarea mai multor grefieri.

Dezechilibrele înseamnă schimbarea competenţei teritoriale ori redistribuirea posturilor,

astfel încât să existe o încărcătură echitabilă.

În cursul anului 2017, componenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

a fost stabilă, secția funcționând cu un număr de 14 judecători, iar începând cu

15.07.2017, cu un număr de 16 judecători, aceștia soluționând efectiv cauze începând

cu octombrie 2017, un raport relativ echilibrat având în vedere volumul foarte mare de

muncă al secţiei şi complexitatea cauzelor specifice materiei contenciosului

administrativ şi fiscal, precum şi dinamica cazuisticii Secţiei contencios administrativ şi

85

fiscal în condiţiile politicilor fiscale şi de salarizare unitară a funcţionarilor publici,

promovate de Executiv şi Legislativ în contextul economic delicat traversat.

Având în vedere şi datele statistice privind volumul de activitate al secţiei,

comparativ cu al celorlalte secţii ale instanţei, volumul de activitate al Secţiei CAF, este

cel mai încărcat la nivelul Tribunalului Dolj, astfel că se impunea repartizarea celor 2

posturi acestei secţii.

Multitudinea modificărilor legislative survenite imprimă un grad sporit de

dificultate cazuisticii specifice Secţiei contencios administrativ.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar, pe parcursul anului 2017 compartimentul

grefă a funcţionat cu un număr de 13 grefieri, iar începând cu septembrie și octombrie

2017, cu încă 2 grefieri, încercându-se acordarea de sprijin în îndeplinirea sarcinilor de

serviciu, însă se apreciază că numărul acestora nu corespunde volumului ridicat de

activităţi pe care aceştia le desfăşoară, aceasta cu atât mai mult cu cât numeroasele

modificări ale Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti au

multiplicat excesiv complexitatea operaţiunilor şi responsabilităţile personalului

auxiliar.

Insuficienţa personalului auxiliar se reclamă şi în cadrul compartimentului

arhivă (ce ar trebui să funcţioneze cu 2 grefieri), însă, începând cu septembrie și până în

prezent, din cei doi grefieri care își desfășurau activitatea în acest compartiment, un

grefier se află în concediu de maternitate, iar altul în concediu fără salariu, pentru o

perioadă de 3 luni, motiv pentru care au fost înlocuiți cu unul dintre grefierii din

compartimentul grefă al secției Contencios Admiistrativ și Fiscal și cu d-na Zuică

Marinela, grefier statistician al Tribunalului Dolj, volumul foarte mare de activitate

determinând şi unele deficienţe în ceea ce priveşte circuitul dosarelor în instanţă, ceea

ce afectează actul de justiţie.

La nivelul secţiei, s-au consolidat relaţiile de colaborare între judecători şi

personalul auxiliar, care au acordat sprijin în ceea ce priveşte sarcinile auxiliare, cu

precădere în faza premergătoare şedinţei de judecată.

Succesul activităţii judecătorilor depinde de numărul şi calitatea pregătirii

grefierilor, astfel încât importanţa muncii grefierului este dată de faptul că, acesta prin

semnătura sa, conferă valoare autentică a actelor procesuale şi procedurale şi are rolul

86

de a fi martor la constatarea şi relatarea cea mai fidelă a faptelor, o garanţie importantă

împotriva arbitrarului şi o siguranţă în plus pentru judecător. Lipsa unui echilibru al

volumului de activitate al unor grefieri atrage nemulţumiri, ceea ce impune o

redistribuire a acestora.

Rolul grefierilor în influenţarea dezvoltării organizaţionale are dimensiunea

acceptării şi adoptării de către aceştia a elementelor de organizare juridică, în funcţie de

elementele care le-au fost comunicate. Modul în care aceştia au înţeles să participe la

realizarea corectă a sarcinilor de serviciu i-a influenţat şi pe cei mai tineri, care i-au luat

drept model, crescând în mod semnificativ calitatea actului de justiţie.

Prin urmare, dacă la stabilirea schemei de personal în instanţă se va ţine seama

de cel puţin trei criterii şi anume: volumul de activitate al instanţei, complexitatea

acesteia şi factorul neprevăzut, atunci şi indicatorii de eficienţă se vor situa în totalitate

și permanent la gradul “foarte eficient".

II.4. INDICII DE ATACABILITATE A HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

Finalitatea activităţii de judecată se materializează prin hotărârile judecătoreşti,

acestea fiind proiecţia înfăptuirii actului de justiţie în cadrul puterii judecătoreşti.

În activitatea profesională a judecătorului este imperios ca magistraţii să fie

conştienţi de consecinţele pe care hotărârile pronunţate le au asupra drepturilor şi

libertăţilor cetăţenilor.

Percepţia generală asupra justiţiei este influenţată de calitatea actului de justiţie

prin care se reflectă calitatea funcţionării sistemului judiciar şi de asemenea se asigură

prestigiul autorităţii judecătoreşti.

Pregătirea profesională a judecătorilor acestei instanţe, preocupările acestora

pentru asimilarea şi aprofundarea noilor modificări legislative şi pentru cunoaşterea

practicii judiciare s-au concretizat în muncă susţinută care a avut drept consecinţă

soluţionarea în mod corect şi cu celeritate a cauzelor, ce se reflectă în procentul de

atacabilitate a hotărârilor.

87

Din totalul de 25427 hotărâri pronunţate de Tribunalul Dolj, în anul 2017 au

fost atacate un număr de 7588 hotărâri, rezultând un procentaj de atacabilitate de

29,84%.

II.4.1. Secția Civil I

Secţia Nr. hotărâri Indicele de

atacabilitate Pronunţate Atacate

CIVILĂ I 4096 432 10,54%

Se constată că ponderea de atacabilitate este mai crescută decât în anul anterior

cu 5%, dat fiind faptul că s-a modificat legislaţia referitoare la căile de atac în ceea ce

priveşte cauzele evaluabile în bani.

70,16

29,84

Total dosare soluționate 25427

Nerecurate Căi de atac promovate

88

II.4.2. Secția Civil II



Litigii cu

profesioniști 3279 251 0,07%

Faliment 971 252 0,25%

Raportând, în Materia Litigii cu profesionişti numărul hotărârilor pronunţate de

Secţia II Civil- 3279 la numărul hotărârilor atacate – 251 dosare rezultă un indice de

atacabilitate de 0,07%, un rezultat foarte bun pentru secţie.

Raportând, în Materia Faliment numărul hotărârilor pronunţate de Secţia II

Civil- 971 la numărul hotărârilor atacate – 2520 dosare rezultă un indice de atacabilitate

de 0,25%, un rezultat foarte bun pentru secţie.

II.4.3. Secția Contencios Administrativ și Fiscal



Contencios

Administrativ și

Fiscal

8246 3888 47,0%

Încrederea justiţiabililor în calitatea actului de justiţie este generată de ponderea

hotărârilor modificate în căile de atac din numărul total al hotărârilor pronunţate de

instanţe.

De regulă, calea de atac este uzitată atunci când justiţiabilul, în mod subiectiv,

apreciază că soluţia instanţei nu este corectă.

Faptul că, în general, doar un procent de 47,% din numărul total al hotărârilor

pronunţate sunt atacate cu o cale de atac, relevă gradul real de încredere al justiţiabililor

în modul cum este realizată justiţia.

Pe cale de consecinţă, înseamnă că restul de cca. 53, % din hotărâri sunt, de

asemenea, în principiu, de natură să mulţumească cetăţenii care au apelat la justiţie, fie

89

pentru că li s-a răspuns în mod corect şi potrivit aşteptărilor lor subiective, problemei de

drept dedusă judecăţii, fie că argumentarea instanţei i-a convins de corectitudinea

soluţiei pronunţate. Evident, nu se poate face abstracţie şi de alte motive care pot

determina neatacarea unei hotărâri judecătoreşti, doar o cercetare sociologică completă

putând face o evaluare strictă şi ştiinţifică.

II.4.4. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale



Conflicte de Muncă

și Asigurări sociale 4384 2515 57,37%

Din totalul de 4384 hotărâri pronunţate, au fost atacate 2515 hotărâri, ponderea

atacabilităţii fiind de 57,37%, ceea ce este de înţeles, dat fiind că sunt hotărâri pronunţate

în primă instanţă, supuse apelului. Se constată că ponderea de atacabilitate este mai

crescută decât în anul anterior, lipsa loturilor influenţând acest aspect.

II.4.5. Secția Penală și pentru cauze cu miori

Pentru evaluarea calităţii actului de justiţie, cât de cât ştiinţific ai nevoie de cel

puţin două criterii, respectiv unul de ordin cantitativ - ponderea atacabilităţii hotărârilor

şi altul de ordin calitativ - indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac.

Pregătirea şi perfecţionarea profesională a judecătorilor constituie o condiţie

necesară pentru asigurarea calităţii actului de justiţie.

Raportat la numărul de sentinţe pronunţate în anul 2017 în materie penală,

respectiv 8600, au fost atacate un număr de 250 de cauze, ceea ce reprezintă procentual

o pondere a atacabilităţii hotărârilor de 2,90 %.

90

Stadiu

procesual

Hotărâri

pronunţate Hotărâri atacate

Ponderea

atacabilităţii

Directe 6249 248 3,96%

Contestaţii 2351 2 0,08%

Apeluri 0 0 0%

Recursuri 0 0 0%

TOTAL 8600 250 2,90%

Faptul că, în general, doar un procent de până la 29,84 % din numărul total al

hotărârilor pronunţate sunt atacate cu o cale de atac, relevă gradul real de încredere al

justiţiabililor în modul cum este realizată justiţia.

Pe cale de consecinţă, înseamnă că restul de cca. 70,16 % din hotărâri sunt, în

principiu, de natură să mulţumească cetăţenii care au apelat la justiţie, fie pentru că li s-

a răspuns în mod corect şi potrivit aşteptărilor lor subiective, problemei de drept dedusă

judecăţii, fie că argumentarea instanţei i-a convins de corectitudinea soluţiei pronunţate.

Evident, nu se poate face abstracţie şi de alte motive care pot determina neatacarea unei

hotărâri judecătoreşti, doar o cercetare sociologică completă putând face o evaluare

strictă şi ştiinţifică.

Analizând datele statistice comparativ cu gradul de încredere al populaţiei în

general, în justiţie, se poate concluziona că percepţia publicului despre funcţionarea

sistemului judiciar este diferită.

Astfel imaginea asupra justiţiei, prin prisma opiniei publice, este distinctă după

cum raportarea se face la public, în general, sau la publicul care a interacţionat, în mod

concret, cu sistemul judiciar.

În scopul proiectării unei imaginii corecte a justiţiei este necesară dezvoltarea

unei strategii naţionale şi unitare de imagine dezvoltată de Consiliul Superior al

Magistraturii, prin care să se comunice către public datele şi informaţiile reale privind

sistemul judiciar.

Având în vedere ca justiţia nu se realizează centralizat, ci dimpotrivă la nivelul

fiecărei instanţe, trebuie găsite resurse materiale pentru dezvoltarea serviciului public

91

pe care trebuie să-l primească cetăţeanul la nivelul instanţelor, într-un mod

descentralizat.

Acest lucru nu se poate face decât prin crearea unei autonomii decizionale şi

financiare cât mai mari pentru instanţele de la baza sistemului judiciar şi prin

reorientarea politicii bugetare de la obiectivele de supravieţuire la cele de dezvoltare.

În mod corespunzător, instanţele, prin managementul lor, trebuie să se

reorienteze de la simpla administrare şi gestiune a activităţii de judecată, care trebuie să

revină exclusiv în responsabilitatea judecătorilor, la strategii de dezvoltare a serviciului

public prestat către cetăţean.

II.5. INDICII DE DESFIINŢARE A HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

Indicele de desfiinţare este obţinut prin raportarea numărului de hotărâri

modificate/desfiinţate la numărul total de hotărâri pronunţate.

Pe parcursul anului 2017, dintr-un număr total de 25427 hotărâri pronunţate, un

număr de 529 hotărâri au fost modificate/desfiinţate de instanţele de control judiciar,

rezultând astfel un indice de modificare/desfiinţare de 2,08 %.

97,922,08

Total dosare soluționate 25427

Recurate Desființate/Modificate

92

În concluzie, numărul hotărârilor desfiinţate/modificate este nesemnificativ în

raport cu numărul hotărârilor pronunţate în decursul anului.

Preocuparea judecătorilor pentru asimilarea şi aprofundarea noilor modificări

legislative şi pentru cunoaşterea practicii judiciare constituie o condiţie necesară pentru

asigurarea calităţii actului de justiţie.

În evaluarea calităţii actului de justiţie, se face raportare la două criterii,

respectiv unul de ordin cantitativ - ponderea atacabilităţii hotărârilor şi altul de ordin

calitativ - indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac.

Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor:

Întrucât, sistemul statistic actual nu permite înregistrarea riguroasă a motivelor

de modificare/casare, situaţia acestora nu poate rezulta decât din înregistrările efectuate

în registrul special, precum şi din lectura hotărârilor judecătoreşti propriu-zise. Pe viitor,

apreciem că se impune standardizarea modului de colectare şi prelucrare a motivelor de

casare, inclusiv prin referire la situaţiile juridice concrete care le-au determinat, simpla

enumerare a acestora fiind nerelevantă.

Astfel, fiecare dosar trebuie să aibă atașat o fișă electronică din care să rezulte,

în mod explicit și detaliat, motivul sau motivele care au dus la modificarea, desființarea

ori casarea hotărârii, astfel încât să se permită indexarea informatizată, în acest fel

realizându-se și responsabilizarea sistemului judiciar, dar și a fiecărui judecător

individual, fată de aplicarea normelor care permit reluarea ciclului procesual.

II.5.1. Secția Civil I

Secția Civil I

Nr. hotărâri Indice de

desființare Pronunțate Desființate

4096 22 0,53 %

Se poate spune că nu au fost foarte multe hotărâri anulate şi modificate raportat

la numărul hotărârilor atacate de 432 şi cu atât mai mult raportat la numărul de 4096 de

hotărâri pronunţate.

93

II.5.2. Secția Civil II

Sectia

a II a

Civilă-

Litigii cu

profesioniști

Nr. hotărâri Indice desfiinţare

%

Pronunţate Desfiinţate

5 Indice

desfiinţare

Indice

modificare Pronunţate Casate Modificate

3279 5 6 0,001% 0,001%

Raportând, în materia litigii cu profesioniști numărul hotărârilor pronunțate de

Secția II Civil - 3279 la numărul hotărârilor desființate rezultă un indice de casare de

0,001%.

SECŢIA a

II a Civilă

Falimente


%

Pronunţate Desfiinţate

6 Indice

desfiinţare

Indice

modificare Pronunţate Casate Modificate

971 6 16 0,006% 0,016%

Raportând, în materia faliment numărul hotărârilor pronunțate de Secția II

Civil- 971 la numărul hotărârilor desființate rezultă un indice de casare de 0,016%.

Principalele cauze care au determinat modificarea/casarea sentințelor

pronunțate de Secția a II a Civilă în anul 2017 au fost:

- Acțiunea în atragerea răspunderii s-a soluţionat după închiderea procedurii.

- Lichidatorul judiciar a refuzat restituirea garanției, iar art.850 c.proc.civilă

reglementează situaţia juridică a garanţiilor depuse de ceilalți participanţi la licitaţie în

sensul că acestea vor fi restituite fiecăruia pentru că neadjudecând, ele apar ca plăţi

nedatorate.

94

- Lichidatorul judiciar şi-a îndeplinit defectuos atribuțiile cu consecinţa

tergiversării procedurii şi nesocotirea scopului acesteia prev. de art.2 din lege, caz în

care jud.sindic va avea în vedere şi dispoz.art.22 din Legea nr.85/2006 M.

- S-a dovedit săvârșirea faptei în forma reglementată de dispozițiile art.138

alin.1 lit.a şi lit.e din Lg.85/2006.

- Creanţa,deţinută de către o societate comercială având total sau parţial aceeaşi

structură din punctul de vedere al asociaţilor nu echivalează cu o creanţă rezultată dintr-

o creditare a debitorului de către un asociat al său, pentru a fi incidente în cauză

dispozițiile art.123 pct.9 din Legea nr.85/2006.

- Lichidatorul nu şi-a îndeplinit atribuțiile prev.de Legea nr.85/2016.

- Nu s-a intrat în cercetarea fondului.

- Citarea pârâtului nu s-a realizat potrivit dispozițiilor legale în materia citării.

- Judecătorul sindic nu a motivat de ce a reţinut ca fiind întemeiate doar

susținerile administratorului special şi de ce a înlăturat argumentele şi apărările

creditoarei.

- Judecătorul sindic a aplicat greşit dispoz.art.43 alin.2 rap.la art.174 din Legea

nr. 85/2014.

- Aprecierile primei instanţe privind rolul creditorilor contravin concepției

legiuitorului, care a gândit comitetul creditorilor ca pe un organ necesar în cazul

procedurilor cu un număr mare de creditori a cărui constituire este lăsată la aprecierea

jud.sindic doar în situaţia unui număr mai mic de creditor, cu atribuțiile de a analiza

sit.debitorului şi de a face recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea

activit.debitoarei şi la planurile de reorganizare.

Numărul sentinţelor reformate în calea de atac raportat la numnărul sentinţelor

soluţionate corelat cu complexitatea şi multitudinea dosarelor, dovedeşte că judecătorii

s-au preocupat de soluţionarea corectă a raporturilor juridice dintre părţi în cauzele

deduse judecăţii.

Majoritatea hotărârilor pronunţate au fost menţinute în căile de atac, ceea ce

denotă că a existat preocupare din partea judecătorilor pentru studierea atentă a dosarelor

şi a practicii judiciare în materie.

95

II.5.3. Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Secţia

Contencios

Administrativ și Fiscal

Nr. hotărâri Indicele de

atacabilitate Pronunţate Casate/Modificate

8246 123 1,4%

În anul 2017 din numărul de 8246 hotărâri pronunțate:

- au fost casate 118 hotărâri

- au fost modificate 5 hotărâri.

II.5.4. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale

Secţia Conflicte de

muncă și asigurări

sociale

Nr. hotărâri Indice de

desfiinţare Pronunțate Desființate/Modificate

4384 290 6,6 %

Din totalul de 2515 hotărâri atacate, au fost anulate cu trimitere spre rejudecare

un număr de 43 hotărâri şi 247 modificate, rezultând un indice de casare de 6,6%.

Se poate spune că nu au fost foarte multe hotărâri anulate şi modificate raportat

la numărul hotărârilor atacate şi cu atât mai mult raportat la numărul de 4384 de hotărâri

pronunţate.

Pe de altă parte trebuie să arătăm că din cele 43 hotărâri anulate şi trimise spre

rejudecare, un număr apreciabil de hotărâri au fost au avut ca obiect acţiunile în

constatare în care s-a invocat excepţie prescripţiei dreptului la acţiune în temeiul art 268

lit e din Codul Muncii, dosare soluţionate în primă instanţă pe această excepţie. După

dezlegarea problemei de drept a prescripţiei în acţiunile în constatare prin decizia ICCJ,

instanţa de apel a anulat sentinţele tribunalului şi a trimis cauzele spre rejudecare.

De asemenea unele sentinţe au fost anulate şi trimise spre rejudecare ca urmare

a faptului că între momentul pronunţării sentinţei de către instanţa de fond şi momentul

96

judecării căii de atac ICCJ a pronunţat deciziia pentru dezlegarea unor probleme de

drept.

În concluzie, cea mai mare parte a anulărilor sentinţelor cu trimiterea cauzelor

spre rejudecare s-a datorat intervenirii unor decizii pronunţate de ICCJ în dezlegarea

unor probleme de drept sau în soluţionarea unor recursuri în interesul legii. Nu sunt

aşadar imputabile judecătorilor.

În ceea ce priveşte motivele de modificare a sentinţelor, se constată că cea mai

mare parte a modificării sentinţelor se datorează aprecierii diferite a probatoriului

administrat, cum este cazul dosarelor având ca obiect constatarea grupei de muncă în

contradictoriu cu foştii angajatori, dosarele cu Casa Judeţeană de Pensii privind

valorificarea unor adeverinţe, dosarele privind despăgubirile pentru orele lucrate în zile

de sâmbătă, duminică sau de sărbătorii legale.

În unele situaţii, modificările au fost determinate de schimbarea practicii instanţei

de control judiciar pe o problemă de drept pe care la nivel de tribunal se adoptase o

anumită practică în concordanţă cu practica iniţială a instanţei de control judiciar -

exemplu valorificarea la pensie a sumelor în acord global şi regim prelungit sau alte

sporuri.

Foarte multe sentinţe au fost anulate ca urmare a faptului că reclamanții care

pierduseră procesul la fond, în cererile având ca obiect constatarea grupei superioare de

muncă, au renunţat la judecarea acţiunii în cursul apelului, evitând astfel pronunțarea unei

hotărâri nefavorabile, cu posibilitatea formulării la o dată ulterioară a unei noi acţiuni cu

același obiect. Modificarea sentinţelor în această situaţie nu este imputabilă judecătorilor

de la fond.

II.5.5. Secția Penală și pentru cauze cu minori

Indicii de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti

SECŢIA

Penală


%

Pronunţate Casate Modificate Indice

desfiinţare

Indice

modificare

8600 5 56 0,05% 0,65%

97

Din analiza practicii instanţei de control judiciar în materie penală reiese că

principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor au fost cele referitoare la:

individualizarea judiciară a pedepselor aplicate (fie sub aspectul cuantumului

pedepsei aplicate, fie sub aspectul modalităţii de executare a sancţiunii penale,

fie în ceea ce priveşte aprecierea pericolului social concret al faptelor).

sub aspectul soluţionării laturii civile (fiind majorate sau micşorate

despăgubirile acordate părţilor civile),

necesitatea completării probatoriilor în ceea ce priveşte soluţionarea laturii

civile a cauzei,

aprecierea greşită asupra părţilor ce trebuiau introduse în cauză pentru

soluţionarea în mod legal a laturii civile sau penale a cauzei,

nepronunţarea pe toate infracţiunile deduse judecăţii.

98

CAPITOLUL III

DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE

UMANE LA NIVELUL INSTANȚEI

Conform art. 43 Legea 304/2004 şi art.4 alineatul 2 din Regulamentul de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti în vigoare în anul 2015, conducerea tribunalelor

este asigurată de Preşedinte şi de unul sau doi Vicepreşedinţi (2 vicepreşedinţi la nivelul

Tribunalului Dolj), la fiecare instanţă funcţionând Colegiul de conducere şi Adunarea

generală a judecătorilor. Secţiile instanţelor sunt conduse de preşedinţii de secţie.

Numirea preşedintelui şi a vicepreşedintelui are loc în condiţiile art. 48 din Legea nr.

303/2004.

Preşedintele de tribunal exercită atribuţiile manageriale descrise la art. 9

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti în vigoare pe parcursul

anului 2017, în scopul realizării obiectivelor organizării eficiente a activităţii instanţei

şi al coordonării şi controlului administrării instanţei unde funcţionează şi ale instanţelor

din circumscripţie. Pentru îndeplinirea atribuţiilor trebuie avute în vedere activităţile

fundamentale care, în succesiunea logică, reprezintă procesul de management şi anume:

stabilirea obiectivelor, elaborarea planului de acţiune pe compartimente şi domenii,

organizarea resurselor umane, coordonarea în timp a diferitelor activităţi, antrenarea

întregului personal şi implicarea lui în realizarea deciziilor luate, controlul activităţilor

desfăşurate în raport de sarcinile stabilite, stabilirea şi corectarea abaterilor prin măsuri

operative. Pentru obţinerea unui progres clar în exercitarea atribuţiilor de management,

este nevoie de o reală comunicare şi conlucrare atât cu colegii cât şi cu întreg personalul

instanţei, şi un stil de conducere majoritar participativ.

Managementul resurselor umane este o abordare strategică şi coerentă a

modului în care sunt gestionate cele mai importante resurse ale organizaţiei – oamenii.

Managementul instanţei, în anul 2017, a fost unul viabil, care s-a sprijinit pe o

cunoaştere exactă a atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor fiecărui post din

schemă, precum şi o abilitate aparte în împărţirea eficientă a acestor atribuţii şi

99

competenţe urmărindu-se constant creşterea calităţii actului de justiţie cu consecinţa

sporirii încrederii cetăţenilor în acesta.

Din această perspectivă, managementul instanţei s-a supus nu numai respectării

etapelor generale ale activităţii manageriale: previzionare, organizare, decizie,

coordonare şi evaluare, ci şi adaptării acestora la necesităţile şi situaţiile concrete ivite

în activitatea instanţei.

Cu privire la activitatea Colegiului de conducere, trebuie subliniat că, în anul

2017, acesta s-a întrunit într-un număr de 17 şedinţe, în cadrul cărora au fost dezbătute

aspecte vizând organizarea secţiilor instanţei, stabilirea completelor de judecată şi a

completelor specializate, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât

cele privind activitatea de judecată, analiza şi luarea unor măsuri pentru desfăşurarea în

condiţii optime a activităţii instanţei.

În conformitate cu prevederile art.16 lit a) din Regulamentul de organizare

interioară al instanţelor a fost convocată Adunarea generală ori de câte ori a fost necesar

pentru dezbaterea unor probleme de drept, a deciziilor CEDO, ale Curţii Constituţionale

şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întocmindu-se procese verbale şi minute în care

au fost consemnate dezbaterile din şedinţele respective.

Pe parcursul anului 2017, preşedintele instanţei a emis decizii, privind

activitatea non-jurisdicţională, 13 ordine de serviciu, privind activitatea grefierilor şi a

celuilalt personal auxiliar al instanţei, a aprobat fişele posturilor personalului auxiliar de

specialitate şi a elaborat fişa de post a grefierului-şef al instanţei.

De asemenea, prin Ordinul de Serviciu nr.1 al Preşedintelui instanţei, au fost

delegate atribuţii specifice judecătorilor, fiecare compartiment relevant din instanţă fiind

coordonat de cel puţin un judecător, având în vedere atât volumul de activitate al fiecărui

compartiment, cât şi necesitatea continuităţii exercitării acestor atribuţii în timpul

vacanţei judecătoreşti sau în cazul absenţei temporare a unor judecători.

Magistraţilor din cadrul instanţei le-au fost încredinţate şi alte atribuţii decât

cele de judecată, constând în principal în coordonarea şi supravegherea următoarelor

compartimente auxiliare: compartimentul de executări penale, compartimentul de

executări civile, biroul de informaţii şi relaţii cu publicul. De asemenea, au fost delegaţi

judecători la organul financiar pentru soluţionarea cererilor de acordare a personalităţii

100

juridice asociaţiilor de proprietari, judecători delegaţi cu analiza practicii judiciare,

precum şi cu coordonarea activităţii de formare continuă descentralizată a judecătorilor

din cadrul instanţei.

În egală măsură s-a urmărit ca fiecare compartiment relevant din instanţă să fie

coordonat de către un judecător desemnat în acest scop, care sa verifice și să îndrume

activitatea specifică. Rezultatele activităţilor desfăşurate de aceştia se reflectă în

verificările consemnate în registrul de control al instanţei, precum şi în măsurile luate

ce au avut ca scop eficientizarea activităţilor specializate și degrevarea celorlalţi

judecători.

La nivelul instanţei, s-au consolidat relaţiile de colaborare între judecători şi



III.1. SITUAȚIA POSTURILOR LA TRIBUNALUL DOLJ:

La data de 01.01.2017 schema de personal a instanţei a cuprins un număr de 201

persoane reprezentând: judecător – 73, asistent judiciar – 15, grefieri – 84, specialist IT

– 6(din care unul suspendat din data de 17.11.2016), grefier arhivar – 3, agent procedural

– 2, aprod – 3, sofer – 4. Total personal auxiliar 102; funcţionar public – 9, personal

contractual – 2, Total general- 201.

La data de 31.12.2017 schema de personal a instanţei a cuprins un număr de 204

persoane reprezentând: judecător – 76(peste schemă 3 posturi), asistent judiciar – 15,

grefieri – 84, specialist IT- 6, grefier arhivar – 3, agent procedural – 2, aprod – 3, sofer

– 4. Total personal auxiliar – 102, funcţionar public – 9, personal contractual – 2, Total

general – 204.

În cursul anului 2017 au survenit mai multe modificări de componenţă în cadrul

secţiilor, în funcţie atât de volumul de activitate al fiecărei secţii, cât şi de modificările

survenite în activitatea instanţei, toate acestea fiind evidenţiate pe portalul instanţei în

conformitate cu prevederile HCSM 1376/2015.

Schema de judecători la 01.01.2017 a fost următoarea:

101

Secţia Număr judecători

schemă

Număr judecători

efectivi

I Civilă 21 19

Penală 13 13

II Civilă 10 10

Contencios administrativ şi fiscal 14 14

Conflicte de muncă şi asigurări sociale 15 15

TOTAL 73 72

* Doamna judecător Şapcă Gabriela a fost în concediu pentru creştere şi îngrijire

copil până la data de 01.06.2017 respectiv doamna judecător Colţan Loredana a fost în

concediu medical până la vacanţa judecătorească.

La 31.12.2017, schema de judecători a fost urmatoarea:

Secţia Număr judecători

schemă

Număr judecători

efectivi

I Civilă 21 21

Penală 13 13

II Civilă 10 10

Contencios administrativ şi fiscal 16 16

Conflicte de muncă şi asigurări sociale 15 14

TOTAL 75 74

* În schema de personal a Tribunalului Dolj figurează şi doamna judecător

Oţel Simona, delegată în funcţia de preşedinte la Judecătoria Filiaşi.

În ceea ce privește personalul, în cursul anului 2017 s-a realizat majorarea

temporară a numărului de judecători cu trei posturi.

Insuficiența personalului auxiliar se reclamă şi în cadrul compartimentului

arhivă, volumul mare de activitate determinând deficiențe în ceea ce privește activitatea

curentă şi circuitul dosarelor în instanță, ceea ce afectează actul de justiție.

102

Din punct de vedere al personalului auxiliar, situația posturilor se prezenta astfel

la 01.01.2017:

Personal auxiliar de specialitate

Grefieri Specialist IT Grefier

arhivar

Agent

procedural Aprod Sofer

Total pers.

auxiliar

84 6 3 2 3 4 102

și astfel la 31.12.2017

Personal auxiliar de specialitate

Grefieri Specialist

IT

Grefier

arhivar

Agent

procedural Aprod Sofer

Total pers.

auxiliar

84 6 3 2 3 4 102

Personalul auxiliar de specialitate este insuficient pentru desfășurarea în bune

condiții a activității de judecată. Volumul mare de activitate desfășurat la Tribunalul

Dolj, modificările regulamentare intervenite justifică o suplimentare a schemei de

personal auxiliar de specialitate.

Din persoanele incluse în categoria personalului auxiliar de specialitate şi care

au funcționat în instanța pe parcursul anului 2017, doar cca 65 au participat la ședințele

de judecată având atribuţiile specifice grefierului de ședință, diferenţa fiind repartizată

în cadrul compartimentelor instanţei respectiv 5 posturi fiind repartizate grefierilor şefi.

Numărul de grefieri de şedinţă este insuficient, raportat la numărul de judecători

existent în schemă, revenind practic 0,86 grefier/judecător. La majoritatea secţiilor

tribunalului grefierii de şedinţă au şi atribuţii în ceea ce priveşte tehnoredactarea

hotărârilor judecătoreşti, astfel că, volumul de activitate al acestora depăşeşte cu mult

durata unei zile normale de lucru.

Apreciem că este necesară o redimensionare a schemelor de personal la nivelul

Tribunalului Dolj şi a instanţelor din raza acestuia în sensul de a se redistribui posturi

103

de grefier din schema instanţelor la care numărul acestora este mare şi care au volum de

activitate redus, la tribunal sau la instanţele cu deficit de personal.



are nevoie de capacitate adecvată.



are nevoie de capacitate adecvată.

La nivelul Tribunalului Dolj, lipsa de grefieri arhivari atrage repartizarea

grefierilor de şedinţă pe compartimentele auxiliare, cu consecinţa reducerii lor din

sectoarele de grefă ale secţiilor. Ca urmare, la un număr de 75 de judecători funcţionează

cca 65 de grefieri de sedinţă, personal care trebuie să realizeze atât sarcinile obişnuite

pentru mai multe complete de judecată, cât şi sarcini auxiliare. Din aceşti grefieri, o

parte sunt în concedii de maternitate, de îngrijire copil, de boală, astfel încât numărul

real al celor aflaţi în activitate este mai mic.

În plus, deși s-au repartizat cu promptitudine recrutaţi direct pe post în locul

celor care lăsau posturile vacante pe durată determinată, aceştia necesitau pregătire la

locul de muncă, neputând fi extrem de eficienţi în rezolvarea sarcinilor de serviciu cel

puţin o perioadă de câteva luni.

În anul 2017, la nivelul Secţiei I Civil, cu cauze cu minori şi familie şi de

proprietate intelectuală, au funcţionat efectiv un număr de 21 judecători – din cei 21 din

schema secţiei - care constituie 15 completuri de fonduri, 11 completuri de apel şi 4

completuri de recursuri, precum şi un număr total de 16 grefieri din care 13 grefieri de

şedinţă, doi grefieri cu atribuţii de tehnoredactare şi grefierul şef.

Toţi grefierii secţiei sunt absolvenţi ai Facultăţii de Drept- specialitatea drept

juridic, având o foarte bună pregătire profesională, iar nouă dintre aceştia au absovit

cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri.

Managerizarea procesului de integrare a noilor colegi s-a realizat cu conlucrarea

colectivului secţiei, rezultatul fiind cel scontat, respectiv acomodarea noilor veniţi în

colectiv şi îmbunătăţirea comunicării între membrii secţiei.

104

S-a reuşit, astfel, crearea unui mediu de lucru propice pentru desfăşurarea

activităţilor şi pentru înţelegerea şi acceptarea schimbărilor de către personalul secţiei.

La nivelul secţiei, s-au consolidat relaţiile de colaborare între judecători şi



Succesul activităţii judecătorilor depinde de numărul şi calitatea pregătirii

grefierilor, astfel încât, importanţa muncii grefierului este dată de faptul că, acesta prin

semnătura sa, conferă valoare autentică a actelor procesuale şi procedurale şi are rolul

de a fi martor la constatarea şi relatarea cea mai fidelă a faptelor, o garanţie importantă

împotriva arbitrarului şi o siguranţă în plus pentru judecător. Lipsa unui echilibru al

volumului de activitate al unor grefieri atrage nemulţumiri, ceea ce impune o

redistribuire a acestora.

Rolul grefierilor în influenţarea dezvoltării organizaţionale are dimensiunea

acceptării şi adoptării de către aceştia a elementelor de organizare juridică, în funcţie de

elementele care le-au fost comunicate. Modul în care aceştia au înţeles să participe la

realizarea corectă a sarcinilor de serviciu i-a influenţat şi pe cei mai tineri, care i-au luat

drept exemplu.

În cursul anului 2017, Secţia a II a Civilă a funcţionat cu un număr de 10

judecători şi 10 grefieri, prin pensionarea doamnei Urziceanu Angela secţia a pierdut un

post de grefier.

Din numărul de zece grefieri, nouă sunt grefieri de şedinţă, cel de-al zecelea

fiind grefierul şef de secţie.

Fiecare grefier a fost repartizat într-un complet de faliment, într-un complet

pentru cauze în primă instanţă,, într-un complet de apeluri, într-un complet de recursuri,

într-un complet de cereri în anulare.

În consecinţă, fiecare grefier din cadrul secţiei a participat săptămânal la

desfăşurarea activităţii de judecată, respectiv: într-o săptămână cu două completuri-

falimente şi de cauză în primă instanţă, iar în următoarea săptămână cu completul de

apeluri sau completul de recursuri.

105

De asemenea, pe completurile C10COM, C10 COM Camera Consiliu, C4A,

C4A Camera Consiliu (preşedinte complet Tiberiu Hartmann), au intrat prin rotaţie toţi

grefierii de şedinţă ai secţiei (aceştia fiind titulari şi la alte trei completuri de judecată).

Având în vedere modificările aduse de Noul Cod de Procedură Civilă cauzelor

judecate în materia Litigii cu profesionişti şi materia Faliment, toţi grefierii secţiei

regularizează cererile deduse judecăţii pe toate stadiile procesuale; având în vedere şi

faptul că dosarele nou-intrate precum şi cele aflate în cale de atac se află în grija

grefierilor secţiei până la fixarea termenului de judecată, aceasta implicând

responsabilităţi din partea personalului auxiliar.

Având în vedere că dosarele din materia Faliment presupun o procedură de

citare şi comunicare distinctă faţă de cea impusă de Codul de Procedură Civilă,

activitatea desfăşurată de grefieri este mai complexă, o eventuală lipsă de personal

implicând dereglări în buna desfăşurare a activităţii.

Având în vedere că în cadrul secţiei nu îşi desfăşoară activitatea niciun grefier

dactilograf, dosarele fiind tehnoredactate de către grefierii de şedinţă;

Grefierii de şedinţă tehnoredactează toate hotărârile pronunţate, respectiv,

scanează cererile principale, întâmpinările şi orice alt document considerat util cauzei

de către magistrat, preluând şi aranjând de la instanţele de fond, motivarea hotărârilor).

Această activitate implică foarte mult timp.

Prevederile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de

specialitate, precum şi ale codului deontologic al acestuia, aprobat prin Hotărârea

C.S.M. nr. 145/2005, pun accentul pe faptul că munca personalului auxiliar de

specialitate constituie un sprijin pentru magistraţi, iar competenţa şi îndeplinirea corectă

a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal joacă un rol important în buna

desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti.

În condiţiile în care activitatea este supraîncǎrcatǎ fiind reglementatǎ în

amǎnunt de coduri, legi şi regulamente... dincolo de toate acestea, magistraţii şi grefierii

sunt oameni care lucreazǎ într-un mediu social foarte divers şi sensibil, contribuind,

prin comportamentul lor, la imaginea unei instituţii extrem de importante: justiţia.

106

Astfel, şi în momente dificile, sarcinile de serviciu sunt îndeplinite cu

conştiinciozitate şi responsabilitate, dar dacă şi numărul de grefieri ar fi corespunzător,

lucrurile ar merge şi mai bine .

La Secţia de contencios administrativ şi fiscal, au existat și există unele

probleme în ceea ce priveşte managementul resurselor umane datorită numărului

insuficient de grefieri și, în deosebi, a grefierilor arhivari.

Referatele întocmite pentru mărirea schemei de personal, care să permită secţiei

să gestioneze situaţiile arătate, au fost soluţionate parţial, schema majorându-se cu un

post de grefier, cu mult insuficient necesităţilor secţiei.

La Secţia Litigii de muncă şi Asigurări Sociale, funcţionează 15 judecători

(din care un post este vacant începând cu 14.12.2017 prin pensionarea doamnei

judecător Simion Gabriela), 15 asistenţi judiciari respectiv 12 grefieri, din care unul este

aferent grefierului şef şi 2 grefiere sunt în concediu de maternitate.

La data de 8.11.2017 doamna judecător Vlad Marinela a revenit la Secţia

Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale de la Secţia Civil I la care fusese transferată

în vederea delegării în funcţia de preşedintă a acelei secţii şi a redevenit titulara

completului CM 14, în locul dnei judecător Marinescu Alina Mariana care, începând cu

aceeaşi dată- 8.11.2017 - s-a întors la secţia Civil I, unde era titulară.

În cadrul secţiei au funcţionat 15 asistenţi judiciari, cu menţiunea că dintre

aceştia Dragomirescu Augusta a fost admisă la concursul organizat pentru ocuparea

funcţiei de judecător, iar Corina Dur a fost admisă la concursul pentru ocuparea unui

post în cadrul serviciului probațiune, locurile lor fiind ocupate de alţi colegi asitenţi.

Până la ocuparea posturilor rămase vacante după plecarea celor două asistente judiciare,

în completele de judecată în care erau titulare au intrat ceilalti colegi la permanenţă, ceea

ce a îngreunat activitatea asistenţilor respectivi. Pe de altă parte doamna asistent judiciar

Segărceanu Laura a necesitat un concediu medical de mai lungă durată, în locul său, în

completele de judecată în care era titulară, fiind desemnat sa intre un alt asistent,

ajungând astfel ca unul dintre asistenţii din partea sindicatelor să intre cu trei completuri

de judecată. S-a avut în vedere asigurarea continuităţii completului în întregul său,

asistenților judiciari aplicându-li-se aceleași reguli ca şi judecătorilor, în cazul absenţei,

incompatibilității, etc.

107

Trebuie spus că de mai mulţi ani, numărul asistenţilor judiciari numiţi din partea

sindicatelor este cu 1 mai mare decât cel al asistenţilor judiciari numiţi din partea

patronatelor, astfel că există un dezechilibru în distribuirea lor în şedinţe - unul de la

patronate a intrat cu trei complete de judecată, iar ceilalţi cu câte 2, dar şi la împărţirea

celorlalte sarcini.

Aceştia au fost implicaţi mai mult în activitatea secţiei, fiind un real ajutor

pentru judecători, realizând proiecte de hotărâri la cererea şi sub controlul judecătorilor

din complet, tehnoredactând stări de fapt sau dosare de lot, după modelul judecătorului.

În plus asistenții judiciari asigură serviciul de primire a acțiunilor alături de

grefierul desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzelor pe instanţă.

De asemenea la secţie îşi desfăşoară activitatea şi 15 grefieri din care 2 lucrează

în arhivă, unul lucrează pe post de aprod, unul este grefierul şef care este degrevat de

şedinţele de judecată, o doamnă grefier dactilograf care desfăşoară activitate de

tehnoredactare, activitate care este necesară în continuare pe Secţia Conflicte de Muncă

şi Asigurări Sociale. Două doamne grefier au intrat în cursul anului în concediu de

maternitate, astfel că grefierii rămaşi au intrat în şedinţe de judecată cu câte 2 completuri

de judecată şi au efectuat procedura de regularizare pentru 2 completuri, asigurând în

acelaşi timp şi permanența în situaţia absenţei vreunui grefier titular în ziua de şedinţă.

Nr.

crt.

Nume şi prenume Funcţia

1 Dinu Claudia- Preşedinte secţie judecător

2 Gavrilă Mariana – vicepreşedinte tribunal judecător

3 Preoteasa Carmen judecător

4 Nedelcu Manuela judecător

5 Caimac Adriana judecător

6 Comănescu Cristina judecător

7 Vărzaru Eugenia judecător

8 Gaşpar Rodica Steluţa judecător

9 Firu Marga judecător

108

10 Ilie Melania judecător

11 Simion Gabriela (pensionată la 15.12.2017) judecător

12 Vlad Marinela (de la 08.11.2017) judecător

13 Spiridon Doina judecător

14 Uncheaşu Cecilia judecător

15 Hatmann Roxana judecător

16 Marinescu Alina Mariana (până la

8.11.2017)

judecător

17 Dur Corina (a încetat raportul de muncă la

01.08.2017 fiind numită consilier de

probaţiune)

asistent judiciar

18 Stoiculescu Cătălin asistent judiciar

19 Maroga Mădălina asistent judiciar

20 Velican Adriana asistent judiciar

21 Popa Antoaneta asistent judiciar

22 Segărceanu Burneci Laura – aflată în CM în

perioada mai – decembrie 2017

asistent judiciar

23 Tănăsoiu Nicoliţa asistent judiciar

24 Iriza Ştefania asistent judiciar

26 Dragomirescu Augusta (a încetat raportul de

muncă la 24.07.2017 fiind numită

judecător)

asistent judiciar

27 Găină Ioana asistent judiciar

28 Didu Marinela asistent judiciar

29 Smărăndache Mihaela asistent judiciar

30 Condurat Mihaela asistent judiciar

31 Mărculescu Gabriela asistent judiciar

32 Ignat Claudia asistent judiciar

33 Oane Ilona (încadrată la 23.10.2017) asistent judiciar

34 Gavrilă Marius (încadrat la 23.10.2017) asistent judiciar

109

35 Popescu Camelia grefier

36 Şuhan Mădălina grefier

37 Chilivercu Elena grefier

38 Jieanu Mariana grefier

39 Ştefan Mihai grefier

40 Popa Silvia grefier

41 Stoican Lucia grefier

42 Mişcodan Loredana – aflată în CM grefier

43 Paraschivescu Cătălina – aflată în CM grefier

44 Vintilă Georgiana grefier

45 Belu Simona grefier

46 Alecsandru Adina grefier

47 Gugu Victor grefier - coordonator arhivă

48 Gherghe Marius grefier- arhivă

49 Mehedinţu Ilie aprod

În ceea ce priveşte personalul auxiliar, se apreciază că numărul nu corespunde

volumului ridicat de activităţi pe care le desfăşoară grefierii, complexităţii activităţii

sporită prin introducerea prin noul cod de procedură civilă a procedurii regularizării

(care presupune numeroase comunicări făcute părţilor, urmărirea împlinirii termenelor

pentru fiecare act de procedură, în fiecare dosar) şi prin modificarea regulamentului de

ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

Insuficienta personalului auxiliar îngreunează mult şi activitatea din cadrul

compartimentului arhivă ce funcţionează în prezent cu 2 grefieri arhivari, volumul mare

de activitate determinând şi unele deficienţe în ceea ce priveşte circuitul documentelor

la dosarelor în instanţă, ceea ce afectează actul de justiţie.

La Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, se impune suplimentarea

numărului grefierilor de şedinţă la cel puţin un grefier pentru fiecare judecător şi

suplimentarea numărului de grefieri arhivari.

110

De la mutarea în sediul cel nou activitatea de judecată s-a desfăşurat în două săli

de judecată, câte 2 complete pe zi, ambele în timpul I, de dimineaţă, ceea ce a ajutat

mult la buna organizare a activităţii, acesta fiind un aspect pozitiv demn de menţionat.

La nivelul Secției penale și pentru cauze cu minori, funcționează un număr

de 13 judecători, 12 grefieri de şedinţă, un grefier şef secţie, un grefier desemnat cu

repartizarea aleatorie si 3 grefieri la Biroul Executări Penale.

În cursul anului 2017 la nivelul Secției penale și pentru cauze cu minori, a

existat o stabilitate, în ceea ce priveşte posturile de judecatori, în sensul că secția a

funcționat cu un număr de 13 judecători, care au constituit 13 complete de fond, 12

complete de judecători de drepturi și libertăți, 13 complete de cameră preliminară, 13

complete de contestații, 3 complete de apel , 3 complete de recursuri şi 2 complete de

judecători delegaţi în materia executărilor penale.

În ceea ce priveşte numărul grefierilor, la nivelul Secţiei penale în schimb, au

existat multe modificări, datorită faptului că la data de 01.07.2017, doi grefieri au

promovat concursul la Curtea de Apel Craiova, iar un grefier a promovat concursul de

admitere în magistratură, demonstrându-se încă o dată pregătirea excepţională pe care o

au grefierii Secţiei Penale.

Totuşi datorita acestor împrejurări, secţia a funcţionat cu 3 posturi vacante de

grefieri de şedinţă, până în luna noiembrie, când un post a fost ocupat şi în continuare

cu 2 posturi vacante până la finele anului 2017, deşi s-au făcut numeroase demersuri

pentru remedierea acestei situaţii.

În vedere îmbunătăţirii activităţii şi asigurării unei dimensionări echilibrate a

volumului de activitate la nivelul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori, se impune ca

celor 13 complete de judecată existente în secţie, să le fie alocate câte un grefier de

şedinţă, având în vedere că procedura de Cameră preliminară, cât şi cea a judecătorului

de drepturi şi libertăţi, presupune un volum mare de activitate, atât pentru grefierii de

şedinţă, cât şi pentru judecători, că şedinţele de judecată sunt încărcate, iar în prezent

trei grefieri intră în şedinţă cu câte două complete de judecată, iar restul acestora

efectuează şi câte 2-3 zile serviciu de permanenţă, pentru completele de drepturi şi

libertăţi, ceea ce este foarte mult şi dificil sub aspect organizatoric.

111

Se impune astfel, ca fiecare judecător să aibă grefierul său de şedinţă, care să

efectueze atât procedura de cameră preliminară pe completul respectiv, cât şi

participarea cu acelaşi judecător la completele de drepturi şi libertăţi, care pot avea

şedinţă chiar zilnic, dacă există solicitări ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Serviciul Teritorial Craiova,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie

– Serviciul Teritorial Craiova şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova precum

şi tehnoredactarea dosarelor pronunţate de acel judecător (ceea ce se întâmplă şi în

prezent, la secţie neexistând o altă persoană care să tehnoredacteze dosarele pronunţate

în cadrul secţiei).

De asemenea în arhiva secţiei personalul existent este insuficient faţă de

volumul mare de dosare rulate, corespondenţa expediată şi primită, numărul mare de

dosare ce trebuie trimise în căile de atac exercitate de părţi, toate acestea presupunând

un volum imens de activitate pentru singurul grefier arhivar, ce îşi desfăşoară activitatea

în prezent în cadrul secţiei.

Şi în ce priveşte judecătorii, se constată un volum mare de activitate, rezultat

din numărul mare de dosare intrate, rulate, soluţionate, din faptul că, fiind primă

instanţă, efectuează atât procedura de cameră preliminară, cât şi participarea la

soluţionarea cererilor, propunerilor şi sesizărilor privind luarea, menţinerea, prelungirea,

revocarea, încetarea şi modificarea măsurilor preventive, precum şi contestaţiile

formulate potrivit dispoziţiilor art. 204 C.pr.pen; soluţionarea cererilor şi propunerilor

privind luarea, confirmarea şi prelungirea metodelor speciale de supraveghere sau

cercetare (art. 139 C.pr.pen.); cererile de autorizare a obţinerii de date conform art. 152

şi 153 c.pr.pen. şi a percheziţiilor domiciliare şi informatice, iar judecarea cauzelor

presupune mai multe termene de judecată pentru administrarea probelor, ceea ce duce

la încărcarea şedinţelor şi sporirea volumului de muncă.

În anul 2017 s-a continuat implementarea şi la nivelul Secţiei penale a aplicaţiei

Infodosar, iar dosarul electronic s-a realizat pentru toate dosarele nou intrate, pentru

care sesizarea instanţei s-a făcut prin rechizitoriu sau cereri, cu stadiul procesual Fond,

dosarele cu stadiul procesual Contestaţie şi cererile privind revocarea, înlocuirea şi

112

încetarea de drept a măsurilor preventive depuse de părţi în faza de Cameră preliminară

şi fond, urmând ca pe termen lung acest lucru să se realizeze implementarea aplicaţiei

pentru toate tipurile de obiecte.

Ca şi procedură operaţională avizartă în Colegiul de Conducere al instanţei,

actele de sesizare, înscrisurile ataşate cererii, precum şi toate înscrisurile depuse prin

registratură, au fost scanate de către serviciul Registratură în momentul depunerii

acestora.

Actele depuse de părţi în şedinţa de judecată au fost scanate de către grefierii de

şedinţă, după redactarea încheierii de şedinţă.

Actele primite prin e-mail şi fax la serviciul Arhivă, după ce au primit dată certă,

au fost relaţionate în sistemul Ecris de către grefierii arhivari, apoi vor fi au fost

identificate obiectele mai sus menţionate, iar actele ce privesc aceste obiecte au fost

înaintate către registratură în vederea scanării. După scanare actele îşi urmează circuitul

obişnuit.

Căile de atac au fost scanate de către fiecare grefier de şedinţă, la momentul

repartizării cauzei.

III.2. FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI

Formarea profesională continuă nu este numai o necesitate de îmbunătăţire a

activităţii profesionale, este şi o obligaţie prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor şi procurorilor, modificată şi republicată. Formarea profesională

continuă constituie, de asemenea, garanţia independenţei şi imparţialităţii magistraţilor

în exercitarea funcţiei, conform prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Studierea particularităţilor și implicaţiilor procesului de aderare a ţării noastre

la Uniunea Europeană a determinat judecătorii să caute să implementeze cele mai

adecvate metode de satisfacere a cerinţelor vieţii comunitare, având în vedere că pe rolul

Judecătoriei Craiova s-au aflat în anul 2016 numeroase cauze pentru a căror justă

soluţionare se impunea efectuarea de activităţi specifice asistenţei judiciare în materie

penală şi în materie civilă, precum cereri de efectuare a unor comisii rogatorii, transfer

de proceduri, transfer al persoanelor condamnate, emiterea de mandate europene de

113

arestare, recunoaşterea unor hotărâri sau acte judiciare emise de autorităţi judiciare

străine, pe cale incidentală, soluţionarea unor cauze civile cu element de extraneitate.

Toate aceste activităţi presupun cunoaşterea detaliată atât a normelor legale interne

privind cooperarea judiciară în materie civilă şi în materie penală, dar şi a numeroaselor

instrumente legale internaţionale.

Preocuparea judecătorilor pentru formarea profesională continuă prin

aprofundarea instituţiilor nou reglementate de dreptul naţional, dar şi a instituţiilor,

principiilor şi jurisprudenţei CEJ şi CEDO s-a reflectat, în cadrul Tribunalului Dolj, în

motivarea hotărârilor judecătoreşti şi a măsurilor luate pe parcursul soluţionării

cauzelor.

Când vorbim de formare profesională continuă la nivel centralizat, judecătorii

şi personalul auxiliar care activează în sistemul judiciar au la dispoziţie două instituţii

de formare: Institutul Naţional al Magistraturii, pentru judecători şi Şcoala Naţională de

Grefieri, pentru grefieri şi alt personal din cadrul instanţelor.

Pornind de la premisa că judecătorii joacă un rol crucial în garantarea respectării

dreptului naţional, dar şi al dreptului Uniunii Europene şi a Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului, pentru o mai bună dezvoltare a unei culturi judiciare naţionale şi

europene, formarea profesională continuă a magistraţilor în cadrul Tribunalului Dolj a

vizat realizarea unor obiective generale precum:

contribuţia la dezvoltarea unei culturi judiciare veritabile, bazate pe

diversitatea sistemelor juridice şi judiciare ale statelor membre şi pe unitatea

asigurată de dreptul european;

urmărirea dinamicii procesului legislativ, având în vedere emiterea continuă

a normelor juridice şi, în special, intrarea în vigoare a noilor coduri de

procedură penală şi penal;

aprofundarea noilor instituţii şi proceduri reglementate de noul Cod Penal

şi noul Cod de procedură penală;

cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi

internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor

judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a

114

Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a

dreptului comparat, a normelor deontologice;

abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi

în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator;

promovarea, printr-o formare profesională corespunzătoare, a aplicării

dreptului european de către judecători care să respecte pe deplin drepturile

fundamentale şi principiile recunoscute la articolul 6 din Tratatul privind

Uniunea Europeană şi reflectate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii

Europene;

promovarea reflecţiei comune asupra dezvoltării spaţiului de libertate,

securitate şi justiţie şi a implicaţiilor acestuia pentru buna funcţionare a

justiţiei;

La nivelul Tribunalului Dolj s-a avut în vedere conţinutul obligaţiei de formare

profesională a judecătorilor şi realizarea acestor obiective, prin participarea la şedinţele

de învăţământ profesional, la cursuri de pregătire profesională, la seminarii de formare

continuă, conform tematicii prestabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, inclusiv

în domeniul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii Europene a

Drepturilor Omului, după cum urmează:

III.2.1 Secția Civil I

Potrivit art. 33 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, formarea

profesională continuă a judecătorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii

în exercitarea funcţiei şi aceasta trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ

constând, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor

europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor

judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor

Omului şi a dreptului comparat, a normelor deontologice, precum şi în cunoaşterea şi

aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

Art. 34 din acelaşi act normativ stabileşte responsabilitatea pentru formarea

continuă a magistraţilor, la nivel central, în sarcina Institutului Naţional al Magistraturii,

115

descentralizat această obligaţie revenind conducerii instanţei şi fiecărui judecător, prin

pregătire individuală.

Pregătirea specializată a magistraţilor are incidenţă directă asupra calităţii

actului de justiţie, raportat la diversitatea domeniilor de drept şi necesitatea unei bune

cunoaşteri a acestora, astfel că pregătirea judecătorilor prin sesiunile organizate,

constituie o condiţie necesară pentru realizarea procesului de reformă a justiţiei.

Organizarea studiului profesional al judecătorilor a fost îndeplinită de

preşedintele de secţie, potrivit art. 26 lit. c din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti.

Judecătorii au manifestat un interes deosebit în pregătirea lor profesională, pe

lângă studiul individual participând la diferite seminarii de perfecţionare profesională,

la învăţământul profesional lunar, la întâlnirile informale organizate la nivelul secţiei ori

de câte ori au fost probleme de drept de dezbătut, la întâlnirile trimestriale de la Curte

ce au vizat unificarea practicii judiciare.

Pe parcursul anului 2017, magistraţii au beneficiat atât de programe de formare

profesională proprii, organizate în cadrul instanţei, cât şi de posibilitatea participării la

programe de formare organizate de alte instituţii.

Astfel, judecătorii s-au putut înscrie pentru participarea la seminariile de

formare continuă organizate de către Institutul Naţional al Magistraturii, iar judecătorii

selectaţi au participat la aceste activităţi.

Formarea profesională în anul 2017 s-a desfăşurat atât la nivel centralizat, prin

participarea judecătorilor la seminarile organizate de către Institutul Naţional al

Magistraturii, cât şi descentralizat prin participarea judecătorilor la seminarile

organizate de către Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Dolj.

Formare continuă la nivel descentralizat s-a concretizat printre altele şi în

susţinerea referatelor lunare întocmite de judecătorii delegaţi, cu temele propuse pentru

învăţământ profesional, teme dezbătute cu toţi judecătorii secţiei.

Seminarii:

Alexandru Liliana

116

Dezvoltarea instituțională și formare profesională pentru magistrați în domeniul managementului cauzelor de violență domestică-22-24 februarie, București

Aspecte de practică neunitară intervenite de la intrarea în vigoare a NCC și NCPC – 16-17 octombrie 2017, București

Marinescu Simona-Lucia

Executarea silită – 21-22 septembrie 2017, Bucureşti

Grigoraşcu Daniela

Protecția consumatorului.Jurisprudența națională și europeană relevantă. – 18 octombrie 2017, Craiova

Negoiţă Mirela

Hotărârea judecătorească – 06 iunie 2017, Craiova

Filimon Gabriela

ACTIONES-Effective judicial protection-organizat University of Parma și EUI-Centre for Judiciar Cooperation – 30-31 ianuarie,Parma

European Family Law: Brussels II a Regulation-organizat de ERA – 25-28 aprilie 2017, Budapesta

Protocol de colaborare privind educația juridică – 13 noiembrie 2017, Craiova,Colegiu Tehnic de Arte și Meserii Constantin Brâncuși

Popa Viorica

Managementul cauzei.Tehnici de redactare a hotărârilor judecătorești – 02-03 octombrie 2017, București

Florescu Violeta

Executarea silită -14-15 decembrie 2017, București

Irina Olivia Călinescu


Rodica Mihaela Dobrin

117


Marinela Vlad

Protecția consumatorului.Jurisprudență națională și europeană relevantă- 18 octombrie, Craiova

Audierea minorilor și interacțiunea cu aceștia în cursul procedurilor judiciare – 26-27 iunie 2017, București

Camelia Cojocaru Bichea

Etică și deontologie – 22 iunie 2017, Craiova

Daniel Fănel Stancu

Executarea silită – 21-22 septembrie 2017, Bucureşti


Marilena Mihai

Dreptul comunitar și Convenția Națiunilor Unite referitoare la persoanele cu dizabilități – noiembrie 2017, Praga


Loredana Cristiana Colțan


Ionela Gabriela Șapcă


Zglimbea Ramona Liana

Impactul CEDO și al dreptului UE asupra drepturilor procedurale- 04-05 mai, București -INM

Bărbulescu Adi


118

Dezvoltarea abilităților non juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei punți de comunicare eficientă între magistrați și societate –23 iunie 2017, Craiova

Comunicarea verbală și nonverbală ca element definitoriu pentru desfășurarea în bune condiții a actului de management în instanțe

Protecția consumatorului. Jurisprudență națională și europeană relevantă – 18 octombrie 2017, Craiova

Marinescu Alina Mariana

Dezvoltarea abilităților non juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei punți de comunicare eficientă între magistrați și societate –23 iunie 2017, Craiova

Comunicarea verbală și nonverbală ca element definitoriu pentru desfășurarea în bune condiții a actului de management în instanțe

Importanţa acestor seminarii derivă din necesitatea menţinerii pregătirii

judecătorului la un nivel cât mai înalt, având în vedere modificările legislative fără

precedent, precum şi din faptul că, în prezent, relaţia dintre magistraţi şi societatea civilă

contemporană impune, din ce în ce mai acut, crearea unui nou tip de magistrat, adaptat

realităţilor şi adaptabil în perspectiva provocărilor dezvoltării alerte a societăţii.

Pe parcursul anului 2017 a fost menţinută activitatea de informare a

judecătorilor cu privire la apariţiile legislative, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi a instanţelor europene.

Organizarea învăţământului profesional al judecătorilor a reprezentat o altă

preocupare căreia, în anul 2017, i s-a acordat o atenţie deosebită.

Astfel, pe Secţia I civil s-au întocmit programele de învăţământ, după prealabila

consultare a judecătorilor şi pe baza propunerilor formulate de aceştia, acordându-se

preponderenţă subiectelor de actualitate, cu posibilitatea modificării sau completării

programului pe parcursul anului în situaţia apariţiei unor noi reglementări legislative ce

necesită dezbateri.

119

Judecătorul delegat pentru organizarea studiului profesional al judecătorilor a

fost doamna judecător Mirela Elena Negoiţă. Lunar s-au desfăşurat şedinţe de

învăţământ profesional conform planului de formare continuă la nivel descentralizat

pentru anul 2017, după cum urmează:

Irina Olivia Călinescu

Cesiunea de contract – ianuarie 2017

Alina Pătru

Incidente care împiedică,sting sau amână executarea silită-februarie 2017

Adi Bărbulescu

Regimuri matrimoniale reglementate de NCC – martie 2017

Andreea Tițoiu

Accesiunea imobiliară artificială – martie 2017

Mirela Elena Negoiță

Întoarcerea executării silite – aprilie 2017

Liliana Alexandru

Ipoteca în reglementarea NCC – mai 2017

Simona Marinescu

Acţiunea pauliană – iunie 2016

Daniel Fănel Stancu

Contestația în anulare specială în reglementarea NCPC – septembrie 2017

Ramona Liana Zglimbea

Regimul juridic al nulității absolute conform NCC- octombrie 2017

Adi Bărbulescu

120

Condițiile generale,stabilirea și executarea obligației de întreținere- octombrie 2017

Viorica Popa

Rezoluția și rezilierea în reglementarea NCC – noiembrie 2017

Daniel Otovescu

Acțiunile de carte funciară-decembrie 2017

Pe lângă temele din planul de învăţământ susţinute de judecători, la întâlnirile

lunare au fost dezbătute şi problemele de drept controversate precum şi practica

instanţelor de control judiciar, judecătorii cu atribuţii în acest sens întocmind rezumate

ale hotărârilor în cauză pe marginea cărora s-au purtat discuţii. De asemenea, s-au

organizat dezbateri în care judecătorii au fost informaţi cu privire la hotărârile

pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Strategia de formare continuă a vizat şi personalul auxiliar de specialitate.

Formarea profesională s-a realizat în cursul anului 2017 la nivel centralizat şi la nivel

local.

La nivelul Secţiei I Civil cele două modalităţi principale de formare profesională

continuă au fost valorificate cu succes.

Pregătirea profesională continuă a grefierilor la nivel descentralizat s-a

desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 567/2004 privind Statutul

personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor

de pe lângă acestea, prin organizarea unor sesiuni trimestriale de pregătire, circumscrise

unei tematici prestabilite la începutul anului, specifică domeniului în care activează

aceştia, coordonate de judecătorul cu atribuţii în această materie, după cum urmează:

Trimestrul I - Actele de procedură în Noul Cod de Procedură Civilă. Grefieri:

Costela Săvulescu, Sandica Vărzaru, Alexandra Dumitru, Monica Golfiţă

Trimestrul II - Abaterile disciplinare şi hotărâri pronunţate la nivel de ţară în

materia răspunderii disciplinare a grefierilor. Grefieri: Ligia Ciobanu, Elena Bulacu,

Cristina Szilagyi

121

Trimestrul III - Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe înscrisuri,

restituirea înscrisurilor originale. Grefieri: Daniel Rujan, Adrian Barbu, Denisa

Cismaru, Luminiţa Stoian

Trimestrul IV - Desfăşurarea activităţii administrativ judiciare a instanţelor.

Raporturile de serviciu cu publicul. Înregistrarea şi repartizarea cererilor adresate

instanţelor, circuitul dosarelor. Grefieri: Georgeta Drăguşin, Florentina Cotulbea,

Izabela Brăceanu, Florineta Mitu.

Formarea profesională la nivel centralizat a personalului auxiliar a presupus

participarea la seminarii organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, astfel:

Seminarii:

Dumitru Alexandra

E-Learning:Cooperare judiciară în materie civilă 2017

E-Learning: Limba română.Lexicul românesc actual.Tipuri erori lexico-semantice - 2017

E-Learning: English for legal purposes II

III.2.2 Secția Civil II

Pe parcursul anului 2017, judecătorii din cadrul Secţiei a II a Civilă au

manifestat un interes deosebit în pregătirea lor profesională, participând la diferite forme

de perfecţionare profesională.

Perfecţionarea formării continue a judecătorilor şi personalului auxiliar este un

deziderat care ar conduce la realizarea obietivului principal de îmbunătăţire a calităţii

actului de justiţie, prin acordarea unei importanţe deosebite activităţii de cunoaştere şi

înţelegere eficientă a dispoziţiilor privind procedurile judiciare prevăzute de noile coduri

civil şi de procedură civilă, a noii legi de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi

asumarea de către fiecare judecător a rolului de manager al dosarelor ce iu-au fost

atribuite imediat după repartizarea aleatorie, luând în considerare procedura scrisă

instituită prin noul cod de procedură civilă.

122

Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar se desfăşoară

pe două coordonate, respectiv prin participarea la seminariile organizate prin Institutul

Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri dar şi întâlnirile profesionale

organizate la nivelul secţiei.

La nivelul secţiei s-au desfăşurat întâlnirile lunare ale judecătorilor, în care au

fost discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, în

baza studiului întocmit în acest scop, minutele întocmite fiind transmise Curţii de Apel

Craiova.

De asemenea, au fost supuse atenţiei instanţei de control judiciar problemele de

drept a căror aplicabilitate a suscitat discuţii în cadrul secţiei, acestea fiind discutate cu

ocazia întâlnirilor trimestriale organizate la nivelul acestei instanţe.

Cu ocazia întâlnirilor lunare a fost prezentată de către judecătorul desemnat

practica instanţei de casare, în baza referatului întocmit de către acesta, după cum au

fost discutate şi noile reglementări legale apărute şi modul de interpretare a acestora.

Totodată, în cadrul acestor întâlniri au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor

problemele de practică neunitară discutate în cadrul întâlnirii trimestriale privind

practica judiciară neunitară organizate de către Curtea de Apel Craiova trimestrial pe

parcursul anului 2017, fiind discutate şi însuşite materialele întocmite de către Curtea

de Apel Craiova – Secţia a II a Civilă în vederea interpretării şi aplicării unitare a

legislaţiei în materia litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei.

În materia învăţământului profesional mai trebuie menţionat că s-au comunicat

fiecăruia dintre magistraţii Secţiei a II a Civile noutăţile legislative apărute, precum şi

deciziile adoptate de Curtea Constituţională, Deciziile pronunţate în recursurile în

interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CEDO şi CJCE şi publicate în

Monitorul Oficial, pe măsura apariţiei lor.

Mai jos, sunt redate participările magistraţilor la diferite forme de

perfecţionare profesională.

Seminarii:

Tiberiu Hartmann

Insolvenţa persoanei fizice – noiembrie 2017, București

123

Paula Anghelina

Conferința Regională de insolvență – 10 noiembrie 2017, Craiova

Cristina Colceag


Dinculescu Raluca

Pilot profesional development workshop:Qualification for International Protection – 16-17 februarie 2017, Valletta-Malta

Economics for EU competition law – 21-22 septembrie 2017, Salonic-Grecia


Dragomir Liliana


lina Mischianu


Daniela Sprînceană

Conferința privind aspecte de practică neunitară intervenite de la intrarea în vigoare a Noului Cod Civil și Noului Cod de procedură civilă- 02-03. Octombrie 2017-București

Valentina Vasile


124

Participări grefieri seminarii

Programele de formare continuă pe anul 2017 au fost adecvate din punct de

vedere al materiilor şi subiectelor abordate.

Pregătirea profesională a personbalului auxiliar la nivelul secţiei a fost

coordonată de judecătorul delegat, doamna judecător Raluca Dinculescu. Au fost

întocmite următoarele lucrări ce au fost dezbătute în cadrul întâlnirilor de pregătire

profesională:

- martie 2017 – Participarea terților în procesul civil, doamna grefier Marina

Moraru;

- iunie 2016 – Deschiderea procedurii insolvenței și efectele acesteia potrivit

Legii nr. 85/2014, doamna grefier Dopbre Rodica;

- septembrie 2016 – Înregistrarea ședinței de judecată, doamna grefier

Enculescu Gabriela;

- decembrie 2016 – Citarea și comunicarea actelor de procedură, doamnul

grefier Carneluti Antonio.

Prin şedinţele de învăţământ, s-a urmărit sporirea gradului de responsabilizare

a personalului auxiliar de specialitate, care are un rol important în buna desfăşurare a

activităţii instanţei şi a secţiei.

S-a încercat identificarea domeniilor care necesită o atenţie deosebită, a

problemelor care generează neajunsuri, în vederea stabilirii soluţiilor ce se impun pentru

remedierea rapidă a acestora, cu scopul eficientizării activităţii şi în aşa fel încât sarcinile

să fie autoimpuse şi în mod competent îndeplinite.

Totodată, în cadrul supravegherii activităţii personalului auxiliar şi ca o garanţie

a desfăşurării acesteia în bune condiţii, s-a pus accentul pe respectarea disciplinei şi pe

construirea unei atitudini corespunzătoare în relaţiile de serviciu, sub toate aspectele

prevăzute în detaliu în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

În stabilirea acestor reguli şi raporturi cu personalul auxiliar, s-au avut în vedere

prevederile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate,

precum şi ale codului deontologic al acestuia, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr.

145/2005, care pun accentul pe faptul că munca personalului auxiliar de specialitate

125

constituie un sprijin pentru magistraţi, iar competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor

ce revin acestei categorii de personal joacă un rol important în buna desfăşurare a întregii

activităţi a instanţelor judecătoreşti.

În exercitarea acestei atribuţii grefierul şef de secţie a verificat periodic

îndeplinirea de către personalul auxiliar de specialitate al secţiei a atribuţiilor prevăzute

de Regulament.

De asemenea, grefierul şef de secţie a propus repartizarea grefierilor în şedinţele

de judecată şi a organizat pregătirea profesională a personalului auxiliar, trimestrial,

împreună cu magistratul desemnat, pregătire ce se realizează în completarea formării

continue organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.

S-a urmărit, de asemenea, folosirea unei metode de lucru pozitive, bazate pe

respectul reciproc, care să permită o responsabilizare mai accentuată, o conştientizare a

statutului, rolului şi importanţei activităţii pe care grefierul o desfăşoară în cadrul

instanţei.

III.2.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Formarea profesională continuă nu este numai o necesitate de îmbunătăţire a

activităţii profesionale, este şi o obligaţie prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor şi procurorilor, modificată şi republicată. Formarea profesională

continuă constituie, de asemenea, garanţia independenţei şi imparţialităţii magistraţilor

în exercitarea funcţiei, conform prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Studierea particularităţilor si implicaţiilor procesului de aderare a ţării noastre

la Uniunea Europeană a determinat judecătorii să caute să implementeze cele mai

adecvate metode de satisfacere a cerinţelor vieţii comunitare, având în vedere că pe rolul

secţiei s-au aflat în anul 2017 numeroase cauze pentru a căror justă soluţionare se

impunea cunoaşterea jurisprudenţei CJUE şi a CEDO.

Preocuparea judecătorilor pentru formarea profesională continuă prin

aprofundarea instituţiilor nou reglementate de dreptul naţional, dar şi a instituţiilor,

principiilor şi jurisprudenţei CEJ şi CEDO s-a reflectat, în cadrul secţiei, în motivarea

hotărârilor judecătoreşti şi a măsurilor luate pe parcursul soluţionării cauzelor.

126

Când vorbim de formare profesională continuă la nivel centralizat, judecătorii

şi personalul auxiliar care activează în sistemul judiciar au la dispoziţie două instituţii

de formare: Institutul Naţional al Magistraturii, pentru judecători şi procurori şi Şcoala

Naţională de Grefieri, pentru grefieri şi alt personal din cadrul instanţelor şi parchetelor.

Pornind de la premisa că judecătorii joacă un rol crucial în garantarea respectării

dreptului naţional, dar şi al dreptului Uniunii Europene şi a Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului, pentru o mai bună dezvoltare a unei culturi judiciare naţionale şi

europene, formarea profesională continuă a magistraţilor a vizat realizarea unor

obiective generale precum: contribuţia la dezvoltarea unei culturi judiciare veritabile,

bazate pe diversitatea sistemelor juridice şi judiciare ale statelor membre şi pe unitatea

asigurată de dreptul european; urmărirea dinamicii procesului legislativ, având în vedere

emiterea continuă a normelor juridice şi, în special, intrarea în vigoare a noilor coduri

de procedură fiscală şi fiscal; aprofundarea noilor instituţii şi proceduri reglementate de

noul Cod Fiscal şi noul Cod de procedură fiscală; cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei

interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a

jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii

Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a

dreptului comparat, a normelor deontologice; abordarea multidisciplinară a instituţiilor

cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi

operarea pe calculator; promovarea, printr-o formare profesională corespunzătoare, a

aplicării dreptului european de către judecători care să respecte pe deplin drepturile

fundamentale şi principiile recunoscute la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea

Europeană şi reflectate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

promovarea reflecţiei comune asupra dezvoltării spaţiului de libertate, securitate şi

justiţie şi a implicaţiilor acestuia pentru buna funcţionare a justiţiei.

Pe parcursul anului 2017, judecătorii şi grefierii din cadrul Secţiei contencios

administrativ şi fiscal au manifestat un interes deosebit în pregătirea lor profesională,

participând la diferite forme de perfecţionare profesională, alături de studiul individual,

astfel:

127

JUDECĂTORI: Rotaru Carmen

Conferința internațională în domeniul dreptului fiscal – 16-17 februarie 2017, Bucureşti

Marinescu Alina Mihaela

Dezvoltarea abilităților non-juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei punți de comunicare între magistrat și societate – 23 iunie 2017, Craiova

Dreptul concurenței – 24-26 mai 2017, Sinaia

Petcu Gabriela


Actele autorităților administrației publice locale.Procedura.Control de legalitate.- 17- mai 2017,Craiova

Ivănuș Monica Daniela


Sandu Ecaterina


Scumpieriu Alina Mariana


Harega Cornelia

Expertiză fiscală judiciară și extrajudiciară-princii și reguli – 10 martie 2017, București

Scurtu Jana


128


Vârtopeanu Cristina



Iliescu Cristian

Expertiză fiscală judiciară și extrajudiciară-princii și reguli – 10 martie 2017, București

Totodată, în cadrul şedinţelor lunare de învăţământ profesional au întocmit

referate, după cum urmează: Marinescu Alina

Formele de contestare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice în dreptul comunitar Nulitatea actelor de procedură civilă – 27 ianuarie 2017

Sandu Ecaterina

Efectele măsurilor asiguratorii– 27 februarie 2017

Cristina Vârtopeanu

Răspunderea funcționarilor publici – 31 martie 2017

Cornelia Harega

Aspecte referitoare la aplicarea noului Cod de procedură fiscală – 28 aprilie 2017

Gabriela Vasilescu

Atribuțiile și actele primarului – 29 mai 2017

Petcu Gabriela

Răspunderea în dreptul administrativ – 30 iunie 2017

Alina Scumpieriu

129

Contestarea și ridicarea măsurilor asiguratorii – 29 septembrie 2017

Cristian Grecescu

Cazul special de revizuire reglementat de art.21 din Legea 554/2004 – 28 octombrie 2017

Monica Ivănuș

Instituirea măsurilor asiguratorii – 29 noiembrie 2017

Jana Scurtu

Anularea actelor administrative – 14 decembrie 2017

Pregătirea profesională a personalului auxiliar

În ceea ce priveşte formarea profesională a personalul auxiliar, conform

prevederilor art. 2 din Legea nr. 576/2004, în înfăptuirea actului de justiţie, munca

personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin

pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea

corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii

activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.

Formare profesională grefieri:

Hîrceanu Claudia

Cererea de chemare în judecată – 10 martie 2017

Secu Silvia

Înregistrarea căilor de atac și înaintarea dosarelor instanțelor de control judiciar – 30 iunie 2017

Ghiță Răzvan

Căi de atac -Apelul – 25 septembrie 2017

130

Glăvan Cristina

Activitatea grefierului după desfășurarea ședinței de judecată – 10 noiembrie 2017

Seminarii la care au participat grefierii: Glăvan Cristina

Cooperare judiciară internațională în materie civilă 2017(eLearning)-24 aprilie-14 mai învățământ de la distanță

Hîrceanu Claudia


Firescu Ana


Negru Cristina


Glăvan Cristina

Drept procesual civil – 25-28 septembrie 2017

Hîrceanu Claudia

Drept procesual civil – 25-28 septembrie 2017

III.2.4 Secția Conflicte de muncă și Asigurări Sociale

Pe parcursul anului 2017, judecătorii şi grefierii din cadrul Secţie conflicte de

muncă şi asigurări sociale au manifestat un interes deosebit în pregătirea lor

profesională, pe lângă studiul individual participând la diferite seminarii de

131

perfecţionare profesională, la învăţământul profesional lunar, la întâlnirile informale

organizate la nivelul secţiei ori de câte ori au fost probleme de drept de dezbătut, la

întâlnirile trimestriale de la Curte ce au vizat unificarea practicii judiciare.

Formarea profesională în anul 2017 s-a desfăşurat atât la nivel centralizat, prin

participarea judecătorilor la seminarile organizate de către Institutul Naţional al

Magistraturii, cât şi descentralizat prin participarea judecătorilor la seminarile

organizate de către Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Dolj.

Formare continuă la nivel descentralizat s-a concretizat printre altele şi în

susţinerea referatelor lunare întocmite de judecătorii delegaţi, cu temele propuse pentru

învăţământ profesional, teme dezbătute cu toţi judecătorii secţiei.

Temele dezbătute la formarea profesională lunară au fost publicate lunar pe

intranetul instanţei.

Pregătirea profesională a judecătorilor constituie o garanţie a creşterii

încrederii în actul de justiţie şi a reprezentat o preocupare constantă a întregului corp de

judecători. Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului

legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a

documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei

instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a

Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat,

a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de

noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe

calculator.

În cursul anului 2017, colegii care au activat în cadrul secţiei s-au preocupat în

mod real de adoptarea unor rezolvări de drept unitare cu privire la spetele deduse judecăţii.

Prevenirea existenţei unei practici diferenţiate în aceeaşi categorie de speţe este

un proces complex, care necesită în vederea soluţionării sale o abordare pe mai multe

coordonate, atât sub aspectul teoretic al învăţământului profesional, cât şi sub aspect

practic, al analizării hotărârilor pronunţate de toate de instanţele de toate gradele care

funcţionează în raza Curţii de Apel Craiova, de instanţe reprezentative care funcţionează

în ţară, precum şi al deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Curtea

Constituţională, de CEDO şi de CJUE.

132

În acest sens, atât prin tematica abordată la nivelul învăţământului profesional

lunar, cât şi prin tematica discutată în cadrul seminariilor realizate cu participarea

formatorilor INM prin Programul de formare profesională la nivel descentralizat, s-a

urmărit să se discute probleme juridice de actualitate în activitatea practică, atât pentru a

se identifica soluţii unitare de rezolvare, cât şi pentru a preveni pronunţarea unor soluţii

neunitare inclusiv prin aplicarea prevederilor noilor coduri.

În fiecare luna au loc şedinţe de învăţământ profesional, de discutare a practicii

neunitare, de aducere la cunoştinţa magistraţilor a noilor prevederi legislative, şi a noilor

decizii relevante, precum şi de discutare a practicii de casare.

La aceeaşi dată la care se desfăşoară şedinţa de învăţământ profesional a avut loc

şi întâlnirea magistraţilor pentru studiu profesional, în cadrul căreia s-au prezintat de

judecătorii delegaţi modificările legislative intervenite în domeniu, deciziile date de ICCJ

în recursuri în interesul legii, hotărârile CEDO, hotărârile CJCE şi deciziile de Curte

Constituţională cu relevanţă în domeniul de activitate al secţiei, precum şi actele

administrative adoptate de Guvernul României şi care sunt de interes pentru judecătorii

secţiei.

De asemenea, tot la data la care s-a desfăşurat şedinţa de învăţământ profesional

s-a prezentat şi discutat şi practica de casare a instanţelor superioare şi problemele de

practică neunitară, întocmindu-se şi minutele aferente când au existat cazuri de practică

neunitară.

În ce priveşte practica neunitară, judecătorul delegat a prezentat la fiecare şedinţă

de învăţământ profesional referatul sau, fiind analizate comparativ, în vederea stabilirii

cazurilor de practică neunitară toate hotărârile pronunţate de magistraţii secţiei.

O altă modalitate de prevenire a practicii neunitare a fost prin participarea la

întâlnirile trimestriale la şedinţele de practică neunitară realizate de către Curtea de Apel

Craiova cu respectarea procedurii operaţionale stabilite de Curtea de Apel Craiova în

acest sens, precum şi organizarea unor întâlniri informale între judecătorii secţiei cu

reprezentanții Secției I Civilă din cadrul Curţii de Apel Craiova.

Ulterior participării la aceste şedinţe de practică neunitară, colegii delegaţi de

către secţii au prezentat în cadrul secţiei discuţiile purtate pe marginea problemelor de

drept supuse dezbaterilor.

133

Minutele trimestriale întocmite la nivelul Curţii de Apel Craiova au fost

prezentate de preşedintele de secţie în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional lunare.

În ce priveşte modalitatea de arhivare şi consultare atât a minutelor de practică

neunitară, cât şi a referatelor de învăţământ profesional, menţionăm următoarele:

Pe intranetul instanţei, există două secţiuni – învăţământ profesional şi practică

neunitară -, secţiuni în cadrul cărora s-au afişat distinct, pe secţii, procesele verbale

întocmite cu ocazia învăţământului profesional, referatele de învăţământ profesional

întocmite de magistraţii delegaţi care au acceptat postarea pe intranet, minutele de

practică neunitară atât ale fiecărei secţii a instanţei, cât şi ale Curţii de Apel Craiova,

grupate pe materii relevante, acestea putând fi consultate în orice moment atât de

magistraţii instanţei, cât şi de magistraţii de la instanţele arondate.

Deciziile de interes ale instanţelor naţionale sunt trimise tuturor preşedinţilor de

secţii şi apoi de către fiecare preşedinte de secţie în parte către toţi magistraţii din cadrul

acesteia, în căsuţele de e-mail profesionale organizate pe reţeaua "just.ro".

Toate documentele relevante - referatele judecătorilor delegaţi, procese verbale,

minute, hotărâri prezentate – se păstrează şi de preşedintele de secţie pe format de hârtie

în dosare arhivate pe fiecare lună în parte şi sigilate.

Se constată, de asemenea, că s-a respectat planificarea realizată la începutul

anului cu privire la referatele de învăţământ profesional, de studiu profesional şi de

practică neunitară şi de casare stabilite a se prezenta, toate modificările în persoana

judecătorilor delegaţi fiind aprobate.

Formarea profesională s-a desfăşurat lunar la nivelul secţiei, în baza programului

anual avizat de Curtea de Apel Craiova.

Temele din cadrul programului de formare profesională continuă au fost stabilite

şi repartizate la începutul anului, prin discuţii purtate cu judecătorii secţiei, urmărindu-se

realizarea unor lucrări de actualitate şi de mai mare interes pentru materia dreptului civil

şi dreptului procesual civil, tratarea unor subiecte vizând cu preponderenţă dispoziţiile

codului muncii, legii pensiilor şi Noului Cod de Procedură Civilă.

Lunar s-a realizat şi analiza practicii instanţei de control judiciar, soluţiile şi

argumentele relevante din deciziile de casare, urmărindu-se punerea în concordanţă a

practicii judiciare a secţiei cu practica instanţei de control judiciar; s-a realizat analiza

134

actelor normative relevante, a recursurilor în interesul legii, a jurisprudenţei CEDO şi

CEJ, sinteza acestora fiind cuprinsă în procesul-verbal întocmit şi publicat pe intranetul

instanţei, fiind accesibil tuturor judecătorilor, ca de altfel şi recursurile în interesul legii,

jurisprudenţa CEDO şi CEJ, publicate în integralitate pe intranetul instanţei şi transmise

judecătorilor secţiei de preşedintele secţiei prin e-mail.

JUDECĂTORI

Dinu Claudia

Hotărârea judecătorească –06 iunie 2017, Craiova

Timpul de muncă și timpul de odihnă-29 septembrie 2017 Craiova Curtea de Apel

Vindecarea emoțiilor – 27 octombrie 2016, Craiova Curtea de Apel

Preoteasa Carmen


Spiridon Doina

Deontologie și etică profesională – 22 iunie 2017- Craiova

Aspecte de practică neunitară intervenite de la intrarea în vigoare a Noului cod civil și Noului Cod de procedură civilă – 16-17 octombrie 2017, București

Uncheaşu Cecilia



Hartmann Roxana


Gaşpar Rodica

135



Ilie Melania


Vărzaru Eugenia



Nedelcu Manuela

Practica instanțelor naționale în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale în litigiile de muncă în care este incident dreptul UE– 04 mai 2017, București



Gavrilă Mariana

Drepturile de care vor beneficia grupurile vulnerabile.Îmbunătățirea accesului la justiție. O abordare integrată cu accent pe populația romă și alte grupuri vulnerabile. – 25 ianuarie 2017, Craiova

Vindecarea emoțiilor – 27 octombrie 2017 Craiova, Curtea de Apel

Formarea profesională a grefierilor s-a desfăşurat în baza programelor anuale

întocmite la nivelul fiecărei secţii, a programelor Şcolii Naţionale de Grefieri şi conform

programului Curţii de Apel Craiova.

136

De asemenea s-a concretizat şi în susţinerea referatelor trimestriale, întocmite

de grefierii desemnaţi în acest sens, cu temele propuse pentru învăţământ profesional,

teme dezbătute cu toţi grefierii secţiei sub îndrumarea judecătorului delegat.

GREFIERI

Belu Simona

Drept procesual civil – 10 mai 2017, Craiova, Curtea de Apel

Jieanu Mariana


Staicu Lucia


Gherghe Marius


In planul perfectionarii profesionale a personalului auxiliar se impune ca o

corelare a masurilor deja existente, supravegherea grefierului de complet de catre

judecatorii din complet si aducerea la cunostiinta deficientelor din pregatirea acestuia

judecatorului delegat si, eventual, grefierului sef. Suplimentar, judecatorii de pe complet

pot solicita grefierului sa se documenteze cu privire la prevederile legale pe care nu si

le-a insusit, sa ii indice sediul acestora, sa verifice daca activitatea lui s-a remediat in

punctele deficitare. In plus fata de aceste aspecte, compartimentul IT a alcatuit pana in

prezent, in functie de necesitati, diferite rapoarte de auditare a modului de completare a

aplicatiei ECRIS de catre grefieri, rapoarte care sunt usor de monitorizat atat de grefierii

sefi, cat si de conducerea instantei. In baza datelor furnizate de aceste rapoarte, grefierii

sefi vor supraveghea modalitatea de indeplinire a atributiilor de catre grefierii din

subordine, vor observa deficientele in activitate si ii vor invata sa le remedieze.

137

III.2.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori

a) Formarea profesională a judecătorilor s-a desfăşurat cu respectarea

următoarelor principii:

- cunoaşterea regulilor dreptului comunitar prevăzute în actele normative

comunitare, completate cu jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, în mod special în

materia procedurii preliminare;

- abordarea în cadrul şedinţelor de perfecţionare la nivelul secţiei penale şi

pentru cauze cu minori a problemelor de drept de actualitate, apărute datorită

modificărilor legislative succesive generate de implementarea aquis-ului comunitar;

- responsabilitatea judecătorilor şi a personalului auxiliar în ceea ce priveşte

studiul individual, care este de fapt forma de bază a pregătirii şi perfecţionării

profesionale;

- asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii.

În afara participării la cursurile de pregătire centralizată, la nivelul secţiei,

activitatea de perfecţionare profesională a judecătorilor s-a desfăşurat potrivit

programelor anuale aprobate de Curtea de Apel Craiova.

Temele au fost stabilite pe materii şi specializări în baza consultării

judecătorilor, care au fost responsabilizaţi asupra faptului că în acest domeniu neştiinţa

este asimilată în marea majoritate a cazurilor cu încălcarea legii.

Formarea unei identităţi profesionale, pe temeiul însuşirii cunoştinţelor

teoretice de specialitate este în esenţă şi în mod firesc un demers individual, dar depinde

de fiecare judecător în parte, de formarea acestuia, de existenţa obişnuinţei de a studia,

de atracţia faţă de profesie, de colectivul în care lucrează, modul şi ritmul de realizare a

acestei forme de pregătire profesională.

Un rol important în pregătirea profesională l-a avut Institutul Național al

Magistraturii, Ministerul Justitiei, EJTN și Curtea de Apel Craiova prin organizarea

centralizată a unui număr de 15 cursuri, seminarii și simpozioane la care au participat

judecătorii secției, după cum urmează:

138

1.Denis Gabriela Ghervase:

- Dezvoltare instituţională şi formare profesională pentru magistraţi în domeniul

managementului cauzelor de violenţă domestică- Bucureşti, 22-24 februarie 2017

- Schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale U.E.

în România abordare penală – Bucureşti, 03-04 aprilie 2017

- Instruirea judecătorilor cu privire la drepturile cetăţenilor din Uniunea

Europeană pe parcursul procedurilor penale – Constanţa, 17-19 mai 2017

- Executarea pedepselor - INM Bucureşti, 12-13.10.2017, 13-14.11.2017,

05.12.2017

- Drept procesual penal. Ecris – Cheia, 06-09.11.2017

2. Adela Ileana Bărbuţi:

- Aspecte de nelegalitate în cursul procesului penal –Craiova-16 iunie 2017

- Aspecte controversate privind unitatea şi pluralitatea de infracţiuni –Craiova,

octombrie 2017

- Deontologie şi etică –Craiova-30 iunie 2017

- Îmbunătăţirea accesului la justiţie –Craiova-14 -15 februarie 2017

3. Vali Ştefania Ileana Niţă:


octombrie 2017

- Instruirea judecătorilor în domeniul respectării drepturilor cetăţenilor din

Uniunea Europeană pe parcursul procedurilor penale - Karlsruhe Germania, 12-17 iulie

2017

4. Alexandroiu Gabriela:


octombrie 2017

- Programul de schimb al autorităţilor judiciare Polonia, 02-13 octombrie 2017

5. Ciontu Gabriela:

139

- Aspecte de nelegalitate în cursul procesului penal-Craiova,16 iunie 2017


Europeană pe parcursul procedurilor penale –Constanta, 17-19 mai 2017

6. Elvis Florea:


Europeană pe parcursul procedurilor penale –Constanta, 17-19 mai 2017

7. Stănilă Dan Verginica:



2017

- Executarea pedepselor - INM Bucureşti, 09.11-10.11.2017

8. Elena Camelia Macamete:


Uniunea Europeană pe parcursul procedurilor penale - Karlsruhe Germania,12-17 iulie

2017

9. Veronica Tiugan:



2017.

- Executarea pedepselor - INM Bucureşti, 09.11-10.11.2017

b) În ceea ce privește formarea profesională a personalului auxiliar, se poate

preciza că în anul 2017 au participat la seminarii de pregătire profesională organizate de

Școala Națională de Grefieri la nivel centralizat un număr de 1 grefier .

1. Luciana Ionelia Negrilă

- Drept procesual penal. Ecris - Giroc -31.10- 03.11.2017

140

Paralel cu participarea la cursurile de pregătire centralizată, la nivelul secției

penale și pentru cauze cu minori, activitatea de perfecționare profesională a personalului

auxiliar s-a desfășurat potrivit programelor anuale aprobate și sub îndrumarea a 2

judecători delegati prin Ordin de serviciu.

III. 3 SITUAŢIA SACŢIUNILOR DISCIPLINARE ŞI PENALE APLICATE ÎN

CURSUL ANULUI 2017 PE FIECARE CATEGORIE DE PERSONAL

Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar.

Conform art. 1 din Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor

şi procurorilor, "Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în

scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale

societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".

Judecătorii sunt inamovibili, independenţi şi se supun numai legii. Ei trebuie să fie

imparţiali.

Magistraţii, atât judecătorii cât şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor

activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor,

egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor

participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora şi să respecte

Codul deontologic.

Aceste prevederi sunt în concordanţă cu dispoziţiilor art. 124 alin. (3) din

Constituţia României, potrivit cărora "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai

legii".

Independenţa judecătorilor trebuie respectată de celelalte puteri în stat. Aceasta

nu este reglementată ca un scop în sine nici ca un privilegiu al judecătorilor, ea reprezintă

o garanţie oferită cetăţenilor pentru o bună înfăptuire a justiţiei. Aceştia trebuie să aibă

certitudinea că magistraţii sunt independenţi de reprezentanţii puterii legislative şi

executive şi că, indiferent de statutul lor special, se supun legii.

Prin Declaraţia privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Reţelei

Europene a Consiliilor Judiciare, în cadrul întâlnirii de la Londra, 2 – 4 iunie 2010, se

subliniază că independenţa nu este de fapt pentru judecător ci "independenţa este dreptul

141

fiecărui cetăţean într-o societate democratică de a beneficia de o justiţie care este (şi este

percepută ca fiind) independentă de puterea legislativă şi executivă şi care ocroteşte

libertăţile şi drepturile cetăţenilor într-un stat de drept" şi "depinde de fiecare judecător

să respecte şi să lucreze în scopul menţinerii independenţei justiţiei, atât în ceea ce

priveşte aspectul individual, cât şi instituţional".

Normele care consacră răspunderea disciplinară s-au introdus cu scopul declarat

de a determina magistratul să-şi exercite puterile conferite cu responsabilitate.

Conform art. 98 din Legea nr. 303/2004, judecătorii răspund disciplinar pentru

abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul

justiţiei.

Art. 101 din aceeaşi lege menţionează că sancţiunile disciplinare se aplică

numai de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

Procedura de aplicare a acestora este reglementată de Legea nr. 317/2004.

În conformitate cu dispoziţiile art. 9 din legea 303/2004 republicată, privind

statutul judecătorilor şi procurorilor şi a art. 45 indice 1 din legea 317/2004 republicată

privind Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul anului 2017 ca urmare a

petiţiilor formulate cu privire la corpul profesional al judecătorilor din cadrul

Tribunalului Dolj au fost efectuate verificări prealabile de către Inspecţia Judiciară din

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se stabili dacă există indicii privind

săvârşirea unor abateri disciplinare din cele prevăzute de art. 99 din legea 303/2009.

Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar

Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, legea a instituit

măsuri de protecţie a acestora, inclusiv a magistraţilor procurori, împotriva antrenării

lor abuzive în procese penale şi proceduri viciate de eventuale presiuni politice ori de

altă natură.

De menţionat, în acest sens, că cea mai importantă măsură de protecţie o

constituie stabilirea unei competenţe speciale de urmărire penală şi de judecare a

infracţiunilor comise de procurori şi de judecători.

142

De asemenea, aşa cum s-a mai arătat, magistraţii, inclusiv procurorii, nu pot fi

percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv fără încuviinţarea Consiliului Superior al

Magistraturii.

III.3.1 Secția Civil I

Justiţia este unul dintre pilonii care susţine orice societate democratică dar, în

acelaşi timp, este şi un serviciu public al cărui principală misiune este aceea de a

satisface interesele membrilor societăţii. Din această perspectivă, cetăţenii aşteaptă ca

judecătorii să-şi desfăşoare activitatea de judecată în mod cinstit, corect şi imparţial,

aceste calităţi impregnându-se, practic, întregii activităţi desfăşurate în instanţe de

personalul care participă, direct sau indirect, la înfăptuirea actului de justiţie.

Fundamentată pe teoria separaţiei puterilor în stat, independenţa justiţiei

semnifică că atât justiţia ca instituţie, ca sistem, cât şi judecătorii individuali care decid

în cazuri specifice, trebuie să fie capabili să-şi exercite responsabilităţile profesionale

fără a fi influenţaţi de puterea executivă, puterea legislativă sau de grupuri economice

sau de interese.

Principiile internaţionale statuează în mod explicit că judecătorii trebuie să ia

decizii în deplină libertate şi să acţioneze fără restricţie şi fără a fi obiectul unor

influenţe, incitări, presiuni, ameninţări sau intervenţii nelegale, directe sau indirecte,

indiferent din partea cărei persoane vin şi sub ce motiv. Judecătorul, în calitate de

deţinător al autorităţii judecătoreşti, trebuie să-şi poată exercita funcţia sa în deplină

independenţă în raport cu toate constrângerile de natură socială, economică şi politică şi

chiar în raport cu alţi judecători şi în raport cu administraţia judecătorească.

Independenţa unei instanţe se apreciază din acest punct de vedere atât faţă de executiv

şi de părţi, cât şi faţă de puteri exterioare, cum ar fi mass-media.

Chiar dacă sunt independenţi în exercitarea funcţiei, judecătorilor le revin o

serie de obligaţii şi responsabilităţi a căror încălcare poate duce la promovarea de acţiuni

disciplinare.

Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, conform

dispoziţiilor din Legea nr.317/2004, republicată se exercită de Inspecţia Judiciară, prin

143

inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie.

În cursul anului 2017 nu au fost identificate situaţii în care să fi fost afectată

independenţa magistraţilor Secţiei I Civil şi nu au fost sesizate situaţii în care să fi fost

exercitate presiuni de orice natură, care să afecteze independenţa judecătorilor în ceea

ce priveşte adoptarea soluţiilor, în cererile cu care au fost învestiţi sau în activitatea

desfăşurată de aceştia în general.

Valorile etice existente în cadrul profesiei, modul în care acestea au fost

reflectate în comportamentul judecătorilor, educarea acestora în spiritul acestor valori,

înţelegerea şi conştientizarea valorilor precum şi raportarea fiecărui judecător la aceste

valori au determinat inexistenţa sancţiunilor disciplinare pentru judecătorii din cadrul

Secţiei I Civil.

Art. 82 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de

specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea statuează că

personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal.

Răspunderea disciplinară a acestei categorii de personal poate fi angajată pentru

abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează

intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei, legea prevăzând expres faptele care

constituie abatere disciplinară şi sancţiunile care se pot aplica într-o astfel de situaţie.

Întregul personal al secţiei format din judecători şi grefieri, s-a preocupat în mod

constant de cunoaşterea şi respectarea normelor de procedură civilă, a normelor din

Legea de funcţionare şi organizare, statutul magistraţilor, statutul personalului auxiliar,

a normelor din Regulamentul de ordine Interioară al instanţelor, Codul deontologic,

ordine şi decizii interne, hotărâri de colegiu.

S-au respectat prevederile legale atât în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor

cu aplicarea normelor şi principiilor generale de drept (soluţionarea cu celeritate cu

respectarea principiului contradictorialităţii, al publicităţii, cu respectarea dreptului la

apărare, redactarea în termen a hotărârilor şi încheierilor) cât şi în ceea ce priveşte

raporturile de muncă, raporturile cu colegii, cu părţile şi apărătorii acestora.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar acesta a fost instruit în cadrul şedinţelor

de învăţământ profesional în privinţa drepturilor şi îndatoririlor sale cu privire la

144

atribuţiile de serviciu dar şi cu privire la relaţiile cu justiţiabilii. De asemenea în cadrul

unor mici şedinţe informale au fost s-au purtat discuţii pe marginea jurisprudenţei

referitoare la abaterile disciplinare la nivel de ţară, ce a fost afişată pe intranetul

instanţei.

La nivelul Secţiei I Civil nu au existat cazuri de abatere disciplinară sau de altă

natură, personalul auxiliar secţiei având un comportament exemplar atât în relaţiile

interne cât şi în relaţiile cu justiţiabilii şi avocaţii.

Concluzionând, sub aspectul răspunderii disciplinare a personalului, apreciem

că, la nivelul Secţiei I Civil, situaţia este foarte bună, nicio persoană nefiind sancţionată

în anul 2016.

Nu au existat situaţii în care să fie sancţionaţi penal judecătorii şi personalul

auxiliar.

III.3.2 Secția Civil II

Justiţia, ca sistem, dar şi judecătorii în mod individual, trebuie să-şi exercite

atribuţiile fără a fi influenţaţi de celelalte puteri, ori de diverse grupuri de interese şi

persoane. În aplicarea legii, independenţa judecătorilor exclude noţiunea de subordonare

şi ierarhie.Judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate, să acţioneze fără restricţii,

fără influenţe, presiuni, ameninţări indiferent din partea cui vin.

Deşi activitatea judiciară în cursul anului 2017 a presupus un efort susţinut

pentru întreg personalul secţiei, nu au existat situaţii care să implice luarea vreunei

măsuri disciplinare, întreg personalul îndeplinindu-şi atribuţiile în conformitate cu

dispoziţiile legale.

În cursul anului 2017 nu au fost promovate acţiuni disciplinare, nici la nivelul

judecătorilor şi nici al personalului auxiliar de specialitate, de subliniat fiind aspectele

pozitive ale activităţii pe care aceştia au desfăşurat-o, precum şi responsabilitatea

asumată de fiecare membru al colectivului.

Pentru o justiţie eficientă şi responsabilă este nevoie de evaluări obiective care

să permită îmbunătăţirea activităţii nu numai prin autodezvoltare ci şi prin identificarea

vulnerabilităţilor şi a măsurilor eficiente de înlăturare a lor.

145

Comisia de evaluare constituită la nivelul Tribunalului Dolj a continuat procesul

de evaluare anuală a activităţii, la finalizarea ciclului de evaluare fiind întocmite rapoarte

de evaluare finale.

În cadrul procesului de evaluare au fost avute în vedere criteriile de competenţă

şi performanţă profesională, în speţă eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi

obligativitatea în ce priveşte formarea profesională continuă.

Prin rapoartele de evaluare întocmite, s-a notat capacitatea de organizare,

capacitatea de planificare a activităţilor, gestionarea informaţiilor, comportamentul şi

comunicarea cu persoanele implicate în actul de justiţie.

A fost evaluată şi activitatea personalului auxiliar de sepcialitate constatându-

se că şi la acest nivel se respectă standardele de conduită şi performanţă profesională.

Nu au fost sesizate acte sau fapte de natură să compromită demnitatea

personalului secţiei în profesie şi societate.

Fiind atitudini fireşti, responsabilitatea şi moralitatea, acestea au condus la

desfăşurarea muncii cu onestitate, profesionalism şi conştienţi de importanţa activităţii

desfăşurate.

Atât magistraţii precum şi grefierii au avut un comportament adecvat în relaţiile

cu justiţiabilii, neexistând niciun fel de indicii privind săvârşirea vreunei fapte care să

atragă răspunderea penală a acestora.

III.3.3 Secția Contencios Administrativ și Fiscal

În cursul anului 2017, la nivelul Secţiei contencios administrativ şi fiscal nu

au existat situaţii care să pună în discuţie răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti răspunde

disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările

care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.

Abaterile disciplinare ale personalul auxiliar de specialitate al instanţelor

judecătoreşti sunt reglementate în art. 84 din Legea nr. 567/2004.

146

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de

specialitate din cadrul Secţiei contencios administrativ şi fiscal, se reţine, pentru anul

2017, că nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

În cursul anului 2017, la nivelul Secţiei contencios administrativ şi fiscal nu

au existat situaţii care să pună în discuţie răspunderea penală a judecătorilor şi

personalului auxiliar de specialitate şi conex.

III.3.4 Secția Conflicte de muncă și Asigurări Sociale

Întregul personal al secţei format din judecători, asistenţi judiciari, grefieri, s-a

preocupat în mod constant de cunoaşterea şi respectarea normelor de procedură civilă,

a normelor din Legea de funcţionare şi organizare, statutul magistraţilor, statutul

personalului auxiliar, a normelor din Regulamentul de ordine Interioară al instanţelor,

Codul deontologic, ordine şi decizii interne, hotărâri de colegiu.

S-au respectat prevederile legale atât în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor

cu aplicarea normelor şi principiilor generale de drept (soluţionarea cu celeritate cu

respectarea principiului contradictorialităţii, al publicităţii, cu respectarea dreptului la

apărare, redactarea în termen a hotărârilor şi încheierilor) cât şi în ceea ce priveşte

raporturile de muncă, raporturile cu colegii, cu părţile şi apărătorii acestora.

Întregul personal a contribuit la crearea unui climat favorabil desfăşurării

activităţii la locul de muncă, bazat pe respect reciproc, seriozitate în îndeplinirea

sarcinilor de serviciu, operativitate şi corectitudine.

A existat o foarte bună colaborare între judecători, asistenţi judiciari şi grefieri

în cadrul secţiei, dar şi în cadrul instanţei, cu ceilalţi colegi.

Nu au existat situaţii în care să fie sancţionaţi disciplinar judecătorii şi

personalul auxiliar.

Nu au existat situaţii în care să fie sancţionaţi penal judecătorii şi personalul

auxiliar.

Profesionalismul judecătorilor nu trebuie să se rezume doar la o bună pregătire

ci şi la o conduită onestă în afara oricăror suspiciuni de lipsă de integritate.

147

Integritatea este o trăsătură lăuntrică a fiecărui magistrat care implică

exercitarea funcţiei în mod cinstit, corect şi conştiincios şi cu bună credinţă.

Coordonatele integrităţii în justiţie au în vedere efectuarea actelor judiciare cu

maximă obiectivitate, în condiţii de egalitate şi demnitate a părţilor, respectându-se

termenele prevăzute de lege.

Întărirea integrităţii trebuie să pună accent pe componenta de prevenire a

săvârşirii faptelor de corupţie şi incidentelor de integritate, activitate care trebuie să

privească întregul personal care îşi desfăşoară activitatea în instanţă.

În anul 2017 activitatea judecătorilor şi personalului auxiliar s-a desfăşurat cu

respectarea dispoziţiilor legale şi statutare, niciuna din persoane nefăcând obiectul unor

acţiuni disciplinare. Comunicarea permanentă dintre persoanele cu atribuţii manageriale

şi judecători sau personal auxiliar a contribuit în cea mai mare parte la asigurarea unui

climat de muncă favorabil desfăşurării în condiţii optime a activităţii.

În anul 2017 a avut loc evaluarea activităţii magistraţilor, care au îndeplinit

condiţiile de evaluare şi finalizată prin acordarea calificativului „foarte bine” la toţi

judecătorii secţiei, evaluarea având în vedere şi acest criteriu.

III.3.5 Secția Penală și pentru cauze cu minori

În ceea ce privește situația sancțiunilor disciplinare și penale aplicate în cursul

anului 2017, în cadrul Secției penale și pentru cauze cu minori au fost sancționate

următoarele grefiere: Cristiana Jura (în calitate de grefier şef în anul 2016), Tutunaru

Elena Diana şi Carmen Alina Iova, în calitate de grefieri ai Biroului de Executări Penale

în anul 2016, neexistând sancţiuni disciplinare aplicate judecătorilor secţiei.

148

CAPITOLUL IV

INFRASTRUCTURA INSTANȚEI

În România justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti, conform

ierarhiei stabilită de legea 304/2004, privind organizarea judiciară, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

Tribunalul Dolj funcţionează, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca instanţă

cu personalitate juridică, având în subordine următoarele judecătorii:

- Judecătoria Craiova;

- Judecătoria Filiaşi;

- Judecătoria Băileşti;

- Judecătoria Segarcea;

- Judecătoria Calafat.

Sub aspectul infrastructurii, situaţia Tribunalului Dolj este una foarte bună atât

privinţa spaţiului, cât şi în privinţa echipamentelor IT aflate în dotarea instanţei, odată

cu construirea noului sediu al Tribunalului Dolj.

Începând cu luna aprilie 2016, toate secţiile Tribunalului Dolj îşi desfăşoară

întreaga activitate în sediul Tribunalului Dolj din Craiova, str. Brestei, nr. 12, un imobil

P+4, care dispune de toate dotările necesare desfăruşării activităţii şi asigură un mediu

de lucru adecvat pentru personalul instantei.

Clădirea este mobilată si dotată cu cele necesare unei funcţionări adecvate,

astfel:

- Săli de sedinţă în sediul nou: 6, dotate cu sisteme SIIISJ si de afisaj a

proceselor in curs de solutionare si cu intrare distinctă pentru judecători si public

- Camere de consiliu: 5, dotate cu sisteme SIIISJ si de afisaj a proceselor in curs

de solutionare

- Camere de deliberari: 7

- Birouri judecatori: 40

149

- Birouri grefieri: 27

- Birouri asistenti judiciari: 5

- Birou contabilitate: 1

- Birou personal şi statistică judiciară: 1

- Birou IT: 2

- Birou tehnic: 1

- Sală şedinţe adunarea generala a judecatorilor, sedinte de colegiu: 1, dotata cu

sistem de conferinta si sistem de videoconferinta

- Săli conferinte: 1 cu posibilitatea de impartire si eventual schimbare de

functionalitate in 2 sau 3 incaperi prin pereti retractabili; sala de conferinte este dotata

cu sistem de conferinta si cu sistem de straducere simultana in 4 limbi straine

- Sală audiere minori – dupa model francez, fiind singura sala de audiere minori

edificata in acest fel intr-o instanta din Romania. In tara mai exista 5 astfel de sali date

in folosinta in cadrul directiilor judetene de protectie a copilului si una in curs de

realizare la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.

- Spatii de arhivă pentru arhiva de conservare – 880 mp pentru arhivă prevăzuti

în noul sediu, cu dotari fara precedent la instantele doljene;

- 2 lifturi;

- sistem integrat de climatizare;

- mobilier complet nou pentru sălile si birourile noului sediu; o sistem de

supraveghere interioară si exterioară;

- dotări moderne de PSI (protectie si sigurantă la incendiu)

- posibilitatea de a asigura fluxurile corecte specifice oricărei instante: 4 intrări

separate pe categorii de persoane,

- sisteme de siguranta adecvate.

Odată cu mutarea la noul sediu, toate secţiile au fost dotate cu calculatoare de

ultimă genereaţie pentru toţi judecătorii şi grefierii, imprimante Brother pentru

judecători şi multifuncţionale Brother pentru birourile grefieri. În prezent, principalul

program utilizat în evidenţa informatizata a instanţei fiind programul ECRIS 4. La acest

program se adaugă şi programul de statistică judiciară STATIS, programul de legislaţie

150

SINTACT 3.0, programul de înregistrare a şedinţelor de judecată INTRAC şi programul

de gestionare şi ascultare a înregistrărilor DUALIS.

Toate secţiile sunt dotate cu poştă electronică şi echipamente fax pentru

primirea corespondenţei de la justiţiabili pe fiecare secţie.

În anul 2017, dotarea cu echipamente IT a instanţelor din raza de activitate a

Tribunalului Dolj a fost următoarea:

Nr. crt. Instanţa Servere Calculatoare

1. Tribunalul Dolj 13 253

2. Judecătoria Craiova 10 190

3. Judecătoria Băileşti 8 34

4. Judecătoria Calafat 8 36

5. Judecătoria Filiaşi 8 32

6. Judecătoria Segarcea 8 23

Total 55 568

În general echipamentele au funcţionat în parametrii normali, excepţie făcând

câteva staţii de lucru la care au cedat componente datorită vechimii şi uzurii

echipamentelor, probleme ce au fost rezolvate cu succes de Biroul IT.

Activitatea biroului IT, pe parcursul anului 2017 a fost următoarea:

Pe parcursul anului au fost instalate pachete de actualizare ale aplicaţiei Ecris,

furnizate de Ministerul Justiţiei. Aceste pachete rezolva cea mai mare parte a

problemelor sesizate în funcţionarea aplicaţiei Ecris.

Biroul IT a procedat la actualizarea sistemelor de operare şi a soluţiei antivirus

la staţiile de lucru de la toate instanţele din raza de competenţă a Tribunalului Dolj.

Urmare înlocuirii parcului de calculatoare de la Tribunalul Dolj, Biroul IT a

recuperat o parte din staţiile vechi Gemina şi a instalat pe acestea software-ul necesar

desfăşurării activităţii pentru a fi predate către judecătoriile din raza judeţului Dolj.

Biroul IT a reuşit, datorita cooperării strânse între membrii acestuia precum şi a

mobilizării exemplare, să ducă toate operaţiile la bun sfârşit, fără întârzieri şi avarii, şi,

mai mult, să ofere sprijin şi altor instanţe pentru buna desfăşurare a activităţii acestora.

151

Biroul IT s-a implicat asiduu în activitatea instanţelor de judecată prin realizarea

de rapoarte care au ajutat, pe de o parte, la verificarea şi îmbunătăţirea modului de lucru

cu aplicaţia Ecris, şi pe de altă parte la culegerea datelor statistice, necesare diferitelor

situaţii referitoare la dosare şi activitatea de judecată, anterior implementării modului de

statistică.

În ceea ce priveşte pagina de intranet a instanţei, au fost publicate pe intranet,

la solicitarea conducerii următoarele:

- Ordine de serviciu

- Hotărâri de colegiu

- decizii

- convocatoare

- Jurisprudenţa (CEDO, Curtea Constituţionala, ICCJ, CEJ)

- Învăţământ profesional

- practica neunitara

- norme PSI

- modele de procese verbale utile

- materiale referitoare la seminariile organizate de Tribunalul Dolj

- şi alte materiale de interes pentru personalul instanţelor

Biroul IT a continuat să îmbunătăţească aplicaţiile dezvoltate în anii anteriori,

respectiv:

- aplicaţie de inventar utilizată de biroul IT pentru o gestiune cât mai eficientă

a echipamentelor IT

- aplicaţie de pontaj electronic, implementată la toate instanţele din raza de

activitate a Tribunalului Dolj

- aplicaţie de telefoane

- aplicaţia de registratură folosită pentru evidenţa documentelor administrative

ale instanţei

- aplicația de evidență a dosarelor suspendate

- aplicaţie pentru evidenţa dosarelor mai vechi în sistem, aplicaţie ce culege o

parte din date din Ecris, ajutând astfel la un mod de lucru cât mai corect în Ecris. Această

aplicaţie a uşurat mult munca persoanelor desemnate să realizeze situaţiile solicitate

152

privitoare la vechimea dosarelor în sistem, mai ales prin faptul că marea majoritate a

datelor sunt culese din Ecris, iar vechimea este calculată automat dacă se completează

data înregistrării în sistem a dosarului.

- aplicaţia de incidente procedurale

- registrele prevăzute de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotarârea nr.

1151 din 17 decembrie 2015

Prin aplicaţiile dezvoltate de Biroul IT (Registre, Incidente, Rapoarte, Inventar,

Carte de Telefoane, Pontaj, Dosare Vechi, Registratură, Dosare suspendate etc.), s-a

îmbunătăţit considerabil activitatea instanţei, fiind puse la dispoziţia utilizatorilor

diverse instrumente pentru uşurarea sarcinilor de serviciu şi îmbunătăţirea rezultatelor.

La solicitarea conducerii Tribunalului Dolj s-au realizat rezoluţii precompletate

cu datele existente în aplicaţia ecris, folosite în faza procedurii prealabile.

Aplicaţiile pentru pontaj, incidente şi registre au fost puse la dispoziţia tuturor

instanţelor de judecată din România, asigurându-se şi mentenanţă şi suport în utilizarea

lor.

Nu au fost omise nici operaţiile de mentenanţă şi back-up ale aplicaţiilor care

rulează în cadrul instanţelor, pentru a fi evitate situaţii neplăcute cauzate de pierderea

accidentală a datelor, respectiv pentru:

- aplicaţia ecris

- aplicaţiile folosite de Biroul Contabilitate

- aplicaţiile dezvoltate local (cele enumerate mai sus)

- aplicaţia de înregistrare a şedinţelor de judecată

Securizarea reţelei interne LAN reprezintă o prioritate pentru Biroul IT, astfel

că s-au luat masuri suplimentare de siguranţă, care implică:

- teste interne de siguranţă

- instalarea, configurarea şi actualizarea software-ului antivirus şi a sistemelor

de oprerare.

In ce priveste instantele arondate, situatia sediilor acestora este deosebit de grea.

Judecatoria Craiova, una din cele mai încarcate instanţe din ţară, are, la rândul

său, o situaţie dificilă atât în ce priveste spaţiul de arhiva, cât şi în ce priveşte spaţiul

destinat activităţii de instanţă efective.

153

Clădirea în care se află sediul Judecătoriei Craiova este una foarte veche,

edificată în anul 1915 şi chiar dacă, în urmă cu aproximativ 20 ani, s-a realizat o renovare

şi o compartimentare a spaţiului existent, rezultatul nu reprezintă un spaţiu

corespunzător desfăşurării activităţii normale a instanţei.

Problemele pe care le ridică acest spaţiu, în activitatea curentă, vizează atât un

aspect legat de disconfortul pe care îl creează personalului instanţei, cât şi unul privind

lipsa de funcţionalitate, conform destinaţiilor date pentru activitatea instanţei (săli de

judecată, registratură, arhivă, birouri etc.).

Având în organigramă, în prezent, 62 posturi de judecători, din care unul vacant

(schema fiind mărită de la un număr de 56 posturi cât erau la începutul anului) şi dat

fiind faptul că instanţa nu dispune decât de 6 săli de judecată, în fiecare din zilele

săptămânii este necesar ca activitatea de judecată să se desfăşoare în doi timpi, respectiv

trei timpi, adică în trei şedinţe succesive în aceeaşi sală, una care se desfăşoară dimineaţa

(timpul 1), una care se desfăşoară după ora 10,30 (timpul 2) şi una care se desfăşoară

după ora 13,30 (timpul 3) .

În prezent, nu există nicio încăpere cu destinaţia de cameră de consiliu, în acest

sens, fiind folosite birourile judecătorilor.

Mai mult decât atât, imobilul în care se desfăşoară activitatea nu mai poate

asigura în prezent funcţionarea normală a instanţei, deoarece spaţiile existente sunt fie

insuficiente, fie improprii necesităţilor ridicate de volumul actual de muncă.

Reţeaua electrică este veche şi dacă este solicitată, alimentarea cu energie

electrică se întrerupe destul de des, fiind necesară intervenţia persoanelor de specialitate,

intervenţie care implică suspendarea activităţii, inclusiv a şedinţelor de judecată;

Mobilierul este insuficient şi destul de vechi (mai ales cel din sălile de judecată),

precum şi toate celelalte bunuri din instanţă (perdele, mochete, rafturi, scaune,etc.).

De asemenea, computerele din instanţă şi majoritatea aparaturii de birou sunt

vechi şi nu mai fac faţă cerinţelor sistemelor de operare şi aplicaţiilor actuale, necesitând

în permanenţă reparaţii.

Un obiectiv este repararea şi întreţinerea clădirii, cu prioritate efectuarea

reparaţiilor urgente, operaţiunea de mentenanţă având caracter permanent. Reparaţiile

154

urgente sunt acelea care pun în pericol activitatea zilnică a instanţei şi, mai ales,

activitatea de repartizare a dosarelor şi desfăşurare a şedinţelor de judecată.

De asemenea, este necesară realizarea reparaţiilor urgente şi de întreţinere la

celelalte elemente, respectiv instalaţii termice (calorifere, ţevi), aparate de aer

condiţionat şi instalaţii sanitare, pentru a se evita, atât situaţiile de pericol care pot apărea

prin proasta funcţionare a acestora, cât şi un consum ridicat nejustificat la utilităţi – apă,

energie electrică.

Înlocuirea tocăriei la majoritatea geamurilor clădirii este o alta necesitate, în

anul 2016 fiind realizate lucrări de întreţinere a acestora fără a înlătura în totalitate

neajunsurile existente.

În Judecătoria Craiova, există o arhivă de conservare aflată la subsolul clădirii,

cu o suprafaţă de 1200 mp, iar arhiva curentă, aflată la parterul clădirii cuprinde 3

încăperi, astfel: biroul de relaţii cu publicul, sala de studiu a instanţei şi arhiva curentă.

Pe lângă acestea, în cadrul Judecatoriei Craiova, mai funcţionează biroul în care

îşi desfăşoară activitatea judecătorul de serviciu.

Pe parcursul anului 2016, o mică parte din aparatură a fost înlocuită, fie cu

bunuri provenind de la alte instanţe, fie cu bunuri noi, în acest din urmă caz, însă, acestea

nefiind performante tehnic, ca urmare a bugetului în care s-au încadrat. Totuşi, trebuie

menţionat că, fără eforturile susţinute şi priceperea membrilor compartimentului IT din

cadrul instanţei şi ai Tribunalului Dolj, care au reuşit să recondiţioneze prin eforturi

proprii multe din elementele de tehnică de calcul aflate în dotarea instanţei, nu s-ar fi

putut desfăşura activitatea curentă în condiţii optime.

Tot pe fondul lipsurilor evidenţiate este de adăugat că, nu există instalaţii de

supraveghere video pe holurile destinate accesului publicului, iar mobilierul este relativ

uzat şi insuficient pentru numărul de persoane care funcţionează în cadrul instanţei.Nu

există suficient mobilier pentru păstrarea în condiţii de siguranţă a dosarelor, nici la

grefieri şi nici la judecători şi, cu toate că s-au făcut eforturi considerabile,

aprovizionarea cu consumabile a cunoscut sincope.

Ca priorităţi, în ce priveşte dotarea instanţei, de către conducere se au în vedere

aducerea în stare de funcţionare a aparaturii care poate fi reparată, înlocuirea aceleia

care nu mai poate fi reparată, eficientizarea dotărilor şi a cheltuielilor cu consumabilele

155

şi dotarea instanţei cu aparatura necesară activităţii de judecată şi arhivarii electronice a

dosarelor. Aceste obiective pot fi realizate prin adoptarea în trepte a unor măsuri

graduale şi realizabile din punct de vedere al prevederilor bugetar, în strânsă legătură cu

ordonatorii de credite.

Problemele de arhivare cu care se confruntă instanţa sunt majore. Deşi în

perioada anterioară s-a efectuat activitate de sortare şi predare la topit sau tocat a unora

din dosarele pentru care a expirat termenul de păstrare (cu referire la termenul de

păstrare de 1-5 ani), acest lucru nu a avut un impact de substanţă asupra spaţiului de

arhivare, mult supraaglomerat. Este de notat ca modul de păstrare al acestor dosare,

coroborat cu lipsa până în acest moment a unei instalaţii anti-incendiu la nivelul întregii

instanţe (excepţie: camera serverelor), creează un real şi acut pericol pentru instanţă din

perspectiva normelor de protecţie fata de incendii. În plus, este necesară

redimensionarea schemei de personal a instanţei prin prisma măririi numărului de

posturi, atât la nivelul judecătorilor, cât şi al grefierilor, pentru desfăşurarea actului de

justiţie în condiţii optime cu consecinţe directe asupra calităţii acestuia.

Urmare demersurilor făcute la nivelul instanţei, împreună cu ordonatorii de

credite, s-a obţinut repartizarea de către autorităţile locale a unui spaţiu, în care să fie

relocată arhiva de conservare a instanţei, a cărei situaţie locativă este deficitară, astfel

încât, după efectuarea reabilitării spaţiului pus la dispoziţie, urmează c a arhiva veche

să fie relocată.

Instanţa are în dotare un mijloc de transport în măsură să asigure înaintarea

urgentă şi în condiţii de siguranţă a dosarelor către instanţele de control judiciar în cazul

căilor de atac formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materia măsurilor

preventive, totodată, în cursul ultimilor doi ani instanţa a fost dotată cu aparate de aer

condiţionat.

Urmare a demersurilor efectuate de conducerea instanţei, la sediul Judecătoriei

Craiova au fost prezenţi reprezentanţi ai CSM şi MJ, inclusiv ministrul justiţiei, care au

observat în concret condiţiile materiale în care se derulează activitatea zilnică a

judecătorilor şi personalului auxiliar.

Din consultarea bugetului Ministerului Justiţiei, rezultă că au fost prevăzute

fonduri în vederea asigurării unui nou sediu pentru Judecătoria Craiova, situaţie în urma

156

căreia s-ar putea înlătura neajunsurile expuse anterior, sub acest aspect, urmând să

continue demersurile în vederea demararii efective a operaţiunii specifice, în vederea

realizării unui sediu nou.

Sediul Judecatoriei Filiasi si al Judecatoriei Segarcea au necesitat de asemenea

efectuarea de reparatii. De altfel, pentru sediul Judecatoriei Segarcea s-a realizat

expertiza tehnica de evaluare in vederea efectuarii de reparatii capitale, fara, insa, ca

pana in prezent sa se poata continua aceasta procedura, din lipsa de fonduri.

Sediul Judecatoriei Calafat este impropriu desfasurarii activitatii.

Întrucât, din lipsa unei clădiri adecvate nu s-au putut concretiza demersurile

conducerii acestei instante si ale conducerii Tribunalului Dolj cu privire la obtinerea de

la autoritatile locale a unui nou sediu, si avand in vedere ca si pentru acest sediu s-a

intocmit o expertiza de reparatii capitale, s-a reusit obtinerea de fonduri de la Ministerul

Justitiei pentru demararea acestor lucrari.

In ce priveste Judecatoria Bailesti, aceasta nu beneficia de sediu propriu. Ca

atare, demersurile conducerii Tribunalului Dolj si ale Curtii de Apel Craiova s-au

concentrat in vederea obtinerii unui astfel de spatiu, in prezent fiind, de a semenea in

derulare la nivel de Ministerul Justitiei procedura de dezmembrare a imobilului care

adaposteste atat Judecatoria Bailesti, cat si Parchetul de pe langa Judecatoria Bailesti, in

vederea stabilirii spatiului deja ocupa de instanta cu titlu de sediu propriu.

Resursele materiale aflate la dispoziţia Tribunalului în anul 2017

Bugetul total alocat Tribunalului Dolj în anul 2017 CAP 61.01 si CAP 54 a fost

de 78439872 lei, fiind deschise credite în valoare de 78429665 lei.

Bugetul a fost structurat astfel:

1) Capitol 61.01

I. 74695152 lei – cheltuieli de personal;

II. 1908440 lei – bunuri şi servicii;

XIII. 71000 lei –cheltuieli de capital- active nefinanciare

V. 224680 lei- Despagubiri civile

157

2) Capitol 54.01 Alte servicii publice generale (onorarii avocaţi oficiu şi ajutor

public judiciar)

II. 1520600 lei – bunuri şi servicii

Execuţia bugetară totală a fost de 99,93 % (plati nete totale 78374322 lei, credite

totale 78429665 lei) – Raportul plati nete casa fata de creditele acordate şi pe titluri se

prezintă astfel:

I. Cheltuieli de personal:

- Buget propus – 93553455 lei

- Buget alocat total – 74695152 lei

- Credite deschise – 74693370 lei

- Plăţi nete de casă – 74650800 lei

- Execuţie bugetară – 99,94 %

Structura plăţilor nete de casă:

- Salarii, delegaţii, chirii, contravaloare transport – 60786197 lei

- Contribuţii aferente plătite de angajator – 13674400 lei

- Medicamente – 190203 lei

II. Bunuri şi servicii:


- Buget alocat -1908440 lei lei


- Plăţi nete de casă – 1899905 lei


Structura bunurilor şi serviciilor:

- Bunuri şi servicii – 1647742,63 lei

- Reparaţii curente – 29255 lei

Reparaţii curente -2017

- reparatii instalaţie apă Tribunal Dolj-sediu vechi=2339,30 lei

158

- reparatii instalaţie apă Judecătoria Craiova=184,21 lei

- reparatii instalaţie electrică Judecătoria Craiova =2319,25 lei

- reparatii pereţi şi sistem pluvial Judecătoria Filiaşi =23601,44 lei

- reparatii centrală termică Judecătoria Calafat =810,80 lei

Bunuri de natura obiectelor de inventar = 13113,24 lei

- cv robe Tribunalul Dolj, Judecătoria Băileşti şi Filiaşi = 1166 lei

- cv ştampile Tribunalul Dolj = 402 lei

- cv ştampile Judecătoria Băileşti = 167 lei

- cv jaluzele Judecătoria Craiova = 3687,99 lei

- cv scrumiere metalice Judecătoria Craiova =480 lei

- cv scaune sală şedinţe Judecătoria Craiova =516 lei

- cv termohidrometre sediu arhivă Judecătoria Craiova= 988 lei

- cv stingătoare sediu arhivă Judecătoria Craiova= 446,25 lei

- cv aspiratoare instanţe judeţul Dolj exclusiv Tribunalul Dolj=6426 lei

- Deplasări – 10431 lei

- Alte cheltuieli – 198363,92 lei din care:

- prime de asigurare non-viaţă – 19478,92 lei - RCA şi asigurări

Casco pentru autoturisme

- alte cheltuieli cu bunuri şi servicii –178885 lei (traduceri şi

expertize medico-legale şi vărsăminte pentru persoanele cu

handicap)

XIII. Active nefinanciare:



- Credite deschise – 61800,91 lei

- Plăţi nete de casă – 870069 LEI


159

La acest titlu au fost achitate sume astfel:

- art 71.01.02 - Masini, echipamente si mijloace transport = 39220,00 lei

reprezentand achizitie centrală termică pentru Judecătoria Segarcea

- art 71.01.03 - Mobilier, aparatura birotica = 10465,71 lei reprezentand achizitii

două sisteme detecţie şi avertizare incendiu pentru Judecătoria Craiova, sediul arhivă şi

sediul actual.

- art 71.01.30 - Alte active fixe = 9615,20 lei cv 10 licente Microsoft Office

pentru Judecătoria Craiova

- art 71.03 - Reparatii capitale-suma de 2500,00 lei reprezentand expertiză sediu

Judecătoria Filiaşi.

Capitol 54.01 Alte servicii publice generale (onorarii avocaţi oficiu, ajutor

public judiciar, curatori, traduceri)




- Plăţi nete de casă – 1517136,78 lei


Plati efectuate:

- ajutor public judiciar – 1294626,50 lei – onorarii avocaţi oficiu şi ajutor

public judiciar

- onorarii curatori- 86421,80 lei

- traduceri- 136088,48 lei

160

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Raportat la volumul de activitate al instanţei în anul 2017, la resursele umane şi

materiale avute la dispoziţie, apreciem că activitatea Tribunalului Dolj a fost foarte

bună, în acest sens fiind şi indicatorul general " foarte eficient", iar rezultatele cuprinse

în acest bilanţ reprezintă efortul depus de judecătorii, grefierii şi echipa managerială a

acestei instanţe, ce nu poate fi cuantificat doar în cifrele statistice prezentate.

De la semnarea în primăvara anului 2005 de către România a Tratatului de

Aderare la Uniunea Europeană, precum şi de la aderarea efectivă la data de 01.01.2007

şi până în prezent, justiţiei i s-a acordat un rol de maximă importanţă, atât în procesul

de aderare, cât şi după aceea, în perioada de monitorizare a ţării noastre de către Comisia

Europeană, strategia de reformă a sistemului judiciar având ca obiective consolidarea

statului de drept, respectarea principiului supremaţiei legii, realizarea unei reale

separaţii a puterilor în stat, asigurarea echilibrului acestora, prin consolidarea

independenţei puterii judecătoreşti, respectarea drepturilor omului, adoptarea celor mai

bune practici europene legate de funcţionarea sistemului judiciar, asigurarea

transparenţei şi îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, sporirea eficienţei şi

responsabilizării sitemului judiciar, garantarea liberului acces la justiţie, prevenirea şi

combaterea corupţiei din sistemul judiciar, obiective care conduc la crearea unui sistem

judiciar modern şi credibil, capabil să implementeze acquis-ul comunitar şi să se

adapteze rapid la toate cerinţele comunitare.

Importanţa justiţiei, ca serviciu public a fost sintetizată în Strategia de

dezvoltare a sistemului judiciar în perioada 2015-2020, afirmându-se că „Asigurarea

unui act de justiţie eficient, accesibil şi de calitate reprezintă o aşteptare legitimă a

cetăţenilor unei societăţi întemeiate pe respectul normei de drept. Modul în care este

înfăptuită justiţia influenţează în mod direct coordonatele fundamentale de funcţionare

a societăţii româneşti, precum separaţia puterilor în stat, securitatea juridică, dezvoltarea

economică. Toate aceste elemente sunt reflectate, în final, în standardul de viaţă al

cetăţenilor.“

161

Fundamentul unei justiţii autentic independente este dat nu numai de structura

legislativă, ci mai ales de modul în care aceasta este transferată din zona conceptuală în

cea a realităţii efective.

Într-o societate în continuă dinamică este nevoie de un sistem judiciar modern,

eficient şi transparent care presupune îmbunătăţirea cadrului normativ şi instituţional şi

implementarea unor standarde de management care să asigure calitatea actului de

justiţie.

Toate aceste elemente devin însă ineficiente în absenţa calităţii umane, a

perseverenţâei, a responsabilităţii şi a pragmatismului, a gradului înalt de pregătire

profesională al celor care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de bilanţ.

În condiţiile în care activitatea este supraîncǎrcatǎ fiind reglementatǎ în

amǎnunt de coduri, legi şi regulamente... dincolo de toate acestea, magistraţii şi grefierii

sunt oameni care lucreazǎ într-un mediu social foarte divers şi sensibil, contribuind,

prin comportamentul sǎu, la imaginea unei instituţii extrem de importante: justiţia.

Actul de justiţie nu numai că trebuie îndeplinit ci trebuie îndeplinit in mod

vizibil.Această paradigmă constituie fundamentul statului de drept. Nu este suficient ca

regulile să fie aplicate in mod corect, ci acest lucru să se şi vadă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a exprimat de nenumărate ori nevoia

unui sistem judiciar(general) care să inspire încredere publicului. Aceasta este una dintre

principalele funcţii ale instanţelor si personalului acestora.

De aceea, este bine sǎ se aibǎ în vedere cǎ şi în momente dificile, sarcinile de

serviciu trebuie îndeplinite cu conştiinciozitate şi responsabilitate.

Raportat la volumul de activitate al instanţei în anul 2017, la resursele umane şi

materiale avute la dispoziţie, apreciem că activitatea Tribunalului Dolj a fost foarte

bună, în acest sens fiind şi indicatorul general ”foarte eficient”, iar rezultatele cuprinse

în acest bilanţ reprezintă efortul depus de judecătorii, grefierii şi echipa managerială a

acestei instanţe, ce nu poate fi cuantificat doar în cifrele statistice prezentate.

Acelaşi efort a condus la asigurarea unui termen scurt de repartizare pentru

cauzele urgente, menţinerea indicelui general de atacabilitate precum şi a celui de

modificare/casare a hotărârilor în căile de atac în parametri optimi, soluţionarea

dosarelor într-un termen rezonabil şi mai ales pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti de

162

calitate reprezintă realizări deosebite, împrejurări ce denotă o încredere ridicată a

justiţiabililor în actul de justiţie înfăptuit la nivelul Tribunalului Dolj şi o bună pregătire

profesională a magistraților și grefierilor acestei instanțe.

În raport de rezultatele înregistrate, se poate concluziona că întreg colectivul

instanţei şi-a manifestat interesul pentru pregătirea şi formarea continuă (prin studiu

individual, participări la învăţământul profesional şi sesiuni de specialitate) pentru

îmbunătăţirea standardului profesional şi câştigarea respectului în comunitate.

Desigur, în activitatea desfăşurată, au fost identificate o serie de

disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi despre care am făcut, de asemenea, referire în

cuprinsul raportului de activitate, de altfel inerente, în condiţiile modificărilor legislative

de substanţă intervenite, iar judecătorii nu au fost degrevaţi de activităţile extrajudiciare

pentru a-şi rezerva tot timpul activităţii de judecată, aceeaşi situaţie regăsindu-se şi în

ceea ce priveşte personalul auxiliar, ale cărui atribuţii au sporit considerabil, în raport

de prevederile noilor coduri de procedură civilă şi penală şi de modificările aduse

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Pentru a veni în întâmpinarea colectivului instanţei, în scopul creşterii indicilor

de performanţă, echipa de conducere va căuta să aprofundeze înţelegerea complexităţii

relaţiilor profesionale interpersonale, ca astfel să găsească cele mai bune metode de

abordare a dificultăţilor întâlnite în activitatea instanţei, să descopere potenţialul

fiecăruia şi să îl pună în valoare şi se va continua pregătirea şi perfecţionarea continuă a

fiecăruia dintre noi pentru a dobândi calităţi şi aptitudini şi nu în ultimul rând, ne

propunem să continuăm activitatea, în acelaşi ritm susţinut, cu acelaşi spirit de echipă

pentru a putea face faţă tuturor provocărilor adresate justiţiei.

Din perspectiva resurselor materiale, arătăm că în anul 2017, Tribunalul Dolj

și-a desfășurat activitatea în noul sediu, clădire ce a asigurat un mediu de lucru adecvat

pentru personalul instanţei. Clădirea este mobilată şi dotată cu cele necesare unei

funcţionări adecvate, astfel: sălile de şedinţă sunt dotate cu sisteme SIIISJ şi de afișaj a

proceselor în curs de soluționare şi cu intrare distinctă pentru judecători şi public;

camere de consiliu; camere de deliberari; 40 birouri judecători: 65 birouri grefieri; 7

birouri asistenţi judiciari; birou contabilitate; birou personal şi statistică judiciară; birou

IT; birou tehnic; o sală şedinţe pentru adunarea generală a judecătorilor, şedinţe de

163

colegiu, dotată cu sistem de conferinţă şi sistem de videoconferinţă; o sală de conferințe

cu posibilitatea de împărţire şi, eventual, schimbare de funcţionalitate în 2 sau 3 încăperi

prin pereți retractabili; sala de conferințe este dotată cu sistem de conferinţă şi cu sistem

de traducere simultană în 4 limbi străine; o sală audiere minori – după model francez,

fiind singura sală de audiere minori edificată în acest fel într-o instanţă din România;

spaţii de arhivă pentru arhiva de conservare – 880 mp pentru arhivă, cu dotări fără

precedent la instanţele doljene; 2 lifturi; sistem integrat de climatizare; mobilier complet

nou pentru sălile şi birourile noului sediu; sistem de supraveghere interioară şi

exterioară; dotări moderne de PSI (protecţie şi siguranţă la incendiu); posibilitatea de a

asigura fluxurile corecte specifice oricărei instanţe: intrări separate pe categorii de

persoane, sisteme de siguranţă adecvate.

Făcând o retrospectivă a activităţii desfăşurate în cursului anului 2017 se

constată, pe lângă progresele înregistrate, că activitatea instanţei a fost marcată de unele

disfuncţionalităţi, din care o parte se menţin şi în prezent, cu toate eforturile depuse de

echipa managerială, cauzele datorându-se în principal existenţei unor resurse umane

insuficiente.

Toate aspectele prezentate anterior legate de volumul de activitate la nivelul

tribunalului încărcătura pe judecător, şi calitatea actului de justiţie, ne îndeptăţesc să

apreciem că în anul 2017 personalul Secţiei I Civil s-a implicat cu responsabilitate şi

profesionalism în realizarea sarcinilor de serviciu.

Astfel, în anul 2017, colectivul de judecători şi grefieri ai Secţiei I Civil a reuşit,

printr-un efort deosebit şi prin solidaritate, să realizeze o activitate deosebită, conform

unor exigenţe înalte.

Raportat la volumul mare de activitate al Secţiei Conflicte de Muncă și Asigurări

Sociale, efortul judecătorilor şi al personalului auxiliar şi calitatea actului de justiţie este

de remarcat şi s-a reflectat în indicatorii statistici.

În ce privește raportul activității desfăşurată de Secţia II Civil a Tribunalului

Dolj pune în evidenţă faptul că magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate au

obţinut rezultate bune şi foarte bune atât din punct de vedere cantitativ precum şi din

punct de vedere calitativ.

164

Analiza activităţii Secţiei II Civil cu prilejul întocmirii raportului de bilanţ

constituie un sprijin real în identificarea obiectivelor pe care instanţa şi le propune pentru

anul 2017, în vederea continuării strategiei de reformă în sistemul judiciar:

a) Îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie prin:

- unificarea practicii judiciare la nivelul secţiei;

- perfecţionarea formării continue atât a magistraţilor precum şi a grefierilor;

- în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional să fie organizate dezbateri având

ca scop identificarea de mijloace şi metode care să conducă la soluţionarea cauzelor într-

un termen oprim;

b) Eficientizarea actului de control întrucât finalitatea acestuia constă în

remedierea deficienţelor constatate şi implicarea unor măsuri de natură să conducă la

îmbunătăţirea activităţii.

c) Îmbunătăţirea transparenţei actului de justiţie şi a imaginii instanţei;

d) Echilibrarea sarcinilor între personalul secţiei;

e) Menţinerea unei colaborări cât mai eficiente a instanţei cu ceilalţi participanţi

la înfăptuirea actului de justiţie.

Şi pentru realizarea performanţelor, pot fi puse în aplicare:

a. Identificarea obiectivelor generale ale instanţei.

b. Stabilirea obiectivelor pe termen scurt.

c. Elaborarea planului de acţiune.

d. Organizarea resurselor umane.

e. Comunicarea.

f. Motivarea (pozitivǎ sau negativǎ).

g. Controlul.

h. Actiuni colective.

Principala vulnerabilitate identificată, cu repercusiuni asupra operativităţii şi a

calităţii actului de justiţie şi generatoare de suprasolicitare fizică şi neuropsihică a

personalului, o constituie încărcătura mare de dosare pe judecător/grefier, aspect ce nu

poate fi remediat decât prin creşterea schemei de personal, judecători şi grefieri.

Pe lângă dificultăţile de natură obiectivă, legate de volumul de muncă, schemele

de personal şi aşa subdimensionate, nu sunt niciodată acoperite integral, din cauza unor

165

motive obiective, determinate în principal de faptul că personalul instanţei este tânăr, şi

atunci există în permanenţă situaţii de concedii de îngrijire copil, atât în rândul

judecătorilor cât şi al grefierilor.

Faţă de situaţia actuală, cu privire la volumul de activitate al instanţelor, gradul

de încărcare pe judecător, resursele umane şi de infrastructură existente, obiectivul

noilor coduri, şi anume acela al scurtării duratei proceselor, poate fi realizat numai prin

alocarea de resurse umane suplimentare necesare punerii în aplicare a noilor dispoziţii

legale.

Numărul mare de dosare din fiecare şedinţă de judecată, poate afecta calitatea

actului de justiţie, în contextul în care pe lângă activitatea desfăşurată în legătură cu

şedinţa de judecată, magistraţii au de îndeplinit şi alte îndatoriri cum ar fi cele legate de

soluţionarea cererilor în cursul urmăririi penale date în competenţa judecătorului secţiei

penale (activitate ce se realizează uneori şi în afara orelor de program sau în zilele

nelucrătoare), activitatea judecătorului desemnat purtător de cuvânt al instanţei,

activitatea judecătorilor delegaţi la diferite compartimente ale instanţei (ex. executări

penale, executări civile, evidenţa cazurilor de aplicare neunitară a legii).

Faţă de creşterea constantă a volumului de activitate se poate observa că se

impune reajustarea schemei de personal, atât în ceea ce priveşte magistraţii, cât şi în

ceea ce priveşte personalul auxiliar şi de asemenea, este necesar a se acorda o importanţă

deosebită şi calităţii actului de justiţie corelat cu soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

Ca şi până acum, şi pentru anul 2017, colectivul instanţei a avut ca priorităţi:

- asigurarea evidenţei lunare a dosarelor mai vechi de 1 an şi monitorizarea

acestora, astfel încât să se diminueze numărul dosarelor mai vechi de 1 an şi, dacă se

poate să nu mai existe dosare mai vechi de 5 ani ;

- supravegherea activităţii compartimentelor auxiliare şi efectuarea de controale

lunare evidenţiate în registrul unic de control;

- monitorizarea permanentă a modului de repartizare aleatorie a cauzelor;

- urmărirea respectării stricte de către întregul personal a prevederilor statutare,

regulamentare şi a codurilor deontologice;

- formarea profesională continuă prin studiu individual, prin dezbaterea temelor

înscrise în programele proprii şi prin participarea la formele centralizate de pregătire;

166

- evidenţierea şi analizarea tuturor problemelor de drept controversate şi a

cazurilor de neaplicare unitară a legii;

- informarea permanentă a judecătorilor cu deciziile Curţii Constituţionale şi

ale I.C.C.J., precum şi cu hotărârile CEDO;

- asigurarea cunoaşterii jurisprudenţei instanţei judecătoreşti;

- identificarea practicii neunitare, pe materii, la nivelul instanţei, prin reluarea

analizei soluţiilor, lunar, în care să fie discutate cu argumente juridice fără a afecta în

vreun fel independenţa, numai astfel putându-se stabili o jurisprudenţă unitară în fiecare

materie;

- eficienţa şi responsabilizarea, pe de o parte, precum şi deprinderea abilităţilor

de management al dosarelor pe de alta, constituie preocuparea esenţială pentru perioada

următoare, în condiţiile în care judecătorul trebuie să aibă permanent controlul propriu

asupra volumului de dosare, a evoluţiei acestora, a motivelor de amânare şi a măsurilor

pe care le dispune în vederea finalizării judecăţii.

- repartizarea aleatorie a dosarelor, cunoaşterea şi utilizarea curentă de către

judecători a sistemului informatic sunt deosebit de importante pentru că asigură

monitorizarea întregii proceduri judiciare, de la termenele de judecată acordate, la

motivele de amânare şi apoi la elaborarea hotărârii şi expedierea corespondenţei şi a

procedurilor dispuse în dosar.

Totodată, pentru anul 2018, urmează să se pună un accent mai mare pe

comunicarea organizaţională, dar şi pe stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi

justiţiabili şi să dezvoltăm, în continuare, un management participativ care implică

consultarea şi antrenarea întregii echipe, la realizarea obiectivelor propuse.

Aspectele expuse mai sus privitoare la volumul de activitate, cât şi modificările

procedurale survenite ca urmare a adoptării Noului Cod Civil, dar şi modificările aduse

de Noul Cod de procedură civilă, de Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală,

care edictează norme procedurale care impun soluţionarea urgentă a numeroase cauze,

ne fac să apreciem ca insuficientă schema de personal a instanţei atât în ceea ce priveşte

magistraţii, cât şi personalul auxiliar şi de specialitate al acestei instanţe.

167

Considerăm că la acest volum de activitate un număr adecvat de personal va

avea ca rezultat reducerea substanţială a duratei de soluţionare a cererilor adresate

instanţei şi scăderea stocului.

Între problemele identificate, importanţă prezintă şi durata de soluţionare a

cauzelor, factor care afectează definitoriu percepţia pe care publicul şi societatea civilă

o au asupra actului de justiţie.

Deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este scăzut şi există motive obiective

care justifică numărul dosarelor mai vechi de un an, apreciem că se impune în continuare

monitorizarea acestora, în vederea sporirii eforturilor din partea magistraţilor pentru

eliminarea din activitatea lor a cauzelor care duc la tergiversarea soluţionării dosarelor

în termen.

Subdimensionarea schemei de personal, în special în privinţa grefierilor de

şedinţă şi a grefierilor arhivari, în raport cu cerinţele din ce în ce mai complexe ale

introducerii unor informaţii suplimentare în sistemul ECRIS, ale furnizării unor date

statistice, are efecte asupra tuturor secţiilor Tribunalului Dolj.

În plus, toate cauzele civile şi penale au devenit tot mai complexe, cu tot mai

multe părţi implicate şi o problematică juridică tot mai complexă.

Schimbările intervenite în sfera civilului nu au condus la degrevarea majoră a

activităţii de judecată din perspectiva volumului de dosare. Problema esenţială o

constituie creşterea mare a numărului de dosare atât în cauze directe cât și în calea de

atac a apelului, dar şi situaţia tranzitorie care îngreunează foarte mult activitatea de

judecată în condiţiile în care judecătorii trebuie să facă faţă la două proceduri.

Intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală/procesual penală, ca şi

reaşezarea competenţelor pe grade de jurisdicţie au avut un impact direct asupra

organizării instanţelor, volumului de muncă şi specializării judecătorilor.

În condiţiile date, este evident că pentru reducerea numărului de

cauze/judecător, dar şi pentru operaţionalizarea activităţii personalului auxiliar,

suplimentarea schemelor de personal este absolut necesară. Se impune şi suplimentarea

în privinţa posturilor de grefier pentru a se putea vorbi de un raport între schema de

grefieri şi schema de judecători de cel puţin 1/1, dar asigurând şi funcţionalitatea

corespunzătoare a unor sectoare auxiliare, cum ar fi protecţia muncii şi protecţia

168

împotriva incendiilor, protecţia informaţiilor clasificate, gestiunea fondului bibliotecii,

scanarea şi introducerea în format electronic a documentelor în dosar, toate acestea

necesitând personal suplimentar.

Rezolvarea problemelor legate de lipsa de personal ar fi de natură să conducă la

îmbunătăţirea actului de justiţie prin rezolvarea cauzelor într-un termen mai scurt şi

implicit la creşterea încrederii populaţiei în activitatea instanţelor.

Îmbunătăţirea activităţii la nivelul Tribunalului Dolj se va face în continuare

prin:

- organizarea, coordonarea şi controlul activităţii

- comunicarea optimă atât în interiorul instanţei cât şi cu justiţiabili şi ceilalţi

participanţi la proces şi alte instituţii

- transparenţa actului decizional şi a activităţii instanţei.

Buna desfăşurare a activităţii impune fără echivoc organizarea eficientă a

activităţii prin folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea

necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, organizarea pregătirii şi perfecţionării

profesionale şi repartizarea judicioasă a sarcinilor în cadrul instanţei, precum şi

evaluarea permanentă a raportului dintre resurse investite şi rezultatele obţinute.

Responsabilizarea personalului auxiliar presupune, totodată, atenţionarea

acestora cu privire la atribuţiile ce le revin, importanţa activităţii pe care o desfăşoară,

impactul deloc de neglijat al activităţii acestora asupra activităţii întregii instanţe,

aspecte reiterate constant în cadrul şedinţelor cu grefierii şi subliniate prin solicitarea

notelor explicative pentru deficienţele constatate.

Folosirea adecvată a resurselor umane şi repartizarea judicioasă a sarcinilor în

cadrul instanţei va constitui o preocupare constantă a conducerii tribunalului. Pentru

implementarea acestor măsuri se vor avea în vedere, în primul rând, necesităţile fiecărei

secţii, precum şi evoluţia volumului de activitate pe materii avându-se în vedere secţiile

cu volumul cel mai mare/complex de activitate.

În ce priveşte activitatea grefierilor arhivari, s-a remarcat pe parcursul timpului

necesitatea suplimentării numărului acestora la Tribunalul Dolj dat fiind volumul de

activitate atras de numărul în creştere al operaţiunilor ce trebuie efectuate în programul

ECRIS, de modul de îndeplinire a procedurilor de citare şi comunicare acte procedurale,

169

conform noilor coduri de procedură, de necesitatea desemnării unor grefieri arhivari cu

atribuţii principale în gestionarea arhivării dosarelor conform Legii nr. 16/1996 a

arhivelor naţionale.

O altă coordonată majoră a conducerii administrativ-judiciare a Tribunalului

Dolj, o constituie îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie care presupune abordarea mai

multor componente care vizează: pregătirea şi perfecţionarea profesională a

judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate, unificarea practicii judiciare,

respectarea duratei rezonabile de soluţionare a cauzelor precum şi redactarea hotărârilor

în termen legal.

În vederea pregătirii profesionale la nivelul fiecărei secţii vor fi organizate

şedinţe de secţie lunare, şedinţe ce vor includ pe ordinea de zi teme de învăţământ

profesional referitoare la probleme de drept ce suscită analize în contradictoriu.

Distinct de învăţământul profesional organizat la nivelul fiecărei secţii, în care

se va pune accentul pe pregătirea profesională continuă, se va asigura participarea

judecătorilor şi la seminarele organizate prin intermediul Institutului Naţional al

Magistraturii, în funcţie de opţiunile exprimate. Nu în ultimul rând, se remarcă

preocuparea judecătorilor pentru pregătirea individuală, constând în absolvirea unor

cursuri de masterat sau limbi străine, înscrierea la diferite seminarii internaţionale sau

publicarea unor lucrări de specialitate în publicaţiile de profil.

La nivelul secţiilor, învăţământul profesional al grefierilor se va desfăşura sub

coordonarea grefierilor şefi de secţie şi a judecătorilor delegaţi în acest scop, conform

atribuţiilor stabilite prin fişa postului, urmând a se pune un accent deosebit pentru

însuşirea de către personalul auxiliar de specialitate a noilor reglementări prin care

atribuţiunile grefierilor de şedinţă sunt mult sporite.

Un alt obiectiv major îl constituie unitatea de practică judiciară a instanţelor din

circumscripţie şi cea proprie prin monitorizarea permanentă a problemelor de drept

controversate şi a practicii de casare.

Respectarea duratei rezonabile de soluţionare a cauzelor constituie o

componentă esenţială a eficientizării sistemului judiciar, şi totodată, un indicator

important al calităţii actului de justiţie. Acest obiectiv poate fi atins prin identificarea

170

cauzelor generatoare de tergiversare a soluţionării, stabilirea unor măsuri legale şi

urmărirea aplicării lor.

Pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor au fost luate o serie de măsuri menite

să răspundă acestui deziderat. Astfel, în toate dosarele suspendate sunt efectuate

trimestrial verificări sub aspectul subzistenţei temeiului suspendării, cauzele fiind

repuse pe rol în acest scop. S-a constatat că măsura suspendării în multe din aceste cauze

este menţinută. Sunt întocmite fişe individuale ale fiecărei cauze mai vechi de 3 ani în

sistem pentru a se verifica mai facil şi pentru a se evidenţia eficient circuitul dosarului,

durata în care acesta a fost inactiv, cauzele de amânare şi de suspendare a judecăţii.

În vederea eficientizării activităţii, vor fi adoptate în continuare o serie de

măsuri specifice, de natură a asigura soluţionarea cu celeritate a cauzelor, respectiv:

întocmirea trimestrială a situaţiei statistice la nivelul secţiilor, situaţie în care se vor

evidenţia pe fiecare complet, dosarele mai vechi de trei ani şi respectiv 10 ani în sistem,

aflate în curs de judecată sau în stare de suspendare şi prezentarea acestor situaţii

judecătorilor pentru adoptarea măsurilor în vederea soluţionării lor cu celeritate;

acordarea unor termene mai scurte, dar cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor;

aplicarea riguroasă a normelor de procedură privind lipsa de apărare şi sancţionare a

faptelor prevăzute de lege care împiedică desfăşurarea în bune condiţii a procesului şi,

implicit, întârzierea nejustificată a soluţionării acestora.

Numărul mare de dosare pe complet la fiecare termen de judecată (între care

sunt şi cele nesoluţionate în anii anteriori) generează mai mulţi factori negativi ai

funcţionării instanţei: volum de muncă sporit la fiecare termen pentru judecătorii şi

grefierul din complet; costuri materiale suplimentare constând în valoarea trimiterilor

poştale (citaţii, adrese), hârtia şi consumabilele IT folosite, etc; volum de muncă sporit

pentru grefierii arhivari, constând în gestionarea acestor dosare, aşezarea corespondenţei

în ele; ocuparea spaţiilor din arhivele curente, deja aflate la limita superioară de utilizare.

Fenomenul atrage şi o percepţie negativă din punct de vedere al justiţiabilului, atât

acesta cât şi avocatul fiind nevoit să aştepte timp îndelungat până la apelarea cauzei sale,

iar timpul afectat dezbaterilor fiind limitat.

Operativitatea soluţionării cauzelor trebuie însă privită şi din perspectiva

operativităţii în redactarea hotărârilor pronunţate. Astfel, este neîndoielnic că acest

171

segment al activităţii magistraţilor este tot atât de important ca şi activitatea de

pronunţare propriu zisă a hotărârii, sub aspectul celerităţii actului de justiţie, câtă vreme,

de cele mai multe ori, de termenul de redactare sunt legate efecte cum ar fi înaintarea

dosarului în căile de atac, obţinerea hotărârii pentru a fi învestită cu formulă executorie

şi pusă în executare, etc.

Din acest punct de vedere, activitatea de la secţiile tribunalului a evidenţiat că

au existat şi depăşiri, chiar dacă cel mai adesea justificate obiectiv de volumul mare de

muncă, al termenelor de redactare a hotărârilor pronunţate. Situaţia redactării peste

termen a hotărârilor va fi monitorizată permanent de conducerile instanţei, sens în care,

lunar vor fi întocmite situaţii cu evidenţa hotărârilor neredactate, în scopul comunicării

acestora completelor de judecată, pentru adoptarea măsurilor de urgentare a redactării.

Remedierea deficienţelor constatate în activitatea instanţei şi aplicarea unor

măsuri de natură să conducă la îmbunătăţirea activităţii nu este posibilă fără exercitarea

funcţie de control-reglare. În exercitarea acestei funcţii se vor avea în vedere, înainte de

toate, independenţa judecătorului şi împiedicarea oricărei ingerinţe în desfăşurarea

actului de justiţie. Verificările iniţiate în acest sens vor pune accentul în continuare pe

activitatea compartimentelor auxiliare şi pe respectarea dispoziţiilor legale privind

celeritatea soluţionării cauzelor.

Prezentele obiective privind activitatea viitoare a Tribunalului Dolj - reprezintă

un angajament al organelor de conducere – unipersonală şi colegială – pentru punerea

lor în practică. Activităţile prezentate trebuie duse la îndeplinire printr-o conlucrare şi

consultare eficientă cu personalul direct interesat în implementarea lor, dar în acelaşi

timp prin asumarea răspunderii şi iniţiativă personală a conducerii instanţei, astfel încât

să contribuie la îndeplinirea mandatului managerial.

Preocupările privind perfecţionarea profesională a judecătorilor, pregătirea

profesională a personalului auxiliar, respectarea duratei rezonabile de soluţionare a

cauzelor, redactarea hotărârilor în termenul legal, verificarea activităţii personalului

auxiliar şi responsabilizarea acestuia cu privire la activitatea pe care o desfăşoară au ca

scop îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie.

O bună activitate de conducere a instanţei este condiţionată, alături de

îndeplinirea cu celeritate şi în condiţii de calitate a atribuţiilor prevăzute de lege şi

172

regulament, şi de o bună gestionare a resurselor umane şi materiale (mai ales în

actulelele condiţii create prin constrângerile bugetare impuse), de păstrare a unei legături

strânse de către factorii de conducere cu personalul instanţei, atât cu judecătorii cât şi cu

personalul auxiliar printr-o comunicare permanentă şi respectuoasă cu colegii, tratarea

cu seriozitate şi cu răbdare a problemelor ridicate de aceştia, inclusiv explicarea

argumentelor ce au stat la baza luării deciziilor care îi implică.

O bună comunicare încurajează iniţiativele personalului şi identificarea

problemelor cu care se confruntă acesta, inclusiv a greşelilor comise, care, aduse la

cunoştinţă în timp util, pot fi deseori remediate înainte de a produce consecinţe nedorite.

Este de asemenea recomandabilă consultarea membrilor colectivului înainte de

a se lua măsuri organizatorice care îi implică, în adoptarea acestora fiind necesar să se

ţină seama pe cât posibil - alături de criteriul fundamental al echilibrului în împărţirea

atribuţiilor de serviciu - şi de abilităţile personale precum şi de opţiunile exprimate.

O importanţă deosebită o are repartizarea, în continuare, pe cât posibil egală, a

sarcinilor de serviciu între membrii colectivului, în urma consultării directe sau mediate-

prin intermediul preşedintelui de secţie- a judecătorilor, fapt de natură să conducă la

crearea unei atmosfere propice desfăşurării activităţilor specifice în instanţă prin

evitarea tensiunilor şi a conflictelor în cadrul colectivului.

În lista de priorităţi se menţin și:

- dezvoltarea unei comunicări pe orizontala şi verticala sistemului, pentru

identificarea problemelor de practică neunitară şi preîntâmpinarea unor interpretări

diferite în aplicarea normelor;

- punerea în aplicare a unei strategii de colaborare cu mass-media şi cu

organismele societăţii civile, în scopul îmbunătăţirii raporturilor dintre instanţe şi

acestea, a asigurării transparenţei activităţii judiciare şi a creşterii încrederii

justiţiabililor în actul de justiţie;

- intensificarea colaborării cu parchetele, barourile de avocaţi, camerele

notarilor publici, în vederea identificării problemelor de drept care au generat

jurisprudenţă neunitară, prin organizarea unor întâlniri comune de lucru şi de formare

profesională.

173

Analizând activitatea instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă aferenţi

anului 2017, se poate observa că instanţa se situează la nivelul foarte eficient, astfel că

și pe viitor trebuie să fie menținuți toți acești parametri, așa încât să fie reflectat corect

şi obiectiv efortul depus de întregul colectiv în activitatea desfăşurată.

Pornind de la ideea că ”o practică bună are întotdeauna la bază o teorie bună”,

prezentul raport de bilanţ se doreşte a fi exprimarea succintă a ceea ce a însemnat

activitatea Tribunalului Dolj, prin prisma realizărilor şi eşecurilor, astfel încât acestea

să conducă, alături de ceilalţi factori specifici activităţii de judecată, la redobândirea de

către justiţie a autorităţii şi respectului ce i se cuvine ca putere a statului de drept.

În concluzie, apreciem că activitatea Tribunalului Dolj în anul 2017 poate fi

autoevaluată de către colectivul acestei instanţe ca fiind foarte bună şi ne propunem

menţinerea aceloraşi standarde pentru anul în curs.

PRESEDINTE

RODICA MIHAELA DOBRIN

bilant 2017 tribunal crs - justportal.just.ro/63/siteassets/sitepages/instanta/raport...-...

Documents