intranet.spcm.ro...2019/01/15 · urgență sau îngrijiri într-o secție de terapie intensivă...

Modificri (31), Puneri în aplicare (142), Admiteri de neconstituionaliate parial sau cu rezerv de interpretare (1), Respingeri de neconstituionalitate (7), Admis recurs în interesul legii (1), Referine (88), Derogri (2), Cri (1), Reviste (60), Doctrine (1), Modele (1), Proceduri (3), Comentarii expert, Jurispruden, Practic judiciar
Parlamentul României
În vigoare de la 01 mai 2006
Form aplicabil de la 28 august 2015
Consolidarea din data de 15 ianuarie 2019 are la baz republicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 652 din 28 august 2015
Alege alt consolidare⇒.
Include modificrile aduse prin urmtoarele acte: Rectificare 2015; L 260/2015; L 294/2015; L 91/2015; OUG 5/2016; L 113/2016; OUG 36/2016; OUG 45/2016; OUG
59/2016; L 198/2016; OUG 79/2016; L 2/2017; L 10/2017; L 45/2017; L 108/2017; L 185/2017; OUG 88/2017; L 110/2017; OUG 8/2018; OUG 18/2018; OUG 30/2018;
OUG 42/2018; L 128/2018; DCZ 498/2018; L 198/2018; L 203/2018; OUG 95/2018; OUG 114/2018; L 329/2018; L 359/2018.
Ultimul amendament în 06 ianuarie 2019.
TITLUL I Sntatea public
CAPITOLUL I Dispoziii generale
Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului sntii publice, obiectiv de interes social major. (1) Asistena de sntate public reprezint efortul organizat al societii în vederea protejrii i promovrii sntii populaiei. Asistena
de sntate public se realizeaz prin ansamblul msurilor politico-legislative, al programelor i strategiilor adresate determinanilor strii de sntate, precum i prin organizarea instituiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare. (2) Scopul asistenei de sntate public îl constituie promovarea sntii, prevenirea îmbolnvirilor i îmbuntirea calitii vieii. (3) Strategia sistemului sntii publice urmrete asigurarea sntii populaiei în cadrul unor comuniti sntoase. (4) Asistena de sntate public este o component a sistemului de sntate public. (5) Ministerul Sntii reprezint autoritatea central în domeniul sntii publice. (6) Asistena de sntate public este coordonat de ctre Ministerul Sntii i se realizeaz prin toate tipurile de uniti sanitare de stat sau private, constituite i organizate conform legii. (7) Responsabilitatea pentru asigurarea sntii publice revine Ministerului Sntii, direciilor de sntate public judeene i a municipiului Bucureti i altor structuri de specialitate ale Ministerului Sntii, Casei Naionale de Asigurri de Sntate, denumit în continuare CNAS, structurilor de specialitate din cadrul ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie, precum i autoritilor din administraia public local. (8) Asistena de sntate public este garantat de stat i finanat de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate sau din alte surse, dup caz, potrivit legii.
Protecia sntii publice constituie o obligaie a autoritilor administraiei publice centrale i locale, precum i a tuturor persoanelor fizice i juridice.
(1) În înelesul prezentului titlu, termenii i noiunile folosite au urmtoarea semnificaie: a) sntatea public - starea de sntate a populaiei în raport cu determinanii strii de sntate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de via, asigurarea cu servicii de sntate, calitatea i accesibilitatea serviciilor de sntate; b) promovarea sntii - procesul care ofer individului i colectivitilor posibilitatea de a-i controla i îmbunti sntatea sub raport fizic, psihic i social i de a contribui la reducerea inechitilor în sntate; c) supravegherea - activitatea de colectare sistematic i continu, analiza, interpretarea i diseminarea datelor privind starea de sntate a populaiei, bolile transmisibile i netransmisibile, pe baza crora sunt identificate prioritile de sntate public i sunt instituite msurile de prevenire i control; d) evaluarea riscurilor pentru sntate - estimarea gradului în care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de via i de munc i la cei rezultai din stilul de via individual i comunitar influeneaz starea de sntate a populaiei; e) controlul în sntate public - exercitarea activitilor de control privind aplicarea prevederilor legale de sntate public; f) principiul precauiei - instrumentul prin care direcia de sntate public decide i intervine în situaii în care se apreciaz c exist un potenial risc pentru sntatea populaiei, în condiiile unei argumentaii tiinifice insuficiente; g) ghiduri i protocoale de practic medical - documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sntii cu consultarea societilor medicale de profil i cu avizul Colegiului Medicilor din România, cu rol operaional care structureaz transpunerea la nivel naional a recomandrilor pentru practica clinic, dezvoltate în mod transparent i sistematic prin metodele medicinei bazate pe dovezi cu scopul orientrii deciziei privind interveniile în sntate. (2) În sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere i instituii cu reele sanitare proprii se înelege autoritile i instituiile care au în subordine uniti sanitare, altele decât Ministerul Sntii, respectiv Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiiei, Ministerul Transporturilor, Serviciul Român de Informaii, Serviciul de Informaii Externe, Serviciul de Telecomunicaii Speciale, Academia Român,
Art. 1. - Art. 2. -
Art. 3. -
Art. 4. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 - Copyright © 2019 Indaco Systems.
Funciile principale ale asistenei de sntate public vizeaz: a) dezvoltarea politicilor, strategiilor i programelor vizând asigurarea sntii publice; b) monitorizarea i analiza strii de sntate a populaiei; Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 28/12/2018 prin Normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate curative pentru anii 2017 i 2018, din
31.03.2017
c) planificarea în sntatea public; d) supravegherea epidemiologic, prevenirea i controlul bolilor; e) managementul i marketingul strategic al serviciilor de sntate public; f) reglementarea domeniului sntii publice, aplicarea i controlul aplicrii acestei reglementri; g) asigurarea calitii serviciilor de sntate public; h) cercetarea-dezvoltarea i implementarea de soluii inovatoare pentru sntatea public; i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea strii de alert epidemiologic; j) protejarea populaiei împotriva riscurilor din mediu; k) informarea, educarea i comunicarea pentru promovarea sntii; l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea i rezolvarea problemelor de sntate; m) evaluarea calitii, eficacitii, eficienei i accesului la serviciile medicale; n) dezvoltarea i planificarea resurselor umane i dezvoltarea instituional pentru sntate public; o) integrarea prioritilor de sntate public în politicile i strategiile naionale i în strategiile sectoriale de dezvoltare durabil; p) asigurarea capacitilor de rspuns la dezastre sau la ameninrile la adresa vieii i sntii populaiei, inclusiv prin introducerea de restricii de circulaie a persoanelor i bunurilor.
Principalele domenii de intervenie ale asistenei de sntate public sunt urmtoarele: a) prevenirea, supravegherea i controlul bolilor transmisibile i netransmisibile prin: 1. asigurarea imunizrilor; 2. controlul epidemiilor; 3. supravegherea bolilor; 4. supravegherea factorilor de risc comportamentali; 5. prevenirea accidentelor; b) monitorizarea strii de sntate prin: 1. monitorizarea indicatorilor strii de sntate; 2. monitorizarea determinanilor strii de sntate; 3. monitorizarea eficacitii i eficienei activitilor din domeniul sntii publice; 4. evaluarea nevoilor populaiei privind serviciile de sntate public; c) promovarea sntii i educaia pentru sntate prin: 1. campanii de informare-educare-comunicare; 2. programe de educaie pentru sntate i promovare a sntii în comuniti; 3. dezvoltarea i implicarea comunitilor locale; 4. pledoaria pentru sntatea public; d) sntatea ocupaional prin: 1. definirea standardelor de sntate ocupaional; 2. controlul aplicrii reglementrilor sntii în munc; e) sntatea în relaie cu mediul prin: 1. monitorizarea factorilor de mediu în relaie cu sntatea; 2. reglementarea calitii principalilor factori de mediu; 3. stabilirea normelor de igien i sntate public comunitare; 4. controlul aplicrii reglementrilor referitoare la calitatea factorilor de mediu; f) reglementarea primar i secundar în domeniul sntii publice prin: 1. elaborarea, revizuirea, adaptarea i implementarea legislaiei din domeniul sntii publice; 2. reglementarea circulaiei bunurilor i serviciilor cu potenial impact asupra sntii publice; g) managementul sntii publice bazat pe: 1. managementul politicilor, planificrii i dezvoltrii sistemului de sntate public; 2. formularea i implementarea politicilor de sntate public pe baze tiinifice; 3. cercetarea în domeniul sntii publice i al sistemelor de sntate; 4. colaborarea i cooperarea internaional în domeniul sntii publice; h) servicii de sntate public specifice:
Art. 5. -
Art. 6. -
2/539
În vederea monitorizrii principalelor domenii de intervenie ale asistenei de sntate public pot fi elaborate registre naionale. Tipul fiecrui registru naional i condiiile de organizare i funcionare ale acestora se stabilesc prin hotrâre a Guvernului.
CAPITOLUL II Principiile asistenei de sntate public
Principiile care stau la baza asistenei de sntate public sunt urmtoarele: a) responsabilitatea societii pentru sntatea public; b) focalizarea pe grupurile populaionale i prevenirea primar; c) preocuparea pentru determinanii strii de sntate: sociali, de mediu, comportamentali i servicii de sntate; d) abordarea multidisciplinar i intersectorial; e) parteneriat activ cu populaia i cu autoritile publice centrale i locale; f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi tiinifice existente la momentul respectiv (sntate public bazat pe dovezi); g) în condiii specifice, decizii fundamentate conform principiului precauiei; h) descentralizarea sistemului de sntate public; i) existena unui sistem informaional i informatic integrat pentru managementul sntii publice; j) creterea capacitii de rspuns la calamiti, dezastre i situaii de urgen, inclusiv cele determinate de schimbrile climatice; k) evaluarea impactului la nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce influeneaz determinanii strii de sntate; l) abordarea intersectorial pentru sntate prin aciunea coordonat a tuturor instituiilor în vederea îmbuntirii sntii populaiei. m) asigurarea în unitile sanitare i a personalului de specialitate de asisten medical sau social, dup caz, cunosctor al limbii minoritilor naionale în unitile administrativ-teritoriale în care cetenii minoritilor naionale fie au o pondere de peste 20% din numrul locuitorilor, fie numrul lor este de cel puin 5.000, cu respectarea celorlalte prevederi din fia postului.
(1) Modalitile de implementare a principiilor de sntate public sunt: a) activitatea de reglementare în domeniile sntii publice; b) activitatea de inspecie sanitar de stat; c) activitile desfurate în cadrul programelor naionale de sntate; d) avizarea/autorizarea/notificarea activitilor i produselor cu impact asupra sntii populaiei; e) evaluarea impactului asupra sntii în relaie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sntii populaiei. (2) Proiectele de acte normative care conin prevederi ce influeneaz determinanii strii de sntate vor fi însoite de studii de impact asupra sntii, ca instrument de fundamentare a deciziei, efectuate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sntii*). *) A se vedea Ordinul ministrului sntii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien i sntate public privind mediul de via al populaiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 21 februarie 2014.
(1) Programele naionale de sntate reprezint cadrul implementrii obiectivelor politicii i strategiei sntii publice de ctre Ministerul Sntii, ca autoritate central a domeniului de sntate public. (2) Programele naionale de sntate se adreseaz populaiei i sunt orientate ctre promovarea sntii, prevenirea îmbolnvirilor i prelungirea vieii de bun calitate. (3) Programele naionale de sntate se adreseaz principalelor domenii de intervenie ale sntii publice i rspund prioritilor naionale identificate prin Strategia naional de sntate. (4) Programele naionale de sntate sunt finanate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, din fonduri externe rambursabile i nerambursabile, din venituri proprii, donaii i sponsorizri, precum i din alte surse, potrivit legii. (5) Programele naionale de sntate sunt elaborate de ctre Ministerul Sntii, cu participarea CNAS; derularea acestora se realizeaz de ctre Ministerul Sntii i/sau CNAS, dup caz.
(1) Autoritatea central în domeniul sntii publice elaboreaz proiecte de acte normative în domeniul sntii publice i avizeaz reglementri ale altor ministere i instituii referitoare la activiti cu impact asupra sntii publice. (2) Principalele domenii pentru care autoritatea central de sntate public elaboreaz sau particip la elaborarea, dup caz, a unor proiecte de acte normative sunt:
Art. 61. -
Art. 7. -
Art. 8. -
Art. 9. -
Art. 10. -
3/539
CAPITOLUL III Autoritile sistemului de sntate public
În sensul prezentei legi, prin autoriti ale sistemului de sntate public se înelege: a) Ministerul Sntii, organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, în subordinea Guvernului; b) alte instituii i structuri de specialitate ale Ministerului Sntii care desfoar activiti în domeniul sntii publice la nivel naional, regional, judeean i local. c) comitete naionale sectoriale sau intersectoriale, organisme consultative fr personalitate juridic, stabilite în conformitate cu domeniile de intervenie ale asistenei de sntate public prevzute la art. 6 i cu recomandrile organizaiilor de profil internaionale sau actele juridice ale Uniunii Europene, a cror componen, organizare i funcionare se aprob prin hotrâre a Guvernului.
Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sntii, cu personalitate juridic, reprezentând direcia de sntate public la nivel local. În mod similar se pot organiza direcii de sntate public în cadrul ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie, care colaboreaz cu unitile deconcentrate ale Ministerului Sntii.*) *) A se vedea art. III alin. (2) din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 93/2008 pentru modificarea i completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2008, rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 15 august 2008, cu modificrile ulterioare.
(1) Institutele sau centrele de sntate public sunt instituii publice regionale sau naionale, cu personalitate juridic, în subordinea Ministerului Sntii, i care coordoneaz tehnic i metodologic activitatea de specialitate în domeniul fundamentrii, elaborrii i implementrii strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnvirilor, controlul bolilor transmisibile i netransmisibile i a politicilor de sntate public din domeniile specifice, la nivel naional i/sau regional.**) **) A se vedea asteriscul de la art. 12. (2) Institutele naionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sntii publice sunt uniti cu personalitate juridic i funcioneaz, potrivit legii, în coordonarea Ministerului Sntii.
Centrul Naional pentru Organizarea i Asigurarea Sistemului Informaional i Informatic în Domeniul Sntii, instituie public de specialitate cu personalitate juridic în subordinea Ministerului Sntii, se desfiineaz, ca urmare a comasrii prin absorbie i a prelurii activitii de ctre Institutul Naional de Sntate Public.
Instituiile i structurile de specialitate ale Ministerului Sntii, care desfoar activiti în domeniul sntii publice la nivel naional, regional, judeean i local, cu personalitate juridic, aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sntii, cu excepia CNAS i a caselor de asigurri de sntate, se înfiineaz, se reorganizeaz i se desfiineaz prin hotrâre a Guvernului.
(1) Ministerul Sntii, ca autoritate central în domeniul asistenei de sntate public, are în principal urmtoarele atribuii i responsabiliti: a) stabilete prioritile naionale de sntate public; b) elaboreaz i avizeaz reglementri în domeniul sanitar; c) evalueaz periodic indicatorii strii de sntate a populaiei; d) asigur activitatea de inspecie sanitar de stat; e) coordoneaz, implementeaz i monitorizeaz proiectele finanate în cadrul fondurilor comunitare, precum i acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate în domeniul sntii i alte acorduri internaionale în domeniul de competen; f) coordoneaz din punct de vedere tiinific i metodologic, prin comisiile de specialitate ale Ministerului Sntii, reeaua de asisten medical; g) aprob, prin ordin al ministrului, ghiduri i protocoale de practic medical, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sntii, cu consultarea societilor medicale de profil i cu avizul Colegiului Medicilor din România.
Art. 11. -
Art. 12. -
Art. 13. -
Art. 14. -
Art. 15. -
Art. 16. -
4/539
Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 01/03/2018 prin Ordinul nr. 4/2017 pentru aprobarea Protocolului de screening auditiv universal la nou-nscui în
vederea standardizrii metodei de testare auditiv prin otoemisiuni acustice
ANEX
PROTOCOL
de screening auditiv universal la nou-nscui în vederea standardizrii metodei de testare auditiv prin otoemisiuni acustice
Screeningul auditiv universal presupune testarea auditiv a tuturor nou-nscuilor la ambele urechi, indiferent de prezena sau absena factorilor de
risc pentru hipoacuzie.
I. Cum?
Testarea se va efectua prin otoemisiuni acustice tranzitorii - test de screening. Se va repeta testul în situaia în care condiiile de înregistrare nu
sunt cele recomandate (artefacte sub 20% i stabilitate a sondei peste 80%).
Rezultatul va fi sub forma PASS (trecerea testului) sau REFER (nu a trecut testul), iar recomandrile la externarea din maternitate vor ine cont de:
1. rezultatul testrii fiecrei urechi;
2. categoria de copil (cu sau fr factori de risc);
3. încadrarea în protocolul naional de testare de mai jos.
II. Când?
1. cu o zi înainte de externare (Z2-Z3 la nou-nscuii sntoi; o zi înainte de externare pentru nou-nscuii care stau mai mult în maternitate);
2. în caz de rezultat REFER la cel puin una dintre urechi, se recomand repetarea testului pentru confirmarea rezultatului înainte de externare.
III. Rezultate i urmrire:
1. nou-nscuii sntoi care au obinut PASS la ambele urechi la prima testare - urmrirea dezvoltrii limbajului de ctre prini; audiogram
înainte de intrarea la grdini i la coal;
2. nou-nscuii sntoi care au obinut REFER cel puin la una dintre urechi la prima testare - retestare în maternitate înainte de a împlini o lun
de via;
3. nou-nscuii sntoi care au obinut REFER la cel puin una dintre urechi la a doua testare - diagnostic audiologic în centru de Audiologie/ORL
specializat la vârsta de 3 luni;
4. nou-nscuii din seciile de terapie intensiv din materniti sau spitalele cu secii sau compartimente de pediatrie cu paturi de terapie intensiv
care au obinut PASS la ambele urechi - evaluare audiologic la 6 i la 18 luni, în centrele de audiologie/ORL specializate;
5. nou-nscuii din seciile de terapie intensiv din materniti sau spitalele cu secii sau compartimente cu paturi de terapie intensiv care au
obinut REFER, adic nu au trecut testul, la cel puin una dintre urechi - diagnostic audiologic în centru de audiologie/ORL specializat, peste 3 luni
(nu mai târziu de vârsta de 6 luni). Pentru cei la care s-a infirmat suspiciunea de hipoacuzie se va urmri dezvoltarea limbajului de ctre prini;
audiogram înainte de intrarea la grdini i la coal;
6. nou-nscuii diagnosticai cu hipoacuzie în urma diagnosticului audiologic din centrele de audiologie/ORL specializate - recomandarea protezrii
auditive; evaluarea beneficiului protezrii la 3-6 luni.
Familiile nou-nscuilor care obin REFER la cel puin una dintre urechi la testarea de screening auditiv (prima sau a doua testare) din materniti
trebuie anunai pentru urmtoarea etap. La nivel de centru specializat se va stabili strategia de urmrire în funcie de caz.
h) pltete, în condiiile legii, contribuii obligatorii sau voluntare la organizaiile constituite în baza tratatelor i conveniilor internaionale la care România este parte, prin Ministerul Sntii, în limita bugetului aprobat; i) exercit funcia de unitate de achiziii centralizate prin structura de specialitate potrivit Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sntii ca unitate de achiziii publice centralizat, aprobat cu completri prin Legea nr. 184/2013, cu modificrile ulterioare; j) elaboreaz politica i strategiile în sistemul informatic i informaional din sntate, în vederea implementrii i utilizrii integrate i interoperabile a componentelor acestuia; k) finaneaz, în limita bugetului alocat cu aceast destinaie, activiti de cercetare tiinific în domeniul medical, prevzute în Planul sectorial care se aprob prin ordin al ministrului sntii. l) elaboreaz normele de organizare i funcionare a unitilor care asigur asistena de sntate public, cu luarea în considerare i a prevederilor art. 7 lit. m), autorizeaz i controleaz activitatea instituiilor de sntate public i asigur funcionarea unitilor din subordine. (2) În exercitarea atribuiilor i responsabilitilor prevzute la alin. (1), Ministerul Sntii i structurile de specialitate ale acestuia au acces nemijlocit i utilizeaz datele din cadrul Platformei informatice din asigurrile de sntate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestor date, cu modificrile i completrile ulterioare. CNAS, precum i furnizorul Platformei informatice din asigurrile de sntate au obligaia de a acorda Ministerului Sntii drepturi i privilegii de acces la datele informatice, egale cu cele ale CNAS.
(21) Începând cu anul 2018, din sistemul informatic i informaional din sntate fac parte i sistemul informatic de telemedicin rural i sistemul informatic de telemedicin al aprrii, proiecte de utilitate public de interes naional, asigurând implementarea i interoperabilitatea acestora cu celelalte sisteme informatice i informaionale din sntate. Ministerul Sntii, respectiv Ministerul Aprrii Naionale implementeaz cele dou
5/539
(22) Prin sistemul informatic i informaional din sntate prevzut la alin. (21) se înelege sistemul de raportare i baze de date în domeniul sanitar gestionat de autoritile, instituiile publice i furnizorii care acord servicii în cadrul sistemului de sntate.
(23) Prin sistemul informatic de telemedicin rural prevzut la alin. (21) se înelege acordarea serviciilor medicale la distan, prin folosirea tehnologiei informaiei i sistemelor de comunicaii moderne, între cabinetele medicilor de familie din mediul rural i medicii specialiti din spitalele judeene/instituiile sanitare.
(24) Prin sistemul informatic de telemedicin al aprrii prevzut la alin. (21) se înelege acordarea serviciilor medicale la distan prin folosirea tehnologiei informaiei i sistemelor de comunicaii moderne între structuri de medicin operaional, structuri medicale din cadrul unitilor militare i unitilor sanitare din reeaua sanitar proprie a Ministerului Aprrii Naionale. (3) Membrii comisiilor de specialitate prevzute la alin. (1) lit. f) beneficiaz de o indemnizaie lunar de 10% din indemnizaia secretarului de stat, care se acord proporional cu numrul de participri efective la edine. Activitatea în cadrul comisiilor de specialitate este remunerat doar dac este desfurat la solicitarea Ministerului Sntii i doar dac aceast activitate se finalizeaz într-un document care este aprobat de ministrul sntii. Cheltuielile de transport i cazare ocazionate de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de ctre Ministerul Sntii, în condiiile legii. Regulamentul de organizare i funcionare i atribuiile comisiilor de specialitate, inclusiv modalitatea de acordare a indemnizaiei membrilor comisiilor de specialitate, se stabilesc prin ordin al ministrului sntii. Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 03/01/2019 prin Ordinul nr. 1202/2017 privind înfiinarea, organizarea i funcionarea comisiilor i subcomisiilor de
specialitate ale Ministerului Sntii
(1) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridic, subordonate Ministerului Sntii, care pun în aplicare politica i programele naionale de sntate public pe plan local, identific problemele locale prioritare de sntate public, elaboreaz i implementeaz aciuni locale de sntate public.**) **) A se vedea asteriscul de la art. 12. (2) În scopul îndeplinirii acestor obiective, direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti au, în principal, urmtoarele atribuii: a) controleaz i evalueaz modul de asigurare a asistenei medicale curative i profilactice; b) controleaz aplicarea normelor de funcionare a unitilor medicale i farmaceutice, indiferent de forma de organizare, i aplic msuri în caz de neconformitate; c) urmresc aplicarea criteriilor de control al calitii serviciilor medicale pe baza standardelor de acreditare adoptate de ctre Autoritatea Naional de Management al Calitii în Sntate; d) coordoneaz i controleaz asistena gravidei, luzei i nou-nscutului; e) evalueaz resursele umane de la nivelul asistenei medicale în relaie cu nevoile comunitare identificate prin aciuni specifice; f) particip activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sntate public i a populaiei; g) organizeaz aciuni de prevenire a îmbolnvirilor i de promovare a sntii; h) organizeaz activitile preventive în teritoriul judeului i, respectiv, al municipiului Bucureti; i) colecteaz i înregistreaz date privind sntatea populaiei, utilizând informaiile în scopul identificrii problemelor de sntate ale acesteia; j) identific posibilele probleme de sntate public sau ameninri la adresa sntii unei comuniti; k) intervin în rezolvarea problemelor de sntate public aprute în rândul persoanelor aparinând grupurilor defavorizate; l) coordoneaz studii asupra problemelor de sntate ale populaiei din teritoriul dat; m) stabilesc relaii de colaborare cu instituii i organizaii în vederea desfurrii de aciuni comune în domeniul sntii publice; n) colecteaz i înregistreaz datele privind tipurile, cantitatea i modul de gestionare a deeurilor generate în unitile medicale din zona de jurisdicie; o) asigur implementarea programelor naionale de sntate public derulate prin structurile proprii, precum i coordonarea, monitorizarea i controlul implementrii programelor naionale de sntate public derulate în baza contractelor încheiate cu instituii publice, furnizori de servicii medicale din reeaua autoritilor administraiei publice locale i a ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie, precum i cu furnizori de servicii medicale privai, în condiiile prevzute în normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate public.***) ***) A se vedea asteriscul de la art. 12. (3) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti administreaz, în numele Ministerului Sntii, locuinele construite de ctre Agenia Naional pentru Locuine în cadrul Programului de construcii de locuine pentru tineri, destinate închirierii, Subprogramul privind construcia locuinelor în regim de închiriere, de care pot beneficia medicii rezideni i ali tineri specialiti din sistemul de sntate, sau prin alte surse de finanare pe terenurile aflate în domeniul public al statului i în administrarea Ministerului Sntii. Activitatea de administrare se reglementeaz prin norme aprobate prin hotrâre a Guvernului.
(1) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti sunt conduse de un director coordonator, care este ajutat de
Art. 17. -
Art. 18. -
6/539
(1) În subordinea direciilor de sntate public funcioneaz uniti sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu excepia unitilor sanitare publice de interes naional sau a celor aparinând ministerelor ori instituiilor cu reele sanitare proprii. (2) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti coordoneaz serviciile de ambulan judeene i Serviciul de Ambulan Bucureti-Ilfov, organizeaz i coordoneaz asistena medical în caz de calamiti, catastrofe i situaii deosebite.****) ****) Art. 18 a devenit art. 19 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
(1) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti colaboreaz cu autoritile administraiei publice locale pentru asigurarea asistenei medicale. (2) Direciile de sntate public încheie contracte cu autoritile administraiei publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentiti, asistenilor medicali i a cheltuielilor pentru baremul de dotare cu medicamente i materiale sanitare din cabinetele de medicin general i dentar din unitile de învmânt. (3) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevzute la alin. (2) se asigur din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sntii. (4) Spitalele publice din reeaua autoritilor administraiei publice locale încheie contracte cu direciile de sntate public în condiiile prevzute la art. 194 i art. 195.*) *) Art. 19 a devenit art. 20 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
(1) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti organizeaz culegerea i prelucrarea informaiilor statistice medicale primite de la unitile sanitare publice sau private i transmit rapoarte statistice lunare ctre instituiile desemnate în acest scop. (2) Direciile de sntate public teritoriale întocmesc rapoarte privind starea de sntate a comunitii, care sunt înaintate Ministerului Sntii, precum i partenerilor instituionali la nivel local. (3) Autoritile administraiei publice locale sunt obligate s transmit instituiilor Ministerului Sntii datele i documentele din care rezult informaiile necesare întocmirii rapoartelor prevzute la alin. (1), precum i cele stabilite prin reglementrile legale în vigoare pentru care România are obligaia raportrii la nivelul Comisiei Europene. (4) Netransmiterea informaiilor prevzute la alin. (1) de ctre unitile sanitare publice i/sau private reprezint contravenie i se sancioneaz cu amend de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.**) **) Art. 20 a devenit art. 21 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti coordoneaz la nivel local implementarea activitilor care decurg din obligaiile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea European i planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sntii.***) ***) Art. 21 a devenit art. 22 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
Regulamentul de organizare i funcionare, precum i structura organizatoric ale direciilor de sntate public judeene i a municipiului Bucureti se stabilesc prin ordin al ministrului sntii.****) ****) A se vedea Ordinul ministrului sntii nr. 1.078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare i funcionare i a structurii organizatorice ale direciilor de sntate public judeene i a municipiului Bucureti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 5 august 2010. Art. 22 a devenit art. 23 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
Institutele/Centrele naionale i/sau regionale prevzute la art. 13 i 14, aflate în subordinea i/sau în coordonarea Ministerului Sntii, îndeplinesc, în principal, urmtoarele atribuii: a) asigur îndrumarea tehnic i metodologic a reelei de sntate public, în funcie de domeniul lor de competen; b) particip la elaborarea strategiilor i politicilor din domeniul lor de competen;
Art. 19. -
Art. 20. -
Art. 21. -
Art. 22. -
Art. 23. -
Art. 24. -
7/539
(1) Instituiile i unitile sanitare care asigur asistena de sntate public, în cazul apariiei unui focar de boal transmisibil, precum i în situaia iminenei izbucnirii unei epidemii, au obligaia s dispun msuri specifice. (2) Msurile privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen generate de epidemii, precum i bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sntii.******) ******) Art. 24 a devenit art. 25 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
CAPITOLUL IV Inspecia sanitar de stat
(1) Activitatea de inspecie sanitar de stat se organizeaz pe domenii specifice de activitate coordonat de ctre structura de specialitate din cadrul Ministerului Sntii i de ctre instituii din subordinea Ministerului Sntii, precum i de ctre structuri similare aparinând ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie, cu atribuii de control în domeniul sanitar, la nivel naional i regional, conform competenelor. (2) Activitatea de inspecie sanitar de stat se realizeaz pe urmtoarele domenii: a) calitatea serviciilor de asisten medical; b) sntate public; c) farmaceutic; d) dispozitive medicale, tehnologii i dispozitive asistive.
Inspecia Sanitar de Stat din cadrul Ministerului Sntii organizeaz i coordoneaz metodologic, precum i din punctul de vedere al activitii specifice structurile care desfoar activitatea de inspecie sanitar de stat, structuri fr personalitate juridic din cadrul
direciilor de sntate public judeene i a municipiului Bucureti. (1) Activitatea de inspecie sanitar de stat se exercit de ctre personalul de specialitate împuternicit de instituiile cu atribuii în
domeniul inspeciei sanitare de stat, conform normelor generale i specifice elaborate de ctre acestea i aprobate prin ordin al ministrului sntii*******). *******) A se vedea asteriscul de la art. 23. (2) Furnizorii de servicii medicale din sectorul public i privat, precum i toate unitile supuse inspeciei sanitare, conform legislaiei în vigoare din domeniul sntii publice, au obligaia de a permite accesul persoanelor împuternicite de ctre Ministerul Sntii în vederea efecturii controlului. (3) Pentru exercitarea activitii de inspecie sanitar de stat, personalul împuternicit are drept de: a) acces în orice tip de uniti, la documente, informaii, conform competenelor; b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sntatea public; c) a constata i a sanciona contraveniile prevzute de legislaia din domeniul sntii publice. d) aplicare de sigilii sau semne distinctive cu valoare de sigiliu. (4) În situaii de risc pentru sntatea public, personalul împuternicit poate dispune msura interzicerii punerii în consum a produselor, retragerii produselor, suspendarea activitilor, închiderea unitilor, retragerea, anularea autorizaiei sanitare de funcionare, a avizului sanitar, a notificrilor pentru activiti i produse i orice alte msuri pe care situaia le impune, conform legii. (5) În situaii de risc epidemiologic, personalul împuternicit poate dispune msuri speciale pentru bolnavii, suspecii i contacii de boli transmisibile sau purttorii de germeni patogeni, precum i alte msuri de limitare a circulaiei persoanelor. (6) Concluziile activitilor de control, abaterile de la normele legale, recomandrile i termenele de remediere a deficienelor, precum i alte msuri legale aplicate se consemneaz în procese-verbale, rapoarte i decizii, ale cror modele sunt aprobate prin ordin al ministrului sntii. Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 18/10/2018 prin Ordinul nr. 592/2017 pentru aprobarea modelelor de procese-verbale, rapoarte i decizii, utilizate în
activitatea de control în sntate public i inspecia sanitar de stat
Art. 25. -
Art. 26. -
Art. 261. -
Art. 27. -
8/539
Activitatea de avizare, autorizare i notificare a activitilor i produselor cu impact asupra sntii populaiei are ca scop certificarea conformrii cu normele de sntate public a produselor, serviciilor i activitilor, în scopul protejrii sntii populaiei.
Activitatea de evaluare a impactului asupra sntii în relaie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sntii populaiei reprezint instrumentul de integrare a prioritilor de sntate public în dezvoltarea durabil a societii.
CAPITOLUL V Asistena medical
(1) Asistena medical profilactic i curativ se asigur prin: a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie i de alte specialiti, centre de diagnostic i tratament, centre medicale, centre de sntate, laboratoare, precum i prin alte uniti sanitare publice i private; b) uniti sanitare publice i private cu paturi. (2) Unitile prevzute la alin. (1) au obligaia asigurrii condiiilor de mobilitate a informaiei medicale în format electronic, prin utilizarea sistemului dosarului electronic de sntate al pacientului. În situaia în care se utilizeaz un alt sistem informatic, acesta trebuie s fie compatibil cu acest sistem din platforma informatic din asigurrile de sntate, caz în care furnizorii sunt obligai s asigure condiiile de securitate i confidenialitate în procesul de transmitere a datelor.
Care sunt dispoziiile neconstituionale din Legea privind reforma în domeniul sntii? - Mdlina Moceanu
Potrivit unui comunicat de pres postat pe site-ul oficial al Curii Constituionale-CCR (www.ccr.ro) în data de 17.07.2018, “Curtea Constituional..cu unanimitate de
voturi, a admis excepia de neconstituionalitate i a constatat c dispoziiile art.30 alin.(2) i (3), precum i sintagma „sistemul dosarului electronic de sntate al
pacientului” din cuprinsul art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sntii sunt neconstituionale.
CCR a constatat c dosarul electronic de sntate, instituit prin reglementrile criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art.26 din
Constituie. În msura în care statul a instituit prin lege o msur în aplicarea dreptului la ocrotirea sntii persoanei, prevzut de art.34 din Constituie, tot acestuia
îi revine obligaia de a proteja i garanta caracterul confidenial al informaiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelai nivel. Aceasta întrucât nu este
îndeajuns ca protejarea datelor medicale s fie realizat printr-o legislaie infralegal, care este caracterizat printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate
[a se vedea în acest sens Decizia nr.17/21.01.2015, Decizia nr.51/16.02.2016 sau Decizia nr.61/07.02.2017]. Or, dispoziiile legale criticate nu reglementeaz în sine
nicio msur care s poat fi calificat drept garanie a dreptului la via intim, familial sau privat, astfel încât CCR a constatat înclcarea art.26 din Constituie.
Totodat, CCR a reinut c legislaia infralegal adoptat în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garaniile asociate art.26 din Constituie. Prin
urmare, s-a ajuns la situaia în care un act administrativ cu caracter normativ s stabileasc aceste garanii, neprevzute de lege, în condiiile în care legislaia
secundar trebuia s se limiteze doar la organizarea punerii în executare a acestor garanii. Actul administrativ normativ nu poate, prin coninutul su, s excedeze
domeniului organizrii executrii legii. Printr-un atare procedeu s-ar ajunge la modificarea/ completarea însi a legii. În consecin, CCR a constatat i înclcarea
art.1 alin.(5) din Constituie.
Decizia este definitiv i general obligatorie i se comunic celor dou Camere ale Parlamentului, Guvernului i Avocatului Poporului, care a sesizat CCR.
Mai menionm i faptul c argumentele reinute în motivarea soluiei mai sus-amintite pronunat de Plenul CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va
publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Modalitatea de utilizare i completare a dosarului electronic de sntate al pacientului va fi stabilit prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sntate al pacientului, care se aprob prin hotrâre a Guvernului.
Activitatea medical de recuperare se asigur prin uniti medicale de specialitate cu personalitate juridic, secii, compartimente i laboratoare de recuperare, uniti ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum i prin societi de turism balnear i de recuperare, constituite conform legii.
Asistena medical de urgen se asigur de uniti specializate de urgen i transport sanitar publice sau private, precum i prin structurile de primire a urgenelor, organizate în acest scop.
Asistena medical de hemotransfuziologie, transfuzie sanguin sau alte servicii de asisten medical i prestaii autorizate se asigur prin uniti specializate în acest scop.
Asistena medical preventiv din colectivitile de copii precolari, colari i studeni se asigur prin cabinetele medicale organizate, conform legii, în unitile de învmânt precolar, colar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, dup caz.
Activitile de asisten de sntate public se finaneaz de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile i nerambursabile, contracte cu terii, precum i din contribuii personale i pli directe, dup caz, potrivit legii.
Art. 28. -
Art. 29. -
Art. 30. -
Art. 31. -
Art. 32. -
Art. 33. -
Art. 34. -
Art. 35. -
9/539
Asistena farmaceutic se asigur în cadrul sistemului de sntate public, potrivit legii, prin prepararea i eliberarea medicamentelor i a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sntii, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, tehnologii i dispozitive asistive, suplimente alimentare i alte asemenea produse.
Punerea pe pia a medicamentelor, precum i activitatea de farmacovigilen se realizeaz conform legii.
CAPITOLUL VII Obligaiile persoanelor fizice i juridice
Orice persoan fizic sau juridic, având calitatea de angajator, este obligat s asigure fondurile i condiiile necesare pentru: a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sntate public i securitate în munc; b) aplicarea msurilor de igien, dezinfecie, dezinsecie i deratizare periodic; c) vaccinarea i profilaxia specific impus de riscurile de la locul de munc.
Cetenii români i orice alt persoan aflat pe teritoriul României, precum i unitile i operatorii economici au obligaia s se supun msurilor de prevenire i combatere a bolilor transmisibile, s respecte întocmai normele de igien i sntate public, s ofere informaiile solicitate i s aplice msurile stabilite privind instituirea condiiilor pentru prevenirea îmbolnvirilor i pentru promovarea sntii individului i a populaiei.
(1) Informaiile privind sntatea persoanelor se pstreaz la autoritile de sntate public teritoriale, la autoritile de sntate public ale ministerelor cu reea sanitar proprie, precum i la instituiile desemnate i pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evalurii strii de sntate a populaiei. (2) Folosirea în alte scopuri a informaiilor înregistrate se poate admite numai dac este îndeplinit una dintre urmtoarele condiii: a) exist o dispoziie legal în acest sens; b) exist acordul persoanei în cauz; c) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnvirii unei persoane sau a comunitii, dup caz; d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmririi penale. (3) Pstrarea confidenialitii informaiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toi salariaii care prin activitatea pe care o desfoar au acces la acestea în mod direct sau indirect.
Pus în aplicare la data de 28/08/2015 prin Norma metodologic de constituire, pstrare i utilizare a Rezervei Ministerului Sntii din 14.06.2011
(1) Pentru situaii speciale cu implicaii asupra sntii publice se constituie rezerva Ministerului Sntii, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii i dispozitive asistive i alte materiale specifice, iar la nivelul direciilor de sntate public judeene i a municipiului Bucureti, rezerva antiepidemic. (2) Medicamentele, serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare, produsele tehnico-medicale, consumabilele i alte materiale specifice cuprinse în rezerva pentru situaii speciale, începând cu 1 septembrie 2007, constituie rezerva Ministerului Sntii. (3) Normele metodologice de constituire, pstrare i utilizare a rezervei Ministerului Sntii i a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sntii*). *) A se vedea Ordinul ministrului sntii nr. 1.033/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de constituire, pstrare i utilizare a Rezervei Ministerului Sntii i a Nomenclatorului de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale i alte materiale specifice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 16 iunie 2011, cu modificrile ulterioare.
(1) Ministerul Sntii, ministerele i instituiile cu reea sanitar proprie pot asigura fonduri pentru acordarea de ajutoare umanitare statelor cu care România încheie acorduri, înelegeri, convenii de colaborare, în acest sens. (2) Ajutorul umanitar poate consta în: a) medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii i dispozitive asistive i alte materiale specifice din rezerva de stat; b) asisten medical specific; c) cheltuieli legate de servicii medicale i transport. (3) Fondurile necesare pentru acordarea de ajutoare umanitare se suport de la bugetul de stat, prin Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului, în termenii i condiiile prevzute prin hotrâre a Guvernului.
(1) Pentru servicii de asisten de sntate public, efectuate de ctre autoritile de sntate public la cererea unor persoane fizice i juridice, se percep tarife potrivit reglementrilor în vigoare. (2) Veniturile proprii obinute potrivit alin. (1) se folosesc în condiiile legii.
CAPITOLUL VIII Utilizarea mass-media în interesul sntii publice
(1) Campaniile de informare, educare i comunicare cu privire la teme care privesc sntatea public trebuie s fie avizate de
Art. 36. -
Art. 37. -
Art. 38. -
Art. 39. -
Art. 40. -
Art. 42. -
Art. 43. -
Art. 44. -
10/539
CAPITOLUL IX Dispoziii tranzitorii i finale
(1) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, ministrul sntii va emite ordinul privind restructurarea actualelor direcii de sntate public judeene i a municipiului Bucureti, precum i ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare i funcionare a inspeciei sanitare de stat. (2) În termenul prevzut la alin. (1), Ministerul Sntii va elabora reglementrile legale privind organizarea i funcionarea instituiilor prevzute la art. 13 i 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.
Normele metodologice privind activitatea de sntate public se elaboreaz de structurile de sntate public i se aprob prin ordin al ministrului sntii.
(1) Prevederile prezentului titlu se aplic i ministerelor cu reea sanitar proprie. (2) La data intrrii în vigoare a prezentei legi se abrog Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sntii populaiei, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, cu modificrile ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistena de sntate public, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i orice alte dispoziii contrare.
TITLUL II Programele naionale de sntate
(1) În sensul prezentului titlu, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii: a) pachetul programelor naionale de sntate - ansamblul de aciuni multianuale orientate spre principalele domenii de intervenie ale asistenei de sntate public; b) derularea programelor naionale de sntate - procesul de implementare, coordonare, monitorizare, evaluare i control al programelor naionale de sntate; c) implementarea programelor naionale de sntate - procesul de organizare a resurselor umane, materiale i financiare, la nivelul unitilor de specialitate, în scopul asigurrii de bunuri i servicii pentru beneficiarii acestor programe sau schimbri ale comportamentelor acestora, ca rspuns la anumite nevoi de sntate identificate din date obiective; d) unitate de specialitate - structur din cadrul sistemului de sntate public cu atribuii în implementarea programelor naionale de sntate; e) unitatea naional/regional de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate - structura organizatoric fr personalitate juridic din cadrul instituiilor publice din subordinea Ministerului Sntii, înfiinat prin ordin al ministrului sntii, cu atribuii în asigurarea asistenei tehnice i managementului programelor naionale de sntate; f) asistena tehnic - totalul activitilor de pregtire i informare a unitilor de specialitate cu atribuii în implementarea programelor naionale de sntate, precum i orice alte activiti întreprinse în vederea îmbuntirii implementrii programelor naionale de sntate; g) cheltuieli eligibile - cheltuielile de natura bunurilor i serviciilor efectuate de ctre unitile de specialitate cu atribuii în implementarea programelor naionale de sntate, potrivit prevederilor normelor tehnice de realizare a programelor naionale de sntate. (2) Programele naionale de sntate se adreseaz domeniilor de intervenie în sntatea public dup cum urmeaz: a) programe naionale de sntate public, care au drept scop: (i) prevenirea, supravegherea i controlul bolilor transmisibile i netransmisibile; (ii) monitorizarea strii de sntate a populaiei; (iii) promovarea sntii i a unui stil de via sntos; (iv) monitorizarea factorilor determinani din mediul de via i munc; (v) asigurarea serviciilor de sntate public specifice; (vi) asigurarea tratamentului specific pentru TBC i HIV/SIDA; (vii) realizarea procedurilor de transplant de organe, esuturi sau celule; b) programe naionale de sntate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sntii publice, altele decât TBC i HIV/SIDA i transplant de organe, esuturi i celule.
Elaborarea programelor naionale de sntate are la baz urmtoarele obiective: a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sntate, în conformitate cu Strategia naional de sntate a Ministerului Sntii; b) utilizarea eficient a resurselor alocate pentru îndeplinirea obiectivelor i indicatorilor aprobai; c) fundamentarea programelor pe nevoile populaiei, evideniate din date obiective;
Art. 45. -
Art. 46. -
Art. 47. -
Art. 48. -
Art. 49. -
11/539
a Guvernului. (2) Pentru elaborarea programelor naionale de sntate, structura de specialitate colaboreaz cu CNAS i cu autoriti, instituii i organizaii nonguvernamentale. (3) Beneficiarii programelor naionale de sntate sunt persoanele care au calitatea de asigurat în conformitate cu prevederile art. 222 alin. (1), precum i persoanele care au domiciliul în România i care nu realizeaz venituri din munc, pensie sau alte surse. (4) În situaii de risc epidemiologic, persoanele prevzute la alin. (3), precum i persoanele aflate în tranzit pe teritoriul României beneficiaz de programele naionale de sntate public care au drept scop prevenirea, supravegherea i controlul bolilor transmisibile.
Pus în aplicare la data de 20/09/2018 prin Hotrârea nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naionale de sntate pentru anii 2017 i 2018
(1) Programele naionale de sntate sunt elaborate de ctre Ministerul Sntii, cu participarea CNAS, iar derularea acestora se realizeaz distinct, dup cum urmeaz: a) de ctre Ministerul Sntii pentru programele naionale de sntate public; b) de ctre CNAS pentru programele naionale de sntate curative. (2) Se autorizeaz Ministerul Finanelor Publice s introduc, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificrile corespunztoare în structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Sntii i a bugetului activitilor finanate integral din venituri proprii anexat la acesta i în volumul i structura bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, aprobate pe anul 2008, fr afectarea deficitului bugetului de stat i a deficitului bugetului general consolidat pe anul 2008. (3) Se autorizeaz ordonatorii principali de credite s introduc modificrile corespunztoare în anexele la bugetul Ministerului Sntii i la bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate aprobate pe anul 2008. (4) Structura programelor naionale de sntate, obiectivele acestora, precum i orice alte condiii i termene necesare implementrii i derulrii se aprob prin hotrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sntii. (5) Normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate se aprob dup cum urmeaz: a) prin ordin al ministrului sntii pentru programele naionale de sntate public; Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 28/12/2018 prin Normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate public pentru anii 2017 i 2018, din
30.03.2017
b) prin ordin al preedintelui CNAS, cu avizul Ministerului Sntii, pentru programele naionale de sntate curative. Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 28/12/2018 prin Normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate curative pentru anii 2017 i 2018, din
31.03.2017
(1) Implementarea programelor naionale de sntate se realizeaz prin uniti de specialitate selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate. (2) În înelesul prezentei legi, unitile de specialitate sunt: a) instituii publice; b) furnizori publici de servicii medicale; c) furnizori privai de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedeaz capacitii furnizorilor publici de servicii medicale; d) furnizori privai de medicamente i dispozitive medicale, tehnologii i dispozitive asistive. (3) Unitile de specialitate prevzute la alin. (2) pot angaja personal pentru implementarea programelor naionale de sntate ca aciuni multianuale pe toat perioada de implementare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. (4) Pentru realizarea atribuiilor i activitilor prevzute în cadrul programelor naionale de sntate, unitile de specialitate prevzute la alin. (2) pot încheia contracte de prestri de servicii cu medici, asisteni medicali i alte categorii de personal, dup caz, precum i cu persoane juridice, potrivit dispoziiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificrile ulterioare, i în condiiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate. (5) Contractele de prestri de servicii/Conveniile civile încheiate în condiiile alin. (4) de ctre unitile de specialitate stabilite la alin. (2) prevd aciuni multianuale, sunt de natur civil i se încheie pentru toat perioada de implementare a programelor naionale de sntate. (6) Sumele necesare pentru derularea contractelor prevzute la alin. (3) i (4) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naionale de sntate.
(1) Implementarea programelor naionale de sntate public se realizeaz din sumele alocate din bugetul Ministerului Sntii, de la bugetul de stat i din venituri proprii, dup cum urmeaz: a) prin instituii publice i furnizori de servicii medicale din subordinea Ministerului Sntii; b) prin furnizori de servicii medicale din reeaua autoritilor administraiei publice locale i a ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie, instituii publice, precum i furnizori privai de servicii medicale, cu respectarea art. 52 alin. (2) lit. c), în baza contractelor încheiate cu direciile de
Art. 50. -
Art. 52. -
Art. 53. -
12/539
CAPITOLUL II Atribuii în realizarea programelor naionale de sntate
Atribuiile Ministerului Sntii în domeniul programelor naionale de sntate sunt urmtoarele: a) aprob strategia programelor naionale de sntate, parte integrant a Strategiei naionale de sntate; b) propune Guvernului spre aprobare programele naionale de sntate; c) aprob normele metodologice de realizare a programelor naionale de sntate public; d) avizeaz normele metodologice de realizare a programelor naionale curative elaborate de CNAS; e) organizeaz la nivel naional proceduri de achiziii publice pentru achiziionarea de bunuri i servicii necesare implementrii programelor naionale de sntate, cu respectarea dispoziiilor legale în vigoare privind achiziiile publice; f) realizeaz organizarea, monitorizarea, evaluarea i controlul implementrii programelor naionale de sntate public; g) asigur finanarea programelor naionale de sntate public.
Atribuiile structurii din cadrul Ministerului Sntii, responsabile de elaborarea i coordonarea programelor naionale de sntate, sunt urmtoarele: a) particip la elaborarea strategiei programelor naionale de sntate, parte integrant a Strategiei naionale de sntate; b) elaboreaz structura programelor naionale de sntate, în colaborare cu direciile de specialitate din Ministerul Sntii i CNAS; c) fundamenteaz necesarul de resurse financiare pentru implementarea programelor naionale de sntate public pe baza propunerilor unitilor regionale/naionale de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate i/sau direciilor de specialitate ale Ministerului Sntii, dup caz; d) propune spre aprobare ministrului sntii norme tehnice de realizare a programelor naionale de sntate public, elaborate în colaborare cu direciile de specialitate din Ministerul Sntii; e) realizeaz coordonarea, monitorizarea i evaluarea implementrii programelor naionale de sntate public direct sau prin unitile regionale/naionale de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate, în colaborare cu direciile de specialitate din cadrul Ministerului Sntii; f) propune ministrului sntii msuri pentru îmbuntirea derulrii programelor naionale de sntate.
Atribuiile CNAS în domeniul programelor naionale de sntate sunt urmtoarele: a) particip la elaborarea proiectului de hotrâre a Guvernului pentru aprobarea programelor naionale de sntate; b) elaboreaz i aprob normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate curative, cu avizul conform al Ministerului Sntii; c) realizeaz organizarea, monitorizarea, evaluarea i controlul implementrii programelor naionale de sntate curative; d) asigur finanarea programelor naionale de sntate curative; e) transmite structurii cu atribuii în elaborarea i coordonarea programelor naionale de sntate, trimestrial, anual i ori de câte ori este nevoie, indicatorii programelor naionale curative, precum i analiza modului în care acestea sunt derulate.
(1) Ministerul Sntii desemneaz instituii publice din subordinea sa pentru asigurarea asistenei tehnice i managementului programelor naionale de sntate i înfiineaz uniti de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate în cadrul instituiilor desemnate, prin ordin al ministrului sntii. (2) Unitile de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate se pot înfiina la nivel naional sau regional, dup caz. (3) În cadrul unei instituii publice din subordinea Ministerului Sntii se înfiineaz o singur unitate de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate care poate asigura asisten tehnic i management pentru unul sau mai multe programe naionale de sntate, dup caz. (4) Structura organizatoric a unitilor de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate, atribuiile acestora, precum i orice alte condiii necesare funcionrii lor se aprob prin normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate. (5) Cheltuielile privind organizarea i funcionarea unitilor de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate sunt incluse în sumele alocate programelor naionale de sntate pe care le gestioneaz, acestea stabilindu-se în raport cu complexitatea activitii desfurate, cu aprobarea Ministerului Sntii. (6) Pentru realizarea atribuiilor de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate, instituiile publice prevzute la alin. (1) pot angaja personal, cu încadrarea în numrul maxim de posturi aprobat la nivelul Ministerului Sntii i al instituiilor subordonate, i/sau pot încheia contracte de prestri de servicii/convenii civile potrivit prevederilor art. 52 alin. (3) - (6), cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
CAPITOLUL III Finanarea programelor naionale de sntate
(1) Finanarea programelor naionale de sntate se realizeaz astfel: a) de la bugetul Ministerului Sntii, din bugetul de stat i din venituri proprii, pentru programele naionale de sntate public;
Art. 54. -
Art. 55. -
Art. 56. -
Art. 57. -
Art. 58. -
13/539
b) de la bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, pentru programele naionale de sntate curative; c) din alte surse, inclusiv din donaii i sponsorizri, în condiiile legii. (2) Sumele alocate programelor naionale de sntate multianuale sunt aprobate prin legea bugetului de stat potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare. (3) În cazul programelor naionale de sntate public finanarea cheltuielilor se realizeaz în baza cererilor fundamentate ale unitilor de specialitate, certificate pentru realitatea i regularitatea datelor, însoite de borderoul centralizator al bunurilor i serviciilor achiziionate sau, dup caz, al serviciilor realizate i raportate în conformitate cu prevederile normelor tehnice de realizare a programelor naionale de sntate public. (4) În cazul programelor naionale de sntate curative, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale, tehnologiile i dispozitivele asistive i altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, care se acord beneficiarilor cuprini în programele naionale curative, se suport din bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate la nivelul preului de decontare. (5) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale, tehnologiile i dispozitivele asistive i altele asemenea, utilizate în unitile sanitare cu paturi pentru tratamentul bolnavilor pe perioada spitalizrii acestora sau, dup caz, eliberate prin farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul în regim ambulatoriu al bolnavilor cuprini în programele naionale de sntate, se suport la nivelul preului de achiziie, care pentru medicamente nu poate depi preul de decontare. (6) Achiziionarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, tehnologiilor i dispozitivelor asistive i altelor asemenea prevzute la alin. (5) se realizeaz prin proceduri de achiziie public organizate de Ministerul Sntii sau de unitile sanitare cu paturi care implementeaz programele naionale de sntate, dup caz, cu respectarea dispoziiilor legale în vigoare privind achiziiile publice. (7) Lista medicamentelor care se asigur în cadrul programelor naionale de sntate se aprob prin hotrâre a Guvernului. (8) Modalitatea privind includerea, extinderea indicaiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din lista menionat la alin. (7) este prevzut la art. 243.
(1) Sumele alocate pentru programele naionale de sntate sunt cuprinse în bugetele de venituri i cheltuieli ale unitilor de specialitate prin care acestea se implementeaz. (2) Sumele prevzute la alin. (1) se public pe site-ul Ministerului Sntii. (3) Unitile de specialitate public pe site-ul propriu bugetul de venituri i cheltuieli i execuia bugetului de venituri i cheltuieli, pentru programele naionale de sntate.
Unitile de specialitate care implementeaz programe naionale de sntate au obligaia utilizrii fondurilor în limita bugetului alocat i potrivit destinaiei specificate, cu respectarea dispoziiilor legale, precum i obligaia gestionrii eficiente a mijloacelor materiale i bneti i a organizrii evidenei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program, pe subdiviziunile clasificaiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât i în execuia bugetului de venituri i cheltuieli.
(1) Ministerul Sntii asigur fondurile pentru finanarea programelor naionale de sntate public la solicitrile unitilor de asisten tehnic i management al programelor naionale de sntate. (2) CNAS asigur fondurile pentru finanarea programelor naionale curative la solicitrile caselor de asigurri de sntate. (3) Solicitrile de finanare a programelor naionale de sntate prevzute la alin. (1) i (2) sunt întocmite pe baza cererilor fundamentate ale unitilor de specialitate, care vor solicita finanarea în funcie de realizarea indicatorilor i cu încadrarea în limita fondurilor aprobate cu aceast destinaie.
CAPITOLUL IV Dispoziii finale
În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, se aprob Regulamentul de organizare i funcionare a Ageniei Naionale pentru Programe de Sntate, prin ordin al ministrului sntii.
TITLUL III Asistena medical primar
(1) Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistenei medicale primare, asigurat prin serviciile de medicin de familie. (2) Termenul asisten medical primar definete furnizarea îngrijirilor de sntate cuprinztoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sntate, în contextul unei relaii continue cu pacienii, în prezena bolii sau în absena acesteia. (3) Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialitii medicin de familie.
În înelesul prezentului titlu, termenii i noiunile folosite au urmtoarea semnificaie: a) asisten medical primar - segmentul de asisten medical care furnizeaz îngrijiri ce întrunesc toate caracteristicile menionate la art. 63 alin. (2) i având ca furnizor specializat i de sine stttor cabinetul de medicin de familie; b) medicin de familie - specialitatea medical clinic, de practic public autorizat, dobândit în condiiile legii; c) medicul specialist de medicin de familie - medicul care a obinut specialitatea medicin de familie, în condiiile legii; d) medic de medicin general - absolvent al facultii de medicin sau pediatrie din România, promoie anterioar anului 2005, care nu a
Art. 59. -
Art. 60. -
Art. 61. -
Art. 62. -
Art. 63. -
Art. 64. -
14/539
CAPITOLUL II Medicul de familie
(1) Medicul de familie este furnizorul de îngrijiri de sntate care coordoneaz i integreaz serviciile medicale furnizate pacienilor de ctre el însui sau de ctre ali furnizori de servicii de sntate. (2) Medicul de familie asigur accesul în sistemul sanitar pentru pacienii si, la nivelurile de competen cele mai adecvate nevoilor acestora.
Medicul de familie acord îngrijiri persoanelor în contextul familiei i, respectiv, familiilor în cadrul comunitii, fr discriminare. Caracteristicile asistenei acordate de medicul de familie sunt urmtoarele:
a) constituie punctul de prim-contact în cadrul sistemului de sntate, oferind acces nediscriminatoriu pacienilor i ocupându-se de toate problemele de sntate ale acestora; b) folosete eficient resursele sistemului de sntate, coordonând asistena medical acordat pacienilor; colaboreaz cu ceilali furnizori de servicii din asistena medical primar i asigur legtura cu celelalte specialiti; c) este orientat ctre individ, familie i comunitate; d) se bazeaz pe comunicarea direct medic-pacient, care conduce în timp la stabilirea unei relaii interumane de încredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru meninerea/restabilirea propriei snti; e) asigur continuitatea asistenei medicale primare prin consultaii de urgen înregistrate prin sistemul naional de urgen, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicin de familie, precum i în regim de gard, prin intermediul centrelor de permanen; Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 03/01/2018 prin Norma metodologic cu privire la asigurarea continuitii asistenei medicale primare prin centrele de
permanen din 25.05.2011
f) rezolv problemele de sntate acute i cronice ale pacienilor; g) promoveaz sntatea i starea de bine a pacienilor prin intervenii adecvate i eficiente; h) urmrete rezolvarea problemelor de sntate ale comunitii.
(1) Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional s furnizeze îngrijirile cuprinztoare de care are nevoie o persoan. (2) Începând cu promoia 2005 de absolveni liceniai ai instituiilor de învmânt superior medical, competenele profesionale în specialitatea medicin de familie se dobândesc numai prin rezideniat. (3) Medicii de medicin general prevzui la art. 64 lit. d), care la data aderrii României la Uniunea European, denumit în continuare UE, furnizeaz servicii de asisten medical primar în sistemul asigurrilor sociale de sntate, îi pot continua activitatea în aceleai condiii i dup aceast dat.
Pentru medicii de medicin general cu drept de liber practic, care la data intrrii în vigoare a prezentei legi nu sunt confirmai rezideni în specialitatea medicin de familie, dar furnizeaz în regim salarial sau independent servicii de medicin de familie în cabinete acreditate în cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate, sau care au întrerupt temporar, în condiiile legii, exercitarea profesiei, vor fi organizate modaliti flexibile de formare în specialitatea medicin de familie.
CAPITOLUL III
Art. 65. -
Art. 68. -
Art. 69. -
15/539
Cabinetul de medicin de familie
Asistena medical primar i continuitatea în acest domeniu se desfoar în cabinete de medicin de familie i centre de permanen înfiinate în condiiile legii.
Asistena medical primar se poate asigura prin practica individual a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practic, în locaii comune sau prin integrarea funcional a unor cabinete cu locaii distincte.
Activitatea cabinetelor de medicin de familie se desfoar prin medicii titulari, personalul angajat i colaboratorii externi. (1) Înfiinarea unui nou cabinet de medicin de familie într-o localitate se realizeaz în conformitate cu prevederile legale. Metodologia
se stabilete prin norme aprobate prin ordin al ministrului sntii. (2) Contractarea i decontarea serviciilor de medicin de familie de ctre casele de asigurri de sntate judeene i a municipiului Bucureti, Casa Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti se fac pentru urmtoarele categorii de medici: a) medicii prevzui la art. 64 lit. d); b) medicii ceteni ai unui stat membru al UE, ai unui alt stat aparinând Spaiului Economic European, denumit în continuare SEE, sau ai Confederaiei Elveiene, în înelesul art. 376 alin. (1) lit. b) i al art. 377 alin. (1), formai în profesie în unul dintre aceste state, care la data de 1 ianuarie 2007 erau stabilii pe teritoriul României i care, în urma recunoaterii calificrii profesionale beneficiau, la aceast dat, de dreptul de exercitare în cadrul sistemului naional al asigurrilor de sntate a activitilor din domeniul specialitii medicin de familie, fr titlul de medic specialist medicin de familie; c) medicii confirmai specialiti în una dintre specialitile medicin general aduli, medicin general copii, medicin general, medicin general/medicin de familie, medicin de familie; d) medicii titulari ai certificatului care atest formarea specific a medicului generalist, dobândit în unul dintre statele prevzute la lit. b), precum i medicii titulari ai certificatului de drept câtigat de medic generalist, eliberat de unul dintre aceste state, în cazul crora s-au aplicat procedurile prevzute la art. 394-396, art. 402 i art. 405. (3) Preluarea activitii unui praxis existent de ctre un alt medic de familie, în condiiile încetrii activitii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectaiune profesional deinut ctre medicul care preia praxisul. Noul deintor va aduce la cunotin autoritilor de sntate public teritoriale, caselor de asigurri de sntate, respectiv pacienilor, preluarea praxisului. Criteriile i metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sntii.
(1) Autoritile administraiei publice locale pot acorda faciliti i stimulente aferente instalrii unui medic, înfiinrii i funcionrii cabinetului de medicin de familie, în conformitate cu dispoziiile legale în vigoare. (2) În baza dispoziiilor alin. (1), autoritile administraiei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al cabinetului de medicin de familie un contract civil în care s se consemneze drepturile i obligaiile prilor.
(1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet. (2) Cabinetele de medicin de familie acreditate pot deschide puncte de lucru. Criteriile i metodologia vor fi precizate în normele prevzute la art. 73 alin. (1).
CAPITOLUL IV Serviciile furnizate în cadrul asistenei medicale primare
Cabinetul de medicin de familie furnizeaz servicii medicale ctre pacienii: a) asigurai, înscrii pe lista proprie sau a altor cabinete; b) neasigurai.
Cabinetul de medicin de familie poate desfura urmtoarele activiti: a) intervenii de prim necesitate în urgenele medico-chirurgicale, precum i în afeciunile acute; b) activiti de medicin preventiv; c) activiti medicale curative; d) activiti de îngrijire la domiciliu; e) activiti de îngrijiri paliative; Puneri în aplicare (2)
Pus în aplicare la data de 05/03/2018 prin Ordinul nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcionare i autorizare a
serviciilor de îngrijiri paliative
Pus în aplicare la data de 05/03/2018 prin Anexele nr. 1-11 la Ordinul ministrului sntii nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare, funcionare i autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative din 23.02.2018
f) activiti de consiliere; g) alte activiti medicale, în conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activiti de învmânt în specialitatea medicin de familie, în cabinetele medicilor instructori formatori; i) activiti de cercetare tiinific;
Art. 70. -
Art. 71. -
Art. 74. -
Art. 75. -
Art. 76. -
Art. 77. -
16/539
Activitile medicale se pot desfura la sediul cabinetului, la domiciliul pacienilor, în centrele de permanen, în alte locaii special amenajate i autorizate sau la locul solicitrii, în cazul interveniilor de prim necesitate în urgenele medico-chirurgicale ori în caz de risc epidemiologic.
Cabinetul de medicin de familie poate oferi servicii medicale eseniale, servicii medicale extinse i servicii medicale adiionale. (1) Serviciile medicale eseniale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competen al asistenei medicale primare, care sunt
oferite de toi medicii de familie în cadrul consultaiei medicale. (2) Serviciile prevzute la alin. (1) sunt urmtoarele: a) intervenii de prim necesitate în urgenele medico-chirurgicale; b) asistena curent a solicitrilor acute; c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medical activ pentru cele mai frecvente boli cronice, prescripii de tratament medicamentos i/sau igieno-dietetic, coordonarea evalurilor periodice efectuate de ctre medici de alt specialitate decât cea de medicin de familie; d) servicii medicale preventive, precum: imunizri, monitorizarea evoluiei sarcinii i luziei, depistare activ a riscului de îmbolnvire pentru afeciuni selecionate conform dovezilor tiinifice, supraveghere medical activ, la aduli i copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârst i sex.
Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistenei medicale primare în mod opional i/sau în anumite condiii de organizare, precum: a) servicii speciale de consiliere; b) planificare familial; c) unele proceduri de mic chirurgie; d) servicii medico-sociale: îngrijiri la domiciliu, îngrijiri terminale.
Serviciile medicale adiionale reprezint manopere i tehnici însuite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii complementare i/sau care necesit dotri speciale.
(1) Colectarea i transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizeaz prin sisteme informaionale de rutin, care cuprind un set minimal de date, într-un format unic, obligatoriu a fi transmise de ctre toi furnizorii de servicii medicale i al cror coninut, metodologie de colectare i raportare se stabilesc prin hotrâre a Guvernului. (2) Supravegherea epidemiologic detaliat i colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de ctre pacieni reprezint un serviciu distinct i se realizeaz prin cabinetele santinel. Acestea pot contracta servicii cu instituiile interesate.
Cabinetele de medicin de familie în care îi desfoar activitatea medici formatori de medicin de familie pot oferi prestaii de formare medical, în cadrul colaborrii cu instituii de învmânt superior medical sau cu organizaii acreditate ca furnizori de educaie medical continu, precum i activiti de cercetare, conform dispoziiilor legale în vigoare.
CAPITOLUL V Finanarea medicinei de familie
Cabinetul de medicin de familie poate realiza venituri din: a) contracte încheiate cu casele de asigurri de sntate din cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate, în condiiile Contractului-cadru; b) contracte încheiate cu autoritile teritoriale de sntate public, pentru servicii de planificare familial, servicii speciale de consiliere, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu în faz terminal i postspitaliceti; c) contracte încheiate cu societile de asigurri private de sntate; d) contracte încheiate cu autoritile teritoriale de sntate public sau instituii publice din subordinea Ministerului Sntii, pentru implementarea programelor naionale de sntate public; e) contracte încheiate cu autoritile teritoriale de sntate public, pentru servicii de medicin comunitar; f) contracte încheiate cu teri, pentru servicii aferente unor competene suplimentare; g) plata direct de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu teri pltitori; h) coplata aferent unor activiti medicale; i) contracte de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactic în educaia universitar i postuniversitar; k) donaii, sponsorizri; l) alte surse, conform dispoziiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzat fizic sau moral.
Sumele alocate pentru finanarea asistenei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naionale de sntate public. (1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sntii, se pot finana cheltuieli pentru investiii în infrastructur, în localitile rurale,
în vederea construciei, reabilitrii, dotrii minime standard a spaiilor medicale i nemedicale în care se desfoar activiti de îngrijire medical primar. (2) Ministerul Sntii aloc sumele prevzute la alin. (1) sub form de transferuri prin direciile de sntate public judeene ctre autoritile administraiei publice locale.
Art. 78. -
Art. 86. - Art. 87. -
17/539
CAPITOLUL VI Rolul i obligaiile asistenei medicale primare în sistemul sanitar
În procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de familie colaboreaz cu toate celelalte specialiti medicale, cu respectarea specificului specialitii i asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.
Obligaiile personalului i cabinetelor de medicin de familie se reglementeaz prin acte normative, dup cum urmeaz: a) obligaiile de etic i deontologie profesional - prin legile i codurile de deontologie profesional care guverneaz exercitarea profesiilor reglementate în sistemul sanitar; b) obligaiile privind sntatea public - conform reglementrilor legale în vigoare i dispoziiilor direciilor de sntate public; c) obligaiile fa de sistemul asigurrilor sociale de sntate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare i contractele cu casele de asigurri; d) obligaiile privind relaiile de munc - prin contractul de munc anual la nivel de ramur sanitar i contractele individuale/colective de munc ale angajailor, precum i prin alte prevederi legale speciale; e) obligaiile fa de pacieni - prin îndeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevzute la lit. a) i c), precum i din legislaia privind drepturile pacientului; f) obligaiile privind managementul evidenei medicale primare i a informaiei medicale gestionate - prin reglementrile legale în vigoare; g) obligaiile privind protecia mediului i gestionarea deeurilor rezultate din activitatea medical - prin reglementrile legale în vigoare; h) obligaia de educaie/formare continu i de dezvoltare profesional a resursei umane din asistena medical primar - prin reglementrile legale în vigoare.
CAPITOLUL VII Dispoziii finale
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sntii va elabora norme metodologice de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin hotrâre a Guvernului.
La data intrrii în vigoare a prezentului titlu, orice dispoziie contrar prevederilor prezentei legi se abrog.
TITLUL IV Sistemul naional de asisten medical de urgen i de prim ajutor calificat
Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 28/08/2015 prin Ordinul nr. 1706/2007 privind conducerea i organizarea unitilor i compartimentelor de primire a
urgenelor
SECIUNEA 1 Definiii
(1) În înelesul prezentului titlu, în sistemul naional de servicii medicale de urgen i de prim ajutor calificat, termenii i noiunile folosite au urmtoarea semnificaie: a) Sistemul naional de servicii medicale de urgen i prim ajutor calificat - ansamblul de structuri, fore, mecanisme i relaii, organizate dup aceleai principii i reguli, care utilizeaz proceduri integrate de management specializat i/sau calificat; b) asisten public integrat de urgen - asistena asigurat de instituiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sntii, Ministerului Afacerilor Interne i/sau în structura autoritilor publice locale, precum i de Serviciul de Telecomunicaii Speciale prin Direcia pentru apel unic de urgen 112. Ea include ansamblul de msuri i activiti cu caracter logistic, tehnic i medical, destinate în principal salvrii i pstrrii vieii; c) asisten medical privat de urgen - ansamblul de msuri i activiti cu caracter logistic i medical, având ca scop principal salvarea i pstrarea vieii, asigurat de serviciile private de urgen aparinând unor organizaii nonguvernamentale, care funcioneaz în scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociaii ori persoane fizice, care funcioneaz în scop comercial; d) asisten medical de urgen - ansamblul de msuri diagnostice i terapeutice întreprinse de ctre personal medical calificat. Ea poate fi acordat la diferite niveluri de ctre medici i asisteni medicali cu diferite grade de pregtire; e) urgen medical - accidentarea sau îmbolnvirea acut, care necesit acordarea primului ajutor calificat i/sau a asistenei medicale de urgen, la unul sau mai multe niveluri de competen, dup caz. Ea poate fi urgen cu pericol vital, unde este necesar/sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenie în faza prespitaliceasc, continuând îngrijirile într-un spital local, judeean ori regional, sau urgen fr pericol vital, unde îngrijirile pot fi efectuate, dup caz, cu sau fr utilizarea unor resurse prespitaliceti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, dup caz, la un spital; f) pacient critic - pacientul cu funciile vitale instabile sau cu afeciuni care pot avea complicaii ireversibile i care necesit intervenie medical de
Art. 88. -
Art. 89. -
Art. 90. -
Art. 91. -
Art. 92. -
18/539
19/539
x) centrul unic de apel de urgen - structura specializat de preluare i transfer al apelurilor de urgen primite la numrul unic de apel 112 i la numrul de apel 961 redirecionat ctre 112 pân la transformarea acestuia în numr comercial la dispoziia serviciilor de ambulan judeene i a Serviciului de Ambulan Bucureti-Ilfov; y) dispecerat medical de urgen - structura specializat de preluare i tratare a apelurilor de urgen cu caracter medical, primite prin centrul unic de apel de urgen sau la un numr propriu, în cazul serviciilor private de ambulan.

intranet.spcm.ro...2019/01/15 · urgență sau îngrijiri într-o secție de terapie intensivă...

Documents