bianca 17 24 fara tabele

7/23/2019 Bianca 17 24 Fara Tabele

http://slidepdf.com/reader/full/bianca-17-24-fara-tabele 1/5

Fructe i legumeș continuare

acidul ascorbic,antocianii i asa mai departe, cantitatea fiecăruia variază înș

func ie de specie. De exemplu, cel mai mare antioxidant compus din coaja cepeiț

este quercetin, pe când în coaja fructeului de rodie este acidul elagic. În coaja de

banană i mango, antioxidan ii compu i predominan i sunt tocoferol i respectvș ț ș ț ș

mangiferin. În coaja de portocală se găse te atât isperidina cât i naringin,ș ș

ace tia sunt prezen i în cantitate mare, pe când în coaja strugurilor predominăș ț

următorii oxidan i compu i! procianidin, quercetin iț ș ș trans" resveratrol.

Fibrele!

Fibrele recuperate din de euri de fructe i legume include formele solubileș ș

i insolubile, începând cu pectina, iar în cele din urmă celuloza, emiceluloza iș ș

lignina #$uda et al. %&&'(. În consecin ă, fibra solubilă este derivată mai ales dinț

coajile fructelor precum toscovina din măr, cojile citricelor, cojile fructului pasiuniii cojile de mango #)in et al. %&*&, +ularni and -ijaanand %&*&(, întrucât fibraș

insolubilă este ob inută din cereale sau de euri forestiere precum! porumbț ș

stover, grâu, orez, orz, paie, tulpini de sorg, coji de nucă de cocos, rămă i ele dinș ț

trestie de zaăr măcinate, frunze de ananas i banană, coajă de banană, tulpiniș

de struguri # $pigno et al. %&&/(.0radi ional fibra solubilă poate fi extrasă de către acizi precum acidulț

sulfuric, acidul cloridric sau acidul azotic prin idroliză la temperatură ridicată. 1lternativ, fibra solubilă poate fi extrasă prin încorporarea de baze sau a

agentului de celare i a altor acizi precum acidul tartric sau acidul citric, poate fiș

de asemenea folosit în extrac ie, urmată de precipita i cu alcool, uscare iț ț ș

măcinare pentru a ob ine produse din fibre solubile #2ineiro et al. %&&/,ț

)asmoudi et al. %&&/(. În contrast, metodele de extrac ie a fibrelor insolubile include fermenta iaț ț

microbiană, fermenta ia cimică i tratamente mecanice.ț ș Fermenta ia microbiană poate fi aplicată pentru eliminarea pectinei i aț ș

altor impurită i din de euri cu bacterii precum 3acillus, 4lostridium i ciuperciț ș ș

precum 5izomucor pusillus, Fusarium lateritium fiind frecvent utilizat.2entru tratamentul cimic acidul,baza sau enzima pot fi folosite pentru

descompunerea de eurilor, iar cea mai frecventă utilizare a bazei fiind idroxidulș

de sodiu, a acidului fiind acidul sulfuric i a enzimei fiind pectina, emicelulozaș

sau celuloza. 1lternativ, fibra insolubilă poate fi izolată prin mijloace mecanice precum

explozia de abur #5edd and 6ang %&&7(.4ompozi ia fibrelor poate fi variată în func ie de varietatea materilor primeț ț

cu celuloză, emiceluloză i lignină drept componente majore #5edd and 6angș



%&&7(. 8ignina este adesea folosită direct drept combustibil, dar în ultimii ani esteutilizată ca materie primă în produc ia fenolului, acidului acetic, cărbunelui iț ș

etilenei i astfel valoarea economică este mult mai îmbunătă ită# 5edd andș ț

6ang %&&7(. 2ectina este fibra solubila în apă, cea ma des recuperată dinde euri de fructe i legume fiind o sursă de coagulant i de fibre dietetice.ș ș ș

0escovina din mar con ine 7*,*9 fibre dietetice care pot fi utilizate pentru a mariț

con inutul acestora, dar i de polifenol din prăjituri, prin încorporarea tescovineiț ș

din mar sub formă de pulbere în făină #$uda et al. %&&'(. $"a descoperit cătescovina de măr uscată con ine o mare cantitate de fibre insolubile în apă #7:,7ț

" /*,:9(, urmată de coaja de lămâie # 7&,; " :%,&9(, coaja de grefă #<',/ " 7:9(i coaja de portocală# 7=9( #Figuerola et al. %&&7(. De asemenea o cantitateș

mare de fibre solubile #*=,*= " *=,<<9(, a fost înregistrată în tescovina de măr,coaja de portocală # *&,%/9(, coaja de lămâie # :,%7 " ;,%&9( i coaja de grefăș

#=,7' " :,=<9(. 8a fel i în coaja fructului pasiunii se găse te o cantitateș ș

importantă de fibre dietetice. 3azându"se pe informa ia de mai sus, biofibrelețrecuperate din de eurile de fructe i legume pot fi materi adecvate utilizăriiș ș

comerciale la nivel ridicat, pe fondul costului redus, densitatea scăzută,rezisten ă ridictă, dermică redusă i iritarea căilor respiratorii, u or de separat,ț ș ș

îmbunătă irea recuperarii energetice i caracteristici de biodegradabilitateț ș

#>etravali and 4alba %&&<(.

1dsorbant pentru metale icoloran iș ț

4antită i mari de apă sunt pierdute ca i de euri în timpul fabricării deț ș ș

produse comerciale,fapt care reprezintă un pericol major pentru mediu.

2rintre diferitele metode tradi ionale folosite pentru tratarea apei uzate,țtenica de adsorb ie este cea mai frecvent adoptată datorită u urin ei deț ș ț

proiectare i func ionare, precum i a eficien ei în eliminarea diferitelor tipuri deș ț ș ț

poluan i #$ud et al. %&&/, 3atnagar and $illanpaa %&*&(. În consecin ă, maiț ț

mul i adsorban i precum! gel de siliciu,alumină activată, zeoli i i cărbune activț ț ț ș

sunt adesa utilizate pentru adsorb ie. Dar, în utimul deceniu, de eurile agricoleț ș

se arată a avea un poten ial ca adsorbant, deoarece contin o cantitate mare deț

celuloză i alte componente vitale, ca emiceluloza, lignina, lipide, proteine,ș

zaăr simplu, apă, idrocarbură i amidon #Demirbas %&&/, $ud et al. %&&/(.ș

De eurile agricole utilizate la scară înaltă sunt cele din nuci, araide în coajă,ș

sâmburi de masline, migdală,sâmburi de caise, cire e, orez, porumb, rămă i eș ș ț

ale trestiei de zaăr măcinate i miez de nucă de cocos #3antnagar andș

$illanpaa %&*&(. De eurile fructelor sunt constituite în mare parte din! coajaș

citricelor, semin e de papaa, coaja fructeului pasiunii, tulpina ananasului,ț

de euri de struguri, coajă de banană, coajă de mango, nucleul semin elor deș ț

mango, sâmburi de piersici i caise, coaja fructelor arborelui ?ac, de euri deș ș

măr i curmal japonez, în timp ce de eurile legumelor con in! coaja semin elor deș ș ț ț



dovleac, coajă de fasole, coajă de usturoi. 0oate aceste de euri pot fi folositeș

pentru a adsorbii coloran i cum sunt! cristalul violet i albastru de metilen@ dar iț ș ș

metale grele ca! 4r, 4u, 1u, 2b, 4o, 4d, An i Fe.ș

1dsorb ia se bazează pe afinitatea dintre substan ele adsorbite iț ț ș

absorbite prin legături de idrogen, for a van der Baals sau interac iuneț ț

idrofobă. În plus, mecanismul implicat poate fi cemosorb ia, complexare,ț

adsorb ia pe suprafa ă i pori, scimb ionic, celare, adsorb ia de for e fizice,ț ț ș ț ț

captarea fibrila iei inter i intra capilare, spa ii ale re elei polizaaridelorț ș ț ț

structurale ca urmare a concentra iei gradient i difuziunea prin peretele celularț ș

i membrană. 2rezen a a diferitelor grupări func ionale în ace ti adsorban iș ț ț ș ț

precum! acetamido, carbonil, fenolic, polizaaride structurale, amido, amino,grupări carboxil sulfidril, alcooli i esteri care pot fi responsabili pentru legăturaș

selectivă i monoselectivă cu ionii metal sau coloranti #$ud et al. %&&/(.ș

*/.=.7. Cnzimele!

Cnzimele care se găsesc in ial în fructe i legume i acele produseț ș ș

rezultate din fermentarea microbiană, folosind de eurile de fructe i legume caș ș

substrat, sunt candida i buni pentru utilizarea comercială.ț

2eroxidaza a fost extrasă din coaja cepei cu o solu ie tampon fosfatcitratț

#pE ',&(, urmat de albire cu cărbune activ i filtrare #1ga et al. %&&/(. n reversș

sistem de miceliu a fost eficient în recuperarea bromelainei din coaja de ananas#Eebbar et al. %&&/(.

$enin proteaza a fost extrasă direct din coaj de mango cu fosfat acid desodiu #pE ',7( #1mid et al. %&**(, sau cu tampon fosfat #pE '( i apoi purificat cuș

t"butanol i %&9 sulfat de amoniu prin parti ie #4aiGut et al. %&*&(.ș ț

De i enzimele pot fi extrase i purificate direct din de eurile de fructe iș ș ș ș

legume, cele mai multe enzime comerciale sunt produse prin fermenta ieț

submersă #$>F( i fermentare în stare solidă #$$F(, angajând microorganismeleș

adecvate din de euri ca materie primă #)amma et al. %&&;(.ș



5andamentul i varietatea enzimelor sunt afecte de tipul de de euri,ș ș

microorganisme, modul fermentării, densitatea însămân ării, perioadaț

fermenta iei, tempertura,pE"u i aditivii utiliza i #)oamed et al. %&&;, 5asad etț ș ț

al. %&*&(. Cnzimele produse din fermenta ia microbiană cu de euri de fructeț ș

i legume drept materie primă se găsesc în 0abelul */. Cle includ alfa"amilază,ș

celuloză, beta"glucozidaza, pectinază #poligalacturonaza, pectină"esterază,pectinliaza i pectatliază(, invertază, xilanază i 4)4ase. De eurile de portocală,ș ș ș

toscovina de măr,de euri de struguri, de euri de fructe tropicale, de euri deș ș ș

citrice, coaja de ananas, coaja de rodie, coaja bananei i semin ele de tomate auș ț

fost în general folosite pentru ob inerea enzimelor. După fermenta ia toscovineiț țde măr, mai multe enzime inclusiv beta"fructofuranosidaze, xilanază i celuloză,ș

beta"glucozidaza, mangan"peroxidază dependentă i ceuloză au fost produseș

#)amma et al. %&&;(. 4eluloza este una dintre enzimele de mareimportan ă, utilizată la scară înaltă în industria textilă, industria ârtiei i ceaț ș

alimentară. În compara ie cu celelalte enzime, pre ul celulozei este mai ridicat,ț ț

dar costul produc iei poate fi minimizat prin produc ia de fermenta ie utilizândț ț ț

de euri de fructe i legume #$un et al. %&*&(.ș ș

2ectinaza este o enzimă esen ială, ob inută din de euri de citrice iț ț ș ș

tescovină de măr i poate fi utilizată pentru limpezirea sucului de fructe, spălareaș

bumbacului, degomare de fibre vegetale, tratarea apei uzate, extrac ia uleiuluiț

vegetal, fermenta ia cafelei i a ceaiului, albirea ârtiei i aditivii pentru ranaț ș ș

păsărilor de curte #)oamed et al. %&&;(. 2roblema ceie asociată cu produc iaț

de enzime prin fermenta ia de eurilor de fructe i legume se află în incapacitateaț ș ș

unui singur de eu de a furniza o sursă de nutrien i corespunzătoare pentruș ț

microorganisme i astfel trebuie adăuga i al i aditivi pentru a sus ine fermenta ia.ș ț ț ț ț

De exemplu, sinteza celulozei poate fi accelerată prin adăugarea lactozei i aș



solu iei solide concentrate din porumb la tescovina de măr #$un et al. %&*&(.ț

*/.=.:. 3iocombustibili

3iocombustibilii au atras aten ia la nivel mondial ca o alternativă laț

combustibilii folosi i, datorită crizei recente de petrol la nivel mondial. )ateriilețprime tradi ionale în fabricarea biocombustibililor sunt! tulpini de porumb, a ciiț ș

de lemn i reziduuri din recolte sau de euri urbane organice, toate acestea suntș ș

inferioare de eurilor alimentare #Digman and +im %&&/(.ș

bianca 17 24 fara tabele

Documents