beneficiile strategiilor de căutare avansată a datelor pe internet pentru sistemul educațional...
DESCRIPTION
textTRANSCRIPT
Beneficiile strategiilor de căutare avansată a datelor pe internet pentru
sistemul educațional
Dezvoltarea social-economică a cunoscut o serie de etape corespunzătoare
tot atâtor revoluții tehnologice, culminând în pragul mileniului trei cu
societatea preponderent digitală. Evoluția economiei și a societății, în general,
are ca principal motor educația. Îmbogățirea tezaurului de cunoștințe al
individului conduce la dezvoltarea și maturizarea sistemelor complementare
acestuia: familie, colectivitate, regiune, societate. Toate acestea sunt posibile
în era informațională prin educație permanentă, educație la distanță, educație
online sau e-learning.
In sens larg, prin e-learning se intelege totalitatea situatiilor
educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei
informatiei si comunicatiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a
fost extins de la sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace
electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu
mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-educatie, aria
semantica a conceptului e-learning interfereaza si se suprapune pe o
multitudine de termeni care surprind varietatea experientelor didactice
beneficiare de suport tehnologic: instruire asistata/mediata de calculator,
digital/mobil/online learning/education, instruire prin multimedia etc. Sub
denumirea de software didactic/educational, o gama larga de materiale
electronice sunt dezvaltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti,
dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverse formate, carti
electronice, teste, tutriale, simulari, software formator de abilitati, software de
exersare, jocuri didactice etc. Calculatorul si materialele electronice si
multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca miljoc
de comunicare(pentru realizarea unor sarcini individuale sau in echipa).
In sens restrans, e-learning reprezinta un tip de educatie la distanta,
ca experienta planificata de predare-invatare organizata de o instituie care
furnizeaza materiale intr-o ordine secventiala si logica, pentru a fi asimilate de
catre studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii
ale informatiei si comunicatiilor – in special prin Internet. Internetul constituie
atat mediul de distributie a materialelor, cat si canalul de comunicare intre
actorii implicati. Functional, deocamdata doar la nivelul invatamantului
superior si in educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si
adapteaza componentele demersului didactic traditional ( fata in fata):
planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si evaluare.
2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta
Educatia online reprezinta o modalitate noua de a privi procesul de invatare,
in care elementele de fond raman aceleasi, doar mijlocul de schimb si insusire
a cunostintelo se modifica. Utilizarea sistemului informatic pentru educatie
inseamna insa aducerea unor noi elemente, legate de libertatea de a invata in
locul si la momentul dorit. Radacinile acestui sistem edcational se gasesc in
invatamantul la distanta, practicat in anumite regiuni ale globului. Distantele
mari sau alte obstacole desparteau instructorii de cursanti. Posta si ulterior
radioul au reprezetat cele mai utilizate si chiar agregate cai de transmitere si
receptionare a cursurilor. Desi aparitia calculatoarelor a fost destul de
timpurie, costurile ridicate ale tehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta
directie. Insa producerea in cantitati semnificative si scaderea preturilor pe
piata tehnicii de calcul au determinat ca promotorii educatiei permanente
online sa-si puna proiectele in practica. Astfel, mijloacele de stocare a
informatiilor pe suport magnetic sau digital fiind disponibile, universitatile au
fost primele care au adoptat noua metodologie.
Insa rampa de lansare a educatiei online au constituit-o Internetul si
tehnologia World Wide Web. Dezavantajul celorlalte solutii anterioare de
invatamant la distanta isi poate gasi rezolvarea prin interactivitatea cursant-
instructor posibila si sincron, nu numai asincron. Realizarile in domeniul
Software pentru procesele de invatare la distanta prin mijloace ale tehnologiei
informatiei si comunicatiilor permit comunicare in timp real, atat text cat si
audio-video. Se creeaza astfel adevarate sali de clasa virtuale ( teleclase).
Solutiile de e-learning existente in momentul de fata sunt rezultatul
evolutiei tehnologiilor care suporta aceste facilitati. Astfel, odata cu aparitia
capacitatilor de stocare mari, invatamantul clasic la distanta utilizand
materiale tiparite trimise prin posta a fost inlocuit de carti pe suport electronic.
Ulterior, tehnologiile de comunicare interactive au devenit elementele centrale
ale nolior modele de desfasurare a invatamantului pe suport electronic. Astazi
exista trei modele general acceptate in lumea educatiei online, fiecare
ocupand o cota aproximativ egala pe aceasta piata:
educatia online independenta reprezinta modelul prin care utilizatorul
individual preia materialul de curs de pe Internet sau de pe CD,
parcurgandu-l de unul singur. Modelul reprezinta avantajul unei
cantitati de ingromatie foarte mare care poate fi accesata intr-un timp
scurt, precum si facilitai multimedia extinse, fiind insa foarte rigid in
ceea ce priveste comunicare instructor-cursant;
educatie onile asincrona permite transmiterea de informatie la un
moment dat doar unui singur partener al relatiei instructor-student.
Instructorul poate sa furnizeze informatia studentilor dar acestia nu pot
interactiona in timp ce o primesc.Avantajul major in acest caz este
acela ca studentul isi pastreaza facilitatea de a lucra dupa ritmul
propiu, putand insa obtine si raspunsul la cererile sale intr-un interval
de timp acceptabil;
educatia online sincrona permite transferul interactiv de infromatie cu
orice alt utilizator in orice moment. De exemplu, instructorul si studentii
transfera infromatiile in timpul desfasurarii cursuilui sau seminarului, de
regula in timp real. Acest model este cel mai performant in ceea ce
priveste gradul de facilitare a comunicarii, modalitatile audio-video
integrate creand conceptul de “teleclasa”.
Nu toate solutiile actuale de educatie online reusesc insa sa obtina
mixul optim dintre aceste modele intr-un singur scenariu. De aceea,
organizatiile trebuie sa aleaga atent solutia care va fi achizitionata pentru a se
potrivi intocmai nevoilor proprii. Elementul tehnic central al unei astfel de
solutii il constituie platformele de educatie online. Sutele de aplicatii existente
pe piata reprezinta imaginea a ceea ce inseamna marimea acesteia, dar si
amploarea unui proiect demarat. Conceptul de educatie online nu reprezinta
altceva decat o abordare dintr-o noua perspectiva a procesului de invatare, in
care TIC permite utilizarea unui mediu mult mai flexibil de desfasurare a
cursurilor, de acces la informatii si de evaluare in comparatie cu modelul
clasic. Aparut ca un instrument excelent pentru mediul universita, educatia
online a inlocuit initial metodologia clasica de invatamant la distanta,
materialele scrise fiind transcrise pe CD-uri. Ulterior, posibilitatea de
conectare oferite de Internet au deschis oportunitatile pentru realizarea unor
medii colaborative care sa substituie eficient salile de curs, creand clasele de
curs virtuale.
Universitatile virtuale au la baza un spectru foarte larg de modele de
educatie online, prin utilizarea TIC in activitatile de predare, invatare si
evaluare pe diferite grade de complexitate:
- crearea si difuzarea cursurilor pe suport CD;
- realizarea echivalentului virtual al scoliiprin intermediul unui mediu
software
- utilizarea infrastructurii pentru cursuri acordate altor institutii.
Educatia online a devenit in viziunea a tot mai multor analisti si
profesionisti din sectorul educational o modalitate pertinenta de crestere a
potentialului de cunostinte. Punerea in aplicare a unei solutii armonizate
pentru fiecare caz in parte conduce la un numar de cazurii de succes, iar
demararea unui astfel de proiect presupune insusirea unui risc care,
necontrolat, poate avea efecte dintre cele mai nefericite. O solutie tehnica
neadaptata poate insemna respingerea ei de catre potentialii utilizatori si, in
consecinta, pierderi financiare dublate retinerile psihologice pentru o noua alta
varianta educationala. Posibilitatile de inegrare a unei solutii de educatie
online in cadrul unei companii sunt diferentiate in functie de nevoile si
resursele reale ale acesteia, cuprinzand cel putin:
- achizitionarea unor spatii complete prin care compania poate realiza
o instruire a angajatilor proprii de carte instructoriinterni sau externi;
- inchirierea unor spatii din cadrul unor platforme de e-learning
existente;
- insruirea oferita de organizatii de pregatire profesionala.
Costurile initiale ale implementarii unei solutii de educatie si instruire
online sunt mai ridicate decat ale unei solutii clasice, dar luand in calcul
costurile de calatorie, investitiile de capital, pierderile de productivitate,
materialele tiparite are pot fi uzate moral inainte de a fi livrate, educatia online
devine o alternativa viabila si competitiva.
Economia se transforma dintr-o economie de productie intr-una a
cunostintelor, cu accent pe capitalul intelectual. Invatamantul de baza,
considerat un sfarsit al educatiei profesionale, a devenit un punct de start
pentru un proces de invatare, educare si formare pe parcursul intregii vieti. De
aceea, organizatiile trateaza pregatirea contiuna a resursei umane ca o arma
strategicasi nu ca un generator de costuri. Succesul in afaceri depinde tot mai
mult de perfgormanta angajatilor, ceea ce necesita la randul ei o pregatire
adecvata. In cometitia de a rezista pe o piata selectiva, companiile trebuie sa
exploateze avanatjele tehnologice pentru a-si pregati angajatii mai rapid, mai
eficient si mai putin costisitor decat in trecut.
Organizatiile cheltuiesc aproximativ doua treimi din bugetele alocate
pregatirii angajatilor pe transportul acestora si constituriea facilitatilor de
desfasurare a cursurilor. Mai mult, costurile directe sunt dublate de cele
indirecte, generate de lispa de productivitate pe perioada de pregatire. De
aceea, punctele nevralgice ale unei initiative de calificare continua a
angajatilor sunt suficient de sensibile pentru a compromite intre procesul.
Solutiile comlpete de educatie online promovate vin sa intampine
neajunsurile, efecetele imediate si pe termen lung traducandu-se prin:
- pregatirea permanenta si actualizata a angajatilor;
- costuri reduse de exploatare si intretinere a sistemului de educatie
online;
- cresterea performantelor prin sisteme de pregatire si consultanta
online;
- distribuirea mult mai usoara a informatiei in cadrul companiei prin
acces in timp real.
Distantele mari sau lipsa timpului disponibil au facut ca pentru multi
angajati educatia la distanta sa devina o solutie mai mult decat convenabila.
Noile tehnologii ale informatiei si telecomunicatiilor cuceresc tot mai mult
terenul detinut de modelul clasic, oferind si elementul cheie al acestuia:
interactivitatea. Invatarea nu mai este un proces pasiv, iar evaluarea se poate
realiza de asemenea online.
Problema esentiala a oricarui nou concept este schimbarea.
Controlul schimbarii, directionarea acesteia, asigurarea ca trecerea la noul
concept este un proces fluid si clar inseamna momentan succesul schimbarii.
Educatia online nu reprezinta doar tehnologie, aceasta fiind instrumentul care
faciliteaza atingerea obiectivelor urmarite: un mod de comunicare si de
invatare mai simplu, mai eficient. Inainte de implementarea efectiva a solutiei,
perspectiva economica cere insa o planificare temeinica a educatiei, instruirii
si formarii prin intermediul TIC, precum si o delimitare a obiectivelor
principale:
Intelegerea scopurilor exacte ale organizatiei. Acest prim pas
presupune o intelegere a resurselor necesare atingerii scopului propus,
a diferentelor existente si a capacitatii solutiei de e-learning de a anula
diferentele
Managementul resurselor existente. Urmatorul pas este analiza
capacitatii organizatiei de a accepta solutia de e-learning. Aceasta
inseamna evaluarea tuturor resurselor existente la dispozitia
organizatiei si planificarea lor.
Realizarea unei strategii e-learning. Odata incheiat procesul de
evaluare, se stabilesc caile de atingere a obiectivelor urmarite. Aceasta
reprezinta pasul in care se definesc modul de alocare a resurselor si
actiunile de intreprins atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.
Acesta este de fapt momentul cheie al intregului proiect. Sprijinul oferit,
bazat pe experienta proiectelor anterioare, va putea face diferenta
esentiala in gasirea celor mai simple si clare cai de atingere a
scopurilor.
Implementarea conceptelor definite. Aici se pune in practica know-how-
ul tehnic pentru a crea viitorul mediu de lucru:inserarea, modelarea si
personalizarea tehnologiilor, implementarea strategiei, dar si
dezvoltarea unui plan pentru urmatoarele faze ale procesului.
Evaluarea rezulltatelor si definirea din mers a strategiilor.
Aplicatiile de instruire online au o mare importanta, mai ales in ceea
ce priveste service-ul la distanta si interventiile rapide in diferite locatii.
Instruirea online este definita ca o relatie in care un instructor sustine,
colaboreaza si faciliteaza invatarea clientului. Concentrata pe variabilele din
noua economie, intruirea a devenit e-instruire. In primul rand, instruirea online
nu este orientataspre continut, ci spre procesul de invatare. Un instructor
ajuta clientul sa atinga ceea ce asteapta, dar si sa invete si sa solutioneze
situatii neasteptate. In al doilea rand, instruirea online nu trebuie facilitata de
un expert. Motivatia si angajamentul clientului sunt cele mai importante
elemente ale invatarii. In al treile rand, invatarea este atat de cognitiva, cat si
comportamentala, fiind nu doar reflectie si actiune, ci si o interactiune intre
cele doua.
3. Teleeducatia - atlernativa pentru invatamanutl traditional
In general, teleeducatia este un termen care descrie flexibilitatea
cursurilor si utilizarea tehnologiei observatiei si comunicatiilor in procesul
educational si a fost proiectat pentru a veni in intampinarea cerintelor
individuale atat ale cursantului, cat si ale profesorilor care nu mai sunt legati
de un orar anume. Faptul ca studentii si profesorii nu se mai intalnesc fata in
fata conduce la aparitia unei serii de particularitati ale acestei noi forme de
invatamant. In contextul dezvoltarilor rapide din domeniul TIC si al
transformarilor socio-economice, sistemul educational se schimba prin
oferirea de noi oportunitati educationale. Mule institutii de invataman raspund
provocarii prin dezvoltarea unor programe de invatamant la distanta.
Invatamantul la distanta are loc atunci cand profesorul si studentii sunt
separati geografic, iar tehnologia, sprijinita de cele mai multe ori de
invatamantul traditional, este folosita pentru acoperirea unor nevoi
educationale.
Modele de educatie la distanta
Spatiul limitat din institutii, precum si diverse dificultati întâmpinate de
unii studenti, în jonctiune cu necesitatea pregatirii pe tot parcursul vietii ce
conduce la o cerere de educatie sporita, conduc la luarea în considerare de
catre institutiile traditionale a alternativelor învatamântului deschis si la
distanta. Diverse modele de educatie la distanta pot fi adoptate, în functie de
scopul urmarit, cererea de educatie si resursele disponibile:
a) Model de sine statator
Presupune o institutie exclusiv virtuala, care va asigura urmatoarele
functii:
Dezvoltarea programelor educationale (inclusiv proiectarea
materialelor pentru învatare)
Tutoriat si îndrumare
Producerea, stocarea si distribuirea materialelor pentru învatare
Administrare si probleme financiare
Marketing
Evaluare si acreditare
Argumentele pentru un sistem educational constituit exclusiv pe
criteriul instruirii la distanta sunt urmatoarele:
Structurile administrative ale sistemelor educationale conventionale nu
corespund dezvoltarii si managementului sistemelor la distanta.
Institutiile traditionale considera adesea educatia la distanta ca având
rezultate inadecvate, asadar sunt rezervate în a le aloca resurse.
Cerintele studentilor la distanta pot fi mai bine satisfacute daca
institutia este dedicata în întregime cerintelor acestora.
Caracteristicile populatiei tinta sunt total diferite în sistemul
conventional fata de cel la distanta.
Pedagogia educatiei la distanta difera de cea a învatamântului
traditional.
Aceste institutii se clasifica în doua tipuri: multi-sectional - asigura
pregatire în mai multe domenii si uni-sectional - asigura pregatire într-un
singur domeniu.
b) Departament de educatie la distanta în cadrul unei institutii de învatamânt
existente.
Argumentele pentru un asemenea sistem bimodal sunt:
Materialele suport pentru învatare pregatite de cadrele didactice pot
servi în egala masura studenti interni si externi de campus.
Materialele de autoinstruire încurajeaza învatarea independenta a
ambelor categorii de studenti.
Studentii pot opta pentru unul sau altul dintre sisteme.
Studentii la distanta beneficiaza de traditia si renumele institutiei si se
supun standardelor acesteia.
Cadrele didactice sunt încurajate pentru practicarea unui învatamânt
mai interactiv.
c) Structuri cooperative
Diverse institutii lucreaza în comun, atât în activitatea de educare cât
si în îndeplinirea celorlalte functii ce le revin (productie si distributie de suport
pentru învatare, administrative etc.). Aceste institutii nu înscriu studenti în
mod direct, ci ofera servicii pentru institutiile de învatamânt propriu-zise.
d) Structuri hibride
Ca rezultat al îmbinarii diverselor structuri din modelele descrise
anterior.
În afara descriptorilor modelelor de educatie la distanta de mai sus,
care poarta cu sine gradul de aplicabilitate practica în varii situatii, se mai pot
enumera câtiva factori care influenteaza alegerea unei structuri:
Scopul educatiei. Daca se urmareste pefectionarea cadrelor didactice
în sensul familiarizarii cu prevederile reformei învatamântului, atunci
optiunea ar putea fi pentru un model de sine statator sau dual,
unisectional.
Necesitatile pentru educatie. O universitate deschisa este cea mai
buna solutie pentru cerinte mari.
Resurse disponibile - umane, fizice si financiare.
Gradul autonomiei si controlului - dependente de orientarea si
sustinerea de la nivelul politicilor educationale.
În general, institutiile educative prefera adoptarea unui sistem
bimodal de organizare, prin proiecte specifice care creaza o institutie virtuala
în cadrul uneia traditionale. Efectele sunt evidente în timp relativ scurt - o
universitate înscriind de zeci de ori mai multi studenti decât pot încape în
salile sale de curs - dar efectele pe termen lung sunt cele vizate, institutiile cu
traditie ocupând un loc în spatiul educativ de mâine, spatiul virtual, catre un
viitor al "universitatilor fara sedii, legate (mai întâi) de oameni si de idei".
(Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi - martie 2000).
Educatia prin corespondenta. Inainte de aparitia si folosirea in masa a
TIC, educatorii foloseau materialul tiparit si serviciile postale pentru ceea ce
se numea educatie prin corespondenta. Aceasta forma de educatie la distanta
ramane inca o modalitate de instruire viabila acolo unde nu sunt inca
dezvoltate infrastructurile necesare unei abordari moderne si mai eficiente.
Astazi, se semnaleaza forme moderne ale educatiei prin corespondenta, in
care materialele pentru invatare sunt in format electronic si pot fi livrate pe
dischete, CD-ROM sau prin e-mail. Se obtin astfel unele avantaje fata de
invatamantul prin corespondenta: scaderea costurilor, reducerea personalului
si eliminarea spatiilor de depozitare.
Educatia prin radio a avut o popularitate mai scazuta, fiind folosita
odata cu dezvoltarea noului purtator de informatie si dizolvandu-se in celelalte
fucntii ale comunicarii prin Mass-media: promovarea culturii, informarea,
socializarea si chiar divertismentul. Fara indoiala, radioul isi are in continuare
predominanta pozitiva in perimetrul instructiei si educatie de tip informal, la
nivelul marilor comunitati sau societatii, in general.
Educatia prin televiziune preia de asemena, de la carti si presa
multiple sarcini de stocare si transfer al informatiei aflate intr-o adevarata
explozie. Prn mijloacele sale ample si variate si beneficiind de avantajul
obisnuintei, televiziunea contribuie la infromarea culturala, dar poate fi
utilizata si pentru educatie, mentinandu-se ca alternativa pedagogica in
centrul de interes al educatorilor.
Educatia prin Internet este un tip de predare – invtare la distanta care
castiga teren pe zi ce trece. Cursurile – suport sunt sticate digital in forme
specifice si un navigator uzual pentru Internet sau, in unele caze rare, un
program special, permite cursantilor sa acceseze informatiile in ritmul propriu
de asimilare. Materialele de invatare sunt prezentate intr-o froma multimedia –
prin imbinare de text, sunet, imagine, animatie, filme, etc – si in modul
hyperlink- un model structural in care accesul la alte informatii se realizeaza
prin legaturi multipole de la o singura pagina. La randul lor, alte pagini permit
revenirea, aprofundarea prin accesarea altor pagini cu subiect similar sau
saltul la alte tipuri de informatii.
Materialele didactice memorate in format digital prezinta o serie de
avantaje:
inlaturarea necesitatii spatiilor de depozitare si a personalului
numeros;
reducerea costurilor de expediere;
flexibilitate pentru student de a alege partea care se tipareste si
cea care ramane in format electronic
expedierea la timp;
integrarea unei varietati de medii de invatare: text, grafica,
imagine, sunet;
acces la materiale din foarte multe susrse, unele prin link-uri;
integrarea legaturilor cu tutorii si cu alti colegi prin intermediul
Web.
Caracterisitici
Prin teleeducatie, invatarea devine independenta de timp si spatiu,
fiind in acelasi timp accesibila cursantilor indiferent de varsta. Pentru aceasta
este nevoie de un context tehnologic adecvat care sa ofere cursantilor
accesul la o multitudine de mijloace de informare si de surse de cunostinte.
Teleeducatia este o consecinta fireasca a dezvoltarii TIC. Au fost indentificate
trei subsisteme ale teleeducatiei: persoana care invata(cursantul); cadrul
didactic (instructorul); metoda de comunicare.
In cadrul sistemului de teleeducatie trebuie creat un context
educational corespunzator, care sa implice atat instructorii, cat si cursantii.
Cursurile trebuie sa corespunda cerintelor educationale ale contextului.
Cursurile vor cunoaste modificari de structura, conceptie sau limbaj pentru a fi
aduse la forma corespunzatoare mediului de comunicare realizandu-se
trecerea de la sistemul educational traditional la cel modern.
Teleeducatia implica doua aspecte principale: pe de o parte permite
cursantilor accesul online la informatii, fara a fi prezenti fizic intr-o sala de
studi; pe de alta parte permite cursantilor accesarea informatiilor orin
intermediul instrumentelor moderne existente intr-o sala de stiudiu.
Calitatea procesului teleeducational
Cursantii incepatori pot intampina dificultati in determinarea
cerintelor unui curs academic, deoarece nu au suportul unui grup similar,
accesul rapid la un profesor sau nu sunt familiarizati cu tehnologia utilizata
pentru transmiterea cursurilor la distanta. Studentii la distanta trebuie sa fie
selectivi si sa se concentreze pe procesul de invatare, pentru a stapani noile
informatii. Ei trebuie sa schimbe modul de tratare a cursurilor, sa treaca de la
abordarea superficiala la cea profunda. In procesul teleeducational cursantii si
profesorii trebuie sa faca fata numeroaselor provocari, precum: recunoasterea
puterilor si limitelor fiecaruia, castigarea, mentinerea si chiar cresterea
increderii in fortele proprii, deprinderea comunicarii cu alti colegi cu care nu se
pot stabili intalniri penru a discuta fata in fata.
Principala bariera in calea desfasurarii cu succes a procesului
teleeducativ o constituie lipsa unei infrastructuri de comunicatie adecvate,
care sa permita transferul optim al infromatiei de tip text, video si audio.
Problema cunoaste grade diferite de dificultate. Rezolvarea va veni in urma
constituirii retelei globale de comunicatii, pecand de la actuala rete Internet si
extinzand-o prin conexiuni la retele nationale. O alta problema care afecteaza
teleeducatia o reprezinta obstacolele privind integrarea unot persoane in
sistemul teleeducativ. Obstacolele tin de lipsa calificarii si abilitatilor necesare
utilizarii TIC, n general, si a acestui sistem, in special. Incapacitatea unora de
a se integra in sistemul teleeducational tine de factori psihologici sau sociali si
se datoreaza imposibilitatii acestora de a frecventa centre de specializare in
utilizarea TIC. Neadaptarea cadrelor didactice la noile tehnologii represinta,
de asemenea, un alt neajuns. Pentru depasirea acestuia, instructorii trebuie
sa urmeze cursuri specializate, in rua carora sa poata face trecerea cu
usurinta spre noul sistem educational.
4. Paradigme educationale in societatea informationala
Dezvoltarea din ultima perioada a tehnologiei informatiei si
comunicatiilor are un impact profund asupra modului de desfasurare a
activitatilor in orice societate. Astfel, au aparut noi paradigme in cercetarea
stiintifica, in dezvoltarea tehnologica, in modul de a face afaceri, in natura
muncii si in activitatea manageriala. Educatia, ca activitate esentiala in
dezvlotarea unei societati, nu a putut fi ocolita de fenomenul tehnologic,
cunoscand transformari esentiale, constituie in noi metode, modele si
paradigme ale invatamantului modern.
Premise pentru E-learning
Studii recente indica faptul ca nu mai exista practic nicio activitate
sociala care sa nu fie secondata de o prezentare in fromat electronic
concretizata in pagini Web pe Internet, baze de date multimedia, prezentari
interactive. Pregatirea cadrelor didactice pentru a utiliza eficient TIC in
activitatea didactica apare ca deziderat major in coordonarea procesului
instructiv-educativ. Accesul la Internet inlatura barierelegeografice si
temporale, permitand colaborari la distanta, accelerand corespunzator ritmul
de obtinere si de comunicare a ideilor si rezultatelor. Noile tehnologii
educationale constituie astfel de rezultate si se propaga prin Internet pentru a
fi folosite in activiatea didactica. Majoritatea marilor universitati au adoptat
obligativitatea prezentarii cursurilor pe Web. Au fost elaborate, se dezvolta si
se extind tot mai mult produsele program specializate pentru realizarea de
cursuri electronice interactive.
O noua abordare in educatie
O problema comuna care afecteaza atat scolile, cat si universitatile o
reprezinta presiunea bugetului. Desi se cheltuieste tot mai mult pe tehnologiile
educationale, cea mai mare parte a investitiilor este blocata in costurile
structurii existente. Noile tehnologii vor trebui folosite pentru a reduce
costurile si pentru a creste posibilitatile de acces la informatie. Tehnologiile
promitatoare sunt in special cele videointeractive, conectarea in retea si
instrumentele software si hardware de colaborare virtuala.
Calculatoarele pot juca rolul unor profesori surprinzator de rabdatori,
indemnand catre o gandire creativa si promovand spiritul intreprinzator.
Avantajul major pe care il implica calculatoarele este eliminarea starii de
inconfort, oferind sansa invatarii fara a mai simti incorsetarea provenita din
parerea celor din jur. Calculatoarele vor deveni un fel de mentor electronic.
Noile abordari in educatie se concretizeaza astazi in paradigme ca
e-learning, distance-learning, teleeducation sau online-learning. E-learning nu
reprezinta altceva decat o modalitate noua de a privi procesul de invatare, in
care elementele de fond raman aceleasi, doar mijlocul de transmitere si
insusire a cunostintelor se schimba. Utilizarea mijloacelor informatice in acest
scop aduce cu sine libertatea de a invat in locul si la momentul dorit.
Radacinile sistemului educational online se gasesc in invatamantul la distanta
practicat in anumite regiuni ale globului. Distantele mari sau alte obstacole ii
desparteau pe instructori de cursantii lor. Cele mai utilizate si agreate cai de
transmitere si receptionare a cursurilor au fost posta si ulterior radioul. Desi
aparitia calculatoarelor personale a fost destul de timpurie, costurile ridicate
ale tehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta directie.
Dupa dezvoltarea semnificativa a TIC, promotorii noilor idei
educationale au inceput sa-si puna in practica proiectele. Rampa de lansare
pentru e-learning a constituit-o insa Internetul si tehnologia World Wide Web.
Dezavantajul solutiilor anterioarede invatamant la distanta si-a putut gasi
rezolvarea: interactivitatea student-instructor a devenit posibila. Realizarile in
domeniul software pentru procesele de e-learning permit comunicarea in timp
real, dand nastere salilor virtuale (teleclaselor). Pe plan mondial, bugetele
alocate sectorului de e-learning vin sa formeze imaginea asupra pietei
existente, tehnologia si conceptele de e-learning fiind mult mai vehiculate in
alte medii decat cele academice. Adoptarea de catre organizatii cu scop
lucrativ a solutiilor de e-learning permite o pregatire mult mai eficienta a
propriilor angajati, in contextul in care informatia devine elementul
fundamental pentru orice afacere.
In acest context, piata romaneasca surprinde prin deschiderea
manifestata. Pe langa numarul mare de universitati si orgaizatii care adopta o
astfel de sloutie, infrastructura Intrenet promite o dezvoltare spectaculoasa.
Dincolo de suportul tehnologic, elementulk esential il constituie aspectul
psihologic implicat: aplicand o metodologie de lucru clara si profesionala,
proiectele implementate se vor bucura de o mare receptivitate din partea
utilizatorilor.
E-learning este o industire relativ noua si neexplorata, care
presupune acoperirea unui set vast de aplicatii si procese bazate pe invatarea
cu ajutorul calculatorului. E-learning inseamna distribuirea continutului
informatiei pe cale electronica, fiind mai precis definit decat invatamantul la
distanta:
e-learning inseamna convergenta dintre invatare si Internet;
e-learning inseamna folosirea TIC pentru a construi, livra, selecta,
administra si extinde invatarea;
e-learning inseamna invatarea prin Internet, putand include informatii in
formate multiple si o retea de comunicatie intre cei implicati;
e-learning reprezinta cel mai rapid mod de invatare, cu cele mai reduse
costuri, care permite cresterea accesului la educatie pentru toti
participantii.
Exista numeroase semnificatii pentru prefixul “e” in cazul paradigmei e-
learning, dintre care cele mai importante sunt:
explorare – cei care invata utilizeaza Internetul ca instrument de
explorare pentru a accesa o multitudine de informatii;
experienta – www ofera posibilitatea de discutii online intre
participantii la cursuri;
angajament – www ii captiveaza pe cursanti, oferindu-le posibilitatea
invatarii sincrone, colaborarii si schimbului de idei;
usurinta utilizarii – permite chiar si celor neinitiati in navigarea pe
Internet accesarea informatiilor de pe orice tip de platforma tehnica.
Ca o definitie sinteza, se poate spune ca e-learning inseamna
invatarea bazata pe tehnologii, o modalitate de difuzare a infomatiei care
foloseste toate mediile electronice, inclunzand Internetul, Intranetul,
extranetul, satelitii de comunicatie, benzile video-audio, programele de
televiziune interactive si CD-ROM-ul. Concepte ca e-learning, invatare bazata
pe Web sunt definite si utilizate in mod diferit de orgaizatii si utilizatori.
Avantajele sistemului e-learning
Principalul avantaj al unui sistem de e-learning consta in flexibilitatea
care incurajeaza stilul propriu de invatare al cursantului. In ultim perioada,
invatamantul traditional incepe sa piarda teren, lasand loc educatiei asistate
de calculator, datorita in special costurilor reduse.
Principalele avantaje oferite de e-learning
Avantaj Descriere
Tehnologia a
revolutionat afacerile,
acum trebuie sa
revolutioneze si
invatamantul
Necesitatea de transformare a modului de organizare
a invatarii in unul mai modern, eficient si flexibil a
condus la notiunea de e-learning.
Oriunde, oricand,
oricine
Se estimeaza ca un procent destul de mare de
angajati utilizeaza calculatoarele personale in munca
lor. Obstacolele tehnice cum ar fi accesul,
standardele, infrastructura nu reprezinta o
problem,cel putin in viitorul apropiat. Dezvoltarea a
WWW, capacitatea ridicata a retelelor si
calculatoarelor ofera posibilitatea de invatare 24 ore
pe zi, 7 zile pe saptamana.
Scaderea costurilor
datorita eliminarii
cheltuielilor de
transport
Marele beneficiu il reprezinta eliminarea costurilor si a
inconvnientelor care erau reprezentate de necesitatea
ca instructorul si cursantul sa se alfe in acelasi loc.
Studiile arata ca organizatiile din SUA si-au redus
costurile cu 50-70% cand au inlocuit intruirea
traditionala cu livrarea electronica a cursurilor.
Posibilitatea de
modificare a
informatiei difuzate
Produsele Web permit instructorilor sa-si actualizeze
lectiile si materialele in intreaga retea, cu refacere
automata a infromatiilor si accesul cursantilor la cele
mai noi date.
Cresterea gradului de
colaborare si
interactivitate intre
cursanti
Invatamantul la distanta poate fi mai stimulativ si mai
incurajator decat cel traditional, deoarece permite
interactiunea dintre grupuri. Cursantii care utilizeaza
acest tip de invatamant au mai multe contacte cu
colegii, petrec mai mult timp cu pregatirea
materialelor, inteleg mai bine temele.
Invatamantul
electronic este mai
putin stresant decat
cel traditional
Acest tip de invatamant elimina teama de a gresi in
fata unui grup de oameni. Cursantii pot incerca lucruri
noi, pot gresi si pot afla unde au gresit, invatand astfel
ce au facut bine si ce nu.
Invatarea controlata Tehnologia da posibilitatea individului sa-si
organizeze modul de invatare nemaifiind nevoie sa
participe la orele organizate in clasa.
Prezentarea pe
module
Arhitectura informatiei este modulara, aceasta este
invatarea progresiva.
Posibilitatea de a
masura eficacitatea
programului
In e-learning cursantii sunt usor de monitorizati,
putind fi urmarite numarul de download-uri facute,
numarul de teste date. De asemenea, se poate
acorda ajutor celor care au nevoie.
Capacitatea mare de
stocare
Internetul are o capacitate mult mai mare de stocare
comparativ cu hard-disc-urile individuale. Acesta
permite utilizatorilor sa acceseze mai multe produse
putand vedea prezentari pentru o serie de cursuri din
care isi pot alege cel putin unul.
Forme de exprimare pentru e-learning
Paradigma e-learning a procesului educational in societatea
infromationala cunoste cel putin trei forme de manifestare: clasele distribuite,
invatamantul independent si invatamantul deschis la distanta ( IDD).
Modelul claselor distribuite
Caracterisitici Ora de curs implica si comunicari reale, atat cursantii cat
si profesorii trebuie ca macar o data pe saptamana sa se
reuneasca intr-un spatiu fizic;
Numarul de locatii ale participantilor la curs poate varia de
la doi la cinci sau mai multe;
Cursantii pot participa la curs din locatii convenabile ( de
acasa sau de la lcul de munca);
Institutiile vor servi un numar mic de studenti aflati in locatii
diferite.
Tehnologii-
suport pentru
orele de curs
Dialog video-bidirectional;
Dialog video-unidirectional si audio-bidirectional;
Audioconferinte;
Videoconferinte
Tehnologii-
suport in afara
orelor de curs
Telefon, fax;
Posta clasica;
Calculator persona.
Modelul invatarii independente
Caracterisitici Nu exista ore de curs si cursantii studiaza independent,
urmand indicatiile primite;
Cursanti pot interactiona cu profesorul si in unele cazuri
cu alti colegi;
Materialele de curs oferite se pot afla sub forma scrisa,
pe discheta, CD-ROM, casete video;
Materialele de curs se folosesc pe perioade mari de
timp, iar realizarea lor necesita un proces complex in
care sunt implicati pe langa profesori de specialitate si
specilaisti media, specialisti in procesul de instruire,
lingvisti.
Tehnologii-suport
pentru orele de
curs
Niciuna, deoarece nu exista ore de curs.
Tehnologii-suport
in afara orelor de
curs
Telefon;
Mail vocal;
Posta clasica;
Calculator personal.
Modelul IDD
Caracteristici Materialele de curs se prezinta sub forma tiparita, pe
dischete, CD-ROM, casete video, care sa le permita
cursantilor sa studieze individual sau in grup;
De obicei, materialele de curs sunt specificeunui
profesor, in fucntie de materia predata;
Cursantii se intalnesc periodic intr-o anumita locatie
pentru ca profesorul sa poata sustine o ora de curs prin
tehnologii interactive, similar modelului clasei distribuite;
Orele de curs comune se fac pentru ca studentii sa
discute si sa clarifice anumite conceptii sau idei, sa
realizeze anumite experimente, simulari sau alte exercitii
aplicate.
Tehnologii-suport
pentru orele de
curs
Dialog vidoe-bidirectional;
Dialog video-unidirectinal;
Dialog audio-bidirectional
Audioconferinte;
Videoconferinte.
Tehnologii-suport
in afara orelor de
curs
Telefon;
Mail vocal;
Calculator personal.
E-learning-ul nu doreste sa inlocuiasca sistemele educationale
traditional, ci doreste sa intareasca procesul de invatare.
5. Cerinte ale invatamantului online
Sistemele complexe ale comunicarii pun in miscare capitaluri
imense, echipamente tehnice sofisticate, resurse umane uriase si are ca
beneficiari miiarde de oameni.
Institutii virtuale de formare
Termenul de educatie virtuala este din ce in ce mai folosit, in relatie
directa cu prezenta crescanda a TIC in metodologia invatamantului deschis la
distanta. Evolutia institutiilor virtuale are loc in contextul unui spectru larg de
conditii care, pe de o parte, conduc la nevoia de schimbare, iar pe de alta
ingradesc schimbarea sau incetinesc ritmul. Conditiile variaza de la cele
regionale la unele care actioneaza global, importanta fiecareia diferentiindu-
se relativ la contextul socio economic specific unui anumit stat luat in
considerare. O institutie de educatie virtuala poate fi definita ca: o institutie
implicata in activitati de tip educativ care isi promoveaza planul de invataman,
programele analitice si cursurile direct celor interesati prin intemediul TIC,
furnizand si suportul tutorial sau o organizatie creata prin parteneriat pentru a
facilita predarea si invatarea fara o aplicare directa ca furnizor de programe
educative. Institutiile vrituale pot include atat sectorul public, cat si privat,
lanivel elementar, gimnezial, liceaul, universitar ca si forme de educatie
nonformala, educatie permanenta, educatie vocationala de perfectionare.
Emergenta institutiilor virtuale are patru surse diferite:
institutii care au fost implicate in educatia deschisa si la distanta;
institutii traditionale, de la scoli la universitati care nu au mai fost
implicate in educatia la distanta;
sectorul corporatiilor sau al organizatiilor mari care dezvolta programe
de pregatire pentru uz intern, avand ca suport si mijloc de distribuire
TIC si purtand eticheta de virtual;
persoane individuale care din motive variind de la altruism la profit,
folosesc TIC pentru a crea oportunitati de creare pentru oricine este
interesat.
Eticheta virtual este folosita in sens larg si nediscriminat in toata
lumea si este interschimbabila cu alti termeni similari: invatare deschisa si la
distanta, invatare distribuita, invatare in retea, invatare prin Web si invatare
prin calculator.
Desi sunt foarte putine exemple de institutii virtuale in sensul pur,
numarul activitatilor de acest tip., in toate formele si la toate nivelurile
organizatiilor instructiv-educative, publice sau private, este considerabil in
toata lumea. Nimeni nu pare sa se indoiasca de fptul k dezvoltarea TIC va
avea un impact profund asupra accesului, functionarii institutionale si
proceselor predarii si invatarii.
Dezvoltarea institutiilor virtuale este inca in faza experimentala in
majoritatea tarilor. In mod obisnuit, World Wide Web-ul se foloseste doar ca
mediu publicistic fara a se apela la potentialul real al tehnologiilo, din cauza
lipsee de importnata care se acorda pregatirii si perfectionarii personalului
didactic. Emergenta institutiilor virtuale este in relatie directa cu dezvoltarea si
accesul la infrastructura TIC. Oricum, majoritatea decalajelor socio-
economice si geografice rezulta din acest acces si constitue punctul critic al
educatiei la distanta, deoarece lipsa accesului dezavantajeaza din ce in ce
mai mult achizitia de aptitudini si cunoastere. In ciuda acestei relatii directe,
se pare ca planurile strategice de dezvoltare a infrastructurii TIC nu iau in
considerare aplicativitatea in educatie.
Mediul de invatare la distanta prin Internet
Invatarea la distanta comporta multe aspecte similare cu invatarea
in mediile traditionale, doar cateva diferente semnificative conferindu-i un
aspect aparte. Personalul didactic implicat are de indeplinit aceleasi obiective
care contureaza, orienteaza si dau semnificatie situatiilor educative
conventionale, dar separarea de elev/student face ca anumite sarcini ale
muncii cadrului didactic sa ia forme speciale Introducerea Internetului in scoli
este evenimentul care precipita emergenta unei noi pardigme in educatie. Pe
fondul schimbarilor majore in plan social, convergenta unor factori cum sunt
dezvoltarea tehnologica, noile tehnologii pedagocice si impartirea
responsabilitatii pentru educatie cu duverse alte institutii duc la reliefarea unor
caracteristici care dau masura paradigmei:
fluiditatea rolurilor;
curriculum orientat spre necesitatile particulare ale cursantului;
resurse distribuite;
facilitati virtuale;
lectii asincrone.
Un aspect important al politicilor nationale in directia formarii noilor
generatii este folosirea calculatorului ca suport pentru invatare. Astfel,
trebuie prevazut si orientat impactul TIC asupra invatarii prin relevarea
rezultatelor asteptate. TIC nu trebuie considerata numai ca unul dintre
elementele de continut ale invatamantului, ci si ca un mijloc didactic, integrat
in predarea diferitelor discipline, cu rol importnant in imbunatarilrea calitatii
predarii si ameliorarea procesului instructiv-educativ. Ca urmare a utilizarii
TIC se vor dezvolta aptitudini de creare, tratare, obtinere, selectionare si
recuperare a informatiei si se vor dezvolta creativitatea si capacitatea de
gandire structurata. Se vor crea noi medii de invatare individuala si in grup.
Un alt efect posibil ar fi convertirea modeluluii interactiunii educator-elev intr-
un model triunghiular educator-calculator-elev.
Competentele participantilor la educatia la distanta
Mediul de instruire la distanta are ca principale particularitati
resursele disponibile si modalitatile de contact dintre tutor si contact sau intre
cursanti. Particularitatile impun ca atat educatorii, cat si studentii sa
demonstreze competente specifice de comunicare in scris si de stapanire a
mijloacelor de transmitere a informatiilor folosite in program. Exprimarea
grafica, textuala, este un fenomen complex destul de putin abordat.
Comunicarea textuala se supune aceleiasi succesiuni de tehnici de
preparare, elaborare, adaptare si interpretare a materialelor care formeaza
corul mesajelor. Fiecare tehnica in parte difera insa, mai mult sau mai putin,
in masura in care difera aspectul grafic al mesajului de fenomenele orale ale
comunicarii aceluiasi mesaj. In sprijinulk ideii ca procesul emiterii este mult
mai complex decat o simpla articulare, iar receptarea depaseste simpla
percepere a unor stimuli oarecare, cercetatorii in domeniul psiholingvisticii
sublinieaza ca mesajul este atat construit incat sa poarte cu sine si
semnificatia.
Cerintele unei comunicari eficiente:
perceperea diferitelor niveluri de abstractizare a variatelor tipuri de
limbaj;
intelegera raporturilor intre valorile lexicale si cele sintactice;
cunoasterea si aprecierea valorii semnelor de punctuatie si a
celorlalte mijloace grafice;
surprinderea si aprecierea corecta a volrilor contextuale;
distingerea intre esential si accesoriu intr-un text scris;
insusirea tehnicilor de lucru bazate pe informatii scrise;
stapanirea tehnicilor de formulare a intrebarilor, pornind de la o
informatie;
abilitatea de a rezuma si fromula o concluzie;
integrarea in experienta proprie a cunostintelor dobandite prin
informatia scrisa.
Un model al competentelor in folosirea calculatoarelor in vederea
educatiei online include aptitudini de informare si cercetare necesare
fiecarui cursant in timpul studiilor si fiecarui instructor participant la un
program de educatie la distanta prin Internet:
Definirea sarcinii. Primul pas consta in recunoasterea nevoii de
informare, definirea problemei si identificarea tipului si cantitatii
de informatie necesara. Cursantii si instructorii trebuie sa fie
capabili:
- sa foloseasca e-mail-ul si grupurile de discutii online pentru a
comunica in privinta continutului materialelor, pentru informare,
pentru a initia dicutii pe anumite teme subiecte si pentru a indeplini
sarcini;
- sa utilizeze conferintele online, e-mail-ul si software0ul pentru retele
locale pentru a comunica;
- sa foloseasca programele speciale pe calculator pentru definirea sau
redefinirea problemei.
Strategii de cautare a informatiei. Odata formulata sarcina,
trebuie luate in considerare toate sursele posibile si trebuie
dezvoltat un plan de cautare si selectare a informatiei;
Accesul si localizarea informatiilor. Dupa determinarea
prioritatilor de cautare, informatiile trebuie identificate intr-o
varietate de forme de stocare si accesate.
Folosirea informatiilor. Dupa identificarea resurselor potential
necesar, cursantii si instructorii trebuie sa parcurga materialele
pentru a le determina importanta pentru tema si apoi sa
extraga infromatiile relevante.
Sintetizarea. Studentii si educatoriitrebuie sa stie sa organizeze
si sa comunice rezultatele activitatii de infromare.
Evaluarea. Cursantii si instructorii pot evalua munca proprie
sau pot fi evaluati de altii.
6. Sisteme de invatare interactiva prin realitatea virtuala
Sistemul de invatare interactivaeste un sistem educational
colaborativ care permite mai multor cursanti aflati in locatii geografice diferite
sa interactioneze intr-un spatiu virtual tridimensional. Pentru a efectua
experimente virtuale, pot fi folosite si sarcini creative. Cursantii pot sa creeze
dinamic obiecte noi si sa le modifice proprietatile. Sistemul mentine starea
spatiului, asa cum este vazut de fiecare cursant. Pentru a mentine consistenta
spatiului, este nevoie de o metoda eficienta de comunicare.In cadrul spatiului
virtual, materialele tridimensionale sunt bazate pe OMG-COBRA, un model de
arhitectura distribuita. Este introdusa si o metoda de creare a noilor obiecte si
de modificare a proprietatilor lor. In cele din urma, dupa dezvoltarea si
implementarea unui prototip de sistem, se pot evalua diferitele aspecte care
privesc metodele propuse.
Studiile recente asupra instruirii asistate de calculator sugereaza ca
invatarea interactiva, in care cursantii interactioneaza activ cu materialul
educational si invatarea colaborativa, in care cursantii vorbesc cu ceilalti din
grup, joaca un rol semnificativ in dobandirea de noi cunostinte. In plus,
oamenii sunt mai interesati de educatia asistata de calculatoare, in special de
invatarea cooperativa asistata de calculator. In cadrul acestui nou tip de
invatare sunt folosite diferite tehnologii precum posta electronica, stirile,
tehnologia informatiei si comunicatiilor, mediile grafice tridimensionale pot fi
aplicate in diferite domenii, inclusiv educatie. Prin utilizarea materilelor
educationale prezentate folosind 3D-CG, cursantii pot intelege mai bine
constructiile tridimensioanle, pot studia dinamica si pot observa obiecte din
diferite unghiuri de vedere. Tehnologia 3D-CG permite atat construirea unei
lumi virtuale, cat si descrierea de structuri complicate.
Cercetarile recente au indicat codificarea materialului educational
prin utilizarea limbajului de modelare a realitatii virtuale, prin care datele de
modelat po fi descarcate local de pe un server, permitand mai multor
utilizatori accesul la aceeasi lume virtuala. Totusi, utilizatorii nu se pot
recunoaste intre ei si nu pot colabora in manipularea obiectelor virtuale.
Fiecare evolueaza intr-o copie proprie a lumii virtuale. S-a dezvoltat un mediu
virtual in care utilizatorii pot percepe si reactiona la actiunile altor utilizatori
simultani si pot manipula obiecte cooperativ.
Mediul colaborativ de învatare folosind un spatiu virtual are
urmatoarele facilitati:
(1) Spatiu virtual comun (camera). O scoala obisnuita contine mai multe
unitati de spatiu, fiecare fiind desemnata ca o sala de clasa. Cursantii din
interiorul unei sali lucreaza cu acelasi material educational. Un cursant poate
fi prezent într-o singura camera la un moment dat, dar se poate misca liber
dintr-o camera în alta.
(2) Viziune si parcurgere tridimensionala a materialelor educationale.
Cursantii din aceeasi camera vad aceleasi obiecte tridimensinale. Daca o
proprietate a unui obiect se schimba, atunci toti vad schimbarea în acelasi
timp. Fiecare cursant se poate deplasa prin camera si vedea obiectele din
diferite unghiuri de vedere.
(3) Ferestre de identificare. Pentru a permite recunoasterea reciproca a
cursantilor care lucreaza în aceeasi camera, pe ecranele calculatoarelor apar
„ferestre” care identifica locul fiecarui cursant în clasa si directia în care
priveste.
(4) Conversatii în timp real. Pentru comunicare cursantii pot utiliza dialogul
text sau conferintele audio/video, ceea ce conduce la o învatare colaborativa
eficienta.
(5) Operarea colaborativa a materialelor educationale. Cursantii pot
interactiona activ cu materialele virtuale. De exemplu pot muta un obiect, îl
pot roti, îi pot schimba forma, culoarea sau îi pot adauga o noua parte. De
asemenea, pot activa unul din comportamentele predefinite ale obiectelor (de
exemplu pot forta un obiect sa cada, ca si cum ar fi sub influenta gravitatiei în
lumea reala). Fiecare cursant observa schimbarile produse de numeroasele
tipuri de comportamente în acelasi timp.
În scop educativ, unele sistemele pot fi folosite la studiul limbilor
straine. Totusi, pentru situatiile în care interactiunea strânsa cu obiectele este
necesara – cazul experimentelor fizice si muncii creative – mecanismele
oferite nu sunt suficiente. În aceste situatii este foarte important pentru sistem
sa gestioneze strict consistenta starii dinamice a mediului virtual comun.
Pentru ca schimbarile în starea obiectelor sa fie observate de toti cursantii,
trebuie rezolvate urmatoarele aspecte:
- memorarea starii curente a spatiului comun si gestionarea
schimbarilor dinamice;
- stabilirea celui mai bun model de obiecte pentru materialul
educational;
- alegerea celei mai bune interfete pentru crearea/distrugerea
obiectelor si modificarea proprietatilor lor;
- realizarea comunicatiei între obiectele distribuite.
În sistemele educationale, pentru cursanti este important sa aiba
posibilitatea de a crea noi obiecte si de a le schimba proprietatile. De aceea,
sistemul trebuie sa memoreze starea statica a materialelor educationale si sa
gestioneze starea lor dinamica. Pentru a accelera procesul de desenare
grafica, fiecare cursant trebuie sa aiba propria copie a obiectelor dinamice
grafice. Exista doua alternative pentru ca un cursant nou sa obtina starea
curenta a spatiului comun: de la server sau de la alt cursant. În cel de al
doilea caz, daca toti cursantii parasesc camera, starea curenta dispare.
Pentru a pastra totusi starea curenta, se adauga sistemului un cursant
special, numit pseudo-cursant (figura 2). Materialul educational este creat si
memorat în baza de date de materiale. Atunci când pseudo-cursantul este
lansat, el încarca materialul din baza de date si creeaza o copie locala. Atunci
când cursantii A si B intra în camera, fiecare primeste o copie a copiei
pseudo-cursantului si toate copiile sunt actualizate.
Un obiect distribuit poate fi definit prin arhitectura CORBA. Baza
CORBA este obiectul broker de cereri (ORB) si limbajul de definire a interfetei
(LDI). Fiecare interfata specifica este definita prin LDI si obiectele distribuite
comunica între ele prin ORB. Astfel, fiecare obiect poate fi accesat prin ORB
fara a sti locatia sa geografica, folosind interfata simpla definita prin LDI.
Figura 3 prezinta structura fiecarui obiect educational în spatiul virtual.
Resursele din fiecare obiect educational sunt gestionate de un singur obiect
CORBA - „echipament”. El gestioneaza obiectele scenei, comportamentele si
alte resurse.
Un obiect de scena are noduri grafice, un comportament si poate avea
obiecte sunet.
Pentru ca mai multi cursanti sa împarta starea ta retele de viteza
foarte mare, cu întârzieri curenta a spatiului virtual, trebuie sa schimbe
reduse. Pentru o utilizare practica, mesajele mesaje între ei, ori de câte ori
starea camerei trebuie clasificate si trebuie identificata cea se modifica.
Mesajele sunt foarte dese, pen-mai buna metoda de comunicatie pentru fietru
a asigura sincronizarea corecta a starilor care categorie.
Tipul 1. Operatii care nu afecteaza alti cursanti (de exemplu citirea starii unui
obiect).
Pentru aceste operatii, cursantul trimite cereri direct obiectelor respective.
Tipul 2. O peratii care cer o sincronizare stricta între toti cursantii (de exemplu
aprinderea
luminii). Pentru aceste operatii, cursantul trimite cererea întâi la serverul
camerei,
care îi verifica acceptabilitatea si starea în camera, apoi o retrimite catre
destinatie. Serverul camerei trimite si un mesaj catre toti cursantii, anuntându-
i sa îsi actualizeze starea obiectelor.
Tipul 3. Operatii care necesita un raspuns rapid (de exemplu miscarea unui
obiect sau
schimbarea unghiului de vedere propriu). Pentru astfel de operatii, cursantul
trimite o
cerere catre toti ceilalti cursanti prin multicasting IP, nu prin ORB. Cererile de
acest tip sunt de obicei urmate de cereri de tipul 2. De exemplu, atunci când
un obiect
este miscat, pozitia sa este emisa în retea. Atunci când miscarea înceteaza,
fiecare cursant
actualizeaza starea obiectului sau proxy prin cereri de tipul 2.
În sistemul prezentat, cele trei mecanisme de sincronizare sunt
selectate automat de un obiect proxy al fiecarui cursant pentru a ascunde
procesul de selectie si pentru a face interfata mai simpla. În mesajele de tipul
2, serverul camerei verifica acceptabilitatea mesajului trimis de fiecare cursant
pentru a mentine consistenta starii camerei. Pentru a mentine o consistenta
stricta, cea mai simpla cale ar fi folosirea unui mecanism de blocare care
permite unui singur utilizator sa opereze asupra unui obiect la un moment dat.
Acest mecanism însa ar face dificila pentru utilizatori perceptia senzatiei de
operare colaborativa asupra unui obiect, ceea ce contrazice chiar obiectivul
de a oferi un mediu colaborativ.
Pentru ca mai multi cursanti sa manipuleze acelasi obiect, trebuie
trimise simultan mai multe mesaje care afecteaza acel obiect. Pentru
mesajele care schimba starea obiectului trebuie pastrata ordinea corecta. De
exemplu, sa presupunem ca mai multi utilizatori vor sa schimbe culoarea unui
semafor care are trei culori (rosu, galben, verde). Daca ordinea mesajelor
care ajung la fiecare cursant difera, culoarea finala va fi alta la fiecare cursant.
Pe de alta parte, mesajele care afecteaza obiecte separate sau proprietati
independente nu trebuie neaparat mentinute într-o anumita ordine.
De exemplu, daca un mesaj care schimba culoarea si unul care
schimba forma ajung în alta ordine, rezultatul final va fi acelasi la toti cursantii.
În plus, pentru unele mesaje, validitatea lor depinde de starea curenta a
obiectului. Serverul trebuie sa aiba un mecanism de respingere a cererilor
care nu mai sunt valide. De exemplu, pentru un întrerupator electric, daca
lumina este stinsa, operatia de aprindere este valida, dar operatia de stingere
nu este. Pentru a verifica aceste restrictii, o functie locala de verificare la
fiecare cursant nu este suficienta, ci este nevoie de un mecanism global de
gestiune a starii întregii camere. Serverul camerei trebuie sa controleze
secventa mesajelor astfel încât mesajele care determina schimbari ale starii
sa ajunga la fiecare cursant în aceeasi ordine. În sistem, serverul serializeaza
mesajele care ajung la el si apoi le trimite cursantilor. Ordinea de sosire a
mesajelor se poate schimba datorita traficului în retea, dar numarul de
secventa atasat permite cursantului sa refaca ordinea corecta.
Mecanismul de management al mesajelor din sistem a fost
proiectat pentru a utiliza numere de secventa. Serverul si fiecare cursant au
câte o tabela în care memoreaza ultimul numar de secventa Sn
corespunzator fiecarui obiect. Într-o situatie stationara serverul si cursantii au
acelasi numar de secventa corespunzator unui anumit obiect. Atunci când are
loc un eveniment la un cursant, acesta trimite un mesaj cu numarul de
secventa Sn+1 catre server, iar acesta îl retrimite cursantilor. Serverul si
cursantii actualizeaza numarul de secventa la Sn+1 dupa procesarea
mesajului. Serverul accepta mesaje cu numar de secventa mai mare decât
cel memorat în tabela sa. Atunci când doi cursanti trimit un mesaj referitor la
acelasi obiect aproape în acelasi timp, cel care ajunge primul este acceptat,
iar celalalt respins deoarece nu are un numar de secventa acceptabil. În acest
fel starea camerei si a obiectelor este consistenta, chiar daca mai multi
cursanti trimit cereri aleator.
S-a dezvoltat un sistem experimental care ofera un mediu
colaborativ de învatare bazat pe consideratiile de mai sus. Sistemul a fost
proiectat astfel încât mai multi cursanti sa poata lucra împreuna într-un mediu
de învatare tridimensional, sa învete într-o maniera interactiva si colaborativa.
Principala facilitate este posibilitatea cursantilor de a se deplasa în spatiul de
studiu si de a-si schimba unghiul de vedere. În plus ei pot vizualiza ferestrele
de identificare ale celorlalti cursanti si sa discute cu ei în timp real. Pentru a
asigura învatarea colaborativa, sistemul permite cursantilor:
- sa activeze comportamente atasate obiectelor;
- sa creeze noi obiecte si sa le modifice proprietatile;
- sa ataseze noi comportamente obiectelor;
- sa defineasca un obiect grup care include mai multe obiecte- fii.
Asa cum se vede în figura 6, sistemul consta într-un server care
gestioneaza materialul educational din camera, mai multi cursanti si retele
care conecteaza serverul si cursantii. Serverul si cursantii ruleaza pe
calculatoare personale cu SO Windows NT sau Windows 95. Software-ul de
desenare folosit pentru grafica tridimensionala este Open Inventor (Template
Graphics Systems Inc.). Este folosita o placa de accelerare OpenGL pentru a
Pentru software-ul CORBA s-a folosit Orbix (IONA Inc.). Sistemul contine mai
multe blocuri:
(1) Blocul pentru server care include:
Baza de date de materiale: memoreaza materialele
educationale si datele geografice si poate fi accesata pin
protocolul HTTP; fiecare cursant îsi descarca materialul
necesar de aici;
Server-ul camerei: primeste un mesaj de la cursant, verifica
acceptabilitatea sa si îl trimite cursantilor atunci când
operatia corespunzatoare se produce la acestia;
Pseudo-cursantul: memoreaza starea statica a camerei; un
cursant care intra în camera preia starea camerei de la
pseudo-cursant, celelalte functii fiind aproape la fel cu cele
ale unui cursant obisnuit.
(2) Blocul pentru cursant care include:
Blocul de control al comunicatiei: controleaza trimiterea si
eceptionarea mesajelor si descarcarea materialelor din baza
de date;
Blocul de control al interfetei utilizatorului: controleaza
interfata pentru a schimba unghiurile de vedere si pentru a
manipula obiectele;
Blocul de control grafic: deseneaza spatiul tridimensional;
Blocul de control audio: controleaza efectele sonore si
conversatia în timp real între cursanti.
Învatamântul deschis la distanta implica di-re ale practicienilor,
prin introducerea unor versificarea rolurilor conventionale în preda-roluri noi.
În sistemele traditionale exista un personaj cheie: profesorul. Educatia la
distanta nu diminueaza neaparat rolul acestui personaj, dar creste importanta
altor persoane. Din perspectiva cursantului este importanta alegerea unui
curs bun, iar consultanta în vederea alegerii o va primi de la un consilier, de la
un administrator, dar sigur nu de la un profesor autor de curs sau de la un
tutor. Similar, eficienta muncii unui tutor va fi direct proportionala cu calitatea
muncii autorului de curs.
În concluzie, un program de educatie la distanta eficace necesita
un efort de echipa sustinut si fiecare îmbogatire a experientei de învatare a
cursantului are importanta. Cu aceasta premisa sunt de evaluat mai multe
aspecte datorita unui evantai mai larg de semnale. Pe de alta parte, cursantul
are libertatea sa-si defineasca propriul parcurs de învatare si sa foloseasca
liber resursele oferite sau disponibile, nelimitându-se la materialul de curs,
care poate fi folosit în egala masura si importanta cu alte materiale.
7.Bibliografie
Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica-INFORMATICA,
SOCIETATEA INFORMATIONALA, eSERVICIILE, Editura Economica,
Bucuresti 2006 ;
www.elearning-forum.ro;
www.worlds.net;
www.elearning.ro.