batalia din adancuri

4
E VREMEA SCHIMB~RII IAR PROFITURILE VOR SC~DEA DRAMATIC NR. 121 I 17 FEBRUARIE 2009 I 3,5 RON 6 421847 000086 1 2 1 0 0 ROMÂNIA DUP~ HAGA: CUI AM PROMIS MAREA CU SAREA? PLUS |N SUA CAPITALISMUL DE STAT PRINDE VITEZ~

Upload: business-week

Post on 07-Mar-2016

220 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Rezervele importante de hidrocarburi din Marea Neagra obtinute prin decizia Curtii de la Haga sunt deja obiectul unei controverse legate de drepturile de exploatare.

TRANSCRIPT

Page 1: Batalia din adancuri

e vremea schimb~riiiar profiturile vor sc~dea dramatic

Nr. 121 i 17 februarie 2009 i 3,5 rON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 12100

romÂnia

dup~ haga: cui am promis marea cu sarea?

plus

|n sua capitalismul de stat prinde vitez~

Page 2: Batalia din adancuri

De Mihnea AnastasiuZeci de miliarde de metri cubi de gaze naturale [i milioane de tone de petrol vor putea fi exploatate de România dup` pronun]area sentin]ei Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga (CIJ), prin care statului român i se recunoa[te jurisdic]ia suveran` asupra unui perimetru de 9.700 de kilometri p`tra]i \n largul coastelor M`rii Negre. “În aceast` zon` sunt estimate a fi alocate prin linia trasat` de Curte aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz [i 12 milioane de tone de petrol”, spune Bogdan Aurescu, agentul României la CIJ \n cazul procesului cu Ucraina, numit recent \n func]ia de secretar de stat \n cadrul MAE. Decizia d`

posibilitatea României de a \ncepe pro-cedurile pentru valorificarea resurselor de hidrocarburi presupuse a se afla pe platforma continental` a M`rii Negre \n zona economic` exclusiv` a României.

De acum \nainte, rolul principal \n punerea \n valoare a resurselor poten]ia- le din subsolul platoului continental românesc revine Agen]iei Na]ionale

pentru Resurse Minerale (ANRM), aceasta urmând a trasa perimetrele care vor putea fi oferite spre concesio nare societ`]i- lor petroliere interesate \n cadrul unor licita]ii interna]ionale. Numai c` atmosfera de s`rb`toare de dup` anun]area deciziei Cur]ii de la Haga nu a durat prea mult c`ci, dup` nici 24 de ore, pre[edintele Se natului [i

totodat` liderul Partidu-lui Social Democrat, Mircea Geoan`, a acuzat vechiul Cabinet c` ar fi acordat pe final de mandat concesiuni de explorare [i exploatare \n perimetrul aflat la acel moment \n litigiu \ntre România [i Ucraina.

Cine vA exploAtA z~C~MinteleAceste concesiuni de explorare au fost acordate companiei Petrom [i societ`]ii canadiene Sterling Resources Limited, prin intermediul Midia Resources SRL, firm` \nregistrat` \n România. Într-a-dev`r, pe 12 noiembrie anul trecut, cabinetul T`riceanu emitea o Hot`râre de Guvern (nr. 1446/2008) prin care era aprobat actul adi]ional 11 la contractul de concesionare c`tre Sterling Resources Ltd. a perimetrelor marine XIII Pelican w

inte

rs

ha

ll

18 21 interex ignor` criza [i deschide [ase supermarketuri22 Sorin oprescu promite investi]ii de un miliard de euro24 GM a frånat [i \n China25 va [ti Costtel totul despre tarifele telecom?

focus

BUSineSSWeeK I 17 februarie 2009

B~t~liadin adâncuri Rezervele importante de hidrocarburi din Marea Neagr` ob]inute prin decizia Cur]ii de la Haga sunt deja obiectul unei controverse legate de drepturile de exploatare

5 anieste perioada \n care gazele naturale din zona acordat` Romåniei ar acoperi consumul internsursa: Compania

Page 3: Batalia din adancuri

19

[i XV Midia. Anexa acestui act normativ a r`mas clasificat`, fapt explicat de c`tre reprezentan]ii Autorit`]ii Na]ionale pen-tru Resurse Minerale drept procedura standard când vine vorba de resursele minerale ale ]`rii, considerate a fi de importan]` strategic`. “Trebuie s` spun c` exist` o umbr` sever` de \ndoial` cu privire la drepturile statului român cu privire la exploatarea acestui platou continental”, a declarat Mircea Geoan` \n cadrul unei conferin]e de pres` desf`[urat` la Cluj. Ulterior acestor declara]ii, pre[edintele Comisiei pentru Industrii [i Servicii din Camera Deputa-

]ilor, Iulian Iancu, a precizat c` a solici-tat ANRM s`-i prezinte anexele secrete ale contractului de concesionare \ncheiat cu Sterling Resources.

În schimb, reprezentan]ii Sterling Resources su]in c` Anexa actului adi]io- nal 11 semnat` \n 2007 cu ANRM a vizat alinierea prevederilor acordului petrolier de concesionare \ncheiat \n anul 1992 la dispozi]iile legislative actuale, cu prec`dere cele \n materie petrolier`, fiscal` [i de mediu, ceea ce ar permite trecerea la dezvoltarea [i punerea \n produc]ie a z`c`mintelor Doina [i Ana, eviden]iate \n perimetrul Midia. În plus,

spun oficialii companiei ca-nadiene, actul adi]ional n-ar prevedea nici o extindere

a perimetrelor concesionate c`tre companie \n zona aflat` pân` de curând \n litigiu \ntre România [i Ucraina. Ba chiar, din cei peste 4.119 de kilometri p`tra]i concesiona]i \n 1992, aproape 4.000 km2 au r`mas bloca]i pân` la pronun]area sentin]ei CIJ de la Haga.

În 1992, s-a \ncheiat un acord de concesionare a perimetrelor marine XIII Pelican [i XV Midia c`tre firmele Rompetrol, Enterprise Oil [i Canadiaoxi. Societatea Sterling Resources a \nceput s` se implice \n aceste explor`ri din 1997, iar \n prezent de]ine 100% din acele exploat`ri. “În mod specific, pentru lucr`rile executate \n Marea Neagr` am f`cut investi]ii directe de aproximativ 56 de milioane de dolari, \n vederea realiz`rii de opera]iuni de prospec]iuni seismice [i foraj. În total, inves- ]iile efectuate \n perimetrele Pelican [i Midia, \ncepând din 1992 [i pân` \n prezent, se ridic` la aproximativ 130 mili-oane de dolari”, spune Stephen Birrell, vicepre[edinte al Ster-ling Resources Ltd. El sus]ine [i c`, \n cazul \n care lucr`rile de explorare \n cele dou` pe-rimetre ar eviden]ia existen]a unor z`c`minte exploatabile

comercial, punerea \n valoare a acestora ar necesita investi]ii de aproximativ 450 de milioane de dolari, sum` pe care compania ar fi dispus` s` o acopere din surse proprii. În acest context, Sterling estimeaz` c` produc]ia ar putea \ncepe din 2011 sau 2012.

În ceea ce prive[te perimetrul maritim acordat \n concesiune c`tre Petrom, perimetrul Neptun, pe care compania \l exploreaz` \n parteneriat cu ameri-canii de la ExxonMobil, reprezentan]ii Petrom sus]in c` acesta a fost câ[tigat \n urma unei licita]ii interna]ionale [i c` nu [tiu dac` acest perimetru cuprinde [i

17 februarie 2009 I BUSineSSWeeK

investi]iile pentru exploatarea z`c`mintelor sunt de ordinul miliardelor de euro

Page 4: Batalia din adancuri

suprafe]e aflate pân` acum \n litigiu \ntre România [i Ucraina.

De[i au promis explica]ii ample pe aceast` tem`, reprezentan]ii ANRM nu au mai apucat s` o fac`, [eful Agen- ]iei, Bogdan G`budeanu, fiind demis de c`tre premierul Boc [i \nlocuit cu Gelu Agafiel M`r`cineanu. Premierul Boc a dispus de asemenea \nceperea procedurilor legale pentru declasifi-carea Anexei la Hot`rârea de Guvern 1446/2008 [i a cerut o anchet` \n acest caz Departamentului de Control al Primului-Ministru.

“viCtoRiA” RoMâneASC~La cap`tul unui proces care s-a \ntins pe parcursul a aproape 5 ani, România a ob]inut \n sfâr[it o hot`râre “direct apli-cabil`, obligatorie, definitiv` [i executorie imediat” din partea Cur]ii Interna- ]ionale de la Haga, \n litigiul privitor la delimitarea grani]elor maritime [i a zonelor economice exclusive dintre cele dou` p`r]i. Potrivit sentin]ei CIJ, zona aflat` \n disput` \ntre România [i Ucraina (aproxi mativ 12.200 km2), a fost \mp`r]it` \ntre cele dou` state, României revenindu-i un perimetru de 9.700 km2 (peste 79,3% din zona \n litigiu), iar Ucrainei restul de 20,6% (2.500 km2). “În baza dreptului interna- ]ional, supravegherea aplic`rii unei astfel de hot`râri revine Consiliului de Securitate al ONU. Nu a existat pân` \n acest moment nici un fel de moment, nici un caz \n care o astfel de hot`râre dat` de Curtea de la Haga s` nu fie aplicat` [i re-spectat` \n litera [i spiritul ei”, a precizat ministrul român al ~facerilor Externe, Cristian Diaconescu.

Se pune punct astfel unei dispute care dureaz` de mai bine de 50 de ani, din momentul \n care România [i URSS au semnat “tratatul de prietenie” din 1948, f`r` \ns` a ajunge la o solu]ionare definitiv` a chestiunii delimit`rii grani- ]elor maritime dintre cele dou` ]`ri [i a zonelor economice exclusive. Dup` 1989, Ucraina, din postura de stat succesor al Uniunii Sovietice, a preluat inclusiv

acest litigiu \n ceea ce prive[te delimitarea platoului continental al

M`rii Negre la grani]a cu România. În 1997, \n momentul \n care România era \n postura de stat candidat la intrarea \n Alian]a Nord-Atlantic`, ]ara noastr` a fost presat` s` \ncheie Tratatul de coopera-re [i bun`-vecin`tate cu Ucraina, \ns` chestiunile tehnice de trasare a frontierei terestre [i a celei maritime au fost l`sate \n suspensie. În schimb, anexa tratatului din 1997 prevedea ca \n situa]ia \n care, dac` dup` cel pu]in doi ani de negocieri nu se ajungea la o solu]ie acceptabil` pen-tru ambele p`r]i \n chestiunea delimit`rii platoului continental, acestea se puteau adresa Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga pentru arbitrajul chestiunii. În

septembrie 2004 dup` mai bine de 7 ani de la semna-rea Tratatului cu Ucraina, România a \naintat o plângere c`tre Curtea de

la Haga \mpotriva Ucrainei. Audie rile propriu-zise \n procesul România vs. Ucraina au \nceput pe 2 septembrie 2008 [i au durat pân` la 19 septembrie.

Atât la Bucure[ti cât [i la Kiev deci-zia CIJ a fost calificat` drept un succes. Pre[edintele Traian B`sescu a declarat c` sentin]a dat` de Curtea de la Haga repr-ezint` “un mare succes al Ministerului Afacerilor Externe”, \n vreme ce autorit`- ]ile ucrainiene au calificat aceast` decizie drept “un compromis \n]elept”. Este adev`rat c` României \i revine un pe-rimetru mai mare din suprafa]a aflat` \n litigiu, \n schimb Ucrainei i se d` satisfac- ]ie de c`tre Curte, recunoscåndu-se Insula {erpilor drept o insul` [i nu o stânc`, a[a cum a sus]inut partea român`. Cu toate acestea, Insulei {erpilor, [i implicit Ucrai-nei, i-a fost recunoscut doar dreptul la o grani]` maritim` de 12 mile nautice nu [i la o zon` economic` exclusiv`, acceptân-du-se astfel punctul de vedere român c` Insula {erpilor nu este locuibil` \n mod autonom, neavând surse proprii de ap` [i nici a[ez`ri umane permanente. ê

20

BUSineSSWeeK I 17 februarie 2009

“În aceast` zon` sunt estimate a fi alocate prin linia trasat` de Curte aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz [i 12 milioane de tone de petrol” - BogdaN auResCu, ageNtul RoMâNiei la CiJ

linia trasat` de CiJ avantajeaz` clar Romånia