f-"';-lr' l'r y1,-,iiJ:lJ.i '--/:;Jjj5l

DAN coRNELru BRANenNU

EXPLORARI

IN ENIGMATIC

VOL II

O antologie a publicisticii lui Dan Corneliu Brineanu,

insolitS de materiale 9i comentarii inedite

Edi;ie ingrijiti de Vladlonug Musceleanu

c.r.D.

Bucuregti zot6

CUPRINS

CuvAnt inainte....... .......7

Io Bucegii - Mistere din AdAncuriCasa regal5 a RomAniei gi misterele munlilor Bucegi...................,.11

Tehnica Radianti, munlii Bucegi gi RomAnia ,.,.............16

Bucegiul subteran... ........................22

IIo Aspecte acvaticeIalomila - rAu sacru al Rom4niei.................. ......................45

lzvoarele cursurilor de api gi tiurile montane - puncte sensibilein plan ezoteric...., ......74

Misterioasa Insuld a $erpilor. ..........,.,,..,,..,...,.78

lllo La Maglavit a fost...Petrache Lupu gi fenomenul nafional Maglavit.... ........96

Petrache Lupu, materialismul gi dacismul... ,................101

"Mogul" gi RomAnia .........,....,,..,...110

IVo Mai multd sau mai pulini istorieSarea, un argument al etnogenezei gi continuitelii.,,.,..................119"lon de la Anina" - Cel mai vechi Homo Sapiens din Europa.....X,24

RomAnia, lara surprizelor arheologice gi nu numai......................L27

f urigtii gi istoria veche......... .,..,,,1-31

V0 Personalitili ale parapsihologiei romAnegtiCipitanul $tefan Christescu .....135

l)r. Levon Mirahorian ................138

l)r. Ion Popescu-Sibiu..,,.,,...,.. ....I42l)r. Victor Sihleanu .................. 1-45

Nicu Porsenna....,,....,,,, ...............L49

EXPLORARI IN ENIGMATIC II

IO BUCEGII .MISTERE DIN ADANcURI

Casa regali a RomAniei gi misterele munlilor Bucegi

Regina Elisabeta a RomAniei [1843-191-6), persoani foarteeducatd, avea prin cerul ei de nagtere (29.Xn., pe stil nou) oimaginalie care i-a permis si fie recunoscutd ca o scriitoare talentaticum - sub numele de Carmen Sylva - s-a gi intAmplat. Ceea ce estemai important este faptul cd acelagi cer de nagtere o dotase cu osensibilitate neinfeleasi de contemporani pentru marile mistereale lumii. Ea s-a simlit atrasi spontan de secretele munlilor Bucegipe care i-a parcurs efectiv, cdlare gi pe jos, gi asta nu numai datoritifaptului cd avea o regedinli la Sinaia.

CAmpul ei haric l-a sensibilizatpe so;ul ei, regele Carol I, cares-a simfit Ia rAndul sdu atras de cercetarea acestor munfi, activitatecare n-a fost consemnatd decAt intAmpldtor de contemporani gi

care nu era o obignuinli a regilor in general.La rAndul siu, Regele Carol I a transmis dragostea lui pentru

Bucegi fratelui siu Leopold care dupd anul 1866,prim an de domnieregal5, a fost invitat sd viziteze acegti munfi, cubaza de plecare laPeleg. Leopold putea foarte bine sd stalioneze la castel, munfii deunde venea el fiind mai impundtori. Exista insd un imbold ascuns,subcongtient,

La vremea aceea traseele parcurse de pulinii turigti se

numirau pe degete gi acopereau versantul estic, pe axa VArful cuDor - Babele - Vf, 0mu. Excursiile pe aceastd ramurd a munteluicrau ficute uneori impreunS de cei doi soli regali, dovadi in acestsens fiind o banci de piatrd care era denumiti alternativ, cAnd aregelui, cAnd a reginei.

Aceasti banci se gdsea in Caraiman in apropiere de ValeaComorilor, amplasamentul ei exact fiind pe locul cantonului numitla Vinclu al funicularului fabricii de hArtie Schiel, construitin anul1909.

LL

DAN CORNELIU BRANEANU

Ramura vesticd a potcoavei desenate in plan de munlii Bucegiera quasi-necunoscuti cum de fapt este gi astdzi [in sens relativfald de alte sectoare ale masivului). cali turigti se pot lduda cd auparcurs munfii ciubotea, Gaura, Gulanu, Bdtrana gi Grohotigul? $icu toate astea acum peste 1.20 de ani, adici in anul l_980, an in carede abia se termina construclia castelului peleg, carol I principe alRomAniei, in varstr atunci de 4'1, ani, intr-o zi de vard a ajuns lacol;ul Japului (21'68 m.), varful cel mai inalt din munlii Grohotig gia dormit o noapte acolo. un spirit vigilent igi poate pune intrebareade ce un rege [uns ca atare un an mai tarziu la 26 martie, pe stilnou, 1BB1] alege sd doarmi o noapte intr-un loc unde, in afari deciobani, pu;ini mai trecuserd.

Exista un mobil in subcongtientul principelui,la cateva luniinainte de a ajunge rege, mobil care poate ci-l indemna sd se incarcecu memoria gi geniul locului? Dar de ce sd faci asta tocmai la colfulfapului?

0 altd persoani din apropierea Reginei Elisabeta s-a interesatin mod deosebit de valea Horoabei, care se afli Ia poalele varfuluicollul |apului, Este vorba de scriitoarea cunoscutd sub numeleliterar de Bucura Dumbravi, pe numele ei real Fany seculici, niscutidin mamd nemfoaicd gi tati slovac ungur la Bratislava la data de28 decembrie 1868 gi venitd in fari la vArsta de 5 ani,

Fany Seculici s-a indrdgostit de lara adoptivd, de oamenii ei,de munfii acegtia gi in special de Bucegi. opera literard a BucureiDumbravd este legati de munli gi de viafa aspri a muntenilor.Primele cdrli "Der Haiduc" (Regensburg 19OgJ gi ,,Der pandur,,(Regensburg, 1'972) au apirut in limba germani, in mai multeedilii atat in original, cat gi in traducerile care s-au efectuat deTeodor Nica, in anul Lg\T,respectiv Eliza Brdtianu in anul 19 j_2. inanii1920 si 1921se editeazi la noi "cartea Munfilor" gi respectiv"Ceasuri Sfinte".

cirlile Bucurei Dumbravd au avut un asemenea succes inc6t"Haiducul" a ajuns la a 10-a edifie in lard gi la a 11-a in exil, in anul

t2

t"txPloRARr ix nNtcueuc II

1956.in ceea ce privegte activitatea turistici propriu-zis5 pe teren,

aceasta, degi s-a desfigurat pe mai mulli munli din lari gi striindtate(pe Mont Blanc a urcat pAni la 4000 de metri indlfime) s-a axat pe

munlii Bucegi, unde a fost atrasd in special de zona din jurul Pegteriilalomigei, Bucura Dumbravd a cercetat gi alte locuri mai pufinumblate. Dupd anul l,9LB, ea a parcurs abruptul Muntelui Morarucare la vremea respectivd era foarte pulin cunoscut, Desigur, a fostlnsoliti in teren de unul din pulinii cunoscitori ai locurilor: TeodorRosetti-Solescu, atingAnd in mod sigur Acul Mare din apropiereastAncii cunoscute ca Degetul Rogu.

Talentul literar, activitatea gi valenlele organizatorice i-aufbst recunoscute de posteritate prin acordarea numelui ei unulvArf de munte situat in imediatd apropiere gi in linie dreaptdfaylde Vf. Omul (cota2504.9),vArf care se afld la cota 2503 gi numitinilial varful 0colit.

Mai tArziu, in anii nogtri, acestui vArf i s-au descoperitproprietSli energetice deosebite, fiind asimilat cu atAt de multciutatul Kogaion al dacilor.

De ce numele Bucurei Dumbravd i s-a acordat tocmai acestuivdrf sacru, n-a rimas niciieri consemnat, Important este faptul ciposteritatea i-a certificat astfel harul ei spiritual: Aceastd situafiene obligi a identifica gi alte locuri din Bucegi care au atras atenliaBucurei Dumbravd.

Unul dintre acestea este Valea Horoabei, din motive tot atAt

de misterioase ca gi interesul pentru VArful Ocolit.Trebuie menfionat ci vArful Colgul Japului, unde a dormit

Regele Carol I este inconjurat de doui cursuri de api (ca 9iKogaionul) care dupi ce se unesc alcituiesc Valea Horoabei, valecare limiteazd spre vest Muntele BItrAna in vArful ciruia, (in)sprerAul lalomifa, se afl5 pegtera cu acelagi nume (gi nu lalomicioara,cum din incurie continui inci a i se mai spune), Distanla in liniedreaptd intre VArful Japului gi gura petterii este de 3.5 km. Direclia

13

DAN CORNELIU BRANEANU

galeriei principale cunoscute a pegterii Ialomilei este indreptatdspre acest varf , agaci distanfa de fapt este mai mici, de ce nu chiarzero dacd ar fi mai competent studiatd.

Pe de altd parte valea Horoabei, impanzitd de urgi, a constituitde la inceputul cunoagterii Bucegilor un mister. Al patrulea starelal schitului din pegtera lalomifei, dat in folosinfi in anul 1819[construit prin efortul a patru locuitori mai instirifi ai localiti]iiMoroeniJ, a fost cilugirul Gherasim care a condus schitul intre anii1861 gi r894. Starelul anterior era Ieronim (1841.-rB61J. Amdndoipot fi considerali primii cunoscitori ai Bucegilor pentru ci gi-autransmis unul altuia curiozitatea de a-i parcurge pe diferite traseein cel pulin 53 ani (cumulat) de stirelie. Am inceput cu pdrinteleGherasim pentru cd el se specializase pe Valea Horoabei. Din cecauzd nu se gtie, dar se poate bdnui.

in zilele noastre valea Horoabei a atras atenlia scriitoruluiEugen Barbu care in "caietele principelui" o considerd ca o valeinifiatici, folositi ca atare de strimogii nogtri, ficandu-se gi olegdturi de nume cu Horebul din Biblie. Horebul fiind chiar muntelelui Dumnezeu fExodul 3;1J din care a fagnit apa dupr ce stanca afost loviti de Moise cu toiagul (Exodul 1.7:6).

Revenind la Bucura Dumbravi trebuie ardtat ci la rrseptembrie 1918 ea parcurge traseul viii Horoabei, evenimentulfiind consemnat ca deosebit. cine avea indemnul in acea perioaditulbure si efectueze o asemenea turi gi mai ales de ce? La 7 maise semnase tratatul de pace de la Bucuregti, destul de pigubitorpentru lara noastrd. Trupele inamice de ocupalie nici nu prrdsiserdteritoriul Romaniei, ele fiind somate si faci aceasta de abiala2Toctombrie [pe stil vechiJ rgr1. Era ceva care o gribea pe BucuraDumbravd sr efectueze aceastd turi dificild? Exista o atracaiedeosebiti, un secret al Vdii Horoabei?

Dacd VArfului Ocolit a confirmat ulterior ci Bucura Dumbravdgtia ce sd aleagi, existi probabilitatea sporitd ca intr-un viitorapropiat sd se giseasci gi importanla viii Horoaba, acolo unde si

ExPLoRART iru rnrcuettc II

Regele Carol I a innoptat lAngi VArful Japului.Cd inspiraliile Bucurei Dumbravd erau de naturi divini si

nu simple coincidenle spune gi gradul ei de spiritualizare a ciruiobiectivizare este bine cunoscut, dar care meriti o tratare separatd.

De refinut deocamdatd este faptul ciin anul 7926 aplecatin Tibet.Nu a mai apucat si reintre in RomAnia, deoarece pe drumul de

reintoarcere a murit pe vapor, in condi;ii misterioase, la Port Said,

ln ziua de 30.01.1926.lAltiromAni care au cercetat India au pdlit lafel, dar cel pulin au apucat si pdgeascd pe teritoriul ferii. Sergiu Al.

George a muritin data de 10.11.1981in timp ce vorbea la telefontlupi patru zile de la reintoarcerea sa in Bucuregti. Avea doar 59

de ani. La fel i s-a intAmplat gi celebrului doctor Honigberger de

la Bragov.lin anul 1-989 cercul Hades din Ploieqti publici descoperirea

unui aven la cota 2000, numit din cauza poziliei "De sub colgii

Japului", Gura avenului se afli pe o micd terasd relativ orizontald gi

acoperitd de jnepenig, care poate fi chiar cea unde a innoptat Regele

Carol L De abia dupi 10 ani Clubul de Speologie Emil Racovifd dinBucuregti cerceleazdgi carteazd acest aven prin Mircea Vlddulescu gi

Rizvan Sabiu. Cunoagterea interiorului carstic nu este definitivati,mai ales ci existl bolovani mari care astupd unele pufuri gi care

trebuie derocafi. AtAt cAt s-a putut carta s-a ajuns pAni la cota -

79.9 m.,valoare care claseazd Avenul de sub Collul lapului ca cea

mai adAncd denivelare din munlii Bucegi. Astfel de avene suntconsiderate de cdtre unii cercetitori ca fiind portal de leglturi cu

alte lumi cu o densitate mai rafinatd.Munlii Grohotig r5mAn in mare parte necercetali: pulini turigti,

geologi gi extrasenzoriali ajung in aceaste porliune a Bucegilor. insitocmai pentru cd defin valen;e iegite din comun aceste zone suntaga de discretizate gi aga este gi bine si fie. Din voia lui Dumnezeu,marile secrete nu se devo aleazl decAt atunci cAnd nivelul energetical locuitorilor va fi suficient de ridicat. |ara noastri mai define, inmod sigur, gi alte asemenea situafii deosebite,

15

1.6 DAN coRNELIU BRAtlsaNu

Ar fi suficient si ne gandim la masivur Godeanu, dar mai suntgi altele care s-arputea nomin aliza.Dacadespre Godeanu a inceputsd se vorbeasci timid inci din anur'J,970 prin victor Kernbach,despre Grohotig, roc certificat de un rege, se pistreazr discrefia incontinuare. Eugen Barbu a sesizat ambientuigi a fdcut o sprendiddtrimitere la muntele Horeb, dar cine a relinut ceva?

sensibilitatea raicd a unor scriitori incepand cu BucuraDumbravd expricd asemenea percepfii. sensibiritatea intensspiritualizatd a cdrugarilor Gherasim si Ieronim este si mai Iperceptibili. Rar se inregistreazd cazuri c6nd doi starefi i" ti-oi Idiferili sd lase deoparte treburile agezimantului gi ,e i"ri* J,Ipredileclie pe o anumiti vare, patria urgiror din Bucegi -"

IUn rege, doi scriitori, doi cdlugiri, firi sd gii" unut ae Iexperienfa celorlalgi sunt atragi de o vale firi interes "nrr.ni Ideosebit.

INu cumva a sosit momentul si cunoagtem mai murte d"sp.e Ivalea Horoabei gi masivur Grohotig? Reverilii se pot

"rt.p* ali" Iextrasenzori si radiestezigti gi de la cercetarea satelitard. o lesatur; Ia avenului cu pegtera Ialomifei ar fi foarte probabild. -

|Exemplul dat de Regele caror I, starp de referin;i in istoria Iteritoriului gi poporului nostru, trebuie verificat

".rrn, d";; I

trecerea unui secol de la producerea lui. I

Tehnica Radiantd, munlii Bucegi gi Romdnia I

Tehnica Radiantd este o gtiingd a energiei universale care prin Iaplicdri speciale ale parmeror amprificd gi iesusc iteazdiri;#i"; Ipartea cea mai tind/ vibrafia cea mai ridicati a acestei enersii Iintrinseci organismelor vii. - -- - - D"

IEste cea mai pulin nocivd gi cea mai simprd dintre toate Itehnicile neconvenlionale forosite in menlinerea sau ,."iir"."" Istdrii de sinhtate a omului, a animareror gi a pranteror. chi;;;; I

Iipsa simptomelor de boald pe corpul fizic (mai existd,r';il;; I

f{xl't,( ) ttARt iN EltctvtAtlc II

allt,t'orpuriJ Tehnica Radiantd poate conduce, de la prima acordare,

Irr r,liberarea de stressuri, la o schimbare in bine gi la eliminarearrlcr:sitilii de a fuma sau a altor automatisme dobAndite [gi cAt derrrrrltc sunt acestealJ.

Vechimea acestei tehnici se pierde in negura vremurilor gi

kr;rrtc probabil, ea a fost adusd pe Terra din afara ei, ca gi alte tehniciryl rytiinfe considerate mai mult sau mai pulin ezoterice. Tehnical{irrlianti a fost folositd de-a lungul istoriei, apirAnd menfionatillrirr' gi in Biblie. MAntuitorul nostru Iisus Hristos a folosit totllrrrpul vindecarea prin spirit (adicd prin energia universal5 a

Slintului Duh) utilizAnd in numeroase cazuri aplicarea palmelor

1rr cei in suferinfi. Aceastd gestici sacri a rimas gi se folosegteirr continuare in cadrul ceremonialurilor cregtine, in special larrrgirciunile de dezlegiri,

Aplicarea palmelor a fost folositi in decursul timpului gi delirici, in cazulvindecitorilor din mediul rural.

La un moment dat respectiv la sfArgitul secolului XIX aceasti

lrrocedurd a cipdtat o noud rezonanti, prin travaliul efectuat del)r'. Mikao Usui din faponia asupra unor texte vechi tibetane, vechirlc 8000 ani. Aceastd activitate i-a permis cercetitorului nipon silirlmuleze etica de aplicare a Tehnicii Radiante, adici necesitatealidicirii nivelului de congtiin!5 pentru a elimina cauza interioard(r:auza) gi prin aceasta gi efectul ei exterior, simptomele bolii. Dr.

Mikao Usui a stabilit gi tehnica propriu-zisd de aplicare a metodei,Ea a pitruns in Occident prin U.S.A., lari care a mai jucat rolul

rlc releu intre cele doui pir;i ale lumii gi pentru alte "gtiin!e", mairrrult sau mai pulin de granifi. in Vestul Europei este cunoscuti mairrrult prin denumirea generalizantl de "terapie Reiki", degi existdtlcosebiri majore: Tehnica Radianti este singura care a pistratintact sistemul formulat convingitor de Dr. Usui.

Tehnica Radiantd a ajuns gi in Rominia, degi confuziile intreca gi Reiki persisti. in anul l-993 erau deja gase radianfi de gr. III(in scara de gapte grade).

L7