ORADEA-UARE fNAGYVARAoJ 7 febuarie st. v.

19 februarie st. n.

Ese in fiecare dumineca. Reciaciunea in

Kzp-iiti-zit nr. .'{5)5. Ir. 5.

A N U L XXIV.

1888.

Preul pe un an 10 fl. Pe ' / , de an 5 fl. ; pe ! /

de an 2 fl. 70 cr. Pentru Romnia pe an 25 lei,

M a m a .

ie timp grozav ! Un viscol ne"frnat ^ c ^ f l i joc mndrele, mugind turbat.

jjln drumul seu sfrma, sufl tote, 'Strmuta muni i sap vi i scote Copaci btrni -asverle sus in cer, Par c-i diua d'apoi cnd tte pier !

C cerul i pmentul s'au pornit La trnt grea i tot ce-i mai cumplit Ajut lor in lupta cea nebun, Izbirile ca mii de tunuri sun, Pmentul geme, tremurnd din fund i stelele de dup nori s'ascund.

E ger ct lemnele pocnesc din greu i paserea inghia 'n cuibul seu, Linoi de nea s'a 'ntins pe jos i-i pare C eti in cimiter, ce capt n'are ; Nu vedi un om, s plece fr drum, Chiar firele se pitulesc acum.

i et-c de-odat s'au zrit Trei limbi de foc la resrit -un vent pribg, vinind din cale lung, Ne-aduce glas de clopot tras in dung i focul crece, crece 'nfricoat. . . Sus! ajutor! acolo arde-un sat!

Dar inzdar ! cci cine-ar cuteza S plece-acum, jertfindu-i vea sa? ! . . . De-odat o femeie se ivece, In pol i descul, ea pornece. Cu capul gol, ca scos din mormnt i perul lung i flutur prin vent.

Ce faci, nebuno, pentru Dumnedeu?!c Ea fuge 'ngrab ipnd: Copilul meu! Ca taurul turbat rcnece vntul, Gndeci c scote din iini pmentul ; Vi, codri, muni se surp 'n vremea grea . . . O ! Domne 'n cer indur-te de ea !

i viscolul incet ctr dj, Muli omeni merg la foc a-1 potoli ; In calea lor gsesc, de sat aprpe, Femeia degerat, cu plepe Deschise, tot privind -atunci spre sat . . . Dar sufletu-i la ceruri a sborat.

Iosif Vulcan.

Vis i realitate. Suveniri i impresiuni.

ram tiner i voios, cci tinerea cui nu-i aduce vioie? apoi vioia tace. ca tte neajunsurile vieii s le privim mai bucuros, s le

simim mai uore. Eu inse nu aveam de mulmit numai tinereei i vioiei mele, c eram fericita, cci triam sub impregiurri. care i pe cel mai pretenios l'ar fi satisfcut : si celui mai melancolic i s'ar fi imprimat inclditorea schinteie a fericirii. Aveam prini, cari me adorau, lucrnd neadormit, ca s me fac fericit, aternendu-mi calea cu covc-re esute in cele mai dulci i armonice colori, ferind del mine ori-ce sudare aspr a veni ului, balsamndu-mi atmosfera cu nemrginita lor iubire prinesc, care iubire nu se pole compar nici cu un lucru de pe acest pment, tote aceste la un loc fac pe om ct se pote de fericit. Ce mirare deci. de eram viie, sburdal-nic i fericita!

Aveam un so, care ine iubi mult, avea nelegere pentru calitile mele bune, i rbdare cu cele rele. Tote, tote me fceau s fiu ceea, la ce aspirz tot omenirea fr preget, i ce se numece cu sublimul cuvent > fericire.

Aveam muli amici i muli inimici cci lumin nu-i fr umbr, muli, cari me stimau i er muli, cari me uriau. Unii er me stimau i me admirau pentru vioiciunea, spiritul i naivitatea mea, er alii tocmai din aceste cause me uriau, cci cine nu e iubit, nu pote fi nici urt, cine nu e stimat, nu pt fi invidiat, aceste-s contraste, ce nu se unesc nici odat. Cei mai mari omeni de litere i de stat au fost de muli uri i pisinuii : acesta-i un adevr, ce esist de cnd st lumea, i pn cnd va sta, tot as va remn. Dup cum apele pmntului sunt diferite dup coninut, nsuire, valre i caracter, incepnd del nensemnatul ruet de munte, ce cu statornicie ne'nfrnt ii urmez cursul cu trie, sfrmnd chiar i stnci uriae ce i se opun in cale, pn la trndavul i greoiul ocean, de i in originea lor e una i aceea ap. Aa i omenii difer in aspi-raiuni, inelegere, caracter i in coninutul lor intern.

Dec totu cte odat ura i invidia me supr, era ca o rou, ce cade pe o fiore mndr, plecnd-o inti, ca apoi cu att mai frumos s se ridice. Vioiciunea mea imi ajuta, ca s trec uor peste unele decepiuni, fiind aa dicnd favorita norocului. Eram i mai mulmit i mai fericit, dec eram cuprinsa

6

62 F A M I L I A Anul XXIV.

pentru momente i de nefericire, ca cu att mai mult s simesc apoi dumnedeescul nume fericire.

Am trait un timp re-care numai sub impresia acestui sim desfttor, pn ce in urm incepui a me simi nemulmit cu mine, cu impregiurimea, simiam un deert, trind fr scop, doriam s am o int, pentru care s tresc, cci a tri fr menire numai pentru propria sa desftare, nu ciu, de-i in stare cineva s o fac, fr s se desguste del o vreme. Omul e fiina creat de Dumnedeu cu scop s lucreze, mergnd tot inainte spre o int anumit ; nu-i este iertat s stea pe loc. ci din contra s in-tsc spre o perfecionare mai inalta. .i aa doriam i eu s tresc pentru un scop mai sublim, i nu numai pentru plceri etemre. Doriam in fantasia mea s am un copil, pe care f--1 iubesc cu tot cldura inimei mele, pe care s-1 port in brae, desftndu-me cufundata in privirea sa ngersc, erescndu-1 i f-cndu-1 s-mi fie cugetul i simirea mea, un copil, in care m'a ved renscut, pentru care s tresc.

i in dorina acesta am fost favorisat de noroc ; dorina mi s'a mplinit ; aveam un copil de o frum-se admirabil i o blnde nespus, idealul meu incorporat : o fericire pn acuma necunoscut simiam in mine, aveam raiul pe pment, triam numai in el i pentru el. Tote nopile petrecute fr somn prin sptmni intregi la patul bolnavului meu copil, imi preau o minuta, dec vedeam numai un suris blnd pe buzele sale. In fine se reinsntos. Me simiam cu mult mai fericit, inrdeeinndu-se i tare in mine credina in Dumnedeu, cruia aveam de mul-mit acest dar preios.

De acuma inainte triam er fericita, copilul mi se desvolt de minune in tot privina. Tote speranele puse intr'nsul le vedui realisate. N'ar fi fost nimica in stare a-mi strice buna credin in omenire ; ineam pe toi drept nobili, sinceri, buni, capabili numai de fapte mree, nobile i frumse, demne de o fiina creata mai pe sus de tote, precum e omul, fiin cu daruri suprafireci. Nu-i posibil, ca omul fericit s fie reu.

Eu eram fericita i n'aveam aa dar idee despre noiunea reu. Pentru a-1 ine pe aprpele meu capabil de o fapt rea, n'aveam eu nelegere ; acest sim lipsi din inima mea, zace in firea mensca, ca omul s judece dup sine pe alii. Omul bun i necorupt crede in naivitatea sa, c toi omenii sunt condui de acele- principie, pe cnd cel reu i depravat crede ori se face numai a crede, c nu mai esist o fiin, care s se deosebesc de densul.

Intr'o di se bolnvi er grav iubitul meu copil ; dile i nopi intregi petreceam veghind la patul lui, rugndu-me nentrerupt cu lacrimi fierbini, sbuciu-mat de cele mai crncene dureri din spaim de pierderea lui cnd la bunul Dumnedeu. s nu-1 r-psc de lng mine, cnd la medicii chiemai, pe cari i credeam, c sunt fiine dumnedeeci, trimise de el pe pment spre alinarea suterinelor omeneci. 0 ! Ajutai-mi. ajutai-mi ! strigam picnd in genunchi, avei mil de o mam desperat, pe cnd ei imi da tot sperana, scriind mereu la recept cu un aer linitit, implinindu-s datoria snt numai prin a scrie recept, fr ca s-i mai bat capul de a studia caracterul i natura bli ; aceste-s lucruri, ce isvo-resc din degete, nu din cap i inim.

Zcea iubitul meu copil in suferine grele ca un filosof: de i er conciu de pericolul, in care se afl, cut s nu sufer eu. fcendu-me s cred. c-i mai bine, c nu-i att de bolnav, dup cum credeam eu ; rbda cu un stoicism admirabil, ca s me crue pe mine. 0 ! dec a fi in stare s descriu acea suferin, ce-am petrecut-o dile i sptmni la patul

lui ! dar nu pot ; pentru acele simeminte nu sunt espresiuni ; ori-ce cuvent e pr slab pentru tria, pr mole pentru asprimea acelei dureri ; numai o mam, care a suferit, care- iubise aa copilul, precum l'am iubit eu, pt nelege durerea mea. Dile intregi petreceam, celindii-i i povestindu-i istorire, pe cari le asculta cu nsufleire, pironindu-si privirea neclintit la mine; dec-1 rugam s dorm, imi respundea nu pot dormi! Vreu s te vd m m u 0 ! cine-i in stare a descrie durerea i totodat fericirea i farmecul acestui sim plcut i totduna dureros ? Cnd erau momente, in cari mi se prea, c-i mai bine, imi proveni, ca i cnd srele ar suride er dup un timp ndelungat de ce i ploi, nveselind cu razele sale aurii natura in doliu.

Intr'o di i se fcu mai reu, suferi mult. i nu dormise pn dup miedul nopii, me desmierd ne-tedindu-me cu mnuele-i uscate de suferin pe fa ; cutndu-mi adnc in ochi, imi dise cu trie, rei-nendu- durerea, ce-o simi : Mmu, eu voi durmi, culc-te i tu, fiindc eti ostenit : eu voi dormi, pn ce va veni ttu. Me cuprinse apoi stringn-du-me convulsiv, me srut i se intrse in pat.

Eu adormii prima dat dup sptmni un somn greu, cnd de-odat simii o durere crncen in piep-tu-mi, care-mi rpi resuflarea i-mi trase cu vehemen inima din loc ; sub impresia acestei dureri grozave me trezii. Caut impregiur, mi se prea, c nu vd ; durerea din pieptu-mi me fcu s me uit bine i ce vdui ! o grozav ! eram lng un mormnt in braele unei femei infiortore cu taa palid, ochi schinteetori, rtcind in deert, cu perul lung res_ firat. in scurt o apariiune grozav, care-mi strngea pieptul convulsiv, de cugetam c-mi pierd respirarea i c crierii imi sar din cap de durere. Inzdar t o t ntrebam, s-mi spun, cine e i ce voece del mine . ea imi respundea numai una i aceea: Eti a mea' i nu te voi ls ; te in eu bine.

Un timp re-care am stat astfel suferind grozav, pn ce vdui apropindu-se de mine o femeie de o figur mestos cu privire linitit i ptrundtore, de o espresiune sigura; avea ceva lintit, dar fr farmec mngitor.

Cum am vdut-o, imi rectigasem atta putere, ca s'o rog s-mi spun cine-i i s me scape de acea femeie fioros i s-mi mai spun, ce-i acel mormnt i unde-i iubitul meu copil. Ea imi respunse intr'un ton, care la fiecare pronunare imi desmori pieptul i-mi uura capul. Eu, draga mea, me chiem raiunea ; copilul teu iubit nu mai e intre cei vii. La acest cuvent r me strnse grozav in braele sale acea femee fioros; privind la femeia, ce se numi ratiuneac, er me intrii putnd ascult mai departe acel graiu amar dar sigur: Acel copil, ce te fcea att de fericit, a fost numai un vis. Cum numai un vis, replicai eu? Da, da, a fost numai un vis. i er pr frumos, inct s mai pot dur ; acest mormnt e realitatea, i acesta femeie e desperarea, in a creia brae eti pierdut, de nu-mi vei urm mie. Un vis! un vis repetai eu i ce realitate? Un mormnt, un gol, o pustiul fr margini, in care alerg fr odihn dup raiune, urmrit de desperare, pn ce obosit de tot cad lng unicul loc de mn-gere lng un isvor, ce me recorece puin, care se numece isvorul lacrimelor, la care me recreez puin, spre a incepe lupta in pustiul inimei mele.

Dup un vis att de frumos, ce realitate amar I Brbai, pe cari i credeam api, sinceri, capabili numai de fapte nobile, i vd orbii de furia reutii, vorbind i lucrnd chiar in contra convingerii lor proprie i a judecii sntose ; femei desfigurate de reutate i ur nvlind asupra jertfei lor ca hienele, s-i scot

Anul XXIV. F A M I L I A 63

inima fr remucare de cuget, numai din indeinn, de a satisface unele porniri strine ale unui suflet nobil, de care inse se las conduse spirite slabe i fr caracter ; preoi, plini de pcate, strignd in gura mare, c sunt morali ; medici departe de misiunea lor mre , cari caut a se inavui, fr a satisface datoriile, ce le incumb ; i ca s fie, cupa amarului plin, me ncredinai in fine, c amicii, cari -ar sacrifica i viea pentru amici, sunt numai trdtori i esploat-lori fr inim aceluia, care se increde intr'enii. Ah ! Ce realitate !

Marira Z. Petrescu.

Lpunean, dram de Iuliu I. Roea. Studiu critic comparativ, cetit sub form de raport, in edina

din 20 martie 1887 a Academiei Romne. (Urmare.)

Astfel Voivodul remne singur cu acei de cari avea s se tem mai mult.

Spancioc, al crui nume singur ne las a ghici intr'nsul un fel de sparge-petri ori starm-fier, ni se desvelece aci in tot nfricoata lui sete de rsbu-nare. Ea este cu att mai grozav, cu ct fierosul tiran i omorse nu prinii ca lui Stroici ci ceea ce este mai mult pe copiii sei.

Acesta este scena pe care am numit-o mai sus barbar, negreit de punct de vedere uman, r nu din acela al crimerilor unui Lpunean, care prin nici o tortur nu putea s le espieze ndeajuns.

Lpunean, aflnd c fusese adpat cu otrav, cere >spre a scpa de chinuri, ca s fie strpuns. El se adresz anume la Stroici (sc. 8, p. 160):

Tu care eti mai tiner, injungbie-me tu, Te rog, oh ! fie-i mil de mine ;

la care Stroici cu tote c prin natura sa altfel mai blnd i d ca respuns :

Mil ? . . Nu ! Nu vru s-mi spurc eu junghiul in pngritu-i snge. S suferi ! . . . Suferina ce 'nduri acu-i resfrnge Durerile pe cari fceai cei osndii De tine, s le guste

In fine Lpunean este silit s le cer ap (p. 161) : O, nu mai pot, ! plmnii, rrunchi-mi ard amar . . . Mi-e sete, dai-mi ap s bu

Atunci Spancioc, lund cupa din care Lpunean beuse deja, i-o ofere dicndu-i :

In st pahar Sunt drojdiele-otrvii : ia-1, b, i-i recorece Aprinsu-i piept. Negreit, c Lpunean se impotrivece. Pentru a-1 face totu s bee, Spancioc pune pe

Stroici s-1 in intins, in care timp el, descletndu-i dinii cu pumnalul, i torn otrava cu sila pe gt :

Na ! pn 1n fund s-l bei.

Fiind-c dup acesta Lpunean ii ascunsese de groz capul in perine, Spancioc, tot cu ajutorul lui Stroici, il ine pe pat cu faa in sus ca rstignit, i i dice (p. 162) :

' Ca s ne vedi in fa 'nainte-i, nu mai vrei ! Dar nu ! . . . osnda-i este, murind, mereu in fa S ne priveci;

r Stroici din partea sa : Hei, Lpunene, 'nve

Acum s mori, tu, care ciai numai s-omori !

Acum otrava luat in dos trebuincios ii face lucrareea ateptat, i Lpunean incepe a fi prada aiurrii din urin (p. 162164):

Lsai-me, departe fugii, otrvitori ! Ce vd ! nu i o prere ? . . o npte 'ntunecat Se 'ntinde p'al meu suflet. . .

Un fulger, i zresc . . . Fugii ! . . Vedei acolo cum vin, abi pesc, Un ir de trupuri morte in giulgiuri nvelite ; Cu-o mn pe-a lor snuri reci, serbe/t, dar mnjite De snge-i strng sudarul, r cu-alta, me 'nfior I Urt, descrnat, in capetele lor Pe cari mi le-arat . . o ! groz mi-i de ele ! Gonii de d'inainte-mi aceste iesme rele ! Dar ele vin ; de mine s'apropie . . Perii Cu capetele-aceste ! . . . destul ! nu mai sverlii Pe mine negrul snge ce curge 'n reci iroe Din ele, nu ! ajunge, cci arde ca o ple De foc . . . Fugii : mormntul i-atept prada sa; Deci reintrai sub pitra ce pieptul v'apsa. Dar ce vd ? nu fug, Ceruri ! Ce sunt, ce vor cu mine ?

Spancioc implacabil i acum i vine in ajutor pentru esplicarea acestor visiuni :

Sunt umbrele acelor ce-au fost jertfii de tine i vin s- cer sma de ceea ce-ai fcut,

dup care Lpunean sare jos din pat, urmnd i astfel aiurarea morii :

Tcei ! . . s nu ine ved, m'ascundei, m'au vdut. Tu, ce-ocroteci pcatul cu vlul teu de jale, Tu, npte, me 'nvelece cu nesurile tale ! Dar va i ! se pte-ascunde clul pe pment? Cnd jertfa ce-1 gonece se 'nal din mormciit Scpai-me ! . . Vedei-i cum vin, i fiecare Din ei, inendu-i capul in mn, cu turbare II scutur n'ainte-mi. . . s'apropie-au intins Spre mine-ale lor brae osse . . . Ah, m'au prins ! Fugii ! . . . Vai ! imi sfrm tot trupul in strnsore i mna lor cea rece de strf ingrozitre, Pe gura mea s'apas, me 'nec; imi opresc Suflarea ; dai, ucidei, sdrobii,. . . ve poruncesc ! Sunt Lpuueanu ! . . dar-mi include mrtea gura . . . O voi sdrobi ! . . o nu pot, mor ! . .

i la pronunarea acestor din urm cuvinte cade de ast dat i in realitate mort.

Vestindu-se acesta, boerii mpreun cu Curtea, vin ca s constate faptul, i cu tote c era vorba de decesul tiranului celui mai cumplit, ce a avut vre odat era Moldovei, poetul pune, intr'un mod nimerit, in gura venerabilului prelat aceste cuvinte in adever cretineci (sc. 9, p. 165) :

Boeri, se iert totul acelui ce-a murit !

Aci se termina tragedia pentru represintaiune. Pentru lector inse ea se inchei prin anunarea

insoirei lui Stroici cu gingaa Domni Ana. Dup ce Teofan dice ctr boeri (ibid.) :

Gtii, boeri, spre-a unge P e noul Domn al terii,

Stroici d espresiune gndului seu de fericire prin cuvintele (p. 166):

Dup furtuni i nori, Iubit-o, vine sre, cum dup npte, diori ; E timp durerea crud, ce mi-a lovit crud vea, S-i ia rsplata dulce perind cum piere cea ;

r Ana consimementul ei la acesta prin frumosul respuns :

Cnd era-i mntuit de chinul ei amar, T e poi gndi la tine . . . S mergem la altar.

***

6*

64 F A M I L I A Anul XXIV

Am dat lui Lpunean o mai intins desvoltare espnnerii cuprinsului, din causa mai marei insemn-ti. ce ni s'a parut, c infiez acst tragedie, i in acela timp pentru a nlesni recunocerea in mod lmurit a deosebirii in privina aciunei dramatice dintre Fata del Cozia i tragedia a dua a aceluia autor, precum i cu scopul de a face s resar nivelul acesteia din acela punct de vedere fa cu tragedia dlui Bengescu.

Mai multele estrageri, luate de ast-dat in ajutor, au adus credem conviciunea, c Lpunean este superior Fetei del Cozia prin insi con-cepiunea i organisarea lui dramatic, si c denot mai mult dect ceealall lucrare studiele srguitore, ce poetul a trebuit s fac pentru a o put esecut.

Dup noi dar nu pt fi pus la indol. c in Lpunean este mai mult micare, mai mult vie, innodmentul aciunei mai implicat si mai ncordat, su altlel espres aeeea idee estura intrigei im pletite cu mai mult art, insu mersul situaiunilor in parte mai dramatic i cu mai mult rpediciune iti-naintnd spre desnodmniul inevitabil dect in Fata del Cozia.

Cu un cuvent, de compunerea lui Lpunean n'ar fi preces pe aceea a Fetei del Cozia. am dice, c autorul del o lucrare la alta a fcut un pas inainte.

Dar i astfel lucrul se pt esplic pt prin greutile mai mari ce poetul a trebuit, s intmpine in Fata del Cozia ea o oper mai mult de imagina-iune. i prin faptul c ea afl aiurea mai puin razim dect Lpunean pentru prelucrarea caracterelor si ncadrarea in dram.

Dar in privina composiiunii, relativ la stil, diciune i versificare, cum st Lpunean fa cu Fata del Cozia ?

Negreit un autor i pstrz neterse in tote produciunile trsurile caracteristice ale fisonomiei sale. Se pt dice inse i acesta s'a vdut pr ndestul din citaiunile fcute c Lpunean intru-nece intru ctva mai multe caliti dect Fata del Cozia

De unde provine superioritatea i pe acest term ? In adevr o mai mare desevrsire a formei intr'o composiiune este resultatul unei mai indelungi espe-rine literare, care tocmai in Fata del Cozia ca posteriore trebi s-. afle espreiunea.

Noi presupunem, c autorul, simindu- mai remunerator fondul dramatic in Lpunean. a lucrat modelarea lui cu mai mult tragere de inim, ceea ce i-a asigurat o mai deplin reeire.

Ori-cum, de energia mai mare a stilului lui Lpunean treime atribuit insu subiectului tractat, care o reclama del sine. nu este mai puin adevrat, c lsnd acesta la o parte scurgerea ideilor se efectueze in Lpunean intr'un mod ca s die aa mai sprinten, eu mai mult libertate de micare.

Cu tte acestea nu putem a nu face aci o observare. Vorbind de stil, am relevat in Fata del Cozia frumsele figuri poetice i cu deosebire fericitele comparaiuni, cari resar imbelugat de sub pna autorului nostru.

Esemplele. ce am dat atunci de acesta, probez, c judecata nstr s'a referit la locurile, unde cuprinsul ingdue asemeni podbe ale vorbirii, asemeni escursiuni pe cmpuri laterale ale spiritului nostru.

Sunt inse pasagie de natur sever, anume de acelea in cari se d espresiune unei pasiuni viie. Aci se recomanda poetului ca comparaiunile orict de potrivite ar fi altfel in sine, s fie infr-nate .i inute la distan.

cim. c nu numai unuia care este poet pn in unghii, ca dl Roea, ci ori-cui, i cade greu a inec sub undele negrului liquid al condeiului odat nscui pe aceti Fei frumoi ai fantasiei nstre ; dar i frumosul trebue s fie la locul lui : dar o reclam acsta adevrul i natura, care in momente de agitaiune, de emoiune violent, vr s merg drept la int i pe cale ct se pote mai scurt; creia prin urmare nu-i arde de balastul acelor floricele altlel trumse precum celui trist i nenorocit nu-i arde a-i pune flori la ureche.

Nu mai puin diciunea este in tragedia lui Lpunean dup prerea nstr mai peptenat, mai neted.

nainte de a pi mai departe, fiind c este vorb de diciune, constatm in acela timp, c lim-bagiul inimei. de care se servece autorul nostru, cu tote c respir i in Lpunean entusiasm i iubire curata de er. las totu s rsune nota patriotic cu mai multa sobrietate, ceea ce dup noi constitue asemenea o superioritate artistic, si se impunea pt intru ctva del sine prin insu subiectul tragediei.

Astfel ca s ntrim judecata nostr prin esemple Ana. spunnd lui Lpunean, c Stroici a dat alarma in popor, ea s o scape din inchisre i necinste, i c poporul >a luat. indat arma, adauge simpla observare (act. V, se. 5, p. 147) :

Cci astfel e Romnul : in veci cnd vorba-a fi S i'ac'o fapt mare, e gata-a se jertfi !

su in act. IV (se. 3, p. 112) unde hatmanul Mogu face retlecsiunea :

O nu ! Romnul cie necinstea-a- resprti.

Dup ce s'a artat in general prin ce nuane de stil i diciune se deosebece tragedia Lpunean de surora ei Fata del Cozia, ar fi de prisos a mai adauge ca prob in acesta privin desvoltri in parte, de re-ee acesta s'a fcut indirect pr in de-ajuns prin nninersele escerptri puse in vedere cu oeasiunea analisrii amnunite a aciunii ei.

Dar, spre a termina pe deplin i cu Lpunean, trebue s atingem in special versificaiunea, ceea ce i pentru Fata del Cozia in interesul nerepeirii s'a reservat a se face tot aci.

0 relevare mai desvoltat a acestui punct se impune del sine prin faptul, c de si versificaiunea ambelor drame ale dlui Roea este mai mestrit i mai corect dect a lui Pygmalion, r pe de alt parte cu tote c versurile din Lpunean sunt relativ mai ingrigite dect in Fata del Cozia. nu se pt dice c ea este cu totul scutita de re-cari imperfeciuni i ineorectee, precum mai mult su mai puin a nici unuia din poeii notri chiar cei mai distini.

Intru ct privesce accentul ritmic fal. abia de pt ii vorba de acesta in cele due drame esa-minate in partea din urm a apreirii nstre.

Lectorul esperimentat i cunosctor de acesta va fi observat de sigur, din ins aedarea cuvintelor in vers, cu ct ingrigire poetul a cutat s le in-cungiure.

Relativ la elisiune. autorul nostru -a permis cteva, cari trebuesc evitate, de re-ce :

a) Desfiinez aucsiliarul a, precum in F. del C . la p. 57 :

S rectige tronul ce tatl lor l'a-avut ;

la p. 84 : Chiar tu eti cleuza ce drumul mi-o-artat ;

la p. 122 : Au dnsa este-aceea ce sufletu-i a-ales?

66 F A M I L I A Anul XXIV.

in cari cauri, de i poetul a scris : l'a-avut, mi-a-artat, a-ales, adec s'a ferit a suprime in scris pe aucsiliarul a, elisiunea trebue s se pronune : l'avut, mi-artat, ales, pentru ca astfel versurile, in cari figu-rez aceste cuvinte, s constiluesc treispredece silabe, ca i cele eorespundetre lor.

b) Nimicesc persona verbal (ibid. p. 128) : Cci dec un vlstar

De vnturi nu se teme de-I sprijin' un stejar, i in Lp. (p. 112):

Dar las', nu-i fie tem, unde de-1 sprijine este nlocuit prin de-1 sprijin', i las prin las'.

Pe lng acesta dm peste o elisiune cu totul neiertat, dentru simplul cuvent c in locul, unde se aplic, nu se intlnesc due vocale (ibid. p. 81) :

Or' pleci aa de 'ndat ?

Pe lng elisiune, diftongarea are asemenea de scop a nlesni o silab mai puin.

Pentru ca acesta combinaiune de vocale s fie cu totul la locul ei i legitimat, trebue s produc un sunet plcut i s nu dee nacere pentru aud la un nou cuvent.

De aceea ar fi fost de preferit ca autorul dramelor Fata del Cozia i Lpunean s recnrg ct mai puin des la mpreunarea lui ce cu ai. ca la p. 125 F. del C ) :

Ce-ai, Domni ? care fr voia nostr ori-ct de scurt timp ne face a ne gndi la ceaiu.

Asemenea era de recomandat ca autorul s se feresc de : ci-a mi-o 'ndeplini (Lp. p. 85) i ci-amuesc (ibid. p. 139)*, care ne d in pronun pe cia; de ce-o-are (F. del C, p. 81) care neamin-tece pe cire, i este silit, presum sunt silite i >tu-o (F. del C. p. 28), nu-a (Lp., p. 85), precum i cea cuprinsa in versul (ibid., p. 107) :

i cum opinca terii lipsit-o-aa ei de tte. Observm tot de-odat, c dec aplicaiunea dif

tongar ca a ori-crui lucru se recomand a se face cu mesura, ea trebue nlturata in caurile, cnd prin ntrebuinarea ei, nu avem de invins o greutate de versificaiune.

Astfel: ce este-asta ? (Lp., p. 19) ; ce este,- j Ano (p. 63), i acuma o-am in mn (p. b9) pu- ' teau fi nlocuite cu profit pentru eufonia prin : ce e asta?, ce e Ano i acum o am in mn.

Cteva diltongri silite i liceniose are autoru nostru in Lp., aplicate in interiorul cuvntului.

Astfel la p. 85 : S 'ncerc intiu blndeea : cnd vrabia vrei s'o prindi ;

la p. 105 : S gsim

Vr'o nou vin 'ndat i d'te s plivim Cmpia trii nstre ;

la p. 118: De ce s smulgi familiei pe soi, pe frai, pe fii ?

unde cuvintele vrabia, tia, familiei, numer in vers numai due i trei, in loc de trei i pat.ru silabe

De re-ce suntem la capitulul caurilor de abateri, cari ating eufonia versului, s adogim. c mica cacofonie del p. 73 (Fata del Cozia) :

Nu, mini ! am indrsnela in la-i a o dice, putea fi uor ndreptat prin :

. . . in fa a -o dice.

De c-re-cari incorectee in contra regulelor i usului linibei nu este scutitut nici dl Rosca.

Astfel relativ la gen : Ca fiarele slbateci se sfie amar . . .

(F. C. p. 102). i in Lp. p. 162:

Cu-o mn pe-a lor snuri reci, srbedi, dar mnjite, in locul plur. femeesc slbatece, sarbede ; su caul mult mai grav del p. 42 (ibid.) :

Cu-att. mai mult, iubito, un suflet se sdrobece Cnd suferina crud mai crunt lovece 'n ea,

pentru in el (iu suflet.) Relativ la cas (F. C. p. 92) : Me duc s dau de urma iubit-mi cumnate,

in loc de a dice iubitei mele cumnate. Relativ la acord (Lp., p. 25) :

SQnt osndii s pier De fme, cum nu piere nici cnii 'n ast er,

i la p. 160 : Ce junghiuri imi ptrunde

Rrunchii ! . . .

pentru a dispune de o silaba mai mult ca in : pier, ptrund.

Relativ la desinene verbale (F. C. p. 89) : i cine-mi svrl 'n fa asemenea mustrri ?

cu forma personal sverl, in loc de svrle (svrlire), incorecte care la verbul trebuire s repete de mai multe ori cu trebui in loc de trebue su trebuece.

(Incheiarea va urma.)

N. Ch. Quintesou.

Nunta lui Figaro. Comedie in 5 acte, de Beaumarchais.

(Urmare.) Contele. (Vesel ) Dar nici de cum ; me duceam

s caut pe Antonio al teu, beivul meu de grdinar, ca s-i dau nite ordine. Bat la ue, dar atept cam mult pn s-mi deschid ; veriora ta ei cam schimbat la fa, eu intru in bnuiel, incep a-i vorbi, i tot vorbindu-i cercetez prin cas. Era dup ue un soiu de perdea ce acoperi nite breacuri ; fr a-mi da aer de ceva bnuel, me duc incetior, ncetior i ridic acea perdea (pentru a imit gestul ridic rochia de pe ji), i vd de-odat. . . (zrece pe pagiu.) A ! . . .

Bazile A . . . a ! Contele Et ediia a 2-a a istoriei de mai na-

inte ! Bazile. Revedut, corigat i considerabil spo

rit ! Contele. (Susanei.) De minune dor ! de-abi lo

godit, i te apuci de astfel de isprvi? Va s dic, voiai s remi singur, ea se petrece cu pagiul meu ! i dta die, continui cu purtarea dlale 1 s te legi de prima camerist a nnaii dtale, de femeia amicului dtale ? Dar nu voi suferi nici odat ca Figaro, un om pe care-1 stimez i-l iubesc, s fie inelat astfel ! Me

j rog, l'ai adus cu dta Bazile? Susana. Aici nu e vorb nici de nelciune, nici

de nimic; Serafim er aici cnd dta imi vorbiai d e . . . Contele Audi ce neruinate minciuni ! Susana. i me rug s strui pe lng dmna

a fi iertat. Dar sosirea dtale l'a turburat att de mult inct s'a ascuns dup jilul acesta.

Anul XXIV. F A M I L I A 67 ConieU. (Furios.) Minciuni ! n'am edut eu in jil ? Serafim. Vai die conte ! atunci eu tremuram din-

napoia ji'ului. Contele. Alt arlatanie. cci am edut eu n

sumi dinapoie . . . Serafim Ertare. dar tocmai atunci m'am suit in jil. Contele. (i mai furios.) Dar atunci e un picar.

un erpe ! un demon ! i prin urmare ne-a ascultat ! Serafim. Din potriv seniore. mi-am astupat ure

chile s n'aud nimic din cele ce-i spuneai Susanei. Contele. 0 ! neltorilor ! (Susanei.) S eii c

n'ai s te mai mrii cu Figaro! Hazlie. Linistii-ve. cci vine lume. Contele. (Tragend pe Serafim din jil i punn-

du-1 in picire.) Ar fi in slare ntrul s reme vecinie aici !

Scena X .

Contele, Contesa, Serafim, Susana. Figaro. Franseta. Ba-zile, si o mulime de valei. era> i i erance. mbrcate

in alb. Figaro. (inend o toc femeiesc. garnisita cu

pene albe, i corbele albe. vorbece ctr contesa.) Numai dvstre dmna, poi s ne obii acesta lavr.

Contesa. Vedi bine, die conte, aceti omeni imi atribuesc o putere ce eu nu o am : dar precum cererea lor nu e nedrpt...

Contele. (ncurcat.) Ar trebui ca s fie . . . mult... Figaro. (ncet, Susanei.) Susine-me bine. Siuzon ! Susana. Inzdar te mai incerci ! Figaro. D-i inainte. Contele. (Lui Figaro.) Ce voeci dta?

Figaro. Seniore ! supuii votri, adnc micai de oborrea unui re-care drept suprcios, pe care amorul vostru pentru dmna . . .

Contele. Ei bine ! acest drept nu mai esist ! ce vrei dar s mai spui ? . . .

Figaro. S spun. c a sosit vremea s isbuc-nesc virtutea unui stpn aa de bun. Acesta ludabil hotrre a vostr nu-i aa de trebuincios, nct doresc ca ea s fie inaugurat, pentru prima or, chiar la nunta mea.

Contele. (ncurcat.) Vrei s glumeci, prietene ! Oborrea unui drept, urcios nu-i dect plata onest a unei datorii. Un Spaniol pt voi s dobndsc frumusea prin ademeniri gingae : dar s cer, cel mai dulce gaj, ca o datorie slugarnic, ah ! asta ar fi tirania unui vandal, r nici decum dreptul unui nobil Gastilan,

Figaro. (inend de mn pe Susana.) Ingdue dar stpne, ca acesta tiner fptur, a crei inocen a fost aperat prin nelepciunea vostr, s primesc chiar acum. in faa tuturor i din manile vstre. toca fecioresc, mpodobit cu pene i cordele albe. simbol al cureniei inteniunilor vstre Adopta acesta ceremonie pentru tute nunile, i un quatren, cntat in cor, va reaminti in totduna.. .

Contele. (ncurcat.) Dec n'a ei c nsuirile de : amoresat. poet i musicant. sunt trei titluri de indulgen pentru tote nebuniile . . .

Figaro. Amicilor ! unii-ve rugciunea cu mine ! Toi mpreun. Seniore ! Die conte ! Susana. De ce s nu primii o laud pe care o

meritai aa de mult? Contele. (Aparte.) ireta! Figaro. Dar privece-o stpne ! nici odat 'n

lume vr'o logodnic mai frumos. n'a putut s arate att de mult mrimea sacrificiului ce face

Susana. Nu mai vorbi de faa mea, ci mai bine s ludam virtutea d!ui conte.

Contele. (Aparte.) Ei ii bat joc de mine.

Contesa. Me unesc i eu cu denii, die conte : i acesta ceremonie imi va fi totduna forte scump, pentru c ea ii are isvorul in amorul ce l'ai avut pentru mine.

Contele. i eare-1 am i acum, dmna ; i tocmai pentru acest, motiv cedez

loi. Vivat! Contele. (Aparte.) M'au prins. (Tare.) Dar pentru

ca ceremonia s aib o strlucire mai mare, voi ca s se lase pe mai trdiu ^Aparte.) S cutm degrab pe Marcelina.

Fig no. (Lui Serafim ) Dar tu, cocuule, nu bai din palme de bucurie?

Susana. El e desperat, cci dl conte il isgonece. Contesa. Ah domnule ! te rog s-1 ieri . . . Contele. Dar n'o merit. Contesa. Vai ! e aa de tiner ! Contele. Nu tocmai att pe ct il eredi. Serafim (Tremurnd.) Sunt sigur c dreptul de

senior, la care ai renunat insurndu-ve cu dmna, nu este dreptul de a ierta i de a fi indurator.

Contesa. El a renunat la un drept care umili pe toi.

Serafim. (Contelui ) Am fost cam nebunatic in purtarea mea. ce-i drept, seniore ; dar fii sigur c nici odat, in ori-ce ocasinne nu voi destinui din. . .

Contele. Ei bine. destul . . . (ncurcat.) Figaro. Ce vra s spun el ? Contele. (Kepede.) Destul, destul ! fiind c tot

lumea cere s-1 iert. il iert : ba. voi face ceva mai mult chiar: il numesc ef al unei companii din legiunea mea.

Toi. Vivat! Contele. Dar cu condiie ca s plece imediat la

acea companie, in Catalonia. Figaro. A die ! las pe mni ! Contele. Nu, ci adi ! Serafim. Me supun. Contele. Salut pe nnaa dtale, i cere-i pro-

teciunea. (Serafim pune un ghenunchiu la pment inaintea contesei, dar nu pt vorbi.)

Contesa. (Emoionat.) De re-ce nu te putem opri mcar pentru diua de adi. plec tinere ! 0 nou posiiune te chiam. cat s'o indeplineci cu vrednicie. Onorz pe binefctorul dtale. Adu-i aminte de acesta cas, unde ai fost att de indulgent tratat in tinerea diale. Fii supus, onest i brav, cci noi ne vom bucura mult de isbndele dtale. (Serafim se scol i se intrce la locul seu.)

Contele. Eti forte emoionat, dna ! Contesa. Da, intr'adevr. Cine cie ce sort va

av un copil aruncat intr'o carier aa de primej-dios ? eii c el se rudece cu familia mea, i ceva mai mult. imi e i fin.

Contele. (Aparte.) Vd bine. c Bazileavea dreptate ! (Tare.) Tinere, imbriez pe Susana, pentru cea din urm or.

Figaro. i pentru ce, stpne ? nu va put s vie s petrc aici in fiecare ern? Srut-me dar i pe mine. cpitane ! (II srut.) Adio, micul meu Serafim. Mi se pare c ai s-i schimbi amarnic traiul de acum 'nainte copilul meu : hei ! n'ai s te mai frmni tot diulica prin odile femeilor tinere ; n'ai s mai papi la turte dulci i prgituri ; n'ai s te mai joci de-a cucu i de-a baba-orb. Drace ! cnd i av in fa nite soldai prlii, zdrenuroi ; o puc cogemit. grea ; capul la drpta ! stnga 'mpregiur ! inainte ! mar la glorie cu stomacul ghiorind, s nu cumva s te opinteci in drum, numai dec din intm-plare vr'un glonior ascuit . . .

(Va una*.; N . A . Bogdan.

6 8 F A M I L I A Anul XXIV.

EsEiBiasicaaiaiBJSfai

J S A L O N , m -^l^j-gi-gfg^agj-griatBj-gfaWBiaBfa

Din viea de Bucureci. Balurile. Carnavalul. Istoricul lor. Revista >Macedo-

nia Belimace i Koltzof.) Dec balurile mascate par a degenera de ctva

timp, balurile deschise au. luat un avnt uimitor. Pn' mai acum civa ani, balurile mascate del Sl-tineanu i cte un bal deschis aa dis picnic dat din iniiativa vr'unei corporaiuni strine, erau singurile petreceri d'acest Iei la noi. De vr'o dece ani incce inse. de cnd cu constituirea dup esemplul >Concordiei romne* a numerselor societi de ajutor filantropic de binefacere*, cum ar dice onorabilii del societatea Sinaia, (irivia, Traian*, a tuturor breslelor i colonielor strine ailtore in Bucureci, balurile deschise s'au revrsat in alele Teatrului, Eforiei, Bossel, de trecuta amintire, Dacia, Orfeu, pn la Pomul-Verde i la Jicnita. i nu e societate care s nu- dea balul seu : aniversitar su aniversar, social su societar, fie aceea ensi a femeilor. srace Salvatorul, fie constituit mai de mult, su insghebat pentru moment dDec mascele par a fi fost necunoscute Ebrei-lor, se cie cel puin c ei se deghisau la re-cari srbtori i se pt dice tot astfel despre Greci i Romani, cari i-acoperiu cte-odat faa eu (runde, ori se msgaliau cu funingine su cu drojdii de vin. Se cie ceea ce erau marile srbtori pgnesci : in timpul saturnalelor, mai cu sma, deghisamentele aveau trecere, servitorii imbrcau hainele stpnilor lor. r la srbtorile Mamei deilor se strvestiau i fceau mii de estravagane. Ivirea cretinismului nu ic dect s suspende o clip aceste desftri poporale, ce mai trdiu rencepur cu mai mare avnt. Ele ne revenir din orient, del Constantinopol. unde le regsim anc din primii secoli ai erei mistre .i indat se reproduser in tot occidentul.

nc del nceputul erei cretine, ne spune dl Teodorescu, mascele erau in mare pre, graie artei perfecionate a pantomimilor, cari represintau la Roma diferite piese teatrale. August, in dorina d'a da aceeai limb, aceleai idei, aceleai simeniir.te i aceleai plceri unui imperiu att de intins, i compus d'attea naionaliti diferite, favorisa pe ct put pantomimele i mascele muie, cari i serviau de minune scopurile politice, i le 'ncuragi mai mult de

ct ori-ce alte spectacule, la cari alerga ca cuprins de farmec imensa poporaiune a vechei Rome, acumulat in valuri intregi de curioi de prin tot lumea roman . . .

i, ca poporul s fie i mai captivat, comedia si tragedia se retraser, fcend loc baletelor > pantomimice, de ordinar mascate inceput vergin al indecentelor cancane din timpurile nstre . . .

]n evul mediu, vedem religiunea ensi lund parte la mascarade, cari devin in ctva hieratice ; apoi. in secolul XIV, dup objurgaiunile concilielor si ae papilor, acestea se secularisz. Carnavalul ia ndat in Italia propo'riuni aprpe epice, i e cunoscut ndeajuns celebritatea srbtorilor in acelas? timp pompse si burlece, ce el suscita la Veneia, la Borna, la Neapol i in alte orae.

*** Etimologia cuvntului bal, dice dl Teodorescu,

e mai inocent dect petrecerea ce adi se desemn sub acest nume. Derivat del elinul Blim su Balliw, a sri. a dan. de unde la latini verbul ballare, pe cari Italienii l'au pstrat, n'ar insemn dect o adunare de brbai i de femei cu scopul d'a dan.

Aft dar moda balurilor, i chiar a balurilor mascate, nu datz de adi, i cei vechi nu cultivau mai puin dect noi plcerea jocului. Un cronicar din secolul trecut, se esplic astfel asupra acestui subiect :

' Usagiul balurilor se gsece stabilit chiar din cea mai deprtat anticitate. Se disting de trei feluri: balurile de ceremonie, balurile mascate i balurile publice. 1 Untul simplu face fondul acestui spectacol, i e forte usitat in ocasiunile solemne. Balurile se nmulir in Grecia, la Roma i in Italia. Cineva n'a-prea in ele dect cu gtela cea mai ales. In aceste ocasiiai personagele cele mai serise ii fceau onre d'a fi cultivat danul in tinerea lor. Socrate e ludat do filosofii cari au trit dup el pentru aceea, c dan ca ori-care altul in balurile de ceremonie ale Atenei. Platon merita blamul lor pentru a fi refust s jce la un bal pe care-1 da un rege al Syracusei. i severul Caton, care negligise s 'nvee in primii ani ai vieei sale o art ce devenise la Romani un obiect serios, credit de datorie s se supun la versta de 59 de ani instruciunilor unui maestru de dan din Roma. Dup destruciunea imperiului, statele ce se formar din ruinile sale pstrar tte acesta veche instituiune. Se dele baluri de ceremonie pn in timpul cnd geniul gsi mijlce mai ingenise de a semnal magnificena i gustul suveranilor. Dar aceste frumse inveniuni nu desfiinar de loc un obicei aa de cunoscut ; balurile subsistar i fure chiar consacrate la ocasiuni de cea mai nalt ceremonie. Filip II, regele Spaniei, sosind la Trento in timpul tinerei conciliului (1562). Prinii ornduir un bal pentru primirea sa. Dmnele cele mai deosebite ale oraului fur invitate: cardinalul del Mantua deschise balul, i toi Prinii conciliului jucar cu atta modestie, pe ct i demnitate. Balurile lui Ludovic XIV fure mree ; ele se resimiau de acel aer de mrire pe care el il intipri la tot ceea ce ordon.

>La Roma menilor li se ur in balurile de ceremonie, i petreceau in celebrarea serbtorilor sa-turnale, sub mii de felurite strvestiri. ta originea balurilor mascate. Aventurile pe cari masca le sluji su le fcea s se nasc, caracterele diverse de joc ce ea prileji s se inchipuesc, desftarea pregtirilor, farmecul esecuiunei, echivocurile glumee pe cari incognitul le producea, lcur succesul acestei, petreceri. Ea a fost cu deosebire la mod in Frana, in timp de 200 de ani. Grecii n'au avut acest gen i Romanii nu l'au avut dect pr trdiu. Pe lng mij-lcele de desftare ce procura aceste baluri au in-

Anul XXIV. F A M I L I A 69 conveniene, si au caust nenorociri. Neron, mascat cu indecen, btea uliele Romei i necinstii fr scrupul pe femele cele mai oneste, lntr'un bal mascat pe care ducesa de Rerry il dete la (ohelins (1397). regele Carol VI. care venise mascat ca selbatec. era s fie ars de viu prin imprudena ducelui de Orleans ; mai muli curteni perir i alii nu scpar dect muindu-se intr'un hrdu plin cu ap ce-o 'ntmplare norocita li1 scse in cale.

*** In acest vc de deteptare a naionalitilor

fraii notri Macedoneni nu puteau remn mai pe jos de celelalte, cari i-au ridicat vocea pentru re-vindicarea drepturilor lor. Macedonia e titlul revistei menit s menin sus drapelul naionalitii romne din peninsula balcanic, ridicat cu atta dragoste si entusiasm de nemuritorul nostru poet Holin-tineanu.

Sunt in mintea tuturor pagnele entusiaste scrise de poetul esilat cu prilejul cltoriilor sale la Romnii din Macedonia in 1855 515. Dup densul, dl Urechi a fost ca intermediul intre Romnii de dincolo i de dinoce de Dunre prin publicarea Fra-iliei tru dreptatec si a > Albumului Macedo-Boman, r mai de curnd societatea macedo-romn Lumina, instituit in Hucureci. aduse cel mai mare serviciu prin publicarea Crtei de alegere', ntocmita de prietenul nostru Andrei C. Bagav. pe care-1 regsim cu plcere in fruntea falangei hotrt s ridice din nou stgl prsit al causei macedonene.

Titlul fiei, al crei prim numr a aprut in cursul lui ianuar. spune in deajuns care-i va li scopul. D'altfel. pentru acei cari nu l'ar nelege ori l'ar in-elege reu. precuventarea din fruntea revistei il arat destul de respicat. Ea se pote rsuma d'alt-mintrelea in aceste rnduri cu cari se i incheie :

Intr'un cuvent, a lucra pentru afirmarea naionalitii Romnilor din peninsula balcanica i pentru respectarea drepturilor lor strmoeci, pe de-o parte, r pe de-alta a desgrop trecutul, literar al acestei naionaliti, precum i a cultiva cu struina dialectul ce vorbece. ta, in scurt, indoita int ce urmrim.

Urmez apoi un apel ctr fraili notri Aru-mni, prin care li se lmurece, in acel dialect pitoresc ca locurile unde a 'nflorit, tolsele luminei epigrafa revistei e S-hiba lumin! dup care incepe irul studielor literare cu o paralel intre legenda dacica Raba Dochia i cea macedonean Mosa Codrughionului, brodat de dl C. T. Belinace intr'o frumos poem.

i, aproposito de modestul poet, a crui versificaie amicul Ragav, in competena sa e macedonean i e poet o gsece un cap-de-oper de claritate i concisiune, al crui vers scurt i armonios. ne mai spune, att de greu de supus regu-lelor ritmului i ale rimei, mai cu sm in limba maeedonsc, a crei cultivare pe tereml poesei d'abi astdi incepe, curge lin i cadenat intr'o limb dulce i curat ce prevestece eu drag un viitor frumos pentru versificaia macedon, cat s spunem c-1 cunocem i-1 admirm cam de acum dece ani. cnd tipografia Cucu. pe la care ne-aducea adese treburile tiparului, era instalat intr'o ulicior din strada Lipscani, astdi desfiinat i prins in marea cas Inide. Aci Belinace inea un birt modest pentru pungile modeste ale studenilor i micilor funcionari, i anc de pe atunci comerciantul poet se indeletnici in orele-i libere a scrie legendele locului natal i a-i cnt dorurile. De cte ori, aedai la o mes din col. in semi obscuritatea dilei ce ptrundea aci prin geamurile uei, su a unei lampe fume-gnde, aternat de tavnl inalt ca bolta unei bise

rici, i intre doue pahare cu vin, Belimace nu ne-a citit i fermecat cu inspiraiunile sale simple, naive, sentimentale, ca un popor pstrnd anc comra vechilor virtui. Unele din aceste au aprut in Cartea de alegere a lui Bagav. i nu sunt de loc cele mai slabe. Din contr ! 0 mrturie despre valrea lor sunt .i bucile publicate in Macedonia si anume, pe lng fragmentele din legenda Codrughionului, poema Albelor i a Musatelor (Ielelor).

Belimace, cu cunocina lui inscul de ritmul poetic, cu modestia posiiunii sale. ne-aduce aminte de Koltzof, pcurarul-poet al Builor, ale crui poesii ne descopere pe fiul stepei, dovedindu-ne c acesta l'a legnat i l'a crescut, cum poesiile lui Melimace ne descopere pe fiul munilor i vilor macedonene. Departe de aceste, el a pstrat amintirea duleelor lor frmle i acesta armonie tainic l'a fcut poet. Intr'-adevr, in mijlocul vieei frmntate de Bucuresci, i a greutilor traiului sub un cer altul dect acela, care l'a vdut nscndu-se. el n'av dect s- amin-tesc de acele locuri i figure iubite, cari gem sub un jug strin i sunt prad intrigelor nemurilor vecine

I ce i le disputa ca fiarele un strv. ca i cum Bumnilii n'ar fi anc plini de vie pentru ca poesia s isbucnesc din timplele i pieptul seu, sub impresiunea acestor amintiri. El ne d, ca i Koltzot, versuri incanttore, de o precisiune ce devine pito-resc, i avnd cate un ton de emoiune. tocmai ct trebue s ne fac a ved, c tabloul l'a atins, emoiune ascuns, msurat, pe care o ghiceci mai mult. Totul la el e sincer : nici sentiment, nici patriotism fals, i e departe d' cade in ceea ce francesul nu-mece sensiblerie*, chiar atunci cnd cugetarea devine gingae i atingtore. Poesiile sale vor remn, fr indoel, specimenele cele mai originale ale celei mai nalte poesii macedonene. Ca i poetul rus, Belimace nu e un poet de geniu, dar opera lui plin de natural i farmec il va mntui negreit de uitare.

Revista mai cuprinde cteva cntece de dor dela vatr', culese de C. Cosmescu : un basm : Cum se fe Cucuvaia. cules de F. Papa-Hagi ; legenda Peristerei scrisa i pus de Ragav in cadrul admirabil al peisagiului local, dup povestirea lui Belimace. Mai remarcm anc doue poesii: La isvor, de Georee Murnu i Birina de Tacu Iliescu. Destul de mult, dup cum se pt ved, pentru modicul abonament iicsat si anume : 6 lei pe an, si pe jumtate pentru 6 luni.

Astfel, ne place s credem, c toi Romnii vor sprigini cu plcere acesta din tote punctele de vedere interesanta publicaiune. Am dori numai ca tlmcirile cuvintelor strine nue, s fie mai numerose, spre a put astfel : noi s gustm mai bine bucile ce ni se servesc, Macedonenii s se deprind cu terminii ntrebuinai de noi.

A, C. or.

Scrisori din Bucovina. (Dar motenitorului de tron, baluri, conferena solemn a so

cietii Academia ortodocs.) Cernui 12\2 1888.

Anc tomna s'a constituit intre nobilii romni din Bucovina un comitet, care s fac un dar i e amintire principelui de coron Alteei Sale imperiale archiducele, Rudolf pentru visitarea Rucovinei in luna iuliu a. tr. Principele de coron er in timpul petrecerii sale in Rucovina mai ales ncntat de costumele naiunale romne, ce le vdii espuse in Cernui la cola de meserie. Comitetul nu putu s afle

70 F A M I L I A Anul XXIV.

un dar mai potrivit din partea terii, decum oferindu-i i un mobilat intreg al unui salon, imbrcat i decorat cu costumele naionale. Scaunele i fotoliurile sunt imbrcate cu brele erneci treicolore i colorile usitate la poporul romn bucovinean, er perinele fotoliurilor i divanurilor cu un desemn luat de pe cmeile rancelor. Mai multe covre s'au fcut dup desemnele cele mai frumse cunoscute in er, i cu greu s'ar afl in tot tra covre mai frumse. La alegerea colorilor s'au omis anume colorile introduse moderne aniline, ci s'au inut strns de colorile ntrebuinate de erani din vechime. Lucrarea acestor mobile s'au ncredinat dmnei de Grigorcea. Mobilele vor fi in curnd transportate la Viena, spre a fi predate archiducelui. Presidentul comitetului e dl Ale-sandru baron de Vasilco.

Intre balurile arangiate in carnevalul acesta sunt fr indol cele mai interesante : balul societii academice romne Junimea*, pentru elegana i noble sa, care cu drept cuvent se pote numi bal de elit*, i serata de dans a suboficerilor regimentului bucovinean romn nr. 41 pentru originalitatea sa.

Balul suboficerilor de'a regimentul romn bucovinean er forte bine cercetat.. Au fost de fa preedintele terii Escelena Sa baron Fino, comandantul Bucovinei, generalul Kliroft, colonelul Saracin i toi oficirii regimentului, cum i o mulime de civili cu soiele lor. La intrare in sal au fost aninate deasupra uei doue stguri mari, cum i piramide colosale de puci, i scuturi din baionete. Mai departe au fost postale doue tunuri cu gurele lor spre sal, lng cari se aflau glonuri i gr anale. Logele cum au iost decorate cu arme, trofee de flamuri, scuturi. i cnd mai observm, c maioritatea ospeilor au fost soldai, ni puiem nchipui cu ce sentiment, se mica un civilist in frac in sal. Totul avea un aspect cu lotul militar i resboinic. i cnd intona musica militar, atuncia ncepur luptele fiilor lui Mars. Grea lupt s'a luptat i cine a repurtai, victoria ! Oui li sa. nvinsele au fost pote mai mulmite ca nvingetoriL

Halul romn de elit al Junimei* s'a arangiat in sala societii filarmonice germane. Din causa viscolului, care dur ca trei dile naintea balului, a tost mai tol comunicaia ntrerupt, trenurile cilor ferate se intrdiar su nu sosir de loc. Nu-i de mirare, dec del er rle puini au fost. Sala a fost arangiat cu mult gusl. Podul salei er prefcut intr'o grdin, in care cnt musica militar a regimentului nr 41. din grdinu luciau iniialele : S. A. J. (Societatea academic Junimea.) In vestibula forte frumos arangiat primiau membrii comitetului pe ospei. Damele cpetar anul acesta un frumos dar : un pa-pagaiu, care legndu-se pe o sul, ascundea sub aripele sale ordinea jocurilor.

Dintre domni au fost de fa: Escelena Sa pre- j sidentul terii baron Pino, pr S. Sa mitropolitul dr. Morariu, Nicolau br. Hurmuzachi, Nicolau br. Mus-teaa. ( ieorgiu cavaler de Flondor, baronii Eugeniu i i Emanuil Stircea, baron Petru Petrino, Modest "cavaler de Grigorcea, fraii cavaleri Miculi, colonelul Sracin, cpitanul Constantinovici de Grecul, oficirii Dimitrie-viei, Popovici, dr. Zurcan, Onisim Zurcan, secretar, adv. dr. Tabora, Tabora, comisar din Colimani, Ar-temiu Berariu din Ceahor, Ilariu Onciul. adjunct jud. din Bdui. dr. Topala, rector seminarial. prof. universitar de Kepta, Isidor cavaler de Onciul, dr. Dia-conovici, dr. Selechi, Cocinschi, adjunct jud. dinSta-neti, cavaler de Stamati din Besarabia, Vasili Morariu, adjunct jud., E. Cozub jude din Solea, Ale-sandru Iscescu, inginer del direcia bunurilor fondurilor rel. gr. or., cpit. Hrisica.

Dintre domne i domniore au fost in costum naional : dmna de Volcinscki, dna Lomicovschi, dorele de Vasilco i dora Magior din Bilca ; in toalet de bal : dmna baron Pino, soia presidentului terii, dmna Flondor cu dora, dmnele baron Stircea, de Grigorcea, baron Petrino, dmna de lanosiu cu dorele, dora Victoria Beneiu de Hirani, dorele de Stamati din Besarabia, dmna Morariu, dmna de Onciul cu dora Aspasia, dmna i dorele de Bejan, dmna i dora de Reus, dora Stelanelli, dorele Zurcan, dmna i dora Costasiu din Broscui, dmna Sofia Volan, dmna Tabacar, dmna de Tabora din Cotimani, dmna i dora Homiuca, dmna i dora Parnavscki, dora Mandicevscki, dora Magior din Rus-Moldovia, dmna i dora Aglaia Gribovici, dora Aglaia Abager, dora Zurcan din Csivana, dmna Percec, dmna i dora Griborscki din Jablo-nia, dora Renei de Hirsani din Marginea, dora Selescki din Calineni, dora Iscescu . a.

Balul s'a deschis cu hora de ctr Esc. Sa presidentul terii baron Pino cu dmna Petrino. Valsul compus de tinerul componist Teodor cav. de Flondor Florile Bucovinei^ se primi cu aplause. Romana au fost jucat de 80 de prechi. Petrecerea a fost forte animat i tocmai dup 5 ore diminea se despri societatea, ducndu-se ospeii cu reminisciele i su-venirile cele mai plcute acas.

Astdi a fost pe la 5 ore dup ameddi in sala sinodal din reedina mitropolitana conferina solemna anual a societii Academia orlodocs pentru literatura, retorica i music bisericesc Un public destins de dame, dore i domni, mpreun cu alumnii seminariali, membrii ai acestei societi, au fost in sala acesta frumos adunai. Presidentul ei dl George Moroan Mihescu deschise conferina. Corul esecut Muli ani, aria de l Vorobchevici i Tatl nostru, in E-dur de I. cav. de Bejan. Dl Dorofteiu ceti discursul seu, Epoca lui Vasile Lupu i Mateiu Basarab, domnii Moldovei i terii romneci, disertaiune istoric. Corul intona r : Snt, snt, i pe Tine te ludm in E-dur de I. cav. de Bejan, Intru muli ani, stpne, arie de I, Vorobchevici cum i Erna in C-dur de C Porumbescu. Er G. Moroan Mihescu ceti tratatul seu istoric : nfiinarea mitropoliei Moldovei.

Dionisiu O. Olinescu.

LITERATURA. I A R T E . cirl literare i artistice. Dl dr. Aurel Murean,

redactorul Gazetei Transilvaniei*, din causa timpului nefavorabil, a amnat pe 7 aprile n. adunarea acelora cari au contribuit pentru subsidiile Gazetei : adunarea se va ine la Alba-Iulia. Portretul lui Eu-docsiu Hurmuzachi, publicat de mult i 'n Familia*, a aprut i la Cernui, in editura Bibliotecei poporale bueovinene. Bl G. P. Bulgrescu a publicat la Bucureci o brour intitulat: Din giurul vetrei, ghicitori,* al cror numer se urc la 775.

Un libret nou de Carmen Sylva. Din Bucureci i se scrie diarului Wien. Allgem. Zeit., c regina Romniei, incurgiat de succesul obinut prin Apajune*, lucrez de mai mult vreme la un libret cu motive vesele, care va fi esut intreg din mituri i cntece poporale romneci. Acest op interesant e aprpe de a fi ncheiat, i regina are de cuget s-1 trimit unui componist de operett din Viena. i ca s pot da o music vesel i corespundetre acestui libret, Carmen Sylva a cerut s i se trimit din Viena tote estrasele notelor de forte-pian ale acelor operete,

Anul XXIV. F A M I L I A 71 care s'au represintat in anii din urma pe scena teatrelor vieneze : mai departe s-i trimit composiiu-nile tuturor maetrilor de music favorii ai reginei. Noua operet a Carmen Sylvei dice fia vienez Irebue c e un ir vesel de cee mai drglae cntece i romane poporale romneci.

Carte de col. A eit de sub tipar: Geografie pentru colele medii, lucrat pe basa planului ministerial mai nou, dup D. Laky, de D. Fgan i A. Brsean, profesori in Braov, tomul II, Europa afar de regiunea mrii mediterane. Preul 50 cr. Braov, editura lui H. Zeidner.

Institutul tipografic din Ortie, despre care scriserm in numerele trecute, se va fonda pe acii i anume se va subscrie un capital fundaional de 50000 fl, impartit in 200 de acii de 25 11. Conferina din 28 ianuarie, anunat de noi in nr. trecut, a fost o consftuire prealabil, in care s'a constatat necesitatea i posibilitatea d'a nfiina in Orstie o tipografie romnesc. S'a vorbit i de nfiinarea unei librrii, precum si de fondarea unui diar local.

Diaristic Revista Politic din Sucva declar, c numai in caul acela va put s mai apar, dec restanierii numeroi ii vor plti datoriile. Care va s dic. asemenea e publicul nostru pretntindene : la foi strine platece regulat, r cele romneci le pretinde a conto !

T E A T R U I MUSIC. Teatru romnesc in S Reghin Inteligina ro

mn din Sas-Reghin i giur va da dumineca la 7/19 februarie o represintaiune teatral in sala otelului de acolo, in folosul colarilor sraci din localitate. Se vor represint piesele: Crlanii. vodvil intr'un act de C. Negruzzi i Drumul de fer, comedie intr'un act de V. Alecsandri. In prima vor juca dorele Ales. chiopul, Silvia Busu i dnii S. Barbu, I. Duma i Duma : in a doua dnele M. " Ceuan, Sabina Todea, dorele Ales. chiopul, S. Barbu, dr. Al. Ceua, Iac. Butnar i Iul. Mexa. Dup represintaiune va urm dans.

Teatrul Naional din Bucureci. flei trecute s'au jucat piesele: Don Carlos, Sulivan. Vincenetta, opereta Boccacio : ia eurnd se va juc Uriel Acosta pentru beneficiul dlui (ir. Manolescu. Bilele viitre se va da prima represintaiune a operetei Fatiuita. Se vorbece, c in curnd se va juca La princesse Georges* de Al. Dumas. Bepetiiunile lui Caspar vodt a! dlui Slavici n'au inceput nc.

Serbare literar Luni s'a dat Ia teatrul Teo-dorini din Craiova o serbare literar in folosul fondului statuei lui Miron Costin.

Societatea pentru fond de teatru romn Membrii inscrii la adunarea clin Oravia : (Contiuare.) 17, din comuna Cherlite, colectam Micu Lepa comerciant., del sine 6 fl., Pavel Lepa 1 11.. Daniil Ro-jinca invetor 60 cr . Vasile Duda econ. 60cr.. Mihai Sting jude 60 cr., Mib. Duda econ. 40 cr., Veselin Drgoi econ. 40 er., dr. Franz Bichter medic 1 fl.. Paun Stoia econ. 40 cr.. Eliseu Dragalina preot 1 fl., Ignat Strausz negustor 60 cr., loan Duma econ. 60 cr., Carol Karcsonyi prot. 1 fl., Carol Hartampf osp. 30 cr., Lobi 30 cr., Zsarko Eugen notar 60cr., G. Hinkel osp. 30 er., loh Bistya neg. 40 cr.. .Iaca Wilmos 40 cr, suma 16 fl. 50 cr. (Va urm.)

Teatru la Brlad. Tutova din Rrlad anun, c peste cteva dile va sosi in Brlad trupa teatral a simpaticului artist dl Bobescu, compus din artiti adui din Bucureci cu domniorele Mia Teodorescu. Oranu, Stefnescu, dnii Pndele Ioneseu, Paul Pas

cali etc. Actualminie se afl in Tecuciu, unde teatrul este visitt de tot ce Tecuciul are mai bun.

Adelina Fatti plec er in America, unde va cnta er pentru ultima or. Garderoba vestitei artiste umple 43 de ldi, al cror transport del Lissa-bona pn la La Plata, biletul de drum pentru artista i suita ei, cost 180 dolari su 9000 franci. Costumele ei numai pentru Traviata cost 15,000 dolari su 75,000 franci.

Nouti musicale. Au aprut in ediiunea Gebauer, Bucureci, Calea Victoriei, urmtorele opuri musicale: A vr'. roman. Vieta studenilor, vals de Benotti : malia, polcde Cirilo : Roman, de Constantinescu : Pentru ce ai disprut,< roman de Ioneseu Nast.

CE E N O U ? ciri personale. Dl T. Maiorescu va ine nu

peste mult in noul local al Ateneului din Bucureci o conferina despre arta d'a vorbi. loan Fit din Romnia a lsat prin testament mai tot averea sa, in sum de 30,000 galbeni, Academiei Romne i 20,000 lei cu destinaiune pentru cola normal a Societii pentru nvtura poporalul romn din Ru-curesci. Dl C. 1. Ioneseu, silvicultor in judeul Ilfov, a inventat un instrument pentru msurarea diametrului arborilor i al crecerilor radiale, calculnd in acela timp i nite table speciale. Dl L. Istrafi, profesor de chemie organic in Rucureci, a fcut Academiei de ciine din Paris o comunicare in edina del 29 ianuarie.

Hymen. Cununia drci Georgina Mocsonyi de Foen, fiica dnei vduve Helena Mocsonyi de Foen nsc. Somogyi de Gyngys i a soului ei de pie memorie George Mocsonyi de Foen, cu dl Rudolf conte de Rissingen-Nippenburg, camerarc. r. i supratenente in rserva al regimentului de husari c. Radetzky nr. 5, fiul dlui Anton conte de Rissingen-Nippenburg. ca-merar c. r. i cpitan in armat, cavaler al ord ului coronei de fer ou dec. c. i al dnei Eleonra contesa de Rissingen-Nippenburg nsc. contes de Pergen. s'a celebiatj la 2 14 februarie in Budapesta 1)1 Adrian Diacon (Diaconovici). inginer-architect in Roca-mon-tan, la H/20 februarie ii va serba cununia ou d.ora Christina Marinovici-Mladen in Ciacova.

Bal la curte. Dumineca trecul a fost un bal strlucit in castelul regesc din Ruda, pentru care s'au trimis 1400 de invitaiuni. A luat parle regele, regina, motenitorul de tron cu soia, mai muli archidtici, membri ai aristocraiei ungureci, demnitari ai terii, civili, militari i biserieani, intre cari si episcopul Ordii Pr. SSa Mihai Pavel, deputai i alte notabiliti. Halul a inut pn la miedul nopii. Doue dile mai trdiu s'a inut balul archiducesei Maria Valeria, la care s'a invitat generaiunea mai tiner.

Carneval Inteligina romn din Clas va a r a gi la 8 martie n. un concert urmat de dans, in sala redutei i in folosul fondului pentru nfiinarea unei scule romne de fetie in Clu La nceputul pausei mari, 12 tineri, in costum naional, vor presint jocurile istorice Cluerul, Romnul i Btuta. Damele sunt rugate a preferi costumul naional. Presidentul comitetului arangiator e dl Iuliu Coroian, cassar dl Tuliu Roescu, controlor Basiliu Podba. Balul din Alba-Iulia, care s'a arangiat acolo in folosul .scalelor romne, n'a avut resultatul dorit, ba a produs i un deficit, cci din inipregiurime n'au spriginit ntreprinderea. Mai multe dame au portat costumul naional. Cluerul i Btuta s'au jucat cu entusiasm, sub conducerea vtavului Frncu. Petrecerea a inut pn diminea la 3 ore. La Sliste Reuniunea pompie-

72 F A M I L I A Anul XXIV

rilor voluntari a arangiat la 2 14 februarie un bal in sala colei romne de acolo. Casina romn din Bein va arangi un bal in sala osptriei opidane la 18 februarie st. n. Reuniunea femeilor romne din Braov, pentru crecerea fetielor orfane, va da la 6/18 februarie o petrecere cu dan in sala redutei.

Balul din Bla. Ca in anii trecui, aa i in anul acesta s'a inut barul filantropic al studenilor de aici. Acesta a fost cercetat ca de comun. In anii trecui costumul naional a fost presintat mai bine, dect acuma. Dintre domne au fost costumate numai dm-nele Maria Marin (in costum bnenesc) i Elena Nestor (in costum oltenesc.) r dintre domni : Aurel Popescu comerciant. Dar mulimea, de i nu a fost costumat, totu merita tot lauda, anume dintre domne, Sofia Murean, Ida Ciato, Emilia Bela, Aurelia Deac, Uilcan, Bian din Fget, Negru, Solomon, Muntean, Aranyosi, Amlia Grama, Boieriu din Lechina, Pop din "Giris, Ungurean, Moldovan, Handrea, Maria Murean, Amalia Papiu, Sintion, Szab, Ana Laszlo dinMicasasa, Mrii Turcu, Char-lote Bachy. Lucreia Partenie, Paraschiva Bela; r dintre dniore Ida'Ciato, Leontina Bian. Elena Cmpean, Elena Furnea, Camilla Nistor, Gizela Turcu, Cornelia Puian, sororile Bariiu, Cornelia Vancea, Elena Cucu din Ibafaleu, Ida Handrea. Livia Moldovan, Finita Vlad, Eugenia Ordace, Mrii Albini, Otilia Brenduan, Mrii Bretoi, Cornelia Stoian, Ema Asz-lny nepta canonicului Moldovan i Amalia Pop Grama. In paus s'a jucat jocurile naionale Btuta i Cluerul, conduse de dnii Traki comerciant, i profes. Iona. Nici toastele n'au lipsit, inute de dnii Aron Deac. iustin Filip, loan Grama, loan Gruia i Timoteu Raiu.

Reuniunea femeilor romne din Arad. Primirm la 15 februarie urmtorea convocare : Adunarea general constituant a >Reuniunei femeilor romne din Arad i provmcie se convoc pe 9/21 februarie 1888 la 10 ore nainte de mddi in sala mare a seminariului die-cesan in Arad. Dat in Arad, in 30 ianuarie (11 februarie) 1888. Comitetul interimal : Hermina P. Desseanu, president, loan Beleiu, secretar.

Damele romne din Ortias'au ntrunit duminec la 5 I. c. la o conferina in localul easinei romne. Au hotrt s nfiineze o Reuniune de femei, al crei scop s fie a susine o invtores la cola capital romn din Orta. Dorim succes nouei reuniuni!

Reuniuni invetoreci. Desprementul reuniunii nvtorilor romni gr. or. din protopresbiteratul Sib'tiu a inut adunarea sa general la 14 i 15 februarie st. n. in cola parochiei din Sibiiu, suburbiul Iosefin. sub presidiul dlui George Bobe, notar dl loan Mera. Cu asta ocasiune nvtorii loan Puica, Nicolae Istratie. loan Banciu au inut prelegeri teoretice i practice. Reuniunea nvtorilor din districtul Braov s'a intrunit in adunare general 3i comuna Meru, la 9 februarie n. sub presidiul dlui loan Dima Petrescu, notar dl Elia Ruca. S'au inut discuiuni asupra temei: Cum s se propun desemnul in cola poporal. Er corul instituit in cea din urm adunare general s'a esercitat.

Institute de credit Haegana djn Haeg -a nceput activatea, dup ce firma i s'a nregistrat de ctr tribunalul din Deva. Consiliul de administra-iune isi ine edinele lunia. Sperana, reuniune de mprumut i pstrare in Borgoprund, va ine duminec, la 26 februarie, adunarea ei general ordinar, in cola fundaional de acolo. Muresana din Sas-Reghin va ine adunarea sa general la 4 martie, cu care ocasiune se va raporta i despre resultatul

primului an de activitate. Arieana din Turda va ine adunarea sa general la 17 martie n. ; profitul curat al anului trecut este 1,779 fi. 33 cr. Economul din Clu va av adunare general in 8 martie; profitul curat al anului trecut este 2532 fl. 26 cr.

Voluntarii cari pn la finele anului nu VQT face esamenul, vor av s mai servesc un an; r dec nici in al doile an nu-l vor face, vor servi anc un an. Aa va ordon noua lege pentru voluntari, care se va introduce in curnd. Aeeea lege mai dispune, ca voluntarii cari -au fcut esamenul, s nu fie numii dect cdei, intrud in locul acelora cari -au fcut anul de serviciu. Cei del cavalerie vor put servi anul numai in regimentul lor ; r voluntarii trupelor technice, numai in Viena i Budapesta. Anc o restrngere ! In anul de serviciu, voluntarii vor av s se ocupe esclusiv numai de serviciul militar; prin urmare nu vor put urma i alte studii.

Maetrii de jocuri din popor. Dup ce din popor avem dirigeni i instruitori de coruri vocale, acum s'au ivit tot din popor i maetrii de dansuri. Doi tineri plugari din comuna Izvin, de lng Timi-ora, anun c denii primesc pentr'un onorar modest s dea instruciune din jocurile poporale ardelenesc! Cluserul i >Btuta.

Rsbunarea refusatului. La 5 ianuarie s'a in-tmplat la Narbonne (Francia) o crim ingrozitie : Charlotte Fabre, o domnior bogat in verst de esedeci i opt de ani a fost gsit mort diminea in locuina sa, o vil frumsa aprpe de Narbonne. Omortorul intrase nptea prin ferst, lovise c'un topor pe srmana victim de mai multe ori in cap i clcase pe urm cadavrul sub picire, desfigurndu-1. P'o mes ls urmtorul inscris: Me rog, nu me cutai, va fi inzdar, cci aci nimeni nu me cunoce : sunt strin, lumea m'a uitat de mult i generaiunea actual nu cie cine sunt. Cu cincideci de ani inainte eram un june voinic i bogat, Charlotte m'a atras la densa cu cochetriile sale i pentru densa am cheltuit i am risipit tot averea mea. Cnd nu mai aveam nimic, i-am oferit mna mea, ea inse a avut neomenia a ordona slugilor ei s me dea afar. nainte d'ai da lovitura de morte i-am spus cine sunt, atunci ea mi-a propus s se cstoresc cu mine, dar acum n'am voit eu, fiind c ajunse btrn i urt. Ea mi-a derpnat esistina, mi-a stricat viea i pentru acesta a meritat s mor i eu am fost in drept s'o pedepsesc*

Pota Redaciunii.

cetet dect serisrea acesta.

Dnei E. C. in 0. Din .Cavalerii Nopii nu mai avem nici un esemplar.

Dnei M. Z. R Vor ei. Trimitei i continuarea.

Dlui dr. G. Cr. in B. Au sosit tote i vor urm pe rend.

Viena. L e vom put ntrebuina, dec vor fi scrise mai

Clindarul sptmnei. tyiua sept, j Clindarul vechiu Clind nou

Dumineca Hananiencei Ev. del Matei c. 15. gl. a inv. 4 Duminec Luni Mari Mercuri Joi Vineri Smbt

7 Par. Parteniu j| 8M. Mart. Teod

9Nicefor IjlOMart. Haralambie 11 St. ierom. Blasiu

Strat.

P. Meletie Cuv. Martinian

Proprietar, redactor respundtor i editor: IQSIF VULOAN. Cu tipariul lui Otto Hgel in Oradea-mare.

19 20 21 22 23 24 25

Susana Elefter Eleonra Petru C. Reinhard Diua in ter cal. Ap. Mateiu