1.a.met geogr cornelia dinca
DESCRIPTION
inv. primarTRANSCRIPT
METODICA PREDĂRII GEOGRAFIEI
Suport de curs
Profesor: Cornelia Dincă
Universitatea din Bucureşti Editura CREDIS
2008
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
2
Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei1
Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei
Proiectarea activităţii este impusă de o sumă de aspecte, cum ar fi:
• Lipsa proiectului didactic determină derularea unui proces de predare-
învăţare-evaluare improvizat.
• Este necesar ca dascălul să anticipeze atingerea unor obiective, iar atingerea
acestora nu se poate realiza dacă ele nu au fost bine gândite dinainte.
• În final, profesorul îşi poate evalua mai eficient propria activitate.
• Rezultatele obţinute de copii nu pot fi de calitate, dacă profesorul nu utilizează
strategii didactice adecvate.
• Eficienţa unei lecţii depinde de modul cum aceasta a fost proiectată.
Algoritmul proiectării:
Principalele etape care se parcurg pentru realizarea proiectării lecţiei sunt:
• Încadrarea lecţiei în sistemul de lecţii din care face parte
• Stabilirea obiectivelor operaţionale şi argumentarea lor
• Realizarea schemei logice a conţinutului
• Stabilirea sarcinilor de lucru pe care le primesc elevii
• Elaborarea strategiei didactice în legătură cu obiectivele propuse
• Stabilirea activităţilor pentru fiecare moment al lecţiei
• Anticiparea strategiilor de evaluare în corelaţie cu obiectivele operaţionale.
1 Pentru fişele de evaluare recomandăm să se anexeze hărţi, pentru a se uşura activitatea
elevului.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
3
Profesor Cornelia Dincă
PROIECT DIDACTIC
Data
Obiectul : Geografie – clasa a….-a
Subiectul lecţiei
Tipul lecţiei
Obiective de referinţă
R1
R2
Obiective operaţionale
O1
O2
O3
O4
Argumentarea obiectivelor
Sarcini de lucru
O1 – S1…
O2 – S2…
O3 – S3…
O4 – S4…
Strategii didactice
• Metode
• Mijloace de învăţământ
Modul de organizarea a activităţii elevilor (frontal, pe grupe, individual, în
perechi)
Material bibliografic
• Manual…
• Didactica…
Desfăşurarea lecţiei
1. moment organizatoric 2-3 min.
2. verificarea cunoştinţelor anterioare 10 min.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
4
- prin întrebări
- printr-un test de evaluare
- joc didactic
3. dobândirea noilor cunoştinţe 25 min.
• pregătirea aperceptivă (captarea atenţiei)
• scrierea titlului lecţiei pe tablă/anunţarea obiectivelor
• dirijarea predării-învăţării
• schema lecţiei
C1…
C2…
C3…
C4…
• relaţia obiective-conţinuturi-sarcini de lucru-strategii didactice-evaluare
Fixarea cunoştinţelor 3 min.
Obţinerea performanţei – prin întrebări/fişa de evaluare 4 min.
Anunţarea temei pentru acasă 2 min.
Aprecierea clasei/observaţii/notarea elevilor 3 min.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
5
Profesor Cornelia Dincă
Model 1
MODEL PROIECT DIDACTIC
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Evenimentele
lecţiei
Obiec
-tive
Conţinutul
informativ
Nivelul
iniţial al
cunoaşterii
elevilor
Sarcini
de
învăţare
Strategii
didactice
Evaluare
Pregătirea
aperceptivă
Metode:
jocul
didactic
Prin rebus
Anunţarea
temei,
obiectivelor
Se anunţă
titlul…
Obiectivel
e
urmărite…
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
6
O1 C1 Recunosc
semnele
convenţionale
, pot localiza…
S1 Metode:
explicaţia,
lucrul cu
harta,
exerciţiul
Mijloace:
Harta fizică
a României,
atlasul,
manualul
Forme de
organizare
: frontal,
individual
Frontală:
orală
Individual
ă: scrisă
Prin
exerciţii,
aprecieri
verbale
O2 C2 Cunosc….,
Dar nu pot
defini…
S2 Metode:
Conversaţia
lucrul cu
harta,
problematiz
area
Mijloace:
Harta fizică
a României,
atlasul,
manualul
Forme de
organizare
: frontal,
individual,
pe echipe
Prin
exerciţii:
de
identificar
e, de
clasificare,
de
completar
e
O3 C3 S3 Observarea sistemică
Dirijarea
predării-
învăţării
O4 C4 S4 Aprecieri generale
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
7
Atingerea
feed-back-ului
Metode:
lucrul cu
harta,
problematiz
area
Mijloace:
harta fizică
a României
Forme de
organizare
: frontal
Obţinerea
performanţei
Mijloace:
fişa de
evaluare
Forme de
organizare
: individual
Scrisă:
fişa de
evaluare.
Anunţarea
temei pentru
acasă
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
8
Profesor Cornelia Dincă
Model 1
MODEL PROIECT DIDACTIC
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiective Conţinutul
informativ
Sarcini
de
învăţare
Strategii didactice Evaluare
O1 C1 S1 Metode: explicaţia, lucrul
cu harta, exerciţiul
Mijloace: Harta fizică a
României, atlasul,
manualul
Forme de organizare:
frontal, individual
Frontală: orală
Individuală:
scrisă, exerciţii,
aprecieri verbale
O2 C2 S2 Metode: conversaţia,
lucrul cu harta,
problematizarea
Mijloace: Harta fizică a
României, atlasul,
manualul, film didactic
Forme de organizare:
frontal, individual, pe
echipe
Prin exerciţii, de
identificare, de
clasificare, de
completare
O3 C3 S3 Metode: lucrul cu harta,
problematizarea
Mijloace: Harta fizică a
României, imagini
Observare
sistemică,
aprecieri verbale
Produsele
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
9
Forme de organizare:
frontal, pe grupe
elevilor: o fişă de
lucru…., o
planşă…, un
desen…
O4 C4 S4 Metode: lucrul cu harta,
problematizarea
Mijloace: Harta fizică a
României, diapozitive
Forme de organizare:
frontal, pe echipe
Aprecieri generale
Prin exerciţii…
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
10
STABILIREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE
Prin enunţarea obiectivelor operaţionale, se realizează o definire clară a
rezultatelor aşteptate de la elevi, în termeni de comportament observabil, după o
situaţie de învăţare.
Operaţionalizarea obiectivelor cuprinde răspunsul la cinci întrebări:
• Cine va realiza obiectivul?
Se foloseşte expresia: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să …
• Ce comportament observabil şi măsurabil trebuie atins? (care este
ţinta?)
- se utilizează un verb care nu permite interpretări diferite, care
generează comportamente, care are ca rezultat un produs măsurabil
cantitativ şi calitativ.
- Nu se folosesc verbe cu înţeles general, cum ar fi: a şti, a cunoaşte, a
înţelege, a aprecia, a-şi însuşi.
- Nu se folosesc două verbe în formularea unui obiectiv, deoarece fiecare
ar exprima câte o cerinţă.
• Ce performanţă trebuie realizată?
Exigenţa, rezultatul aşteptat: un conţinut înţeles, memorat, analizat.
Performanţa se produce în funcţie de fiecare tip de obiectiv:
- pentru obiectivele cognitive, produsele sunt: noţiuni, date, denumiri,
principii, clasificări, etc
- pentru obiectivele metodologice, produsele reprezintă modul în care se
aplică metodele, procedeele, modul cum se utilizează instrumentele,
aparatele, etc
- pentru obiectivele atitudinale, produsul este un comportament: a
respecta regulile, a lucra ordonat etc
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
11
Rezultatele aşteptate de la elevi trebuie definite foarte clar, în termen de
comportament observabil.
• În ce condiţii poate fi atinsă această capacitate?
Condiţiile în care se produce performanţa se referă la instrumentele şi documentele
pe care le utilizează elevul şi la facilităţile pe care acesta le are sau nu: cu ajutorul
hărţii…, folosind desenul…, interpretând fotografiile…, urmărind filmul didactic…, fără
hartă…., citind fragmentul….., audiind lectura…
• Care este criteriul de acceptabilitate al performanţei?
Indicele calitativ sau cantitativ al caracteristicilor performanţei poate fi exprimat în
număr minim de răspunsuri corecte, procentaj, proporţie, cantitate, limită de timp,
etc. Categorii de performanţe standard sunt: de nivel superior – Foarte bine, de nivel
mediu - Bine, de nivel minim – Suficient.
Observaţii:
Pentru o lecţie nu se formulează mai mult de 4-5 obiective, pentru a nu exista
riscul să nu poată fi realizate.
Profesorul trebuie să aibă în vedere atunci când formulează obiectivele
operaţionale că va fi necesar să creeze situaţii de învăţare, respectiv, itemi de
evaluare în concordanţă cu obiectivele propuse.
Pentru a se dovedi realizarea obiectivelor operaţionale, se realizează itemi de
evaluare pentru fiecare obiectiv în parte.
Obiectivele trebuie formulate în cât mai puţine cuvinte.
Tipuri de obiective operaţionale:
1. OBIECTIVE COGNITIVE= informative= „savoirs” sunt cele care se referă la ce
va şti elevul după o secvenţă de predare/învăţare. Verbele care se pot folosi
sunt: a enunţa, a denumi, a caracteriza, a recunoaşte, a descrie, a stabili, a
compara, a clasifica, a ordona, a analiza, a argumenta, a detalia, a completa
etc
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
12
2. OBIECTIVE FORMATIVE:
a) OBIECTIVE METODOLOGICE= „Savoire-faire” sunt cele care se referă
la ce va şti elevul să facă după o secvenţă de predare/învăţare:
formarea de priceperi, deprinderi intelectuale şi practice, utilizarea
aparatelor şi instrumentelor etc. Verbele adecvate sunt: a măsura, a
modela, a rezolva, a elabora, a calcula, a estima etc
b) OBIECTIVE MOTORII care se referă la ce va şti elevul să facă după o
secvenţă de demonstrare efectuată de profesor. Verbele care se
utilizează sunt: a demonstra, a dovedi, etc
c) OBIECTIVE ATITUDINALE= „savoire-être”, vizând ce va şti elevul să fie
după o secvenţă de predare/învăţare, sau, în cele mai multe cazuri,
după mai multe secvenţe de învăţare. Verbele care se pot folosi sunt: a
dovedi, a demonstra, a exprima etc.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
13
Clasa a IV a
Tema Munţii Apuseni
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1.- să indice, folosind harta fizică a României, atlasul şi harta Carpaţilor Occidentali
din manual, poziţia geografică şi limitele Munţilor Apuseni;
O2.- să descrie, utilizând cunoştinţele din lecţiile anterioare (Carpaţii-caractere
generale) şi diapozitivele prezentate, cel puţin 5 caracteristici specifice ale reliefului
Munţilor Apuseni;
O3.- să compare, pe baza lecţiilor precedente referitoare la grupele Munţilor Carpaţi,
relieful munţilor apuseni cu relieful oricărei alte grupe, la alegere, indicând 2
asemănări şi 2 deosebiri;
O4- să numească, analizând harta Munţilor din manual (fig. 2/p. 17), cel puţin 4
diviziuni ale reliefului acestei grupe montane;
O5- să precizeze, pe baza conţinutului informaţional al lecţiei, cel puţin 2 aspecte
care să demonstreze importanţa Munţilor Apuseni.
ARGUMENTAREA OBIECTIVELOR:
O1., O4.- formarea deprinderilor corecte de analiză şi interpretare a materialelor
grafice şi cartografice; / de întocmire a unor schiţe simple e hartă;
O2., O3.- dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză, comparaţie a datelor, faptelor
şi fenomenelor geografice dintr-un sistem spaţial şi funcţional;
O5- perceperea corelaţiilor dintre suportul fizic al mediului geografic şi utilizarea sa
sub aspect uman-economic.
SARCINI DE LUCRU:
Pentru atingerea celor 5 obiective, pe parcursul lecţiei, elevii vor
avea de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
14
S1.- Urmăriţi harta Munţilor Apuseni din manual (2./p.17) şi notaţi în caiete, în timp
de 3 minute, poziţia geografică şi cele 4 limite al Munţilor Apuseni;
S2.- Făcând apel la cunoştinţele dobândite în lecţiile anterioare, notaţi caietele, în
timp de 4 minute, cel puţin 5 caracteristici
S3.- Indicaţi 2 asemănări şi 2 deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful
grupei Retezat-Godeanu, marcând cu „X” aspectele specifice celor două grupe notate
în fişa nr. 1. Timpul de lcuru este de 2 minute.
S4.- Folosind harta Munţilor Apuseni, identificaţi diviziunile componente ale acestor
munţi. Ele vor fi notate treptat pe desenul realizat de elevi în caiete şi de către
profesor pe tablă;
S5.- Numiţi, urmărind diapozitivele şi schema lecţiei, importanţa Munţilor Apuseni.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
15
Clasa a V-a
Tema: Vulcanii
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1.- să identifice, folosind planşa aparatului vulcanic şi desenul din manual, cele 4
părţi componente ale unui vulcan;
O2.- să descrie, pe baza filmului prezentat, modul de producere a unei erupţii
vulcanice;
O3.- să localizeze, folosind harta fizică a lumii şi harta răspândirii vulcanilor din
manual, trei arii vulcanice de pe Terra;
O4.- să numească patru urmări ale activităţilor vulcanice, utilizând informaţiile din
lecţie şi imaginile prezentate de profesor.
ARGUMENTAREA OBIECTIVELOR:
O1., O3.- conduc la formarea deprinderilor corecte de analiză a materialelor grafice şi
cartografice;
O2.-se exersează capacităţile de selectare a conţinuturilor ştiinţifice din surse variate
de informaţii;
O4.- se formează abilităţile de utilizare a termenilor geografici în contexte noi.
SARCINI DE LUCRU:
Pentru atingerea celor 4 obiective, pe parcursul lecţiei, elevii vor
avea de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:
S1.- Urmăriţi desenul din manual (4.21/p. 43) şi notaţi în caiete, în timp de minute,
părţile componente ale unui aparat vulcanic;
S2.- Pe parcursul prezentării filmului, notaţi în caiete, în ordinea cronologică a
desfăşurării erupţiei, etapele de producere a activităţii vulcanice;
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
16
S3.- Analizaţi harta din manual cu răspândirea vulcanilor (4.24/p. 45) şi harta fizică a
lumii din atlas şi identificaţi, în timp de 2 minute, trei zone vulcanice de pe Terra.
Răspunsurile vor fi notate în caiete în timp de 3 minute.
S4.- Urmărind imaginile prezentate de profesor şi conţinutul lecţiei, numiţi, oral, cel
puţin 4 urmări ale erupţiilor vulcanice.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
17
Profesor Cornelia Dincă
MODEL DE RELAŢIONARE ÎNTRE OBIECTIVELE OPERAŢIONALE ŞI
SARCINILE DE LUCRU
TEMA: Vulcanii/ clasa a V-a
O1.- să identifice, folosind planşa aparatului vulcanic şi desenul din manual, cele 4
părţi componente ale unui vulcan;
S1- Urmăriţi desenul din manual (4.21/p. 43) şi notaţi în caiete, în timp de minute,
părţile componente ale unui aparat vulcanic;
O2.- să descrie, pe baza filmului prezentat, modul de producere a unei erupţii
vulcanice;
S2.- Pe parcursul prezentării filmului, notaţi în caiete, în ordinea cronologică a
desfăşurării erupţiei, etapele de producere a activităţii vulcanice;
O3.- să localizeze, folosind harta fizică a lumii şi harta răspândirii vulcanilor din
manual, trei arii vulcanice de pe Terra;
S3.-Analizaţi harta din manual cu răspândirea vulcanilor (4.24/p. 45) şi harta fizică a
lumii din atlas şi identificaţi, în timp de 2 minute, trei zone vulcanice de pe Terra.
Răspunsurile vor fi notate în caiete în timp de 3 minute.
O4.- să numească patru urmări ale activităţilor vulcanice, utilizând informaţiile din
lecţie şi imaginile prezentate de profesor.
S4.- Urmărind imaginile prezentate de profesor şi conţinutul lecţiei, numiţi, oral, cel
puţin 4 urmări ale erupţiilor vulcanice.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
18
SCHEMA LECŢIEI
Întocmirea schemei lecţiei presupune anumite cerinţe:
Titlul trebuie scris mare şi subliniat.
Subtitlurile se marchează pentru a ieşi în evidenţă.
Conţinuturile tematice pentru fiecare subtitlu trebuie esenţializate.
Completările se fac, dacă este cazul, prin:
• Desene,
• Definiţii,
• Schemă de corelaţii.
Observaţii:
• Pe tablă nu se fac prescurtări;
• Este importantă încadrarea schemei pe tablă;
• Nu se şterge tabla până după momentul fixării cunoştinţelor;
• Se foloseşte creta colorată pentru a evidenţia termenii noi, definiţiile etc.
• Desenele realizate trebuie să fie foarte clare, expresive şi suficient de mari
pentru a putea fi vizualizate.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
19
TIPURI FUNDAMENTALE DE LECŢII
1. LECŢIA DE COMUICARE ŞI ÎNSUŞIRE A NOILOR CUNOŞTINŢE
- lecţii combinate (mixte) cu mai multe activităţi: de comunicare, de
repetare, de consolidare, de formare de priceperi şi deprinderi, de
verificare a rezultatelor.
VARIANTE:
• Lecţia de activităţi practice pe terenul geografic,
• Lecţia de analiză a observaţiilor realizate în vizite, excursii, drumeţii,
• Lecţia bazată pe materiale demonstrative, experiment, elaborarea modelelor,
• Lecţia desfăşurată cu ajutorul mijloacelor de învăţământ, a manualului şcolar şi a
altor surse de informare,
• Lecţia bazată pe munca independentă/lecţia organizată pe grupe de elevi.
2. LECŢIA DE RECAPITULARE ŞI SISTEMATIZARE
- vizează consolidarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de către
elevi.
3. LECŢIA PENTRU FORMAREA ŞI CONSOLIDAREA PRICEPERILOR ŞI
DEPRINDERILOR
VARIANTE:
• Lecţia de formare a unor deprinderi de muncă intelectuală
- rezolvarea unor probleme aplicative, citirea şi interpretarea unor
desene, hărţi.
• Lecţia de laborator
- folosirea aparaturii, efectuarea unor experienţe.
• Lecţia de activităţi practice
- realizarea unor colecţii de roci, soluri; lecţii de excursii, pentru
observarea fenomenelor, prelucrarea unor observaţii şi date, realizarea
unor comparaţii geografice.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
20
• Lecţia de realizare a unor modele
• Lecţia pe calculator
• Lecţia-dezbatere
• Lecţia bazată pe munca independentă cu surse de informare.
4. LECŢIA DE VERIFICARE ŞI APRECIERE A REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII
VARIANTE:
• Lecţia de verificare orală, lucrările scrise, lecţia de îmbinare a consolidării
cunoştinţelor, competenţelor dobândite cu evaluare (orală, scrisă).
• Lecţia de evaluare prin aplicaţii practice sau exerciţii
• Lecţia de analiză a lucrărilor practice şi scrise.
5. LECŢIA-SEMINAR
6. LECŢIA LABORATOR
7. LECŢIA DE APLICARE ÎN PRACTICĂ A CUNOŞTINŢELOR
Bibliografie:
Didactica geografiei- N. Ilinca/ ed. Corint, 2000
Didactica geografiei- M E Dulamă/ ed. Clusium, 1996
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
21
EVALUAREA
Evaluarea este o componentă a actului didactic prin care se evidenţiază
cantitatea de cunoştinţe şi abilităţi dobândite, valoarea acestora, în scris, oral sau în
urma unor probe practice.
Funcţiile evaluării:
• Diagnostică- urmăreşte depistarea lacunelor şi greşelilor, precum şi
înlăturarea acestora;
• Prognostică- pune în evidenţă valoarea şi performanţele viitoare a le elevilor;
• De selecţie- când se urmăreşte admiterea elevilor la concursuri sau
ierarhizarea elevilor într-o clasă;
• De reglare- în urma informaţiilor primite de profesor, acesta intervine sau
revine asupra conţinuturilor pentru a sprijini elevii în însuşirea cunoştinţelor;
• Motivaţională- verificarea ritmică în face pe elev să înveţe cu regularitate.
Tipuri de evaluare:
• Evaluarea iniţială- la începutul unui ciclu de învăţământ, la început de an
şcolar; are valoare predictivă;
• Evaluare continuă- formă curentă a evaluării; pe tot parcursul procesului de
învăţământ;
• Evaluarea formativă- vizează comportamentele finale ale elevului;
• Evaluarea periodică- are în vedere verificarea gradului de restructurare, de
cunoaştere a unor pachete mari de informaţii;
• Evaluarea cumulativă, sumativă sau globală- se face la intervale mari de
timp (capitol, semestru, an, ciclu de învăţământ).
Metode şi procedee de evaluare
• Evaluare orală- observarea, aprecierea verbală, chestionare orală
• Evaluarea scrisă- extemporale, lucrări curente, teze, lucrări scrise, examene
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
22
• Evaluarea practică- se verifică deprinderile şi abilităţile elevilor (cum utilizează
instrumentele de lucru, cum se face orientarea în teren sau pe hartă),
confecţionare de materiale, hărţi, planşe.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
23
TIPURI DE ITEMI
După criteriul obiectivităţii:
Itemi obiectivi
Capitala Italiei este………………………………………………..
Itemi subiectivi
Explicaţi efectele subţierii stratului de ozon.
Itemi cu răspunsuri închise
• Itemi de discriminare binară
În Munţii Carpaţi există gheţari Adevărat/Fals
• Itemi de discriminare multiplă
Încercurcuţi răspunsul corect:
Mureşul
a) este afluent al Dunării
b) face parte din grupa râurilor de sud
c) izvorăşte din Munţii Hăşmaşul Mare
d) străpunge Carpaţii Meridionali
• Itemi de asociere
Fiecare element din dreapta este integrat uneia din regiunile din stânga:
Munţii Bucegi Cheile Turzii
Munţii Parâng Babele
Munţii Trascău Peştera Comarnic
Munţii Aninei Pietrele Doamnei
Munţii Rarău Peştera Muierilor
• Itemi de aşezare în ordine logică sau de clasificare
Selectaţi afluenţii Siretului şi enumeraţi-i în ordine, de la nord la sud: Moldova,
Suceava, Arieş, Buzău, Trotuş, Bistriţa, Jijia.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
24
• Itemi cu răspunsuri deschise
• Itemi de completare a unor propoziţii neterminate
Cea mai mare planetă din sistemul solar este………………
• Itemi de completare a două lacune
Planeta Terra este situată între planeta…………………..şi planeta……………….
• Itemi de completare a mai multor lacune
• Itemi de completare a unor lacune pe un desen
• Itemi de reproducere
Clasificaţi satele după numărul de locuitori
• Itemi de calcul
Calculaţi ce oră este la Londra, când la Bucureşti este ora 13.30.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
25
RELAŢIA OBIECTIVE-ITEMI
OBIECTIVUL URMĂRIT DEZVOLTĂ O
ANUMITĂ CAPACITATE
ITEMI
• De definire Definiţi noţiunea de ….
Completaţi următoarea definiţie……
• De identificare Selectaţi din lista de mai jos cuvintele
care denumesc……
• De clasificare Numiţi tipurile de sate, după numărul de
locuitori
• De comparare Găsiţi două deosebiri şi două asemănări
între Câmpia Română şi Câmpia de Vest.
• De analiză Completaţi următoarea schemă
lacunară….
• De sinteză Numiţi patru subramuri ale industriei care
se dezvoltă în oraşul Galaţi.
• De aplicare Realizaţi o prognoză meteo pentru ziua
de mâine, cu ajutorul datelor înscrise în
tabel.
• De abstractizare Reprezentaţi schematic scurgerea radiară
a râurilor din România.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
26
Învăţător……………………..
Nume………………………………….
Prenumele
Clasa a IV-a
FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA a IV-a
TEMA: Resursele subsolului: combustibilii
2p 1. Subliniaţi resursele energetice epuizabile:
petrolul, energia eoliană, hidroenergia, gazele naturale, energia geotermică, energia
solară, cărbunele, şistul bituminos.
2p. 2. Subliniaţi unităţile de relief unde se găsesc zăcăminte de gaze
naturale:
Carpaţii Occidentali, Podişul Getic, Depresiunea colinară a Transilvaniei, Podişul
Dobrogei, câmpia Jijiei, Platforma continentală a Mării Negre, câmpia Română.
2p. 3. Numiţi două rafinării din România
…………………………………….. ………………………………………….
3p. 4. Completaţi afirmaţiile de mai jos:
a. Prin rafinarea petrolului se obţin…………………………………………………….
b. Antracitul şi huila sunt cărbuni………………………………………………………..
c. Gazele asociate însoţesc zăcămintele de …………………………………………..
d. Din bazinul Petroşani se exploatează…………………………………………………
1p din oficiu
……………………..
Total 10 puncte
Timp de lucru: 7 minute.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
27
Profesor Cornelia Dincă
Nume……………………………..
Prenume…………………………
Clasa a V a………………………
FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA A V A
TEMA: SOLUL/PREZENTAREA GENERALĂ A SOLURILOR
2p. 1. Definiţi solul
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
2p. 2. Notaţi patru zone de pe Terra unde nu se dezvoltă soluri
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
1p. 3. Explicaţi cum se formează humusul
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
4p. 4. Numiţi componentele solului
• ………………………………………..
• ………………………………………..
• …………………………………………
• ………………………………………….
1 p din oficiu
………………………
Total 10 puncte
Timp de lucru 7 minute
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
28
Profesor Cornelia Dincă
Nume……………………………..
Prenume…………………………
Clasa a V a………………………
FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA A VI A
TEMA: GERMANIA
1. Identificaţi de pe harta de mai jos:
6p
• Subdiviziunile reliefului Germaniei marcate cu litere de la A la C
A……………………………….. B………………………………..
C………………………………………
1p
• Munţii din care izvorăşte Dunărea………………………………..
1p
• Două fluvii care se varsă în marea Nordului, marcate cu 1 şi 2
1………………………………………………….
2…………………………………………………..
1p
2. Numiţi patru oraşe din Germania
………………………………………….
…………………………………………..
……………………………………………
…………………………………………….
1p din oficiu
…………………………..
Total 10 puncte
Timp de lucru: 5 minute.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
29
Profesor Cornelia Dincă
Nume……………………………..
Prenume…………………………
CLASA A VI A
FIŞA DE EVALUARE
2P 1. Denumiţi marginile continentului Europa:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
1P 2. Grupaţi în două categorii (munţi tineri-munţi vechi) următorii munţi:
Carpaţi, Scandinavici, Alpi, Caucaz, Pirinei, Cantabrici, Ural, Balcanici.
- munţi tineri………………………………………………………………………………………
- munţi vechi……………………………………………………………………………………….
2P 3. Alegeţi dintre următoarele fluvii pe cele care se îndreaptă spre mările
din sudul Europei: Dunărea, Elba, Ron, Ebru, Sena, Rin, Nistru, Volga, don,
Dvina, Pad.
2P 4. Scrieţi în spaţiile libere informaţia corectă:
Peninsula Scandinavică se găseşte în partea ……………….a Europei, iar
Peninsula Iberică în partea………………….
Vulcanul Etna este situat în insula………………………
În sudul Europei clima este …………………………………..
Cei mai înalţi munţi ai Europei sunt……………….., având altitudinea de …………
Bazinul carbonifer Ruhr se găseşte în……………………
Cel mai întins stat al Europei Centrale este……………………………
Al doilea oraş ca mărime din Europa Centrală este………………………..
Republica Moldova are o economie predominant…………………………………
2P. 5. Explicaţi rolul geografic şi economic al fluviului Dunărea:
9 P+1P din oficiu=nota 10
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
30
Şc. Nr 119 Nume şi prenume…………………..
Sector 4, Bucureşti Clasa………………………………………
Profesor Cornelia Dincă
FIŞA DE EVALUARE clasa a VII a
Tema BRAZILIA
5p 1. Completaţi următoarea piramidă geografică, având definiţiile:
1. una din bogăţiile Braziliei
2. Brazilia ocupă acest loc ca suprafaţă între ţările lumii
3. Denumire a pădurii ecuatoriale
4. Cel mai întins podiş al Americii de Sud
5. Unul dintre arborii cu lemn preţios din pădurea amazoniană.
1p. 2. Alegeţi dintre următoarele animale pe acela care aparţin Braziliei: jaguari,
vulpi, şerpi, lame, tapiri, caimani, maimuţa urlătoare, leneşul, leul, cangurul.
3p. 3. Arătaţi ce zonă de vegetaţie corespunde fiecărei zone de climă:
a. clima ecuatorială……………………………………………
b. clima subecuatorială………………………………………
c. clima tropicală…………………………………………………..
d. clima temperată…………………………………………….
1p din oficiu= nota 10
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
31
Nume……………………………..
Prenume…………………………
Clasa a V a………………………
FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA A VIII A
TEMA: Delta Dunării
1. Identificaţi pe harta de mai jos următoarele elemente:
1,50 p
• Braţele Dunării notate cu cifre de la 1 la 3. 1………..2..……….3………..
• Grindurile notate cu litere de la A-D
A…………………………………………….B……………………………………………………….
C…………………………………………….D………………………………………………………
0,50
• Oraşul în estul căruia braţul Tulcea se bifurcă în alte două braţe.
2p. 2. Argumentaţi afirmaţia că Delta înaintează în mare în dreptul gurilor
de vărsare a Dunării.
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
1p. 3. Motivaţi de ce pe braţul Sulina se efectuează cea mai intensă
navigaţie fluvio-maritimă.
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………….
1p din oficiu
……………………
Total 10 puncte
Timp de lucru 6 minute
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
32
Nume……………………………..
Prenume…………………………
Clasa a V a………………………
FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA A VIII A
TEMA: Câmpia Română
1p 1. Numiţi două caracteristici ale reliefului Câmpiei Române.
4p. 2. Identificaţi pe harta de mai jos subdiviziunile Câmpiei Române marcate cu
litere de la A la D.
A…………………………………………………….B……………………………………………….
C…………………………………………………….D………………………………………………..
4p. 3. Realizaţi corelaţia între cele patru subdiviziuni (A-D) şi următoarele
caracteristici:
1. câmpie cu dune de nisip, situată la vest de Olt
2. câmpie unde loess-ul atinge 20 m grosime
3. câmpia cea mai înaltă
4. câmpie tabulară, cu vechi codrii de foioase.
1p din oficiu
Total 10 puncte
Timp de lucru 6 minute
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
33
Profesor Cornelia Dincă
TAXONOMIA METODELOR DE INSTRUIRE ŞI AUTOINSTRUIRE CE SE POT
UTILIZA ÎN PREDARE-ÎNVĂŢAREA GEOGRAFIEI
I. DUPĂ IZVORUL PRINCIPAL AL CUNOAŞTERII:
1. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor
Metode de comunicare orală:
• Explozive: povestire, descrierea, explicaţia
• Conversative: conversaţia, conversaţia euristică, discuţia colectivă,
problematizarea.
Metode de comunicare scrisă
• De lucru cu manualul: lectura explicativă, lectura independentă
2. Metode de explorare şi descoperire (de învăţare prin descoperire
dirijată sau 3. Metode bazate pe acţiune:nedirijată):
Metode de explorare directă a obiectelor şi fenomenelor:
• Observarea sistemică şi independentă
• Efectuarea de experimente
• Examinarea unor probe sau documente/date statistice
• Studiu de caz
• Instruire programată
Metode de exploarare prin intermediu substitutelor realităţii:
• Demonstraţii cu ajutorul imaginilor, graficelor
• Demonstraţii cu ajutorul proiecţiilor fixe şi dinamice
• Demonstraţii cu ajutorul modelelor, machetelor
Instruirea programată
3. Metode bazate pe acţiune
Metode de învăţare prin acţiune reală
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
34
• Exerciţii
• Lucrări practice
Metode de învăţare prin acţiune fictivă (simulată)
• Jocuri didactice
II. DUPĂ CRITERIUL REGISTRULUI ÎN CARE SE OPEREAZĂ
1. Registrul simbolic:
• Instruirea asistată de calculator
• Algoritmirizarea
• Modelarea logico-matematică
• Exerciţiul
• Analiza structurală
2. Registrul figural:
• Descrierea
• Demonstraţia
• Învăţarea prin film
• Observarea
3. Registrul acţional
• Experimenantarea
• Lecturarea
• Lucrul cu manualul
• Investigarea documentelor obiectuale
• Documentarea
• Informarea
• Proiectarea
• Studiul comparativ
• Modelarea
• Jocul didactic
• Lucrările de laborator
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
35
• Lucrările în natură şi pe termenul geografic
• Experimentul
• Ancheta
• Investigarea
• Referatul
• Studiul comparativ
• Monografierea
• Analiza textelor
• Comunicarea ştiinţifică
4. Registrul verbal:
• Prelegerea
• Conversaţia catehetică
• Conversaţia euristică
• Dezbaterea
• Discuţie liberă / dirijată
• Povestirea
• Descrierea
• Explicaţia
• Informarea
• Intervievarea
• Problematizarea
• Descoperirea
III. DUPĂ ROLUL ELEVULUI ÎN ACTIVITATEA DE INSTRUIRE:
1. Metode cu rol activ:
• Povestirea
• Descrierea
• Explicaţia
• Prelegerea
• Învăţarea prin film
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
36
• Învăţarea prin înregistrări audio – video
• Lecturarea
2. Metode cu rol semnificativ:
• Conversaţia catehetică
• Observarea
• Conversaţia euristică
• Dezbaterea
• Prelegerea – dezbatere
• Problematizarea
• Discuţia dirijată
3. Metode cu rol activ:
• Asaltul de idei
• Proiectarea
• Studiul de caz
• Lucrările de laborator
• Lucrările în natură şi pe terenul geografic
• Exerciţiul
• Jocul didactic
• Modelarea
• Experimentarea
• Lucrul cu manualul
• Algoritmizarea
• Instruirea asistata pe calculator
• Modelarea logico-matematica
• Analiza structurală
• Dezbaterea
• Studierea comparată
• Documentarea
• Investigarea
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
37
• Ancheta
• Monografierea
• Rezumarea
• Informarea
• Referatul
• Comunicarea ştiinţifică
• Descoperirea
• Proiectarea
Materialul bibliografic:
Dulamă E.M., Didactica geografiei, Ed. Clusium, 2000
Ilinca N, Didactica geografiei, Ed. Corint, Bucureşti, 2000
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
38
DATA: 4 MAI 2004
CLASA: a IV – a
ÎNVĂȚĂTOARE:
Proiect didactic
ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE
OBIECTUL: GEOGRAFIE
SUBIECTUL LECȚIEI: Delta Dunării
TIPUL LECȚIEI: Lecţie mixtă
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1 să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic;
2.2 să folosească proceduro de înregistrare a datelor geografice observate;
2.3 să identifice şi să descrie caracteristici ale elementelor geografice;
3.1 să construiască enunţuri simple despre fenomene şi fapte
geografice observate;
3.2 să sesizeze şi să explice unele legături vizibile între realităţile
lumii înconjurătoare;
să demonstreze grijă faţă de mediul înconjurător.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili
O1 - să localizeze pe harta fizică a României Delta Dunării, pe baza explicaţiilor
primite;
O2 - să enumere două caracteristici ale acesteia pe baza lecturilor geografice şi a
diapozitivelor;
O3 - să identifice părţile componente ale Deltei Dunării, pe baza hărţii şi a explicaţiilor
primite;
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
39
O4 - să precizeze trei aspecte care să demonstreze importanţa acestei unităţi de
relief, pe baza conţinutului informaţional şi a ilustraţiilor;
O5 - să evidenţieze necesitatea ocrotirii acesteia, pe baza informaţiilor primite;
O6 - să compare Delta Dunării cu Câmpia Română, indicând o asemănare şi două
deosebiri.
ARGUMENTAREA OBIECTIVELOR:
- formarea deprinderi de analiză şi interpretare corectă a hărţii (O1 şi O3);
- dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi comparaţie a fenomenelor
geografice dintr-un sistem spaţial şi funcţional (O2 şi O6);
- perceperea corelaţiilor dintre suportul fizic al unităţii şi utilizarea sa sub aspect
economic (O4);
- dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi a comportamentelor favorabile (O5)
SARCINI DE LUCRU:
S1 – Priviţi harta fizic şi localizaţi Delta Dunării, specificând vecinii.
S2 – Citiţi cu atenţie fragmentele literare primite şi scrieţi cel puţin două caracteristici
ale acesteia, în timp de 5 minute.
S3 – Urmăriţi cu atenţie dispozitivele şi, cu ajutorul hărţii, spuneţi din ce este formată
Delta Dunării.
S4 – Citiţi cu atenţie schema şi textul din manual şi descoperiţi trei elemente ale
importanţei Deltei pentru ţara noastră.
S5 – explicaţi de ce este necesar ca acest colţ din natură să fie ocrotit, ţinând cont de
cele studiate şi de diapozitivele prezentate.
S6 – Citiţi încă o dată schema lecţiei şi descoperiţi o asemănare şi două deosebiri faţă
de Câmpia Română.
STRATEGII DIDACTICE:
a) metode: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu harta, comparaţia,
învăţarea prin descoperire;
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
40
b) mijloace de învăţământ: harta fizico-geografică a României, atlase, fragmente
din lecturi geografice, ilustraţii, diapozitive, fişe de evaluare.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
• Constantin Furtună, Octavian Mândruţ – „geografia României – manual pentru
clasa a IV – a”, editura All, Bucureşti, 1998;
• Curriculm Naţional
• „Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie – cls. a IV a – a VIII
a”, editura Aramis, Bucureşti, 2001;
• „Lecturi istorico-geografice – antologie de texte pentru clasele a II - a şi a IV –
a”, editura Aramis, Bucureşti, 1998.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
Evenimente
le
lecţiei
Obiec-
tive
operaţio
na-le
Coţinut
informati
v
Sarcini
de
învăţar
e
Strategii
didactice
Evaluare
Organizarea clasei
- - - Asigurarea disciplinei şi a materialelor necesare
Verificarea cunoştinţelor anterioare
- - - Metoda conversaţiei Orală, prin întrebări
Pregătirea aperceptivă
- - - Metoda conversaţiei euristice; rebus; forme de organizare: frontală
Frontală, prin rebus
Anunţarea temei şi a obiectivelor
- - - Scrierea titlului în caiete şi pe tablă. Comunicarea obiectivelor urmărite
Dirijarea predării – învăţării
O1 C1 S1 Metode: conversaţia euristică, lucrul cu manualul, explicaţia, lucrul cu harta Mijloace: harta, atlasul Forma de organizare: frontală
Frontală, orală, prin aprecieri verbale Ex. de
identificare şi locaizare
Dirijarea O2 C2 S2 Metode: conversaţia Orală,
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
41
predării - învăţării
euristică, explicaţia, învăţarea prin descoperire Mijloace: diapozitive, lecturi geografice Forma de organizare: frontală
frontală ex. de descoperire şi formulare a caracteristici
lor Deltei
O3 C3 S3 Metode: lucrul cu harta, conversaţie euristică, explicaţia Mijloace: hartă, atlas, manual Forma de organizare: individuală
Individuală ex. de
identificare a braţelor, grindurilor
Deltei Dunării
O4 C4 S4 Metode: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire Forma de organizare: frontală
Orală, aprecieri verbale,
formularea a trei
aspecte legate de
importanţa Deltei Dunării
O5 C5 S5 Metode: conversaţia euristică Forma de organizare: frontală
Orală, prin
formularea
de întrebări
O6 C6 S6 Metoda: comparaţiei Forma de organizare: frontală
Orală, prin compararea
celor 2 forme de
relief Atingerea feed-back-ului
O1→O6 C1→C6 S Metoda conversaţiei euristice, lucrul cu manualul Forma de organizare: frontală
Orală, prin întrebări, recitirea
textului din manual
Obţinerea performanţei
O1→O6 C1→C6 Mijloace: fişa de evaluare Forma de organizare: individuală
Scrisă, individuală, corectarea
fişelor Încheierea lecţiei
Aprecieri generale cu privire la desfăşurarea lecţiei Tema pentru acasă: realizarea unui dosar cu imagini, curiozităţi, lecturi geografice referitoare la Delta Dunării
Frontală, aprecieri verbale
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
42
REBUS
1. Câmpia Română este aşezată în partea de ……. a ţării
2. Înălţime „portivită”
3. Partea vestică a Câmpiei Române (câmpia)
4. Şi cea estică (….inferior)
5. grâul şi porumbul
AB – Paradisul vieţuitoarelor
A
B
1 2 3
4 5
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
SCHEMA LECȚIEI
Delta Dunării
C1 Aşezare: în partea de est a ţării, la vărsarea Dunării în Marea Neagră
C2 Caracteristici:
- câmpie în curs de formare – aluviuni aduse de fluviu
- cea mai joasă regiune de uscat a ţării;
- cel mai tânăr pământ românesc;
- creaţie comună a fluviului mării.
43
C3 Braţele Dunării – Chilia (cel mai lung)
- Sulina (cel mai scurt) ⇒ Delta Dunării
- Sfântu Gheorghe
Delta Dunării este formată din suprafeţe mai înalte – grinduri (Chilia, Letea,
Caraorman) şi ostroave – şi suprafeţe mai joase (lacuri, gârle, mlaştini, bălţi, canale,
braţele fluviului).
C4 Importanţa:
- rezervaţie naturală a biosferei – reconstrucţie ecologică;
- zonă turistică;
- paradisul plantelor şi animalelor;
- activităţi economice: pescuit, creşterea animalelor, cultura porumbului,
prelucrarea stufului, transport (braţul Sulina).
C5 Datorită frumuseţilor naturale este necesară ocrotirea Deltei Dunării prin
programe speciale de reconstrrucţie şi păstrare a lor.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
44
INFORMAŢII SUPLIMENTARE:
• Geografii şi istoricii Antichităţii au făcut descriei sugestive pentru zona de
vărsare a Dunării în Marea Neagră. Interesul pentru această regiune era datorat
prezenţei unor oraşe greceşti pe maulul mării (Histria).
Herodot a indicat existenţa unui golf extins (laguna Razim-Sinoe de azi) unde era
aşezată această cetate. Strabo arată că Dunărea se vărsa prin 7 braţe, iar
Ptolemeu spune că braţul Sf. Gheorghe era folosit pentru navigaţie.
• Pe braţul Chilia se transportă 60% din volumul de apă şi aluviuni ale Dunării.
• La gurile braţelor Chilia şi SF. Gheorghe s-au format „delte secundare”.
• Grindurile reprezintă doar 13% din suprafaţa Deltei.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
45
NUMELE ȘI PRENUMELE:
……………………………………….
DATA:.........................
Timp de lucru 10 minute
FIȘĂ DE EVALUARE
Tema: Delta Dunării
+1p din oficiu
1. Scrie numele celor 3 braţe ale Dunării şi colorează Delta Dunării (3p):
2. Uneşte fiecare cuvânt u explicaţia potrivită (4p):
grind * teritoriu ocrotit, de interes mondial
deltă * câmpie formată la vărsarea unor fluvii în mări
aluviuni * fâşie de teren situată în deltă
rezervaţie a biosferei * mâl, nisip, pietriş aduse de apele curgătoare şi
depuse pe fundul albiei
3. De ce Delta Dunării este considerată un paradis al plantelor şi animalelor? (2p)
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
46
___________________________ Data______________
(Unitatea de învăţământ)
FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIE
Numele şi prenumele cadrului didactic:____________________________________
Clasa la care se asistă:_____________________________________
Disciplina:_______________________________________________
Elevi prezenţi:__________________Absenţi____________________
Subiectul lecţiei:__________________________________________
Etapele lecţiei; conţinutul procesului de
predare-învăţare; strategii didactice;
Aprecieri şi observaţii
a) moment organizatoric
b) verificarea cunoştinţelor anterioare
c) desfăşurarea lecţiei
- pregătirea aperceptivă
- scrierea titlului lecţiei
- anunţarea obiectivelor
- dirijarea predării-învăţării
1. metode
2. mijloace de învăţământ
3. schema lecţiei
4. activarea elevilor
5. sarcini de lucru
6. organizarea acivităţilor elevilor
d) atingerea feed-back-ului
e) evaluarea
f) verificarea fişei de evaluare
g) tema pentru acasă
h) notarea/observaţii/aprecieri
i) valorificarea resursei timp
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
47
CRITERII pentru alegerea manualului de GEOGRAFIE
1. Conţinutul manualului
-. conţinutul să fie în concordanţă cu programa, subiecţii pe care îi are profesorul
(elevii) şi idealul educaţional pe care îl urmăreşte profesorul;
-. conţinutul să aibă un limbaj accesibil, ştiinţific (respectând particularităţile de
vârstă a elevilor) care să dea însă posibilitatea acelor subiecţi (elevii) să poată lua
mai multe informaţii dacă doresc. Când vorbim de limbaj ne referim la cel specific
Geografiei.
- conţinutul manualului trebuie să răspundă atât cerinţelor de timp – 2 ore pe
săptămână, cât şi pentru 1 oră pe săptămână.
2. Grafica (imagini, desene, hărţi, grafice, tabele comparative sau
sintetice)
- grafica să fie în strânsă legătură cu conţinutul (textul) lecţiei - expresivitate –
acest lucru poate determina crearea la elevi a memoriei vizuale prin care îşi pot
însuşi fenomene, noţiuni, elemente geografice.
Conţinutul programei
Conţinutul manualului
Subiecţii cu care lucrează profesorul
Idealul educaţional
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
48
- hărţile trebuie să respecte elementele de bază privind semnele convenţionale
(redarea formelor de relief)
- graficele, tabelele să fie simple şi uşor de descifrat.
3. Exerciţiile, lecţiile de sinteză, evaluare:
- la fiecare lecţie trebuie să existe exerciţii, aplicaţii pentru elevi (manualul este în
principal instrumentul de lucru al elevului) pe care să le rezolve acasă (muncă
individuală).
- la fiecare sfârşit de capitol (ex. Atmosfera cls. a V - a) să existe în lecţia de
sinteză.
- manualul trebuie să cuprindă teste de autoevaluare secvenţială şi finală (cu
itemi subiectivi şi obiectivi) prin care elevul să-şi autoevalueze cunoştinţele
(considerăm că aceste teste trebuie lucrate acasă de elev şi doar corectate în
clasă).
4. Alte criterii:
- la fiecare lecţie să existe un dicţionar care să explice termeni, noţiuni geografice
sau chiar fenomene (termeni, noţiuni cu care va lucra elevul pe parcursul anilor).
- calitatea hârtiei şi mai ales a modului cum este legată şi copertată cartea – un
criteriu important pentru că manualele sunt transmisibile şi trebuie să aibă
rezistenţă.
- aspectul general: atractiv, un format care să permită o uşoară mânuire a lui (chiar
transport în ghiozdan).
Podişul Moldovei
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
49
Podişul moldovei ocupă partea de nord-est a ţării noastre, fiind cea mai întinsă
regiune de podiş. El este format din dealuri domoale, despărţite de depresiuni şi văi
adânci. Pe alocuri apar mici abrupturi datorate diferenţei de duritate a rocilor.
Limita de vest a podişului urmează, în mare parte, Valea Siretului, Valea Moldovei,
dincolo de care, spre munţi, se întind Subcarpaţii Moldovei. Pe o mică porţiune, se
mărgineşte direct cu zona montană. Spre est, Podişul Moldovei este limitat de valea
râului Prut. Podişul Moldovei este format din: Podişul Sucevei, Câmpia Moldovei,
Podişul Bârladului şi Culoarul Siretului.
Podişul Sucevei situat în partea de nord-vest, între râul Siret şi Obcinele
Bucovinei, este mai înalt, ajungând la 500-600 m. Datorită rocilor mai dure din care
este alcătuit, este mai accidentat decât celelalte subdiviziuni ale podişului Moldovei,
având văi înguste şi dealuri de mai mică întindere.
Câmpia Moldovei care se întinde în jumătatea de nord, între râurile Siret şi Prut,
este o regiune joasă, cu înălţimi de 200-300 m. Aspectul său neted şi culturile
agricole o asemănă cu regiunile de câmpie.
Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică a Podişului Moldovei. Este mai înalt
(400-500 m) şi este format din dealuri prelungi, despărţite de râurile care se varsă
în râul Bârlad. În trecut, această regiune era acoperită de păduri întinse.
Culoarul Siretului este o regiune mai joasă, cu aspectul unei câmpii înguste şi
alungite. Spre est, Culoarul Siretului este mărginit de Podişul Bârladului,
iar spre vest de Subcarpaţi. În acest culoar se află Bacăul şi Romanul, două
dintre principalele oraşe ale Moldovei.
Întrebări/aplicaţii
1. Priviţi harta României. Care sunt unităţile de relief cu care se învecinează
Podişul Sucevei?
2. Faceţi o comparaţie între Podişul Bârladului şi Câmpia Moldovei!
3. Ce râu curge prin vestul Podişului Moldovei? Ce oraşe sunt aşezate pe acest
râu?
4. Descrieţi imaginea din fotografie.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
50
PLAN DE EXCURSIE
TRASEUL ALES:
Bucureşti – Feteşti – Cernavodă – Constanţa – Mamaia – turul litoralului –
Basarabi – Adamclisi – Ostrov – Călăraşi – Bucureşti
I. ETAPA I: ORGANIZAREA EXCURSIEI
1. stabilirea scopului excursiei:
- cunoaşterea reliefului sud-dobrogean şi a litoralului românesc, a monumentelor
istorice şi a obiectivelor economice din această parte a ţării.
2. documentarea necesară:
- harta traseului;
- materiale informative.
3. stabilirea aplicaţiilor practice:
- compararea microformelor de relief din câmpie cu cele din podiş;
- observaţii hidrologice asupra Dunării la Călăraşi;
- identificarea tipurilor de sate de pe traseul parcurs;
- observarea tipurilor de ţărm;
- observaţii asupra faunei piscicole la acvariul din Constanţa;
- colectarea unor materiale: roci, scoici, plante pentru ierbar, insecte pentru
insectar etc.;
- realizarea unor fotografii şi schiţe.
4. detalii de transport şi cazare:
- mijlocul de transport: autocarul;
- cazarea: hotel Caraiman/Mamaia.
5. organizarea grupului:
- anunţarea itinerariului de parcurs;
- anunţarea scopului şi a aplicaţiilor care se vor realiza;
- discuţii asupra echipamentului şi alimentaţiei necesare;
- discuţii asupra problemelor de conduită.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
51
III. ETAPA a II – a: DESFĂŞURAREA EXCURSIEI
1. ziua I:
*Bucureşti – Feteşti – Cernavoda – Medgidia – Constanţa – Mamaia
- se vizitează herghelia de cai de rasă de la Dormărunt;
- se fac observaţii asupra ecluzei canalului de la Cernavoda şi asupra centralei
atomoelectrice;
2. ziua a II – a:
*Constanţa – Eforie Nord – Techirghiol
- se vizitează: acvariul, planetariul, delfinariul de la Constanţa;
portul Constanţa;
schitul de maici !Sfânta Fecioară Maria” de la Techirghiol;
- turul litoralului cu observarea reliefului litoralului;
3. ziua a III – a:
*Constanţa – Basarabi – Medgidia – Adamclisi – Ostrov – Călăraşi – Bucureşti
- se vizitează: bisericile rupestre din Dealul de cretă Tibişir;
fabrica de ciment de la Medgidia;
monumentul Tropaeum Traiani, altarul sacru şi muzeul de la
Adamclisi;
- se trece Dunărea cu bacul.
IV. ETAPA a III – a: EVALUAREA – LA ŞCOALĂ
*o şedinţă de cerc în care elevii prezintă materialele colecţionate şi se poartă discuţii
legate de traseul parcurs.
*un concurs prin care se testează cunoştinţele dobândite în excursie.
*o şedinţă de cerc în care să fie analizate aplicaţiile practice.
*un concurs de desene realizate în timpul excursiei sau după încheierea acesteia.
*proiecţii de diapozitive de pe traseul parcurs.
*realizarea unui album cu imagini din zonele vizitate.
*redactarea şi prezentarea unor compuneri despre locurile vizitate.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
52
PLANUL UNEI EXCURSII
I. ORGANIZAREA:
SCOPUL:
- familiarizarea elevilor (clasele II – IV) cu zonele de relief pe care le vor
străbate;
- cunoaşterea condiţiilor de mediu, floră şi faună, precum şi adaptarea acestora
la mediu;
- formarea deprinderii de studiu microclimatic al unei zone geografice;
- formarea capacităţii de observare geografică a unor staţiuni climaterice şi
turistice;
- cunoaşterea unor obiective turistice antropice (muzee, castele, mânăstiri);
- exersarea deprinderilor de învăţare prin cooperare, de comportare civilizată în
locuri publice.
Traseul: Bucureşti – Ploieşti – Câmpina – Sinaia – Buşteni – Platoul Bucegilor şi retur
(cu autocarul, o zi)
1. Ploieşti – Muzeul Ceasului; zona industrială de prelucrare a petrolului (sondele
de la Brazi);
2. Câmpina – muzeul memorial Nicolae Grigorescu;
3. Sinaia – Castelul Peleş;
4. Platoul Bucegilor – staţie meteorologică;
- Valea Cerbului („Zânele din Valea Cerbului)
- rezervaţii ale reliefului glaciar pe vârful Omu;
- peisajul pitoresc al Munţilor Bucegi.
Aplicaţii practice:
- observarea fiecărei unităţi de relief şi notarea aspectelor specifice;
- compararea microformelor de relief întâlnite (câmpie, deal, munte);
- identificarea unor caracteristici ale localităţilor văzute pe traseu;
- studiul vegetaţiei de pădure, precum şi etajul alpin de pe Platoul Bucegilor;
- sesizarea caracteristicilor specifice staţiunilor climaterice şi turistice;
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
53
- realizarea unor fotografii cu peisaje din natură cât mai expresive pentru
observaţiile făcute, precum şi a unor desene, colecţii de roci sau plante.
II. DESFĂŞURAREA excursiei pe itinerariul stabilit.
III. EVALUAREA:
- portofoliu: pe traseul desenat, fotografii, desene ale copiilor, impresii notate în
timpul excursiei, informaţii adunate de la ghizii întâlniţi în muzee;
- concurs de cultură generală vizând informaţiile dobândite.
ŞEDINŢA DE CERC GEOGRAFIC
TEMA:
ZONA ETNOGRAFICĂ A MARAMUREŞULUI
PLAN:
1. Poziţia geografică a Depresiunii Maramureşului
2. Eelemente de etnografie şi folclor
3. prezntarea de forografii şi diapozitive
DESFĂŞURARE:
1. Un elev prezintă poziţia geografică a „Ţării Maramureşului” în grupa nordică a
Carpaţilor Orientali, Înconjurată de Munţii Oaş – Gutâi - Ţibleş – Rodnei –
Maramureşulu, pe văile afluenţilor Tisei (Vişeul şi Iza cu afluentul Mara)
2. Al doilea elev face referiri la bogăţiile solului şi subsolului acestei regiuni
3. Alţi 2 – 3 elevi prezintă, pe baza vizitei anteroare la Muzeul satului din
Bucureşti şi la Muzeul ţăranului român, aspecte privind:
- arhitectura maramureşană
- elemente de folclor
- frumuseţea portului popular
- meşteşuguri (olărit, sculptura în lemn etc.(
- ineditul cimitirului vesel de la Săpânţa
4. Doi elevi prezintă fotografii şi diapozitive din Maramureş
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
54
TEME PROPUSE PENTRU PORTFOLIILE STUDENŢILOR
1. Eficienţa metodelor activ-participative în predarea-învăţarea geografiei la clasa
a IV – a, în condiţiile utilizării mijloacelor infromativ-demonstrative
2. Învăţarea geografiei prin jocul didactic
3. Lărgirea orizontului şi interesului de cunoaştere a elevilor din ciclul primar, prin
lecţia de geografie
4. Eficienţa metodelor activ-participative în predarea-învăţarea geografiei în ciclul
primar
5. Metodele activ-participative şi necesitatea creşterii caracterului activ al
învăţării
6. Cunoaşterea particularităţilor de vârstă ale elevilor din ciclul primar, necesitate
în procesul de predare-învăţare a geografiei în clasele I – IV
7. Metode de explorare şi descoperire a realităţii geografice
BIBLIOGARFIE:
1. Cerghit Ion, Metode de învăţământ, Idei pedagogice contemporane, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.
2. Dulamă Maria Eliza, Didactica geografică, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1996.
3. Dulamă Maria Eliza, Strategii didactice, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2000.
4. Dulamă Maria Eliza, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii
în geografie, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2001.
5. Iucu Romiţă B., Manolescu Marin, Pedagogie, Editura Fundaţiei Culturale
„Dimitrie Bolintineanu”, 2001.
6. Radu Ion T., Evaluarea în procesul didactic, Idei pedagogice contemporane,
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2000.
7. Schoumaker Bernadette Merenne, Didactica geografiei, Editura Nathan, Pris,
194.
Metodica predării geografiei
Cornelia Dincă
55
8. Tomescu Viorica, Popa Florentina, Metodica predării geografiei şi ştiinţelor
naturii în ciclul primar, Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1999.
9. Tomescu Viorica, Didactica geografiei, Editura Universitaria, Craiova, 2003.