MANAGEMENTUL TURISTIC AL STATIUNII BAILE FELIX

Cursant: Mihai Bogdan Marius

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................2Situatia actuala a infrastructurii..............................................................................2Comparatie intre cele doua stranduri: Băile Felix vs Hajduszoboszló............2

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ..................................................................................3Spaţii de cazare...........................................................................................................3Baza de alimentaţie publica.....................................................................................3Baza de tratament.......................................................................................................4Căi de comunicaţie.....................................................................................................4

CIRCULAŢIA TURISTICĂ..............................................................................................4Factorii care influenţează circulaţia turistică......................................................4

INDUSTRIA TURISTICĂ ŞI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI................................5BĂILE FELIX - ANALIZA SWOT...................................................................................5

Puncte tari :..................................................................................................................5Puncte slabe :..............................................................................................................5Oportunităţi:.................................................................................................................6Amenintari:...................................................................................................................6Strategii:........................................................................................................................7

CONCLUZII GENERALE................................................................................................7Bibliografie:........................................................................................................................9

1

1. INTRODUCERE

Statiunea Baile Felix este situat in partea de nord-vest a Romaniei, in judetul Bihor, la o distanta de circa 9 KM de Oradea si la 22 KM de punctul de trecere a frontierei Bors. Asezat in campia Crisurilor la o altitudine de 150 m, statiunea are un climat continental moderat de ses, cu ierni blande si veri temperate cu influenta mediteraniana, ideal pentru turism balnear. La dispozitia turistilor intreg anul, statiunea balneoclimaterica Baile Felix ofera conditii de relaxare, vacanta, odihna si recuperare. Baile Felix dispune de o bogata baza de tratament, bai termale, pensiuni (Connyland, Carmena, Sebastian), stranduri (Apollo).7 staţiuni balneare. Factorii terapeutici naturali, ape termale şi minerale, nămolurile terapeutice, mofetele, completate cu procedurile de fizioterapie reprezintă principala activitate a bazelor de tratament din staţiunile balneare. Alături de acestea, oferta centrelor de bunăstare bazată pe noile cerinţe pe piaţa turistică balneară şi un personal profesionist ce asigură servicii de cea mai bună calitate, în structuri moderne de cazare, alimentaţie, tratament şi agrement reprezintă imaginea turismului de bunăstare în mileniul trei.

Situatia actuala a infrastructurii:

- 29 unitati specializate in turism (hoteluri –12,pavilioane, campinguri casute si corturi) cu o capacitate de cazare de 5.917 locuri - 45 unitati specializate in agroturism; - 9 unitati specializate in agrement –cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri - 43 unitati de alimentatie publica specifica5. 4 unitati specializate in tratament balnear si recuperare a capacitatii de munca –cu o capacitate de 2.778 locuri. Statiunea Baile Felix este cunoscuta atat pe plaiurile Romaniei cat si in afara. Ea beneficiaza de o reclama pozitiva in special datorita tratamentelor post operatorii de care clientii au parte aici. Cu ajutorul apelor termale atat de benefice pentru sanatatea organismului uman, indemanarea specialistilor terapeuti din centrele medicale gazduite de statiune au atras, an de an, tot mai multi turisti. Insa, Felixul ramane statiunea preferata a bihorenilor si mai ales a oradenilor care, incepand cu data de 1 mai, isi petrec aici majoritatea timpului liber. Turismul balnear, reprezentat de Baile Felix si agroturismul, prin multitudinea posibilitatilor de cazare oferite de pensiunile din zona, sunt carti de vizita nationale si internationale. Insa, inca exista capitole care cer sa fie imbunatatite. Proiectele de investitii demarate de administratia locala si experti sunt cea mai buna solutie de dezvoltarea statiunii Felix. Unul dintre proiectele in curs de executie este modernizarea si extinderea infrastructurii, alei si cai de acces, in valoare de 6.000.000 RON. Proiectul include amenajarea de parcari si spatii verzi. In Baile Felix va fi amenajat si un parc cu spatii de joaca pentru copii. Ultima pe lista investitiilor, dar nu cea mai putin importanta, este proiectarea aqua park-ului in valoare de 1.775.000 RON. Acesta va fi construit in partea sudica a platoului dintre Baile Felix si Baile 1 Mai. De asemenea problema gradinii zoologice din orasul Oradea, ar putea fi rezolvata prin mutarea acesteia in aproprierea statiunii Felix, prezenta unor paduri aflate in proprietarea Ocolului Silvic, ar face usoara aceasta mutare. Binenteles acest proiect aduce cu el o serie de investitii, dar cu siguranta ar fi unul de succes.

Comparatie intre cele doua stranduri: Băile Felix vs Hajduszoboszló

AQUAPARKUL din Hajduszoboszló bilet de intrare pe o zi întreagă 2.800,- echilvanetul a 43 de lei. Strandul din Hajduszoboszló : un bilet pentru adulti costa 1300,- 20 de lei. Intrarea la Strandul Felix din Baile Felix costa 25 de lei. In privinta Aquaparkului exista un inconvenient pentru turistii care aleg sa isi petreaca aici timpul. Ei nu pot consuma produse alimentare din afara incinte de nici un fel. Este clar o masura a conducerii parcului prin care se doreste marirea consumului produselor proprii. Cu

2

toate acestea sunt destul oradeni care prefera statiunea din Ungaria. Cea mai mare atracţie a ştrandului este „litoralul mediteranean” înconjurat de palmieri. Pe malul cu nisip al piscinei uriaşe, plină cu apă curată cristalină şi cu valuri, vasul piraţilor şi farul încântă pe vizitatori. Cei îndrăgostiţi de tobogane pot alege dintre 9 tipuri de tobogane, toate pornind de la 12 metri altitudine. Lungimea totală a toboganelor ( tobogan-concurs cu patru piste, kamikaze, hidrotobogan, gaură neagră, fluviul torenţial, toboganul uriaş, Niagara, big hole, twister), depăşeşte un kilometru. Noul ştrand din Felix are şase bazine nou-nouţe, din care trei sunt cu apă termală. “Bazinul din stânga, dinspre Apollo, are 980 metri pătraţi, cu instalaţii acvatice de hidromasaj, inclusiv 20 de paturi de masaj subacvatic, jocuri şi căderi de apă tip ciupercă şi gheizer. Plus două bazine de relaxare, cu o suprafaţă totală de 1.700 de metri pătraţi, pentru adulţi, şi un bazin de 330 de metri pătraţi dotat cu instalaţie de produs valuri”. Nici copiii nu au fost uitaţi. Ştrandul are două bazine “baby” şi “junior” care se întind pe 505 metri pătraţi şi sunt dotate cu jocuri acvatice. Instalaţiile au sisteme de ultimă generaţie pentru monitorizarea calităţii apei, iar jocurile de apă au fost concepute de firma din Ungaria care a amenajat şi ştrandul din Hajduszoboszlo. Complexul termal din Hajduszoboszló este intradevar mai atractiv, atrage turistii care cunoscand situatia actuala din Romania a turismului, prefera sa consume servicii turistice de mai buna calitate dar si mai costisitoare.

tii verzi. In Baile Felix va fi amenajat si un parc cu spatii de joaca pentru copii. Ultima pe lista investitiilor, dar nu cea mai putin importanta, este proiectarea aqua park-ului in valoare de 1.775.000 RON. Acesta va fi construit in partea sudica a platoului dintre Baile Felix si Baile 1 Mai. De asemenea problema gradinii zoologice din orasul Oradea, ar putea fi rezolvata prin mutarea acesteia in aproprierea statiunii Felix, prezenta unor paduri aflate in proprietarea Ocolului Silvic, ar face usoara aceasta mutare. Binenteles acest proiect aduce cu el o serie de investitii, dar cu siguranta ar fi unul de succes.

2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Avantajele naturale ale unui loc nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor, ci este necesară existenţa unei infrastructuri adaptate şi eficiente

Spaţii de cazare:

Baza de cazare reprezintă elementul esenţial al bazei materiale de care este dependentă desfăşurarea activităţii turistice. Formele de cazare au evoluat de la componentele „clasice” – casa de odihnă şi tratament sau vila, pavilionul şi hotelul până la pensiuni, cabane, campinguri, moteluri. Evoluţia bazei de cazare a fost relativ sinuoasă şi sincopată şi diferă în funcţie de unitatea de relief în care se dezvoltă.

Baza de alimentaţie publica:

Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este dependentă de mărimea capacităţii de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice. Dinamica şi diversitatea bazei de alimentaţie publică reflectă intensificarea activităţilor turistice.

3

Baza de tratament :

Gradul de diversificare a bazei terapeutice, introducerea procedurilor moderne, care completează terapeutica naturistă clasică ce valorifică factorii naturali de cură (ape termale, ape minerale, nămoluri), dimensionarea acesteia în concordanţă cu mărimea, structura şi calitatea bazei de cazare, determină ierarhizarea staţiunilor nuanţând puterea lor de atracţieÎn staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării, turiştii dispun de multiple şi variate posibilităţi de petrece agreabilă a timpului liber. Pe lângă ştrandurile şi piscinele cu ape termale şi minerale, staţiunile dispun de modalităţi diverse şi variate de petrece a timpului liber: case de cultură, cinematografe sau teatre de vară, biblioteci, muzee, cluburi, discoteci, unde turiştii se pot relaxa în voie. Majoritatea staţiunilor au amenajate parcuri, unde turiştii pot efectua cure de teren, indicate în timpul tratamentului balnear şi excursii în împrejurimi.

Căi de comunicaţie

Varietatea, densitatea, dar mai ales gradul de modernizare a căilor de comunicaţie a stimulat sau dimpotrivă a inhibat amenajările turistice dintr-o anumită regiune, chiar în situaţia existenţei unui font balnear valoros

Dezvoltarea şi calitatea serviciilor turistice sunt dependente, în primul rând, de existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte funcţii. În al doilea rând serviciile turistice sunt influenţate de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare şi de alimentaţie publică, a bazelor de tratament şi agrement, de nivelul de calificare a lucrărilor, de organizarea muncii în unităţile turistice. În acest context insuficienţa spaţiilor de cazare şi de alimentaţie publică, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele turiştilor, ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire, influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi prin intermediul acestora, influenţează şi dimensiunile circulaţiei turistic

3. CIRCULAŢIA TURISTICĂ

Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi diversificarea bazei de cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea bazei de agrement.

Factorii care influenţează circulaţia turistică

Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai (veniturile disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie (timpul disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea vacanţelor, etc).

Originea turiştilor străini este în majoritatea cazurilor europeană şi izolat de pe alte continente: Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Franţa, Turcia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Elveţia, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, SUA, Canada.

Se poate observa că numărul de turişti este mai mare, în comparaţie cu celelalte staţiuni balneare, din ţară, numărul înnoptărilor este şi el mai ridicat, iar durata medie a sejurului este mai

4

crescută. În special şi numărul turiştilor străini este mai ridicat faţă de restul ţării, lucru datorat situării în geografice (ieşirea spre Europa de Vest – principala furnizoare de turişti străini).Creşterea cererii pentru produsele tip „punere în formă” (fitness), dorinţa manifestată tot mai pregnant de curanţi de a fi trataţi ca turişti, nevoia acestora de a ieşi din rutina zilnică, precum şi rolul agrementului ca adjuvant al tratamentelor evidenţiază relaţia implicită a turismului balnear cu turismul de odihnă, de recreere, de agrement, sportiv, turismul balnear aflându-se, de altfel, la graniţa dintre tratament şi loisir. Problema promovarii destinaţiilor turistice balneare din vestul ţării este dată de lipsa unor organizaţii de acest fel la nivel regional şi local, problemă care se poate remedia prin înfiinţarea unor centre de informare turistică în staţiunile balneoclimaterice, în oraşele mari, în locuri tranzitate de potenţialii turişti.

4. INDUSTRIA TURISTICĂ ŞI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Existenţa de resurse turistice degradate duce la imposibilitatea valorificării lor turistice şi implicit la utilizarea redusă sau chiar deloc a bazei materiale, la diminuarea cererii turistice şi a încasărilor provenite din turism. Afectarea chiar în mică măsură a resursele turistice balneare, prin diminuarea calităţii factorilor terapeutici sau a celor care favorizează odihna şi recreerea, reduce posibilităţile de refacere a sănătăţii.

Cu toate că turismul determină o serie de efecte pozitive, pe lângă acestea, apar şi efecte negative, dacă nu se are în vedere o programare şi dezvoltare durabilă a turismului. Este foarte important ca efectele negative să fie identificate prin studii de impact, pentru ca factorii de decizie să găsească metode de diminuare şi înlăturare a acestora, deoarece turismul se focalizează pe ceea ce este mai atrăgător, frumos şi unic. balneare deosebite, etc.

5. BĂILE FELIX - ANALIZA SWOT

Puncte tari :

Băile Felix este cunoscută ca o staţiune turistică cu recunoaştere internaţională Diversificare socio-economică (33% sănătate, 30% comerţ şi 22% industrie), legate ca

activităţi de sursele termale; Există unităţi cu caracter specific (recuperare medicală, centre de antrenament pentru

atleţi, mici cluburi de agrement) Poziţionare rutieră bună (E76) şi deservire optimă cu mijloace de transport public Diversitate etnică, cu efecte pozitive asupra nivelul cultural şi educaţional al populaţiei; Apropierea de graniţa cu Ungaria este un avantaj pentru atragerea turiştilor străini,

societatea nu se loveşte de problema infrastructurii rutiere precare din interiorul ţării oferta societăţii este unică în această regiune, beneficiind de o bază naturală cu potenţial Cresterea pozitivq a sosirilor de turisti romani cu 108%; numarul vizitatorilor straini a

crescut cu 15.8% Indicele de ocupare turistica acrescut cu 29.3%

Puncte slabe :

Nevoia mare de investiţii, venită din gradul de uzură fizică, dar şi de nevoia de modernizare;

Managementul precar este altă problemă a turismului românesc

5

Aeroport în vecinătate cu destinaţii internaţionale limitate Nu se sustin brandurile relevante din patrimonial cultural Lipsa unor strategii specifice pentru turismul cultural, istoric si lipsa parteneriatelor

interinstitutionale Lipsa surselor financiare pentru proiectele de investitii si/ sau alocarea acestora pe

prioritati comunitare Scaderea fortei de munca calificateocupate in turism; cauza este data de nivelul redus de

salarizare fata de celelalte ramuri economice Structuri de promovare si informare insuficiente Cererea interna reorientata

Oportunităţi:

Promovarea turismului românesc trebuie să se facă şi unitar, nu numai la nivel de companie ci şi la nivel de stat;

Intrarea României în UE reprezintă un avantaj considerabil pentru turismul românesc în general şi pentru Turismul din Felix in particular, mai ales tinând cont de

apropierea de graniţa vestică. Posibilitatea atragerii de investiţii directe în domeniul turismului balnear şi menţinerea

imaginii de marcă; Construirea autostrazii Transilvania Cresterea capacitatii de czare turistica Imbatranirea populatiei va duce la o crestere a turismului balnear din zona; Cresterea puterii de cumpararea apopulatiei Accesibilitatea fondurilor externe (Fonduri structurale FEDER) pentru dezvoltarea

turismului Cooperarea transfrontaliera cu tarie vecine

Amenintari:

Ĩn conditiile in care statul nu incurajeaza turismul, nu creaza un cadru propice dezvoltarii acestuia, atunci multe din eforturile singulare ale unei companii pot fi in zadar.

Diminuarea cadrului natural datorită amplasării de noi rezidenţe fără respectarea normelor şi standardelor de calitate a mediului

Reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe, cu o calitate a serviciilor net superioară, dar şi micşorarea puterii de cumpărare a populaţiei;

Imbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţării vecine, direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea serviciilor. Exemplu staţiunile termale din Ungaria

Neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii şi nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc;

Poluarea accentuată a mediului natural şi intervenţia tot mare a omului în natură; Neglijarea patrimoniului cultural din zona Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene Concurenta altor statiuni balneoclimaterice din zona Nivel scazut al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de turism Lipsa marketingului regional de turism Lipsa unei strategii integrate de cdezvoltare a turismului la nivel national Proliferarea concurentei neloiale

6

Strategii:

Potential pentru turismul de nisa: turism cultural, localitatile din zona ofera o gama larga de obiective culturale/ de divertisment, reprezentte de muzee, teatre.

Turism de tineret. Constituirea de agentii regonale de de promovare aturismului in legatura cu operatorii

internationali. Marirea numarului de centre de informare, panouri de informrae plasate in fata unitatiloe

economice , garii,spitalelor. Cresterea numarului de scoli si institutii de invatamant cu profil de management touristic.

acerba promovare pe piata si pe alte regini din tara: publicitate sporita la locul vanzarii (birou de turism), agentii de voiaj si locatii rurale, publicatii, cataloage generale de destinatie intreprindere, cataloage de produs, harti, planuri si trasee, ghiduri turistice, pliante turistice.

Distributie directa: cumpararea setrviciului de turism prin Internet, rezervari prin Internet. Actiuni promotionale orientate spre mentinerea si fidelizarea clientilor, atragerea clientilor

potentiali, atragerea clientilor firmelor concurente. Participare la saloane, targuri si expozitii de turism. Cresterea mijloacelor de comunicare cu publicul extern: vizite ale jurnalistilor, receptii. Diversificarea tehnicilor pentru incitare la cumparare: reduceri de preturi, (reduceri de

preturi pentru perioade de extrasezon, oferte speciale pentru pensionari, elevi si studenti, reduceri sau gratuitati pentru turistii fideli, bonusuri la a II-a, a III-a sau a IV-a utilizare oferte speciale, jocuri si concursuri, tombole si loterii, sponsorizarea unui sportive pentru a aduce un plus de imagine, panouri informatice / computerizate in statii de autobus, benzinarii, piete, illustrate si vederi, cataloage.

6. CONCLUZII GENERALE

Este necesară conceperea unor planuri strategice de dezvoltarea a turismului balnear, care să pornească de la o viziune interogatoare şi să antreneze toţi factorii implicaţi în dezvoltarea acestuia. Atingerea unui astfel de obiectiv major necesită realizarea unor obiective specifice cum sunt: creşterea competitivităţii produsului turistic balnear, relansarea produsului turistic balnear românesc pe piaţa locală, regională, naţională şi chiar internaţională, modernizarea infrastructurii, perfecţionarea cadrului legislativ organizat necesar dezvoltării turismului balnear competitiv, perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă care va lucra în turismul balnear, asigurarea condiţiilor de practicare a turismului balnear de către diferite categorii de populaţie, promovarea industriei turistice Considerăm că în foarte scurt timp deficienţele pe care le are turismul balnear în momentul de faţă, se vor putea estompa, iar staţiunile balneoclimaterice din arealul studiat, vor reveni printre destinaţiile europene importante, care vor atrage un număr însemnat de turişti. Singura restricţie va fi impusă de competitivitatea destinaţiilor învecinate, iar pentru ca staţiunile din vestul României să devină destinaţii competitive trebuie îmbunătăţit managementul în domeniul turismului, pe baza unor strategii coerente. Dezvoltarea turismului balnear şi de recreere, poate duce la o dezvoltare economică durabilă a staţiunilor de interes general, dar şi a localităţilor rurale ce dispun de factori balneari, datorită efectului multiplicator al acestei activităţi. Odată cu dezvoltarea turismului, creşte presiunea antropică asupra mediului înconjurător şi apar fenomene de degradare a acestuia. Natura transformată de om îşi pierde din valenţele sale recreative, însă ca o compensaţie a acestui fenomen, omul şi-a diversificat zestrea turistică producând noi valori, înnobilându-şi ambientul odată cu ridicarea standardului său de civilizaţie.

7

Stabilirea strategiei turistice va avea în vedere elementele ce pot influenţa decizia turistului în alegerea destinaţiei sale. Condiţiile factoriale, care influenţează turiştii în alegerea locaţiilor pentru petrecerea concediilor sunt reprezantate de: resursele naturale (izvoare cu apă minerală şi termală, nămoluri teraputice, mofete, alţi factori naturali de cură balneară, climat, peisaj, cursuri de apă, lacuri, plaje, situaţie geografică, patrimoniu cultural, colecţii de artă, ş.a.), resursele de capital şi infrastructură (turismul are nevoie de infrastructură dezvoltată, mijloace de transport moderne, condiţii corespunzătoare de cazare, alimentaţie şi agrement, amenajări locale şi regionale, nivelul investiţiilor din turism depinde de sursele financiare pe care capitalul autohton sau internaţional le alocă dezvoltării acestui sector) şi resursele umane. Combinarea celor trei grupe de factori formează baza poziţiei concurenţiale a unei destinaţii. Poziţia concurenţială a unei destinaţii este determinată în mare măsură de gradul său de specializare şi de calitatea ofertanţilor. Calitatea produselor turistice este dată la rândul ei de calitatea naturală (condiţiile mediului), calitatea materială (echipamente hoteliere, de servire a mesei, dotarea bazei de tratament, mijloce de transport, evenimente culturale şi sportive, spectacole, ş. a.) şi calitatea imaterială (serviciile, sistemul de informare a clienţilor, managementul firmei). O infrastructură adaptată şi eficientă este în egală măsură necesară pentru a evidenţia avantajele naturale ale unui loc (frumuseţea şi diversitatea peisajului, factorii climatici, aerul ş.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. Nu este vorba numai de căile de comunicaţie (aeroporturi, drumuri, căi ferate şi servicii publice), centrele turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructură, în special în domeniul tratamentului, agrementului, relaxării şi refacerii (culturii, sporturilor şi spectacolelor), cerinţe tot mai actuale pe piaţa turistică balneară. Turismul balnear este printre puţinele forme de turism care valorifică într-o mare măsură progresul tehnic atât la nivelul echipamentelor medicale moderne care sunt prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cât şi la nivelul celorlalte categorii de echipamente (cazare, alimentaţie, agrement). Nealinierea dotărilor la noile tendinţe manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone balneare, indiferent de calitatea resurselor naturale existente. Cercetările ştiinţifice contribuie la creşterea eficienţei tratamentelor şi la recunoaşterea lor în lumea medicală. Motivaţia îngrijirii sănătăţii determină modificări în conţinutul turismului balnear care devine mai complex decât în cazul celorlalte forme de turism, fiind rezultatul combinării resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice (transport, cazare, alimentaţie, agrement) şi cu tratamentul balnear care devine serviciu de bază. Totodată, conţinutul şi specificitatea turismului balnear impun particularizarea fiecăruia dintre serviciile turistice la cerinţele turismului balnear, ajungându-se ca unele dintre ele să reprezinte chiar o continuare a tratamentului. Infrastructura de cazare din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare sinuoasă şi sincopată. În prezent ar fi nevoie de investitori care să construiască sau să renoveze spaţiile destinate turismului balnear, respectând strategiile unei dezvoltării durabile, pentru a răspunde solicitărilor turiştilor şi pentru a nu deteriora calitatea factorilor de mediu. Oamenii trebuie să conştientizeze şi să înveţe faptul că mediul este un „bun perisabil” care se reface foarte greu, iar afectarea profundă a acestuia va conduce şi la dereglarea activităţii sectorului turistic. Spaţiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condiţiile de igienă şi confort optime şi o serie de comodităţi care să-i uşureze curantului şederea în cameră. În acest sens echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spaţiilor, construirea unor holuri mai largi, existenţa unor dotări speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a paturilor ergonomice şi chiar a modului de dispunere a mobilierului, trebuie să fie adaptate sejurului într-o staţiune balneară. Cercetări recente au arătat că şi coloritul (cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile (aromoterapia), iluminatul, pot contribui la reuşita tratamentului. Pentru a putea răspunde într-o cât mai mare măsură diverselor solicitări ale clientelei, este important ca unitatea de cazare să ofere o gamă largă de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment. Bazei de alimentaţiei îi revine un rol important în efectuarea cu succes a tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de afecţiune fiindu-i recomandat un

8

anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament în sine: dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care vizează educaţia în scopul asigurării unei vieţi sănătoase. Deţinătorii stabilimentelor de alimentaţie publică ar trebui să ţină cont atât de cele enumerate mai sus, dar şi de oferirea unor servicii ireproşabile celor turiştilor. Agrementul până în prezent nu reprezintă un serviciu de bază în cazul turismului balnear. Importanţa sa tinde să devină din ce în ce mai mare odată cu modificările înregistrate în structura cererii turiştilor. Astfel, curanţii manifestă tot mai intens pentru nevoia de a nu mai fi trataţi ca bolnavi, ci ca turişti, aceasta cu atât mai mult cu cât efectuarea tratamentelor nu ocupă decât jumătate de zi. Trebuie precizat că o componentă indisolubilă a curei balneare o reprezintă detaşarea de cotidian, de problemele vieţii de zi cu zi, la aceasta contribuind în mod semnificativ agrementul cu toate componentele sale. În urma studiilor de specialitate, cercetătorii au evidenţiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare, fiind chiar o etapă a tratamentului, ce trebuie efectuată sub control medical. Problema dezvoltării agrementului se pune tot mai acut în cazul turismului de sănătate al cărui slogan este „punerea în formă” (fitness), pentru că anumite forme de agrement reprezintă chiar motivaţia deplasării, iar de modul în care acesta este conceput şi realizat, depinde şi aprecierea generală a staţiunii. În conformitate cu cerinţele pieţei internaţionale în staţiuni ar trebui să se dezvolte şi să se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turiştilor dornici de relaxare, refacere şi recreere. Deplasarea interesului spre întreţinerea şi menţinerea sănătăţii populaţiei active, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea cheltuielilor asigurărilor de sănătate şi pentru dezvoltarea sectorului de întreţinere este una dintre soluţiile turismului balnear. Transporturile turistice, pe lângă contribuţia pe care o au la valorificarea ofertei balneare şi în alegerea destinaţiei călătoriei, se confruntă, în cazul turismului balnear cu o serie de probleme de organizare, determinate atât de necesitatea asigurării unui confort suplimentar pentru a nu agrava starea de boală a curanţilor şi cu necesitatea adaptării mijloacelor de transport la cerinţele diferitelor segmente de clientelă, cât şi cu nevoia de a păstra nealterată calitatea factorilor de mediu, condiţie obligatorie în cazul turismului balnear. În prezent, atât infrastructura, cât şi mijloacele de transport necesită renovări şi modernizări la standarde europene. De aceea se impune tot mai pregnant tendinţa de a utiliza în staţiunile balneare numai mijloace de transport nepoluante, (celelalte putând fi lăsate în parcările special amenajate de la intrările în staţiuni), refacerea drumurilor din staţiuni, dar mai ales modernizarea căilor de acces spre acestea. S-a constatat că în ultimii patru ani pe fondul relansării creşterii economice şi a finalizării procesului de privatizare, după perioade de stagnare şi criză, potenţialul extraordinar pe care ţara noastră îl are în domeniul balnear a reînceput să fie pus în valoare. Cu strategii adecvate, atât la nivel macroeconomic cât la nivel microeconomic, se poate răspunde noilor cerinţe manifestate pe piaţa turistică balneară prin crearea unor staţiuni polivalente, cu un profil de bază al staţiunii modernizat, dar şi prin apariţia unor staţiuni cu profiluri noi: înlăturarea stresului, repunerea în formă, înfrumuseţarea, profilaxia. Reuşita unui astfel de plan de dezvoltare ar face din turismul balnear românesc un punct de atracţie nu numai pentru turiştii români, ci mai ales pentru cei din celelalte state ale UE. Valoarea deosebită a potenţialului turistic balnear din partea de vest a ţării, conferit de diversitatea, volumul şi valoarea terapeutică a substanţelor minerale terapeutice pe de o parte şi tendinţele manifestate pe piaţa turistică internaţională ca urmare a dezvoltării turismului de sănătate pe de altă parte, oferă posibilitatea ca în condiţiile unei strategii adecvate, turismul balnear să devină unul dintre punctele forte ale turismului românesc care să îi confere acestuia şansa relansării pe piaţa turistică internaţională.

Bibliografie:1. www.bailefelix.net 2. Băile Felix   - Wikipedia   ro.wikipedia.org/wiki/Băile_Felix3. Hotărârea Guvernului nr.1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

9