B a d a - P e s f a Domineca, 4 Apr. 23 Mart. 1875. 9ir. 2 3 2 1 — 9 3 5 - 9 2 6 . Annulu allu sieptele MDCCOLXXV

R c d a c t i u n e a

se atfla m

Strat'a lui Leupoldu Nr. 44-Scrissorilc nofrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii re­gulari ai „Federatiunii." Scrissori anonime nu se publica. Articli' tra-misi si nepublicati se \ oru arde si nu­

mai la cerere espre sa se retorna.

FEDERATI FNEA Diurnalu politicu, literari^ commercialu si economicu.

Appare Dominec'a.

Pret inlo de Prennmerat iat ie : Pre trei lune 3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „

Pentru Romani 'a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 - 8 „ = 8 „ ,.

Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs'a timbrale pentru fiesce-care publicatiune sepa­ratu. In loculu deschisu 20 cr. de linia.

Unu essemplariu costa 10 cr.

B. -Pes t 'a , 3. Apr. 22. Mart. 1875. Camer'a deputatiloru ung. reîncepu

-Jaui lu#r«rile salle, cari inainteza cu potere de ÎI buri. Legea pentru pensiu­nea invetiatoriloru trecu aprope nedis­cutata. Deputaţii presenti, — a caroru numeru abiá suie la cifr'ade 100. pre-vediuta prin regulamentu cá necessaria spre a se poté adduce concluse valide, pentru legile ce sevoteza in fug'amare. Nouele proiecte de contributiune sè si luară la votare si de orace discussiunea lipsesce, modificatiunile inca sunt rare, se pote pognosticá terminarea lueruri­loru si inchiaiarea sessiunei inca in lu­n'a cur. multu deca va intra in primele dîlle aile lui Maiu.

Dîuariele d'in Austro-Ungaria sunt pline cu reporturi despre calletori'a im-peratului si splendid'a primire la Tri-este. Salutările d'in partea osebiteloru deputatiuni, illuminatiunea feerica, bu-buitulu trescuriloru, etc. sunt lucruri cari se repetiescu totu deaun'a la asse­mene oceasiuni. Noi ne dispensàmu de la sarcin'a recensiunii acestoru solenni-tati si conformu spaţiului de care dis-punemu, vomu résume intre scirile mai noue mominteîe calletoriei. Astadata ajunge a înregistra cà dupa scirile so­site primirea domnitoriului d'in partea poporatiunii Triestine au fostu entu-siastiea.

Conclusulu deputatiloru nat. op­pos. au intempinatu aspra si chiaru in­justa critica d'in partea „Gaz Tr." si „Orient, lat." Polemi'a intre aceste doue organe si „Albin'a" tote trelle or­gane nat. oppos. s'au si inceputu. Nu intieîlegemu atât'a animositate, pentru cà nu afflàmu caus'a, carei-a s'ar poté atribui acesta lupta essacerbata. Con­clusulu deputatiloru nat. oppos. este unu felu de armistiţiu destullu de mo­tivaţii, de si tote motivele nu s'au pu­blicatu, dar in fine singurulu motivu d'a cerca sè se smulgă odată arm'a d'in manile incriminatoriloru nedrepţi, ar fi de ajunsu spre a justifica acestu armi-stiu temporale, prin care nu s'au re­nunciatu la lupta, cu atâtu mai pucinu la principie, — ci este una simpla schimbare de tactica cu scopu de a cerca, de se pote, unu modus vivendi, cà-ci irritatele lupte continue storcu poterile naţiunii, isbindu in tote părţile si in tote interessele poporului spre a carui crutiare deputaţii au deto-rinti'a cá sè cerce tote mediulocele one­ste. Insiellati in sperare cu înnoite po­teri si cu dreptulu celui curatu facia cu cellu negru la suffletu, voru reîncepe lupta cea noua, deplinu justificaţi chia­ru si in ochii adversariloru. — Vomu mai grai in asta cestiune de si nu cre-demu cà folosesce causei a desceptá at­tentiunea adversariloru cu certele no­stre intestine, d'in cari, — facandu-se mai de sila mai d'in scăpare unele de­scoperiri, '— éra numai adeversarii tra-gu folosulu.

Reductiunea judecătorieloru s'au luatu in lucrare la ministeriulu de ju­stiţia, unde pertractările confidenţiali in ast'a privintia se incepura eri. D'in mai multe parti alle tierrei sosescu"deputa­tiuni la ministeriu cu rogarea d'a nu li-se luá judecatori'a séu pentru a se strămuta in cutare si cutare locu celle remase.

Guvernulu României au retrassu proiectulu de lege pentru clădirea cailei ferrate Ploiesci-Predealu, d'in acestu in-cidentu diuariulu mag. „Ref."temendu-sc cà lini'a amintita si prin urmare junc­tiunea la Brasieu cu callea ferr. orient, a Ung. nu se va face pana Ia timpulu stipulata (1878) prin conventiune,in-demna pre guvernulu ung. capre calea diplomatica sè deè de scire guvernului României cà deca junctiunea la passulu Timisiului s'ar respinge de Camera, séu cà nu s'ar essecutá la timpu, guver­nulu ung. na va permi tte cá sè trec a neci o singura locomotiva preste frun­tarie. — Preabine, dar intrebàmu pre intielleptii de la „Reform'a" cum s'ar poté, cá fàra junctiune sé treca vre o locomobila fruntariele, chiaru si cu in-alt'a permissiune a guvernului ung?

Conferintia rom. la Sabiiu. — Diua­riulu ung. „Közérdek" scie mai multe despre affacerile Romaniloru decâtu sciu dîuariele romanesci, asiá „Közérdek" affla „cà la Pr. SSa Mitrop. Mironu se voru tiené in dîllele aceste conferintie confidenţiali mai anguste a supr'a poli­ticei .ce voru avé sè urmeze Romanii d'in Transilvani'a. La aceste conferin­tie voru luá parte câti-va preuti si mi­reni d'in cei cu influintia mai mare. Me-tropolitulu, nou-alessulu Eppu allu Ara­dului si Episcopatulu (care?) sunt cu totulu pentru activitate si se spera cà Romanii d'in Transilvani'a voru luá parte activa la alegerile viitorie si nu voru mai spriginl pre essaltatii de pana acum." — Noi nu scimu chiaru nemic'a despre acesta conferintia, care de alt­mintrea e bine sè se tiena si ar fi si mai bine de s'ar tiené in mai multe locuri spre a se cosultá intielleginti'a mai nainte de întrunirea conferintiei generali, in-lesnindu-se acestei-a lucrările prin con-sultàri prealabile pentru o acţiune so­lidare in ori ce direcţiune ar fi acest'a. Ceea ce nu ni-se pare correctu in im-partesirile officiosului dîuariu este, pre-occuparea cu atât'a positivitate a con­clusulu conferintiei de Ia Sabiiu, pro-gnosticatu cu scopu d'a se face ore-si care pressiune a supr'a conferintiei ge­nerau, chiamata a decide in ultim'a in­stantia. — Câtu pentru acest'a dorimu cá pregătirile seriöse sè se faca d'in bunu timpu, cá sè nu o paţîmu éra cá in ron dulu trecutu, tienendu-se post fest'a. — Ori care va fi conclusulu conferintiei generali, intielliginti'a si poporulu tre­bue sè scia de tempuriu de ce sè se tiene facia cu nouele alegeri. — Noi dederàmu Ionu in colonele acestui diu­ariu osebiteloru pareri ce se manifestară d'in un'a séu alta parte, fàra cá sè le approbàmu séu desapprobàmu, cu atâtu mai pucinu sè impunemu părerile no­stre si acest'a pentru cà cestiunea fiindu grava, deslegarea ei o lassàmu conferin­

tiei generali a Rloru d'in Transilvania, in a caroru competintia cade. Asiá ur-inássem si cu occasiunea conferintiei de la Mercuri-a si n'avemu neci o causa de

urmá altmintrea asta data, ba reser-v'a ce ni-o impunemu este justificata prin enunciatiuni făcute in forma de a-postrofare c á si candu ungurenii s'ar ammestecá in affacerile fratiloru d'in Transilvania, cu tote cà atari especto-ratiuni nu potu avé multa valore de ora ce caus'a este commune toturoru Rloru. dar in fine fraţii nostri d'in Tran­silvani'a sunt maturi si voru sef ce se faca fára cá sè aiba trebuintia d'a se imparti cu noi pre respunsabilitate pen­tru acţiunea ce i privesce in prim'a linia.

E d g a r d O n i n e t . ( f 27. Martiu, 1875. st. nou.)

Pre lainceputulu annului cur. Eu-rop'a cea falnica mai numera intre fiii sei pre doi următori demni ai lui Demo-sthene. dar' sortea cruda trebui sè ne rapesca pre unulu, cá numai Castelaru se representeze oratori'a. La 27. i. c. firulu electricu ni-addusse de Ia Paris scirea trista, cà cellu mai mare oratorn allu Europei si profetulu Franciéi Edgard Quinet a intorsu pamentului tri-

fcuni la 29 Martiu, c. in faci'a unui pui blicu mai mare cá 10,000. Dintre nota­bilităţi lu-insocira Victoru Hugo, Luis Blanc si Leone Gambetta; la mormentu tîenura toti trei vorbiri funebrali, pri-mulu pentru essiliu, allu doilea pentiu republic'a de la 1848, éra Gambetta pentru republic'a moderna francesa. Finindu-se pomp'a funebra, publiculu si-a manîfestatu plăcerea càtra aceşti oratori prin strigàri entusiastice „se trai-esca republica," fora cá sè se fia tem-patu ce va disordine. Astu-felu se de­părta dintre ai sei Edgard Quinet, las­sandu in urm'a sa multe anime sfâşiate si una naţiune irritata din caus'a inte-resseloru personale alle differitiloru pre tendenti la tronu.

Dar sè vedemu acumu cine a fostu omulu, allu carui nume face se trassa-ria tota lumea ?

Edgard Quinet se nascù la an. 1803 in Bourg-en-Bresse langa Elveti'a. Ta-talu seu servi cá intendinte'a in armat republicana de la 1793—95, de unde se depărta forte superatu pre consululu Bunaparte, si in tota vieti'a i-facù oppo­sitiune crâncena. Acestu spiritu dom­nia in cas'a betranului Quinet pre candu se desvolta micutiulu Edgard, si cu tote acestea geniulu belliducelui de la Wa­terloo sciù se atraga in partid'a sa si pre fiiulu betranului Quinet, carele a-tunci nu prevediù, cà Bunaparte va de­veni despota. Pana tardiu dupa an. 1820 Edgard Quinet fù unu adoratoriu mare allu imperiului si in mai multe ronduri lu vedemu cautandu „Waterloo"-ulu. Carier'a cea splendida i-se incepe inse numai la an. 1840, candu deveni pro­fessoru pentru istori'a literaturei a am­beloru popora din sudulu Europei. — Quinet cu ambii professori Mickiewicz si Michelet forma trinitatea, la carea se in­china totu studintele. Pre unde amblá unulu din ei, de odată audiai resunandu numele tutoru trei, cà-ce programm'a loru erá espressa in cuvintele „libertate, egalitate si frăţietate," pentru care fura adoraţi de tote poporale lumei si urgi­

siţi de toti despotii. — Cá professoru la an, 1840 disse Francesiloru la una oceasiune, cá Borussi'a vá pune man'a pre frenele Europei si in fine o va sup-pune despotismului ei ; si eeca profetî'a i-s'a si realisatu in parte pana candu erá inca in vietia. La an, 1848 fù unulu din cei mai mari combatenti in sîrurile republicaniloru si cu Luis Blanc erá idolulu poporului. Cu restaurarea impe­riului la an. 1851. si ellu fù intre cei proscrissi si pana la an. 187Ö. trai in essiliu, unde scrisse opurile grandeose, care dedera materia mai multi anni la intrega press'a Franciéi.

La an. 1867. a luatu parte Ia con­gressulu primu din Geneva (Genf) pen­tru lig'a pacei universeli. Fruntea sa cea coronata de nisce peri albi — nu din caus'a betranetieloru a facutu se amutiesca intregu congressulu, cà-ce marele Quinet io timpu de una ora si diumetate a descrissu cu celle mai viue colori chiamarea omului si de aici in­semnetatea pacei universali. Cu occa­siunea ast'a nu s'a potutu retiené mo-dernulu Demosthene, ci trasse attentiu­nea Francesiloru de nou asupr'a Bo-russiei, dicundu cà Franci'a va fi muti­lata de càtra Teutoni ; ceea ce fú inde-siertu, cà-ce lussulu prinsesse rugina in Eliseu si si-intinsesse radecinele prin tota tierr'a. In Septembre, 1870. se vuTtuî-e tote" momentele c u o c n i u d e

Mai de multe ori se esprimasse, cà totulu e pierdutu, de ora-ce Teutonii sunt multi cá frundi'a in codru. Dupa inchia­iarea pacei luà si ellu parte la aduna­rea natiunala din Versali'a, cu tote cà vedeá bine, cà republic'a — dupa gu­st ulu seu — e.departe de a se poté réa­lisa. Consecuentu in tota vieti'a, lu ve« diuràmu si la 25. Fauru, a. c. cu vota­rea constitutiunei, cà se tienù passivu dimpreună cn Thiers si Grévy.

Edgard Quinet fù unulu din acei fii mari ai Franciéi, care se intéressa multu si de sortea natiunei romane. Idea-lulu seu erá se vedia gintea latina in occidente unita éra pre cea din orien-tele Europei assemenea, cá sè fia ore-si cumu chiaea Europei despre Asi'a.

Deca . Napoleon III. si-d.schideá mai bine ochii la an. 1866 si nu se lassa sè fia atâtu de influintiatu de iesuitii politici, Borussi'a nu s'ar fi intorsu tri-umfatoria de la Königgrätz, ecuilibriu-lu Europei nu s'ar fi struncinatu sicom-passulu politicu erá totu in Paris. — Attunci pote cà si idealulu lui Quinet s'ar fi realisatu. Acum inse, disparendu din Franci'a triumviratulu „Mickiswicz —Michelet —Quinet," care lucrá din tote poterile pentru emanciparea popo-raloru de tierrani in genere si pentru unirea natiunei romane din orientu in specie, acum dieu nu avemu de câtu se ascultàmu de doctrinele acellei trinitàti, si resoluti se intimpinàmu evinemintele seclului, cà-ce trebuie sè vina timpulu „unirei toturoru."

Spiriteloru mari tributulu poste­rităţii nu li-se denega nece candu ; de aceea si noi Romanii reamintindu-ne d'iu generatiune in generatiune subli­mele lui cuvinte „Limb'a e titlulu loru de nobletia in mediuloculu barbariloru," sè ne facemu detorinti'a si sé-i dîcemu de aci d'in orientele Europei „eterna si binecuventata fia memori'a lui Edgaru

Quinet /"

70

Tiber iad 'a Satu i t iar iu lu i , 30. Martiu, 1875. Die Red. ! Prestimatei încrederi a 3 pro­

topopi si 7 preuti , dorindu a respunde cu a s ­semene incredere, ceru pucinu spaţiu intre colonele pretiuitului diuariu ce redacta ţ i , cá sè potu desfasciurá convicţiunea m e a facia de passulu recumendatu de acei dd.a se face la regimu in privint i 'a „schemei,"

Vigilulu spir. tu a suslaudatiloru domni, e destulla garanţ ia , cá passii ce voru face la regimu, in pr iv int i ' a schemei, sunt legali , sunt justificaţi antequttm quidquam fieret, de ori ce anima nepreoccupata,si t rebue, cà voru fi, deca nu adi , mane abuna séma, incorunati cu cellu mai stralucitu successu.

Corporatiunile chiamate pent ru esploa-tarea calculiloru strategici, sunt bine allesse, D D . Pe l l e , Marchisiu, Ardeleanu dincolo ; Juhász, Szabó, Lazaru dincoce. Terminulu generalu-conventului , a 4 diua dupa S Pasee, la Sa tumare , e bine gacitu. Avemu tempu destullu d'a lucra in secţiuni, avemu tempu a ne c o n s u l t á p r i n correspundintie, cá astfelu la tempulu peripatescloru generalu-conventului in proviantu si munitiuni sè nu mai fia numicu de doritu.

Pan'aci deci tote — su bine. Numai câtu chiaru „circa substantiam"

fiindu noi de differite convictiuni,trebuesè isbu-t imu an tequam q u d q u a m fieret, cu peripa tese publice.

Dvost ra 10 ageri curioni sustieneti, cà clerulu intruni tu ,pre basea differite loru date si accluse schematice, va essopera ore-si-cum in modu unilateralu, adeca clerulu singuru, ce -va schema moderna de la ministeriu ? io (scusati-mi cutedinti 'a , cà ma punu in cum-pena) , ast 'a impregiurare am studiat 'o chiaru din contra.

Da, miniseriulu, fia ch ia ru si intregulu regimu, nu se pote senti îndreptat i tu a se ammesteca in t reburi le nostre interne base-ricesci, ellu nu ni pote adduce noue legi ; cà-ci ministeriulu in celle basericesci si emi-neminte in celle politice numai supra -veghiatoriulu, respective essecutorulu legi­loru este, r emanendu- i dreptulu d'a in te r -

!^Ôuî\ candu synodulu resp. diet 'a nu e întruni tă ; deci, deca noi ceremu schema de la ministeriu seu cottu, ceremu cea ce nu

are, si deci, neci cà ni pote, da, ba, D n e feresce ! sè aiba si sè pota da asiá ce-va , cà -c i , asiá ce-va , numai cu sacrificarea au­tonomiei nostre basericesci s'ar poté intem­plá, si u rmandu d 'ac i : adi n i - a r prescrie schem'a, mane ant iphon'a , poi-mane conda-culu, mai apoi l i turgi 'a si in urma , deca i -ar veni la socotela n i - a r si mai şterge câte c e ­va d in l i s ta ; ba scote n i -a r limb'a dintre falei, eram sè dieu din baserica. Noi purce-diendu astfeliu, n ' amu face al ta, decâtu p a s -seric'a, ce de fric'a crocodilului sbora in g u ­r 'a acestui-a .

Ve- t i dîce dloru : Episcopulu nu ni pote face schema; cà-ci colo e schem'a P r . S.Sale părintelui episcopu Michailu Pavelu re iactata de co t tu ; cottulu si-spella manile de ori ce ingerintia in trebile interne a ori ce confes-siuni ; éra ministeriulu nu e organu legisla-t i v u , ci numai essecutoru ; astfelu, cine sè ni faca schem'a?

Argumentu plausibile, cumca cine e competente d'a crea schema, e încercarea mai prospeta a Pr . S.Salle episcopului n o ­stru, carele a dispussu a se luá protocolle din differitelo comunităţi ecclesiastice, sub-scrisse audît i ! subscrisse si de crediniosi, pre basea ca roru-a ,ar essopera au thent ica-rea cutarei scheme prin ministeriu si a con-sequenti prin cottu ; . . ergo, uti figura docet, in trebile nostre interne basericesci, pote-statea legislativa, óre nu sun temu noi si c r e ­dincioşii noş t r i ? quod erat demonstrandum.

E bine, dar candu suntem., noi in dreptu d'a crea legi adminis t ra t ive interne ?

Atunci candu ne aflamu in sinodu p a -rochialu, protopopescu si emineminte diece-sanu. Aceste sinode se intiellege cà miste, sunt unii factori legislat ivi . Deca sinodulu parochialu de ici otaresce a presta mai multu functiunariloru sei basericesci, decâtu cellu de colo din ceea lalta communitate baser i -césca, decisiunile salle provediute cu forma­lităţile recerute, me prindu in capulu mieu, l a v a întăr i ori care jur isdic t iune, si daca nu s'ar in locui successive, si prin assemeni factor

cu alto mai noue, ar avé valore „si fractus illabatur orbis" cá schem'a lui Olsiavszky pana la capetulu vecuriloru ; da, legea dîce cà : volenti non fit injuria. Voiu sierbi cu unu casu co cretu : Svvabii din Fény s'au plânsu mai annu la cottu, cà preutulu loru pretinde prestatiune anumita de carne, vinu, etc. pre prasniculu basericei, pre candu c re ­dincioşii din alte communitati ecclesiastice d'aile loru nu sunt oblegati la asiá ce-va. Cottulu investigandu, si dandu d'unu con­tractu d'asta specie facutu do strămoşii r e -currenti loru, authenticatu de jurisdictiunea competenta de pre acelle tempur i , si ne mai inlocuitu cu altulu mai nou, ce a facutu ? a rentar i tu obligaţiunea. Pre astfeliu de base face esceptiune si Vezindulu de la regul'a nostra generala. Noi nu avemu contracte d'aceste ; nu, cà-ci unei parti contractante juxta il lud : „non quid ju r i s" i sunt legate manile, ni-s 'au nimicitu sinodele parovhiali, protopopesji si diecesane , si nimicindu-se aceste, disciplin'a nostra ierarchica nu mai pote alt 'a acum, de câtu sè potlogéeca u rg i a reraaaa de c. . . . verde din seclulu trecutu.

Am amint i tu încercarea Pr . S. Salle epis­copului nostru. Cu multu sum mai mieu in Israi lu, decâtu sè cutediu a passî cá unu se-veru Catone facia de parintiescá sa incercare ; inse dandu cursu l iberu convictiunei melle si in asta privintia, trebue sè dîcu cà, prin t roianulu de protocolle si aceste in marisioru, déca nu supremu gradu defectuose, luate in parochiele nostre pre basea éra-s i „non quid jur i s sed quid facti," adéca „taci si platesce" se voru ineurcá si mai tare bietele iicia a ei mai biete schemei nostre. Din „câte sate atâte Jegi," e forte greu a fauri o lege g e ­nerala anumita, mai abstragundu si de la impregiurarea cà, unele communitat i baseri­cesci s'au pronunciatu francu pre langa o b ­servarea ulteriora a schemei publicate de cottu. —

Deci, déca illustrii capi baseriesci, cottu si ministeriulu nu ni potu face schema, ce avemu de facutu?

E ga ta respunsulu ; a v e m u : seau, se ni facemu in fia care parochia

ntarésca p r i n jur isdict iunea cot tensa; d'aceste are multe baseric'a l a t ina ; dar noi sè le facemu int r 'unu modu loialu, si cor-respundietoriu evangeliului predicatu de C r i ­stosu, si nu cá sor'a de la appussu ; cărei-a, i-a venitu forte bine la socotela a se servi de fomeaseau mai bine de setea de popi a cuvisi-loru Esau din radecina lui Man, facundu pressiune schematica asupr 'a Teutoniloru se-tosi de popi ;

seau, extra, intra , supra, u l t ra , usque, secundum, se ceremu synodu mistu diecesanu, in care fiindu si crdinciasii nostri représen­tât!, vomu effectua contractulu bilaterale modernu, vulgo schema, carea, dandu- i - se form'a re ceruta, va fl intari ta pre um de regimu asiá si de jurisdict iunea comitatului.

E u pre un'a seau alt 'a din aceste doue càlli me voiu pregăt i la serbatorea peripate-seloru din Satumare, remanendu si panatunci celloru diece vigili, devotu. . .

Cicariu.

De s u b Codru, in Martiu 1875.

In Nr. 17-18 1875. a pretiuitului diu­ariu „Federafiunea" a apparutu unu articlu „Poporulu porta viria" subscrissu de I . Ch. in care se vorbesce de amenuntulu despre re-latiunile intre poporu si preutime, si cà : popo­rulu alerga cu buccuri'a, si depune pucinulu despre care dispune, la preutulu seu, etc. cà romanulu tiene datiaele parintiesci ; cà : pre romanu nu- lu vedi vagabundandu de la una secta la alta, etc. Ve rogu Die Red. a mi concede pucinu spaciu, spre a- i face cunoscutu Dlui 1. Ch. cumu stau trebile prin t i e r rá nostra cu privire la cellea publ icate de Dsa. Cu tote ca nu me tienu de tacm'a preutiésca, nice voiescu prin acesta a o păr­tini, ci numai in dreptate a mărturis i ; cà pre la noi tote dàrile statului, romanului lau-datu de Dl. I . Ch. sunt usiore si le platesce bucurosu de frica pandurulu i , inse candu e vor! á de competintia preutului , lu vedi, sius candu-se un'a D T a r e j S u c c o s c e din capu,si audi câte tote, a r re tandu nemultiamire, si cà, prea mul tu 'lu t rage popa e s tu - a ; é r a candu se iafla la I tz ik spre a-si mai alina dorerile si

na cădi urile si acellu I tz ik deschide list'a la numele seu, si i spune : apoi bade Todere, aici esti datoriu cu vreo 20—25 cupe de r a ­chiu (vinarsu) atunci dice romanulu nostru „bine e jupane , alduiésca-te Domnedieu, le'-omu plaţi buceurosu, câtu mai i ng raba" ; éra déca preutulu pentru servitie bes. poftesce allu seu ; dîce romanulu nostru „Die părinte, fii bunu si me ascepta o leaca" apoi leac'a lui tiene diumetate sau dora si unu annu inchi-atu ; si atunci candu nu mai are ce face ; d î ce : „ui ta- te câtu me trasse pop'a estu-a, si sum seracu. E dreptu Die I . Ch. cà romanulu ţiene datinele si obiceiurile parintiesci,poftesce de la preutu a- i fac í unu prohodu cu predica si iertatiuni pentru unu siustacu. Apoi cá pre romanu nu - lu vedi vagabundandu de la una secta la al ' ta etc. pote prin t ierr 'a DTal le Die 1. Ch. Nu ; inse prin a nostra e ; cà-ci porto-se unu preutu cu portarea unui angoru, vina acellu-a in ce-va atacu cu unu car tu-rariu sau fruntasiu a satului, véda ca acesti-a nu voru indemná a sv rescoli, totu satulu r e ­spectiva poporulu in capulu bietului popa, se apuca si facu instantia grossa la Ord inar ia -tulu respectivu, si ceru cá pre pop'a acellu-a sè lu strămute de acolo, de si fàra causa, cà-ci de nu, ei eu toţii ae voru face uniti sau neuniti. Esemplu viu avemu Desiulu, óre nu poporulu cellu sarautocu din Dcsiu gr . cat. care nu erá in stare sè tiena pre unu preutu harnicu, acum'a de diumetate fiindu neunitu si- t iene doi popii Si cine e vin'a la acesta desbniare? singura intielliginti 'a romana de acolo, si cu ea msce nadragar i , cari ieri alalta ieri au desbraceatu nădragii cei roaii honvediesci, si atunci orá conducători po -porului cellui liniscitu ; ba inca cá sè pota trece acellu poporu la confesaiunea gr. cr. unulu dint re intielleginti chianià la sine pre o-meni, li ceti paragrafii legei, in intiellessulu caroru-á se lucre,nu cumva sè ratecésca,despre callea appucata . Avendu scire depre acestu lucru si Vener . Ordinar iatu allu Gherlei, a esmissu din sinulu seu unu Comissariu cu talente minunate, spre a-i adduce la calea pacei, atunci si io me aflamu pre acolo, a r -runcatu de sorte, candu o mulţime de poporu

— i— T ^ - i . i „ ^^]„la j „ „ . . » o i i , o » ana la unu locu, cu conducătorii lui in frunte. — Atunci Comissariulu ament i tu le tienu o inve-t ia tura forte nimerita ; eu carea i-a indem-natu sè se im pace cu preutulu seu ; seau de nu sè paresesca cal'ea appucata, cà aceea duce la perire totale ; la aceste a unulu dintre conducători paremi-se c à morari ulu G, Anc'a respunde in numele intregu poporului, cá nu se potu impacá din mai multe cause si d e ­spre callea appucata nu se voru reintoi'ce, si in fine se intorse càtra poporu si dîca „asiá e omeni buni ?",cu toţii a respunau „dreptu e". Atunci unu intielleginte care se lauda in gur 'a maro cá e nationalistu fàra parechia, de buc -curia cà poporulu i-a sciu tu recita lectiunile mai nainte impartesî te in acestu obiectu, si acuma s'a portatu dupa placulu animei salle, au strigaţii din respoteri „bravo!" Poftimu apoi Die I . Ch. ore au a fostu de vina la to;e aeestea singuri căr turar i i , cà-ci poporulu seraculu e blandu si ascultatoriu déca acei -a nu laru imbeta cu apa rece. — Apoi crede-me Die I. Ch. cà tote neplăcerile ce se născu intre poporu si preutu numai singuru carturari loru li-se potu i m p u t a ; de ­cari , mila tatălui , avemu mai in totu satulu câte unulu, d'apoi in t runu orasiu cá Desiulu, câţi se voru aflá? F ia numai cărturari i ome­ni cu caractoru, indemne pre bietulu popo­ru la totu ce e bine si folositoriu pent ru ellu si nu la perirea lui ; apoi nu ascepte totu de la preuti câte t o t e ; cà-ci acest i-a alţii sunt a r runcat i in a tare locu, unde dupa patrafirulu santi tu nu potu sè traiesca ; essem-

plu avemu parochi 'a Besdedu; devenita in

a. c. vacanta, afiatore in Comitatulu Solnocu

inter iore, Protopopiatulu Olpretului pentru

dobândirea carei-a a concurau unu Teologu;

a ai dobanditu ; inse ce se vedi, la intrarea

lui in p a r o h i a , poporulu nu voiesce a - lu

i cunosce pana nu va da Contractu despre

tote competintiele sidle; in d a m au dissu

teologulu nostru ; cà : tote funcţiunile p reu-tiesci le va impleni, prelanga stolele de pana acum'a ; n ' a fostu destullu a tâ t 'a ; l'a adussu pre bietulu Teologu pana acolo ; de a facutu Contractu cu poporeenii sei si a sta tor i tu : unu prohodu mare, cu predica si iertatiuni la 1 fl. 20 cr. v. a. o Cununia la 1 fl. v. a.

cellelalte stole se intielegu de sine, cà tote voru fi mai mice; bietulu Teologu se invoi si la atât 'a , ce sè faca ; ba inca l i -a da tu si aldamasiu vreo 3 . vedre de rachiu. Apoi pre langa astfelu de stole pote sè traiesca unu preutu care sè fie luminatoriulu, indreptato-riulu poporului lui incredintiatu ? Ba va fi silitu bietulu sè appuce furca si grebl 'a la manaa de va avé unde sè lucre cu elle ; si numai siá sè pota t r a i , apoi inca se a-scepta predica in tote dominecele si serba-tor i le? Ba, dieu, unoru cà aces t i -a sè li a-j u n g a si cetirea „Cazaniei" cà mai multu nu mer i t a . *)

Unu Calletoriu.

D i s t r i c t u l u Cetat i i -de-Petra . Dupa descrierea lui Attila de Gerando ce­tită in adunarea soeietatii reg. ung. geo­

grafice {etnografice.)

Districtulu Ceta t i i -de-Petra eate unu an-ghiu laterale allu Part i loru annesse si unu tienutu pucinu cunoscutu si câtu se pote de reu administratu allu Ungariei . D'in locui­tori, allu caroru numeru face 51 mii numai 1 3 % sciu ceti si scrie, cea mai mare parte sunt romani ai a nume 37 mii greco-ca 'ol ici si 8 mii greco-orientali , traiescu intr 'o staro aprope selbateca.

Acesta stare anormale nu provine d ' in neproductivitatea pamentului , ci d'in lips'a de cultura si d'in relat iunile economice forte neglesse. P re vallea Somesiului spre media-nopte-appusu pamentulu o forte rodi toriu ba chiaru si pre vallea Cioltului si a L a p u -siului se affla siessuri destul lu de intinse, cari pre langa economia rationabilo ar poté aè producă mar i folose, inse a fàra de p r e -sirea viteloru cornute, cea mai mare parte a producteloru consiste d'in porumbu ( cucu ­rudiu) prune, si pucina vinia.

Pamen tu lu nu se gunoieza, ci esploata-rea (storcerea) poterii creatorie este la or­dinea dillei, in lipsa de canale ori radîore ap 'a se aduna in bàlti, facandu astfelu unele par t i nu numai improductive ci si i m -^n..i:.Mti'jo, Ooll« m a i met io propr ie tar îu '© fisculu, care odeniora possedeá intregu d i ­strictulu, asta-di possède 114 mii j ugu r i de pădure si 3000 jugur i a r ă tu ra . Mare parte a locuitoriloru consiste d'in „nobili opincari" cari odiniora pentru servitiele militari in forterétia au castigatu drepturi a r m a l i ; starea lorulu materiale inse este a tâ tu de scapetata, câtu merita si asta-di a porta numele de nobili pre locuri basericesci.

Cu saraci'a loru rivaliscsa numai stupidi­tatea si decadintfa loru morale. Cu l tu r ' a loru spirituale e nulla. Pent ru unu ciocanu de vinarsu snnt gafa ori candu a pune juramentu falsu. Ba pentru assemene scopuri mai t a r -diu determinande sunt gafa a primi inca si antecipatiuni (arvuna, capara.) Par tea com-possessoriloru „nad raga r i " se affla, cu pu­cina esceptiune in assemene tr is te impregiu­rar i morali. — Beu spirituose si ducu vietia dobitocesca. — In t re romani, muntenii sunt in proport iune mai morali. June le etnografu Attil ' . de Grerando vorbesce cu multa p r e -dilectiune despre aceşti munteni ideal isandu cugetele si sentiemintele loru celle nobili, mintea loru deacepta si coragiulu loru. Ace­ste cali tăţi auperiori alle Rloru munteni , facia cu Vallenii de pre siessuri autorulu le a tr ibue impregiuarii , cà influinti'a cea

*) Intiellegemu prea bine drept 'a indig-natiune in contr 'a semioarturari loru, cà-ci adeverati căr turar i nu potu aè fia, — cei ce-si — frementa capulu cu felu de felu de intrige, d ' intre cari celle mai deplorabi le sunt celle confesionali, pre unii cà acest i -a t rebue combătuţi cu tota oceasiune ai st igmatisat i in antea opiniunei publice, — dar nu intiel­legemu condemnarea bietului poporu nep r i -ceputoriu, care trebue luminatu cu tote oc -casiunile pana va ajunge sè-si cunosea ade-veratele salle interesse. Nu t rebue inse cá sè ignoramu ori sè retacemu neci impreg i -giurărea destulu de tr is ta, cà in multe ca­şuri insi-si preutii porta vin'a imparechia-riloru cu poporenii, lipsindu-li unoru-a m o ­dulu de a tracta bine cu poporulu, apoi pro-selitiamulu ai certele confesaiunali nu totu deaun'a proveniu de la semi-cai turari i m i ­reni, c dora mai adeso ori do la preut i i de ambe confesaiunile, cà-ci „intra muros p e c -catur et e x t r a " Acestu reu numai scol'a lu pote sterpi. R g ^

71

molipsitoria (galbez'a) a Judani loru n'a pe-trunsu inca pana la dinsii. Acesta influin-tia afurisita a judaniloru autorulu o carac-teriseza cu umore sarcast ica si in t ru a d e ­veru fidelu dupa natura . Iudani i cumpera cu pretiuri bune prunele, principalulu pro­ductu allu poporatiunei si prin acest 'a pa ru a face folosu poporului, dar acestu folosu devine veniuu prin beutur 'a vinarsului forte latîta; judanulu este gazda de lotri , preve-nitoriu la împrumutare de bani , inse ia cari appucaturele măiestr i te veri te in con­tractele inchiate cu acesta occasiune devi re adeverata lipitore. Nu sunt rare caşurile prin cari judanu lu dupa unu imprumutu de 20 l. ajunge in t r 'unu annu la capitalu de 450 fl.' Poporulu t ierra nu semtiesce cu instinctulu lui natura le acesta molipsitoria influintia. S'au intemplatu cà muntenii au alergatu cu petitiuni la jurisdictiune, ba cu poterea s'a oppussu ca sè impedece assiediara judaniloru in comunităţile loru, dar effectulu au fostu momentanu , cà-c i de pr in vali i acestu soiu periculosu cu potere irresistibile s t răbate intre munţ i si in scurtu t impu pune gh ia -rele pre intregu distr ictulu.

Scolele nu potu paralisá influinti'a dom-nitoria a vinarsului . Scole essistu ce e dreptu mai in tute communitat i le , dar şcolari in pueine locuri.Lefsior'a invetiatoriloru dupa cal-culu " de mediulocu face 50 — 70 fl! si neci acest'a nu o potu capetá a l tmint rea decâtu cu plansori pre la autor i tă ţ i si in assemene caşuri inca poporulu incepe sè amenin t i e ,

câtu in fine bietulu invetiatoriu e nevoitu

se ceda d'in drept 'a pretensiune, ba uneori

chiaru lef'a tota. Era compossessoratului

nu-i pesa de assemene lucruri „baccatelle,"

E prea na tura lu cà intre acestu poporu

superstitiunea e forte latîta. Poporulu adora

pre preutulu seu, care e totu a tâ tu de sca-

petatu si cu fauatismu rigidu t iene la po ­

sturi, cari mai pucinu le-ar vetemá decâtu

legile morali . Strige si strigoi sunt in tote

satele, semnele loru caracteristice sun t : ochi

urdurosi si proemineut i 'a ossului sacru (os-

sulu crucei) . Sunt 20 de anni de candu s'au

intemplatu intr 'unu satu, cà omenii au des-

gropatu, cu scirea pretoreiui, mortulu despre

care seîj pretindea cà ar avé semnele de

strigoiu si in torcandu- lu cu faci'a in josu lu

immormentara de nou, crediendu cà pvin a-

cesta operaţiune i-s'au luatu poterea. De Gerando mai adauge cà insu-si au vediutu pre unu preutu, care in ornatu besericescu siedeá intre vite si cetiá asupra-le, apoi dice cà este la ordinea dîllei, cá insi-ai preutii sè despuua a se t rage clopotele in contr 'a g r a n -dinoi. — De altmiutrea reportorulu d iua r iu ­lui „Hon" dupa care impartesimu aceste ;

lauda pre De Gerando, care, cu tote observa-tiunile salle celle sarcastice, cu multa căldura ei compătimire vorbesce despre miseri 'a po­porului si care, de si cu avere preamodesta, totu-si in communitatea Satulungu, unde are mo4'a sa au ziditu pre spesele salle una scola de molelu. etc.

Dloru „nobili" d'in districtulu Ce-tatei-de-petra li recumendàmu cá sè-si procure intréga dissertatiunea lui de Gerando cá sè-lu pota combate mai bi­ne, séu incâtu autorulu ar avé dreptu sè staruesca a se indreptá. Red.

Articlulu de lege XXXV. din an. 1874.

Despre notarii publici regesei. CAPU I.

împlinirea locuriloru de notari publici.

§. 1. P r e uotar i i publici i numesce mi­nistrulu de jus t i ţ ia .

§, 2 . Notar iu publicu numai cive m a -jorenu allu Ungariei pote fi, cu caracteru nepetatu, care nu este in concursu, nici sub curatela, cunosce pre dep inu l imb'a ofleiosa a statului, este in stare a "orespunde ordi-natiuniloi u ar t . de lege X L I V din an. 1868, in urma a depusu censur 'a advocat ia la , ori cea judet ia la practica, si pote dovedi, p r a -sa notariala de doi anni făcuta de si î n t r e ­rupta innainte ori dupa depunerea censurei.

§. 3. Notariulu publicu nu pote fi to to­dată deputatu dietalu, advocatu în pracsa, professoriu ori invetiatoriu publicu, o rdena-riu ori estraordinariu, nu pote avé alta fun­

cţiune ori serviciu publicu (de statu, biserica, municipiu, comuna.)

De la acésta regula se face esceptiune pentru funcţiunile bisericesci, municipale si co­munale, cu cari nu este impreunata leafa ; asemenea si pentru serviciulu militariu in a rmat 'a de linia (mari t ima) si in mil i ţ ia tei -ritoriala in s ta tulu act ivu incâtu notariulu publicu la acest'a n 'ar fi oblegatu prin legea mili tară.

§. 4. Notariulu publicu nu po t e avé occupatiuni, cari sunt incompatibile cu pu-setiunea sa. Cu deosebiră.

a) Notariulu publicu nu pote fi direc-toru generalu ori deregatoriu la a tare înso­ţire comerciala, industr iala ori assemenea întreprindere de speculatiune ; nu pote fi comerciante nici speculante de bursa, nu poté face speeulatiuni de comerciu , industr ia banca, escomptu ori sensaria; nu pote s p e ­

cula cu vinderea si cumperarea immobile-loru, nici cumperarea de pretensiuni , e r e ­dităţi ori alte dreptur i ;

b) este opritu a face negotiatiuni pen­t ru sine sub numele seu propriu ori s t rainu, mai departe : a lua parte în afaceri , in cari in t revine in calitate de notariu publicu, a elocá banii, ce i s'au concrediutu, sub n u ­mele seu, d e si a pr imitu asupr'a sa plati-roa procentoloru; in u r m a ;

c) a primi, fie sub orice tit lu, obl iga-mentu de chizesie si evictiune in afaceri de acele, ce s'au incheiatu cu intri venirea sa, ori au trebuitu sè le legaliseze.

§. 5. Numerulu si s taţ iunea notari loru publ ic i , ascultandu-se părerea respectivei camere notar ia le , se stabilesce pr in min i ­strulu de jus t i ţ ia .

§, 6. Staţ iunea de notariu publicu se implinesce pe calea concursului.

Recursulu bine instruitu este a se î n ­drepta la acea camera notariala , in a cărei cercu se afla loculu de implinitu.

Camer 'a notariala si-dà părere asupra rncurseloru in t ra te in terminulu defiptu, s j relatiunea sa motivata in 15. dîlle dupa es-pirarea terminului de concursu o substerne ministrului de jus t i ţ ia dimpreună cu tote recursele.

§. 7. Denumirea de notariu publicu dà îndreptă ţ i re de a face documinte notar iale numai in l imb'a unguresca, facerea loru in al ta l i m b a , ministrulu de j u s t i ţ i a ori deo­dată cu denumirea, ori mai ta rd îu numai atuncea o po.e concede, daca respectivulu notariu publicu deosebi dovedesce deplina desteritate in aceea limba.

§. 8. Notar iulu publiçu este inde tora tu in trei lune delà primirea decretului seu do numire a le seversi tote câte se receru in §§. 9 —15 spre occuparea statiunei.

Acestu terminu la rogarea motivata a notariului publicu, prin ministrulu de j u s t i ­ţia se pote prolungi,

Notariulu publicu care néglige t e rmi ­nulu prescrissu in acestu §. ori cellu pro-lungitu, se privesce de a ta re , care n'a a c -ceptatu numirea sa.

§. 9. Fiecare notar iu publicu depune cauţiune, caroa pentru Budapest 'a se s tabi ­lesce in 7000 fl. pentru orasie, cari numera cellu put ienu 20 .000 locuitori, in 4000 fl pentru alte locuri in 2000 fl.

Cauţiunea pote stá din bani ga t ' a , in obl igaţ iuni de statu ungare , ori in hâr ­tii de valore, ce guvernulu le-a dechia­ra tu pnblicu de apte pent ru cauţiuni ori in hipoteca de pretiu duplu. Valorea hârt ieloru se socotesce dupa pretiulu de bursa din B u ­dapest 'a semnatu in diu'a premergători a de-punerei, dár nici candu peste valorea n o ­minala.

Valorea immobileloru vinculate se s t a ­bilesce totu dupa acele régule ce sunt a se observa dupa procedur 'a civile la stabil irea pretiului immobileloru luate sub esecutiune.

§. 10. Despre acceptabil i tatea cautiunei, ascul tandu-se părerea fiscului reg., decide camer 'a notariala, si despre decisiunea ei este a se incunoscintiá atâtu fisculu reg. câtu si notariulu publicu.

In contra decisiunei se admitte recursulu din partea ambiloru la minis t rulu de justiţ ia.

§. 11. BaLii gat 'a , hârt i i le de valore, ori documentulu de cauţ iune provediutu cu clausula de incorporare ( intabulare) , daca s'au primitu de assigurare, se inlocueacu si se pastreza fàra tacsa in cass'a de deposite a

tr ibunalului , in a cărui cercu ae afla s ta ţ iu­nea notariala ,

I n pr ivint ia vinculârii hârt ieloru de va­lore dispune camer 'a notar ia la totu pre calea acelui t r ibunalu.

§. 12. F ie care notar iu publicu depune urmatoriulu jnramentu de oficiu: „ J u r u pre a totu sciitoriulu si a totu poterniculu Domne-dieu, cà voiu fi totdeuna credinciosu câ t ra Maestatea Sa Regi le nostru, Ungari 'a si con-st i tut iunea ei, afacerile mele de notariu pu ­blicu le voiu itr plini in intielesulu legiloru cu credintia, cu aceuratet ia si cu consciintia . Asia ae mi ajute Ddieu !" Notariulu dupa depunerea cautiunei pote cere indata admi­terea sa la ju ramentu .

Depunerea juramentu lu i se in templa in siedinti 'a publica a t r ibunalului respectivu, si acest'a se noteza pre decretulu def numire.

Daca unu notariu publicu s i -a schimbatu staţiunea : n 'are sè ju re de nou.

§ 13. Fiecare notar iu publicu trebue sè

aiba sigilu oficiosu, care in mediu-locu infa-

tiaieza emblem'a Ungariei , ér ca inscript iune

marginala'? numele si connumele ca l i ta ­

tea de notar iu publicu si staţiunea sa. i

Formulariulu Sigilului spre incuviin-tiare prealabila este a se submit te T r i b u ­nalului respectivu.

§. 15. Nota r iu lu publicu mai inainte ori deodată cu depunerpa juramentu lu i este in-datoratu in persona a submit te T r i b u n a ­lului subscrierea numelui seu, ce o va intre­buintiá ca notariu publicu, provediuta cu sigilulu seu oficiosu in a tâ te esemplare, cá sè ajungă câte unu esemplariu atâtu T r i ­bunalului, si jndecieloru cercunale ce se afla pe teritoriulu t rubunalului , câtu Municipi­ului respectivu si Camerei notar ia le .

Legal isarea subscrierei, si espedarea e-sernplareloru recerute o face presiedintele Tr i ­bunalului.

§. 15. Notariulu publ icu incunoscintie-za in scrisu pre t r ibunalulu concerninte de ­spre terminulu, in care 'si deschide cancel-lari 'a , er' Tr ibunalulu este indatoratu acesta impregiurare a o aduce la cunoscinti 'a j u d e -tieloru oerouale de \ re teri toriulu seu, di rec-tiunei financiale, municipiului si camerei n o ­tariale, a o comuincá pre spesale notariului publ. in ju rna lu lu oficialu si in câtu aru esi­ste, si in allu t ienutului .

§. 16. Notariulu publicu este indatoratu a-si tiené sigilulu aub inchisore, si daca ä'ar perde despre acest 'a a incunoscintiá Tr ibuna­lulu concerninte fara amenare . Formul 'a nou­lui sigilu avendu a diverge de cellu per­dutu este a se supune Tr ibunalului respec­tivu spre incuviintiare. Asemenea incuvi in-tiare se recere si a tuncea daca notar iulu

I publicu vre sè si schimbe subscrierea n u -\ melui.

Schimbările făcute in sigilu ori in sub­scrierea numelui sunt a se aduce la cuno­scintia conformu §lui 14.

Daca sigilulu perdutu, ma i tardiu s'ar aflá : a '.estu'a se scote din usuare prin o g r a ­vura , ce nu impedeca cunoacerea, ai se t ranspune Tr ibunalui spre păs t ra ie .

CAPU I I .

Adjuncţi, candidaţi si substituţi de notari-publici.

§. 17. Notariulu publ icu sub inspectiu— nea ai responsabil i tatea sa propria pote in­trebuint iá ai adjuncţi . Adjuncţii inse n'au dreptulu de autenticitate.

§. 18. Adjuncţi i nUmai de la acelu tem­pu se privescu de candidaţi de notari publici (§. 19.), candu ei cá a ta r i , la recomendarea no­tariului publicu, sunt inscrisi la camer 'a respectiva notariala. Pracs 'a notariala inca Be aocotesce de la acestu t impu .

Pracs 'a notar iala t rebue sè fie eschisiva si candidatulu nu pote fi totdeodată si in pracsa advocatiala, ori judecatoreaca, nici in altu aerviciu pubiicu ori pr ivatu, ce impe­deca praca'a notariala.

Camer'a notariala si deosebi presiedin­tele acesteia este indatoratu a veghiá,cá candi­daţii sè implinesca praca'a in modulu prescrisu prin lege.

§. 19. Candidatu numai ace i ' a pote fi, care s i -a absolvitu studiele jur idice la a tare insti tutu juridicu publicu din t i e r r a ori din atrainetate, si a depuau cu succeau esamenele

teoretice prescrise, si adeca din dreptulu un garu la unu astfelu de inst i tutu din pa t r ia .

§ 20. Candidatulu, cu repasirea sa de la pracsa, cape ta testimoniu, inj'care notariulu publicu este indatoratu a înscrie t impulu p e -t recutu in pracsa. La val idi tatea acestui t e ­stimoniu se recere subscrierea presiedintelui de la camer 'a notariala.

§. 2 l . In casu de absintia ori morbu, notariulu publicu se pote substi tui prin c a n d i ­datulu alesu prin ellu ; la acesta inse se recere voirea prealabila a camerei. Spre sco­pulu acesta notariulu publicu este indatoratu a insinua la camera, fara amenare , substitui­rea dimpreună cu du ra t a substituirei, si a-si anumi substi tutulu.

Notar iulu publicu ai mai nainte pote designa cu învoirea camerei pre acellu aub s t i -tutu prin care ellu in casu de absintia ori morbu voesce a fi subat i tu i tu ; dar ' daca substituirea ar u rmá in fapta — acesta precum si încetarea ei, totdeun'a fara amena­re t rebue sè o insinue camerei.

Candidatulu de notar iu publicu numai a tuncea se pote ordina de subst i tutu, daca acel'a posiede cali tăţi le prescrise in §. 2.

Camer 'a , daca face esceptiune in contra cand datului, pre notariulu publicu lu indru-meza la alegerea al tui substitutu.

§. 22. Daca notariulu publicu more sèu

se auspinde, ae amovéza delà oficiulu aeu,

ori repasiesce, precum ai atuncea, daca in

intielesulu §lui precedinte n 'a recomendatu,

pre substi tutu, camer 'a din oficiu esmite unu

aubatitutu d int re candidaţi , ori dintre no­tarii publici, cari ae afla pre teri toriulu r e s -pectivului Tr ibuna lu .

Candidatulu de notariu pubiicu decre­tulu aeu de anbstituire 'lu primesce delà camera si este i i da to ra tu innainte de înce­perea activitàtii sale a depune jurameatu de substituire inaintea Tribunalului concerninte, incâtu n'ar fi depuau inca unu astfelu de j u r a m e n t u ; afàra de acesta este datoriu a le implini tote câte se receru in §§. 14. 15 .

§. 23. In casulu din §. 21 . notar iulu publicu este reapundietoriu pentru subst i tutulu seu. I n casulu din §. 22 . substi tutulu, daca este candidatu de notariu publicu, este d a ­toriu a depune cauţ iunea prescrisa in lege.

§. 24. Substi tutulu tote afacerile notar iu­lui publicu le severaeace cu valore de dreptu a unui notar iu publicu, continua protocolele lui , documintele ai espeditele, cu provocare la ordinat iunea de subati tuire, le subscrie ca subst i tutu, si incâtu densulu nu e nota­riu publicu, intrebuintiéza sigilulu oficiosu a notariului aubstituitu.

Documintele făcute prin substi tutu ae pastreza in a rch iv ' a substi tui tului notariu publ icu.

Pana candu duréza subst i tuirea, acelu notar iu publicu, care este substituitu, nu pote seversî afaceri de notar iu publicu.

§. 25. Pana candu se dispune asupra substi tuirei , daca in aceea s taţ iune nu este altu notariu publicu, — in caşuri, ce nu su-feru amenare , judele cercualu estrada tote documintele, la a caroru estradare pre bas'a acestei legi notariulu publicu eate i nd rep ­tat î tu .

Totu assemenea se procède si cu estra-darea documinteloru păstrate in archiv 'a no­tar iului substi tui tu.

Daca la una si aceea s taţ iune este si al tu notar iu publicu, — tote aceste afaceri judele cercualu le concrede acestui notar iu publicu.

CAPU I I I .

Camere de notari publici, §. 26 . Fiecare notariu publicu trebue se

a p a r t k n a de o camera d ; notariu publicu. Numerulu si staţiunile camereloru le

stabilesce ministrulu de just i ţ ia , astfelu, ca la o camera se apar t iena celu putienu 15 notari publici, mai departe, cá camera de no­tar iu publicu numai in locuri de acele sè

ae formeze, unde eate t r ibunalu reg. in u r ­

ma : ca notari i publici de pre territórium,

unuui si ace lu i -a-a i t r ibunalu reg. se apar t ie ­

na la un'a si aceea-si camera.

§. 27. Ministrulu de just i ţ ia la stabilirea statiunei si a cercului de camera asculta părerea camerelorn respective.

§. 28. F iecarea camera consiste din unu presiedinte, din pat ru membr i ordinari ai doi a^plinti . L a aducerea unei decisiuni se recere, afara de presiedintele, presinti 'a calu,

72

put ienu a doi membr i . Afacerile deregato-ri loru recerut i in regulamentulu camerei le seversiescu totu aceşti membri .

§. 29. Presiedintele si ceialalti membri ai camerei se alegu cu votu secretu in adu­nare generala prin respectivii notari publici cercuali din sinulu loru. Notarii publici, cari locuescu afara de cent ru , votulu loru lu potu t rami te si in scrissu. In casu daca voturile sunt împărţ i te , decide sortea trassa prin presiedinte.

Alegerea are valore pre unu annu. Des ­pre constituirea camerei se relationéza mi­nistrului de just i ţ ia .

§. 30. In consultările camerei nu pote luá par te acelu membru, care in cestiunea subversanta este ori personalminte in te res ­satu, ori cu cei in:eressati s tà in a tare re ­iaţi une atinsa in §. 49,

Respectivulu este datoriu a insinua de t impuriu presiedintelui impedecamentulu de interessare.

In casu de impedecare presiedintele se substitue prin membrulu designatu de camera ér ' membrii ordinari prin cei suplinti .

Neobservarea acestoru régule t rage dupa sine null i tatea decisului.

§. 31 . Afara de afacerile înviate prin acesta lege la camera, se mai tienu inca de competinti 'a camerei notariale urmatorele :

a) conchiamarea adunar i i generale la fiecare anu pentru constituirea camerei ;

b) încercarea impacatiunei in cestiuni controverse, ce s'au nascutu intre notarii p u ­blici din cereu, intre subst i tuţ i i seu a d ­juncţ i i loru ;

c) încercarea impacatiunei intre nota-r iulu publicu si intre par t i in privinti 'a plansoriloru insinuate camerei in cestiuni de afacere oficiosa ;

d) representarea notari loru publici din acelasiu cereu ca corporatiune, si conduce­rea afaceriloru in intielesulu deciseloru a d u ­nării generale .

$. 32. Camer 'a ins 'a-s i stabilesce r egu­lamentulu ei, acest'a inse este datoria a - l u substerne minis t ru lu i de jus t i ţ i a spre i n -cuviint iare prclabila.

Camer'a nemediu- luci tu vine in coatin-gere ca ministrulu de just i ţ ia .

C A P U I V .

încetarea pusetiunei de notariu pubUeu §. 33 . Puset iunea de notariu publicu

inceta

a) prin resemnarea primita de cât ra ministrulu de jus t i ţ ia

b) daca notariulu publicu incepe pracsa de advocatura , séu primesce atare serviciu, ori oficiu eschisu in $. 3 ;

c) daca prin defectu corporalu ori spi -ri tualu devine cu totulu incapace de a-si împlini datorintiele ofieiose;

d) daca devine in concursu ori sub cu-rate la ;

e) daca in urmarea unei sentîntie c r i ­minale ori disciplinarie este amoveatu ;

f) daca si-a perdutu calitatea de cive allu statului .

§. 34. In casulu de sub a) si b) allu §lui 33 . notariulu este datoriu a-si continua funcţiunea pana candu minis t rulu de jus t i ­ţ ia nu i dà absolutiune.

§. 35. In casulu §lui 33 lit. c) pres ie­dintele camerei provoca pre notariulu p u ­blicu, ca in t r 'unu timpu determinatu sè re ­semneze. Dacaf 'notariulu publicu acést 'a nu o face : presiedintele face ar re ta re la T r i ­bunalulu disciplínariu, ér ' presiedintele ace ­stui T r ibuna lu esmite unu membru spre in­vestigarea causei.

Esmissulu iu asculta pre respectivulu notariu publicu, esamina cercustàri le, asculta pre martori , in casu de lipsa efectuesce v i -s i tara medicala, despre procederea sa face protocolu, in care induce datele , dechiara-t iunile si părerile provocate in u rmarea in-vestigatiunei, in urma dupa finirea investi-gatiunei substerne raportulu seu presiedin­telui Tr ibunalu lu i disciplínariu dimpreună eu tote actele.

§. 36. Dupa sosirea raportului , incâtu continuarea ori reîntregirea investigatiunei nu se afla do lipsa, — presiedintele t r ibu­nalului disciplínariu escrie terminulu de pe r ­t rac ta re , la care se citéza procurorulu reg., respectivulu notariu publ. si dupa impregiu­rari martori i si bărbaţ i i de specialitate.

La procederea mai de par te servescu de cinosura regulele procedurei disciplinarie.

Cu deosebire in casu grabnicu pre n o ­tariulu publ. Iu pote snspinde atâtu t r ibu­nalulu disciplinariu, câtu si presiedintele Tr ibunalului . Regulele prescrise in §. 193. inse sunt a se observa si aicea.

§. 37. In casulu §-lui 33 . lit. : i) si f) presiedintele camerei rapor téza indata la judet iu lu disoij linariu ; ér ' acestu judet iu dupa ascultarea procurorului reg. si a n o ­tariului publicu, cu incungiurarea a ori-ce alte procédure dechiara notariatulu publicu de incetatu, si decisiunea sa o comunica cu camer 'a .

Contra acestei decisiuni pote apellá atâtu procurorulu câtu si notariulu publicu.

Judet iu lu disciplinariu este da 'or iu a i n -cunoscintiá camer 'a si in casulu §-\ui 33. lit. e)

§. 38. Presiedintele t r ibunalului in fiecare casu aduce la cunoscinti 'a t r ibunalului resp. municipiului si ministrului de just i ţ ia înce­tarea notariatului publ. ér ' t r ibunalulu este datoriu acést 'a a o publica conformu §. 15.

§. 39. Presiedintele Tr ibunalului , indata ce a primitu raportulu amint i tu in §, 38 primirea aoteloru officiose, a protocoleloru si a sigilului o concrede unui membru judeca-torescu ori notar iu publ.

In caşuri grabnice cu primirea si p ă ­s t rarea interimala a acestoru obiecte ofieiose dispune judecele cercuale.

§. 40. Daca lipsesce a tare documentu autent ic i i : la procurarea si predarea acellui-a se constringe, in te rminu anumitu, n o t a ­riulu publicu resp. moscenitorii sei.

Daca documentulu autent icu s'a perdu­tu : se procède in intiellessulu §lui 150.

Daca càrtile (protocollele) se por ta neregulatu, — tr ibunalulu se ingrigesce de reîntregirea necessaria, ér deca acele nu se porta de felu de înregis t rarea acteloru pre spesele notariului publicu resp. a l assa-mentului seu.

§. 4 1 . Obiectele ofieiose at inse in §. 3 9 . se depunu spre pastrare d impreună cu r a ­portulu esmissului in archiva de notariu publicu intocmitu la respectivulu tribunalu" Acesta regula este a se observa si a tuncea daca notariulu publicu se transfereza pre ter­ri toriulu altui t r ibunalu.

Tribunalulu inchiaia protocolele ofieiose, or' sigilulu, prin o g ravura , ce nu impedeca cunoscerea, se scote din usuare.

§. 42 . Daca notariulu publ. s i -s t ramuta locuinti 'a totu pre terr i tor iulu acelui t r ibu­nalu, — actele si protocolele l e pote duce cu sine la staţiunea sa cea noua, respectivulu t r ibunalu reg. inse, despre acest 'a incuno-scintiéza pre publicu pr in unu anunciu con­formu §-lui 15 .

T o t u assemenea incunoscintiare este de lipsa si a tuncea daca actele le primesce tri­bunalulu spre pas t ra re . Despre manipularea acteloru primite dispune Capu XIV.

§. 43 . Daca notariulu publ. more, ori in­ceta staţiunea sa de notariu publ. — estra-darea cautiunei, resp. destabularea dreptului hipotecariu, ascul tandu-se camer 'a si procu­rorulu reg. se face la cererea proprieta-riului séu a urmator i loru lui cu licenti'a acellui t r ibunalu, la care se pastreza cau­ţiunea.

§. 44. Innainte de a se estrada licenti'a menţionata in §-ulu precedinte : Tribunalulu i provoca prin anunciu pre toti aceia cari pre bas 'a §lui 173 la cauţ iune au dreptu legalu de pemnu, ca pretensiunile loru sè le insinueze in decursu de trei lune, cà-ci la din contra, fàra privire la pretensiuni, se va dispune de es t radarea cautiunei.

Acestu anunciu este a se publica pre spesele proprietariului séu pre allu urmato­riloru lui de trei ori in ju rna lu lu oficialu si daca este, si allu provinciei ér ' la tribu­nalu, precum si la judetiele Cercuale de pre terri toriulu acelui-a este a se affige.

Cei ce asupra cautiunei au castigatu dreptu de pemnu, sunt a se incunoscintiá deosebi despre acest 'a.

Daca notariulu publicu mai nainte si-a avu tu activitatea pre teritoriulu altui t r ibu­nalu : anunciulu este a se afige la acelu t r i ­bunalu precum si la judetiele cernuaio de pre teritoriulu acelui-a.

§. 45. Daca in urmarea provocării men­ţ ionate in §. precedinte se insinua pre ten­

denţi , — Tr ibunalulu defige unu torminu, la care sunt a se citá a tâ tu pretendenţii , câ tu si proprietariulu cautiunei, respectivu successorii acestui 'a, si incâtu este de lipsa, p e n t r u representarea acestoru din u rma se denumesce unu curatoru, ér' conducerea per ­t rac tăr i i o concrede unui membru judeca torescu. —

Totodata din cauţiune retiene a tâ t ' a suma, c à t i este de lipsa s ( .re deplina aco­perire a pretensiuniloru insinuate, pana candu in privinti 'a acestoru-a nu se aduce decisiune finala.

§. 46. In diu'a de per t rac tare judele es misu, ascul tandu-i pre cei interessati, face unu computu dupa seriea de escontentare de spre pretonsiuni : daca in contra essistintiei summeiséu a seriei acestoru-a se facu escep tiuni : incerca impacatiunea ; si daca acesta nu succede asupra puncteloru de controversa tiene pertractare protocollara in intielesulu §-lui 144. si urmator iu Ar t . L I V . din an. 1868. pre a cărei basa Tr ibunalulu aduce sentintia, si despre sentinti 'a in t ra ta in valore de dreptu, ori despre impacatiuno se i n c u -noscintiéza camer 'a .

§. 47. Daca notariulu publicu se t r a n s ­fereza : Tribunalulu t ranspune cauţiunea pa strata respective partea ei remasa dupa es contentare la acelu t r ibunalu , in a cărui cereu e staţiunea cea noua a notariului publ

Dana din cauţ iune s'a facutu detragere , seu pentru staţiunea cea noua s'ar recere o cauţiune mai m a r e : notariulu publicu este datoriu a suplini sea diementulu inainte d'a-si începe activitatea.

( V a urmă.)

VARIETĂŢI. ( C a s s i'a) — Cassi 'a *) este ua flori­

cica galbena eu profumulu suavu si dulce si este produssa de unu arborellu o i i g i -nariu din Indi 'a . E a este in t ierrele unde cresce, la media-di a Ispaniei, Francié i si I ta l ie i , florea inamoratiloru. Acolo bucbetulu inbetatoriu este portatu la chiotore, 'a brâu. Voiţi una definitiune forte essacta si lesne de intiellessu a acestei gracíóse flori i n ­diáné ? Ecca-o : ua ciresia ! In loculu fruc­tului inse, inebipui t i -ve unu pomponu ca­tifelata, molie ca pufulu, vescedindu-se la-at ingere, forte rotundu, cu unu prof um u nespusu, imbetatoriu si petrundietoriu i n -balsamandu totu ce atinge si cá si vio-reau'a imprasciandu-se si anunt iandu-se de departe . Cassi 'a este galbena cá si immor-tal 'a, cá si flórea dissa : mugurulu de auru.

Arborellului ce o produce nu-i priesce de câtu in tierrele calde. Ellu e cult ivatu in media-di a tierreloru Eurupei in gradine, dar e la adapostulu intemperieloru de ierna si pr imavera, incungiuratu cu unu porticu de scandure si in t impulu noptiloru reco-róse garan ta tu printr 'ua p â t u r a de paie.

F rund i ' a sa este unu diminutivu din acea a plantei numite „spat'a dracului" din pădur i , graciosa, spitielata, cu coltiuri mice, fles8Íbila pre ramura cá unu{ tige de salce plangetória.

Grauntiele sunt in pastàri inflate, n e ­g re si grosse cá firele mari de linte. F r u n -die n 'a re multe arborellulu, dar ' florile a-bundeza. Elle sta i pre arborellu grămădi te cá cires iele pre cireşii iucarcati. Cá si ros'a, cassi'a are spini. Avisu amorosiloru. Cá si in amoru, cine o atinge se intiepa.

(M a m a 1 i g'a m e d i c a m e n t u c o n -t r ' a f t i s i e i . ) Cercetări recente au stabilitu cà cellu mai bunu remediu contr 'a ftisiei pulmo­nare estefarin 'a de papusioiu (melaiu) de buna cualitate făcuta fertura. Intrebuintiarea in-continua si prelungita a acestui a l imentu escellinte aduce, se pare infallibilu, vinde­carea, candu inse bol'a n'a ajunsu la cellu dn u rma g adu.

*) Cassi'a are mai mu lte specie. C a s-s i'a a b s u s Linnii , in Egiptu si pre insul 'a Ceylon, sementi 'a ei servesce de medica­mentu. — C. F i s t u l a , L. a r b o r e in Indi 'a , Epiptu si Americ 'a tropica, d'in lemnu se fabrica utensilie, fruptele sunt medicamentu purgativu. — Cassi'a leni t iva si obovata (Coliadon) tuf i tur i pre terri t o ­ri ulu Arabiei ei Africei produeu frundiele sennei (purg.) — Cassia c a r y o p h i l -1 a t a. Scortisiora aromatica. Cassi 'a c i n n a m o m e a , scortisiora indica, si chinesica, cu­noscuta in buccatariele nostre. R.

Inda ta ce observa cine-va cà ua receli seu altu asia ce -va devine inderetnica si dt na tu ra rea, t rebue indata a-si face hrăni principala din farina de papusioiu (melaiij ferta cu jumeta te lapte si jumeta te apa.

Deca nu se pote intrebuintiá lapteli se pote prepara fertur 'a cu zama de carm seu cu apa si cu untu ; dar ' laptele preferabilu.

( M u l t i a m i t a p u b l i c a . ) Societate! de lectura „Alexi-Sîncaiana" detoresce adânci stima si recunoscintia Dlui Titu L. Maio rescu, ministrulu culteloru si instructiunei publice allu României, care binevoi a grati tícá, bibliotecei nostre urmatoriele opere ori­ginali „Poesi'a rom." si „Cr i t ice" a fara acestea „Itinerariu in Istria" d'in oper postume alle binemeri ta tului l i teratu Ioanu Maiorescu părintele Dlui ministru, — mai k parte „Sant 'a si ddieesc'a evangel ia" de Pi, SSa par. Eppu Dionisiu si „Studie a supr'i instructiunei publice de Gr. Costaforu, -pentru cari donatiuni gratio.se, Dl. ninistrii binevoiésca a pr imi de la noi vinele espreS' siuni de mult iamire, ce i le adducemu cu destinsa devoţiune. — Ghierl 'a, 28. Mart, 1875. In numele societăţii „A— S."

Ioanne Cupcea Ioanne Popiliu presiedinte notariu, (Gr r a d i n'a d e a c l i m a t i s a t i u n e :

din Paris se inavut î de currendu c'ua mai-mutia (Cimpanza) addusa de pre costele Africei. Se numesce „Tombuctu", are ua talia de 1 met ru 25 centimètre si este forte do­mestica, forte blânda. Candu stapanulu i ;i, d. Capar te , locuiá injSierra-Leone, t ieneá lo­culu da servitoru, salutá pre óspeti, li de­schidea usi'a, i conducea in salone si le dedea palariele c a n d u voiau sè plece. Cu tote acestea ecca, dupa ^Correspondit tia Havas," una scena forte miscato-ria, carei-a dede nascere acesta] mai mutia.

In t r 'ua di Tombuctu fu îmbarcată pen­tru a fi addussa in Europ 'a . In primele dille 1 alle calletoriei cadiu greu bolnava, daraj preste vre 8 dille se insanetosià si d'aci«i îna in te petrecea t impulu pre coperisiulu vasu lu i , sarindu si aceat iandu-se de tote funile si pandiele catár tur i loru : é r á i n multa int imitate cu matrozi i . In diu'a de 7 Fe-bruar iu , ann . cur. pre candu corabi 'a intrá in golfulu Gasconiei* d 'ua-da ta se audî pre coperisiulu vasului unu tipetu de spaima.

Cine scossesse acestu str igatu de do­rere ? Dómn'a Capart , cà t ra care alergandu tota lumea de pre vasu, o gasi abiá sprigi-nindu-se pre spate de meterezele corăbiei, cu faci'a veneta, cu ochii spariosi, nrivindu cu spasmuri spre verfulu catar tului cellui mare. Ce erá acolo ? Tombuctu se assiedias-se pre crucea catar tului cellu micu, tienendu in bracie pre copillulu d-ei Capar tu abiá de 8 lune si l eganandu- lu cum vediusse cà faceá mama-sa. Din candu iu candu apoi i t răgea cu lab 'a câte ua palma pre facia si incepeá sè-lu legene. Acesta scena t ienu cá vre 30 secunde ; si pre candu ochii întregu­lui echipagiu spariatu erau tientiti spre mai-mutia, ea essecutà ua sări tura estraordina- j ria, se scobori unu momentu pre ua fune a ; ca tar tu lu i si, aceatiandu-se aci cu cód'a dej crucea podicellului ce este impregiura lu ca­tar tului , incepù a se legăna cu greutatea ce aveá in bracie.

Ori-cine si-pote închipui in ce mo­mente de disperare se aflá acum sarman'a mama. Unu nou s t r igatu sfàsiatoriu si su-grumatoriu essi din peptu-i, dara capitanulu vasului i puse cu g răb i re man 'a la gura di-cendu-i : taci, d o m n a , . . . .déca o veti spariá, o veti face sé lasse copillulu din bracie !

Cu tote acestea, mai muti 'a incetasse d'a se mai da in leganu si se scobori din-t r 'unu locu in altulu d'a lungulu catartului podicelului.

In acestu momentu corabi 'a fu hbi ta de unu vallu si atunci maimuti 'a slabi ca-tar tulu si cadiix. C'ua îndemânare nepome­nita se appucà c'ua mana d"ua frânghia, ; sari pre ua scara s i . . . d 'ua-data fu pre co-perisiu.

D-n ' a Capart , mai mul tu uimita de ca­tu spaimentata de ingrozitóri 'a scena ce i-ge

C o n t i n u a r e pre pag . 72.

72

Supplementu la nr. 23 allu „Federat." cursulu an. 1875.

intemplasse, candu vediù cà i-se reda copil-

lulu viu, nevetematu, càdiù lessinata. „Rom."

( N e c r o l o g u ) Ioanu Cretiu I. secretariu

raagistratuale, cá consociu, Victoria Cretiu,

cá fiica, si Eca te r ina Pang ' a , cá mama, an­

nuncia cu anima franţa de dorere cà multu iubit'a consorte si respective marna, si fiica, Appolonia Cretiu născuta Panga in 29 Martiu st. n. dupa unu morbu greu si indelungatu de peptu, provediu tacu s. s. taine, iii allu 27-le annu allu » ietiei si allu 5-le allu feri­citei salle casetorie, s i-dede nobilulu si blan-dulu seu sufletu in manile Creatorelui. — Fia-i tierinn'a usiora si memori 'a neuitata ! - Sabiiu, 30 Mart iu , 1875.

( S c h i m b ă r i i n c e r c u r i l e d e c o n t r i b u t i u n e ) Communitat i le Ordön-gös-Füzes si Dengeleg in Comitatulu Solnocu-inter. se incorpoi eza cu cerculu de contr ibu­tiune d'in Ghierl 'a, ai communitatea Solci'a-infer. in comitatulu Turde i , cu cerculu de con-trib. d'in Felvint iu .

( S o c i e t a t e a i s t o r i c a u n g u r e ­sc a) t ienù in 1 Apr. c. siedintia, in care

obiectulu principale fu discursulu lui Co-

loroanu Tha ly despre contele Nicolau B e r ­

c s é n y i (Barcianu) amiculu in t imu allu lui

Franciscu R á k ó c z y (Racolt i 'a) . Discursulu

provoca viua discussiune scientifica intre C.

Thaly si W i l . F r aknó i .

(T ri g e m e n e) „In noptea de 26—27

Februariu trecutu, femea Lit i 'a lui Manea

Marinu din c o m m u n » Crevedia, judcciulu

Vlasc'a a nascutu trei fete d 'ua-da ta . Ata tu

fetele câtu si mam'a sunt sanetose." (Mo­

nitor."

( L a c o m i s s i a . ) — Ua spellatoressa

este a r res ta ta pentru vagabondagiu si dussà

la comissia.

— Care t i -e professiunea ? o intrebà

comissarulu. A ! rosiesci ?

— Nu, D-le, albescu.

( S u m m a r i u l u „ R e v i s t e i C o n -

t i m p u r a n o " ) Nr . 3 . pre Mart iu, a. c. cu­

prinde urm. a r t i c l i : „Despotu Voda" drama

istorica in versuri (contiunuare) de N. S c u r-

t e s e u . — „ A u g u s t u C o m t e " Classifi-

catiunea sciintieloru de Stef. C. M i c h a i ­

l e s e u . — „ O c h i u I u N e g r u " poesia de

N. T i n c u . — „ S c h i e t i e l i t e r a r i e "

poesiele lui Eminescu , de Gr. G i l l e a n u .

( R e c t i f i c a r e . ) Celle publicate in Nr.

19-20. „Fed." a. c. despre t r i s t ' a in templare

a fostului, p r o t o n o t a r i u a l l u c o t ­

t u 1 u i Aradu , Teod. S. au fostu compilate

parte dupa diuariele ung. parte dupa infor-

matiuni orali de la vre o doi cunoscuţi d'in Aradu, despre cari se poteá presuppune cà sunt bine informaţi , inse d u p a informatiu-nile ce primimu de la o mana amica si de­mna de crediementu , adeverindu-se cà notî-ti'a publicata, in ceea ce privesce impregiu­ràrile, n'au fostu essacta, ni tiönemu de p lă­cuta detorintia a face urmatoriele îndreptări si a n u m e : na e adevera tu cá T . S. ar fi fostu suspinsu de la funcţiune neci pusu sub ceruetare disciplinaria, cà-ci ellu singuru inca la 10. Mart iu, a. c. s i -au da tu demissiunea ; assemenea nu este addeveratu cà ar fi p r i ­mitu ci tat iunea de la t r ibuualu , cà-ci d i n ­sulu in viet ia n'au primitu neci o ci ta t iune, ci intiellegandu c à , — in contr 'a p r o -missiuniloru ce i-se facusse pentru com-planare, se fece totu-si arretarea d'in ordi-nulu a l toru-a , deci vediendu-se si d'in asta parte insiellatu si moralminto nemicitu, pen­tru tote acestea ajunsu la ultima desperatiune au commissu fapt 'a sinistra, cá unulu ce onorea sa au sciut'o pret iu i mai multu d e ­câtu vieti 'a, nevrendu cá se f ia bat jocura omeniloru fàra de sufletu. In fino nu e ad­deveratu cà lussulu l'ar fi impinsu la crima, de ora ce dinsulu intr 'o epistola scrissa mai nainte de morte-i, recunosce insu-si , cà la fapt'a comissa l'au impinsu numai pat im'a jocului la Burs 'a dc Vienn'a, ce d'insulu mai de multi ann i o cercasse fàra a fl descope­rita cui-va acesta impregiurare, acolo multu

pucinu ce castigasse, ba inca si banii sociei I salle depuşi in cass'a de pastrare , scotiendu-i de aici, i au jocatu si perdutu.

B i b l i o g r a f i a . Au apparutu o lucrare importante a ar-

chiveloru Statului : „Indice de documentele aflate in archiva Statului si nepublicate inca.a

Brosiur'a I. — In epoc'a de cercetări si cău­tăr i seriöse ce se facu acum pentru s tabi l i ­rea istoriei t ierreloru romanesci , oper 'a d-lui directoru allu archîveloru Statului va usiorá multu cercetările barbat i loru speciali,

Pen t ru cá cetitorii sè-si pota face o idoe mai lămuri tă despre lucrarea d-lui Aricescu, reproduceam chiaru introduce­rea d-salle :

Introducere.

Pr in a r t . 8. din regulamentalu archi veloru Statului *) publicata in „Monitorulu-officialu" de la 25. Jul iu 1872, s'a pusu în­datorire directorului generale allu a rch îve­loru „a da la lumina, pre fia-care annu , cu „spesele Statnlui , unu indice seu catalogu „de actele din archiva, car i potu servi la „istori 'a si cronologi'a tierroi ; si care in -„dice sè coprinda dat 'a, numele si unu es-„tractu pre scurtu allu acteloru in cestiune."

Ceea ce a decisu pre d. ministru allu Instrucţ iunii de la 1872 a luá acesta mesura, a fostu cà publicatiunile acteloru din archiva ce se i ipariau in intregulu loru costau multu pre S t a t u , care le tiparesce in tipografi 'a sa ; ast-felu cà nu se potea desdauná de spesele ce reclama publicarea loru, precum : t iparulu, char t i ' a , cartonatulu, coperte etc. **), pre candu publicandu-le acelle acte pre scur­tu, in brosiure de câte 15 p . n a la 20 colle, si in numeru de la 250—500 essemplare, cum s'a gasitu cu caile la 1873, credea d. ministru d'atunci ca s'ar poté vinde mai lesne.

Al ta consideratiune erá cà prin publ i ­carea acestoru acte in estenso s'ar poteá com­promite averea Statului, potendu usa de unele din acelle acte contr 'a Statului p r o -proprietari i vecini cu proprietăţi le S ta tu lu i .

Cu tote cà publicarea in estractu a acteloru din Archiv '* S ta tu lu i s'ar paré o lucrare imperfecta, inlesnesce inse mul tu sarcin 'a cellui se ce occupa cu studiulu ace ­storu ac te ; fiindu cà lu dispensa a le citi in intregulu loru, si câştiga ast-felu unu timpu pretiosu, remanendu a consulta numai actele ce i se voru paré mai interessante.

Dupa acesta esplicare indespensabila, se intram acumu in essaminarea unoru acte re-produsse in acestu indice.

Si mai antâ iu actele de la Nr . 1 pana la No. 52 inclusivu, dupa cum a m u arretatu si la pag. 6, au mai lostu publicate in es­tenso la 1860, sub titlu „Archiv'a Romana," seri 'a I . dara fiindu cà erau forte gressîte, acea brosiura s'a annulatu, cu consimtie-mentulu dlui minis t ru respectivu de la 1872 ; d'aceea s'au t recutu aci in estractu, é ra - s i cu aprobarea verbala a d-lui mini­stru d 'atunci .

F i indu cà acestu indice e dest inata a servi mai cu séma la chronologi 'a D o m n i -loru, am publicatu numai hriaove, si cârt i seu ordine domnesci ; adaugandu si câ te -va acte, ca celle de la N r . 241, ce rechiama in-st i tutiuni ca aceea a judetieloru ; si ca celle de la Nr. 1078 si 1267, ce rechiama admi ­nistratiunea invasiuniloru străine.

Daca in acestu indice nu s'au t recutu tote actele Mitropoliei si alle Episcopieloru de Argesiu si de Romniou, caus'a este cà actele ce nu figureza aci se aflau la admi­nistratiunea domenieloru, pre candu se t ipa-riá acesta collectiune, fiindu cerute de acea adminis t ra t iune pent ru sustienerea dreptu-

*) P r in care s'a modificata regulamen-tulu Archivei , publicatu in „Monitoriulu" de la 7/19 Mart iu 1869.

**) Chiaru importanta publicatiune a d-lui Hajdeu „Archiv'a istorica a României," in trei volume, care nu costa de câtu 7 sf. volumele, stà nevenduta , par te in depositele Ministeriului Instructiunei publice, parte in depositole Archivei Statului, in câtu Statulu n'a gasitu altu midilocu a se desdauna de câtu dandu-se ça premie la essamene.

rijoru Statului in processele salle cu part i ­colarii ; elle se voru publica in urmatoriele brosiure, daca se va permite si p re viitoru publicarea in estractu a acteloru din Archi -v'a Statului .

In acestu indice care are a servi mai alessu Ia chronologi'a Domniloru, lectorulu va observa multe date care nu se po t r i -vescu cu celle insemnate de istorici, si mai ales-iu de Fot ino si de Sincai, singurii isto­rici pre cari i-am aflatu ma i essacti in pr i ­vinti 'a chronologiei Domniloru, pentru cà amenduoi la facerea istorieloru loru 'au potutu dispune de multe acte istorice, si in parte Fotino de celle aflate adi in Arch iv ' a S t a ­tului, si cari la 1812 se aflau in Archiv'a Mitropoliei, a Episcopiiloru si a Monast i r i -loru, cum si de alte acte cari au disparutu in urma, din diferite impregiuràri .

Error i le de data de la multe acte din acestu indice provinu mai multu din neg l i ­gen t i a gramatici loru, cari scriau hrisovele domnesci *** ) ? ast-felu am constatatu, de fissemplu, errorile de la notele pagineloru 89 , 90, 95 si 96. (Va urmá.)

Au apparutu Fasc . X X V I I I , d'in Die -tionariulu limbei rom. edit iunea Societàtii acad. rom. d'in Buccuresci, publicatu de D D . A. T r . Laurianu si I. C. Massimu. Acestu fasc. se termina cu cuventulu Raru.

As?emene apparura si Annalile societăţii acad. rom, iVol. V I I . in care se cuprindu l u ­crările sociatàtii in sessiunea annului 1874.

La Redact iunea „Federa t iune i" se affla de vendiare essemplarie d'in Dictionariu, cu pretiulu fissatu pent ru prenumeranti , adică-doi napoleondori (40 lei, = 18 fl. v. a.) pen­tru intregu opulu in I I . voi. aprope 200 colle-

Insc i int iare . Comitetulu centrale allu „Reuniunei

Invetiatoriloru Romani d'in Selagiu" va tiené adunarea antaia in annulu curr inte , la 10 Apriie, in Zelau, in sal'a de gimnastica a preparandiei de statu. Siedinti 'a se începe la 9 ore, inainte de amedia-d i .

Sunt deci toti membrii acestui comitetu rogati, cá in susamintit 'a di sè se infacisie-

die in numit 'a localitate spre a se poté in-

cepe fàra amenare agendele numerose.

Objectele mai principali sunt u r m a ­

toriele :

1. Cetirea protocolleloru incurse despre

propunerile de proba tienute in tomn'a

annului t recutu in cercurile reuniunei si

luarea unoru mesure—pote de lipsa—in in­

teressulu acesteru propuneri .

2) Referatulu cassariului reuniunei de­

spre starea cassei,

3) Dispuneri in caus'a incassarei r e -

stantieloru de tacsa si de carnete dupa sum-

mele elocate, si

4) Inv i ta t iunea inst i tutului de creditu si

economie „Albin 'a" la adunarea generala.

Zelau, 28 Mart iu 1875.

D'in incredintiarea presindintelui.

Gavrilu Trifu Subpresiadinte Reu. Inv. Rom. Sel.

S c i r i mai none si e lectr ice .

B u c c u r e s c i 28 Mart. sessiunea Adunarei nat. s'a inchiatu. Domnito­riulu in persona au cetitu discursulu de tronu,prin care constata,cà antai'a-si data acum de la inceputulu erei consti­tuţionali, inchiaiarea sessiunei coincide cu terminulu legale de espirare a func­ţiunii corpuriloru legiuitorie. Discur­sulu tronului résume situatiunea inter­na a tierrei, accentua marele creditu allu tierrei in strainetate, reformele in-

***) In „Column'a lui Iraianu,a Nr . 22. din 1872. d. Hajdeu dice, cu dreptu cu­ventu, cà daca nisce profeasori universi tar i ai slavismului, cu Barski, Aprilov, K u k u -lievich si Miklosich au potutu face errori grosse asupr 'a chronologiei diplomatice si epigrafice in l imb'a loru natala, apoi cu atâtu mai multu au potutu gressî nisce simpli gramatici romani.

trudusse in justiţia si armata, si con-ventiunile internaţionali inchiaiate. Cu­ventulu se termina arretandu bunele effecte alle stabilităţii si alle armoniei intre camera si guvernu, ceea ce essiste intre elle, acu de patru anni. Domnito­riulu la intrarea sa in camera au fostu salutatu cu entusiasmu, éra discursulu au fostu adesse ori intreruptu prin viue semne de approbatiune. — Ministeriulu de financie au datu concessiunea pentru realisarea împrumutului de renta in summ'a de29 mill. lei, firmei commer­ciale d'in Paris Fould si Camondo, cu cursu de 65.

B e l i g r a d u , 29. Mar t . Treidieci si siepte de membri ai scupscinei mul t iamira prin adressa principelui pentru resolutulu passu ce au facutu spre a salva onorea t ier­rei si a Scupcinei. — Radoviciu, capu de secţiune la ministeriulu de just . fii numitu ministru justiţiei, astfelu ministeriulu este definitivu completatu.

V i e n n ' a , 30. Mart . De la Buccuresci se annuncia cà guvernulu României au datu ordinu agintelui seu d'in Cetini'a (Muüte -negru) d 'a merge la Cattaro spre a sa lu ta pre imperatulu F r . Josifu.

V i e n n 'a 30 Mart . Solulu Germaniei in Constanţinopole au spriginitu cu energia s t a -ruintiele contelui Z ichy (solulu Austro-Ungariei) relative la càllile ferrate romane, (dora serbesci. R.)

P a r i s 30 Mart . „Universu lu" publica enciclic'a Ponteficelui cà t ra catolicii d'in El-veti'a prin care se escommunica catolici vechi si se esprime desa probare legislatiunei e l ­veţiano.

F u l d ' a , 31 Mart . Tote episcopatele d'in Prussi 'a au fostu representate la conferintl'ajjce seintruni astadi nunciuluapostolicu de laMonac (München) n'au venitu, de si au fostu as­ceptatu. Conferinti 'a inceputa adi deminetia se continua. Presiedintele e AEppu lu de Coloniu, conferinti 'a va dura pana Sambe ta .

R o m'a 31 Mart. In consistoriulu de as ta-di Pontefioeb numi trei episcopi in pă r ­ţile necredinciosiloru si unulu pantru I tal ia, apoi în t repr inse cerimoni'a prin care deschise gur ' a nou-numitiloru cardinali : Gianelli , Manning, Deschamps si Bartolini, dandu- l i annellulu de Cardinal i si t i t lurile beser ice-loru : a stei Agnet 'a , a a t a ru : Andreiu, Gr i -goriu Bernardu si Nicolau.

V i e n n 'a , 1 Apr . Dufaure émisse càtra procuratori una scrissore cerculare in intiel-lessu republicanu : Buffet (Bonapartistu) nu vre cà aceea sè se publice in diuariulu of-ficiale. Dufaure si Say ammenint ia a-si ăi demissiunea. I n casu de n 'ar succede com-planarea conflictulu intre miniştri , se va con-chiama comissiunea permaninte a adunar i i nat. — Dupa scirile sosite mai t a rd iu diffe-rintiele se cojnplanara, cerculuri 'a se publ ica .

B e l i g r a d u , 1 Apr . Doi delegaţi ai guvernului plecară Vienn'a cà sè rădice p r i ­m'a parte a monetei serbesci bă tu ta in fabr i -c'a imp. de Vien'a. Negotiat iunile pent ru in-chiarea conventiunei comerciale inainteza bine.

F u l d ' a 2 Apr . Conferintiele episcopi-loru se te rminară . Ponteficele binecuventà adunarea imbratandu pre episcopi a p e r ­severa.

B u r s a de Vienn'a , 19 Mart. 1875 Metallice 5 % . . . . 71.45

Imprumutu lu nat . 5 % . . 76.—

Sorti din 1860 112.35

Acţiunile bancei . . . . 964.—

Acţiunile instit. de credi tu . 235.20

Obligaţiuni rurale ung. . . 79.10

„ „ Temis iane 76.75

fl „ Transi lvane 76.25

„ „ Croato-s lav. 80.—

Londonu 111.25

Argintu 104.35

Galbenu 5.24

Napoleond'or 8.90

A L E S S A N D R U H O M A N U Propriet . edit. si red. respundiet .

74

Communicatiunea pre càllile ferrate ung. Callea ferr. i. r. priv. a statului. Trennri acce lerate Vienn'a-Pest'a.

3.15 a. m. Dupa m. la 11.— ser'a 10.05 , . 6.35 dem.

Vienn'a, pleca Pest 'a, sosesce

P e s t'a-V i e n n'a. Pest 'a, pleca 7.50 dem. 2.25 d. m. Vienn'a sosesce 2.12 d. m. 9.29 ser'a.

Trenuri acce larate sub staţiunea v a p o r e l o r n accelerate .

Vienn'a—Baziasu. Baziasiu— Vienn'a. Luni si Vineri Luni si Vineri

Vienn'a, pleca 3.15 n, m. Baziasiu pleca 6.05 ser'a Bpest'a „ 10.30 ser'a Timisior'a „ 10.07 „ Czegléd „ 12.02 dem. Szegedin „ 1.41 dem Segedinu „ 2.47 „ Czegléd „ 4.36 „ Timisior'a „ 5.19 „ Bpest'a „ 7.50 „ Baziasiu, soses. 8.46 „ Vienn'a sos. 2.12 d. m.

Trenuri de persone Vienn'a—Bazias iu . Vienn'a plec. 8.45 dem. 8.20 ser'a Posoniu „ 11.13 „ 11.08 „ Érsek-Újvár „ 2.21 „ 2.14 „ Pest'a sosesce 5.56 „ 6.08 „ Pest'a • pleca 6.57 ser'a 7.05 „ Czegléd „ .9.33 „ 9.35 „ Szegedinu „ 1.31 noptea 1.41 „ Timisior'a „ 9.15 „ 5.30 „ Baziasiu sosesce 8.46 dem, 10.29 ser'a

Bazias iu—Vienna. Baziasiu plec. 6.05 ser'a 3.30 dem Timisior'a „ 10.38 „ 9.17 n

Szegedinu „ 1.57 noptea 1.16 d m. Czegléd „ 5.49 dem. 5.23 „ Pest 'a sos. 8.12 „ 7.49 „ Pest 'a plec. 9.15 n 9.25 ser'a Ersek-Ujvár „ 1.21 d. m. 1.11 noptea Posoniu „ 4.23 „ 4.20 dem. Vienn'a sos. 6.09 ser'a 6.03 „

Trenur i 'd i rcc t e cal l . ferr. de Tisza .

Pesta—Czegléd. Pest'a—Czegléd Pest'a, pl. 6.28 se. 7.30 d. Czegléd pl. 8.19 d. 6.40 s. Czeglédao. 8.33 „ 9.48 n Pest'a so. 10.45 „ 8.31 „

Trenuri mes teca te Vienn'a—Po sionu. Posionu— Vienn'a.

Vienn'a pleca 4.30 d. m. Posoniu plec. 7.30 Posoniu sos. 7.02 ser'a Vienn'a sos. 9.06

Callea ferr. de Tis'a. Pest 'a—Cassovi 'a .

Pest'a pleca 7.30 dem. 6.16 ser'a Czegléd „ 10.18 a. n. 9.18 „ Szolnok „ 11.22 „ 10.26 noptea 616 dem. P.-Ladány „ 2.— d. m. 1.52 „ 11.36 a. m. Debrecen „ 3.51 „ 3.30 dein. sos. 2 20 d. m. Miskolcz „ 11.51 ser'a 1.50 d. m. plec 8.— dem. Cassovi'a sos. 11.51 nopte 6.— ser'a „ 11.43 a. m.

Cassovi'a— Pest 'a .

Cassiov'a plec. 5.— dem. 9.20 a. m. 6.01 ser'a Miscolciu „ 7.42 „ 1.41 d.m. sos. 9.34 ser. Debrecen „ 12.23 d. m. 10.12 nopte pl. 3.25 d.m. P.-Ladány . 2.24 „ 12.22 „ „ 6.26 4 Solnocu „ 4.54 „ 4.40 dem. „12 .14 „ Czegléd „ 5.49' „ 5.49 „ sos. 1.49 „ Pest'a sos. 8.31 ser'a 8.45 „

Pest 'a—Aradu—Timis iora . Pest'a pleca 7.30 dem. 6.26 ser'a Czegléd „ 10.18 a. m. 9.08 „ 6.60 dem. Solnocu „ 11.12 „ 10.15 „ 8.34 „ Ciab'a „ 2.01 d. m. 2.55 dem. 4.16 d.m. Aradu „ 3.51 „ 6.— „ sos. 7.33 sor Timisior'fi. sos. 5.40 „ S.36 „

Timis ior 'a—Aradu—Pest 'a . Timisior'a pleca 10.37 a. m. 6.20 d. m. Aradu „ 12.36 d. m. 9.16 sea 6.20 dem.r

Ciab'a Solnocu Czegléd Pest'a

2.10 „ 11.42 nopt. 10.42 a. m 4.54 „ 4.24 dem. 5.34 d. m. 5.39 „ 5.59 „ s. 6.Ó9 ser'a 8.31 ser'a 8.05 .

Pest 'a Oradeamare. Pest'a pleca 7.30 dem. 6.26 ser'a P.-Ladány „ 2.35 d. m. 2.10 nopte Orâdea-mare sos. 4.47 „ 5.21 dem.

Oradeamare —Pest'a, Oradeamare pleca 11.22 a. m. 9.— ser'a P,-Ladáuy „ 1.23 d. m. 11.45 ndpto Pest 'a sos. 8.31 ser'a 8.45 dem.

Callea ferr. I. Transilvana. Aradu—Alb'a-Juli 'a.

Aradu pleca 4.16 d, m. 6.20 dem. Semeri'a (Piski) 12.18 nopte 2.05 d. m. Alb'a-Juli'a sos. 2.55 „ 4.01 „

Alb'a-Juli'a— Aradu. Alb'a-Julia pleca 12.53 nopte 10.— a. m. Semeri'a „ 3.48 „_ 12.48 d. m. Aradu sos. 5,46 dem'. 8.02 „

Semeri 'a—Petros ieni . Pe tros ien i—Semeri 'a . Semeri'a pleca 2.55 d. m. Petrosieni plec. 7.10 dem. Petrosieni sos. 7.12 „ Semeri'a sos. 11.52 a. m.

Callea ferr. Nord-Ostica. Debrecen—M.-Sziget .

Debreczen plec. 4.12 d. m. 4.— nopte Satumare sos. 9.33 ser'a 8.08 dem. Királyháza „ 12.31 nopt. 10.03 a. m. M.-Sziget „ 5.26 dem. 1.48 d. m.

M.-Sziget—Debrecen. M.-Sziget plec. 8.24 ser'a 11.31 a. m. Satumare sos. 5.45 dem. 4.33 d. m. Debreczen ,, 11.50 a. m. 9.07 ser'a.

Callea ferr. ung. resariteana,. Oradea-Mare—Brass ieu .

Oradea-mare pl. 5.07 d. m. 6.18 dem. Clusiu „ 11.21 se. s. 3.08 d. m. pl. 8.45 dem Cociardu „ 204 nopte „ 1.31 d.m Teiusiu „ 4.26 „ „ 4.30 „ Blasiu „ 5,21 „ „ 6.05 „ Mediasiu „ 7.01 „ „ 11.21 uoy Segisiora „ 8.26 „ „ 6.10 de. Brassieu „ 1.30 d. m.

Brass ieu—Oradeamare . Brassieu pleca 2.10 d. m. 7.30 ser'a Segisiora „ 7.15 ser'a 8.03 „ Mediasiu „ 8.38 „ 5.23 dem. Blasiu „ 10.20 nopte 7.54 „ Teiusiu „ 10.36 „ 9 50 „ Cociardu „ 1.12 „ 12.42 d. m. Clusiu „ 4.45 d. sis. 4,40 „ pl. 12.30 d.m Oradeamare sos. 10.55 a. m. sos. 8.32 ser'.n

Cociardu—M.-Osiorl ie io.

Cociardiu plec. 3.20 dem. M.-Osiorheiu pl. 10.05 ser' M -Osiorheiu sos. 5,45 „ Cociardu sos. 12.2G nopa.

Copsi 'a—Sabiiu.

Copsi'a pleca 6.55 dem. Sabüu sos. 9.05 a. m.

9.40 ser'a 11,40 nopte

Sabiiu—Copsi 'a (Kiskapus) , ! Sabiiu pleca 6.40 r. m. 3.40 dem.

Copsi'a sos. 7.50 ser'a 6.35 „

Alba-Juli 'a—Teiusiu, A.-Julia pleca 10,10 ser'a 1.25 nopte 8.— dem. Teiusiu sos. 10.50 „ 2.05 „ 8.49 „

Teius iu —Alba-Juii'a Teiusiu pleca 9.05 a. m. 4.10 d. m. 11.46nepot A.-Juli'a sos. 9.45 „ 4.50 „ 12.26 d. ra

s o o o o m o

o m o m o o o o f l o o o o o

UNA S I M U R A PROBA ESTE DE A J U N S U S p r e a se c o n v i n g e c i n e - v a d e s p r e pret iur i le de to tu eft ine alle o b j e c t e l o r u m a i d i o s u ins irate .

}U^m Tote mărfurile se vendu sub garanti'a cellei mai bune cualitatii. Unu assemenea assortimentu de objectelê celle mai noue, mai practice, precum si luxuriöse, nu se afla in Vienn'a : s'a portatu grige pentru tineri si betrani, ineatu pentru unu pretiu bagatelu se potu

aflá pre alessu presentele celle mai potrivite pentru domni si domne, precum si pentru copii de ori-ce etate si stare. Catalogulu pretiuriloru lu-va primi ori-cine grat i s si prin epistole francate, indata ce si-va arrêta alres 'a apriatu ; este deci unu avautagiu forte mare pentru P. T. locuitori d'in provincia a-si procura

unu assemene essemplariu, unde se pote vedé apriatu atatu pretiulu, catu si numirea toturoru objecteloru, ce se afla in depositu - Espedarile se facn séu prin postcipatiune (Nachnahme), seu prin tramiterea pre­tiului de a-dreptulu.

Estrassu de articli diferiţi de cea mai noua fabricatiune. Motto : Si marfa eftina pote fi buna !

Pie l l er ia v i ennese . cunoscuta ca cea mai buna fabricatiune.

Traiste de mana pentru dame, cu cercu de ocielu buc. cr, 65, 75, 90, fl. 1, 1.20 ; d'in cea mai fina pele de chagriu, cu lacatu secretu auritu, 1 buc. fl. 2, 2.50, 3.20, 3.50, 4 ; acellu-a-si cu pusunariu inainte fl, 3.50, 4.50, 5.

9 9 * Cel le mai noue punge de mana pract ice peutru dame séu domni, 1 buc. cr. 40, 60, 80, 90, fl. 1, sortele celle mai fine fl. 1.20.J1.Ö0, 2, 2.50.

9 9 " Por to fo i e practice, á cr. 60, 80, fl 1, 1.50, sorti pre fine 1 bucata fl 2,2.50, 3, 4 , 5:

9 9 * Portu-c igare , 1 buc. cr. 40, 60, 80, fl 1, 1.50, sorte pre fine fl 2.50, 3, 3.50.

9 9 " Noti t ie , cr. 10, 15, 20, 25 , pre fine in pele, cr, 30. 40 50, 80, fl 1.

P a n g e de tabacu. cr. 40, 60, 80, fl 1, 1.20, 1,50. ' Tasce de cal letorie , d'in pele tare, cu lacatu, 1 buc.

fl 2.20, 2.50, 2.60, 3.20, 3.50 4.50, 5. 9^T" Giamantane (cofere) de drumu, nepenetrabi le , cu

cea mai buna impartire 1 buc. fl 2.40, 2.80, 3.50, 4, 4.50, 5, 6. 9 9 " F lacone pentru ca i le tor i , îmbrăcate in pele si pocale

buc. fl 1.40, 1-60,1.90, 2, 2.20. 9 9 " Manusie de vera, pre-bune, de acia sén mátasa

pentru copii pana la 8 ani 12 cr, pana la 15 ani 15 cr. pre fine 20 cr, pentru dame 20 er, pre fine 25 cr, cu manchette 30 cr, dinmatasa resucita 35 cr, manecatie pentru dame, pre elegante 35 cr, pentiu domni 25 er, pre fine, 35 cr, mătase resucita. 45 er, egatore pentru dame séu domni, ce se potu spela, fara, tivitura, 20 cr, se a ia pre llessu si dupa gustu.

9 9 " " Cingntor ie (brane) pentrn dame s i copi i , pentru ilustruite, 8 cr. duplu late 15 cr, pentrn dame 25 cr, d'in pelle chagrin cingutorie pentru dame seu fetitie 35.40,50 cr. împreunate cu mătase 10 90, cr. fl, 1.

Unu présenta prac t i ca si eftinu este nou'a garni­tura de scrisu d'in bronzu versatu, constatatoria d'in 10 bucati, si adeca : tienetoriu de orologiu, 1 calimaru, 1 tienetoriu de condeie, 2 luminarie (sfeşnice) pentru scrisu, 1 termometru, 1 luminariu de mana 1 amnariu (scaparatoriu), 1 stergutoriu de pene. Tote sunt esecutate forte frumosu si elegantu si costa numai 3 fl.

9 9 " Depos i tu lu principal i i de ciorapi (strimfi) pentru domne, domni si copi i , fabricatiune sassona, pré buna.

1 ducina ciorapi pentru domni, fl 1.80, 24). I » „ „ dame, sorta pre bun.-i, ii 3.50, 4.50. 1 lungi fl 2.50, 2.50. 1 „ „ „ „ sorta pre fina fl 4 .50,5 .50. 1 „ „ „ copii, fl 1.50, 2, 2.50.

9 9 * " Cellu mai mare assortiementu de cventa ile (recoritorie) de ba iu , teatru si promenada, 1 buc. simpla, dar' frumosa cr. 30 40, 6J, 1 buc. cu pictura frumosa cr! 40, 80, il 1. 1.20, 1 buc. de 'ussu, biue-ornata. fl 1.50, 2, 2.50, 3, 4, 5, 6.

Obiecte de toa l e ta , p r é - b u n e

4 0 .

Cellu m a i m a r e a s s o r t i m e n t u f r u m o s e :

de a l b u m u r i pre

Pentru 25 portrete bine ornatu, cr, 60, 80, fl 1. „ 25 „ cu ornamentu pre finu fl 1.50, 2, 3. „ 50 „ finu, cu imprimatúra de auru, cr. 90, fl 1.59 2. „ 50 „ cu cellu mai frumosu ornamentu, fl 2.50, 3

3.50, 4 , 5 . „ 100 si 200 portr. 1 buc. fl 4, 5, 6, 8.

Essenrplarie de l a s s a , fl 10,12, 15,18, 20.

A l b u m c u m u s i c a .

Fia-ce album, candu se deschide, cânta doue d'intre celle mai noue si plăcute piese de jocu seu opere, cu tonuri pline de tactu si plă­cute. Ce suprindere plăcuta pentru visitatoriu, carele d'in curiosi-tate, frundiarindu prin Album, este totu odată insocitu de musica. 1 buc. formatu micu, fl 9.50,10,50, 1 buc formatu mare si lungu, fl 11, 12, 1 buc. quartu mare, essemplariu de lussu fl 14. 15.

fJ^T* Celle mai fine télescope optice cu linte acromatica si cu potere chiara de vediutu in depărtare de 1, 2, pana la 3 mile, á fl 4 4-50, 7.

9 9 " Mappe de s cr i s su , cu incuiatoria. fl 1, 1.50, 2, acelea-si, forte practice, cu întocmire completa, 1 buc. fl 2.50, 3, 3.50 4. 5.

9 Î 9 " Necessar ie pentrn dame, provediute cu tote requisi-tele de cusutu si cu ornamentu esterioru pre finu, er. 50, 8 ' fl 1, 1.50, acellea-si, ornate de lussu, fl 2, 2.50, 3, 4, 5 ,1 cuthia cu 6 ace deferite de brodaritu, cr. 15 l cuthia cu 2 séu 4 ace de impletitu, cr. 10 si 20, 1 cuthia cu 100 ace de cusutu sortite cr. 20. 1 carte de modelu pentru notatu si brodaritu cu 20 modele, cr. 5.

9 9 * Dinmetatea pret iului de mai inainte. Una parechia vase, fagonulu cellu mjti nou, porcelanu francesu cr. 40, 60, 80 fl 1, 1.50 sorte mai mari fl 2, 3, 4 , 5.

Sapunu francesa cu diferite mirosuri, cr, 10, 15, 20, 30, 35, Cosmét iques pre finu (ficsatoru) 1 buc. cr, 10,15, 20, 25. Parfum pré li nu de mirosuri diferite cr. 30, 40, 60,80, fl 1, 1.20. Ol a :i • •» - r; i . sp.-e întărirea radecinei perului cr, 20, 30, 40. P o m a d e de peru, sort'a cea mai buna cr. 20, 25. 30, 35, 40, 50, 60.

9 9 * Apa de Colonia , nefalsificata, cr. 30, 40, 60, 80, fi 1, precum si alte objecte de toaleta de cea mai buna calitate si cu pre­tiuri forte eftine.

N e a p e r a t u pentrn domne .

Una casseta universa le de toaleta pentru d o m n e , mare, fina, poliţa; cu incuietoria, cu ogliuda si cu urmatoriulu cuprinsu : 1 buc. sa­punu de toaleta, 1 butilca parf., 1 b. pom. de spalatu, 1 ogl. de pusu­nariu, 1 peptene de frisatu, 1 peptene pentru pravu, 1 butilca oleiu de peru, 1 buc. pomăda de peru, 1 peptene de pusunariu, 1 peptene cu manieriu, 1 curalitoriu de peptene, 1 radietoriu de limba, 1 pita de unghie cu curatoria. 1 perie de vestiraente, 1 perie de capu, 1 perie de unghie, 1 perie de dinţi tote sunt de una calitate pre fina, si asta la olalta numai fl 4.80.

9 9 * Spre assecurarea persone i si a averei este nea­peratu de trebuintia, a posede una urma buna de aperare ; spre acesta servescu nouele revolvere de Lefaueheux, ameliorate, cu incuietoria sigura dé una mişcare dupa si cu tieve ghintuite, cu 6 puscature, incatu, dupa ce ln-impli odată, poti puşca intr'o minuta 6 focuri si­gure. Arma non plus ultra.

bucata 7 9

12

millimètre fl 13 fl 15 fl 17

100 patrone 100 „ 100

fl 3.50 fl 4 — fl 4.50

_ Pepteni de caueiucu pre-fiim. 1 peptene de frisatu 15, 20, 25, 30 cr, 1 peptene pentru pravu 20, 25, 30 cr ; unu peptene cu manieriu, 20, 30, 35 cr, 1 peptene de conciu 30, 40, 50 cr, 1 pepte­ne de pusunariu 10, 15 cr, 1 peptene de pusunariu cu perie 25, 35, 40, 1 perie de capu 30, 40. 50, cr, pana la fl 1, 1 perie de vestminte 50, 60, 80 cr, pana la fl 1 ; 1 perie de dinţi pré fina 20, 25, 30, 35 cr, 1 perie de unghie 25, 35, 45 cr.

9 9 * Cravate de gntu de matasa pentrn domai, / bucata negra, seu colorata 25, 35, 45, 80 er, echarps (cârpa) modernu de ma­tasa á 60 cr, fl 1, 1.50. Bratela (Hosenträger) durabile s. practice, 1 parechia de atia englesa 45, 60,80 cr, de matasa 90 cr, fl 1.20, 1.50.

9 9 " Pen ice l l e anglese pre-bune, 1 buc. 25, 35, 45, 60, 80 cr, fl 1, 1.20.

9 9 " P ipe si si lgarete de s p a m a curata, fagonu pre fru­mosu si sculptura fina 1 buc. 50 cr. fl 1,'1.50, 2, 3 , 4, 5.

9 9 * Garniture de fumatu, comple ta întocmite , de spuma curata si chierimbariu, in cuthia, formatu pentru pusunariu, dupa numernlu impleturei, cu diferite angarete (Spitzen) si pipe pentru

S o s 1 • 1 1 - 1 2 B a z a r u F l l . l E l D M l A . T N i N acum in Vienn'a, Taborstrasse Hr. 4. «

• o « o o * o c o 6 o e e o e o « o f t o « o * o « o « o * o « o « o * o « o e o » o » o * o * o * o » o e o * o » o e o » o » o » « »

totu feliulu de sugá-i si tabacu, cu amnariu, fitilu (iesca.) masine de sugari si papiru, precum si alte requisite de fumatu, 1 buc. fl 3 , 4. 5, 6, 8._

9 9 * Amnarie pract ice de pusunariu cn si fara esca. 1 buc. 20, 30, 40, 5 >, 60 cr.

De m a r e t r e b u i n t i a pentru d o m n i . Cassetta un iversa le de toaleta si de rasu, fina, cu incu­

iatoria, eu oglinda si cu acestu cuprinsu : 1 briciu anglesu ti ou unu penelu de rasu d'in peri de vesure, 1 sapunu Windsor de rasu, finu, 1 dosa de rasu, de metalu, 1 petra de ascutitu briciulu, 1 peptene de caueiucu de frisatu, 1 perie de dinţi, 1 buc. pasta de dinţi fina, 1 buc pomăda, 1 buc. sapunu de mana, 1 borcanutiu de pomade fina, 1 bu t i -lica oloiu fiuu. Tote la-olalta fl 2.80.

9 9 " Arginta de China cu una placa gros s» , cea mai buna calitate, cu garanţia de 10 anni, usandu se necontenitu, 1 duzine lingure de mancatu, fl 16, lingure de cafea fl 9, cuţite si furcurie a 27, 1 parechia luminarie fl 4, 5, 6 , 1 . ling. mare de legume fl. 4, 4.80 1 d. cuţit de mezelicuri, fl p. la 50. I sareritia, fagonu frumosu, fl 2.Io 3, 1 presaratoriu de piperiu fl 1.50, 2, 1 presaratoriu de zaharu fl 5 2, 3, 1 lingura de lapte fl 2.80, 3.40, 1 lingura de supa, fl 5.50, 6.Ö0 duzina capre (pre cari se punu cuţite etc.) fagonu prea frumosu, fl 08 9, alte objecte de argintu de China cu pretiuri de fabrica. Acesta fa­bricatiune, dupa colore si fagonu rivalisez* eu argintulu adeveratu.

9 9 " Coral le adeverate tăiate, sorta prea fina unu cor-donu costa numai 12 cr.

9 9 " S tropi tor ie de eosi toriu forte bine construite , cari nu potu lipsi in nice nna casa, 1 buc. stropitoria mica pentru copii, cr. 80, fl 1, 1.20, 1 buc. stropitoria mare fl 1.50, 1.80, 2.20, 1 buc. stropitoria pentru mame cr. 90, fl 1.20, 1 buc. stropitoria pentru rane, de sticla 10 cr., de eositoriu 30 cr.

9 9 " Lingure de Britannia adeverate (lingure sanitarie Acésta fabricatiune anglesa este curata de tote materiele venínose. otravitorie, este ossidata, de ace'a diferita de alte metale ; este forte dujabile si remane totu-de-una alba si stralucitoria. 12 buc. liugure de cafea, 80 cr, 13 lingure pentru copiifl 1.20. 12 bue. lingure de supa fl 1.50, 1 bucata lingura de spuma 30 er., 1 lingura de scosu supa 50 cr.

L i n g u r e - A l p a c c a adevera te 1 duzina liugure de mancatu fl. 2.40, 2.80, 3.50, 4.50, 5 ; 1 du­

zina lingure de cafea fl. 1.30, 1.60, 2.40 ; 1 buc. lingura de scosu sup' fl. 1, 1.20 ; 1 buc. lingura de lapte 45, 60 cr. Lingure do metalu ar­gintite, cari remanu totu albe. 12 bucati lingure mari de mancatu, 95 cr. ; 12 buc. lingure de cafea 45 cr.

9 9 " Garnitura (lacamu) ang lesa prca-lina. 1 duzina, cu manunchie de lemnu, fl. 3, 3.50 ; 1 duzina, cu manunchie de osu de bibolu, fl. 4.50, 5.50, 6 ; 1 duzina, sorta prea fina fi. 7, 8.50 ; 1 duzina, tacamu de mizilicuri (desert), cu manunchie de lemnu, séu cornu de bibolu fl. 2, 3, 4.

Cande labre (luminarie) de a l p a c c a prea-f ine. Innalte de : 4", 5", 6", 7", 8", 9", 10".

Pre iulu : 1 buc. : 40, 50, 60, 70, 80, 90 fl. 1. 9 9 " Cele mai frumose cande labre de mesa de bronzu

florentinu. 1 parechia fl. 1.50, 2.50, 3, 3.50, 4 ; aoellea-si cu doue bratie, de cellu mai nou faconu, 1 parechia fl. 3, 4, 5, 6 ; 1 buc. m a ­ca ri e d'in alabastru 10 cr, cu tassa 15 cr.

9 9 " Uaterne de pusnnariu prea bane, forte practice, 1 buc. cu sticla orbitoria, da unu cercu de lumina forte mare, cr. 60, 70, 80, eu orbitoria quadrupla fl. 1, 1.20.

9 9 " Te i e scop ie op t i ce cu linte buna, cu carea se potu vedé objectele chiaru in depărtare de una diumetate mila, 1 bucata, cr. 40, 80, fl. 1,1 20.

9 9 " For te eftine sunt garnituri le d e ' - u m a t u din bronzu turnatu. Unu portu-cigare, una cenusiei-nitia, unu amnariu si una pipa mica, frumosa de sugari d'in spuma prea fina. — Totu la-olalta numai fl. 1.50.

O o o • o s • o • o

o m o Q m o o o o m o • o o

S'a t ipari tu in Pest 'a 1875,. prin Alessandru Koosy, callea tierrei (Ország-u t 39. sz.)