BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale

CUVINTUL" No. 3din Vglenii-de-Munte ,9

N. IORGA

B. P. HASDEUCU PRILEJUL COMEMORARII LUI LA CIMPINA

bin conferinta (theta. la Ate-neul de acolo (28 August 1927)

00

.

. .

_ sela

1..0. 11 t^ 41..*

'41, mg VtiLI" OSP

7

,r

.

BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale

CUVINTUL"din V gienii-de-Munte 99 No. 3.

N. IORGA

B. P. HASDEUCU PRILEJUL COMEMORARII LUI LA CIMPINA

Din conferinta tinuth la Ate-neul de acolo (28 August 1927)

-acsar.....

14

BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale "CUV1NTUL" din WIenii-de-Munte

No. 3

N. IORGA

B. P. HASDEITcu prilejul'cometnorarii lui la Cimpina'

E frumos din partea Cimpinenilor cá s'au gindit sàcomemoreze pe Hasdeu. Cu atit mai frumos, cu citisolatul care a venit. sfdrimat de viatà §i atins de unadin acele lovituri pentru care nu este mingiiere, acdutat aici numai un,ad5post al ultimilor säi ani intr'unfrumo3 colt de tara.' unde cred cä atunci nu dominaInca folositoarea exploatare a petrolului. Deprins a nuse lega de mediu §i pdstrindu-se intreg pentru cuge-tarea sa, indreptatá atunci care ce e mai presus denoi, in forme care nu sint ale noastre §i ale Bisericiinoastre, dar prin care el i§i adormia durerea, el nuputea fi colaboratorul acelora intre cari se a§ezase.De altfel nici nu pdtrunsese Inca acea con§tiinta, careastäzi e, oriunde, neapiiratä : Ca' oricine, oricit ar fi el,nu are dreptul sa se despartà de nevoile i cerintileacelora intre cari I-a a§ezat soarta.

In comemorarea pe care au initiat-o Cimpinenii ei aucu din§ii o intreagd opinie romäneascd. Inainte deminunea unirii terilor locuite de neamul nostru, a-

Din conferinta tinuta la Ateneul de acolo (28 August).

-, .

,tt j;)11

.0., ...

-

1 '

.

eJ;.

4 N. Iorga

aceasta ar fi fost cu neputinta. Opiniei ardelecte, 'Incasfioasa, Ii stateau in cale piedeei de neinlaturat, Bu-covina zkea in asfixia austriacd, i Basarabia, de undeni-a venit Hasdeu, ca un simbol sau, mai bine: ca oprevestire, n'avea glas in hotaririle poporului roma.-nese. Astazi ea se poate manifesta intreaga la inde-plinirea datoriilor ei morale.

In sald sint acum i oameni cari apartin altei di-rectii decit aceleia pe care a vrut s'o imprime acestgeniu incomplect care a fost Hasdeu. Colegul mieuMehedinti e elevul §i. se consiclerd ca mo§tenitorul luiMaiorescu. Ce lupta s'a purtat pe vremuri intre ace§ti doifrunta§i intelectuali ai vremii lor, a cdror intelegere,care putea fi a§a de fericita pentru progresul nostrucultural, a fost zaddrnicita §i de acei parasiti intri-ganti cari joaca un a§a de mare rol in societatea noas-tra i pe cari isofatul i- a tolerat prea mult, pana lasfir§it. in jurul ! Intre unul §i altul erau mari de-osebiri: la Hasdeu efervescenta romantismului capricios,avintul imaginatiei indraznete, §tiinta imensd in toatedomeniile §i nesfir§ita euriositate de a mai afla, in-stinctul nestapinit al continuei creatiuni ; la cellalt, caren'a fost un creator, armonia unor mari insu§iri culti-vate in cele mai bune §coli apusene, disciplina impusd,perfecta stdpinire a vointei, permanenta atitudine aunei armonii de mdsura antica. Hasdeu ar fi putut fiprin entusiasmul sat' §eful unei intregi generatii, daca nus'ar fi complacut in singuratatea gindurilor sale ; injurul celuilalt, mai sociabil, din temperament ca §i dinchibzuiala, s'a strins o §coald intreaga. Dar noi nuprimim din mo§tenirea lor decit aceia ce-i une§te,complectificlu-se. Temperamentele care se du§mäniau s'audus, opera lor care- i apropie, famine : o retinem pe

t,2 .

,

114 .

k

.

;

.

, .

:

sdu .

-.,--

.

B. P. Hasdeu 5

aceasta. Si astfel directorul de papa' ieri al Convorbi-rilor literare" poate fi aici. Si eu insumi, care num'am inteles totdeauna in pared, cu putinatatea meafata de gloria lui, am putut primi chemarea care mi-adat sarcina, atit de delicatd, de astdzi. Aceasta cu atitmai mult, cu cit soarta a vrut ca ultimii ani ai ina-intau1ui sä aibd pentru mine zimbetul care prea multdvreme, si nu din vina mea, fost refusat. Potvorbi astfel cu mintea libera i inima calda lard a maface vinovat de una din acele ipocrisii care, intr'o so-cietate unde interesele fac a§a de mult sa varieze pa-rerile unora despre altii, sint asa de dese, dar pecare sa-mi fie permis a continua sa le rasping.

Cind, din anume cercuri tinere5ti, s'a luat Intãiainitiativd a acestei comemorari, s'au comis, cu voiesau fard, citeva greseli, a cdror indreptare-mi va per-mite sä dau de la inceput anume linii principale dinsubiectul mieu,

Cred cä s'a inteles a se da generatiei mele, care eainsasi se apleacd spre comemordri din nenorocire preaapropiate, o lectie de amintire si de apreciere a ace-luia care a fost de sigur un erou al cugetarii roma-ne§ti in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Tinerii sint prea ocupati de ei in§ii ca sa." poata reco-manda pietate unor oameni pe cari incercarile vietiiar fi ajuns ca fact pio0. Lectia care s'a intentionat,n'o pritnim. Si adaug : tot asa de putin scaderea careni-ar veni din ridicarea unei figuri pe care, in totali-tatea ei, o admiram. Fiecare om are a fi judecat inmargenile datoriei pe care a avut-o generatia sa ; dela o geneiatie la alta se poate compara talentul singur,nu §i felul cum a fost intrebuintat.

-

-

.

.

N

.

-

,

..

sa-i

A

6 N. Iorga

Tineretul de acum treizeci-patruzeci de ani n'a avutpentru Hasdeu alte sentimente decit cele cuvenite,el insu5i, de 5i altele erau metodele lui, a privit i pa-rinte3te cdtre dinsul. Imi aduc aminte permiteti-miaceste vechi impresii de momentul cind licentiatulie5ean care eram en i aceasta nu era o recoman-dare s'a presintat la Revista Nona" a lui Hasdeu.

conducea poetul Arthur Stavri, acum fost prefectla Dorohoiu. Da, poet, pa vremea cind pentru acestatrebuia sd aibi minte, inimd, 5i sd scrii 5i roma ne5te.Revista nu se redacta in cine 5tie ce sumbru cavou.In Strada Regard, dupd odaia din fatd unde alegeamateria d. redactor Ghionis, care, in romdneasca luispeciald, imi atribuia sexul feminin al literei finale dinnumele mien, camdruta de redactie aduna in jurullui Hasdeu, care credea, gre5it, in prevestirea uneimorti apropiate, cu termin, ceia ce nu-1 impiedeca dea glumi despre toate, pe Ionescu Gion, de o solemndinfdtipre tapdnd, pe d. Sperantd, pe Cosmovici, carepurta in figura lui tragica prevestirea unei vieti ne-norocite, pe d. Lazar Saineanu, devenit pe urmd, laParis, Sainêan, cu atita uitare plind de urd a teriiunde s'a ndscut, incit, acum citiva ani, acolo, gä-sindu-1 la editorul mieu i adresindu-md lui in roma-ne5te, m'a intrebat care e limba in care-i vorbesc.Venind drept la mine, impunatorul batrin, care 5tiatotu5i cà sint de la o 5coald care-1 criticd aspru, imidddu intr'o parte pentru totdeauna bretonul" lasatlarg pe frunte, intr'o vreme cind pentru un socialismfard bombe, dar cu mild de oameni, pdrul scurt era,ea astazi, apanagiul femeilor, dar noi, citi eram socia-1i5ti, ne credeam obligati a pastra comoara chiceinoastre. Pese citva timp, de 5i nu aduceam decit,

et.

I.0'.

,

..7,7

/

.

Md

1

..c:

,

n

1

,A

t',.

B. P. Hasdeu

probabil, ceva pretentie pentru o eruditie inchipuita,pe care mi-o ddruia ignoranta incunjuratoare, Hasdeuse intelegea icu adversarul sau in atitea, Odobescu,pentru a trimete in Apus la studii pe un baietan care,din fericire, un trecuse niciunul din concurusrile ceselectioneazd, adesea, de-a'ndoasele.

Nu, intre generatia criticd, realistd, pazità de oriceavint, indreptata spre simple, dar exacte i, dacd sepoate, inteligente, constathri, intre noi ace5tia cari, 5idacd aveam aripile cugetarii 5i poesiei, ne siliam a leinfa5ura ca sä nu jignim pe cei lipsiti de dinsele,intre vrajitorul, magul intuitiilor fulgeratoare i riv-nirii find rugaciune, prin misterioase atingeri, sprecerurile care ni sint atit de inchise, n'a fost acel an-tagonism, de care s'ar servi bucuros o generatie pri-pita in a-5i capdta pe ruinele operei noastre o noto-rietate cate cere timp, sacrificiu i oarecare dovezide discretie, caracteristica poporului nostru.

Daca intre noi i dinsul, rapede acaparat de cine nuputea trai find tot ce ii dddea el, n'a fost un rodniccontact permanent, in care i-am fi putut da ceia ceoamenii cdrunti pot primi fill a scadea de la cei mainoi decit din5ii : o tinere in curent cu o indreptareceva mai la stinga, aceasta nu se datore5te unei vi-novatii, dintr'o parte 5i din alta, ci fatalitatii carei-a impus singuratatea, 1-a condamnat la dinsa inchiar vremea tineretei i maturitätii lui.

In adevdr, intr'o literatura sprijinita pe o neclintitatraditie, care de la vechii scriitori biserice5ti trece lacronicarii secolului al XVII lea, nu last neatin5i peArdelenii §colii latiniste i influenteazd romantismullui Alecsandri 5i Kogálniceanu, nationalismul infocat al

-.. . . , 'j

_,-"

- . .

-

..

,*,

:-

-

--..

-'":

": ' . , .,

I

-

.,:';

1- '

s

.

:

: .

.

§i

8 N. Iorga

lui BAlcescu, ajunge la generatia lui Odobescu i capätáo admirabild si otnnilaterald expresie in Eminescu, el,Hasdeu, n'a avut nimic a face cu dinsa. Pe cind, invremea noasträ, o Elena Vdcdrescu duce in literaturafrancesd aromele mosiei dimbovitene i focul inimiloraristocratiei romdnesti din veacul trecut, pe cind Anade Noailles, cu tot gestul sdu de tägAduire, iertat ca-priciului femeiesc, se impune ea intdiul poet francespria a1 sitnt al tainei struaele de harpd eolianddin adincurile nestiute ale sufletului pe care nu-1are spiritul frances, de ingrijità suprafatd, pe cindchiar in Chefalonitul brdilean Panait Istrati, o asade bogatai faimd actualä, e nota pe care o stim dinSandu Aldea, din Sadoveanu, Hasdeu nu ni datorestenimic ; el ni aduce, hotdrit a se opune mediului, tratatca o ironicl mindrie, ciudata sa notd strdind. 0 marefamilie, ridicindu-se prin Lupa5cii Hijddi pdnd la VoddStefan Petriceicu, dar impestritatä continuu cu femeide alt neam ; un mediu basarabean mai putin viu suptvechiul poet polon Boleslas Hyzdew, dar inoit moldove-neste, cu toatd forma ruseascd, de tatal, Alexandru ;lipsa maicei romince de la care vine pecetea indele-bird. In aceste conditii, el cade ca o bombd in socie-tatea romdneascd de pe la 1850, cu viata ei eleganta5i ticnitd, de o aleasä sociabilitate: domnisoarele cin-tind din harpä supt lumindrile de spermantetà ale po-licandrului, pe cind domnii la masa verde pe care sesprijind trichelele cu cristalele irisate de lumina joacdpdnd in ziud cdrtile 5i in salonul de alaturi se injghiabàacele danturi alese: poled, mazurcd, vals, pe care nu leputeau juca i animalele, ca pe acelea de astdzi. Omul,total insociabil, uimind 5i puind pe fiecare in positia deapArare, aduce reminiscente de Universitate ruseascd, de

P

de

,

,

B. P. Hasdeu 9

regiment impärdtesc, de aventuri intr'o tard. ne5tiutdse zice, pretentii petriceiciane la tron pe o vreme

cind ele erau presupuse lui Kogalniceanu i existentela Alecsandri. In Moldova Propdfirii de ieri, care-§iare acum Romania literard, de colaboratie a unei intregigeneratii romdne5ti de pretutindeni, el se refusd laorice munch.' impreund. Apar, intr'o ortografie speciald,bro§uri, reviste in care singuratecul trateazd lucruricare-1 intereseath pe dinsul. De ce vreau ceilalti, de cedore§te o societate intreagd, de frigurile Unirii nu sepreocupd ; abia mai tärziu va incerca supt CuzaVodd,de care s'a tinut personal departe, o atitudine caresa fie numai a sa, iar supt Carol I-iu o mi§care me -nine a-1 inAlta acolo unde tintiau visuri nemdrturisite.Si societdtile neintelese in nevoile lor condamnd laacea isolare pe care numai insu5iri geniale o pot inAlta,dacd nu §i mingiia.

-1, peste citiva ani numai, director al Arhivelor,in mijlocul acelor lupte politice care nu-1 pot ci§tigapentru o definitivd. fixare. Era Inca latinism, oricum :occidentalism in aier. Rämd5ite de Verum Latium-Birlad, de Bistrita-Bistertia 5i de -Tirgul-Vestei, pentrutiganimea din margenea tirgovi§teand, bogatd in vestale,ddinuiau in mintea generatiei stdpinitoare. Nimeni nucerea slavism §i s1avi5ti..Dupd datoria pe care §i-o simtefatd de 5tiintd, me§terul de combinatii istorice al Istorieicritice publicd documentele slavone ale vechilor noa-stre cancelarii in Arhiva istoricd, a§teptind zapisele

rdva§ele románe5ti ale Cuvintelor din bdtrini. Nu seputea a§tepta la o multdmire generald. Dar aceasta-i eraindiferent, de §i sufletul lui nu era nesimtitor la laudd.N'a mers insd, ca urma§ii lui in acest domeniu, pand laa dmiterea, in dauna originalitäjii noastre, a tuturor opi-

,

.

.

'

.

A

.

§i

.

10 N. Iorga

niilor filologiei germane care ne faceau debitori pentrureligie, forma de Stat §i culturd, nu numai ai Sirbilor,cu cari sintem de sigur inruditi ca rasa prin Traco-Iliri ca §i prin Romani, dar ai poporului receptiv §iimitator cari sint Bulgarii.

Dupd vremea revelatillor, dupd aceia a initiativelorvine vremea constructillor. I se cere, de Carol I-in, cucare, impäciuitorul, el s'a impAcat, un Dictionariu allimbii. Cu titlul impunAtor de Magnum Etymologicum,el c1ä in loc o imensd Enciclopedie nationala, careodatä ce Insui Dictionariul, adevärat, al d-lui SextilPu§cariu, cu fi§e §i colaboratori, zdbove§te nu puteadecit sa rämiie un interesant fragment la acela carelucra cu colaboratori de ocasie §i cu apelul la divina-tie in fiecare moment, mergind cu grija personald pAndla ultima corecturd. El singur iarãi pe drumurile lui,apdrat fata de mediu, cum, mai tdrziu, i§i va face,contra societatii intregi, o religie a lui, al cdrii marepreot a voit sa fie, chiar dacA nu veniau decit rari §iadesea interesati credincio§i.

Spre aceastd parte din sufletul §i fapta lui se in-dreapta azi o samd desorientatä a tineretului dintr'ovreme cu nervii zguduiti. I se pare ca §i prin acesturia§ fdra tovara§ s'ar putea indemna la aventurile spi-ritului vreme bogata in aventurile politice §isociale, toate de o potrivd de condamnabile fata dedatoriile care ne cer §i de nevoile care ne string.

Dar, cas extrem de rar, Hasdeu, care putea scusa oriceprin incomensurabilul insu§irilor sale, e un model,adeväratul model pentru tineret prin calitati diame-tral opuse.

Zbufalorul ipoteselor celor mai cutezAtoare nu le-aputut consolida. Nimeni n'ar admite azi, in istorie,

L.

0 I.

,

.

,

/I

. _

-

1..

=

.

C.s.

,

.. :

.

.

intr'o.

:

. ,- .. . .

\_ .

_

B. P. Hasdeu 11

unde era necesar sd se puie, cu sfortdrile noastre mo-deste, un zagaz personalismului, care nu e totdeaunarepresintat de oameni geniali, genealogia Basarabilordin veacul al XIII-lea, sprijiniti pe o inseilare a Gre-cului intrebuintind o \raga cronicd sirbeasca.Aceiasi soartä o au multe din parerile lui. Constatareadocumentard, de oricine ar fi servitd, biruie cu sign-ranta. Cind odatd, pe drum, ii spuneam lui Hasdeu cãfrumoasele lui constructii s'ar putea sfarima de undocument nou, el rCa, tagaduit puterea probanta a a-cestuia, ci s'a multamit a spune: Documentul nu vaveni".

De aceia, cum n'a fost bine ca un scormonitor deanecdote literare a salutat comemorarea de azi strin-gind ecoul, glumet sau corosiv, al unor polemicicare au trait i pe care el incusi le-ar renega poatedupd inseninarea adusa de'ani caci nu prin negatietraiesc oamenii mari in constiinta poporului lortot asa propunerea retiparirii integrale e absurd6. Cumnici pe Kogalniceanu, asa de necunoscut, nu se poategindi a-I reedita cineva si in mici discursuri de harp,ci trebuie o alegere, cu atit mai mult ea se impunefata de un om cu atitea laturi ca Hasdeu, adus prinspecialitatea, prin specialitdtile lui a .vorbi si de pro-blemele cele mai inchise din cutare sau &tare ramura.S'a retipdrit a doua oard Ioan-Voda cel Cumplit-. Eoare acesta, in stilul care nu mai e al nostru, o operaeducativa ? Eroul e un semi- Armean, fost giuvaergiu,Domn pe bani al Moldovei din a doua jumatate a se-colului al XVI-lea ; arde un .Viddica pentru a lua baniicelui osindit pentru pdcate ; se ridica impotriva Tur-cilor fiindca vreau sa-1 scoata si face apel, neincrezin-du-se in boierii cari-1 vind la Turci altceva decit pa-

.

Fotinô,

.

.:

,

.

.

: .._

,

,

- .

01,

it

-v

..

12 N. Iorga

rasitii politici cad colinda azi partidele noastre ! labandele pradalnice ale Cazacilor, pentru a sfir5i printr'ocapitulatie i a fi rupt in bucati de cdmile. E oare inaceasta legencid ceva din conceptia 5i din nobleta e-popeii lui Mihai Viteazul? Ori poate fi vorba de a re-tipäri volumele Marelui Etimologic"?

Sä ni 5tim socoti cuminte bunele intentii, care sintrare. 0 alegere restrinsd, dar bine chibzuità face maimult decit un haos ilegibil.

In ea s'ar tinea sama de ceia ce vade5te mai binecalitatile positive 5i educative ale acestei vaste opere.

Cum spunearn, Hasdeu a fost i un smerit i devo-tat muncitor. Publicatiile lui de documente slut unexemplu. Alege textul in adevar interesant, 11 ingri-je5te cu o iubire nemdrgenita in cel din urma ama-nunt, 11 publica apoi cu o grija tipografica de carecei mai multi dintre contemporanii sai n'aveau niclideie. Multi cari nu se apropiau de dinsul n'ar fi con-

faca o asemenea opera, pe nedrept despre-tuita: am 5tiut-o i eu care am fost primit, cu acela5idespret, ca Iorga-document", pentru ca azi sa mi searunce in fata sintesele de care la inceput rn,à cre-deau incapabil. i, lucrind a5a, uitnic pedant: n'ar ficrezut ca nu se poate publica un text de dupa 1700fard a-i numerota pe margene rindurile ca pentru ver-surile lui Homer 5i discursurile lui Demostene.

Studiile lui Hasdeu, fie cd e vorba de filologie, fieca se ocupa de istorie, sint un indreptariu de bunarinduiald. Visiunea perfecta a problemei: cita deose-bire pand la barbaria untri Philippide care, confundindtraducerile, inutile, de texte cu ,injuria personala, zvir-lita in fata presupu5ilor sai adversari, sperie 5i des-

"

,

,

,

;

simit

,

at

13. P. Hasdeu 13

gusta prin massa informa a voluminosului sari volum !Odata definita problema, nu se pierde vremea cu acelediscutii de pdreri moarte care procura. biruinti ware,ca 5i cum nevoia ar cere sà urmare5ti pAnd la tataNoe originile cronicii lui Zilot Rominul. Afirmatiilebine intemeiate curata terenul fart polemici in carese amestecd patima personald. Apoi informatia, tot-deauna de o extraordinara bogalie pe care vorputea-o apoi intrebuinta altii , se pune la lucru.Intregi domenii de izvoare ni au fost revelate de acelacare cuno5tea atitea literaturi inchise noua. Une oriprea intinsd, discutia e in proportii armonioase. Con-structia era pentru el o necesitate ca pentru oricineare acel dar nepretuit care e talentul literar. A izgonitalentul literar din 5tiinta, a-1 ostracisa e o mare gre5eala.Precum, ca in casul lui Carducci, atit de mare poet5i pentru disciplina filologica pe care 5i- a impus. ocare a dat alt rdsunet Odelor barbare", literaturaprofità din critica i stäpinirea de sine a 5tiintei,5tiinta, mai ales cea despre orn, are atita nevoie denesfir5ite1e mijloace, de o extrema fineta, ale adevarateiliteraturi. Adevärurile pe care le putem atinge sinta5a de relative incit numai talentul ii poate da no-tatia exacta. A viri cu de-a sila in 5tiinta harnicesuflete grosolane e o eroare, un pacat al seminariilorde moda germand la Universitatile noastre. Un odiprofanum trebuie scris la usile lor.

In aceste insusiri sta valoarea educativa a lui Has-deu. Din opera lui trebuie, cum ziceam, sa se faca peacest criteriu alegerea.

aceasta alegere nu trebuie sa intirzie. In Bucu-re5t.ii cari au Statui de fo5ti primari 5i de fosti

3

'

.

,

.

.

i

t.

I

.

$iminis-

94 N. torga

tri §i cari au grämadit tot bronzul unei monetAriipentru monumentul uria§ al unui mare ministru ina-inte de a se ridica acela al Suveranului sail, in Capi-tala catn u§uratecd §i foarte zgomotoasA, pepinieràde arivi§ti, care nu simte lipsa statuilor lui Alecsandri

Eminescu §i macar a unei pietre comemorative pen-tru Balcescu, va veni poate vremea ca intr'un locales ce ar fi dacà s'ar retinea pentru un parc alUniversitatii, pline de culoare §i celule de temnità,locul vechii Primärii, unde animale domestice din edi-litatea Capita lei permit azi sd se instaleze animalelesdlbatece ale unui circ? figura lui Hasdeu sa apardin toatä mftetia fruntii lui brbzdate de fulgerele reve-latiilor. Dar pänd atunci sä coborim in suflete figuralui morald in ce a fost mai putin legat de patimilepamintului.

Si din cartea cornemorativel cei cari asteaptd an Has-dezi numai tdgdduire, rdsturnare ci imaginatie vor des-coperi unul, mai adevdrat si mai necesar, care e afir-matie, Intemeiare i intelepciune.

N. Iorga

'

§-1

A.

.

, -

1.

A

t

1

,

5 lei.

MezAmintul tipografic cDatina Romaneasca,, VAlenii-de-Munte.

".

r

- ;

er

/

Preluk.

^

. A

/

. ,

,

ri

-