ne-a a[ezat dumnezeu altfel decât pe celelalte popoare“ · chiar dac\ la un moment dat am avut...

$: ne-a a[ezat Dumnezeu altfel decât pe celelalte popoare“ · chiar dac\ la un moment dat am avut posibilitatea de a deveni, dup\ ce am primit Premiul pentru Debut `n Poezie, `n 2009$
De la pr\fuiteleprovinciiotomane la Regatulindependent

Codru] Constantinescu

Istoricul britanic Alex Drace-Francis urm\re[te `n lucrarea sade doctorat, transformat\ `n vo -lum, dezvoltarea acelor compo-nente esen]iale ale unui culturi(institu]iile scrisului, dar [i sis-temul educa]ional, activitatea scrii -torilor, receptarea lor de c\trelumea `n care tr\iau), o matricecare s-a aplicat [i `n cazul poporu-lui român.

» pag. 10

ANUL XIII » NR. 551 » 21 – 27 ianuarie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

USR v\zut\prin ochii anou\ autoridin afara sa

Eli B\dic\

Desf\[urate `n instan]\ sau pere]elele sociale, conflictele caremacin\ deja de câ]iva ani Uni-unea Scriitorilor din România(USR) par s\ fi devenit o marc\ ainstitu]iei [i un subiect de pres\permanent. Ultimul act s-a „con-sumat“ `n data de 7 ia nuarie,când Consiliul USR a votat, `nunanimitate, ̀ n urma raportuluiprezentat de Comi sia de Moni-torizare, Suspen dare [i Exclu -dere, excluderea a [ase membri.

» pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-9

Cronic\ de carte

INTERVIU CU REGIZORUL NAE CARANFIL

„Numai noi ne imagin\m c\ne-a a[ezat Dumnezeu altfeldecât pe celelalte popoare“

Trumppre[edinte:rezisten]a prin Foucault

Drago[ Cojocaru

~n vreme ce Trump s-a instalat `nnoul lui domiciliu, la Casa Alb\,profesorii de [tiin]e umaniste dinStatele Unite au protestat `ntr-unmod academic: citind [i discutândpublic despre opera filosofului Mi -chel Foucault.

» pag. 14

Nae Caranfil poveste[te `n interviul acordat „Suplimentului de cultur\“ cum a ajuns pasionat de cân-tat [i compus muzic\, cum a câ[tigat `n liceu un concurs pentru un film TV (care nu s-a mai f\cut),cum a `ntâmpinat cutremurul din 1977 [i, da, vorbe[te [i despre 6,9 pe scara Richter, care pune toateaceste lucruri la un loc. 6,9 pe scara Richter a intrat `n cinematografele române[ti `n 20 ianuarie2017. Autorul lui spune c\ e inclasabil.

© A

di B

ulbo

ac\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 551 » 21 – 27 ianuarie 2017

2 » actualitate

Uniunea Scriitorilor v\zut\ prinochii a nou\ autori din afara sa

Grupaj realizat de Eli B\dic\

Svetlana Cârstean: O insti-tu]ie care vrea s\-[i exerciteputerea `ntr-un mod fan-tomatic

Nu am fost niciodat\ membru alUniunii Scriitorilor din România,chiar dac\ la un moment dat amavut posibilitatea de a deveni,dup\ ce am primit Premiul pentruDebut `n Poezie, `n 2009. Mi-a[dori s\ fac parte dintr-o organi -za]ie a breslei care s\ apere cuadev\rat drepturile scriitorilor,care s\ creeze un cadru pentru ac-tivitatea acestora, pentru stabili-rea onorariilor scriitorilor, dar [iale traduc\torilor, mai precis aunor plafoane minime, care s\fac\ posibil\ dezvoltarea uneire]ele de reziden]e literare, atâtpentru scriitorii [i traduc\toriiromâni, cât [i pentru cei dinafar\, interesa]i de cultura noas -tr\. Construirea [i consolidareastatutului public al autorului ro-mân e o poveste de durat\ – iarUniunea ar trebui s\ fie parte aacestui proces, care a `nceputgreu acum câ]iva ani [i continu\`ntr-un ritm destul de lent. Editu-rile au `nceput s\ lupte pentruace[ti autori, de[i unele continu\s\ nu-i crediteze, dar c\r]ile româ-ne[ti conteaz\ `n mod tot mai evi-dent `n mediul nostru editorial. ~nacest moment, Uniunea e o insti-tu]ie care vrea s\-[i exercite pute-rea `ntr-un mod fantomatic, o pu-tere aproape caraghioas\, care nuserve[te decât membrilor aceste-ia, cei mai mul]i fiind [i ei ni[tescriitori fantomatici, inactivi pepia]a real\ a literaturii vii, actua-le. Uniunea Scriitorilor din Ro-mânia e `ntr-un decalaj absolutfa]\ de ceea ce se petrece `n litera-tura noastr\ contemporan\, de

aceea poate nu e `ntâmpl\tor c\cea mai mare parte a scriitorilorromâni activi nu sunt membri, iarcei care au apucat s\ fie membrisunt da]i afar\ sau ̀ [i dau demisia`n valuri. Uniunea nu con stru -ie[te acum nimic, se lupt\ doarpentru a conserva un soi de noman’s land alimentat din bani pu-blici. ~n interiorul acestui noman’s land se consum\ inclusivcântecele finale lamentabile aleunor oameni pe care i-am admi-rat, poate chiar iubit. Nu ascundfaptul c\ nu am `ncredere `naceast\ institu]ie nici `n alt\ va-riant\ de leadership. Nu cred c\genera]iile imediat urm\toare nusunt contaminate de un anumitfel de a privi lupta pentru putere`n literatura noas tr\. Singura so-lu]ie este crearea unui alt tip deorganiza]ie – una de sprijin, nuperpetuarea institu]iei existente.

Teodora Coman: De ce s\prive[ti `napoi cu mânie, `nloc s\ o iei `nainte?

Cred c\ subiectul USR a ajuns s\concureze cu brio mediul politic:a devenit la fel de toxic [i deza -m\gitor. ~n calitate de nemembru,nu poate s\ nu m\ mire caracterulde excep]ie al demisiei, `n con -di]iile `n care ar trebui s\ fie ungest de normalitate. Pu]ini `[iasum\ revolta pân\ la ultimeleconsecin]e, majoritatea `nc\ secomplace `n starea de lucruri de-plâns\ pe toate canalele. Cum dedoar o mân\ de oameni alege deli-mitarea de practicile denun]ate?Nu e ca [i cum ai renun]a la oslujb\ cate te las\ f\r\ mijloace desupravie]uire, la ceva indispensa-bil vie]ii [i scrisului t\u, ci e vor-ba de un fundamental principiude moralitate. Vorba unui prie-ten: a devenit un privilegiu s\ faci

parte dintre persoanele insultatesau excluse din Uniune. Demisiilese v\d `n lumina unui sacrificiu,ceea ce mi se pare pu]in cam mult.{i totu[i, `n ciuda aurei eroizantea grupului celor exclu[i [i a demi-sionarilor, solidaritatea se las\a[teptat\. Lumea acuz\ abuzuri,elimin\ri, `ngr\direa libert\]ii laliber\ exprimare, practici mono-poliste [i discre]ionare. ~n loc s\plece cât mai mul]i dintr-o insti-tu]ie care nu `i mai reprezint\, care a atentat la demnitatea [i sta-tutul lor, se fac peti]ii de... reinte-grare. De ce s\ vrei s\ reintri `n liga care te-a dat afar\? De ce s\prive[ti `napoi cu mânie, `n loc s\o iei `nainte? Nu ]i-e mai bine li-ber, necompromis? Sau USR esteo sl\biciune? Nu cunosc beneficii-le de a fi membru, [tiu doar c\ seprime[te o indemniza]ie de pensiesau alte ajutoare b\ne[ti neram-bursabile, de care unii ]in cu

din]ii pentru c\ nu au alt venit. S\zicem c\ statutul material al scrii-torului, de o precaritate ru[inoas\,justific\ pasivitatea, dar nici celmoral nu exceleaz\ dac\ majorita-tea, submisiv\ deciziilor atât decontestate ale conducerii, tace. Artrebui s\ se spun\ public caresunt motivele de intrare `n USR,ca s\ `n]elegem mai bine de cemembrilor cumin]i le este atât degreu s\ ias\ sau nu mai ies deloc.Pe de alt\ parte, [i dac\ r\mâi `njocurile f\cute de pre[edinte, toterou e[ti, supor]i stoic presiunile.A[tep]i s\ fii dat afar\ f\r\ motiv,pentru ca institu]ia s\ fie parteaculpabil\. {i percep]ia public\ eluat\ de valul unei comp\timiriexagerate. Nu ar trebui s\ li seplâng\ de mil\ numelor sonore ca-re, culmea, `[i permit s\ tr\iasc\`n afara oric\rei institu]ii, pentruc\ ele `nsele sunt o institu]ie. Con-secven]a, da, alt capitol care m\bulverseaz\: ba se refuz\, ba se ac-cept\ premii, de[i se afirm\ sus [itare c\ nu, ele nu conteaz\. Disi-den]a nu se las\ dus\ pân\ lacap\t. Dar probabil c\ `ns\[i `n -]elegerea acestei no]iuni este, defapt, o problem\, dac\ nu cumvacea mai important\.

Bogdan Co[a: Despre o uto pie

Problema ar fi rezolvat\ dac\ am`nlocui Uniunea Scriitorilor cu zece agen]ii de impresariat lite-rar, care s\-[i dispute autorii ̀ ntreele. E greu s\-i pui altfel la un loc,ba chiar utopic.

({i totu[i, când m\ gândesc laalternativa asta, m\ simt deopo-triv\ inundat de compasiune fa]\de sutele de b\trâni care ar r\mâ-ne pe dinafar\ [i care ar trebuiajuta]i. Dar oare nu s-ar g\si o so-lu]ie? Eu a[ renun]a timp de zeceani la jum\tate din drepturile deautor – [i sunt sigur c\ ar fi destuicolegi gata s\ fac\ asta, poate [imai mult.)

Desf\[urate `n instan]\ sau pe re]elelesociale, conflictele care macin\ de câ]iva ani Uniunea Scriitorilor dinRomânia (USR) par s\ fi devenit o marc\ a institu]iei [i un subiect de pres\ per -manent. Ultimul act s-a „consumat“ `n data de 7 ianuarie, când Consiliul USR a votat `n unanimitate, `n urma raportuluiprezentat de Comisia de Monitorizare,Suspendare [i Excludere, excluderea a

[ase membri (Catia Maxim, Mugur Grosu,Radu Aldulescu, Dinu Adam, Ioan Vieru,Adrian Lustig). {i anul trecut s-a petrecutun episod asem\n\tor, `n urma c\ruia auexclu[i Ioana Cr\ciunescu, Dan Iancu,Florin Iaru, Cosmin Per]a, Valeriu MirceaPopa, Cristian Tiberiu Popescu, OctavianSoviany, Adrian Suciu, Cristian Teodo -rescu, Paul Vinicius, Daniel Vorona. De[ieste singura organiza]ie de breasl\ care

are drept scop asumat protejarea inte -reselor scriitorilor, exist\ suficient demul]i autori care nu au dorit `nscrierea `nUSR. „Suplimentul de cultur\“ public\ `naceast\ edi]ie p\rerile a nou\ autori carenu fac parte din Uniunea Scriitorilor:Svetlana Cârstean, Teodora Coman,Bogdan Co[a, Florin H\l\l\u, Livia Lucan-Arjoca, Mircea Pric\jan, Andra Rotaru,Radu Vancu [i Elena Vl\d\reanu.


actualitate « 3

Florin H\l\l\u: Nu voi fimembrul unei asocia]ii undes\ nu m\ pot manifesta ca unom liber

Prestigiul Uniunii Scriitorilor afost grav afectat de tot ce s-a`ntâmplat `n ultima vreme. V\ -zut\ din afar\, institu]ia pare a fi`ncremenit\ `n anii dinaintea Re-volu]iei. S\ existe ast\zi o Comisiede Monitorizare, Suspendare [iExcludere mi se pare scandalos.Scriitorii nu pot fi decât oameni li-beri. Nu le po]i pune pumnul `ngur\. Cred c\ primul scriitor pecare Nicolae Manolescu l-a exclusdin USR ̀ nc\ din 2005 (anul când adevenit pre[edinte) este Paul Go-ma, un incomod pentru toate regi-murile. Ast\zi, dup\ 12 ani (un re-cord, nici un pre[edinte nu a statatâta timp `n func]ie), conducediscre]ionar Uniunea Scriitorilor,s-a `nconjurat numai de yesmen,ì discrediteaz\ [i ì marginali-zeaz\ pe to]i cei care nu ì `m -p\rt\[esc p\rerile. Mai mult, al -c\tuie[te liste negre a[a cum f\ceaCorneliu Vadim Tudor imediatdup\ Revolu]ie. Iar limbajul ma-fiot folosit ̀ ntr-un dialog cu DanielCristea-Enache l-ar face invidioschiar [i pe Giovanni Becali: „E ne-voie, sunt convins, doar de pu]intimp pân\ când nu vom mai auzide un ins certat cu logica [i cu bu-na-cuviin]\ ca Ianu[. Nu atât deu[or de neutralizat este Cernat“.Nicolae Manolescu, criticul libe-ral din anii celui mai negruceau[ism, vorbe[te despre neutra-lizarea unui adversar literar! ~ndecurs de un an a exclus din USRpentru delict de opinie scriitoriimportan]i ai literaturii românecontemporane. Dintr-un mare [irespectat critic literar, NicolaeManolescu a ajuns un om foartemic. Este revolt\tor c\ mai exist\astfel de oameni, afla]i `n func]iiefemere, care pun la `ndoial\ li-bertatea de exprimare. Demisiiledin ultima vreme, `n semn de pro-test fa]\ de tot mai desele derapajeautoritariste ale conducerii USR,vor gr\bi schimbarea de la vârfulacesteia. Nu mi-am propus s\ in-tru `n USR. Scopul meu `n litera-tur\ ]ine de atingerea unui anu-mit nivel de performan]\. Dac\ seva `ntâmpla s\ devin la un mo-ment dat membru al USR, bine,dac\ nu, nu. Cert este `ns\ c\ nuvoi putea fi niciodat\ membru alunei asocia]ii, oricât de presti-gioas\ ar fi aceasta, unde s\ nu m\pot manifesta ca un om liber.

Livia Lucan-Arjoca (LiviaRo[ca): USR nu `[i dore[te s\fie simpatic\, [i-a `ngro[atobrazul

~mi aduc aminte cu nostalgie demodul `n care m\ raportam la

USR acum vreo 15 ani. Eram citi-tor de literatur\, iar cei caref\ceau parte din USR erau scrii-tori pe care ̀ i apreciam. Mai mult,existau [i evenimente relevanteorganizate de USR, la care `mi do-ream s\ merg. V\ dau un singurexemplu, Festivalul de la Neptun,care a avut invitati precum Anto-nio Lobo Antunes, Mario VargasLlosa, Orhan Pamuk, Ismail Ka-dare. Cum s\ nu apreciezi astfelde ini]iative? Din p\cate, `n acestmoment percep USR ca pe oricealt\ institu]ie româneasc\, f\r\semnifica]ie `n interior pentrumarea majoritate a membrilor [ipu]in `nfrico[\toare din exterior.Un loc `n care nu m\ reg\sesc.

Pe de alt\ parte, cred c\ defoarte mult\ vreme, USR nu `[ido re[te s\ fie simpatic\. Ba chiarcred ca ì convine de minune si-tua]ia aceasta pentru c\ [i-a `n -gro[at obrazul. Noi nu ne re -g\sim `n aceast\ institu]ie, iar eispun „mersi“ c\ nu suntem inte-resa]i [i astfel `[i pot vedea li -ni[ti]i „de treab\“.

Cum ar trebui s\ fie USR ca s\-mi doresc s\ fiu membr\? O in-stitu]ie prietenoas\, transparen -t\, care militeaz\ pentru scriitori,f\r\ ifose, f\r\ superioritate, f\r\elitisme inutile. O institu]ie caresus]ine public scriitorii, care `n -curajeaz\ diversitatea de opinii [iatitudini, o institu]ie liber\ [i rele-vant\, pentru to]i membri ei.

Mircea Pric\jan: ~ncepem s\avem mai mul]i scriitoriadev\ra]i `n afara USR

Acum mul]i ani, pe când eram euredactor `ncep\tor la „Familia“,venea periodic `n redac]ie undomn care strângea mâna tutu-ror, surâdea larg [i l\sa `n urm\câteva zeci de aforisme [i o foto-grafie de autor. A sa. Locuia unde-va `n jude], tr\ia din muncap\mântului. Scria cu norm\, avea`n palmares câteva mii de aforis-me, majoritatea culese `n volume.Niciodat\ nu descindea `n ora[f\r\ carnetul de membru USR. Num\ `ndoiesc c\ la el `n sat i se spunea „scriitorul“ [i era salutatcu respect. I-am citit [i eu primadat\ rândurile cu reveren]\, bo-boc ce eram. Am pufnit `n râs dis-cret, s\ nu m\ vad\ cineva. Pan-seurile domnului scriitor mem-bru USR erau de-o monumental\prostie. Curios `ns\, i le publicam`ntotdeauna. I le publicau [i altereviste de ]inut\. M-a mirat totu[icerin]a cu care `[i `nso]ea fiecarenou\ submission: s\ apar\ nea p\rat[i fotografia! Ei bine, ̀ ntr-un rând,dintr-o omeneasc\ eroare, aforis-mele lui au fost publicate `n va-riant\... neilustrat\. A[a ceva e in-admisibil! s-a r\]oit autorul la

toat\ lumea, `ncepând cu secreta-ra [i terminând cu redactorul-[ef.Cum s\ mai dau eu ochii cu lumeaacum? zicea. Cine m\ mai credec\ eu am compus versurile?! {i, culacrimi `n ochi: Nevast\-mea m-aacuzat c-o mint!...

M\ gândesc la domnul acestade fiecare dat\ când aud vorbin-du-se – tot mai des `n ultimii ani –despre USR [i r\zboiul conduceriiactuale cu acei scriitori care [i-ardori ca organiza]ia breslei lor s\]in\ pasul cu timpul. ~mi vine-ngând figura lui [i m\ cuprinde omil\ f\r\ margini pentru el [i to]icolegii lui (câteva mii, `n]eleg) ca-re ar suferi lovitura vie]ii lor dac\USR ar fi s\ se reformeze pe bazeleunei corecte evalu\ri valorice.Suntem `ntr-o situa]ie caraghioa -s\. ~ncepem s\ avem mai mul]iscriitori adev\ra]i `n afara USRdecât `n\untrul s\u. {i pân\ cândexerci]iul transparen]ei nu va fiasumat, ca prim pas spre o foartenecesar\ regândire a func]iei [i menirii Uniunii Scriitorilor,nu-mi imaginez c\ tinerii se vorgr\bi s\ ia locul scriitora[ilor pecare nici propriii parteneri devia]\ nu-i recunosc ca autori `nabsen]a pozei.

Andra Rotaru: E ca o ]ar\str\in\, cu oameni str\ini

Am devenit tot mai reticent\ laorice forma]iune legal constituit\care presupune mai mult de unmembru. ~n general, lucrurile `n -cep cu entuziasm [i `ncredere,apoi vezi cum acele multe drep-turi sau idei care st\tuser\ la baz\sunt doar pe hârtie. Cred c\ e firesc ca natura uman\ s\ fie la-com\, unilateral interesat\, nere-cunosc\toare, limitat\. Doar c\ m-am n\scut cu un sim] aproapemedieval al respectului fa]\ de oalt\ persoan\, fa]\ de ni[te princi-pii. La câte semne de `ntrebare aiscat USR, apoi conflicte, apoi pro-cese, apoi alte bâlbâieli, pot s\ re-cunosc c\ doar un sim] al umoru-lui ar mai salva ceva.

Nu cred c\ de-a lungul timpu-lui a existat transparen]\ sau promovare a acestei institu]ii, nuuna care s\ m\ fac\ s\ tânjesc saus\-mi doresc s\ devin membru.Din genera]ia mea nici nu ̀ mi dauseama cine este membru [i cinenu, ce i-a determinat s\ `[i do-reasc\ s\ devin\ sau nu.

Nici nu m-a pasionat s\ intru`n prea multe polologhii despreacest subiect, nici s\ aflu mai mul-te despre USR, pentru c\ e ca o]ar\ str\in\, cu oameni str\ini.Mai to]i scriitorii pe care ̀ i cunosc[i respect [i-au dat demisia. Atuncicând o astfel de uniune ajunge s\ fie identificat\ cu tot felul de al-te lucruri, [i nu cu articolele din

propriul statut, cred c\ se a[terneo pat\ de ru[ine peste cei mai binede o sut\ de ani de la `n fiin]areaSociet\]ii Scriitorilor Români. Iararticolul 1 din Statut `n cepe chiara[a: „Asocia]ie profesional\ decreatori literari, nonguvernamen-tal\ [i nonprofit, constituit\ `nscopul de a ap\ra interesele debreasl\, economice, sociale [i mo-rale ale membrilor ei [i de a-i re-prezenta `n raporturile cu auto-rit\]ile, cu alte asocia]ii de crea-tori, cu persoane juridice [i fizicedin ]ar\ [i din str\in\tate“.

Am re]inut din acest paragraf„interesele de breasl\“. Este aceast\breasl\ format\ din scriitorii careformeaz\ USR, este ea mult mairestrâns\?

Radu Vancu: Violent, antide-mocratic, vindicativ

V\d Uniunea Scriitorilor exact lafel cum am v\zut-o de când a pre-luat-o Nicolae Manolescu – recte oorganiza]ie antidemocratic\, refu-zând orice dialog, atât de profundpersonalizat\, `ncât practic s-atransformat dintr-o Uniune aScriitorilor `ntr-un club de genul„Prietenii [i vale]ii lui NicolaeManolescu“. De la instrumenta-rea scandalului Goma `n 2005 lascandalul premiului Eminescu `n2015 [i la scandalul excluderilorabuzive din 2016 [i 2017, regimulManolescu s-a comportat exact `nmaniera pe care am descris-o maisus: violent, antidemocratic, vin-dicativ, indiferent la valoarea lite-rar\ pe care se presupune c\ s-arcuvenit s\ o apere – fiindc\, atuncicând excluzi scriitori exem plarica Florin Iaru, Octavian Sovianysau Radu Aldulescu, nu mai po]ipretinde c\ e[ti o uniune a scriito-rilor, interesat\ de ei [i de scrisullor, protectoare a valorii literare`ntr-o lume oricum ostil\ literatu-rii [i artelor.

Nu a[ accepta ̀ n ruptul capuluis\ devin membru al unei aseme-nea organiza]ii violente [i anti-li-terare, care nu are nimic `n co-mun cu numele pe care `l poart\.Dac\ justi]ia va da dreptate gru -p\rii reformiste, iar Uniunea Scrii -torilor se va reconstrui `n spirituldialogului [i al interesului realpentru literatur\, atunci poate c\`mi voi depune dosarul de candi-datur\ ca s\ devin membru. ~ns\

atâta vreme cât Uniunea Scriitori-lor e condus\ de un domn careur\[te scriitorii, e exclus.

Elena Vl\d\reanu: ~nchide,interzice, d\ afar\

Nu sunt membru USR [i nu mi-am dorit niciodat\ s\ fiu, poatedoar prin ultimul an de liceu,când m\ visam scriitoare [i auzi-sem c\ exist\ ceva ce se cheam\Uniunea Scriitorilor din Româ-nia, o vedeam ca pe o legitimare.Mi-a trecut surprinz\tor de repe-de, de[i parc\ visam la un premiuUSR pentru debut. Dar asta se`ntâmpla acum aproape 15 ani.}in minte `ns\ momentul `n careNicolae Manolescu a câ[tigat ale-gerile pentru coducerea USR, era`n 2005 [i `nc\ exista pres\ (cultu-ral\), acesta putea fi un subiect [i,cel pu]in cei care se `nvârteau, cutreab\ sau f\r\, `n lumea literar\puteau urm\ri cu sufletul la gur\desf\[urarea ac]iunii. I-am scris[i o scrisoare atunci lui Manoles-cu, `n „Observator cultural“, credc\ printre altele ì „scriam“ c\ mi-siunea lui va fi s\ atrag\ tineriispre aceast\ institu]ie, dac\ vreatotu[i ca ea s\ mai `nsemne cevapeste câ]iva ani. Prostii. ~n anulurm\tor, mi-a refuzat acreditareala Festivalul de la Neptun pe mo-tiv c\ `ndr\znisem s\-i critic edi -]ia precedent\. Sigur, e irelevant,dar privit acum, prin prismatr\sn\ilor f\cute `n ultimii ani deManolescu, parc\ se leag\, nu?Când nu-i convine ceva, mi[c\ dinnas precum Samantha [i `nchide,interzice, d\ afar\ [i alte ac]iunipunitive. Eu am a[a, o nostalgie alui Manolescu, autorul unora din-tre cele mai mi[to c\r]i de critic\[i istorie literar\ de la noi, parc\nu-mi vine s\ cred c\ e acela[i per-sonaj. Sunt curioas\ ce e `n sufle-tul optzeci[tilor, pentru care Ma-nolescu a `nsemnat mai mult,foarte mult. ~n fine, cic\ b\trâ ne -]ea aduce [i mult\ prostie, s\ neconsol\m c\ to]i ajungem acolo.Trebuia s\ scriu `ns\ despre USR,nu despre Manolescu. Din p\cate,institu]ia se confund\ acum cuomul. E decrepit\, e o fantom\. Nu[tiu ce ar trebui [i cum ar trebuis\ fie ca s\ m\ gândesc c\ a[ vreas\ devin membru USR.

Scumpe domnule Steinbeck, amajuns, cititor, `n aceast\ adoles-cen]\ a mileniului al III-lea, la de-plin\ maturitate. Am fost `n -dr\gostit de Scott Fitzgerald [i deCharles Bukowski [i de CarsonMcCullers [i de Truman Capote [ide b\trânul William Faulkner [i,pu]in mai târziu, de Papa He -ming way, desigur. Acele vremuriau trecut.

Sunt `n m\sur\ s\ v\ anun] c\sunte]i, la cât\ literatur\ nu [tiu`nc\, cel mai mare scriitor ameri-can din secolul XX. {i nu am ajunspân\ aici dup\ ce am traversat

Fructele mâniei sau La r\s\rit deEden. Fire[te, le-am parcurs latimpul lor. M-am `ncântat de Joiadulce [i de Jurnalul rusesc [i dePerla [i de C\l\torii cu Charley [i,mai ales, de Cartierul Tortilla.Dar pân\ la acest deznod\mânt m-a adus Poneiul ro[u, o carte ca-re nu trece printre cele `nsemnatedin opera dumneavoastr\. Dinnou, autorii acestei omisiuni sefac vinova]i de prostie `n form\continuat\.

Poneiul ro[u este o realizaregrozav\! Nu cred s\ fie zece scrii-tori `n toat\ istoria oamenilor

care s\ ne fi l\sat o descriere maiputernic\ decât aceea a di mi -ne]ii `n care Jody `[i prezint\poneiul ro[u – magnificul Gabi-lan – prietenilor.

Iat\: „Pân\ `n ziua aceea, Jodynu fusese decât un b\iat ̀ mbr\cat`n salopet\ [i c\ma[\ albastr\ –mai t\cut decât restul, ba chiarb\nuit de oarecare la[itate. Pu[ -tii mo[teneau admira]ia veche desute de mii de ani a pedestra[uluifa]\ de c\l\re]. {tiau instinctiv c\un om c\lare este mai presus deunul care merge pe jos atât spiri-tual, cât [i fizic. {tiau c\ Jody fu-sese smuls `n chip miraculos dela nivelul de egalitate cu ei [i pla-sat deasupra lor. (...) Jody prinsecuraj. {tia [i el superioritateac\l\re]ului“.

E adev\rat c\ nu to]i criticii s-au dovedit tâmpi]i. Uite, depild\, „The New York Times BookReview“ a consemnat: „Scrise deo alt\ mân\, aceste povestiri rafi-nate [i delicate ar fi putut p\reaterne [i neinteresante, `ns\, ie[ite

din mâinile lui Steinbeck, ele suntaur curat“.

Nici „The New York Sun“ nugre[e[te atunci când noteaz\: „~nPoneiul ro[u se remarc\ fine]eaartei lui Steinbeck, iar valoareac\r]ii sale se datoreaz\ `n marem\sur\ [i faptului evident c\ autorul cunoa[te `n detaliu loculdespre care scrie. E un bun cu nos -c\tor al cailor, [tie toate am\nun-tele despre ei, [tie ce se `ntâmpl\`n mintea acestora – [i e cu certi-tudine [i un bun cunosc\tor al co-piilor, e ̀ ncântat de ei, altfel n-ar fireu[it s\ `l descrie pe Jody a[acum a f\cut-o“.

Da. Da! Din nou, scris\ de altci-neva aceast\ observa]ie banal\ –se sim]ea foarte trist – cap\t\ laSteinbeck o `n\l]ime pe care a[numi-o moral\. De altfel, aceast\`n\l]ime moral\ e ceea ce v-a ridi-cat la aceast\ altitudine `n istoriasentimentelor mele.

„The Nation“ sublinia c\ `n Po-neiul ro[u se puncteaz\ ideea fun-damental\ c\ omul nu trebuie

rupt de mediul s\u natural. A[a es-te, a[a este, dar e [i ceva mai mult:`n Poneiul ro[u se vede, pur [i sim-plu, bucuria de a spune pove[ti.

Cred c\ ideea fundamental\ aoperei dumneavoastr\, domnuleSteinbeck, aceasta r\mâne: omulsupravie]uie[te spunând [i ascul-tând pove[ti. Abia a[tept s\ o dez-batem, `n curând, la `ntâlnire.

4 » opinii


~n general, cred c\ oriunde `nlume serviciile secrete func]io-neaz\ `ndeosebi pe principiul „fri-ca p\ze[te pepenii“. Principalulobiect de activitate al agen]ilor es-te s\ umfle la maximum un mitdespre institu]iile „ascun[ilor“,adic\telea s\ `n]eleag\ tot poporulc\ ei – ascun[i fiind – sunt pestetot, v\d tot, [tiu totul. C\ cinevavegheaz\.

Mai mult, e aproape o eviden]\,tot b\ie]ii cu ochi alba[tri lan-seaz\ teorii ale conspira]iilor des-pre ei `n[i[i, ca s\ credem c\ suntputernici, c\ au situa]ia sub con-trol. E tot de domeniul eviden]eipân\ unde se `ntinde acest con-trol: pân\ se urc\ unul cu cutterul`n avion, pân\ intr\ altul cu tirul`n mul]ime, pân\ se arunc\ public`n aer un dement, pân\ scap\ unulf\r\ to]i boii acas\ la pu[c\.

Altfel spus, sta]i, bre, lini[ti]i,nu are nimeni situa]ia sub controlpân\ la cap\t, de vreme ce nu doarorganiza]iile teroriste, ci [i unpu[ti autoradicalizat prin tene-brele netului poate demonstra câtde aproximativ\ este puterea ser-viciilor secrete, atunci când e vor-ba s\ protejeze poporul.

Pe de alt\ parte, or fi \ia deafar\ cum or fi, dar m\car `i po]ib\nui de bune inten]ii, c\ m\car`ncearc\ s\ protejeze. ~n schimb,dac\ ne `ntoarcem la oile noas-tre, la Serviciile noastre, numai[i la o privire de ansamblu, numai e nici un secret s\ ne d\mseama cu ce se ocup\. {i numaide bune inten]ii nu pot fi b\nui-te. P\i, s\ judec\m la `ntâmplarecâteva aspecte:

Mafia p\durilor. Orice locuitornormal pe lâng\ o p\dure de -fri[at\ din România, indiferent denivelul inteligen]ei sale, [tie cinea t\iat-o, cum a furat-o, cum atransportat-o, care a fost re]eaua.

~n peste 25 de ani de la Revolu]ie,Serviciile nu [tiu, n-au auzit, n-auputut face nimic.

Mafia retroced\rilor. A urlatpresa `ncontinuu, a dat detalii lasânge, fiecare cet\]ean interesatde aspect [tie nume precise, [tiecum s-au format re]ele `ntre auto-rit\]ile locale [i [menari, cum auajuns s\ fie retrocedate din pix dela un `ntreg cartier de cl\dirivechi pân\ la cimitire din care atrebuit s\ fie dezgropa]i mor]ii. ~npeste 25 de ani de la Revolu]ie, Ser-viciile nu [tiu, n-au auzit, n-au pu-tut face nimic.

Mafia ]ig\rilor. Orice fum\torsau orice cump\r\tor din pia]\`]i poate spune exact locul ̀ n carese vând ]ig\ri de contraband\. ~n peste 25 de ani de la Revolu]ie,Serviciile nu [tiu, nu cunosc, n-au auzit.

Clanurile mafiote locale. Pân\[i hipsterii de la col]ul blocului[tiu cine [i cum opereaz\ `n zon\,cum arat\, cum se `mbrac\, `n ce

cluburi merg membrii acestorclanuri. ~n peste 25 de ani de laRevolu]ie, Serviciile nu [tiu, n-auauzit, nu i-au g\sit, nu le-au pututface nimic.

Sistemul mafiot românesc ge-neralizat, infiltrat `n toate insti-tu]iile, la toate nivelurile, \la carea devalizat b\nci, fabrici [i uzine,industria, o economie `ntreag\.Orice român [tie de el, presa af\cut mii de anchete [i a oferit petav\ detalii `nsp\imânt\toare.Numai Serviciile noastre dragi, ̀ npeste 25 de ani de la Revolu]ie, n-au auzit, nu [tiu ce s-a `ntâm-plat, n-au putut face nimic.

Sau, dac\ au [tiut, au auzit, auv\zut, au vegheat [i n-au f\cutmai nimic pentru ap\rarea intere-sului na]ional (a[a cum e una din

atribu]iile lor), m\ tem c\ nuexist\ decât o singur\ [i trist\concluzie: Serviciile noastre ori `sincompetente, ori `s la fel detic\loase precum clanurile mafio-te care au controlat [i controleaz\România. {i m\car de-ar fi con-struite din b\ie]i de[tep]i, credi-bili m\car ca imagine.

~ns\, uitându-m\ la alde Ghi]\,alde Coldea, alde ceilal]i din Servi-cii care apar pe la televizor, b\ie]iino[tri cu ochi alba[tri n-au nimicdin aspectul, atitudinea [i inteli-gen]a unui agent, ci arat\ mai de-grab\ ca orice Nea Ghi]\ de lascul\rie, f\r\ alt interes decât celpersonal: s\ mearg\ la serviciu cas\ me[tereasc\ ceva [i s\-i ias\ [ilui ceva.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Nea 007

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pewww.suplimentuldecultura.ro

Cartea Poneiul ro[u, de John Steinbeck, a fost publicat\ de Editura Polirom `n 2016.

Scrisoare c\tre John Steinbeck


opinii « 5

Dac\ afirmi c\ Occidentul are oproblem\ cu integrarea musulma-nilor, c\ doar mimeaz\ egalitaris-mul [i toleran]a, când `n realitatepractic\ o marginalizare discret\,dar eficient\, a str\inilor – sau a ce-lor percepu]i ca str\ini, ne-albi, ne-europeni –, ri[ti s\ fii catalogatdrept stângist, antioccidental,chiar comunist. Dac\ sugerezi c\problema o constituie acuta ten-din]\ fundamentalist\ intolerant\,antioccidental\ [i, adiacent, anti-semit\ (evreii [i institu]iile lor dinEuropa par a fi una din ]intele

predilecte), care a devenit extremde vizibil\ `n religia islamic\,ajungi s\ fii etichetat drept conser-vator, rasist, chiar xenofob.

Dar discu]iile nu sunt solu]ii,iar etichet\rile nu sunt rezolv\ri.Explozia (deloc metaforic\) a tero-rismului islamist – pe care trebuies\ fii n\tâng ca s\ nu o recuno[ti –a provocat mai degrab\ fracturiideologice `n tab\ra victimelor.Chiar dac\ efectul nu va fi fostscontat de terori[ti, el `i ajut\enorm. Nu numai c\ societatea eu-ropean\ e mai dezorientat\ [i mai

fragmentat\ ca oricând `n ultimajum\tate de secol, ci, mai grav, majoritatea care se contureaz\ `nsânul acestei societ\]i este unana]ionalist\ [i izola]ionist\. ~n a[a-numita lume democratic\ revine`n for]\ sindromul cet\]ii asediate.Practic, singura reac]ie coerent\ laatacurile extremiste o reprezint\ascensiunea extremismului na]io-nal [i local. Rezultatul e u[or deb\nuit – [i e dezastruos pentru toa -t\ lumea. {i a[ `ndr\zni s\ spun c\o mare parte din vin\ o poart\ ex-cesele discursului corect politic,care a poten]at tocmai extremis-mul `n ascensiune din lumea occi-dental\ contemporan\.

Mai clar: atunci când, de teamaunor reac]ii xenofobe, guvernele,

mass-media, intelectualii progre -si[ti s-au str\duit s\ ascund\ saus\ minimalizeze actele criminaleale fundamentali[tilor islamici, ein-au f\cut altceva decât s\ dea ap\la moar\ extremismului european.Azi e foarte greu s\ ascunzi un eve-niment – de orice fel – opiniei pu-blice, iar dac\ `ncerci s-o faci, `ioferi de fapt dou\ evenimente, aldoilea fiind `nsu[i actul t\inuirii.Ca bonus, intervine [i reac]iaemo]ional\ a popula]iei, una desuspiciune fa]\ de guvern, politi-cieni, intelectuali [i pres\, cei careau ̀ ncercat s\ le ascund\ adev\rul.Dac\ guvernul ne minte, `nseam -n\ c\ adev\rul e `n tab\ra celor-lal]i. Astfel se creeaz\ un teren pro-pice pentru sentimentele xenofobe

[i izola]ioniste, exploatate cu [ire-tenie de politicieni dornici de as-censiune. A[a se ajunge la Brexit.A[a ar putea ajunge extremadreapt\ la putere `n mari demo-cra]ii ale Europei. Poate `n Fran]a,poate `n Marea Britanie, poate `nAustria, Cehia, Polonia... {i, `ncet-`ncet, ura na[te ur\, cele dou\ urise stimuleaz\ una pe alta [i cine[tie pân\ unde se poate ajunge, fi-indc\ prea a fost lini[te `n Europa`n ultimele decenii.

Pare-se c\ nici stabilitatea nu e`ntotdeauna bun\. Na[te nepu-tin]\ politic\, cli[ee propagandisti-ce devenite liter\ de evanghelie(cum se `ntâmpl\ cu corectitudi-nea politic\), birocra]ie [i inefi-cien]\. Unii vorbesc de o epoc\ dedecaden]\, de un crepuscul al Eu-ropei democratice. S-ar putea s\fie o exagerare, iar `n realitate lu-crurile s\ stea mult mai simplu.Asta nu `nseam n\ c\ exist\ solu]iisimple sau imediate.

Chiar dimpotriv\. ~mi amin-tesc un proverb, u[or vulgar, darfoarte potrivit `n contextul dat:„Maimu]a, când n-are ce face, se scarpin\ `n cur pân\ `[i face o ran\“. {i, cum omul se trage din maimu]\...

~n ultima vreme pare s\ se fi conturat un cli[eu: oride câte ori se petrece un atentat `n Europa – [i sepetrec destul de multe –, prima `ntrebare pe care [i-opun europenii este dac\ atentatorii au fost cumvamusulmani. {i de multe ori chiar sunt musulmani,câteodat\ emigran]i, dar cel mai ades cet\]eni aistatului unde comit crimele, adic\ in[i n\scu]i [icrescu]i `n culturi occidentale tolerante, integratoare[i corecte politic.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Vremea neputin]ei

PSD nu reu[e[te s\ se schimbe,pentru c\ nu are cum. PSD nupoate deveni un partid socialisteuropean modern. E populat depersonaje care consider\ c\atunci când ajung la putere potface orice.

La fel s-a `ntâmplat [i `n aceas -t\ s\pt\mân\, când PSD a `ncer-cat s\ dea peste noapte o lege agra]ierii, cu consecin]e drama ticepentru viitorul justi]iei.

E adev\rat c\ s-au f\cut uneleabuzuri `n aceast\ zon\, dar nupo]i repara ceva demolând insti-tu]iile cu totul. Cu siguran]\ c\

avem pu[c\rii supra-aglomerate,c\ de]inu]ii stau `n condi]ii mi -zere `n celule, dar hai s-o lu\mlogic. Cine e vinovat de toate aces-te neajunsuri? De ce nu se face unprogram pentru a cre[te num\rullocurilor din penitenciare? De cenu sunt folosite vechile unit\]imilitare sau de ce nu se con -struiesc corpuri noi?

Nu asta vizeaz\ cu adev\rat le-gea gra]ierii elaborat\ pe ascunsde c\tre PSD. E vorba de Dragnea,Voiculescu. To]i baronii PSDajun[i deja dup\ gratii etc. S\ nuv\ `nchipui]i c\ `n PNL sau `n

PMP unii nu ]in pumnii PSD caplanul s\ reu[easc\. Ho]i sunt `ntoate partidele, ba chiar se spunec\ unii au furat bine [i când aufost `n opozi]ie.

Planul PSD a fost dat peste capde o mân\ de oameni. Mar]i dup\-amiaz\, jurnalistul Dan Tapalag\a scris pentru hotnews.ro despreplanul urzit de PSD, spunând c\ordonan]a cu gra]ierea va fi dat\a doua zi, `n [edin]a de guvern.Pu]ini l-au luat `n seam\ pe Tapa-lag\, mul]i au crezut c\ e doar onou\ `ncercare de a pre`ntâmpi-na o ac]iune pe care PSD urma s\o ini]ieze cândva, `n viitorul nufoarte `ndep\rtat. S-a dovedit c\jurnalistul a avut dreptate.

~ns\ f\r\ ac]iunea decis\ a luiIohannis, care s-a dus s\ se bat\cu elefan]ii chiar la Palatul Victo-ria, planul PSD ar fi fost dus la cap\t.

Momentul a fost unul penibilpentru social-democra]i. M\ ui -tam la mini[trii social-democra]i,p\reau cu to]ii ca elevii prin[i dedirectorul [colii `n timp ce copiaupe rupte la teza de român\. Totula fost atât de limpede, `ncât [i vu-vuzelele media ale PSD au amu]itvreme de vreo dou\ ore, ne[tiindcum s\-[i apere favori]ii.

Tema l\sat\ de Dragnea colegi-lor de partid la plecarea sa `nAmerica era clar\. Scoaterea co-rup]ilor din pu[c\rii. Cu oricepre]. Acum vedem [i de ce PSD [i-a continuat campania electo-ral\ chiar [i dup\ ce a câ[tigat ale-gerile. Scopul a fost unul singur:d\m cât putem poporului chiar pe`nceput de guvernare, dar ne pro-mov\m [i legile noastre.

E clar acum c\ ceea ce pre -g\tea majoritatea PSD-ALDE cucele dou\ ordonan]e privind gra -]ierea [i modificarea CodurilorPenale ar fi fost un atac la fel degrav ca atacul din Mar]ea Neagr\.

Pre[edintele Klaus Iohannis asalvat deocamdat\ Justi]ia, `ns\victoria e doar una de etap\, pen-tru c\ PSD nu se va opri aici. A`nregistrat o `nfrângere, dar se vareplia [i va c\uta alte metode de a-[i duce planul la cap\t. E ca [icum cineva ar crede c\ un copil arsta `nchis o zi `ntreag\ `ntr-o ca-mer\, al\turi de un munte de cio-colat\, dar nu s-ar atinge de bu -n\t\]i. La fel face [i PSD, care nu

se poate ab]ine s\ nu gafeze `n sti-lul caracteristic, dup\ o campanieelectoral\ ca la carte, apreciat\chiar [i de cei care n-au fost nicio-dat\ simpatizan]i ai stângii.

PSD nu se teme de opozi]ia dinParlament. PNL `nc\ `[i caut\dru mul, iar USR nu are expe-rien]a unor b\t\lii dure. Singuriicare le dau b\t\i de cap social-de -mocra]ilor sunt pre[edintele KlausIohannis, dar mai ales strada.

Dintotdeauna PSD s-a temut demanifesta]iile de strad\, pentruc\ a [tiut c\ acolo nu are ce nego-cia, nu are ce `mblânzi. Cei careau ie[it miercuri sear\ `n strad\nu a[teapt\ salarii, nici pensii,vor s\ tr\iasc\ `ntr-o Românienor mal\, `n care nu partidele de-cid cine st\ sau nu dup\ gratii.

Aici se va da b\t\lia ̀ n urm\toa -rele luni. Iohannis nu va puteaface singur mare lucru. Dac\ `ns\oamenii vor sim]i c\ se va face omare nedreptate, atunci vor reac -]iona. E singurul mod de a `ncer-ca s\ opre[ti o putere care `[i ara -t\ `nc\ din start inten]iile. Dac\PSD va sim]i c\ pre[edintele esteizolat, atunci PSD ar putea for]asuspendarea [efului statului. Estetot mai clar c\ Dragnea [i PSDvor face orice pentru a sc\pa decondamn\rile din Justi]ie. ~ns\,`n cazul `n care pre[edintele vaavea ca aliat societatea civil\, eposibil ca planul PSD s\ le explo-deze `n fa]\ social-democra]ilor.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

PSD [i-a ar\tat col]ii mai repede decât s-ar fi crezut. Mul]i se gândeau c\ social-democra]ii au abandonat metehnele trecutului la `nceputul campaniei electoraledin 2016. Probabil c\ o bun\ parte dintre cei scârbi]i de politic\ nici nu s-au dus lavot, gândindu-se c\ nu e o mare diferen]\ `ntre partidele de pe scena politic\. Au uitat românii ce a f\cut PSD `n campania electoral\ din 2014, când doar `nver -[unarea diasporei a schimbat soarta unui scrutin ce p\rea jucat? Se pare c\ da.

~nfrângere de etap\ pentruPSD. Ce urmeaz\?


6 » muzic\

Conservarea patrimoniului muzical italian: Aldo Ferraresi un „Gigli al viorii“

De vorb\ cu Emilio Pessina (II)

Emilio Pessina, ce a]i reco-manda unui meloman ro mâns\ asculte `nainte de toate dincele 18 CD-uri ale setului?

A[eza]i ̀ n sufrageria dumneavoas-tr\, cu o bun\ pereche de c\[ti, v-a[recomanda s\ explora]i `ntâi câte-va „hot-spots“: pe primul CD, unuldin cele mai lirice Larghettoimpri-mate vreodat\ din Concertul pen-tru vioar\ [i orchestr\ de Bee -thoven; pe CD2: Paganini, Concer-tul pentru vioar\ [i orchestr\ nr. 1,dirijat de Luciano Rosada (cântat`ntr-un stil uimitor de tenor vir-tuoz [i cu o orchestr\ care nu sun\niciodat\ vulgar); pe CD6: Concer-tul Nr. 1 de Alfredo d’Ambrosio (opremier\); CD7: Concertul lui Wal-ton, imprimat la Londra `n 1955sub bagheta compozitorului; peCD9: Concertul pentru vioar\ [i orchestr\ Nr. 1 de {ostakovici diri-jat de Mario Rossi [i cel ce Hacia-turian, sub bagheta compozitoru-lui. ~n leg\tur\ cu repertoriul rus,David Oistrah obi[nuia s\ spun\:„De ce `mi cere]i s\ cânt `n Italia,când `l ave]i deja pe Aldo Fer-raresi?“. A[ mai recomanda peCD13, Divertismentul Op. 24 deYsaye, care, `[i aminte[te elevuls\u, i-ar fi spus „Mi-ar pl\cea caDivertismentul meu s\ fie cântata[a cum `l cân]i tu“. ~n sfâr[it,CD16 reune[te dou\ viniluri rarede imprim\ri din 1956, cu piesescurte [i bisuri din repertoriul luiJascha Heifetz [i, pe ultimul discal setului, un autoportret al vio-lonistului tân\r `ntr-o imprimaredocumentar\ de 50 de minute.

Ce caracterizeaz\ cel maibine stilul de a interpreta allui Aldo Ferraresi?

Nu `mi place s\ dau calificative despre muzic\, dar felul lui de aface dragoste cu instrumentul arputea fi descris printr-un aforism[i a[ folosi propriile lui cuvinte:„Paganini nu era numai tehnic\, ela fost un tenor, cânta ca un tenor“.Este exact ce f\cea Ferraresi cân-tând la vioar\, asemenea unuitenor, motiv de a [i fi numit „[Beni-amino]Gigli al viorii“. {i, v\ pute]i`nchipui, nu numai pentru tehnicasa superb\. ~n stilul lui Ferraresi,ca [i `n cel al lui [Zino]Francescat-ti, te po]i bucura de ̀ ntreaga palet\de culori [i arome a Mediteranei.

Ce volum de munc\ a presu-pus remasterizarea materia -lelor de arhiv\?

V\ pot spune doar c\ propor]ia afost de aproape 1:10; pentru o or\ demuzic\ lucrezi zece ore de transfer-restaurare-remasterizare; evident,este o valoare medie a muncii [i de-pinde atât de calitatea ini]ial\ a su-portului (acetate, 78 de tura]ii, LP,band\), cât [i de calitatea audio(adic\ `nregistr\ri de studio, livesau transmisiuni radio). Filosofiamea este una conservatoare: prefers\ las o parte din zgomotele dinbackground `n beneficiul men]i -nerii cât mai intacte a spectruluide frecven]\ originar al sunetului.Lucrez cel mai mult asupra echili-brului armonic [i egaliz\rii; prefers\ evit orice „denoise“ sau procesdestructiv de filtrare. ~n ce pri -ve[te mastering-ul, lucrez pe fi[ -iere digitale audio de 24bit/96Khz, transfe ruri de pe im pri -m\ri analoge, c\utând `ntotdeau-na sursele cele mai bune posibile.Iar aceasta este, poate, partea careconsum\ cel mai mult timp almuncii unui pro duc\tor.

Ce tiraj are setul Ferraresi?A]i f\cut o estimare ini]ial\ apie]ei [i cât de multe spera]is\ vinde]i?

Partenerul meu din Taiwan ([iproprietarul companiei „RhineClassics“), urmând numeroaselecereri din partea distribuitorilor, adecis ca `ntr-o prim\ etap\ s\ im-prime o mie de copii ale setului de

18 CD-uri. El este `n contact cu distribuitori din lumea `ntreag\ [i`n curând CD-urile vor intra `nmagazine. Concomitent vindemprin intermediul paginii noastreFacebook [i, de asemenea, pre -g\tim un site pe internet cu unmagazin online.

~n calitatea mea de produc\torartistic, pot s\ anticipez planul nos-tru de discuri pe 2017-2018, `n -cepând cu cele din seria de vioar\,pentru mine „instrumentul-regal“.~n ea vor ap\rea nume ca: WandaLuzzato, Alfonso Mosesti, RuggieroRicci, Jascha Heifetz, Franco Gulli,Tibor Varga, to]i cu impri m\ri cenu au fost niciodat\ publicate. Se-ria interpre]ilor de pian o va des -chide un set de cinci CD-uri, cu Ser-gio Fiorentino interpretând live, laNapoli, integrala lucr\rilor pentrupian de Serghei Rahmaninov.

Emilio Pessina, dac\ ar fi s\v\ prezint cititorilor româniprin propriii dumneavoastr\ochi, cum v-a]i caracteriza?

Sunt un „musicoholic“, un `m -p\timit al muzicii de la vârsta de 16ani, dar nu sunt un muzician deprofesie. Nu cânt la nici un instru-ment, am studiat doar clarinetul ̀ ntimpul serviciului militar. Apoivia]a m-a condus spre a deveni ungeolog al mediului ̀ nconjur\tor, caprofesie, [i un inginer de `nregis-trare [i restaurare audio, ca pasi-une. Am la activ, ̀ nc\ din perioadastudiilor universitare, organizareaunor concerte, concursuri de mu -zic\ clasic\, clase de m\iestrie [iproducerea unor CD-uri. A colecta[i a ̀ nregistra muzic\ fac parte din-tre nevoile mele, dar obiectivulmeu principal este de a fixa `nminte evenimente actuale [i de a lerestaura pe cele trecute, pentrumemorie. A[ putea spune c\ a rea-duce la via]\ imprim\rile audiopresupune un soi de activitate depaleontolog. A p\stra [i a disemi-na... ce altceva?

~n mod ciudat, AldoFerraresi, protagonistulsetului de discuri rea -lizate de produc\torulitalian Emilio Pessina [ipublicate de companiaRhine Classics, a fostuitat, pe nedrept, nunumai `n Italia, dar [i deautorii unor compendiiinterna]ionale clasiceale marilor interpre]i ai vio rii, `ncepând cuantologia Virtuoziiviorii a lui Henry Roth [iterminând cu recentuldic]ionar al Marilorvioloni[ti ai secoluluiXX semnat de Jean-Michel Malkhou.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Mul]i ascult\tori din genera]iamea consider\ c\ Angie este celmai bun blues compus [i interpre-tat vreodat\ – [i nu doar de Rol-ling Stones. Ap\rut\ pe disculGoats Head Soup (1973) ([i singletot atunci), piesa a fost un ade -v\rat hit planetar, cucerind inimi-le tinerilor de pretutindeni, indi-ferent de sistemul politic `n caresupravie]uiau. {i dac\ pentru en-glezii cei blestema]i melodia ex-prima perfect maxima decaden]\la care ajunseser\ tr\ind `n stilrock-and-roll, pentru ascult\toriea consemna prilejul evad\riidintr-o realitate ap\s\toare, demulte ori brutal\. (Iar asta nu serefer\ neap\rat la ]\rile dinlag\rul socialist, ci mai degrab\la unele guvernate dictatorial,cum erau destule `n America la-tin\ [i-n Asia.) Pentru câ]i „copiiai timpului“ s\ fi fost oare Angie`ntruchiparea unui vis?

Mi-amintesc – ierte-mi-se m\r -tu risirea! – o sear\ de dans la Ate-neul tineretului, prin mai sau iu-nie 1976. Nu mai [tiu care trup\ ne]inea `n mi[care, fiindc\ eram cuochii `n ochii unei fete, c\reia gar-da i-a c\zut doar când vocalistul aizbutit s\ imite icnetele erotice alelui Mick Jagger, reproducând fo-netic versurile criminalei piese.Alt\ dat\ – s\ fi fost prin 1978 –participam la o petrecere, ̀ nc\ nu-mit\ „ceai“, de[i nimeni nu consu-ma b\utura `n cauz\, ci unele maitari, de provenien]\ autohton\. Cainstrument de coagulare emo]io-nal\ [i relaxare gimnastic\ func -]iona un casetofon cu specifica]iimodeste, de[i purta celebra sigl\Philips. Era totu[i un soi de nouta-te `n spa]iul nostru mioritic, undepredominau magnetofoanele ce-hoslovace, ruse[ti ori poloneze [ipick-upurile redegiste. De undeparvenise caseta AGFA cu seriade piese adunate pe rete]a „dou\

rockuri, un blues“, nu mai re]in.Dar n-am uitat c\ Angie a fostpus\ de 15 ori la rând, adic\ maibine de-o or\ continu\ de dans„bra]e `n bra]e“ (cine avea cu ci-ne, c\ erau destui b\ie]i solo care[i-au g\sit preocup\ri adecvate`ntr-o camer\ al\turat\).

Angie r\mâne o pies\ exce-lent\, de[i blues propriu-zis nu este. ~ns\ Rolling Stones nu s-audezis niciodat\ de r\d\cinile lor,`nfipte `n p\mântul suculent albluesului american, mai pu]inacustic, precum cel din Delta Mis-sissippi, [i mai mult electric, pa-tentat [i multiplicat la Chicago.Chiar dac\ au ajuns „cea mai ma-re trup\ rock din toate timpurile“,vorba sloganului, Mick, Keith,Charlie, Ronnie, ca [i autoexter-natul Bill Wyman, s-au proclamatmereu copii (teribili, ce-i drept) aibluesului. De fiecare dat\ cândtreceau prin Windy City, `[i vizi-tau „rudele“, pe Muddy Waters,pe Willie Dixon [i pe al]ii care`nc\ nu muriser\ – `n s\r\cie.Pentru c\ majoritatea bluesmeni-lor, fie negri, fie albi, nu tr\iescdin muzic\. Obliga]i s\ „`nvâr-teasc\“ vreo afacere, bluesmeniiabia dac\ ating un nivel de trai de-cent, bucurându-se copil\re[te devreo invita]ie pe scenele diverse-lor cluburi sau festivaluri care leofer\ cât de cât vizibilitate. {tiindaceste am\nunte, plus altele, Rol-ling Stones au contribuit dinr\sputeri la `mbun\t\]irea si tua -]iei arti[tilor care exprim\ prinmuzic\ [i altceva decât simpla ne-voie de distrac]ie, specific\ specieiumane. O astfel de contribu]ie este [i albumul Blue & Lonseome(2016, Promotone/Polydor).

~nregistrat `n doar trei zile `nstudioul British Groove, proprie-tatea lui Mark Knopfler, `n se-siuni directe, f\r\ imprim\ri su-plimentare, albumul con]ine 12piese lansate ̀ ntre anii 1955 [i 1972de câ]iva clasici: Little Walter,Howlin’ Wolf, Johnny Taylor, OtisRush, Magic Sam, Eddie Taylor,Jimmy Reed, Lighnin’ Slim. Suntcântece nu foarte cunoscute publi-cului larg, pe care b\trânii diavolise str\duiesc – [i reu[esc, poateprea strident – s\ le fac\ s\ sunevibrant, autentic, sincer. (La dou\particip\ [i Eric Clapton.)

E un album care te face s\-]iaminte[ti ce n-ai [tiut [i s\ tr\ie[tice n-ai apucat vreodat\.

Diavolul albastru

Emilio Pessina cu violonistul Ivry Gitlis

Din culise, teatrul se vede `ntot-deauna diferit decât atunci cândstai cu fa]a c\tre ramp\. Iar mul]idintre cei care particip\ la re-alizarea lui nu se v\d din sal\, nici`n timpul reprezenta]iei, nici laaplauze. Teatrul e conven]ie,iluzie, iar munca „artisticului deexecu]ie“ e `n egal\ m\sur\ `n -semnat\ pe fiecare secven]\ de ac-tivitate. ~n artele scenice e greu decuantificat prin m\sur\tori [i de-termin\ri precise cine, cum [i cucât a contribuit la produsul finalcare e spectacolul. Genurile crea -]iei colective amorseaz\ creativi-tatea `n etapele de preg\tire a unui proiect, no]iunea de echip\ fiind finalmente mai important\decât individualit\]ile care o com-pun. O echip\ func]ional\, cu[anse de reu[it\, e un ansamblu ̀ ncare speciali[ti diver[i, comple-mentari, uni]i de scopuri com-mune, `[i realizeaz\ sarcinilecompetent, `n rela]ie direct\ cuceilal]i parteneri, preluând uniide la ceilal]i, oferind unii altora.Ca `ntr-un sistem complex alec\rui mecanisme depind de`nl\n]uirea potrivit\ [i se ali-menteaz\ reciproc. Actorii aumaxim\ expunere, ì vedem sear\de sear\. Dar, pentru ca ei s\`ntruchipeze personajele [i s\ ani-me ac]iunile dramatice, o `ntrea -g\ ma[in\rie uman\ se pune-nac]iune cu ore bune `naintearidic\rii cortinei. Perioada optim\

de realizare a unei noi produc]ii e,`n teatru, `ntre [ase [i opt s\p -t\mâni. E intervalul când regi-zorul, scenograful, muzicianul,coregraful, light designer-ul, ac-torii compun sincretic nouacrea]ie, uneori elaborat\ mental`n luni `ntregi de gândire, defr\mânt\ri, de `ndoieli, iar ate-lierele de produc]ie [i tehnicieniile asigur\ toate condi]iile adia-cente pentru a se exprima artis-tic. Construiesc decorurile, con-fec ]ioneaz\ costumele, fac `n re -gis tr\rile audio, pun la punct lu-minile. Regizorul tehnic preiaspectacolul dup\ premier\ [i, anila rând, atât cât el r\mâne pe afi[,are grij\ ca toate reprezenta]iiles\ li se `nf\]i[eze spectatorilor ex-act cum a fost prima. Deontologiaocupa]ii lor artistice ì oblig\ laconservarea spectacolului la fel ca`n seara inaugural\, la evitareadegrad\rii lui.

La jum\tatea drumuluidintre o meserie tehnic\[i una creativ\

Tehnicul de scen\ trude[te deja cuore `n avans fa]\ de venirea acto-rilor, `n func]ie de complexitateamont\rii. Arti[tii trebuie s\ fieprezen]i la teatru cu m\car o or\`nainte, pentru a se costuma,machia, pentru a-[i `nc\lzi vocea[i corpul, pentru a revedea textul,dac\ e cazul. La intrarea spectato-rilor `n sal\, `n scen\ [i la cabinetotul trebuie s\ fie gata de start, to-tul trebuie s\ fie verificat. Adesea,tehnicul de scen\ are [i el pre -g\tire artistic\. Profesiunile aces-tea se plaseaz\ undeva la jum\ -tatea drumului dintre o meseriestrict tehnic\ [i una creativ\, pen-tru c\, de exemplu, luminile lateatru `nseamn\ mult mai multdecât aprinderea unui reflector,iar sonorizarea nu e doar ap\ -sarea unui buton prin care setransfer\ sunetul `n boxe. Tehni-cienii de teatru buni au ochi [iurechi sensibile, au sim] artistic,ajung s\ se `n]eleag\ cu arti[tii [if\r\ cuvinte. De aceea sunt atât degreu de g\sit, iar cum, din p\cate,cursuri de perfec]ionare nu se facnic\ieri `n ]ar\, secretele me -seriei se transmit de la seniori latineri, se „fur\“ [i ì oblig\ s\ fieautodidac]i. Spuneam c\ uniitehnicieni au studii artistice, dar

din varii motive s-au dedicat aces-tui compartiment. Un exempluclasic, din istoria teatrului româ-nesc, e al lui Ion Sava, care a fostregizor teh nic, apoi regizor artis-tic care a revolu]ionat prin crea -]iile sale `ndr\zne]e scena bu-cure[tean\ antebelic\.

~mi amintesc de un film de tele-viziune realizat `n 2015 de BBC,The Dresser, care a readus `n aten]ie rostul unui personaj esen -]ial pentru orice actor: cabinierul.Realizat de Richard Eyre dup\cunoscuta pies\ de teatru a luiRonald Harwood, Cabinierul, fil-mul l-a adus `n rolul vedetei deteatru pe Anthony Hopkins, iar `nNorman, slujitorul s\u de `ncre -dere, pe Ian McKellen. Erau mul]i„Sir“ pe afi[ [i `n povestea ecra -nizat\, cu to]ii mae[tri ai inter-pret\rii textelor shakespeariene.Filmul e o privire din interior, `nacela[i timp acid\ [i comic\, `ncomplicata lume a teatrului. Ro -nald Harwood e originar din Afri -ca de Sud, dar s-a mutat la Londrapentru a studia actoria, la RoyalAcademy of Dramatic Art. Aajuns apoi la Shakespeare Compa-ny, patronat\ de Donald Wolfit, alc\rui cabinier personal a fostvreme de cinci ani. Wolfit era spe-cializat `n interpretarea eroilorimagina]i de bardul de la Strat-ford-upon-Avon, iar cea maireu[it\ dintre toate produc]iile afost Lear. Biografii spun c\ era`ntr-o permanent\ [i acerb\ con-curen]\ cu John Gielgud, PaulScofield [i Laurence Olivier. Ex-perien]a de cabinier a fructificat-oHarwood `n scrierea piesei, care,`n varianta pentru marele ecran,i-a adus nominalizarea la Oscar.Piesa surprinde excelent psiholo-gia complicat\ a artistului deteatru, amalgamul de egolatrie,pasiune, d\ruire pe care acesta ledezvolt\ ca personalitate extro-vertit\ care are nevoie de public,care se hr\ne[te din admira]iafanilor. {i anonimatul, modestiacabinierului, o umbr\ fidel\ avedetei, dispus s\-i creeze nu doarconfortul atât de râvnit, ci s\-i to -lereze [i toate capriciile, indis -pozi]iile, s\-i acopere infidelit\]ile[i gre[elile, s\-i preg\teasc\ nudoar costumele [i recuzita, ci s\ `lprotejeze [i de toate invidiile, umo -rile [i manevrele din unghe releoric\rei trupe. C-a[a-i la teatru!


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Recentele major\risalariale din zona artistic\de stat [i dezbaterile careau venit odat\ cu vesteac\, dup\ mul]i ani, anga -ja]ii dome niului vor be -neficia de augmentareaveniturilor au adus ne -num\rate comen tarii le -gate de tehnicul de scen\din teatrele noastre. E ocategorie profesional\ cuo contribu]ie semni fi -cativ\ la actul creator, f\r\de care arta scenic\ nu s-ar putea face [i nici pre -zenta spectatorilor. Invizi -bili ochiului public, ei `[ifac treaba de sprijin alactorilor `n comparti men -te ascunse privirii, ano -nimi, invizibili, cu profe -sionalism. Din când `ncând, merit\ s\ scriem [i despre ei.

Tehnicul de scen\ Pinacoteca din PetrilaIon Barbu


8 » interviu

Ce amintiri ai de la cutremu-rul din ’77? Unde erai?

Eram acas\, la etajul 5, `ntr-unbloc din Pia]a Iancului. Aveam 16ani. M\ b\gasem `n pat [i citeamArca[ul verde de Edgar Wallace.Când camera a `nceput s\ sezgâl]âie, impresia mea a fost c\ sefac ni[te lucr\ri prin cartier. Numai tr\isem nici un alt cutremurpân\ atunci, dar mai intrasem `nimobile care `ncepeau s\ vibrezela trecerea tramvaiului. A[a c\,`ntr-o prim\ faz\, nu m-am speriatprea tare, dar dup\ aproximativ20 de secunde am realizat c\ se`ntâmpl\ totu[i ceva grav. P\ -rin]ii erau pleca]i, iar sora meamai mic\ dormea `n sufragerie cuo baby-sitter, o femeie `n vârst\,de la ]ar\, care ̀ n toiul seismului adeschis larg fereastra, [i-a arun-cat bra]ele ̀ n aer [i a urlat guturalspre cerul `nvolburat: „De ce,Doamne?! De ce?!“.

Ceva mai târziu, dup\ ce s-aupotolit lucrurile, taic\-miu s-a`ntors [i m-a scos la o plimbarenocturn\, s\ apreciem `mpreun\

amploarea dezastrului. De laPia]a Iancului am mers pe jospân\ spre Liceul „Mihai Viteazul“[i `napoi. Toate cl\dirile erau `npicioare, oamenii `n casele lor.Am dedus astfel c\ toate suntbune [i frumoase, ne-am speriatdegeaba. Ne-am `ntors acas\ [i ne-am culcat. Dac\ am mai fi`naintat `nc\ o singur\ sta]ie de tro leibuz pe bulevardul

Repu blicii, am fi putut vedeaprimele cl\diri pr\bu[ite [i ne-arfi pierit somnul.

A reu[it 6,9 pe scara Richters\ `]i mai domoleasc\ fobia?Am `n]eles c\ ]i-ai c\utat-ocu lumânarea pe platou.

Pentru filmare, am hot\rât s\construim ̀ n platou un apartament

sprijinit pe arcuri, care putea fiastfel zgâl]âit de ma[ini[ti pentrua simula diverse seisme cezdruncin\ imagina]ia eroului. ~npauze, sportul preferat al multoradintre membrii echipei era s\ sedea hu]a cu apartamentul. ~na -inte ca `ntreg decorul s\ fie de-montat, i-am rugat pe ma[ini[ti s\m\ „cutremure“ [i pe mine. Dinpri mele secunde `n care podeaua

a `nceput s\-mi danseze sub pi-cioare, mi s-au muiat genunchii.Dou\ corpuri de bibliotec\ pecare, `n filmare, le f\cusem s\ sepr\bu[easc\ cu ajutorul unor firede gut\, s-au pr\v\lit acum natu-ral, neajutate de nimeni. Am cerutimediat `ncetarea jocului, amcoborât din decor [i am autorizatdemontarea lui.

Te-am auzit spunând `ntr-uninterviu c\ e[ti un tip spe-rios. Dar de ce anume nu ]i-efric\?

Nu mi-e fric\ de animalele mici. Bada, dac\ m\ gândesc la gândacii debuc\t\rie, mi-e fric\ [i de ele.

Unde se mai intersecteaz\subiectul filmului cu per-soana ta, `n afara spaimei decutremure?

~n tot felul de col]uri obscure. M\intereseaz\ dihotomia dintre ju -m\tatea mea serioas\, aplicat\, defost tocilar, [i sfertul r\mas, adic\cel ludic, petrec\re] [i self-de-stroy. O jum\tate plus un sfert nuface un `ntreg? Atunci, `n spa]iulr\mas, mai pune [i perpetua os-cila]ie dintre impulsul de a dep\[isau schimba ceva din via]a mea (ositua]ie, o rela]ie, o ]ar\) [i nostal-gia profund\ pe care o resimt apoipentru acel „ceva“ dep\[it.

~n Closer to the Moon vor-beai despre arta care salvea -z\ ceea ce istoria sacrific\.Ce „zugr\ve[ti“ acum?

Probabil vorbesc despre dificul-tatea noastr\, a tuturor, de a ne`mprieteni cu vârsta pe care efec-tiv o avem, la orice vârst\. Pre[co-larul se viseaz\ la [coal\, copilulse vrea adolescent, minorul sevrea major, tân\rul tânje[te ori s\se vad\ adult cu rostul lui, ori s\mai „copil\reasc\“, adultul arvrea s\ `ntoarc\ anii tinere]ii,b\trânii ar accepta orice alt\vârst\ sub aceea pe care o au.

INTERVIU CU NAE CARANFIL

„M\ intereseaz\ dihotomia dintrejum\tatea mea serioas\, de fosttocilar, [i sfertul r\mas, adic\ celludic, petrec\re] [i self-destroy“Nae Caranfil poveste[temai jos cum a ajunspasionat de cântat [icompus muzic\, cum acâ[tigat `n liceu unconcurs pentru un filmTV (care nu s-a mai f\cut),cum a `ntâmpinat cu tre -murul din 1977 [i, da,vorbe[te [i despre 6,9 pescara Richter, care punetoate aceste lucruri la unloc. A[teptatul (ca oricefilm al lui Nae Caranfil)6,9 pe scara Richter aintrat `n cinematografeleromâne[ti `n 20 ianuarie2017. Autorul lui spunec\ e inclasabil.

© A

di B

ulbo

ac\


interviu « 9

6,9 pe scara Richter dateaz\de [ase ani, de dinainte de-aface Closer to the Moon. S-aschimbat mult percep]ia taasupra filmului `ntre timp?Nu [tiu, poate ini]ial `l do -reai mai tragic [i, `ntre timp,a devenit mai comic.

Nu. Mi l-am dorit comedie dinstart, tocmai pentru c\ ingredien-tele cu care am decis s\ lucrez paratât de sinistre. Toat\ via]a amurât comicul de repertoriu, cum`l numesc eu, compus din tropi fa-miliari, repetitivi, gândi]i s\binedispun\ din start spectatoruldeoarece `l situeaz\ pe teritoriucunoscut. Vorbesc de quipro-quouri cu ]\rani hâtri lua]i dreptmiliardari americani, de valizeidentice schimbate `ntre ele dingre[eal\ sau inten]ionat, de b\r -ba]i prin[i de neveste `n situa]ii„necorespunz\toare“ etc. ~n 2010,când m-a „vizitat“ ideea lui 6,9,`ncepuse s\ se tot vânture prinmedia povestea alarmist\ cusfâr[itul lumii, plasat pe 21 de-cembrie 2012. Mi s-a p\rut c\ ar fiideal s\ scriu un scenariu peteme mai mult sau mai pu]inapocaliptice [i s\ `ncerc s\ pro-gramez premiera filmului fix laacea dat\ fatidic\. ~ntre timp,Closer to the Moon a devansat 6,9,sfâr[itul lumii nu s-a produs, iareu am mai `mb\trânit cu [ase(virgul\ nou\) ani.

Spui despre 6,9 c\ e incla -sabil. Ce `n]elegi prin asta?Ce filme de-ale tale crezi c\sunt mai clasabile?

P\i hai s\ vedem: E pericolososporgersi poate fi vândut ca ocomedie „bitter sweet“ postmo -dern\. Asfalt tango : comedie ro-mantic\. Dolce far niente : unepisod din tinere]ea unui geniu alliteraturii, film de epoc\. Filan -tropica: comedie de actualitate cuaccente sociale. Restul e t\cere :film de belle epoque, inspirat deevenimente reale. Closer to theMoon: o poveste incredibil\, daradev\rat\ din perioada comu-nist\. Cred c\, eludând bine -`n]eles nuan]ele, se poate a[ezacâte o umbrel\ pe fiecare din aces-te filme pentru a fi prezentate unui distributor.

La 6,9, oricum ai `ncerca s\a[ezi umbrela, r\mâne ceva pe di-nafar\. E film-catastrof\? Nu e,de[i se `ntâmpl\ cutremure. Ecomedie? Este, dar te invit\ s\râzi de depresia clinic\ [i de altecâteva lucruri nu tocmai vesele. Emusical? Nu e, de[i „derapeaz\“ lafinal spre specificul genului. Efilm optimist? Nici pe departe. Etragicomedie? Singura situa]ie cupoten]ial tragic ̀ n acest film nu ne

este ̀ nf\]i[at\, ci doar povestit\ [i,din fericire, nu se finalizeaz\ `nregistru grav.

Râsu’-plânsu’ e un specificna]ional sau `l au [i al]ii?

Exist\ peste tot. Numai noi, ro -mânii, ne imagin\m c\ ne-a a[ezatDumnezeu altfel decât pe celelaltepopoare. Ne place s\ credem c\roata s-a inventat „la noi `n Ar -deal“, ca s\ fie tras Horea pe ea.Ne l\ud\m cu Petrache Poenaru[i suntem convin[i c\ prin el s-adescoperit scrisul. Nu mergempân\ acolo `ncât s\ pretindem c\am inventat [i focul, dar am in-ventat totu[i Cenaclul Flac\ra.Râsu’-plânsu’? Gânde[te-te c\, la`nceputul secolului trecut, Char-lie Chaplin a `nlocuit slapstick-ulcu urm\riri al lui Mack Sennettcu o „tem\ de comedie“ la care nu`ndr\znise nimeni s\ se gân-deasc\ pân\ atunci: foamea.

De ce a durat atât de multcastingul? La cine te-ai decismai greu?

Castingul n-a durat chiar atât demult, dar `ntre perioada de cast-ing [i demararea produc]iei a tre-cut un an, nu se adunaser\ to]ibanii. Cele mai grele decizii i-auprivit pe cei patru protagoni[ti:Tony, Kitty, Daddy [i Bambi. Amv\zut foarte mul]i actori, unii ex-trem de talenta]i, am avut dubii,am ezitat, pe unii i-am chemat dinnou, `n fine, cum se face de obiceila orice film. Când am luat ho t\ -rârea definitiv\ `n privin]a aces-tui „cadril“, am avut `n vedere [imodul `n care rela]ionau, cum sepotriveau `ntre ei prin prisma fi -zicului, vârstei, nu `n ultimulrând a calit\]ilor vocale, [i amavut destui candida]i la care a tre-buit s\ renun] cu regret.

Au mers u[or film\rile? Credc\ produc]ia a fost maiu[oar\ decât la Closer to theMoon.

Da, a fost probabil cel mai pain-free film pe care l-am realizat. Cu

experien]a deja dobândit\ `n ani,m-am zb\tut s\ ob]in o perioad\ defilmare ceva mai lung\ decât lamajoritatea filmelor române[ti(lucru motivabil prin faptul c\produc]ia `n sine era destul decomplex\, departe de minimalis-mul cu care suntem obi[nui]i), ast-fel `ncât atmosfera de lucru pe pla-tou s\ fie cât de cât relaxat\ [isenin\, evitând `n m\sura posi-bilului accesele de stres [i panic\.

Num\rul de musical din final,`ns\, ne-a dat destule b\t\i de cap.Dou\ zile de filmare pentru optminute de balet `nseamn\ totu[ifoarte pu ]in. Ad\ug\m aici [iurm\ toarele: la sfâr[itul lui oc-tombrie, platourile de la Buftea erau ne`nc\l zite, iar afar\ se in-stalase un frig `n]ep\tor. ~nc\lzi-toarele pe care produc]ia ni le pu -sese la dispozi]ie nu reu[eau s\acopere h\ul imens al decorului.Dansatorii erau pri mii care sufe -reau, c\ci noi, cei din echip\, nemai puteam `nfofoli. Din cauzacuren]ilor de aer, ma[inile de cre-at fum deveniser\ ineficiente. ~nultima zi de filmare (dar chiar la`nceputul ei), una din balerine aaterizat `ntr-o pozi]ie gre[it\ [i [i-a fracturat glezna. A fost dus\imediat la spital pentru a i se punepiciorul ̀ n ghips, iar eu [i coregra-ful am `ncercat s\ g\sim solu]iipentru a-i disimula absen]a (de-venise deja, `n termeni cine-matografici, „racord“). Am termi-nat filmarea la miezul nop]ii, maiprecis la dou\sprezece f\r\ unminut, reu[ind astfel s\ nu de -p\[im nici m\car cu o secund\planul de filmare stabilit ini]ial.

Reac]iile publicului la pro -iec]ia din deschiderea Festi-valului Transilvania suntpentru tine un semn c\ fil-mul va merge bine `n s\li?

A[ vrea s\ cred c\ da, dar pre-fer s\ fiu prudent. Entuziasmulcinefil pe care-l stârne[te TIFF-ul`n fiecare an, cu atât mai mult cucât a fost vorba de o sear\ de des -chidere cu proiec]ie ̀ n aer liber pen-tru 3.000 de suflete, nu are corespon-

dent `n exploatarea comercial\obi[nuit\ a unui film românesc,unde publicul se dovede[te multmai reticent [i, de multe ori, plinde prejudec\]i. }inem [i noi de -getele `ncruci[ate [i ne rug\m s\nu mai vin\ cutremure, nici mici,nici mari.

Interpretezi [i tu o melodiedin film, compus\ de tine.(Semeni un pic cu AurelianAndreescu.) Cât de veche eaceast\ pasiune?

Cu compozi]iile muzicale? Sau cucântatul din gur\? Ambele suntvechi, cam din perioada `n caream abandonat [coala de muzic\,unde m\ plictiseam `ngrozitor.Aveam 12-13 ani [i r\m\sesem cuun pian `n cas\. F\r\ constrân-gerea timpilor de studiu obligato-riu (de care sc\pasem `n fine), m-am reapropiat pu]in câte pu]inde instrument [i ne-am re`mpri-etenit de pe pozi]ii diferite, eu caom liber [i ne`ngr\dit `n gusturilemele, pianul ca obiect docil, de-parte de fiara ne`mblânzit\ carem\ teroriza `n lungile ore de exer-ci]iu muzical.

Am `nceput s\-mi cânt pieselefavorite [i s\ m\ acompaniez peclape. N-a trecut mult [i m-amapucat s\ [i compun piese proprii,imaginând diverse musicaluriadaptate dup\ texte celebre, genMicul prin] sau O scrisoare pier-dut\. Aveam planuri m\re]e, pecare le abandonam rapid. Princlasa a IX-a am scris un scenariupentru film TV, cu vreo patru-cincicântecele pres\rate prin el, cu caream luat un premiu la un concurspe profil organizat de TVR. Se pre-coniza ca scenariile premiate s\ fieproduse [i difuzate pe post. Promi-siunea a r\mas pe hârtie. Ni[te animai târziu, am scris muzica [i tex-tele pentru un spectacol pe care ur-ma s\-l regizez la Teatrul Na]ionaldin Cluj. Comitetul Jude]ean dePartid s-a sesizat `n privin]a tex-telor, le-a conside rat „necores pun -z\toare“, iar spectacolul nu s-a mairealizat niciodat\.

De cate ori prind E perico lo -so sporgersi la televizor, m\uit din nou pân\ la cap\t. Mise pare c\ se ]ine foarte bine.

Dar când ai prins E pericoloso latelevizor, `n ultimii ani? Eu nu-miamintesc s\-l fi v\zut „pe sticl\“ ̀ ndecursul acestui secol

L-am prins cel pu]in o dat\.De care film al t\u e[ti celmai mândru?

All That Jazz. Aoleu, nu-i al meu…

~n decembrie ’89 erai la Bru -xelles, unde plecase[i cu doiani mai devreme. Regre]i c\te-ai `ntors?

Dac\ lumea asta r\mânea a[acum era atunci, probabil c\ nu m-a[ mai fi `ntors. Dar, lucrurileevoluând a[a cum au evoluat, nuregret nimic.

Am citit un text foarte fru-mos de-al t\u despre aminti -rile legate de cinema Patria.De ce nu te-apuci serios descris?

Mi-e lene. E o meserie grea.

6,9 pe scara Richter

Scenariul [i regia:Nae Caranfil

Imaginea:Vivi Dr\gan Vasile

Montajul:C\t\lin Cristu]iu

Cu: Lauren]iu B\nescu,Maria Obretin, Teodor

Corban, Maria Simona Arsu,Adrian V\ncic\, Gelu Colceag, Constantin

Florescu, Ovidiu Niculescu,Radu Bânzaru

Produc]ie Mobra films(România) `n coproduc]ie

cu Jelfilm (Bulgaria) [i Cinemafilm (Ungaria)

Proiec]ii 6,9 pe scara Richter la Ateneul din Ia[i,cu participarea regizorului

Nae Caranfil [i a actri]ei Ma-ria Obretin: 26 ianuarie, de la

ora 18:00 [i de la ora 21:00.


10 » carte

Codru] Constantinescu

Cartea este structurat\ `n dou\mari perioade: (1) secolul al XVIII-lea[i prima jum\tate a secoluluiurm\tor [i (2) cea de dup\ Revo-lu]ia de la 1848. Pentru a analizaprima perioad\, autorul se ba-zeaz\ [i pe surse externe, ale c\ -l\torilor str\ini care au trecutprin Principate `ncepând cu seco-lul al XVIII-lea, când ChestiuneaOriental\ s-a aflat pe ordinea de zia marilor puteri europene, fie c\vorbim despre cele aflate `n ime-diata apropiere (Austria sau Ru-sia erau cele mai interesate), fie c\erau mai dep\rtate (Anglia, Pru-sia sau Fran]a). Situa]ia cultural\a Principatelor nu era deloc str\ -lucit\, ea fiind dominat\ mai de-grab\ de factorul elen. Educa]ia ̀ nregimurile fanariote era precar\,chiar dac\ „`n Principate intra,cel pu]in la nivel institu]ional, `ncompeten]a Bisericii Ortodoxe.(...) ~n activit\]ile comerciale cuTransilvania sau cu Balcanii sefolosea de obicei greaca, germanasau italiana, `n vreme ce accesul`n administra]ie era condi]ionatde cunoa[terea limbii gre ce[ti“. {ilimba turc\ ar fi fost relativ r\s -pândit\ `n rândul elitei, ca urma-re a raporturilor de dependen]\fa]\ de Constantinopol. Fanario]iigreci – care ̀ nc\ au o imagine pro-fund negativ\ `n mentalul româ-nesc – s-au preocupat totu[i dedezvoltarea }\rilor Române. Nutrebuie uitat c\ „valul cel mai pu-ternic de tip\rituri `n limba ro-mân\ a fost generat la Bucure[ti[i a fost asociat mult\ vreme cu nu-mele lui Constantin Mavrocordat

(1711-1769), unul dintre cei mai`nv\]a]i [i dinamici domni fana-rio]i“, un poliglot, vorbind foartebine italiana [i germana, `n]ele-gând [i franceza.

O alt\ ipotez\ care se creio-neaz\ destul de clar din cartea is-toricului britanic este confuziaautorit\]ilor ]ariste fa]\ de spa]iulromânesc [i, mai ales fa]\ de celedou\ principate. ~ns\ `ncurajarearomânilor fa]\ de otomani a dus lacoagularea lor politic\, ceea ce de-ja nu mai convenea ru[ilor. Prin-cipatele deveneau mai ambi]ioasedecât ar fi fost cazul [i mai pu]inmaleabile decât ar fi vrut ]arul.Astfel ̀ ncât, ̀ n final, ru[ii s-au tre-zit c\ `n calea expansiunii spre te-ritoriile slavilor din sud a ap\ruto stavil\ care le-a barat, [i cu aju-tor european, drumul spre sud.Principatele au fost o capcan\ pecare [i-au construit-o `ntr-o bun\m\ sur\ [i singuri.

„Primele ziare `n limba româ -n\ au ap\rut ̀ n Principate cu spri-jin din partea Rusiei [i `n timpulocupa]iei ruse[ti“, arat\ Alex Dra-ce-Francis. Este vorba despre „Cu-rierul rumânesc“ [i „Albina ro-mâneasc\“ (1829), iar con]inutullor, era – cum altfel – cenzurat.„Contradic]iile f\ceau parte inte-grant\ din natura protectoratuluirus, care mai `ntâi a impus valori-le laice ale Luminilor poporuluiromân, pentru ca apoi s\ le inter-zic\ din cauza consecin]elor socia-le.“ ~n prima jum\tate a secoluluial XIX-lea, sistemele de educa]iedin Principate cuno[teau influ-en]a rus\ „atât prin vestimen -ta]ie, cât [i prin rang, profesoriide]ineau o pozi]ie recunoscut\ `naparatul birocratic [i, `n vreme ce

posturile ministeriale erau rezer-vate prin tradi]ie boierilor mo[te-nitori, profesorii puteau s\ pro-greseze `n cadrul sistemului [i s\exercite o autoritate considera-bil\. (...) O mare parte dintre ceicare ob]ineau posturi `n Principa-te erau români din Transilvania“[i, `n ciuda vulgatei istorice na]io-naliste, uneori ace[tia nu eraufoarte bine primi]i, mai ales gre-co-catolicii, deoarece clerul orto-dox `nc\ de]inea puteri ample `nsistemul embrionar de educa]ie.

Ru[ii erau aten]i [i suspicio[ifa]\ de influen]a limbii franceze [ia sistemului francez de educa]ie,`n timp ce ei `n[i[i foloseau acesteinstrumente (cel pu]in la nivelulrestrânsei elite). Limba [i civili-za]ia venite din Fran]a impuneaude o manier\ categoric\, de aceeanu surprinde s\ af\m c\ „`n pe-rioada 1830-1860 au fost traduse `nromân\ 615 lucr\ri literare, filoso-fice, [tiin]ifice [i didactice, cu altecuvinte 10-20% din tot ce s-a publi-cat. Marea majoritate a acestortraduceri (aproape 60%) erau f\cu-te din francez\“.

A dou\ jum\tate a secolului alXIX-lea a cunoscut o dezvoltaremult mai accentuat\ a educa]iei [iculturii decât `n prima parte,având `n vedere dinamismul [ichiar coeren]a politic\ a perioadei(lucru destul de rar la români).Dup\ Revolu]ia din 1848 `n }araRomâneasc\ ocupat\ de ru[i [i deotomani, `nv\]\mântul a fost des-fiin]at pur [i simplu, fiind restabi-lit `n 1851, când se puteau num\radoar 2.000 de elevi. ~n 1860 a fost`nfiin]at\ Universitatea din Ia[i[i, peste patru ani, cea din Bucu-re[ti. ~n acela[i an a fost votat\ [i

Legea instruc]iunii publice, careimpunea obligativitatea educa]ieipentru to]i copiii `ntre 8 [i 12 ani.Inten]ii frumoase, chiar l\udabi-le, ̀ ns\ problemele au ap\rut cândacest sistem trebuia sus]inut fi-nanciar. Chiar [i a[a, `n 1890 `nRomânia erau 7.000 de profesori(raportat la popula]ia regatului,de [ase milioane de locuitori, nuerau atât de mul]i).

{i activitatea publicistic\ a cu-noscut o explozie: `n 1880 ap\reacâte un ziar local `n aproape toatecapitalele noilor jude]e. ~n 1890func]ionau [i 40 de tipografii, iar`n 1878 din 91 de ziare bulg\re[ti,57 ap\reau pe teritoriul româ-nesc. Dup\ venirea lui Carol I(1866), num\rul periodicelor ro-mâne[ti s-a m\rit spectaculos,chiar dac\ nu rezistau prea multtimp (`n Boto[ani `ntre 1866 [i

1890 au ap\rut 36 de ziare), iaraceste ziare de provincie preluauoperele marilor autori români,`ns\, „`n condi]iile neaplic\riiefective a legilor privind dreptu-rile de autor, le aducea [acestora]pu]ini bani `n mod direct“.

~n concluzia autorului, „cultu-ra român\ nu a fost nici rezultatulpolitic al unei mi[c\ri culturaleinterne, nici produsul psihological practicilor de lectur\ instituitede capitalismul tip\rit. A fost maidegrab\ un amestec de forme [ipractici prin care mijloacele pen-tru diseminarea ideilor desprena]iune [i iluminare au fost atâtinstituite, cât [i simulate“.

Alex Drace-Francis, Geneza culturiiromâne moderne. Institu]iile scrisului [idezvoltarea identit\]ii na]ionale 1700-1900, traducere de Marius-AdrianHazaparu, Editura Polirom, Ia[i, 2016

Istoricul britanic Alex Drace-Francis urm\re[te `n lucrarea sa de doctorat, tran -sformat\ `n volum, dezvoltarea acelor componente esen]iale ale unui culturi(institu]iile scrisului, dar [i sistemul educa]ional, activitatea scriitorilor, recep -tarea lor de c\tre lumea `n care tr\iau), o matrice care s-a aplicat [i `n cazulpoporului român. Secolul al XIX-lea a cunoscut [i alte popoare europene care auevoluat `n parametri similari. Dintr-o alt\ perspectiv\, lucrarea dovede[te lunguldrum parcurs de cele dou\ Principate din anii 1730, când mul]i c\l\tori str\ini leconfundau cu ni[te pr\fuite provincii otomane, spre Regatul independent [irelativ dezvoltat (cel pu]in la nivel de Balcani) din anii 1880.

De la pr\fuitele provinciiotomane la Regatulindependent


actualitate « 11

Ordinul Na]ional Pentru Merit, `n gradde Comandor, conferit Norei Iuga

„Astfel, `n semn de `nalt\ apre cierepentru `ntreaga sa carier\ pus\ `nslujba promov\rii limbii [i culturiiliterare române[ti, pentru d\ruirea[i talentul cu care s-a implicat ̀ n pro-movarea imaginii Ro mâniei ̀ n lume,Pre[edintele Ro mâniei, domnulKlaus Iohannis, a conferit OrdinulNa]ional «Pentru Merit» `n grad deComandor doamnei Nora Iuga, scrii -toare“, a anun]at Pre[edin]ia `ntr-uncomunicat de pres\.

Nora Iuga s-a n\scut pe 4 ianuarie1931. Este poet\, prozatoare, tradu -c\toare, membr\ a Uniunii Scriito-rilor din România [i a PEN Club. Apublicat `n jur de 20 de volume deversuri, printre care: Vina nu e amea (1968); Captivitatea cercului(1970; retras\ din libr\rii [i biblioteci,având interdic]ie de publicare timp

de [apte ani); Opinii despre durere(1980); Inima ca un pumn de boxeur(1982, 2000); Pia]a cerului (1986); Dac-tilografa de noapte (1996, 2010); Spi-talul manechinelor (1998, 2010); Auto-buzul cu coco[a]i (2001, 2010); Petre-cere la Montrouge (2012); Câinele ude o salcie (2013); Ascult\ cum plângparantezele (2016; Premiul Cartea depoezie a anului 2016, Gala TinerilorScriitori, edi]ia 2017). Volume deproz\ [i poezie traduse `n str\i n\ -tate: romanele Sexagenara [i tân\rul(̀ n Germania, Spania, Italia, Fran]a,Slovenia, Bulgaria), S\punul luiLeopold Bloom [i Hai s\ fur\mpepeni (̀ n Bulgaria) [i volumele depoezie Capricii periculoase (antolo-gie, `n Germania [i Slovenia), Auto-buzul cu coco[a]i [i Poem de oc-tombrie (̀ n Germania), Inima ca un

pumn de boxeur (̀ n Fran]a), O inim\venind pe picioroange (̀ n Elve]ia).

A tradus peste 30 de titluri din Niet-zsche, Strindberg, Celan, Jünger,Günter Grass, Elfriede Jelinek, Her-ta Müller etc. ~n 2007 a primit Pre -miul Friedrich-Gundolf, oferit deDeutsche Akademie für Spracheund Dichtung, Darmstadt. ~n 2014 aavut loc premiera documentaruluiAici Nora Iuga (Premiul pentruimagine la Festivalul de Film Docu-mentar Românesc Docuart), ̀ n regialui Vlad Rotaru.

~n 2015 a fost decorat\ cu ordinul„Crucea de Merit“ ̀ n grad de cavaler,la recomandarea pre[edintelui Re-publicii Federale Germania, JoachimGauck. Harald [i luna verde a fost dis-tins cu Premiul pentru cel mai bun ro-man ̀ n cadrul Colocviului Na]ional alRomanului Românesc de la Alba Iu-lia (edi]ia 2015) [i nominalizat la Pre-miile Uniunii Scriitorilor din Româ-nia, sec]iunea Proz\ (edi]ia 2015).

Pre[edintele României, Klaus Iohannis, a semnat mar]i, 17ianuarie 2017 decretul de decorare a scriitoarei Nora Iugacu Ordinul Na]ional „Pentru Merit“ `n grad de Comandor.

Jocul celor o sut\ de frunze, de VarujanVosganian, elogiat `n presa de limb\ german\

Jocul celor o sut\ de frunze faceparte din volumul omonim al luiVarujan Vosganian – ap\rut laPolirom `n anul 2013, [i `n formatdigital – [i a fost publicat\ decurând la editura vienez\ Zsol-nay, `n traducerea lui ErnestWichner, fiind prezentat\ citito-rilor ca roman. Câteva extrase dinpresa de limb\ german\, mai jos:

n „Berliner Zeitung“: „Joculcelor o sut\ de frunze este o cartefascinant\ [i care reconfirm\,dup\ Cartea [oaptelor, valoareaautorului. Romanul `[i datoreaz\farmecul magiei personajelor [i`ntâmpl\rilor.“

n Deutschlandfunk Bücher-markt: „Un roman de doar dou\sute de pagini, dar o mare oper\literar\. Un lucru este sigur: Joculcelor o sut\ de frunze este o cartedup\ citirea c\reia lumea arat\pu]in altfel.“

n Literaturkritik: „Dup\ Cartea[oap telor, marea epopee a

armenilor, Jocul celor o sut\ defrunze cris talizeaz\ o mare partedin istoria recent\ a României.“

n Radio Bavaria: „Ca [i `nCartea [oaptelor, Varujan Vosga -nian `[i `ncânt\ cititorul cu limba-jul s\u `n acela[i timp poetic [i la-conic. Cu Jocul celor o sut\ defrunze, Varujan Vosganian a ridi-cat un adev\rat monument literar.“

n Erasmus Büchercafé: „Un ro-man despre umanitate [i puterea dea supravie]ui, despre trauma schim -b\rilor politice din România.“

n „Der Bund“: „De[i o atmos-fer\ `ntunecat\, ap\s\toare do -min\ romanul, el este, `n acela[itimp, impregnat de poezie [i ima -gi na]ie, precum venele de aur `nstânc\ neagr\. Iar\[i [i iar\[i,cititorul se bucur\ de calitateadialogurilor [i spiritul viu alperso najelor.“

n SWR 2 (Südwesten Radio 2):„Vosganian este o voce foarte

special\ `n literatur\. Foarte poe -tic\, nara]iunea sa este, pe rând,ma gic\, metaforic\, laconic\ [icomi c\, profund trist\ [i ̀ n]eleapt\,derulându-se ca un basm.“

n „Badischen Zeitung“: „Ceeace se desf\[oar\ `n fa]a ochilorno[tri, prin Jocul celor o sut\ de frunze, este plin de sofisme ma gice, imprevizibil [i antrenant,ca o mare re]ea subteran\ de

r\ d\cini emi]ând imagini halu-cinogene ce se ridic\ direct `n ini -mile noastre.”

n „Literatour“: „Aceasta nueste doar povestea unei genera]ii[i nu doar a românilor, ci a tutu -ror celor care s-au confruntat, `nEuropa de Est, ca adul]i, cu eveni-mentele din jurul anului 1990. Oresponsabilitate vine pentru citi-torul acestei lecturi provocatoare.El trebuie s\ spun\ mai departeaceast\ poveste.“

nFixpoetry: „«Metaforele, spredeosebire de oameni, nu pot fi`nc\tu[ate»“ se spune undeva `nJoc ul celor o sut\ de frunze, [iacesta poate fi motto-ul romanu-lui. Cartea ne vorbe[te despremarile teme ale vie]ii [i mor]ii, alefericirii, despre teama unui poporde a-[i pierde, `n vremuri tulburi,identitatea.“

n „Frankfurter Rundschau“:Dup\ str\lucitorul debut ̀ n Germa-nia cu Cartea [oaptelor, Vosganianne propune acum povestea `ntregiigenera]ii a celor care s-au confrun-tat cu revolu]iile Europei de Est.

Dac\ acele evenimente au fost ofericire sau o ne[ans\ r\mâne ne -clarificat. Cei trei eroi, având parc\fiecare ceva dintr-un alter ego al au-torului, vorbesc cu `n]elepciunedes pre diferen]a dintre uitare [ir\zbunare, despre moarte, trecut [iviitor. Dar se pare c\ ̀ n]elep ciunea,ea singur\, nu ajunge.“

n „Tages-Anzeiger“: „Cu Car -tea [oaptelor Vosganian a avut unmare succes interna]ional. Noulroman e mai mult decât o Carte a[oaptelor, e elegia unei `ntregigenera]ii pierdute.“

Volumul Jocul celor o sut\ defrunze [i alte povestiri a fost nom-inalizat la Premiile Radio Româ-nia Cultural [i la Premiile revistei„Observator cultural“, edi]ia 2014.De asemenea, volumul a fost no -minalizat de c\tre Uniunea Scrii-torilor din România la premiul„Cartea Anului“ 2013, sec]iuneaProz\, `ns\ autorul s-a recuzat dela selec]ia final\, având `n vederecalitatea sa de prim-vicepre[e -dinte al Uniunii Scriitorilor.

Volumul a ap\rut de curând [i`n Bulgaria, la Editura SONM.

Povestirea Jocul celor o sut\ de frunze, de Varujan Vosganian, a fost elogiat\ `n presa de expresie german\.


12 » avanpremier\

Liliana Corobca – Caiet de cenzor

– Fragment –

Am ajuns aici, cu fluturi [i alteanimale `n cap, cu mon[tri gra -]io[i sau agresivi etc., doar citind.Doar asta am f\cut, de la lecturimi se trag toate nebuniile! Dar ori-ce cenzor este, `nainte de toate, unaproape oarecare cititor, unul ce-va mai atent, dar câ]i nu citesc cuaten]ie? De ce nu s-ar na[te [i `ncapul celorlal]i cititori mon[tri?~n capul fiec\ruia, un monstru,dup\ gradul de cultur\ [i lectur\...Nu-i a[a c\-i plauzibil, mai multdecât posibil? Poate al]ii n-au re-zistat (n-au vrut, n-au putut) ten-ta]iei [i procesul lor de schizoidare

a decurs mai intens [i mai rapid,cine [tie? Poate avem cu to]ii câteun monstru mic `n cap [i `l ]inemascuns? O ]ar\ monstruoas\! Cine[tie ce anume zace sau cine `ndr\g\la[ele capete de amatori deromane sau alte genuri ale fic]iu-nii? Suntem cu to]ii periculo[i. Iarcititorul este chiar mai du[m\nos[i mai subversiv decât autorul. Ci-titorul soarbe fiecare cuvânt, `lanalizeaz\, comenteaz\, se delec-teaz\, `l critic\, intr\ `n atmosferafiec\rei c\r]i, se `ndr\goste[te depoemul preferat, `l `nva]\ pe derost, iube[te autorul. Nu poate ficontrolat. Nu-i pas\ de cenzur\.Este liber! ~l `narm\m ca s\ ne `n -ving\. Autorul nu ajunge la cititor

f\r\ noi. Cititorul f\r\ noi se des-curc\ de minune! Nu avem drep-tul [i nici posibilitatea s\ interzi-cem totul sau tot ce ne-am dori.Nici s\ tragem semnale de alar -m\. Oferim arme du[manuluinostru. Cititorul este acesta, nuautorul. Ne scap\ printre degete...

La Buc\t\ria regal\ (de Stat),noi gust\m bucatele, mânc\ruri-le, ca s\ vedem dac\ nu cumvasunt otr\vite. Dac\-s otr\vite, mu-rim [i nimeni nu regret\, ni -m\nui nu-i pas\. Ce rol ingrat!Cenzorul [i buc\t\ria otr\vitoarea c\r]ilor!

„Mutilezi inima mea!“Nu mutilez, excrescen]\, suflu

`n ea, `i dau via]\, o resuscitez de -seori, ca s\ tr\iasc\, s\ se bucurede via]\ lung\ [i de privirea admi-rativ\ a cititorilor.

Mutilat\ mi-ai adus-o tu, eu ovindec, o pansez, sunt medicul, nuuciga[ul!

Monstrul din mine este tot uncenzor, cum altfel! Cenzorul ideal,total, absolut. ~nsetat, fl\mând deesen]e. ~l simt cum se treze[te, semi[c\ u[or, se ridic\. Literatur\!strig\ el. Literatur\! ~nghi]indmanuscris dup\ manuscris, scui -p\ cât ai clipi gre[eli, [opârle [i al-te animale d\un\toare din punctde vedere ideologic [i de la care fa-ce u[oare indigestii [i `l doare sto-macul. Doar este un monstru de-alnostru, din aceea[i tab\r\ cu noi.

Ce este cenzura? Ce `nseamn\cenzura? O lectur\ privilegiat\,când po]i schimba ce nu-]i convi-ne. O prelectur\-lectur\-postlec-tur\-omnilectur\-translectur\.A[a cum opera]iile noastre se`mpart `n trei etape: precontrol(control prealabil), control,

postcontrol (controlul c\r]ii dejapublicate). Mai mult, nu te opriaici. Este lectura care pe mine m\oblig\ s\ gândesc, s\ trezesc [i s\hr\nesc monstrul. Nu `n]elegi?Lectura este pentru oameni puter-nici. Lectura este un r\zboi contrapro[tilor. R\mâne ̀ n picioare cinepoate, ceilal]i cad `n patru labe [ia[a r\mân. Lupt o via]\ `ntreag\.Dar nu sim]i, nu vezi...

Eu, cenzorul, m\ aflu la mijloc,cu o mân\ `ntins\ scriitorului [ialta cititorului. Stau ̀ ntre ei, suntbalan]a, echilibrul. Când mi-esimpatic scriitorul [i `i fac un favor, mai las de la mine, cel\laltsufer\, când strâng ̀ n cle[te scrii-torul, n\praznic pedepsindu-lpentru vini reale sau imaginare,cititorul, de partea celalalt\, e bi-ne mersi, nu-l doare nimic, ci -te[te printre rânduri sau d\ pa-ginile plictisit, cu indiferen]\.Trebuie s\-i ]in pe to]i `n priz\,s\-i am pe to]i `n vedere. Eu,

cenzorul, sunt arbitrul tuturorb\t\liilor, sentimentale ori ideo-logice, strategice ori contextuale.

Lumea se duce de râp\, pe apasâmbetei, organizat, `n mar[ depoezie, cu ritm [i rim\. Mar[ auto-rizat de sus, cu acte `n regul\. Caturma, condus\ de oaia cu talang\sau clopo]el. Oaia recit\ dulci [ifocoase texte, turma vr\jit\ o ur-meaz\. Nu avem ce face, nu putemface nimic. Ar trebui m\car s\prevedem schimbarea, s-o anun -]\m cumva din timp. Nu se facedestul `n acest domeniu. Nu negândim destul la consecin]e. Pu-blici mult, cite[ti mult. Dar cinestudiaz\ efectele adverse? Dac\, laun cititor oarecare, apar unelemai grave decât la mine, un cen-zor cu lecturi, experien]\, dar lip-sit de putere? Cine [tie cum poateac]iona o carte asupra poporului`ntreg?

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul Caiet de cenzor de LilianaCorobca, care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.

CARTEA

Când istoricul literar se `ntâlne[te cu un bun ro-mancier, poate rezulta o oper\ de fic]iune foarteoriginal\, dar [i excelent documentat\.

Este cazul noului roman, Caiet de cenzor, scrisde cer cet\toarea `n domeniul cenzurii comuniste,Liliana Corobca.

Foarte ingenios construit, romanul porne[te dela o coresponden]\ fictiv\ a [efei Biroului Docu-mente Secrete din temuta Direc]ie a Presei [iTip\riturilor – Cenzura, care `n anii ’70 mergeapersonal de dou\ ori pe lun\ la fabrica de hârtie s\ateste arderea sau tocarea caietelor de cenzori (se-crete de stat) [i care, `nainte s\ fug\ din ]ar\ `n1974, sustrage unul dintre caietele care trebuiaudistruse. Acum, dup\ 40 de ani, ̀ l pune la dispozi]ia

cercet\toarei. Via]a unui cenzor, care are o mese-rie ingrat\ despre care nu are voie s\ vorbeasc\, sedesf\[oar\ `n acest caiet-jurnal, care ne familiari-zeaz\ cu structurile institu]iei cenzurii, cu via]a deculise a cenzorilor, cu fr\mânt\rile [i culpa -biliz\rile lor. Sunt doar cinci luni din via]a cenzo-rului Filofteia Moldovean, dar atât de dense, `ncâtpot crea o imagine insolit\ asupra acestei institu]iimisterioase. De profesie cititori [i vân\tori degre[eli ideologice, asalta]i de sute de manuscrise,de termene drastice de predare [i sanc]iuni ame-nin]\toare, cenzorii `[i pierd identitatea [i, adeseam\cina]i de nevroze, `[i caut\ vindecarea prinscris. Devenind la rândul lor scriitori, caietele decenzor, autocenzurate sau nu, trebuie s\ dispar\.Nu s-a p\strat nici un caiet `n arhive, dar Caietulde cenzor al Lilianei Corobca este reconstituit dincenu[a tuturor la un loc.

AUTOAREA

Liliana Corobca s-a n\scut la 10 octombrie 1975, `n satul S\seni, ra-ionul C\l\ra[i, Republica Moldova. A debutat cu romanul Negrissi-mo (Editura Arc, Chi[in\u, 2003; Premiul „Prometheus“ pentru de-but al revistei „România literar\“, Premiul pentru debut ̀ n proz\ alUniunii Scriitorilor din Republica Moldova) [i cu Personajul `n ro-manul românesc interbelic (tez\ de doctorat, Editura Universit\]iidin Bucure[ti, 2003). A publicat romanele Un an `n Paradis (Ed.Cartea Româneasc\, Bucure[ti, 2005), tradus `n limbile italian\ [igerman\; Kinderland (Ed. Cartea Româneasc\, Bucure[ti, 2013,Polirom, 2015), tradus `n limbile german\ [i sloven\, bestsellerulEditurii Cartea Româneasc\ la Târgul de carte Bookfest (2013), dis-tins cu Premiul Radio România Cultural, sec]iunea Proz\ [i cu pre-miul Crystal la Festivalul Interna]ional de la Vilenica, Slovenia(2014). A scris [i un monolog ̀ n trei acte, Cenzura pentru ̀ ncep\tori,Edition Thanhäuser, Ottensheim am Donau, Austria, 2014. A publi-cat volume [tiin]ifice despre cenzura comunist\, exilul literar, bu-covinenii deporta]i `n Siberia. A beneficiat de burse [i reziden]e decrea]ie `n Germania, Austria, Fran]a, Polonia.

~n noaptea alegerilor parlamentare,pe singurul post TV digerabil dinni[a de [tiri (Digi 24), doi anali[ti di-feri]i (din aceia pe care restul televi-ziunilor se feresc s\-i invite ca s\ nule scad\ audien]a) au vorbit desprefaptul c\ România se `ndreapt\aproape sigur spre modelul uneidemocra]ii neliberale. Erau afir-ma]ii destul de exotice `ntr-o sear\`n care devenise clar c\ PSD aob]inut o victorie zdrobitoare, sin-gurul lucru ne[tiut fiind dac\ [i-aadjudecat sau nu peste 50% din fo-toliile parlamentare [i dac\ ALDE[i PMP intr\ ̀ n Parlament. Cum re-zultatele exit-pollurilor nu erau de-finitive [i nici prea multe voturi nufuseser\ `nc\ num\rate `n mod ofi-cial, la televizor era suficient demult spa]iu de acoperit. Sau de„omorât“. A[a au ajuns domnii res-pectivi s\ vorbeasc\ pe post ni[telucruri atât de complicate.

Totu[i, desp\r]irea de modeluldemocra]iilor liberale constituietema num\rul unu ̀ n preocup\rilepolitologilor. Un model care nu sebazeaz\ doar pe mecanismul votu-lui liber, ci [i pe o serie de alte fun-damente care garanteaz\ ceea cenumim, generic, stat de drept. Orice putere care ar ajunge s\ con-troleze votul `n Parlament sau s\asigure guvernarea are datoria s\ofere un acces transparent la pro-cesele de decizie prin dezbateri lacare s\ participe diverse organi-za]ii profesionale – de la cele debreasl\ pân\ la think thank-uri[.a.m.d. Prin propulsarea lui Do-nald Trump la Casa Alb\ [i ur-mând concluziile unor analizefoarte aplicate asupra planurilor [iretoricii celui de-al 45-lea pre[edin-te american, anali[ tii se `ntreab\dac\ nu tocmai „farul c\l\uzitor“ aldemocra]iilor de tip liberal, Statele

Unite ale Americii, va abandona co-rabia. Pretutindeni `n Europa [i `nlume reg\sim state care continu\s\ aib\ alegeri libere, dar condusede regimuri autoritare [i cu majo-rit\]i parlamentare care calc\ re-gulile transparen]ei [i fac eforturifoarte mari `n a cenzura presa in-dependent\ (prin presiuni econo-mice, dar [i legislative) sau de a re-duce la t\cere societatea civil\. Dela Ungaria lui Orban pân\ la Tur-cia lui Erdogan sau unele regi-muri din America Latin\, pretu-tindeni pe glob reg\sim tot maifrecvent modelul de democra]ieneliberal\. Liderii vor mai mult\putere [i mai pu]in\ transparen]\sub acoperirea idealurilor na]io-nale care ar fi afectate de globaliza-re, de „for]e oculte“, de corpora]ii.Cunoa[te]i discursul. De altfel,victoria zdrobitoare a PSD `n ale-geri a fost ̀ nso]it\ din plin de aces-te frici cultivate foarte atent `nrândul popula]iei.

A devenit tot mai evident dup\„Miercurea neagr\“ c\ suntem`ntr-o realitate care pare s\ urmezeun scenariu care s\ ̀ ndep\rteze Ro-mânia de la traiectoria democratic\

pe care au propov\duit-o UE [iSUA. ~n 2012, reac]ia foarte dur\ acancelariilor occidentale fa]\ deofensiva dus\ de USL `mpotrivaunor institu]ii importante din ̀ nc\fragilul stat democratic român, co-roborat\ cu cea din 2013, prilejuit\de „Mar ]ea neagr\“, le-a ar\tat spe-ciali[tilor `n adjudecarea victorii-lor electorale din România c\ aup\r\sit calea agreat\ de cei mai im-portan]i parteneri interna ]ionali.Vestea proast\ este c\, `n realitate,nici Bruxellesul [i nici Washingto-nul nu vor mai putea sau nu vormai fi dispuse s\ duc\ vreo cru-ciad\ pentru protejarea unor prin-cipii. Liderii UE nu au reu[it `nnici un fel s\ schimbe traiectoriapolitic\ a unor state precum Unga-ria sau Polonia, ar\tându-le [i ac-tualilor lideri de la Bucure[ti c\,dincolo de a transmite avertismen-te pe un ton dur, marja de ac]iunepolitic\ a Bruxellesului este foartelimitat\. Dac\ Departamentul deStat intr\ `n logica „AmericaFirst“ [i pune `n oper\ viziuneapre[edintelui Donald Trump, atunciPSD [i Liviu Dragnea [i-au g\sit celemai bune timpuri pentru a transfera

`n realitate propria viziune asuprademocra]iei române[ti.

Cei care au r\suflat u[ura]i c\pre[edintele Iohannis a reu[it s\opreasc\ de la publicarea `n Moni-torul Oficial a ordonan]elor pri-vind gra]ierea [i modificarea Co-dului Penal, ar trebui s\ nu ia opau z\ prea lung\. De aceast\ dat\,dincolo de interesele de momentprivind „sc\parea“ unor prietenipo litici cu probleme penale, planulde reconfigurare a modelului destat `n România este mult mai binepus la punct `n com pa ra]ie cu mo-mentele 2012 sau 2013, când USLdoar bâjbâia. Afectarea indepen-den]ei Justi]iei este doar o prim\etap\ dintr-o serie de „reforme“ alemodelului democratic. Nara]iuneaprezentat\ de Putere [i de sus -]in\torii acesteia are `n 2017 maimult\ coeren]\ [i ascunde ̀ n spate-le s\u mae[tri, iar nu ageamii.Dac\ nu va exista acum o mas\ cri-tic\ suficient de bine articulat\ care s\ se opun\ parcursului spre odemocra]ie neliberal\ a României,pe viitor nici un rând de alegeri nuva mai garanta o iluzorie „re`ntoar-cere la matc\“. Nu popularitatea lelipse[te regimurilor autoritare.


opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

„Restaura]ia“ 2.0: democra]ia neliberal\

De[i a fost v\zut din prima dreptun candidat la Oscarurile 2017,succesul a surprins suficient demult\ lume `ncât cinematografeles\ se aglomereze din nou. Inclusiv`n România a rulat cu s\li aproapepline. Mai mult decât premiile,s\lile pline au ar\tat c\, dup\ 70 deani, lumea a devenit din noupreg\tit\ de musicaluri.

Am strâmbat din nas toat\via]a la musicaluri. Aveam obiec -]ii inclusiv `n privin]a filmelor animate Disney. Puteam s\ cred c\Cenu[\reasa poate s\ vorbeasc\cu p\s\rile, c\ exist\ ceainice cusim] al umorului [i c\ exist\ olume unde nu este deloc ciudat ca odomni[oar\ `necat\ cu o bucat\ dem\r s\ re`nvie dup\ câteva zile,dar mi se p\rea total neverosimilca cineva s\ `nceap\ s\ spun\ ceare de zis sub form\ de cântec.Cine, ̀ n loc s\ foloseasc\ propo zi]iicu subiect [i predicat [i eventual

alte subordonate, ̀ ncepe din senins\ tri-lu-lu, ai-l\v-iu? Nimeni. Oa-menii se fâstâcesc, spun lucrurif\r\ s\ vrea, citesc discursuri depe foi]e, repet\ `n oglind\ s\ seasigure c\ nu se bâlbâie, dar nu seapuc\ de cântat `n mijlocul uneiconversa]ii.

De câ]iva ani `ncoace, am ob-servat c\ existau tentative de areaduce muzica [i dansul peecrane. ~n 2009 s-a lansat serialulGlee, un serial despre ni[te elevidin corul liceului, iar cinci animai târziu, la numeroase insis-ten]e ale prietenilor, am decis c\pot suporta câteva episoade. Nuam reu[it `ns\ mai mult de un se-zon. A urmat un episod muzicaldin Grey’s Anatomy, unde lipseapretextul, dar a fost un format spe-cial, mi-am `nchipuit c\ erau dis-pera]i dup\ audien]\, a[a c\ i-amiertat. ~n 2012, a ap\rut Pitch Per-fect (Tonul perfect), filmul meu

p\turic\, adic\ cel la care apelamcând aveam nevoie s\ m\ `nvese-lesc. Se `nscrie `n ideea unui mu-sical [i nu prea – este despre ungrup de fete de a capélla, care au„inamici“, care se confrunt\ cudemotivarea [i plafonarea, pentruca `n final s\ reu[easc\ s\ câ[tigeo competi]ie na]ional\. Ceea ceaveau `n comun atât Glee, cât [iPitch Perfect – respectiv, PitchPerfect 2 (2015) – a fost faptul c\melodiile nu erau originale, cireintepret\ri ale unor piese multmai cunoscute.

Trendul musicalurilor s-aschim bat la finalul lui 2015 –`nceputul lui 2016, când a ap\rut unserial nou, de succes oarecum mo -dest la telespectatori, dar l\u dat ex-trem de tare de critici. Se nume[teCrazy Ex-Girlfriend [i este un seri-al-parodie-musical-feminismcuceritor. Muzica este original\,deseori parodiind transparent o

mod\ muzical\, versurile mereusarcastice [i amu zante. Crazy-Ex-Grilfriend m-a f\ cut s\ o iubesc peea (protagonista principal\) [i,odat\ cu ea, s\ accept c\ unor per-sonaje le [ade cel mai bine cântând.Serialul tocmai a fost contractatpentru un al treilea sezon. ~n fine,succesul de la Golden Globes m-af\cut s\ v\d la cinema La La Land.Este mai mult decât un film ̀ n careoamenii cânt\ [i danseaz\. Este oreveren]\ `n fa]a filmelor muzicalecu Fred Astaire [i Ginger Rogers,

are toat\ c\ldura [i lini[tea acelorroluri f\r\ s\ aib\ nici un fir depraf. Com pozi]iile sunt originale,muzica este totodat\ proasp\t\ [inostalgic\. La La Land este un mu-sical care nu mai pretinde c\ ar fialtceva [i care deschide calea uneireveniri a filmelor muzicale cla-sice. Cel mai conving\tor a fost fap-tul c\ La La Land are acea calitatea filmelor de demult: ie[i de la cine-ma iubind mai mult via]a sau, de-loc exclus, dornic s\ `ncepi s\ cân]i`n mijlocul str\zii.

La ceremonia Globurile de Aur a fost un pic eclipsat de discursul lui Meryl Streep,dar nu suficient cât s\ nu se afle vestea: La La Land, un musical „pe stil vechi“, acâ[tigat un num\r record de premii. {apte `n total, inclusiv cele pentru cei doiactori principali [i pentru cea mai bun\ regie.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Musicalurile recuceresc Plane-tra-la-la


14 » interna]ional

Trump pre[edinte:rezisten]a prin Foucault

~n vreme ce Trump s-a instalat `n noul luidomiciliu, la Casa Alb\, profesorii de [tiin]eumaniste din Statele Unite au protestat `ntr-un mod academic: citind [i discutândpublic despre opera filosofului MichelFoucault.

Planul a fost pus la cale de doi antropologi de la universit\]ileBarnard [i Columbia, care au anun]at proiectul pe un blog.Ideea era de a citi [i discuta public cel de-al 11-lea capitol din Il faut défendre la société, un curs din martie 1976 carevorbe[te, printre altele, despre bioputere, rasism [i nazism.Toate aceste discu]ii despre ideile lui Foucault trebuiau, con-form planului, s\ fie partajate de-a lungul ̀ ntregii zile pe re]elesociale cu hashtag-ul #ReadIn.

{i al]i profesori universitari au organizat diverse feluri deproteste pentru a „serba“ inaugurarea lui Trump.

~n aproape 20 de facult\]i, ziua de 18 ianuarie a fost decre-tat\ drept „zi a rezisten]ei“ sub deviza „Teach! Resist! Organ-ize!“, iar `n locul cursurilor normale profesorii [i-au propus s\vorbeasc\ despre situa]ia politic\ din Statele Unite.

„Transforma]i-v\ s\lile de curs [i spa]iile comune `n locuride educa]ie contra politicilor violen]ei, segrega]iei [i izola]io -nismului!“, a fost `ndemnul organizatorilor acestei ac]iuni.

Luni, 15 ianuarie, sute de scriitori [i arti[ti au manifestat ̀ n80 de ora[e americane `n cadrul evenimentului „Writers Resist“, unele pancarte folosite de manifestan]i devenind dejacelebre pe re]ele de socializare.

Suplimentul lui Jup Trent Reznor: Social mediaeste devastatoare pentru art\~ntr-un interviu pentru „ThePulse of Radio“, Trent Reznor, li -derul forma]iei Nine Inch Nails,spune c\ social media este tot cepoate fi mai d\un\tor pentrucrea]ia artistic\.

„Ne-am pomenit c\, mai nou,to]i sunt comentatori aviza]I“, ex-plic\ Reznor. „Internetul d\ glasoricui este de p\rere c\ cineva arda doi bani pe ce are de spus [i aredreptul s\ spun\. Cred c\ `n gene -ral acest lucru a creat un mediuteribil de toxic pentru arti[ti [i adus la crearea unei muzici extremde «safe». Muzicienii, ast\zi, nu`ncearc\ decât s\ fac\ muzic\ doarpe placul celor care creeaz\ gustulpublic, spunând oilor ce merit\sau nu s\ asculte. Este un cerc vi-cios [i cred c\ este profund ne -s\n\tos.“

Reznor continu\ afirmând c\acest ambient inhib\ apari]ia unor muzicieni de marc\.

„Nu v\d s\ apar\ vreun Princeast\zi“, spune Reznor. „V\d doar omul]ime de oameni ce produc pebaza unor formule menite s\ pla -c\, genul de rahaturi pe placul un-or patroni de restaurante vegane.{i asta duce la crearea unui mediu`n care oamenii sunt mult prea

`nrgijora]i de ce vor spune ceilal]i.Iar cei care n-au creat nimic vreo-dat\ `n via]\ cred c\ e OK s\ bat\câmpii despre lucruri despre carenu au niciun drept s\ vorbeasc\.Ai cont Facebook? Ei bine, nimeninu d\ dou\ parale pe asta! Nu aicreat ni mic `n via]a ta!“


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Exorcistula r\mas orfan

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Actorul Tom Hardy, eroul din Mad Max [i noul serial Taboo,

a declarat c\ ar fi `ncântat s\ devin\ noul James Bond, `n locul luiDaniel Craig, cu condi]ia ca filmul s\ fie regizat de ChristopherNolan, realizatorul lui Interstellar [i al trilogiei Batman.

n Artistul rus PiotrPavlenski, care aproape[i-a f\cut o misiune dina sfida regulat Kremli -nul, a cerut azil politic`n Fran]a pentru a sc\pade „zece ani de lag\r“.Pavleski, `n vârst\ de 32de ani, s-a f\cut cunos-cut prin câteva gesturiextreme: a incendiatpor]ile fostului sediuKGB, [i-a b\tut testi -culele `n cuie de pietreledin Pia]a Ro[ie [i [i-acusut buzele pentru asus]ine trupa de fetePussy Riot, condamnatela doi ani de pu[c\riepentru „profanarea“ ca -tedralei din Moscova.

n Realizatorii serieiR\zboiul stelelor au anun -]at c\, `n ciuda zvo nu -rilor de pe internet, nu inten]ioneaz\ s\ o recreeze digital pe actri]aCarrie Fisher pentru viitoarele episoade din serie.

n David Bowie [i Leonard Cohen au fost nominaliza]i postmortem la edi]ia din acest an a prestigioaselor Brit Awards, cere-monia de decernare a acestor premii muzicale urmând a avea locpe 22 februarie.

n Roman Polanski, autorul filmelor Pianistul [i Rosemary’s Ba-by, va fi pre[edintele juriului celei de a 42-a edi]ii a Festivalului dela Cannes. Polanski, `n vârst\ de 83 de ani, a fost premiat de opt oripân\ acum la Cannes.

n Dup\ o absen]\ de [apte ani, trupa britanic\ Jamiroquai sere`ntoarce cu un nou album. Intitulat Automaton, discul va filansat pe pia]\ `n luna martie [i va fi urmat de un turneu de pro-movare.

Blatty va r\mâne `n istorie pen-tru extraordinarul succes al ro-manului Exorcistul, ap\rut `n1971, [i mai ales al filmului din1973 bazat pe aceast\ carte.

Blatty sus]ine c\, ini]ial, car -tea lui nu p\rea s\ fie un succes [i

chiar editorul s\u p\rea s\ segândeasc\ serios s\ pun\ cap\tcolabor\rii. Dar Exorcistul aajuns imediat pe lista de best-sell-ers din „The New York Times“unde a stat pe primul loc vremede 17 s\pt\mâni.

Exorcistul, filmul regizat deWilliam Friedkin, a fost un uria[succes la rândul s\u [i este pri -mul film horror din istorie nomi-nalizat la un Oscar. I-a adus [i unOscar pentru scenariu lui Blatty(care a semnat adaptarea c\r]ii),[i un Glob de Aur.

~n umbra Exorcistului staucelelalte c\r]i ale lui Blatty, dar [i

leg\tura sa cu cinematografia.De exemplu, Blatty a regizat fil-mul (horror) The Ninth Configu-ration (1978, bazat pe un alt ro-man al s\u), dar [i Exorcistul III,pornit de la romanul Legion.

William Peter Blatty r\mâne`n istorie ca o figur\ legendar\ agenului horror, iar filmul pe carel-a inspirat drept „cel mai `n -frico[\tor horror din toate tim-purile“. Cu toate acestea, Blattysus]ine c\ nu asta a fost inten]iasa: „Cu umilin]\ recunosc c\ nuvoiam pe atunci s\ sperii pe cine-va. Asta e treaba lui StephenKing, el e maestrul terorii“.

Un prim deces impor -tant al anului abia `n -ceput este cel alscriitorului americanWilliam Peter Blatty,disp\rut pe 12 ianuarie,la vârsta de 89 de ani.

Phillipe Druillet, 50 de ani de delir graficPionier al benzii desenate, fonda-tor al legendarei reviste „MétalHurlant“, artist teribil de respec-tat `n Fran]a [i nu numai, fran -cezul Phillipe Druiller `m pli -ne[te jum\tate de secol de cari-er\, celebrat\ printr-o mono-grafie de câteva sute de pagini [iun fluviu de articole [i interviuri`n mass-media.

N\scut `ntr-o familie de cola -bora]ioni[ti ai regimului de laVichy, Druillet a `nceput ca fo-tograf `n anii ’60, ajungând, viascience fiction, la grafic\ [i band\desenat\, odat\ cu intrarea sa `nredac]ia revistei „Pilote“, `n 1967.Al\turi de confra]i precum Jean

„Moebius“ Giraud, Tardi sau Bi-lal, Druillet este unul dintre ceicare a revolu]ionat banda dese -nat\, trecând-o `n era ei „adult\“;a avut o influen]\ uria[\ asupraunor cinea[ti marcan]i precumRidley Scott, George Miller (MadMax este clar inspirat de albumulLa Nuit din 1975) sau George Lu-cas (care a scris chiar prefa]a unuia dintre albumele sale).

~n BD, Druillet a realizat pu -]ine albume fa]\ de al]i arti[ti, iarlucr\rile care `i poart\ sem -n\tura sunt dintre acelea care nutrebuie neap\rat citite, cât expe -rimentate. Autodidact de geniu,Druillet n-a l\sat nimic neatins,

c\ci `n afar\ de BD s-a ocupat deliteratur\, cinema, muzic\, arhi-tectur\, pictur\ [i jocuri video.Ultima lui aventur\ artistic\dateaz\ de anul trecut, din iulie,când imagini extrase din albu -mele sale cu Lone Sloane [i Nos-feratu au fost proiectate ̀ n teatrulantic din Toulouse pentru a ̀ nso]iun concert clasic al Recviemuluilui Verdi.

Acum, la 72 de ani, Druilletpreg\te[te un nou album BD, oadaptare `n stil propriu a Divineicomedii, `n care rolul lui Danteva fi preluat de personajul s\ufeti[, Lone Sloane, aventurierulspa]ial cu ochi ro[ii.

De o bun\ perioad\ de timp, pro-gramul meu matinal include, pelâng\ cafea [i dezinformarea dela televizor, repriza de feisbu -c\real\. Adic\ stau cu ochii `n

ecranul telefonului ca s\ v\d cinece a mai postat.

De regul\ sunt tâmpenii saul\ud\ro[enii sau poze cu pisici.

Ieri diminea]\ mi-a captat aten]ia o postare a unei amice.Pentru c\ era scris\ cu majuscule[i cu cinci semne de exclama]ie.Zicea a[a: V\ ROG DIN SUFLET,AJUTA}I-M|!!!!! Vrem s\ oferimni[te haine [i alimente unei fa -milii nevoia[e cu mul]i copii, dar

pur [i simplu nu [tim nici oasemenea familie. Dac\ voi cu -noa[te]i un asemenea caz, anun -]a]i-m\ prin mesaj privat. Exclusfamilii cu p\rin]i be]ivi.

Mie `mi sun\ a familie de po-managii profesioni[ti. De fapt nudestul de profesioni[ti, fiindc\ nu[tiau s\ `[i fac\ reclam\. Alt-minteri trebuia s\ existe un profilde feisbuc, cu poze triste [i tottacâmul. Intru `n vorb\ cu amicaasta [i o `ntreb de ce a devenit brusc atât de milostiv\. Explica]iaei avea logic\ imbatabil\: b\iatulmeu are examen de clasa a cinceaanul \sta [i dac\ dau ceva de po-man\ cred c\ o s\ ia not\ maimare. Dumnezeu nu doarme!

Ba doarme, duminica. Adic\nu tre s\ dai de poman\ `n ziua a[aptea, c\ dai degeaba, nu ]i se

`ntoarce investi]ia. Ce-i drept, nuera o idee rea. Cât poate s\ coste otraist\ cu cateva boarfe, alimente[i dulciuri? Nu mai mult de o sut\.C\ [i eu vreau s\ lansez un cântecnou [i poate c\ suta asta o s\ mi se`ntoarc\ million, dac\ DoamneDoamne se arat\ `n vis vreunuidirector de radio. Iar dac\ nu vinemilionul, a[ r\mâne cu laudeledin partea prietenilor [i cu senti-mentul unei fapte bune.

Cinci chilo]i, [ase kile de f\in\alb\, trei sticle de ulei, dou\ pungide zah\r, una de orez, vreo zecebanane [i o ciocol\]ic\ se `ngr\ -m\deau acum `n saco[a pe carescrisesem, total `ntâmpl\tor, s\ sevad\ ̀ n poze: din partea mea, BobiDumitra[. {tiam c\ `n satul G\u -reni exist\ gospod\rii vai de mama lor care colc\ie de copii

descul]i, dar nu eram prost s\-ispun asta [i amicei mele. Primeledou\ case nu s-au `ncadrat `ntipar, fiindc\ `n una mama eracurva satului [i `n cealalt\ ambiip\rin]i erau clei de be]i.

~n cea de a treia curte am g\sitoameni cumin]i [i mode[ti [i unpic obseda]i de sex, dac\ e s\ judecdup\ puzderia de p\duchio[i micicare m\ priveau ca pe un zeu cusaco[\. Be]i? Nu! Curv\? Nu! P\ide ce tr\i]i a[a? Fiindc\ dac\mergem la munc\ pierdem aju-torul social.

Ca s\ nu m\ ia cu hipoglicemiede la nervi, am `nceput s\ molf\iciocol\]ica. Am plecat cu tot cu po-man\. ~n urma mea, aidoma unorpui care v\d râma, copiii se certaucare s\ ling\ primul ambalajulciocolatei.


16 » fast food

551

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Milostenie cu dobând\

De fapt, Festivalul de la Berlin i-af\cut safteaua cu Jackie, pentruc\ lui David Arronofsky, care erapre[edintele juriului, i-a pl\cut Elclub [i [i-a dat seama c\ chilianuls-ar putea descurca cel mai binecu scenariul lui Noah Oppenhei-mer. Arronofsky trebuia ini]ial s\prelucreze scenariul acestui jur-nalist TV despre s\pt\mâna dedup\ asasinarea lui JFK din 22 no-iembrie 1963, care scenariu eraconcentrat pe persoana v\duvei [ipe interviul pe care ea `l d\ revis-tei „LIFE Magazine“, plus flash -backurile inerente. Arronofsky arenun]at la regie, dar a r\mas `nproiect ca produc\tor. RachelWeisz, care trebuia s\ joace, a

ie[it, fiind `nlocuit\ cu NataliePortman. Larraín recunoa[te `n -tr-un interviu c\ `nc\ de la prima`ntâlnire cu Portman i-a pus ̀ n ve-dere c\ el face jocurile, iar ea tre-buie s\ se supun\ ori nu sem-neaz\ contractul.

Cred c\ `n general a[a a fost,dar mai cred [i c\ Portman, care s-a preg\tit foarte mult (ea `ns\[ifiind foarte tenace), l-a deviat pechilian cu câteva grade de la pistapropus\. Manohla Dargis de la„The New York Times“ scrie c\Natalie Portman joac\, de obicei,`n propria ei minte. Cred c\ e unfel de-a spune c\ e mult prea vizi-bil\ `n personaj [i c\ e ceva auto-suficient `n u[urin]a de a juca bi-ne. Jackie e un film cu foarte mul-te auuri, dar interpretarea lui Por-tman nu e unul dintre ele. O reco-mandau pentru rol nu vagaasem\nare fizic\ cu personajul,cât capacitatea de a schimba foar-te u[or registrele, lucru care eraclou-ul filmului. Ca jurnalist TV,Oppenheimer a vrut s\ arate câtde important\ e imaginea `n con-struirea unui mit [i c\ Jackie eracon[tient\ de asta, cu atât maimult cu cât pozi]ia de so]ie a luiJFK [i mai apoi de prim\ doamn\a obligat-o s\-[i mascheze timidi-tatea [i s\ devin\ cea pe care JFKo dorea. Larraín a dorit [i el caJackie s\ fie un personaj stratifi-cat, care `ntr-un fel se prezint\ `nfa]a jurnali[tilor, ̀ n alt fel trateaz\cu cei de la Casa Alb\ [i `n alt felvorbe[te cu Bobby Kennedy [i cucopiii. Jocul acesta de m\[ti `ireu[e[te lui Portman, dar din

p\cate ea ne arat\ tot timpul [iscara pe care a urcat, [i nu [tiudac\ asta a fost inten]ia lui Lar-raín. Poate c\ a fost. Jackie parc\joac\ un rol [i când e singur\ `ndormitor sau când e cu copiii, [iparc\ joac\ pentru ea, iar aceast\rigiditate pe mine m\ deruteaz\.

M-am uitat de curiozitate la do-cumentarul din 1961 despre CasaAlb\ prezentat\ de ea (era primadat\ ever când interiorul Casei Al -be ap\rea pe micul ecran), precum[i la documentarul ABC care a`nso]it, `n 2011, lansarea volumu-lui realizat pe baza celor opt ore deinterviu cu prietenul ArthurSchlesinger, interviu realizat lapatru luni de la asasinarea luiJFK. Ei bine, spre deosebire deNatalie Portman, Jackie Kennedyera o persoan\ foarte dr\gu]\,avea o c\ldur\ pe care Portmannu o are pe ecran. Performan]aactri]ei mi se pare profesionist\,

dar rece, tehnic\. (Isabelle Hup-pert are cu totul alt\ clas\.)

Mai mult decât pentru inter-pretare, filmul lui Larraín ar fimeritat nominaliz\ri la celelaltecategorii. El are amplitudineaunei simfonii, nu doar datorit\muzicii Mic\i Levi/Micachu, careefectiv `l reordoneaz\, de[i [i sce-nariul lui Oppenheimer e muzi-cal, chiar dac\ se simt [i in -fluen]ele ferme ale lui Peter Mor-gan (din Frost/Nixon, de pild\).Larraín a realizat reconstituiriale unor momente deja clasice,cum e documentarul White HouseTour sau ̀ nmormântarea lui JFK,pl\nuit\ de Jackie Kennedy `n po-fida avertiz\rilor serviciilor se-crete, când alaiul mortuar a fostcopiat dup\ alaiul lui Lincoln [ito]i invita]ii str\ini au mers pe jos`n spatele co[ciugului tras de caialbi. Aceste reconstituiri sunt mon-tate strâns laolalt\ cu fragmente

reale, [i atunci jocul lui Larraíncap\t\ profunzime, pentru c\aproape nu mai [tii care imaginisunt reale – pentru cele de la`nmormântare, reperul e BobbyKennedy, care nu seam\n\ cu in-terpretul lui, Peter Sarsgaard. Ceface atunci spectatorul e s\ `ncer-ce s\ o vad\ pe Jackie prin voalulnegru pe care `l poart\. Nici `nima ginile reale, nici `n cele filma-te de Larraín nu ai impresia c\ajungi la ea. Pentru mine, aici emiezul filmului [i aceste imaginim\ fac s\ cred c\ Larraín nici nu[i-a propus s\ deslu[easc\ miste-rul lui Jackie, dar c\ a fost fasci-nat s\-l adânceasc\.

Film

Iulia BlagaPortmanChilianul Pablo Larraín a fost singurul regizornominalizat recent laGloburile de Aur pentrudou\ filme, Jackie (rolprincipal feminin) [iNeruda (film str\in). Amf\cut un interviu cu el `n2015 la Berlin, `nainte s\ia Marele Premiu al Juriu-lui cu El club (interviul afost publicat aici, `n SdC).Mi-a f\cut impresia unuiom extrem de tenace, deaceea tind s\ cred c\ pen-tru Jackie, primul s\u filmde limb\ englez\ de laHollywood, n-a f\cutcompromisuri prea mari.

ne-a a[ezat dumnezeu altfel decât pe celelalte popoare“ · chiar dac\ la un moment dat am avut...

Documents