lansare emo}ionant| a noii edi}ii a volumului bricabrac … · `nso]it de marie-france ionesco cu...

$: LANSARE EMO}IONANT| A NOII EDI}II A VOLUMULUI BRICABRAC … · `nso]it de Marie-France Ionesco cu 20 de minute `nainte de ora anun ]at\ [i s-au a[ezat `n primul rând. Unul câte$
Un 1984 caretraumatizeaz\publiculamerican

Drago[ Cojocaru

Fie americanii au devenit ex-trem de ginga[i, fie realizatoriiadap t\rii teatrale a romanului1984 al lui George Or well au s\ritcalul `n ceea ce prive[te rea lis -mul. Sau au o tehnic\ de marke -ting foarte bun\. Primirea piesei,scrie „The Holly wood Reporter“,a fost groaznic\.

» pag. 15

ANUL XIII » NR. 573 » 8 – 14 iulie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Un romandespre`mp\ratulOctavian

Cristian Teodorescu

De o primire ceva mai bun\decât Stoner, `n Statele Unite s-a bucurat Augustus, romanulistoric de pe urma c\ruia Wil -liams s-a ales cu singurul s\upremiu literar. Construit cam`n felul mozaicurilor romane,scrisori, documente [i jurnale(aproape toate inventate deWil liams), care se ntrep\trund`ntr-o fresc\ monumental\, Au-gustus e scris `n buna tradi]ie amarilor fresce istorice despreImperiul Roman.

» pag. 10

Citi]i dosarul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 6-9

Românii e de[tep]i

Interna]ional

Cronic\ de carte

LANSARE EMO}IONANT| A NOII EDI}II A VOLUMULUI BRICABRAC

To]i oamenii lui Pintilie

P\str\toriiRadu Pavel Gheo

Nu mai suntem la fel de mul]i caodinioar\, dar am r\mas, cred,destui. M\ gândesc la cei care amapucat destul de mult din perioa-da comunist\ ca s\ ne form\mni[te obiceiuri domestice odini -oar\ fire[ti, dar care azi pot p\ -rea bizare.

» pag. 3

~n 29 iunie 2017, pe aproape 40 de grade, Sala „Elvire Popesco“ a Institutului Francez din Bucure[ti a fost plin\ cu ocazia lan s\rii unei noi edi]ii a volumului Bricabrac, de Lucian Pintilie, lan sare din cadrul celei de-a 13-a edi]ii a Festiva lului Interna]ional de Film Bucure[ti. Cea mai mare surpriz\ a fost prezen]a lui Lucian Pintilie, care a venit`nso]it de Marie-France Ionesco cu 20 de minute `nainte de ora anun ]at\ [i s-au a[ezat `n primul rând. Unul câteunul, cunoscu]ii au mers s\-i salute. Printre ei R\zvan Vasilescu, Dan Nu]u, Mariana Mihu] [i Victor Reben giuc, Eugenia Vod\ (care i-a adus lui Pintilie un trandafir alb), Nae Caranfil, Corina {uteu, Andrei {erban, Stere Gulea.

© S

imio

n Bu

ia

www.suplimentuldecultura.ro4UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 573 » 8 – 14 iulie 2017

2 » opinii

Drag\ domnule Grossman, v\ tri-mit aceste rânduri din Europa deEst, `n anul 2017, dup\ calendarulcre[tinilor. S\ nu crede]i c\ mi faciluzii c\ le ve]i citi vreodat\. Bi-ne`n]eles c\ le scriu pentru mine.Nu a[a facem to]i? Nu scriem, maiales, pentru noi, pentru a `n]elege[i a putea merge mai departe?

Nu o s\ v\ fac o laudatio. Sunte]i`ndelung premiat [i faima dumnea-voastr\ global\ va tot cre[te, e lim-pede. La ce v-ar folosi? O s\ v\scriu, `ns\, ce a schimbat `n minecartea dumneavoas tr\ Un cal intr\`ntr-un bar, care m-a ]inut ntre pa-ginile sale o du p\-amiaz\ `ntreag\,pân\ mult dincolo de miezul nop]ii.

~n primul rând, domnule Gross -man, v\ spun c\ Doval\ al dumneavoastr\ sunt [i eu, cum [idumnevoastr\ sunte]i, [i cum atâ -]ia – dac\ nu to]i – cititori sunt. Do-val\, `n num\rul s\u de stand up,mai degrab\ tragic decât amuzant,a[a cum [i via]a este, este universal.

Desigur, Doval\ `[i are rostuls\u acolo, `n Orientul Mijlociu,povestea sa este una israelian\, [ie foarte bine c\ e a[a.

Dac\ tot am ajuns pân\ aici,]in, de asemenea, s\ v\ felicit,dom nule Grossman, pentru pozi -]ia pe care o ave]i `n chestiuneaTeritoriilor ocupate. Am f\cut re-cent o vizit\ `n Palestina [i am

sim]it o nevoie disperat\ s\ m\ag\] fie [i de iluzia p\cii. M\ bu-cur\ luciditatea dumneavoas tr\(`n ciuda sau poate ca urmare adramelor personale).

Totu[i, s\ nu ne abatem.De Doval\ ziceam: enun]\ câte-

va idei grozave, te face s\ vrei s\ l`mbr\]i[ezi [i s\ `l pocne[ti, ca peun om, ca pe un frate. Spune cevaDoval\, spune ceva.

A[a tr\im to]i, pân\ la urm\:a[teptând s\ ne vad\ cineva [i s\ nejudece, s\ ne dea m\car speran]a c\toate acestea au vreo ur m\ de sens.

De când v-am terminat carteam\ obsedeaz\ acest gând enun]atde Doval\: c\ nimeni nu a fost con-damnat pentru c\ a dat na[tere,de[i prin asta – cel mai adesea cupremeditare – condamn\ la moarte.

Acesta nu e un gând oarecare.Acesta e un gând care mi-a trecutprin cap `nc\ din adolescen]\,dac\ nu din copil\ria târzie, [i ca-re continu\ s\ m\ tulbure. Aredreptate Doval\.

{i ceilal]i oameni gre[esc: conti-nu\m s\ condamn\m oameni la

moarte, cu fiecare na[tere, [i o facemcu un entuziasm mereu proasp\t.

A[a e natura uman\, bine`n -]eles, ceea ce nu `nseamn\ c\exist\ vreo noim\ `n aceast\ pro-blem\ elementar\, dar decisiv\, aomului care `[i cunoa[te sfâr[itul`nc\ de la `nceput. Nu exist\.

Exist\ doar ntâmplarea de a fiaici, noi to]i Doval\, `ncânt\tori,ferici]i, dezgust\tori, cruzi, bol-navi, termina]i.

Domnule Grossman, nu am nicio ncheiere potrivit\ pentru scrisoa-rea mea, nici nu cred c\ poate existao `ncheiere potrivit\. Dup\ ce l pri-ve[ti pe Doval\ ca pe o oglind\, toate`ncheierile devin prea pu]in.

Ave]i talentul de a spune omu-lui cum este, domnule Grossman.Descoperirile lui Doval\ cu privi-re la via]a pe care a tr\it-o `l facgreu de acceptat. Pentru c\ omul,plin de vise [i regrete [i de contra-dic]ii, e totu[i pu]in sau, mai de-grab\, chiar nimic sub soare, cum[tim `nc\ din Ecleziastul.

Un cal intr\ `ntr-un bar, dom-nule Grossman, chiar dac\ nu

vre]i, este – [i abia aici am vrut s\v\ aduc – un testament, nu vechi,dar nici nou.

Un testament care a[az\ râsul`n centrul fiin]ei umane, `ntr-ofars\ care smulge zâmbete, de[itotul r\mâne de[ert\ciune.

Da, domnule Grossman, a]i ri-dicat `nc\ un templu peste eternaorbitoare ruin\ care e omul cecaut\ un rost.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pewww.suplimentuldecultura.ro

Cartea Un cal intr\ `ntr-un bar de David Grossman(traducere din limba ebraic\ de Gheorghe Mileti nea -nu) a fost publicat\ de Editura Polirom `n anul 2015.

Scrisoare c\tre David Grossman

A[ezat pe o cutie, b\trânul batedarabana cu degetele pe mas\.Ana puf\ie dintr-o ]igar\ [i `[ifrea c\ palma de frunte. P\[e[tenelini[tit\ prin `nc\pere, apoi `l`ntreab\ pe Marcu:

— Auzi? Eu am o curiozitate.Cum e, exist\ un Rai sau un Iad alanimalelor? Adic\ unde merge su-fletul lor dup\ ce mor? Teoreticvorbind. Ce spune Biblia?

— Unde s\ mearg\? E clar. Toa-te animalele merg `n Rai, ziceb\trânul.

— L-am `ntrebat pe Marcu, nu te b\ga... El e preot. El [tie cevorbe[te.

— E o `ntrebare grea. Nici dac\animalele au suflet nu se [tie precis.

— Chiar a[a. Cum s\ aib\ su-flet, de exemplu, un ]ân]ar?, semir\ b\trânul.

— Tata, dac\ ai b\ut un pic maimult, acum te calmezi, da? Te rog

s\ te ab]ii. Acum doar ascul]i, da?...Pentru c\, oricum, te contrazici.

— Eu?! M\ contrazic? Cum m\contrazic?!

— Tocmai ai spus c\ animalelemerg `n Rai.

— Las\-m\ cu asta... E o dova -d\ de `n]elepciune. Tocmai ]i-amar\tat c\ eu chiar ascult. {i c\-mipot modifica o opinie `n fa]a unuiargument. Corect, Marcu?

Marcu d\ din mân\, semn c\nu vrea s\ se amestece `n disput\.

— Uite [i Marcu e de acord c\-]i po]i modifica opinia `n fa]aunui argument. Iar asta e o calita-te de-a mea pe care tu nu ai reu[its\ o mo[tene[ti de la mine.

Ana `l ignor\ pe taic\-su de-monstrativ.

— Deci, Marcu, ce scrie n Biblie?— Nu prea scrie nimic despre

asta. Ar fi ceva, dar nimic clar. Deexemplu, `n Regi, se spune c\ Ilie

e ridicat la cer `ntr-un car de foc,cu cai de foc... Pentru unii e dova-da c\ animalele pot merge `n cer...Al]ii au formulat doar ni[te posi-bilit\]i... E poveste lung\. Pe scurt,animalele fie nu au suflet deloc,fie au, dar de o calitate inferioar\.~n ambele cazuri, animalele pur [isimplu mor.

— {i asta-i tot?— Asta-i tot. Cel mult tr\iesc `n

amintirea st\pânilor.— Mie-mi convine a[a, zice b\ -

trânul. Dac\ ar exista via]\ du p\moarte, ar trebui s\ m\ chinui `ncontinuare s\ demonstrez ceva.

— {i dac\ ar exista Rai, ce-aimai spune?!

— {i-acolo ar trebui s\ m\ chinuis\ demonstrez c\ merit s\ r\mân.S\ fac ceva de care n-am chef.

— Ba]i câmpii, tata. Pun pariuc\ [i dac\ ai tr\i zece vie]i, tot nute-ai s\tura.

— {tii tu mai bine decât minece vreau! Uite c\ eu m-am s\turats\ tr\iesc. Bun a[a?!

Marcu se ridic\ [i se duce pân\la u[a livingului. Iese pe hol [i re-vine. Are o expresie uluit\ pe fa]\.

— A disp\rut!— Imposibil. Doza aia omora [i

un cal. Ana `[i prinde capul `n palme.

Marcu [i b\trânul ies pe hol, apoiintr\ `ntr-un dormitor gol, unde eo singur\ canapea, `n mijlocul ca -merei. Marcu inspecteaz\ dormi-torul, se a[az\ pe burt\ [i prive[tesub canapea.

— E aici. St\ `n picioare. Paredoar ame]it\.

— Scoate-o naibii afar\!Marcu bag\ capul sub pat, se

aude o miorl\itur\. Scoate de sub

pat o pisic\ siamez\ b\trân\, iaraceasta se zbate `n mâinile sale, `lzgârie pe bra].

— }ine-o bine. Mai aduc ime-diat o doz\ de otrav\.

Marcu scap\ pisica, o alearg\prin `nc\pere, o prinde `ntr-uncol] [i o ]ine strâns. Pisica se zba-te. B\trânul revine cu o sering\`nc\rcat\, se apropie de Marcu [i`i administreaz\ pisicii o injec]ie`n gât. Pisica se lini[te[te `ncet-`ncet. Marcu o a[az\ pe podea.To]i stau [i o privesc. Pisica se ri-dic\ u[or, `[i `mpletice[te picioa-rele, cade din nou. Respir\ saca-dat. Ana fuge din dormitor.

— S\ mai zic\ cineva c\ pisicanu are [apte vie]i! zice b\trânul.Nu moare a[a u[or, chit c\ noi vrems\-i curm\m suferin]a.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

O discu]ie despre suflet

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 573 » 8 – 14 iulie 2017

opinii « 3

Noi – sau destul de mul]i dintrenoi – p\str\m lucruri care pot fi re-folosite. Noi – destul de mul]i din-tre noi – punem deoparte. Noi nefacem rezerve. Am fost obi[ nui]ide mici c\ `n România nu se [tieniciodat\ când pot disp\rea dinmagazine... nu [tiu, orice: uleiul,zah\rul, cartofii, ciocolata, ca-feaua. E bine s\ te asiguri. S\ puideoparte. {i mai ales s\ p\strezi

lucruri, s\ nu le arunci, cum facconsumi[tii de azi, fiindc\ o s\ maifie bune la ceva, o s\ vezi c\ da. Ca`n vreme de r\zboi. Ca n România.

Noi suntem p\str\torii, de[ipoate c\ ni s-ar putea g\si [i altenume. Numele nu conteaz\ a[a detare: [tim oricum ce `nseamn\.Unii pot aluneca `n patologic [iajung s\ [i aglomereze c\mara, raf-turile [i orice spa]iu de depozitare

cu saci de zah\r, bidoane de ulei,cutii de cafea, cacao, ceai, deter-gen]i, cu s\punuri frumos mirosi-toare, ]ig\ri str\ine (nu c\ ar maiexista altele) [i orice alte produsecare pot fi stocate mult\ vreme [icare `n copil\ria sau tinere]eanoastr\ erau greu de procurat.P\str\torii normali se mul ]umesccu planuri de criz\ pe termen scurt,cu rezerve decente, dar sigure: unu-dou\ kilograme de cafea, s\ fie acolo,dou\-trei pungi de zah\r, ntotdeau-na o sticl\ sau dou\ de ulei sigilate,nedeschise, ni[te pesmet, vreo do -u\ sticle de b\uturi fine, de obiceiwhis ky [i vin, [i ce mai consider\fiecare necesar.

Da, suntem tot mai pu]ini, darsuficient de mul]i ca s\ lu\m cuasalt supermarketurile [i s\ cum -p\r\m `ntotdeauna mai mult de-cât ne-ar trebui. S\ nu ne confun-da]i cu consumi[tii: nu, noi nucump\r\m compulsiv pentru c\a[a ne-am obi[nuit, ci pentru c\a[a ne-am fi dorit [i `n sfâr[it avemocazia s-o facem – nu se [tie pentrucât timp. E o diferen]\ de nuan]\,poate irelevant\ din perspectivaefectului, dar totu[i o diferen]\.

~ns\ ceea ce ne individuali-zeaz\ [i mai clar e faptul c\ p\s -tr\m lucruri care celor de azi lepar dispensabile, de unic\ folo-sin]\ sau ceva pe-acolo. P\str\mpungi de plastic `n exces, mai alesdin cele mari, frumoase, cu impri-meuri `n culori vii, cum erau celeprimite pe vremuri din str\in\ta-te, sp\late [i netezite pân\ la deco-lorare. P\str\torii adev\ra]i au `ndebara minimum dou\zeci-trei-zeci de plase refolosibile de carenu s-au atins `nc\ [i `[i re`nnoiescrezerva. Cele puse `n circula]ie seutilizeaz\ pân\ se sfâ[ie complet,ceea ce poate dura luni sau chiarani – [i, iat\, afirma]ia asta edemn\ de un p\str\tor autentic.Iar\[i, unii ne-ar putea confundacu ecologi[tii [i câteodat\ pro-fit\m de confuzie ca s\ ne punem`ntr-o lumin\ mai bun\, dar nu\sta e adev\rul: inten]ia noastr\nu e s\ salv\m planeta, ci plaseledeja folosite, fiindc\ sunt `nc\ bu-ne, de ce le-ai arunca? Când ie[imla cump\r\turi – sau din cas\ –,avem `ntotdeauna la noi o plas\sau chiar dou\, fiindc\ prima sepoate rupe. De aceea, ori de câte

ori vede]i pe cineva ie[ind de laCarrefour cu o plas\ Billa sau dela Lidl cu o plas\ pe care scrie ce-va n german\ sau italian\, s\ [ti]ic\ l-a]i v\zut pe unul dintre noi.

Putem fi recunoscu]i [i dup\admira]ia pentru tr\inicia obiec-telor casnice, a hainelor, a tuturorlucrurilor menite s\ reziste câ]ivaani, dar c\rora le prelungim via]amatusalemic. A]i auzit pe cineval\udându-[i haina de iarn\ pe ca-re o are de dou\zeci de ani? E cusiguran]\ un p\str\tor. Pantofii\ia ì are de cin[pe ani? Alt p\s -tr\tor. Televizorul sau aspirato-rul cuiva e din 1997, dar mergeperfect [i acum? ~nc\ unul de-alnostru. Eu `nsumi am, de exem-plu, o batist\ de pânz\ din 1986 sau1987. Ce zice]i?

Mai e ceva. Ori de câte ori vedemnu [tiu ce frigider nou [i meschin,cu pere]i sub]iri, cum sunt mai toa-te frigiderele obi[nuite de-acum,sau un aragaz dintr-o tabl\ sub]ire,care rugine[te n dou\ luni, to]i, ab-solut to]i, suntem de acord c\ ast\zinu se mai fac lucruri atât de traini-ce ca pe vremuri. {i v\ asigur c\avem dreptate.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

P\str\torii

Nici m\car nu s-a uscat cernealape decretele de instalare a noilormini[tri, c\ se petrece din nou ce-va straniu `n sânul coali]iei de gu-vernare. S-a v\zut inclusiv la vo-tul noului guvern `n Parlament c\PSD [i ALDE au terminat rela]iade iubire [i c\ se intr\ `n rutinaobi[nut\ unei coali]ii de guver -nare. E ciudat ca tu, partid aliat alFratelui cel Mare, s\ afli c\ s-aschimbat peste noapte programulde guvernare. E umilitor [i frus-trant s\ se petreac\ a[a ceva, dar[i un semn al PSD c\ nu mai punemare pre] pe tov\r\[ia cu ALDE,ci doar num\rul de ale[i conteaz\.

Doar asta ì intereseaz\ pe cei dinPSD, pentru c\ 20 de voturi n Par-lament sunt tare bune `n vremuricomplicate.

~n definitiv ce i leag\ pe T\ri cea -nu [i Dragnea? Mai nimic. Doarfrica de DNA [i ca[cavalul oferitde puzderia de posturi la nivelcentral [i local. O leg\tur\ de con-junctur\ ce se poate rupe oricând.~ntrebarea e cum va evolua rela]iaPSD-ALDE, `n cazul `n care se vareu[i `mblânzirea DNA. Chiar c\nu va mai fi o miz\ comun\ pen-tru continuarea rela]iei, de[i func -]iile din administra]ie sunt impor-tante pentru orice partid carevrea s\ conteze [i s\ controlezeteritoriul.

Dar, dincolo de tensiunile PSD-ALDE, care `nc\ sunt `n faz\ in-cipient\, se petrece ceva [i pe re -la]ia Tudose-Dragnea. {i este lo -gic s\ fie a[a, cât\ vreme Dragneacontinu\ s\ cread\ c\ poate con-duce executivul. Dup\ experimen -tul nereu[it cu Grindeanu, Drag-nea nu vrea s\ mai repete poves tea[i cu Tudose. E frica omului caresimte c\, dac\ nu contro leaz\ tot,poate pierde puterea. Iar Dragnea[tie c\ func]ia de premier e obun\ ramp\ de lansare `n politica

mare pentru orice politician. Maiales din PSD.

~ns\ liderul PSD ac]ioneaz\prost. Din nou. I-a ie[it calculul lalimit\ `n disputa cu Grindeanu,dar, dac\ va repeta acelea[i gre -[eli, va capota. Iar Dragnea nudovede[te c\ a `nv\]at ceva dinlec]ia b\n\]ean\. Deja traseaz\sarcini noului guvern, iar faptulc\ nu-l sl\be[te o clip\ pe Tudosedemonstreaz\ cam cum va ar\tatabloul `n perioada care vine. Li -derul PSD e aproape s\ [i-l osti -lizeze pe Tudose f\r\ s\-[i doreas -c\ asta. Cu cât `l `mpinge mai tare`n col] pe premier, cu atât acestava reac ]iona mai repede. E instinc-tul fi resc de conservare, oricât dedocil ai fi fa]\ de cineva.

Cum s\ stabile[ti nivelul fis-calit\]ii din pix, la partid, când gu-vernul e cel care [tie exact cumst\ treaba cu Finan]ele ]\rii?

Dragnea propune un nou mo -del economic pentru România. Iarformula sa e periculoas\. ~ntâi sta-bile[ti cheltuielile, apoi vezi deunde sco]i banii. Asta vrea Drag-nea. E modul s\u de a vedea lu-crurile. Probabil c\ a[a face `ngos pod\ria proprie, unde `ntot-deauna ì d\ cu plus. Iar când e `n

deficit, pu]in probabil, apeleaz\ ladarnicii s\i prieteni.

Dar România nu e paradisul luidin Teleorman. E ca [i cum `ntr-ofamilie `]i propui s\-]i iei [i ma -[in\ scump\, [i cas\ `nc\p\ toare,ba chiar s\ pleci [i `ntr-o vacan]\de lux. Totul deodat\. De undebani? Nu conteaz\, ne `mpru-mut\m de la b\nci, de la rude [iprieteni. Haios mod de lucru. Daraici vorbim de siguran]a econo -mic\ a unui stat. Un [ir de deciziipripite poate trimite România `n -tr-o zon\ periculoas\, c\ nici lau-rea]ii Nobel `n economie n-ar fi `nstare s\ desfac\ nodul.

Tudose a `n]eles c\ impozitareape cifra de afaceri e un os greu de`nghi]it de mediul economic, ce aravea consecin]e dezastruoa se pen-tru companii. Pus s\ fac\ tr\s naia,Tudose a reac]ionat. Au existat, separe, discu]ii aprinse la ceas de sea -r\, iar Dragnea a dat `napoi.

Paradoxal, Tudose e `ntr-o pozi -]ie net mai bun\ `n raport cu lide -rul s\u de partid decât cea pe careo avea Sorin Grindeanu. Dac\ Tu-dose ì zice „nu“ lui Dragnea, cepoate s\ p\]easc\? O nou\ mo]iu nede cenzur\ `n toamn\? E imposibilca tu, partid serios, s\ trânte[ti

de dou\ ori guvernul `n mai pu]inde un an. {i Dragnea, [i Tudose aupe mas\ aceste calcule. ~ns\ avan-tajul e de partea premierului. Iarasta `l enerveaz\ teribil pe liderulPSD. {i-ar dori s\ butoneze teleco-manda, iar Tudose s\ se mi[tecum vrea el.

Urmeaz\ s\pt\mâni istovitoa repentru Dragnea. Iar vacan]a dinBrazilia e tare departe. Cu cât Drag-nea va fi mai ofensiv, cu atât `l vaenerva mai tare pe Mihai Tudose.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

{i dac\ Tudose e maijuc\tor decât Grindeanu?

Nu mai suntem la fel de mul]i ca odinioar\, dar amr\mas, cred, destui. M\ gândesc la cei care am apucatdestul de mult din perioada comunist\ ca s\ ne for -m\m ni[te obiceiuri domestice odinioar\ fire[ti, darcare azi pot p\rea bizare.

Avem un nou guvern,suntem `n perioada con-cediilor, am putea credec\ urmeaz\ o perioad\plictisitoare. Ce s\ maia[tept\m de la politi-cieni? Doar nu vre]i s\ seapuce de autostr\zi `nmiezul verii. E ultima lorgrij\. Guvernul abia s-ainstalat, iar Dragnea eobosit [i el dup\ r\zboiuldus cu Grindeanu.

4 » muzic\


Atunci când o Academie de muzic\german\ face mai mult pentru muzicaclasic\ decât un `ntreg stat (român)

Cea de-a treia Sonat\ `n La minorpentru vioar\ [i pian, op. 25 deGeorge Enescu a fost una dintrepiesele de examen de masteratmuzical cântate `n concert de vio-lonistul Stephen Waarts, `mpre-un\ cu pianista Megumi Hashiba.Violonistul olandez-american (n.1996) [i-a `nceput studiile cu LiLin la Conservatorul din SanFrancisco, le-a continuat cu Aa ronRosand la Curtis Institute [i s-aperfec]ionat `n cadrul Programu-lui Muzical Perlman. Recompen-sat cu premiul `ntâi la ConcursulInterna]ional de Vioar\ „Ye hudiMenuhin“ `n 2014, laureat cu unpremiu cinci [i cu cel al publicu-lui la Concursul „Reine Elisa-beth“, la Bruxelles, `n 2015, talen-tatul Stephen Waarts `[i facestudiile de masterat `ncepând deanul trecut cu profesoara MihaelaMartin, la Kronberg.

{i, m-am gândit, ascultând eco -urile pe care le-a stârnit interpre -tarea sa enescian\, c\ multa vorb\ -raie din România despre „bran dul“Enescu [i „vânzarea“ sa `n lu mealarg\ nu este decât un soi de inter-minabil bla-bla... O violonist\ [i un

pedagog de talia Mihaelei Martinface ast\zi infinit mai mult pentrumemoria [i promovarea muziciienesciene `n lume decât cinci festi-valuri bucu re[tene cu bugetul lorde milioane de euro.

~n parantez\ fie spus, la con-certele tinerilor de la Kronbergnu mele lui Enescu a putut fi auzit`nc\ din prima zi, gra]ie altisteisud-coreene Hwayoon Lee, un altmare talent, lansat\ odat\ cu pre-miile `ntâi ob]inute la Concursu -rile interna]ionale Brahms (2010),[i Yuri Bashmet (2013). Altistaeste eleva celebrei Nobuko Imai, oapropiat\ a Mihaelei Martin,mem br\ a Cvartetului acesteia,Michelangelo.

Dincolo de Enescu, dar cu gân-dul la Festivalul ce `i poart\ nu-mele, constat c\ Academia deMuzic\ Kronberg este pe cale de alua parc\ `n derâdere ineficien]a[i incapacitatea autorit\]ilor ro -mâ ne de a construi o sal\ de con-certe adev\rat\ la Bucure[ti.

~n micul, dar plin de suflet ora[Kronberg im Taunus, la circa 20km dep\rtare de Frankfurt, Aca -demia de Muzic\, institu]ie privat\,

a anun]at sâmb\ta trecut\ c\ `naceast\ toamn\ vor fi demaratelucr\rile de construc]ie a unei s\lide muzic\ de camer\, cu numeleCasals Forum, [i a unui Centru destudii muzicale universitare, con-comitent cu un hotel [i o parcare.O expozi]ie ilustreaz\, deocam-dat\, [i ofer\ planurile de con-struc]ie [i detalii mai mult decâtinteresante pe care vi le rezum.

Proiectul [i visul muzicienilorde la Kronberg poate `n fine de-mara dup\ ce Prim\ria ora[ului aalocat un teren pentru construc -]ie, de 6050 m2, `n vecin\tateasta]iei de tren [i a marelui parc cepoart\ numele Reginei Victoria.Cele dou\ cl\diri ale viitoarei casea Academiei de Muzic\ `nsu mea -z\ 8400 m2, pe mai multe niveluri,la care se adaug\ parcajul subte -ran. Mândria muzicienilor este,evi dent, Forumul Casals, sala deconcerte de muzic\ de camer\proiectat\ de un birou de arhitec-tur\ berlinez (arh. Volker Staab),`n colaborare cu un cunoscut spe-cialist `n acustic\, Martijn Ver-cammen. Sala, cu un volum de cir-ca 5.500 m3, care urmeaz\ s\ad\posteasc\ 550 de spectatori, vaavea o scen\ gândit\ pentru

soli[ti [i ansambluri filarmonicede muzic\ de camer\ de pân\ la 65de instrumenti[ti.

Forumul Casals a fost proiectatca una dintre pu]inele s\li modu-lare de acest gen din Europa, cu oform\ liber\, cu pere]i concavi [iconvec[i, orientabili pentru a seob]ine o acustic\ optim\ `n diver -sele variante pe care le poate luaspa]iul, de la cel de baz\, la unul subforma unui amfiteatru aproape cir-cular sau a unei s\li rectangulare.

Centrul de studii, construit pedou\ niveluri, va avea s\li declas\ ce vor g\zdui pân\ la 30 destuden]i, o sal\ de repeti]ii, de con-certe pentru copii [i alte eveni-mente de mai mic\ anvergur\, cu160 de locuri, o alta cu 50 de locuri[i un spa]iu special ce va g\zdui o[coal\ de lutieri.

Un panou special al expozi]ieide la Kronberg explic\ [i costurilepe care le presupune construc]ia,estimate la ora actual\ la un totalde 36 de milioane de euro. Dac\circa jum\tate din sum\ este ofe -rit\ de statul german, landul Hessa[i, `ntr-o propor]ie mic\, de ora[ulKronberg im Taunus [i de Fondulcultural Frankfurt Rhein-Main,cealalt\ jum\tate este alc\tuit\

din `nsumarea unor sponsoriz\riprivate (circa 40%), din fondurilepe care le are [i din crediteleob]inute de Academia de Muzic\.Dup\ `ncheierea `ntregii con-struc]ii, cheltuielile anuale de`ntre]inere sunt estimate la circa250 de mii de euro. O parte a aces-tora ar urma s\ fie acoperite prinproiecte muzicale, pân\ la 80 deconcerte cu public, prin `nchirie -rea s\lii pentru repeti]ii ale unororchestre de camer\ [i `n reziden -]\, cursuri de masterat [i atelieremuzicale cu public, concerte pen-tru copii [i familiile lor, produc]iede discuri etc.

Raimund Trenkler, cel care acreat Funda]ia Academia Kron-berg `n 1993 [i care o conduce `ncontinuare, declara sâmb\ta tre-cut\ la prezentarea proiectului c\este mândru c\ sala va purta nu-mele lui Pablo Casals, „o persona -litate artistic\ exemplar\, pentrucare arta [i umanitatea erau le -gate `n mod inextricabil“.

Inutil de repetat c\ GeorgeEnes cu, o figur\ a lumii muzicalemondiale de aceea[i factur\ cuprietenul s\u Casals, ar merita [iel o nou\ sal\ de concert, dar poa -te aude cineva.

Nu sunt de felul meu excesiv de sentimental,dar m\rturisesc c\ mi s-a umplut sufletul dec\ldur\ atunci când, la un concert la Acade-mia de Muzic\ de la Kronberg, o perechevecin\ cu mine mi-a spus, auzind c\ suntziarist român, c\ au fost mai mult decât im-presiona]i ascultând cu câteva zile `n urm\ osonat\ pentru vioar\ a unui compozitor origi-nar din România... George Enescu. Cuplul, un

avocat german din Frankfurt [i so]ia sa, oamericanc\ din New York, [tiau, evident, de-spre ce vorbesc. ~n calitatea sa de membru alConsiliului ce supervizeaz\ activitatea Fun-da]iei Academiei de Muzic\ Kronberg, avo-catul fusese invitat la seria de concerte-exa-men publice ale tinerilor virtuozi pe cale dea-[i `ncheia studiile, fie de m\iestrie, fie demasterat muzical. O s\pt\mân\ de recitaluri

aproape non-stop, o zi de concerte maraton,[apte la num\r, ale absolven]ilor (alumni)veni]i din toat\ lumea – `ntre care [i violon-celistul Andrei Ioni]\, cel descoperit de pro-fesorii de la Kronberg –, ce a culminat cu unconcert festiv [i un anun] de acela[i calibru:visul [i proiectul Academiei de a construi osal\ de concert proprie a intrat `n faza defini-tiv\. Nu mai exist\ punct de `ntoarcere.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Imagine a complexului Academiei de Muzic\ Kronberg

Raimund Trenkler prezint\ noua sal\ de concert


teatru « 5

Macmillan e autor de lucr\ri dra-matice, dar [i de scenarii pentruradio [i televiziune, `n specialpentru BBC, e [i regizor, iar nu-mele s\u a ap\rut frecvent peafi[ele câtorva dintre cele mai im-portante institu]ii teatrale ale con-tinentului [i ale Lumii Noi. De lacursurile de scriere dramatic\ or-ganizate de Royal Court au ie[itcâ]iva dintre cei mai ingenio[i au-tori de texte britanici [i nu numai([i ai no[tri Gianina C\rbunariu,Bogdan Georgescu, Mihaela Mi-chailov au avut stagii acolo). Dun-can Macmillan a urmat [i el RoyalCourt Young Writers Programme,plus mai multe workshopuri [idou\ mastere, pentru a afla câtmai multe dintre mijloacele cares\-i stimuleze talentul scriitori-cesc. ~n Marea Britanie, stimula-rea produc]iei de texte pentru tea-tru e ntre]inut\ nu numai printr-omultitudine de asemenea forme

de specializare, ci [i printr-un sis-tem foarte bine pus la punct [i eficient de comision\ri, care `ncu-rajeaz\ scrisul pentru scen\ [i leasigur\ autorilor contracte [i ve-nituri pe m\sur\. ~n privin]a stilu-lui s\u, Macmillan declara, `ntr-uninterviu pentru Soho Theatre:„Fii disciplinat. Scrie `n fiecare zi.F\-o cu pl\cere. Nu ncerca s-o faciperfect. Surprinde-te pe tine n su]i.G\se[te un loc unde s\ te sim]icreativ. Termenele-limit\ te ajut\foarte mult. Pare evident, dar scrieceea ce te-ar putea interesa pe ti-ne, dac\ ai fi spectator. Nu f\ pre-supozi]ii legate de ceea ce le-ar pu-tea pl\cea altora s\ vad\. Nu lucrala aceea[i pies\ cu anii, ia [i scrieuna nou\. Va fi mai bun\ decâtprecedenta“.

Textul are dramatism,lirism, surpriz\

O mie de motive l-a interesat peHoria Suru, care l-a lucrat cu Flo-rin Piersic Jr. O bijuterie de spec-tacol, pe care l-am v\zut nu `n spa -]iul s\u „natal“, ci `n turneu, laFestivalul Interna]ional de Teatrude la Sibiu, dar unde s-a adaptatperfect la ambientul de festival. Po-vestea lui Macmillan e fabuloas\,actual\, plin\ de sensibilitate [idramatism. E spus\ de un individ,privit la diverse vârste, ce rela-teaz\ felul n care a perceput depre-sia propriei mame. O maladie alec\rei prime semne s-au manifestatcând pu[tiul avea 7 ani [i care s-aagravat odat\ cu trecerea timpu-lui. Cum s\ gestionezi informa]ia[i, mai ales, cum s\ faci fa]\ acesteisitua]ii? Original, alc\ tuind o list\cu motive care s\ alunge melanco-lia [i s\ sublinieze c\ existen]a are,pe lâng\ nepl\ceri, necazuri, sufe-rin]e, suficient de multe temeiuricare s\ te fac\ s\ continui. „Am`nceput s\ fac lista dup\ prima ten-tativ\. O list\ cu toate lucrurilepentru care merit\ s\ tr\ie[ti.“ La7 ani, motivele se numeau: „`n ghe -]ata, b\taia cu per ne, plastilina,creioane colorate, orez cu lapte,pistoale cu ap\, Cartea Junglei“. ~n adolescen]\, „mirosul c\r]ilorvechi, Rambo, Star Trek, StarWars, s\ dai foc unor chestii, s\ te`mpaci dup\ o ceart\, s\ câ[tigi ce-va, castelele de nisip, s\ te tunzisingur, plint\, s\ mergi pe iarb\ `npicioarele goale“. La maturitate,

„r\s\ritul de soare, s\ te `ndr\gos-te[ti, sexul, s\-]i g\teasc\ persoanape care o iube[ti ceva bun-bun-bunde tot, s\ te ui]i la cineva care seuit\ la filmul t\u preferat, s\ stai s\vorbe[ti toat\ noaptea cu persoanaiubit\, s\ te treze[ti târziu lâng\persoana iubit\“. Pu[tiul cre[te, seconfrunt\ cu provoc\rile fiec\ reivârste, uit\ de list\, o redescoper\,revine la ea, continuând s\ aduneargumente ce ajung la 1.000.000. Caun reper la care trebuie, ca n oricenum\r\toare, s\ te opre[ti. Textullui Macmillan are dramatism, li-rism, surpriz\, prive[te dintr-operspectiv\ inedit\ una dintre ma-rile maladii ale secolului: depresia.O face utilizând cea mai emo]io-nant\ modalitate: felul personali-zat al unui copil de-a `ncerca s\`n]eleag\ ce se petrece cu cea care i-a dat via]\, str\dania lui de-a oajuta s\ traverseze zilele cenu[iiale rec\derilor, sinistrul tentative-lor reluate de a-[i pune cap\t zile-lor, modalitatea de a-i demonstracât de mult o iube[te. Lista com-pus\ de fiu devine o c\l\torie tea-tral\ `n universul extrem de com-plicat al umanului, al fericirii [i ace mai `nseamn\ ea.

Ca spectator, urm\re[ti con-templativ `nduio[\toarea poveste,dar devii [i parte a ei. Nu doar afec-tiv, ata[ându-te de personaje, deevolu]ia narativit\]ii, ci prezen-tând la rându-]i, aleatoriu, prin de -semnare, motivul `nscris pe uncartona[ numerotat, primit la in-trare, motiv pe care-l cite[ti cu vo-ce tare la un moment dat, când `]iauzi num\rul. Al meu era 54. ~nplus, `n câteva secven]e, partici-pan]ii devin partenerii de joc ai luiFlorin Piersic Jr., care se pricepede minune s\ le alunge tracul, s\-i`ndemne s\ improvizeze, s\-i fieal\turi. Florin Piersic Jr. are ca-rism\, joac\ firesc, ca pentru prie-teni, [i foarte rapid ntreaga sal\ ie la picioare, e capabil\ s\ fac\ ne-condi]ionat tot ce i se cere. Acto-rul joac\ re]inut, temperat, do-zând tensiunea, tr\irile, l\sândr\gaz de procesare intelectual\ [iafectiv\ a epicului teatral [i play-list-ului asortat dramaturgiei, frag - mente muzicale care te transport\imaginativ `n lumea fic]ional\ alui Duncan Macmillan. Intimist,ca la o [uet\ scenic\. A[ puteag\si u[or cel pu]in O mie de moti-ve care s\ v\ recomande pro -duc]ia de la Point.

O mie de motiveDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Cunoscut `n mediul tea -tral românesc mai alesgra]ie piesei Lungs/Res -pira]ii, montat\ `n ulti -mele sezoane `n mai mul -te versiuni pe diversesce ne din ]ar\, DuncanMacmillan atrage aten]iaprintr-un alt text, EveryBrilliant Thing/O mie demotive, pe care HoriaSuru l-a adus `n aten]iapublicului la POINT Bucu -re[ti, `n coproduc]ie cuAsocia]ia Cultural\ProDrama.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

© w

ww

.hor

iasu

ru.r

o


6 » dosar

LANSARE EMO}IONANT| A NOII EDI}II A VOLUMULUI BRICABRAC

To]i oamenii lui Pintilie~n 29 iunie 2017, pe aproape 40 de grade, Sala„Elvire Popesco“ a Institutului Francez dinBucure[ti a fost plin\ cu ocazia lans\rii uneinoi edi]ii a volumului Bricabrac, de LucianPintilie, lan sare din cadrul celei de-a 13-aedi]ii a Festivalului Interna]ional de FilmBucure[ti. Cea mai mare surpriz\ a fost pre -zen]a lui Lucian Pintilie, care a venit `n so]itde Marie-France Ionesco cu 20 de mi nute`nainte de ora anun ]at\ [i s-au a[e zat `n pri -mul rând. Unul câte unul, cunoscu]ii au merss\-i salute. Printre ei R\zvan Vasilescu, DanNu]u, Mariana Mihu] [i Victor Rebengiuc,

Eugenia Vod\ (care i-a adus lui Pintilie untrandafir alb), Nae Ca ran fil, Corina {uteu,Andrei {erban, Stere Gulea. Cum s\ te maiplângi de c\ldur\ când pân\ [i Mihai {ora, lacei o sut\ de ani pe care `i poar t\ cu atâtau[urin]\, era `n sal\? Dup\ proiec]ia cu Ter -tium non datur, mediume trajul lui LucianPintilie din 2006, Mo nica Andronescu, coor -donatoarea colec]iei „Yorick“ a Editurii Nemi -ra (unde a ap\rut Bri cabrac), a invitat pe sce -n\ un grup ilustru de vorbi tori care au de p\ -nat amintiri, au punctat modul `n care `n tâl -nirea cu Lucian Pintilie le-a marcat existen]a,

pasându-[i o minge imaginar\ [i precizând, ca`ntr-un joc serios, dac\ pe ei i-a pus sau nu josmaestrul, evi tând sau nee vitând anecdotele,vorbind despre ei prin cuvintele despre Pin -tilie sau invers, `ncer când sau ne`ncercând s\exprime ceva ce e oricum inexprimabil. Re -d\m mai jos dis cursurile `n ordinea lor natu -ral\. Când citi]i, nu uita]i c\ Lucian Pintilieera [i el pe scen\, absent [i în acela[i timpatent. Nu a spus nimic, dar mesajul lui aconstat într-un text din Bricabrac, citit deVictor Rebengiuc la sfâr[it. E chiar ultimulcapitol din Brica brac. Un text de r\mas bun.

ANDREI {ERBAN

Când eram la liceu, [tiam c\ vreaus\ fac un singur lucru pe lumeaasta – s\ fiu `n teatru, [i aveamtrei idoli: Liviu Ciulei, ClodyBertola [i Lucian Pintilie. Maitârziu, dup\ ce m-am `mprietenitcu to]i trei, Clody mi-a povestit c\a fost c\s\torit\ de trei ori: primadat\ cu un pictor foarte celebru(n.red.: {tefan Constantinescu)care i s-a p\rut c\ e un fel de tat\pentru ea, pe urm\ cu Liviu Ciu -lei, care i s-a p\rut c\ e un fel defrate, [i apoi cu Lucian, care i s-ap\rut c\ e fiul ei.

Prima oar\ când i-am v\zut pePintilie [i pe Ciulei, `n 1961, eramelev [i m-am furi[at sus la Gr\di-na Icoanei s\-i v\d repetând laCopiii soarelui (era regie comu -n\). Gesturile lui Ciulei eraufoarte lente. Era un om a[ezat,foarte calm, pe când Pintilie aveaceva de copil sâsâit, dar genial.~ntre ei era o chimie foarte intere-sant\. M-am nimerit la o scen\ pecare o repetau cu Victor Reben -giuc, care era un tân\r frumos, elegant, iar chimia dintre Pintilie[i Rebengiuc a fost imediat exem-plul unui magnetism pentru cumlucreaz\ un actor cu regizorul.

Dup\ care am v\zut Pro[tii subclar de lun\, de Teodor Mazilu(n.red.: montat\ de Lucian Pin-tilie la Bulandra n 1963), care pen-tru mine e piesa cea mai bun\care s-a scris `n perioada comu-nist\. Am v\zut-o de cinci sau[apte ori, avea ni[te actori geniali(Octavian Cotescu, Rodica T\p\ -lag\) [i era un teatru al absurdu-lui care exploda, un adev\r pentruvremurile acelea care era plin de

lumin\ [i de verv\. Apoi, `n 1964am v\zut Biedermann [i incendia-torii (de Max Frisch)/My Heart’sin the Highlands (piesa lui Wil -liam Saroyan). Biedermann eraun spectacol extrem de causticpen tru c\ ar\ta ipocrizia total\,minciuna total\. ~n acest specta-col coupé el a fost un succes, darmie piesa lui Saroyan e cea caremi-a r\mas adânc `n memorie. O]in minte pân\ [i azi, [i e pentrumine cel mai poetic [i mai liricspectacol f\cut de Pintilie, unspectacol de o poezie infinit\.

Apoi ne-am cunoscut [i am ple-cat mpreun\ la Paris. Era n 1965.El avea o burs\ UNESCO de 1.200de franci pe lun\, eu o burs\ a sta -tului francez (sau român, nu mai

[tiu) de 600 de franci. Am tras laun hotel destul de modest, Hôtelde la Cité Rougemont, [i pentru olun\ cât am fost aproape vecini decamer\ am avut ocazia s\ `nv\]multe de la el. Eram foarte prie -teni, avea un umor cu totul extra-ordinar, caustic [i destul de dur.M\ punea jos foarte iute, dar era [iun om de o mare generozitate. Defapt, niciodat\ nu [tiai la ce s\ tea[tep]i de la el.

Pentru c\ eram destul de s\ raci,ne aduceam `n camer\ conserve [ibrânz\ sau ce mai puteam lua de lamagazin, [i amândoi am fost prin[i`ntr-o sear\ intrând cu punga deplastic `n hotel, drept pentru carerecep]ionera ne-a spus: „Ce n’estpas permis de la nourriture dans la

chambre“. La care Pintilie s-a `n -foiat foarte tare: „Pas permis?“ [i af\cut un scandal `ngrozitor, dup\care [i-a f\cut bagajele [i a plecat.Habar n-am unde s-a dus. Eu, maiumil, am r\mas.

Revenind la spectacole, nu amce s\ spun despre D’ale carnavalu-lui, din 1966, pentru c\ e de departespectacolul cel mai bun pe care l-af\cut `n teatru. Când Peter Brook af\cut Visul unei nop]i de var\, cri -ticii englezi (de obicei foarte duri)au spus c\ e la acela[i nivel cu piesalui Shakespeare. Parafrazând, a[putea spune c\ spectacolul lui Lu-cian era la fel de bun ca textul luiCaragiale, dac\ nu mai bun.

~mi amintesc [i de Livada cuvi[ini, din 1967 – cu acel superb

lan de grâu pe care l-am furat cândam montat prima mea oper\, Eu-gen Oneghin, la Cardiff. Clody eraextraordinar\ acolo, avea un felde metafizic\ a jocului pe care n-am mai `ntâlnit-o la nimeni. ~nacea perioad\ am cunoscut-o [i peMarie-France, pentru c\ am f\cutimediat dup\ aceea, la Bulandra,Iulius Cezar – un spectacol `n stilkabuki, care nu a fost gustat deloc.Pintilie f\cuse deja Duminic\ laora 6, care v\zut azi, sincer, numai are acela[i impact, dar careatunci a `nsemnat mult pentruschimbarea cinemaului românesc.Reconstituirea (1969) e, poa te, mo-mentul care m-a f\cut s\ m\ decids\ plec din ]ar\.

Revizorul, care s-a jucat foartepu]in, era [i nu era teatru politic,pentru c\ plecai acas\ dup\ cevedeai toat\ oroarea [i tot grotesculacelei lumi, `n mod ciudat, cu unaer eliberat. Teatrul politic ce seface azi `n România [i `n lume efoarte simplist. Pleci acas\ maiumilit, mai lovit [i mai tâmpit decâtai intrat. Nu te schimb\ cu nimic.

Apoi lui Pintilie i s-a dat un ne-gra]ios [ut `n fund [i a plecat, iarcariera lui teatral\ a continuat, eucunoscând-o `n special pe cea dinStatele Unite, unde a f\cut la che -marea lui Liviu Ciulei, la GuthrieTheater, un Pesc\ru[ care `nce-pea cu actul 4, sau tot la Guthrieun Tartuffe despre care criticii auspus c\ e o cotitur\ `n teatrulamerican. Pintilie n-a f\cut nimicclasic, nimic obi[nuit niciodat\`n via]\. La Opera din Cardiff af\cut un Carmen, care era o `m -binare de grotesc, liric [i vis – cutotul alt\ poveste decât orice altCarmen pe care l-am v\zut `nain -te [i dup\ ([i am v\zut zeci de al]iCarmen-i).

Dosar realizat de Iulia Blaga


dosar « 7

Cariera lui francez\ `n teatru e[i ea extraordinar\. N-are rost s\trec prin toate spectacolele, darvreau s\ [ti]i c\ Pintilie, `n anii’80, ar fi putut avea covor ro[u laThéâtre de la Ville. Actorii, cri -ticii, publicul `i erau devota]i.Putea, dac\ voia, s\ r\mân\ `nFran]a [i s\ aib\ un teatru al lui.A preferat s\ revin\ `n România.Ingmar Bergman spunea c\ tea -trul i-a fost so]ie fidel\, dar c\ fil-mul i-a fost amanta secret\. Pen-tru Pintilie cred c\ a fost la fel.Teatrul nu mai avea acela[i im-pact [i voia s\ revin\ `n Romaniapentru a face film.

Ce a f\cut el `n teatru a fost ocotitur\ imens\ [i a `nsemnatfoarte mult pentru noi to]i. Oa-menii l-au iubit foarte mult. Ac-tori, prieteni, regizori vorbeau de-spre el cu un fel de trepida]ie.Liviu Ciulei, când Pintilie repetaPesc\ru[ul la Guthrie, m\ sunaaproape zilnic la New York s\-mispun\: „Ghici ce-a mai f\cut ne -bunul azi“. Era atat de excitat [i

de emo]ionat s\ vorbeasc\ despreel! Când vorbesc cu Sanda Manu,care i-a fost coleg\ de clas\ la Regie,sau cu Mariana [i Victor, `n ace[tioameni se `ntâmpl\ ceva la nivelchimic doar când amin tesc de Pin-tilie. E nemaipo me nit ce urme al\sat `n oameni, `n arti[ti cel pu]in.E un secret. Sunt pu]in gelos.

O s\ `nchei cu un mic text pecare i l-am adresat:

Drag\ Lucian, am de ce s\ `]imul]umesc. Prin exemplul t\u, tue[ti primul care mi-a dat curaj dela `nceput, curajul c\ `n teatrupo]i face orice. Tu ai pus degetulpe ran\ [i, `n plin comunism, ai`ndr\znit s\ ar\]i c\ orice form\de cenzur\ e dezgust\toare. Oriceinterven]ie `m potriva artei, aartistului [i a li bert\]ii de expre-sie e odios de dezgust\toare. De latine am `n]eles c\, `n teatru celpu]in, nu putem fi singuri, c\avem `ntr-adev\r ne voie unii deal]ii. Ca s\ ar\t\m `n oglind\ oimagine vast\ a lumii `n caretr\im [i s\ `ncerc\m s\ spu nem

adev\rul, trebuie s\ c\ut\m cali-tatea, s\ ne `nconjur\m de ta -lente, de actori mari care s\ fie [iinteligen]i, [i sensibili, [i con[ -tien]i de misiunea lor. Nu cunoscpe nimeni ca tine care s\ fi folositsatira [i râsul `n numele uneinevoi adânci de a revolu]iona

arta, de a-i da un sens, de a o scoa -te din letargie [i pasivitate, [i dea o energiza. Ai demonstrat c\,`ntr-o societate viciat\, prin tea -tru se pot sparge tabuurile pu -blice, minciunile inventate depoliticieni.

For]a satirei tale combin\ sar-casmul cu durerea adânc\, deri -ziunea cu grotescul [i atacul vio-lent contra artificialului [i pre-ten]iozit\]ii. Iat\ câteva din ar melelegitime `n numele moralei, de-cen]ei [i bunului-sim]. Teatrult\u a provocat mereu pasiuni, ne-a deschis ochii pentru a vedeasitua]ia real\, mai adânc decâtcredeam c\ o [tim. Oglinda pecare ne-ai pus-o n fa]\ ne arat\ c\trebuie s\ fim vigilen]i – tot ce e`n jur e doar manipulare. Cu to]iidorim schimbarea, dar s\ schimbiceva e `ngrozitor de greu. Tu [tiiasta [i ne-o spui aparent glume] [izeflemitor, dar `n esen]\ grav. Oadev\rat\ schimbare n om sau nsocietate e foarte grea, mai grea

decât s\ g\se[ti un mi lion dedolari pe strad\, cum spu nea un`n]elept. Absurdul si tua ]iei noas-tre e evident, dar, drag\ Pin]i, tu – la fel ca Eugène Io nesco, pre-cursorul t\u – pari s\ spui f\r\ s\spui c\ absurdul nu e un sfâr[it`n sine. Poate vei nega, dar eusunt convins c\ [i tu crezi c\avem `n noi soarele [i luna [i peDumnezeu, dar c\, pentru a-idesco peri, trebuie s\ tr\im altfel.Dac\ tr\im f\r\ ideal, via]a chiarc\ nu are sens. Dar, ca s\ fii sut\la sut\ uman, se cere s\ recuno[tic\ acest ideal poate fi atins, c\deasupra norilor cerul e mereualbastru. Nu [tiu care e solu]ia ta,dar a mea e c\ trebuie s\ mergspre interior, s\ `ncerc s\ m\ cu -nosc pe mine `nsumi `ntâi detoate. Spui `n Bricabrac: „Amsen timentul c\ m\ mut `n altspa]iu, o nou\ locuin]\“. Vreaus\ cred c\ aceas t\ locuin]\ este `ntine, `n lini[tea unei t\ceri cereverbe reaz\. Te s\rut.

MIHAI CHIRILOV

Pentru c\ Bricabrac e o rememorare, mi-ar pl\cea s\`ncep cu momentul n care am intrat n via]a [i universuldlui Pintilie acum [ase ani, când am avut ideea or -ganiz\rii retrospectivei integrale la Festivalul de FilmTransilvania, de a face o revist\ `n englez\ cu un dosardedicat lui [i `n care era [i interviul pe care mi l-a dat (]inminte c\ am lucrat trei s\pt\mâni la el). Dup\ retrospec-tiva de la TIFF a urmat momentul cel mai frumos dincariera mea de om de film, acela când am avut privilegiuls\ lucrez aproape un an cu dl Pintilie la edi]ia video e operelor complete – cele 11 filme pe care le-am lansat ntr-unbox set DVD, traduse, f\cute lacrim\. De regul\, jobulmeu nu e un job de office space, dar la dl Pintilie, timp deun an, la ora 8 m\ trezeam, la 9 eram la el [i la 5 plecam(uneori [i mai târziu). Mi-a pl\cut enorm. Corneliu, petine te-a menajat [i nu te-a pus jos. Pe mine m-a pus decâteva ori, dar apoi m-am ridicat [i mai puternic.

Lucrând la acest box set DVD [i trecând prin toatefilmele [i rev\zându-le de zeci de ori, am lucrat cred c\ lacel mai frumos lucru pe care l-am f\cut vreodat\ – un discbonus cu un soi de Bricabrac video. Dl Pintilie [i-ar fidorit ca acel box set video s\ fie ca o carte. Pân\ la urm\a[a a ie[it. Se deschide ca o carte [i fiecare fil\ are unDVD care e pandantul audio-video perfect pentru carteape care o relans\m azi. Am lucrat foarte mult [i am avutprivilegiul de a intra n cutia cu amintiri: casete video, ex-trase de la conferin]e de pres\ sau conferin]a de aici de -dicat\ dlui Eugen Ionesco, lec]iile de cinema pe care le-aavut la fiecare film scos `n Fran]a. Am trecut prin foartemult material pentru a strânge esen]a cineastului. Boxsetul se nume[te Pintilie Cineast. Am luat [i un premiucu el la un festival de filme de arhiv\.

De fapt, ce vreau s\ spun e c\, a[a cum dl Pintilie areacest Bricabrac, acest tom minunat, vreau s\-i mul]u -mesc pentru c\ mi-a dat [i mie ocazia s\ am un mic bric-a-brac, pentru c\ toate aceste `ntâlniri – de la New York,de la TIFF, `n repetate rânduri – sunt un soi de mini-Bricabrac. Nu [tiu ce s\ pre]uiesc mai mult, nu [tiu

dac\ mi-au pl\cut mai mult orele, s\pt\mânile, zilele `ncare am vorbit cu dl Pintile, `ntre lucrurile pentru boxset, despre Aurora (cât pentru trei vie]i de acum `nainte)[i despre teama de moarte (mai f\ceam ce f\ceam [i iar ne`ntorceam la Aurora) sau certurile interminabile dac\versiunea lung\ de la Balan]a e mai bun\ decât cea scurt$el o vota pe aia scurt$. Nu v\ pute]i imagina cât de sur-prinz\tor de bogate [i de stimulante au fost toate acestediscu]ii, chiar dac\ acum asta sun\ foarte anecdotic. ~imul]umesc c\ m-a l\sat s\ intru `n intimitatea lui, `nvia]a lui – e un curaj enorm din partea unui artist s\ sedezv\luie astfel. ~mi amintesc [i de celebrele tartine cuicre (de fiecare dat\ `l `ntrebam de unde le are [i niciacum nu [tiu) [i de pipa p\cii pe care am fumat-o la NewYork dup\ ce ne-am certat `ngrozitor, pentru a s\rb\toricât de bine a ie[it retrospectiva, despre momentul de laFestivalul de la Cluj care pentru mine r\mâne magic, esen]ial, pentru c\ am reu[it s\ provoc aceast\ `ntâlniredintre doi arti[ti care seam\n\, dl Pintilie [i Cristi Puiu.

Pentru mine cel mai puternic film al lui Lucian Pin-tilie nu e neap\rat unul pe care l-a regizat, ci o conferin]\de pres\ la filmul Prea târziu. Aceast\ conferin]\ de o or\,foarte contondent\, cu `ntreb\ri agresive la care dl Pin-tilie a ]inut piept – `ntr-un moment critic, `n care filmulvenea ca un t\v\lug – e pentru mine (a[a scrâ[nit cum e)manifestul absolut al lui Lucian Pintilie `n cinema.

© w

ww

.aar

c.ro

CORNELIU PORUMBOIU

Acum vreo trei ani, o revist\ m-a invitat s\ scriu un textdespre dl Pintilie. Am scris vreo trei variante. Am `n -ceput prin a fi foarte patetic, am continuat prin a fipre]ios [i am terminat prin a m\ `ntreba cine sunt eu s\scriu despre dl Lucian Pintilie. Auzindu-l pe dl Andrei{erban adineaori, o s\ spun c\ [i pe mine putea s\ m\pun\ dl Pintilie de foarte multe ori jos, dar nu a f\cut-oniciodat\. E un domn extrem de cald, [i pentru mine`ntâlnirea cu dumnealui a fost una esen]ial\ n ce numescevolu]ia mea ca regizor (al]ii o pot numi `n alt fel).

Ca s\ fiu scurt, am avut [ansa s\ discut cu el despretoate scenariile mele, despre toate filmele mele, de[i une-ori am fost foarte `nc\p\]ânat – [i acum regret cel pu]incând rev\d un film c\ nu l-am ascultat. De fiecare dat\când termin un scenariu de-abia a[tept s\ m\ v\d cu dom-nia sa, [i a[a e [i acum. Continuare `n pagina 8


8 » dosar

CORINA {UTEU

~nainte de a povesti despre experien]a de laNew York pe care am avut-o `n 2012 cu ocaziaorganiz\rii retrospectivei complete LucianPintilie de la MoMA, `mpreun\ cu Mihai Chi -rilov [i cu Lawrence Kardish (care era seniorcurator la MoMA), a[ vrea s\ v\ invit s\-ipunem pe arti[ti `n centrul lucrurilor. Dincauza asta suntem neferici]i. Tr\im din pu -blicitate, din superficialit\]i, din lecturiproste[ti, `ntr-o stare de spirit care spiritualnu ne mai satisface. Arti[tii sunt singurii care,cu riscul vie]ii [i al propriilor c\ut\ri ne atragaten]ia asupra esen]ei.

Prima experien]\ definitorie `n ce-l pri -ve[te pe Lucian Pintilie a fost când am v\zutReconstituirea, la 14 ani. Din p\cate, atuncinu am putut pleca din ]ar\, dar a fost acel mo-ment de rupere a cortinei. A doua experien]\

a fost retrospectiva de la New York. Imagina -]i-v\ o sal\ de 400 de oameni veni]i s\ vad\primul film din retrospectiva de 11 filme pecare le-am prezentat. Cu cât\ emo]ie [i cu cât\fric\ am organizat acest lucru! Ei bine, retros -pectiva a fost sold-out din prima zi [i a avut unsucces fabulos. ~nainte de retrospectiv\, Lu-cian Pintilie [i cu mine am stabilit s\ lucr\m`mpreun\ pentru introducere. M-am gândit c\vom discuta o jum\tate de or\ `n modul celmai standard cu putin]\. Ei bine, nu. Ne-am`ntâlnit diminea]a la ora 9 la mine `n aparta-ment – Marie-France, Mihai, dl Pintilie [i cumine, [i am stat patru ore `n care dl Pintilie arepetat cu mine introducerea pe care urma s\o facem `nainte de retrospectiv\. Repetând cumine [i explicând felul `n care dorea s\ pro-nun] anumite cuvinte, pân\ la urm\ am`nv\]at pe dinafar\ acea bucat\ din Bricabracpe care trebuia s-o citim alternativ. La un mo-ment dat, `mi d\dea indica]ii de tipul: „Nu!Acum, Corina, lacrima este `n gât. E[ti tern\ [iemo]ia iese `n alt fel“. Am avut privilegiuluria[ de a repeta cu Lucian Pintilie [i asta m-af\cut s\ `n]eleg `nc\ o dat\ c\ pentru cineva caPintilie sau Andrei {erban sau Cristi Puiu sauPorumboiu nu exist\ nimic din ceea ce fac pecare s\ nu-l ia complet `n serios.

Am s\ `nchei prin a-i spune ceva lui R\z -van Vasilescu, care e `n sal\ [i care e unul dinactorii care joac\ `n filmele lui Lucian Pin-tilie. Acum foarte mul]i ani, R\zvan nu a maiputut veni la un spectacol pe care `l d\deampentru Forumul Re]elelor Culturale Euro -pene pentru c\ a r\mas s\ repete cu LucianPintilie. M-am sup\rat `ngrozitor. El repeta laNiki Ardelean, colonel `n rezerv\, care a de-venit pân\ la urm\ filmul gra]ie c\ruia am or-ganizat retrospectiva de la MoMA. Toate s-au`ntors `ntr-un cerc extraordinar [i vreau s\ ìspun lui R\zvan c\ a avut dreptate.

MARIE-FRANCE IONESCO

Prima ntâlnire cu Lucian Pintilie. Decem -brie 1976. ~n plin\ adolescen]\ `ntârziat\,descop\r România cu pasiune, ]ara na-tal\ a p\rin]ilor mei. ~n culmea emo]iei,`n ciuda sau din pricina dezastrului `n -conjur\tor [i mb\tat\ de literatura rus\,nu `ncetez s\ repet, spre exasperarea tu-turor: „E minunat! Aici se tr\ie[te n plinDostoievski [i Cehov!“. (Ignoram omni -prezen]a lui Gogol.) ~ntr-o sear\ iau partela o `ntâlnire al\turi de membri ai vechii[i noii burghezii: arti[ti [i veleitari, fe-mei savante [i pre]ioase ridicole. Din aceas - t\ mul]ime amestecat\ se deta[eaz\ un personaj inclasabil, cu barba ro[cat\ [iprivire intens albastr\, ale c\rui cuvinte ironice [i grave taie radical conver-sa]iile acestei lumi bune. Era Lucian Pintilie, care ne-a invitat apoi, pe gazd\ [ipe mine, la o reprezenta]ie a celui mai nou spectacol al s\u, Livada cu vi[ini.Hr\nit\ cu Living Theatre, fan Grotowski, eram de asemenea o fervent\ admi-ratoare a lui Cehov. ~n holul teatrului, ì spun exaltat\ lui Lucian Pintilie: „Ce-hov e idolul meu! ~l ador [i plâng `ntotdeauna la piesele lui!“. Privirea albastr\se coloreaz\ `n negru [i, temperându-[i politicos agasarea, Lucian Pintilie m\sf\tuie[te s\-mi economisesc lacrimile.

Din aceast\ Livad\ cu vi[ini, care a fost pentru mine un electro[oc cu efect`ntârziat, `mi r\mân amintiri concrete, senzoriale, interactive, o culoare, oima gine, sunete. (…) F\când s\ existe `n mod carnal, a[ spune, elemente im-plantate n real [i organizate cu rigoare geometric\, Lucian Pintilie ne restituieasemeni unui pictor olandez sau suprarealist sensurile realului altoit pestes\r\cia cotidianului. El ne face con[tien]i de existen]a unui real pe care ochii[i urechile noastre nu `l mai pot percepe. Redând prin for]a regeneratoare a unei priviri noi virginitatea materialului [i palpabilului, el recreeaz\ realul.Ochii ni se redeschid, urechile la fel, [i sub lumina secundei revelatoare vedemlu mea `n veritabila ei lumin\ – aceea a miracolului crea]iei. Iat\-ne uimi]i,buimaci `n fa]a miracolului lumii. Aceasta e pentru mine sensul expresiei rea -lism magic, adesea aplicat artei lui Lucian Pintilie. El se afl\ la antipodul mi -cu]ei muzici cehoviene, n]epenite n mod sentimental n acea livad\. (…) „Mira-colul lumii nu poate fi perceput decât `n intensitatea momentului prezent“, expresia ì apar]ine lui Lucian Pintilie. Nici vorb\ de nostalgie sau de melanco -lie care ne-ar instala n durata moale a dramei, pe când Cehovul lui Lucian Pinti -lie ne confrunt\ cu tragedia. Momentul prezent poart\ `n sine propria moarte.

Continuare din pagina 7


dosar « 9

CRISTI PUIU

Eu nu mi-am propus niciodat\ s\fac film, dup\ aia n-am f\cut cozila cinema, nu m-a interesat tea -trul, nu mi-am dorit s\ m\ `ntâl-nesc cu regizori. Toat\ povesteaasta a venit `ncet-`ncet dup\ uneveniment foarte brutal. Fac partedin genera]ia asta a decre]eilor [idin genera]ia Pia]a Universit\]ii.Imediat dup\ pia]\, la Scala s-adat De ce trag clopotele, Mitic\?.L-am v\zut de trei ori [i trei zile larând am fost sub [oc. La ora aceeaf\ceam pictur\, dar am fost extra-ordinar de impresionat [i la ulti-ma proiec]ie s-a `ntâmplat [i uneveniment foarte straniu. Cândam ie[it, era Bujor R`peanu de laTeleviziune cu o camer\ de filmat:„Cine vrea s\ spun\ ceva desprefilm?“. M-am b\gat eu [i am spusni[te prostii.

Apoi am v\zut Reconstituirea[i dintr-odat\ a ap\rut un autor `nvia]a mea. Mai târziu am `nceputs\ studiez film, iar când la Genevatrebuia s\ fac filmul de diplom\,am vrut s\ fac un documentar de-spre Pintilie. Nu-l cuno[team.M\ [i gândeam, a[a cum tegânde[ti când scrii texte [i tecrezi autor de[tept, c\ `i voi spu -ne Lucian Pin tilie, une re(con) -stitution. Atunci mi se p\rea:„Ma m\, ce chestie!“, dar a c\zutpentru c\ `n francez\ era „con“`ntre paranteze [i nu func]iona.N-am ndr\znit s\ fac lucrul \sta.Când m-am `mprietenit cu Ale -xandra Gulea, am rugat-o s\-mifac\ cuno[tin]\ cu el, dup\ caream l\sat-o moart\.

Cam asta a fost `ntâlnirea cuLucian Pintilie prin filme. CuMarfa [i banii e o poveste desprecare am mai vorbit. N-a[ fi fostaici, probabil, dac\ n-ar fi fost Lu-cian Pintilie. Sun\ foarte… Scoa -tem violoncelele, dar e un fapt, echiar un fapt. Filmul a murit, n-aintrat `n postproduc]ie, nu eraubani. Banii fuseser\ fura]i. M-amdus la CNC, unde dl Stere Guleaera pre[edinte sau vicepre[edinte(nu mai ]in minte), iar el a trimisCurtea de Conturi. O poveste cuscandal. ~n final, Lucian Pintilie arecuperat filmul, a semnat con-tracte cu oamenii \ia, mi-a datbani s\-l termin [i a[a filmul s-an\scut. Dup\ ce l-am terminat, ampus pe genericul de final ni[te

mul]umiri celor care m-au ajutat[i `n mod explicit dlui Titi Popes-cu, dlui Stere Gulea [i dlui LucianPintilie, scriind a[a: „~i mul]u -mesc dlui Lucian Pintilie, pe care`l consider p\rintele adoptiv alacestui film“. A urmat proiec]iade lucru, a venit dl Pintilie s\ vad\filmul [i i-a pl\cut – iar eu m-ambucurat foarte tare, pentru c\atunci când e[ti la `nceput dedrum [i un regizor de talia lui Pin-tilie apreciaz\ ce ai f\cut, e foartegreu de pus `n cuvinte asta. Peurm\ m-a invitat la teatru. M-asunat `ntr-o zi [i mi-a spus: „Dra -gul meu, am dou\ bilete la Ham-let-ul lui Ciulei. Nu vrei s\ vii?“.Ne-am ntâlnit la Bulandra, la Izvor,[i pân\ s\ `nceap\ spectacolul

ne-am plimbat pe chei, iar el mi-aspus: „Dragul meu, dumneata te-ai gândit când ai scris chestiaaia pe generic? Nu cred c\ e bines\ faci asta. Ce-o s\ zic\ lumea?Imediat o s\ zic\: «\la e din ga[calu’ \la»“. Nu m\ gândisem c\ e opaji[te cu miei cinematografia ro -mân\, dar ce a urmat dup\ a fostdestul de... Da, am descoperit c\ dlPintilie avea dreptate. Acum vreodoi ani un student m-a sunat [i,dup\ ce mi-a tras o `njur\tur\, mi-a zis: „B\i, ai ajuns ca Nicola -escu!“, iar dou\ minute mai târ -ziu: „B\, e[ti omul lui Pintilie!“.Un student, aten]ie!, nu vorbim deanii ’90 [i de lupta cu Nicolaescu.

Pe mine m-a ajutat povestea aiafoarte mult. Nu vreau s\ dau

lec]ii, dar când faci un lucru ai im-presia c\ tu e[ti responsabil dereu [it\, dar de fiecare dat\ cândratezi, altcineva e vinovat. Iar`ntâlnirea asta care s-a `ntâmplatsub auspiciile filmului `n criz\,salvat de Pintilie, plus discu]iilecare au urmat mi-au certificat c\e[ti cu adev\rat singur. Am lucratla Dup\-amiaza unui tor]ionar [idin exterior lucrurile se vedeaufrumos, iar noi eram tineri… Fil-masem Marfa [i banii, dar Pintiliep\rea a[a, un omul negru. Lec]iaasta nu se `nva]\, dar e[ti cu ade -v\rat singur acolo [i trebuie s\`n]elegi c\ trebuie s\-]i asumiacest lucru. Nu cânt aici nici unfel de od\, e un lucru foarte serios.O s\ spun, totu[i, o anecdot\: dlBeligan, r\posatul, Dumnezeu s\-lodihneasc\, venea pe platou [i`ntreba: „A ajuns Antichristul?“.Cumva, echipa se sim]ea bine.„A[a e, dom’ne, h\h\h\!“

E[ti cu adev\rat singur. O s\`nchei cu alt\ anecdot\: dup\ ce s-a terminat Dup\-amiaza unuitor ]ionar, m-am nimerit pe tera -sa de la Teatrul Na]ional, unde m-am `ntâlnit din nou cu dl Beli-gan. Acum m\ cuno[tea. „Ce faci,dra g\? Ai v\zut c\ a ie[it cartealui Pintilie. Ai citit-o? Trebuie,dra g\, s-o cite[ti. E metastaza me -ga lomaniei.“ Cam asta se `ntâm-pl\. E un lucru care nu poate fipovestit, ci doar tr\it, observat dela distan]\ – cum mi s-a `ntâm-plat mie. A fost, poate, lec]ia pecare am `nregistrat-o [i pe care n-am `nv\]at-o – `n orice caz, nupân\ la cap\t.

VICTOR REBENGIUC

Norocul meu [i al genera]iei mele a fost c\ am avut parte de ni[te re-gizori de talia lui Pintilie, Ciulei, Penciulescu sau Vlad Mugur [ic\ am avut de unde `nv\]a, pentru c\ erau ni[te izvoare extraor-dinare de art\, de cultur\, de [tiin]\ de a juca. Am lucrat cu Pin-tilie [i `n televiziune, la un spectacol dup\ 1 aprilie de Caragiale,care a ie[it foarte bine. Cotescu i-a spus atunci: „B\i Pintilie, uite,lumea te apreciaz\! Spune despre tine c\ e[ti al doilea Ciulei“. „Da’primul cine e?“

Când am `nceput film\rile la De ce trag clopotele, Mitic\?, dup\prima scen\ a scos to]i tehnicienii afar\ [i a p\strat doar actorii,secretara de platou [i operatorul. Afar\, ma[ini[tii se `ntrebau: „Ceface, dom’ne, \la acolo? P\i la Sergiu pân\ acum terminam“. Cândau intrat [i au v\zut scena, au fost cuceri]i.

Nu `mi aduc aminte, nu am `ntâlnit un actor care s\ fi spus c\ edezam\git de Pintilie. Dimpotriv\, toat\ lumea voia s\ lucreze cu el[i era cucerit\ de farmecul [i de genialitatea lui. {tia cum s\ lucrezecu actorul, cum s\-l `mping\ spre rol, cum s\-l fac\ s\ `n]eleag\ ceare de spus pe scen\ sau `n fa]a aparatului de filmat. Am spus-o odat\ [i a r\mas valabil: cred atât de mult `n geniul lui, `ncât mai c\ar putea s\ m\ fac\ s\ joc [i Julieta.

Ar fi multe de spus. ~i sunt foarte recunosc\tor pentru faptul c\m-a acceptat `n filmele lui [i pentru tot ce am `nv\]at de la el [i mi-ldoresc al\turi, s\n\tos, `nc\ foarte mult timp de acum `nainte.


10 » carte

Cristian Teodorescu

O capodoper\ ca Stoner a avutpur [i simplu baft\ c\ la o jum\ta-te de secol dup\ ce a ap\rut a reve-nit n discu]iile publice, n Europa,`n cât americanii [i-au dat seamac\ l-au nedrept\]it pe Williams [il-au transformat dintr-un necu-noscut, `ntr-un romancier pe caretrebuie s\-l cite[ti.

De o primire ceva mai bun\ `nStatele Unite s-a bucurat, la vre-mea sa, Augustus, romanul isto-ric de pe urma c\ruia Williams s-a ales cu singurul s\u premiu li-terar. Construit cam `n felul mo-zaicurilor romane, din piese sepa-rate potrivite cu migal\ una lâng\alta, scrisori, documente [i jurna-le (aproape toate inventate de Wil-liams), care se ntrep\trund ntr-ofresc\ monumental\, Augustus escris `n buna tradi]ie a marilorfresce istorice despre ImperiulRoman `nceput\ spre sfâr[itul se-colului 19 [i continuat\ cu brio `nsecolul urm\tor.

Dup\ succesul extrordinar pecare l-a avut romanul lui Sienkie-wicz Quo Vadis, care i-a adus Pre-miul Nobel scriitorului polonez,Antichitatea roman\ le-a f\cut cuochiul multor romancieri din lu-mea larg\ [i cu ocazia asta sce-nari[tii de la Hollywood au redes-coperit romane care au avut osoart\ mai pu]in fericit\, folosin-du-le ca pretext pentru superpro-duc]iile de la MGM. Primii `ns\care s-au `ndeletnicit cu ecraniza-rea romanelor din aceast\ familieistoric\ au fost europenii, `nc\ depe vremea filmelor mute.

O provocare pentru americani

~n 1972, când a ap\rut Augustus,pia]a era deja arhiplin\ cu roma-ne, piese de teatru [i superpro-duc]ii cinematografice cu final fericit sau tragic despre `mp\ra]iiromani cu faim\ de mari tic\lo[isau cel pu]in controversa]i [i de -spre eroii care li se `mpotriveau,dup\ puterile lor. (Apropo, primulmare dramaturg care [i-a dat sea-ma ce min\ de aur e Antichitatearoman\ a fost Shakespeare cu oparte dintre piesele lui istorice.)

Profesorul [i romancierul JohnWilliams a scris Augustus `n r\s -p\r fa]\ de re]etele epice de succesale vremii. S-ar fi putut folosi detextele istoricilor romani despreprimul `mp\rat al Romei, Octa-vian, pentru a scrie o via]\ a aces-tuia, [i ar fi avut de unde, l\sân-du-i s\ se certe pe admiratorii [i pedetractorii lui. Or, n loc de asta, elproduce un roman cu totul special,alc\tuit din a[a-zise m\r turii alecontemporanilor lui Augustus,puse una lâng\ alta, aidoma pietri-celelor dintr-un mozaic imens ca-re se construie[te sub ochii no[tri.

Tehnic vorbind, Williams `[iscrie romanul dup\ cele mai de-mocratice principii posibile. N-arepersonaje-voci privilegiate prinrang, `ndeletnicire, prin func ]iesau prin rela]ii. Textele tuturorsunt tratate la fel, de unde [i im-presia pe care o ai la lectur\ c\ se`ntâmpl\ ceva ca niciodat\ n acestroman `n care e vorba, `n cele dinurm\, despre lupta pentru putere[i despre transformarea Re publi -cii romane `ntr-o afacere perso-nal\ a `mp\ratului.

Analiza care rezult\ din ameste-cul vocilor din care e compus ro-manul ]ine [i de dezbaterea dinStatele Unite despre puterile pre - [edintelui fa]\ cu democra]ia.C\ci, dup\ p\rerea mea, prin Au-gustus, John Williams vrea s\ le ofere compatrio]ilor s\i dou\ imagini ale c\ilor de urmat. Cu unCongres puternic sau cu pre [e -dinte care poate face orice, du p\ cea fost ales. C\ci dup\ ce senatoriiromani republicani ne n dur\tori l-au asasinat pe Iulius Cezar, Octa-vian [i-a luat [i numele de Cezar,ca s\ priceap\ Senatul c\ nu mai ecale de ntors de la, cum ar veni azi,republica preziden]ial\ cu atribu -]ii sporite pentru pre[edinte.

Adic\telea, senatorii, cu toatecerturile lor despre democra]ie, s-o lase mai u[or când num\rulunu politic le spune c\ Imperiulare nevoie de cineva care s\ pun\mâna pe putere [i c\ acel cinevatrebuie s\ devin\ egalul zeilor [iel `nsu[i o zeitate, ca s\ poate con-duce lumea roman\. Când JohnWilliams a publicat Augustus, de-mocra]ia american\ era `n plinR\zboi Rece cu statele din bloculsovietic, care aveau regimuri to-talitare, a[a c\ romanul lui nu eradoar o reconstituire a vremii lui

Octavian, ci [i o provocare pentruamericani, s\ se hot\rasc\ ce vors\ fac\ din democra]ia lor.

Suntem `n anii [aptezeci, cândrepublicanul Richard Nixon vreas\ devin\ autorul marii p\ci ame-ricane `n lume, dar când `ncepe s\fie b\nuit c\ sare calul puterilorsale. Romanul lui Williams o ia`na intea Afacerii Watergate, obser -vând c\ Nixon [i oamenii lui vors\ transforme democra]ia ameri-can\ `ntr-o afacere personal\ sau,cel mult, de grup. Or, la ora când aap\rut Augustus, Nixon, aseme-nea personajului lui Williams, erape cai mari. P\rea pre[edintelepro viden]ial, cel care izbutea, ca [iOctavian, s\-i calmeze pe „barbarii“moderni, `ncât cet\ ]ea nul ameri -can s\ nu-[i mai fac\ ad\posturiantiatomice, ci s\-[i investeasc\

banii `n consum. Ceea ce s-a [i`ntâmplat. Anticul Octavian a pa-cificat Roma, `nvingându-[i ina -micii, din tre care unii `i fuseser\prieteni apropia]i, ca Marc Anto-niu, ultimul amant al Cleopatrei,regina Egiptului [i mama lui Ceza-rion, fiul lui Iulius Cezar. ~n Augustus, acest roman al unei ex-traordinare victorii personale,consemnate ca atare de Williams,mar torii simt c\ `n izbânda lui Oc-tavian se afl\ `nceputul sfâr [ituluiImperiului Roman, la fel cum ro-mancierul a adulmecat c\ mareleNixon o va sfâr[i prost, `nvins defor]a unui sistem care nu ng\duieunui pre[edinte s\ devin\ un`mp\rat american al democra]iei.

John Williams, Augustus, traducere deAriadna Ponta, Editura Polirom, 2017

Un roman despre `mp\ratulOctavian, care trimite la pre[edintele NixonCând am citit Stoner, romanul care i-a adus celebritatea postum\ lui John Williams,n-am reu[it s\ `n]eleg cum de nu s-a bucurat de succes aceast\ carte `nc\ dintimpul vie]ii autorului ei. Avea toate datele unui bestseller. Scris cu o viguroas\simplitate [i cu un personaj principal de neuitat, asta ca s\ nu mai amintesc de]es\tura epic\ a romanului, cu treceri extraordinare de la o epoc\ la alta a Americii,Stoner a avut ghinion. {i dac\ n-ar fi fost redescoperit `n Fran]a relativ recent,probabil c\ ast\zi n-am fi vorbit despre John Williams. A[a c\ ve chea poveste c\ o carte are soarta ei mi se pare mai degrab\ una dintre acele aiureli cu care scrii -torii sper\ la o posteritate mai bun\ decât cu ce s-au ales `n timpul vie]ii.


actualitate « 11

Romanul Villa Margareta de Doi -na Jela, ap\rut `n 2015 `n co lec]ia„Fiction LTD.“ a Editurii Polirom,disponibil [i `n edi]ie digi tal\, va fipublicat n limba greac\, n decem-brie 2018, la Gema Publications,prin intermediul Agen]iei literareLivia Stoia.

Când Doina Jela se hot\r\[tes\ scrie un „jurnal de l\sare la va-tr\“, `n haosul [i agita]ia dinredac]ia editurii unde lucreaz\ `[i face apari]ia Rafael, o veche cu no[tin]\ a ei, [i i las\ un manu-scris misterios `n vederea publi -c\rii. Din acest moment, pe m\ -sur\ ce `l cite[te pentru a-i face unreferat, paginile din jurnalul ei se`mpletesc cu cele din manuscrisullui Relu-Rafaelu, iar ceea ce eraini]ial o obliga]ie, personal\ [i de

serviciu deopotriv\, devine o ve -ritabil\ provocare pe m\sur\ cedescoper\ c\ personajele suntreale [i, mai mult, c\ le cunoa[te.Vlad Cernescu, Leti]ia, Ioana, Va-leria [i Rafael sunt adu[i laolalt\de reparti]ia ca profesori la unliceu dintr-o comun\ de pe malulDun\rii, nu cu mult timp `naintede Revolu]ie. Pove[tile lor se `n -tretaie, leg\turi neb\nuite ies laiveal\, iar micile istorii personalese prelungesc pân\ `n prezent [icompun istoria mare a ultimuluisfert de veac, având `n centru Vil-la Margareta, un loc al pasiunii`nfl\c\rate, dar [i al marilor de -zam\giri. ~n romanul Doinei Jelafic]iunea [i realitatea se con-topesc ntr-o poveste emo]ionant\[i tulbur\toare.

„21 decembrie 1989. ~n cancela -ria unei [coli comunale dobrogenese depun semn\turi pe o declara]ie de`nfierare a Timi[oarei. Un `n târziatintr\ vijelios [i anun]\ c\ derea luiCeau[escu. Clip\ providen]ial\ pen-tru eroina romanului (voce nara-toare, mereu sugrumat\ de o vin\nedeslu[it\): are [ansa de a tr\i dislo-carea istoriei [i, mai ales, norocul dea fi sc\pat de tic\loasa isc\litur\.Vestitorul, ins carismatic, `ntruchi -pând, cu poemele rebele [i boema luiextrem\, fronda intelectual\ sub dic-tatur\, pleac\ spre Bucure[ti, gonindfrenetic pe o motociclet\. Tân\ra co-leg\ i se al\tur\. ~n capital\, oameniisunt pe str\zi, cei doi se pierd `n`nv\lm\[eal\ [i femeia r\mâne s\ or-bec\iasc\ singur\ prin mul]imeapeste care a c\zut noaptea, un glon]

str\punge o frunte sub ochii ei, iar eacaut\ un refugiu [i o noim\. Dup\decenii tr\ite departe de ]ar\, nu aaflat `nc\ o noim\. Se `ntoarce [icoboar\ n timp, spre a reg\si c\rareapierdut\ [i pe acel b\rbat, disp\rutf\r\ urm\, poate mort. ~i sunt livrate,pe nea[teptate, manuscrisul-confe -siu ne al unui turn\tor fascinat devictima sa, dar [i `ntregul lui dosarde urm\rire. Povestea unor iubiri

imposibile [i a prieteniei dintre dou\femei cu voca]ia absolutului, rupt\abrupt ca un eu schizoid, se ]ese n ju-rul celui c\utat odat\ cu revelareamecanismelor perverse ale suspiciu-nii, tr\d\rii [i dela]iunii ca mod deexisten]\. Villa Margareta este ocar te despre idealism, macularealui [i drama `ncerc\rii de a reg\sicredin]a `n rostul adev\rat alvie]ii.“ (Ga briela Om\t)

Lansare Via]\, de KeithRichards, la Mastering theMusic Business 2017

Despre ndelung a[teptata autobio -grafie a celebrului chitarist, com -pozitor, solist [i membru fondatoral forma]iei Rolling Stones vorvorbi Eugen Caminschi (chitaris-tul trupei Vama) [i Dan Croitoru(redactor-[ef Poli rom).

Evenimentul va avea loc `ncadrul Conferin]ei Mastering theMusic Business 2017, prima con-ferin]\ din România organizat\pe teme de industrie muzical\, cea ajuns la a doua edi]ie [i care seadreseaz\ `n primul rând arti[ -tilor independen]i, dar [i echi pe -lor acestora: manageri, agen]i de booking, agen]i de PR, tour

manageri etc. Mastering the Mu-sic Business 2017 va avea loc n pe-rioada 10-11 iulie la MinisterulCulturii, `n incinta Culturadata.

Autobiografia lui Keith Ri -chards spune povestea unei vie]itr\ite n ritm de rock: de la b\iatulcare asculta obsesiv discurile cuChuck Berry [i Muddy Waters,care a `nv\]at s\ cânte la chitar\[i a njghebat o forma]ie al\turi deMick Jagger [i Brian Jones pân\`n zorii succesului; arest\rile pen-tru posesie de droguri care i-auimortalizat imaginea de proscris;compunerea unor riffuri de neui-tat, precum cele din Jumping

Jack Flash [i Honky Tonk Wo -man; rela]ia cu Anita Pallenberg[i moartea lui Brian Jones; exilul`n Fran]a pentru a evita plata im-pozitelor, turneele incendiare dinStatele Unite, izolarea [i depen-den]a; r\cirea rela]iei cu Mick

Jagger [i `mp\carea ulterioar\;c\s\toria, via]a de familie, al-bumele solo [i proiectul noii saleforma]ii, X-Pensive Winos. Cufranche]ea sa proverbial\, KeithRichards ne ofer\ povestea uneivie]i despre care ne-am doritmereu s\ [tim mai multe, o via]\liber\, ne`nfricat\, adev\rat\.

„Pentru legiunile de fani Ro l -ling Stones, Keith Richards nu enumai sufletul celei mai mari for-ma]ii de rock din lume, ci [i zeulrevoltei: un desperado, un aven-turier, un poète maudit, uniculsupravie]uitor, cel mai cool tip depe planet\. Iar Via]\ e povestea in-tim\ [i emo]ionant\ a c\l\torieiunui om de-a lungul deceniilor,chiar a[a cum s-a petrecut, f\r\ipocriziile [i punerea `n scen\ lacare apeleaz\ de obicei marii ar-ti[ti când `[i fac portretul.“ („TheNew York Times“)

„Keith a v\zut tot, le-a tr\it pe toate [i cumva, miraculos, a

su pravie]uit. Ai spune c\ a dus ovia]\ fascinant\, dar `ntunecat\[i periculoas\, tocmai ca noi s\nu mai fim nevoi]i s\ trecemprin ea. Dar Via]\ nu e numai oexperien]\ tr\it\ prin reprezen-tant. ~n ea se simte cu adev\ratspiritul rockului, via]a pur\ [idur\ pe drum, când e[ti depend-ent de heroin\ [i nu [tii de unde os\-]i iei urm\toarea doz\.“ („TheIndependent“)

„Un roman ca o lovitur\ direc -t\ `n stomac.” („Le Point“)

Keith Richards solist [i compo -zitor. Este cofondatorul forma ]ieiRolling Stones, dar [i solistul pro-priei trupe, The X-Pensive Winos.

James Fox s‑a n\scut `n Wa -shington, D.C., n 1945 [i l-a cunoscutpe Keith Richards de la `nce putulanilor ’70, când lucra ca jurnalistla „Sunday Times“, `n Londra.Este autorul bestsellerului interna - ]io nal White Mischief. Locu ie[ te `nLondra cu so]ia [i fiii lui.

Luni, 10 iulie, la ora 12.20, la Culturadata (MinisterulCulturii, Bdul Unirii nr 22), va avea loc lansarea vo lu -mului Via]\, de Keith Richards, cea mai citit\ auto -biografie rock a tuturor timpurilor, ap\rut\ de curând`n colec]ia Biblioteca Polirom (coordonator Bogdan-Alexandru St\nescu), traducere din limba englez\ [inote de Veronica D. Niculescu [i Lucian Niculescu.

Romanul Villa Margaretade Doina Jela va fitradus `n greac\

– Fragment –

{i, ca s\-l nha]i, mai ales când eraa[a, doar o stare, o presim]ire,nimic mai mult, Sokolov [tia c\trebuie s\-l reinventezi, s\-l recon-struie[ti din cele câteva insignifi-ante dovezi ale existen]ei sale,chit c\ asta nu `nsemna altcevadecât un firicel ici, o adiere dinco-lo, o vorb\ spus\ ntr-o doar\, cum,uite, era, de pild\, acest znaiu[ki,„[tiutorul“.

Ce [tia el? Sau ce pretindea c\[tie, astfel `ncât to]i ceilal]i `l ur-mau hipnotic prin capiile `ngusteale nevrozelor pân\ la gestul su -prem, nesocotit, de a se abandona`n poalele mor]ii?

Ce zici c\ [tii tu, afurisitule, [inoi trebuie s\ credem orbe[te [i s\ne `ncredin]\m `n mâinile talemizerabilele noastre existen]e?{tii ce-i moartea [i ce-i dup\ moar -te? Ne [tii p\catele [i ne-amu[inivinov\]iile? {i cu apa c\rui râu,cu ploaia curat\ a c\rei veri nespeli tu de praful \sta al igno -ran]ei [i viciilor? Haide, mie po]is\-mi spui, [tiutorule, po]i s\ mi teconfesezi, `mpieli]atule, c\ eu nu

mi-am pus `n gând s\ mor [i nicin-am s\ te urmez ca iedul blând lat\iere, ci doar o s\ te-ascult `nt\cere, o s\ clatin din cap a[a, p\ -rinte[te, f\r\ s\ te privesc, f\r\ s\te judec, doar s\-mi spui, s\ m\ lu-minezi cu toate ce le [tii.

— ~]i aminte[ti de Kladbi[ce?— Klad-cum?— Kladbi[ce, Gri[a Nebunul,

poetul ]intirimurilor, drogatul\la, cu creieri zdr\ng\ni]i, caretr\ia din pomana trec\torilor [ipe socoteala cârciumarilor, `i amintise Vadia `nainte s\ plecedin Moscova.

— A, da, Kladbi[ce, niciodat\publicat, cu maculatur\ de-astasamizdat, pe fi]uici care circulauprin cluburi [i pe la concerte, `ipic\ fisa lui Sokolov.

— A[a, a[a, de \la-i vorba. Aveael o poezie, uite aici, cite[te,delecteaz\-te, zise Vadim Ivanovici[i-i `ntinse o bucat\ de hârtie

Omul care te-nva]\ s\ mori st\ pe-o cutie

~mpopo]onat\ cu visele tale [-alt\ fantasie.

A[a, celovek, cânt\ c-o not\mai sus

Dataram Tatam, numele raiului opus.

C\ m-oi lupta cu diavolul, din co[ciug,

Doar zi-mi cum s\ fac, cum s\ fug.

~nva]\-m\ cum s-ademenesc`ngeri,

Cum s\ ]ipi, s\ te doar\, dar s\ nu sângeri,

~]i las ]ie hoitul, ia-l, nu-mimai e trebuin]\,

Po]i s\-l sugi, s\-i gonflezi umblarea descul]\.

Zi-mi de suflet, Znaiu[ki, ce s\-i mai dreg,

Cum s\-l `mbunez, bat\-l s\-l bat\ de n\vleg.

Cum s\ mai iubesc aprig [i ca ieri s\ m\ usture,

S\ cresc, s\ m\ scutur, mov ca floarea de brusture.

~]i las scrisoarea asta pentrucine [tii tu

S\ nu m-a[tepte s\ nu m-a[tep]i, agápi mou…

— O-mul ca-re te-n-va-]\ s\mori silabisi Aleksei, dup\ ce-ocitise `n gând de dou\ ori.

— |la, da, Znaiu[ki— {i ce treab\ are deci Klad-

bi[ce cu asta?— P\i, propriu-zis, el nu mai

are, c\ s-a pr\p\dit, nenorocitul.L-au g\sit rece, `mpachetat lametrou acum vreo dou\ ierni.

— {i zici c\ ce? C\ de-aici [i-aluat porecla omul nostru?

— Nu zic eu, zice toat\ lumeacare-a mers pe fir. Cic\, `ntr-un felsau altul, poezia asta i-a inspiratgogomanului toat\ sceneta care-aurmat cu Balena Albastr\.

Titulatura [i `ntruchipareaadic\ – [tiutorul, omul care te-n -va]\ s\ mori.

A[adar, tu, Znaiu[ki, se gândiSokolov plutind deasupra Siberiei`nghe]ate, tu ne `nve]i pe noi cums\ murim, cum s\ d\m col]ul f\r\s\ ne doar\, f\r\ regrete, f\r\ ni -mic da’ de unde [tii tu, blestema -tule? De la bunic\-tu care-a dat or-tu’ popii pe frontul de la Odessa, cunasul `n zloat\, de la m\-ta marepe care au aruncat-o nem]ii-n clo -setul din fundul cur]ii c\ n-a vruts\-[i dea curcanii la rechizi]ie?

Ia `nva]\-ne, Znaiu[ki, pop\ algloriilor duse [i apuse, `nva]\-necum s\-nchidem `ntrerup\torul [is\ ne continu\m `n eternitatesclipirea fericit\ aprins\-n noi deCreatorul?

Sau oi fi tu Creatorul sau anti-Creatorul, oi fi tu mâna scheletic\a Proniei Cenu[ii care d\ brâncisufletelor zdren]uite-n patimilelor de pe muchia dezol\rii?

Dataram Tatam, numele raiuluiopus, adic\ raiul de-a-nd\r\telea,cum te-a d\d\cit pe tine dasc\lult\u, dasc\lul cu coarne, duc\-se pe pustii.

{i Balena, Balena, asta de unde]i s-a mai n\z\rit, f\ptur\ de cea -r\, de unde ]i-a venit ]ie ideea astacu balena?

Balena sinuciga[\? Doar atât aiputut?

Sau mintea [i pa[ii te-au dusmai departe, tocmai `n Ciukotka,

pe câmpurile ro[covane din La -vren tia, `n]esate cu albul f\l cilor,vertebrelor [i ]estelor de chit, r\ -mase-n urma s\rmanilor vân\ toricu pantaloni de cauciuc [i pu-foaice de la cap\tul lumii.

Ori poate de la Iona, profetul,neascult\torul, ini]iatul, ]i s-an\z\rit, cel n\scut iar\[i de Dom-nul din burta pe[telui mare – dinpântecele locuin]ei mor]ilor c\treEl am strigat, [i El a luat aminte laglasul meu – `nainte s\ intre-n ce -tatea Ninive [i s\ dea vestea: Pa-truzeci de zile mai sunt [i Niniveva fi distrus\!

Sau vrei s\ faci din fiecare din-tre noi un Ahab care s\ str\pung\zidul aparen]elor, s\ se elibereze?

Nuu, eu n-o s\ fiu \la, a[chiu]\,n-o s\ fiu ce vrei tu s\ fiu, o s\ tea[tept [i-o s\ te a[tept, o s\ stau cupalmele mpreunate sub cap [i-ams\ m\ rog, la cine am s\ m\ rog?…Chiar [i de-ar fi s\ m\ rog pa-tronului t\u, am s\ m\ rog s\ mite-aduc\ `n preajm\, s\ te dez-groape din mald\rul \la de gunoi[i stele de ghea]\ sub care te-aighebo[at sperios [i-am s\ m\ rognu doar s\ te ar\]i de dup\ masca

de carton presat, ci s\ [i vii a[a,singurel, cu bra]ele ridicate, `n -viat, [i s\-mi spui : „Iat\-m\, Alek-sei Feodorovici Sokolov! Iat\-m\-seu, viu, ia-m\-n puterea ta [i fa-c\-se voia ta cu mine, netrebniculZnaiu[ki!“.

Daaa, tu care le [tiai pe toate, tucare ne pov\]uiai pe to]i despresensurile vie]ii [i-ale mor]ii, tu\la, dragul meu bandit, o s\-micazi cu capul pe piept [i-o s\ m\implori ca un copil: „Ia-m\, t\ -tuc\, ia-m\, [i nu m\ cru]a, nici cugândul, nici cu fapta!“.


12 » avanpremier\

CARTE

Aleksei Sokolov, agent rus, este trimis sub acoperire `n `nghe]atulOimiakon, la cap\tul Rusiei, pentru a-i lua urma lui Znaiu[ki,ideologul din spatele celebrului joc fatal Balena Albastr\. Departede familie, `ntr-un loc izolat, `n care temperatura nu dep\[e[te mi-nus 50 de grade, Aleksei trebuie s\ se integreze `n peisaj, s\ seamestece cu localnicii [i s\ `ncerce s\ identifice persoane de inte-res care s\-l conduc\ spre cel mai c\utat r\uf\c\tor al momentului.Drumul spre ]int\ este ns\ lung, cu a[tept\ri ap\s\toare, cu obsta-cole neprev\zute, cu alian]e nea[teptate [i du[mani ascun[i, dar [iun bun prilej de autodescoperire [i reflec]ie. ~n Balena Albastr\r\sturn\rile de situa]ie abund\, iar adev\rul are numeroase fe]e,totul pe fondul unui joc de-a [oarecele [i pisica `n care nu se [tie cine urm\re[te pe cine.

Sebastian L\z\roiu – Balena Albastr\

AUTORUL

Sebastian L\z\roiu, n\scut la20 martie 1970, `n Com\ne[ti –Bac\u. Este de profesie soci-olog, autor de studii na]ionale[i interna]ionale de sociologie[i antropologie, publicate `nreviste [i c\r]i de specialitate`n limba român\, englez\,italian\, francez\; publicist peteme de analiz\ politic\ `n di-verse periodice din România.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanulBalena Albastr\ de Sebastian L\z\roiu, care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.

Am ajuns prima dat\ la mare `ntoamna lui 1976, ntr-o zi senin\ denoiembrie, cu aerul rece, `ns\ us-cat. F\ceam parte dintr-un regi-ment al Marinei Militare [i `nce-pusem perioada instruc]iei debaz\. {i cum cazarma se afla `nTomis Nord, aproape de Mamaia,ne-au dus, fire[te, s\ m\r[\luimpe ]\rmul unde turi[tii l\saser\gunoaie cu duiumul. Le ocoleamcu scârb\, tocindu-ne invidia pen-tru petrecerile [i lipsa de griji anesim]i]ilor, c\rora se presupu-nea c\ armata le asigur\ pacea.„O, ]ara mea, cu drag te ap\r\m/{i pentru tine via]a noi ne-o d\m“ –sunau cuvintele unui cântec

ost\[esc fredonat `n b\[c\lie. Ne-am pref\cut, ]in bine minte, c\execut\m mi[c\ri de front [iexerci]ii de lupt\, pân\ au sosit ca-poralii trimi[i de plutonier, res-ponsabilul nostru, s\ cumpere vinde Murfatlar (14 lei litrul) dintr-oalimentar\ m\rgina[\. Apoi ni s-adat pauz\, s\ h\l\duim prin nisipcâteva ore. Tovar\[ii mei de ar -m\, preocupa]i mai degrab\ s\-[iude bereg\]ile cu b\utur\ decât s\admire frumuse]ea litoralului, au`nceput deodat\ s\ vorbeasc\ de -spre femei [i aventuri erotice, in-stiga]i de atmosfera u[or lubric\,persistent\ [i-n lipsa fiin ]elor carene tulburau visele. Eu [i nc\ vreo

doi-trei, „intelectualii“ plutonu-lui, am prins a dezbate chestiuneapolu\rii, g\sind c\ „extremitateap\tat\ a infinitului“ (formula `miapar]ine) l-ar umple de amar peOvidiu, poetul latin ale c\rui Tris -te nu le citiser\m nici unul. Deatunci, ori de câte ori am fost laMarea Neagr\, n-am reu[it s\dep\[esc trauma resturilor [i amurd\riei g\site `ntr-un loc des-pre care `mi imaginasem c\ esteParadisul. Poate n-am ajuns `nc\`ntr-un astfel de loc? Dar o existavreunul pe aceast\ planet\, lo-cuit\ de oameni?

Marea, plaja, femeile/iubireasunt teme asociate muzicii u[oa-re, `ndeob[te ocolite de rockeri.Trupele care aleg asemenea su-biecte [i ob]in succese de-o var\apar]in mai degrab\ zonei pop,chiar dac\ una dintre forma]iileconsiderate importante se nume[ teBeach Boys. S\ cân]i despre va-can]\ [i plaj\ pare o bagatel\. Dis-trac]ie `n sine, „cântec despre dis-trac]ie“ sun\ a tautologie, dar [i aun fel de ars poetica, nu [tiu cât devoluntar\. Muzicienii adev\ra]i

nu trateaz\ subiectul `n joac\.Orice partitur\ cere un dram deinspira]ie, rareori accesibil\ [i la`ndemâna oricui. Refrene cantabi-le [i armonii [armante se pot face;s-au umplut discuri `ntregi, disco-grafii chiar. Lumea are nevoie dedistrac]ie pe m\sura muncii depu-se. Nu po]i tr\i mereu ca un liderchinez, plimbat `n calitate oficial\pe dinaintea trupelor aliniate laparad\. Cine `[i imagineaz\ c\toate lucrurile bune s-au compuscu morga lui Salieri (vezi filmulregizat de Forman) e complet pa-ralel cu realitatea culturii de spec-tacol. Iar cine `[i `nchipuie c\ selucreaz\ la plesneal\, ca-n econo-mia comunist\, n-are decât. A faceo pies\ „u[oar\“ bun\ cere totu[imunc\. Munc\ serioas\, aplicat\.

Am pe liftul playerului ultimuldisc semnat Les Elephants Bizar-res – Seen (2017, Universal MusicRomânia). Destul de pu]in cunos-cu]ii români recidiveaz\ `ntr-ungen muzical despre care cuvântulcorect [i exact este: pl\cut. S\ as-cult cele 43:42 minute de muzic\ afost o pl\cere eteric\ prim\vara

ce-a trecut, [i-mi r\core[te nc\pe-rile inimii acum, `n iulie. S\-imen ]ionez pe componen]i, mi separe inutil [i lipsit de farmec. S\-ilaud pe cât merit\, parc\ sun\ capalavr\ de prezentator pl\tit. ~nloc de asta, `mi permit s\ reco-mand piesa Vocile m\rii. Dac\ nusunt eu exagerat de nostalgic [i fu-rat de peisaj, e una dintre cele maisimpatice din câte am auzit. Ele-fan]ii no[tri sunt sincroni cu lumea liber\. Texte `n englez\, orchestra]ii moderne, sunet dina-mic, echilibrat. Produc]ie impeca-bil\, copert\ inspirat\, cu sur-priz\ inclus\. Unora li s-o p\reabizar. Mie, nu.


opinii « 13

Elefan]i pe plaj\

Pe fond, „xilenar“ define[te o mi-cro-genera]ie, cea n\scut\ `ntre1977 [i 1983. Adun\ sub umbrela saoamenii care s-au sim]it mereuprin[i `ntre cele dou\ genera]ii:milenarii [i genera]ia X. Milenariierau defini]i ca fiind n\scu]i `ntre1981 [i 2000, iar Genera]ia X se`ntindea `ntre 1965 [i 1980. La mij -loc `ntre cele dou\, `n zona `n careextremit\]ile se apropiau de anii ’80,exista o genera]ie care mereu s-asim]it str\in\ de ambele defini]ii.

Genera]ia X se n\scuse `ntr-ocriz\ politic\ [i economic\, copiii s-au crescut aproape singuri, to-tal lipsi]i de reveren]\ fa]\ de

institu]ii, autorit\]i, sunt`nv\]a]i s\ economiseasc\, s\pun\ accent pe productivitate `nmunc\ [i s\ `[i planifice cu aten]iedetaliile. Milenarii, pe de alt\ parte,sunt probabil cea mai bârfit\ [i ca -ricaturizat\ genera]ie: dragostealor pentru avocado, lipsa de interesfa]\ de diamante, toleran]a, respin-gerea fast-foodurilor, munca pri -vit\ ca „ceva ce se `ntâmpl\ de laun weekend la altul“, bucuria de ac\l\tori, indiferen]a cu care trateaz\

cluburile de strip -tease [i u[u rin ]a cu

care tr\deaz\ o plat-form\ de social media cu alta.

~ntre cele dou\, un grup de oa-meni care nu se recuno[tea `n niciuna dintre descrieri: chiar dac\folosesc internetul, dar f\r\ s\ fiedispu[i s\ migreze permament depe Facebook pe Twitter sau de peInstagram pe Snapchat; care,`nainte s\ aib\ o adres\ de e-mail,au avut o copil\rie `ntreag\; care

au crescut pe afar\, dar au avut [iacces la calculatoare. Nu au crescutdirect `n criza economic\, au avuttimp s\ aib\ joburi bune [i s\

`n]eleag\ ce pierd atunci când [i-au pierdut locul de munc\.

Au avut independen]aGenera]iei X, dar [i

impulsul de a cheltui continuu algenera]iei „milenare“. Seara se ui -tau la film, nu la ecranul laptopului.Cu alte cuvinte, xilenarii sunt per-soanele care [i-au tr\it adoles cen]af\r\ internet, iar asta `i face caacum, la 30-[i-ceva de ani, s\ `[itr\iasc\ altfel rela]ia cu tehnologia.

Termenul de „xilenar“ plutise`n spa]iul public [i `n alte ocazii,dar f\r\ s\ prind\ la public. Lasfâr[itul lunii iunie `ns\, un profe-sor australian de sociologie – DanWoodman – a povestit pe larg ntr-uninterviu despre genera]ia „dintre“,ata[ându-i acest nume. El nsu[i un

xilenar, capabil `nc\ s\ `[i aduc\ aminte numerele de fix la care `[isuna prietenii, spune c\ principalacaracteristic\ este felul n care aceast\micro-genera]ie a reu[it s\ imple-menteze tehnologia selectiv `n via]asa. „Am `nv\]at s\ consum\m con -]inutul media `nainte s\ existe Face-book, Twitter [i Snapachat; seara neuitam la buletinul de [tiri la televizor,diminea]a deschideam ziarul.“

Sociologul a propus [i un testpentru a-i distinge pe xilenari deceilal]i, cu `ntreb\ri precum: „pri-ma mea experien]\ de a comunicacu un str\in a fost: a) ntr-un comen-tariu de pe Youtube; b) cu un pri-eten prin coresponden]\ care `miscria scrisori; c) pe AOL Instantmessenger“ sau „primul meu al-bum de muzic\ a fost pe: a) CD, b)vinil, c) caset\“. Cei care r\spund cuc) se pot sim]i mult mai b\trâni `ncompara]ie cu cei care r\spund cua) – dar asta arat\ doar c\ sunt unpic diferi]i de milenari.

Chiar dac\ este greu s\ define[tivalori [i tr\s\turi comune pentruun grup atât de larg de oameni –etichetarea facil\ a unei genera]iipoate p\rea superficial\ –, rapidi-tatea cu care s-a r\spândit ter-menul [i exclama]iile de „`n sfâr[it,exist\ o explica]ie!“, arat\ c\ xile-narii erau peste tot, dar aveaunevoie s\ fie `n]ele[i. Sunt M\d\ -lina [i sunt xilenar\.

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

S\pt\mâna trecut\ s-an\scut un nou cuvânt:„xilenari“. ~n câteva zileau ap\rut liste de carac-teristici ale xilenarilor,teste de apartenen]\ [ioameni care s-au declaratautoproclamat „xilenari“.Un semn c\ toate acesteaexistau dinainte, lipseadoar cuvântul.

Dragi 30-[i-ceva de ani,nu suntem b\trâni,suntem xilenari

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

La jum\tate de secol distan]\, Keith Richards, mem-bru al trupei Rolling Stones, vede astfel aceast\capodoper\ a muzicii rock:

„Cred c\ cei de la Beatles s-au cam l\sat lua]i deval“, spune Keith Richards `ntr-un interviu `n „Con-sequence of Sound“. „De ce nu? Dac\ erai Beatles `nanii ’60, te l\sai luat de val [i uitai ceea ce voiai s\faci de fapt. Te apucai s\ faci Sgt. Pepper. Unii credc\ e un album genial, dar eu cred c\ e o tâmpenie, lafel ca Satanic Majesties (albumul din 1967 al celor dela Stones – n.r.), pe principiul «dac\ voi pute]i scoateo asemenea tâmpenie, putem [i noi!»“.

Amintindu-[i de concertele din anii ’60, Richardscomenteaz\ priza enorm\ pe care cele dou\ forma]iile aveau `n rândul tinerilor, mai ales ale tinerelor.„De pe scen\ `]i d\deai seama c\ tot acest public fre-netic avea o energie `n special primitiv\ [i sexual\,dincolo de orice ra]iune. Era clar c\ nu veniser\ pen-tru muzic\. Iar 3.000 de tipe urlând se auzeau maitare decât muzica. (...) Dar, pe de alt\ parte, culiselepline de gagici nu erau de ici-colo, mai ales c\ `nurm\ cu un an nimeni nu se uita la tine. De fapt,tipele astea i-au stors pe cei de la Beatles. Beatle[iiopriser\ turneele n 1966, deja erau fumate pentru ei.Erau gata s\ mearg\ `n India.“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 573» 8 – 14 iulie 2017

14 » interna]ional

„Biblioteca viitorului“este ascuns\ `ntr-op\dure norvegian\

Sgt. Pepper,v\zut dinspreKeith Richards

Suplimentul lui Jup

S-au `mplinit 50 de ani de la lansarea unuia dintre cele mai mari albume dinistoria muzicii – Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band, al celor de la The Beatles.

Momentul banal `n care John Lennons-a `ntâlnit cu Paul McCartneyAnul 2017 este un an plin deanivers\ri ale unor momenteesen ]iale din istoria muzicii popu-lare. Ziua de 6 iulie a repre zentatun alt moment de acest fel: cu 60de ani `n urm\, pe 6 iulie 1957, se`ntâlneau pentru prima oar\ doitineri britanici, John Lennon [iPaul McCartney. Impactul asupramuzicii [i culturii populare aveas\ fie major. Pe 6 iulie, acum [asedecenii, Paul McCartney avea 15ani. Lennon, un an mai mare,avea o trup\, The Quarrymen, [ivenise s\ cânte la o serbare popu-lar\ ce se ]inea la St. Peter’s Churchdin Liverpool.

Trupa lui Lennon cânta skiffle,un gen popular britanic `n epoc\,un soi de precursor al rock’n’ro l -ului. Tân\rul McCartney i-a ur -m\ rit din public, iar dup\-amiaz\i-a fost prezentat lui Lennon de unprieten comun, un membru al for-ma]iei, numit Ivan Vaughn. Paul

a cântat la chitar\, ca un soi de au-di]ie improvizat\, iar Lennon, im-presionat de talentul tân\rului de15 ani, l-a invitat s\ se al\ture tru-pei Quarrymen.

Martorii acestui evenimentspun c\, la vremea respectiv\, ni-meni nu [i-a dat seama, normal,c\ este un moment istoric. RodDavis, membru al Quarrymen,sus]ine c\ nici nu `[i aminte[temomentul `n care a ap\rut Mc-Cartney. „De fapt, nimeni dintrup\ nu-[i aminte[te exact“, spu -nea el `n 1997. „Probabil c\ `n celmai important moment al istorieirock’n’roll eu eram la toalet\! N-afost mare chestie. Dar `ncearc\ s\explici asta oamenilor, mai alesamericanilor! Toat\ lu mea sea[teapt\ ca `n momentul acestei`ntâlniri s\ fi ie[it `ngeri din nori,suflând n trâmbi]e! A fost, de fapt,un mare ne-eveniment, la momen-tul respectiv. Abia când prive[ti

`n urm\ `]i dai seama de impor-tan]a lui.“ Din aceast\ `ntâlnireavea s\ se formeze The Beatles,dar abia dup\ câ]iva ani. La `nce -putul anului 1958, Paul `l aducea`n trup\ pe un prieten, GeorgeHarrison. Dup\ alte câteva schim -b\ri, doi ani mai târziu, trupa `[ilua nume le de Beatles, iar `n varalui 1962 Ringo Starr ocupa pozi]iade baterist. Foarte curând, faimacelor patru tineri englezi avea s\devin\ mondial\.

~ntr-un codru de lâng\ capitala Oslo,aceast\ bibliotec\ prime[te texte alescriitorilor din `ntreaga lume, strân -gând laolalt\ un ansamblu de opereinedite ce vor fi publicate abia `n 2114.

Este ideea artistei sco]iene Katie Pa-terson, pus\ la cale cu un grup de pro-motori imobiliari norvegieni afla]i `nc\utarea unui proiect cultural. Deo-camdat\, textele sunt p\strate `ntr-uncol] al Bibliotecii Na]ionale din Oslo.~ntre timp, `ntr-un lumini[ de lâng\ora[ au fost planta]i o mie de arbu[ti,marca]i cu panglici ro[ii. ~n 2114 vor fit\ia]i [i din ei se va face hârtia pe careva fi tip\rit\ antologia textelor caresunt depuse `n aceast\ bibliotec\. Dejala acest proiect [i-au adus contribu]ia

Margaret Atwood, `n 2015, DavidMitchell, `n 2016, iar anul acesta a ve -nit rândul poetului islandez Sjón (careeste [i textierul lui Bjork).

„Un scriitor se confrunt\ totdeaunacu ideea c\ exist\ cititori pe care nu icunoa[te“, spune Sjón. „Poate c\ ace[ticititori sunt pe alt continent, sau poatefoarte ndep\rta]i n timp. E ceva specials\ [tii c\ nimeni dintre contemporaniit\i nu ]i va citi textul!“Bibliofilii cei maiavizi, scrie „Le Figaro“, pot achi zi ]ionacu 900 de euro un certificat care le va dadreptul, `n 2114, la unul dintre cele 1.000de exemplare ce vor fi tip\rite. „Aceast\bibliotec\ este un vot de `ncredere `n viitorul culturii“, decla ra anul trecut romancierul englez David Mitchell.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 573» 8 – 14 iulie 2017

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Arn\utu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Florin Irimia, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Un1984 caretraumatizeaz\publicul americanFie americanii au devenitextrem de ginga[i, fierealizatorii adapt\riiteatrale a romanului1984 al lui George Or -well au s\rit calul `n ceeace prive[te rea lismul.Sau au o tehnic\ demarketing foarte bun\.

Cum alegerea lui Donald Trumpi-a traumatizat `n asemenea m\ -sur\ pe cei de alt\ orientarepolitic\, `ncât a f\cut s\ creasc\`ntr-un mod considerabil vân -z\rile romanului 1984, companiaHudson Theatre s-a gândit c\ vre-murile sunt numai bune pentru oadaptare teatral\ a faimoaseidistopii a lui Orwell. Cu atât maimult cu cât Kellyanne Conway,consiliera lui Trump, a mai stâr-nit publicul cu faimoasa defini]iea minciunii ca „fapte alterna-tive“, f\când involuntar [i maimult\ reclam\ universului con-centra]ionar din roman.

Primirea piesei, scrie „The Holly -wood Reporter“, a fost groaznic\.Nu din cauza calit\]ii spectacolu-lui – regizorul Robert Icke a fost

recompensat cu UK Theatre Award[i Liverpool Arts Award `n 2014.Nu, problema a fost efectul spec-tacolului asupra publicului.

~n noua viziune regizoral\, pescen\ actorii `mping realismul laextrem `n timpul scenelor de tor-tur\: electrocut\ri, sânge care]â[ne[te, [obolani, nimic nu esteevitat. Cu consecin]ele de rigoare[i asupra actorilor: Tom Sturridge,interpretul lui Winston Smith, [i-aspart nasul la premier\, OliviaWilde a plecat aca s\ cu o fractur\de coccis dup\ o repeti]ie.

Printre spectatori, [oc [i groa -z\: unii au le[inat, al]ii ar fi vomi -tat. ~n câteva ocazii s-a l\sat cu`nc\ier\ri `n sal\, ducând la in-terven]ia poli]iei. Teatrul Hud-son a fost silit s\ angajeze agen]ide securitate pentru a men]ineordinea la spectacole. „Dac\ oa-menii nu suport\ ce se petrece pescen\, au dreptul s\ plece“, a co-mentat regizorul Robert Icke.„Dar dac\ sunt [o ca]i de o pies\de teatru, atunci `nseamn\ c\ nucitesc presa. Realitatea este cumult mai cumplit\.“

PE SCURTn ~n sfâr[it Paramount Pictures a anun]at public data premierei

mult-a[teptatului film Top Gun 2 : 12 iunie 2019. El va fi prins la mij -loc `ntre dou\ premiere de poten]ial succes, anume Spider-Man:Homecoming 2 [i Regele Leu. Regizor, dup\ moartea lui Tony Scott,va fi Joseph Kosinski, care l-a mai dirijat pe Tom Cruise `n filmulSF Oblivion.

n Din motive de s\n\tate, Adele a anulat dou\ concerte la Lon-dra, urmând ca acestea s\ nu fie reprogramate. Cu corzile vocaleafectate, vedeta (care a câ[tigat 15 premii Grammy, dintre care cinci numai `n 2017) las\ s\ se `n]eleag\ c\, la cap\tul actualuluiturneu mondial, este foarte posibil s\ renun]e definitiv la concerte.

n {i celebra Aretha Fran k -lin (75 de ani), marea doamn\ amuzicii soul, [i-a anulat, dincauza s\n\t\]ii, concertul pecare urma s\-l ]in\ pe 1 iulie laToronto Jazz Festival. Ea apromis c\ va reveni la festivalanul viitor.

n Nu mai pu]in de 581 de ro-mane [i culegeri de nuvele [ipovestiri noi, semnate de autorifrancezi [i str\ini, vor fi publicate `n aceast\ toamn\ `n Fran]a,anun]\ revista „Livres Hebdo“. O „rentrée littéraire“ (perioada din-tre sfâr[itul lui august [i sfâr[itul lui octombrie, când sunt lansatecele mai noi c\r]i `n Fran ]a) mai bogat\ ca anul trecut.

n Obsedat s\ doboare mereu câte o limit\ tehnologic\, JamesCameron anun]\ c\ atunci când, `n sfâr[it, Avatar 2 va ajunge pemarile ecrane, la finalul lui 2020, ar putea fi vizionat la cinema `n3D, dar f\r\ ochelari speciali. „Avem nevoie de o proiec]ie 3D cares\ fie mai luminoas\ [i vom reu[i s\ o facem f\r\ s\ fie nevoie deoche lari“, a declarat Cameron, optimist, publica]iei „The Holly-wood Reporter“. Problema este c\, pentru a vedea Avatar 2 astfel,s\lile de cinema vor trebui s\ se echipeze, `n trei ani, cu aceast\nou\ tehnologie.

n Viitoarea edi]ie a Festivalului Interna]ional de film de la Mar-rakech, a 17-a, a fost anulat\ dup\ plecarea directoarei Mélita Tos -can du Plantier. Anul viitor `ns\, festivalul va reveni.

n Organizatorii celui mai mare festival rock din Suedia, Bråval-la, au anulat edi]ia din 2018 dup\ un record nedorit de infrac]iunisexuale: cinci plângeri pentru viol [i alte 15 pentru diverse agresiunisexuale. „Aceast\ violen]\ ucide spiritul festivalurilor [i dragosteanoastr\ pentru muzic\“, au comunicat organizatorii.

Cea mai frumoas\ femeie din lume, la 90 de ani

N\scut\ pe 4 iulie 1927 la Subiaco, Italia, faimoasa actri]\ Gina Lollobrigida [i-a serbat s\pt\mâna aceasta cea de a 90-a aniversare.

Star mondial la `nceputul anilor ’50, Lollo ocup\ un loc nu-mai al ei `n istoria cinematografiei, a jucat `n filme extrem depopulare [i a fost par tener\ de ecran cu marile vedete mascu-line ale timpului: Frank Sinatra, Sean Connery, Humphrey Bo -gart, Marcello Mastroianni, Yul Brynner sau Vit torio Gassman,`n filme precum Fanfan la Tu lipe (1952), Les Belles de nuit(1952), Beat the Devil (1953), Pane, amore e fantasia (1954), La ro-mana (1954), La donna piu bella del mondo (1955), Notre-Damede Paris (1956), Trapeze (1956) sau Solomon and Sheba (1959).

Sex-simbol italian, Gina Lollobrigida s-a bucurat `n culmeagloriei de o tripl\ carier\: `n Italia, `n Fran]a [i `n Statele Unite,primind unul dintre cele mai frumoase complimente de la prie -tena [i rivala ei, Marilyn Monroe, care s-a prezentat astfel: „Eusunt Lollobrigida american\“.

Actorul [i dansatorul britanic `[if\cuse debutul `n franciz\ sus]i -nut de toat\ floarea universuluiMarvel. Avea plas\ de siguran]\[i nici nu ap\rea a[a mult acolo.Dar aici, l\sat de unul singur(Tony Stark/Iron Man l cam flitu-ie[te [i Academia Stark l [i exma-triculeaz\), d\ cu stângu-n dreptulde 175 milioane de dolari, cât a fostbugetul filmului.

~n al doilea rând, scenariul lacare au contribuit nu mai pu]in de[ase oameni e atât de plicticos,`ncât necunoscutul regizor JonWatts n-ar fi putut scoate cevamai bun nici dac\ ar fi fost mai ta -lentat. De fapt, nu. Dac\ ar fi fostmai talentat, ar fi ales m\car al]iactori [i poate i-ar fi f\cut s\ joacecu mai mult elan decât pentruserbarea [colii. Nu m\ refer laVIP-uri – Michael Keaton sauRobert Downey Jr. –, care fac cefac de obicei, doar s\ le bagi fisa, cila tinerele talente cu care publiculde aceea[i vârst\ ar trebui s\ re-zoneze [i care sunt ni[te monu-mente de plictiseal\.

Ideea de a-l aduce pe PeterParker mai pe p\mânt [i de a facedin el un adolescent obi[nuit (de[iel nu e, de fapt, obi[nuit), cu cares\ se identifice publicul `n mareparte nes\rat care merge la astfelde filme d\, `n realitate, un aer [imai dezolant `ntregii `ntreprin -deri. Identificarea cu personajelenu face decât s\ consolideze con-formismul, mediocritatea [i co -rectitudinea politic\. Ce dac\ celmai bun prieten al lui Peter e unasiatic obez, ce dac\ amândoi sunt[icana]i de un coleg r\ut\cios [ide bani gata, ce dac\ primul amoral lui Peter e o mulatr\ cu un capmai `nalt\, când to]i sunt juca]i deni[te tineri nes\ra]i care spunf\r\ convingere [i cu grija de a nuda bâlbe ni[te replici idioate?

Dincolo de corectitudinea politic\st\ de fapt ideea c\, dac\ te adre -sezi unei plaje de vârst\ cât mailargi (filmul s\ poat\ fi v\zut [i decopii, [i de p\rin]i), cu atât maimul]i bani vei scoate.

Deci acest reboot e, din punctulmeu de vedere, cea mai plicti-coas\ franciz\ v\zut\ anul acesta(dar e drept c\ m-am menajat) [icel mai slab film din seria Spider-Man de pân\ acum (asta `miaduce aminte de replica lui Ho -mer Simpson: „This is the worstday of your life SO FAR!“). Ce eclar e c\ Tom Holland e cel mainecarismatic Om-p\ianjen de pâ -n\ acum. De fapt, e un Mini-Spi-der-Man, iar filmul aminte[te lafiecare scen\ c\ e, de fapt, un fel deUcenicia lui Ionu]. Ar fi mers

Spider-Kid dac\ n-ar fi sugeratideea de maestru, idee nereal\ atâ-ta timp cât Tony Stark, `nc\rcatcu toate proiec]iile lui Peter Par -ker, refuz\ cu `nc\p\]ânare rolulde figur\ patern\.

Sunt, ce-i drept, vreo dou\ sce -ne mai spectaculoase – care justi -fic\ [i IMAX sau 3D –, cea de peMonumentul Washington [i ceade pe feribot, când nu doar c\ mi[ -c\rile lui Spider-Man sunt mai co-ordonate, dar dau spectatoruluiadrenalina pe care o a[teapt\. In-suficient, oricum.

Omul-p\ianjen: ~ntoarcereaacas\/Spider-Man: Homecoming –de Jon Watts, cu: Tom Holland,Michael Keaton, Robert DowneyJr., Jon Favreau, Laura Harrier

Pentru o mai mare transparen]\ [ipentru a elimina din suspiciuniletipic române[ti, tezele scrise `ncadrul examenului de bacalaureat2017 au fost corectate `n alte jude]edecât cele n care au fost elaborate.Sau cel pu]in a[a am `n]eles eu, deci a[a este. Spre exemplu, lu -cr\rile scrise `n limba german\ `nTimi[oara au ajuns prin Craiova.

Se pare c\ Oltenia nu este ozon\ istoric\ puternic vorbitoarede german\, aceast\ limb\ ne -purtând forma de perfect simplu.Pe cale de consecin]\, nu s-a putut`ncropi o comisie de corectarecompetent\, motiv pentru care aufost str\muta]i temporar ni[teprofesori din Sibiu. Pân\ aici amputea spune c\ s-a g\sit o solu]ieelegant\ [i eficient\. Dar minis-terul nu a ]inut cont de o realitateobiectiv\, care ]ine de specificulfiec\rei zone istorice a ]\rii [i care`n definitiv creeaz\ diversitate.M\ refer la faptul c\ fiecareregiune are felul ei de a sim]i [i a

se exprima. Astfel, pornind de laexpresia „când e[ti `n Oltenia, fiioltean“, blajinii absolven]i b\n\ -]eni probabil au `ncercat o expri-mare mai pe placul lui Nea’ M\rin,mai energic\, mai prezen t\, maisangvin\. Apoi, hop! (a se citi foartelent – hhhooooooop)! Te treze[ti cucomisia sibian\ care trebuie s\ ju -dece ni[te exprim\ri b\n\]ene ]in-tite pe olteni. Aici intervin eu cuni[te sfaturi pentru viitor. Stimatedasc\l sibian, dou\ puncte.

Când autorul tezei scrie „schne l -ler, schneller!“, trebuie s\ `n]elegi

faptul c\ a optat pentru un stil maialert, mai viu. Evident, este genulepic, dar cu mai mult\ ac]iune peparagraf. Nu trebuie excluse ru-perile de ritm sau schimb\rile depozi]ie ale personajelor.

Expresia „Oh, mein Gott“ `nt\ -re[te raportarea autorului la divi -nitate [i subliniaz\ paralelismul`ntre planul teluric [i cel idea tic,nematerial, divin. Uneori, eleviibuni combin\ primele dou\ ex-presii, pentru a sublinia ner\bda -rea de atinge divinul, rezultând oexprimare de genul „schneller,

schneller, oh mein Gott“, carepoart\ puternice valen]e emo]io -nale [i tr\iri la persoana `ntâi,specific genului liric.

Tot `n sfera c\ut\rilor [i r\t\ -cirilor `nspre divin trebuie inter-pretat\ [i expresia „Das ist einegroße Wurst“, nefiind altcevadecât un alt fel de a spune „Vreaus\ te pip\i [i s\ urlu: Este!“.

Pentru nota maxim\ este abso-lut necesar ca teza `n limba ger-man\ s\ puncteze momentul`ntâlnirii cu planul ideatic, caretrebuie s\ fie ca o desc\rcare tru-peasc\ [i sufleteasc\ deopotriv\.Astfel, vor fi acordate patruzeci desutimi doar lucr\rilor care cuprind`n mod explicit exprimarea „Oh,mein Gott, ich komme!“.


16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Spider-Boy

573

Fra]ilor, nu mi-a pl\cut deloc ultimul Spider-Man. Nicinu [tiu cum o s\ scriu cel pu]in 3.000 de semne. Ori -cum, cei c\rora li se adreseaz\ abia au `nv\]at literele.(Exage rez, de fapt, au de citit Puiul vara asta.) Mi s-ap\rut super-mega-plicticos. Banal. ~mbâcsit. ~n pri mulrând, ce idee proas t\ s\ pui un film `ntreg `n cârca luiTom Holland, care anterior `[i f\cuse o intrare pro-mi]\toare, ce-i drept, `n Captain America: Civil War.

Heil, Hermannstadt!

lansare emo}ionant| a noii edi}ii a volumului bricabrac … · `nso]it de marie-france ionesco cu...

Documents