No. 64 Biblioteca LUMEN" 15 bani

B. P. HASDEU

DUMNEZEU

/ ffeneral :; 6

till A. Horovitz, Calea Victoiei 0, (pas. Mercu)

IL I'. I I: \ I

Ed itu ra LUMEN", Bucu re0i

7, Strada Calonfirescu, 7

fg../=4 .

4

. . ...1.-1.

.--.;, .14 .

4 . .kf?- ..;--:, ..s.V...L.CATS.:;23.,... %1 \

-0,.. 1 er -- s,__i,.ivst_t.::,1.1;:.,

. A,

"!_

B1BLIOTECA LUMENInfiintatti la 15 Septembrie 1908

Scopul acestei Biblioteci este de a populariza micile CAPO-DOPERE ale celor mai renumiti scriitori strains gi romini.

Intr'un format atragator tiparita cu ingrijire, BibliotecaLUMEN" apare in fiecare stiptamina gi costa:

Un numar 15 baniFiecare faunal& contine o scriere complete.

NUMERE APXBUTE :* 1.Emile Zola . . . Singele

2.Max Nordau . . . Psichologia Zefienzelei3.Maxim Gorki . . . . Omul (poem filosofic)

* 4.Camile Flammarion fi cugetarea omen ea5.L. Tolstoi Amoral, fpeirea6.Francois Coppee . . Copil de suflet

* 7.Guy de Maupassant Un fin criminal. Protectoral* 8.D. Teleor Eminescu intim

9.Mark Twain Furtul elefantuluz alb10.C. Dobrogeanu-Gherea Tams &memo

11.Edgar Poe . . . CarAbu9u1 de our* G. Saphir . . . Nuvelele umoristice13.F. M. Dostoievski . . Wants, wi alte nuvele

* 14. Maxim Gorki . . Iubita* 15.N Vaschide Co sunt visurile?16.L. Andreiew 3finciuna. Ciinele17.D. Teleor 80 epigrame fi 4 schife umoristice18.H. Heine Germania19.Radu D. Rosetti . 71-ei nurele

* 20.Max Nordau . Psichologia Dritgostez

21.L. Tolstoi . . Stiinta §i Religia22. I. Turgheniew . . nested!23.Ernest Haeckel . Originea omului24.Edgar Poe Moartea rode ysi alte nuvele25.Voltaire Sufletul ci alte schife filosorce26.Ch. Darwin Lapel pentru existents27.C. Baudelaire . . . Poeme in prowl28.La Rochefoucauld Filozofia vietii (maxime),-4,29.Cervantes Mali din Valladolid30.--E. Metchnikoff . Glens chestiuni ftiintifice

(vezi pagina urnultoarea)Numerele can au In dreptul for Bemnul: aunt cu desavir-

spire epuizate.

gi

.

. .Ftlitt/4Viola,

.

.

.

.

e

.

'l. . . .

.

.

.

. . . .

.

.

. .

.'11-

.

DIBLIOTECA LUMEN"

No. 64

B. P. HASDEU

DUMNEZEU

*ACADEMMI

"4'0 Ar

Editura L U M E N", Bucure§ti7, Strada Calonfirescu, 7

1910 X.-

*

DUMNEZEUAvez vous entendu, quand la nuit est sans voiles,La vaste mer chanter sa chanson aux 6toiles ?Quelle musique, antis! Dieu parle en cetto voix.Sublime crag.. de Pinfini son mondeDieu prate h Pocean cette basso profondo

Et Pocean chant° see lois.

Bonsoir, ands ! Ce Dieu, par qui le floc murmure,Par qui tout proud naissance et vit dans In nature,Qui fit ce qu'on ne pout ni comprendre ni voir,Comma les Hots des mere, comma les choeurs des anges,B6nissez-le sans cease et chantez ses louanges.

Au clair de lune, anis, bonsoir I

Julie Hasdeu, Au bord de la mer.

As urea sd smulg din mine un tinter, numai

Un singur de pe unite i copil intirziatCe nu se nage incd, dar totusi, plin de viagt,D'uioasa mumd-1 simte sub inimd zvicnind.

8

unul,

ADEMAA

BIBLIOTBCA

Allylt

4 B. P. HASDBII

Un ccintec, numai unul, arum la daunt*,Ca Fdt-frumos din basmul cu cfost-au-fost ule

mash.E girbovit bcitreinul, dar fiul cit un munteMiratei lumi va zice dintr'insul m'am ndscut.

Un ccintec, numai unul.... Cind soarele-asftnlestePun alt Minim sd treacd, eternul cdldtorPdmintului ii toarnd lumini mai arxdtoareySi pleaccl, iar odihna s'ctsterne pe pcinant.

Un ccintec, numai unul ! Dar rima cea cochetdAleargd dupd tineri, si eu s'o prind nu pot;Jar cind rciutcicioasa, s'apropie de mine,(Magma mi-o ciopleste, esind ceva mai mic.

A, rima rcisfcitatci! Orezi to cd fdr'de tineBdtrinul nu-i in stare sd-si tae din granitUn cantec ce nu piere, un imn ursit pe veacuri,Pdretele ci,clopic ducat ciment?

O ?inset, ce-i aceea? E haina de paraddC'un cird de decoratii smciltat si poleit,

:

fcir'de

DUILNEZEU

Sub care tog d'a-rindul iyi par ca's d'o§''adesea chiar piticul se leageind marg.

poexie rims. Homer s'AnacreonteVirgiliu si Horatiu n'au stat a PuriPe Tisa sonoare chitibtguriPe-o menite s'o schimbe 'n elefant.

Artistic e tertetul poemelor dantesce,Nu'i insd pentru Dante. Gigant cu xurgaldi!Divina-i Comedie ar fi si mai divind

_ De i-ar lipsi aceste broboade peinvinteSti.

Shakespeare, Shakespeare eel mare, 'Shakespeare eel[ford

Al anti geniu soarbe tot neamul omenescPrecum cristalul prismei ii vexi sor .nd lumina,Shakespeare, rind catd rimd, vai! nt ai e Shak-

fespeare.

Tu fugi de mine? Fie! Iti ultumesc. OdatdFugit -ai si de Milton eel, orb $i prigonit,59'atunci din neputintd croindu-fi o putere,A scris el lard rind sublimul Paradis,

5

potrivd,

Nu-i

mi-s'a »

cirtitd

,

III

6 B. P. HISDETI

Da, tu-mi pldeeai mie in vremile trecuteand te-accitam la versuri, cum fetele din sat.Acatei la cosite cite -un boboc de floare,Mdear cci ford benghiuri frumosu-i mai frumps.

Dreiguttri garofita cu frageda'i miringDin rosu $i din galben, bucciti de catifea ;Drcigut e fluturasul, garoafd zburdtoare,Catifelat $i dinsul si dinsul efemer ;

IDar garoafd bradul, nisi acvila nu'i fiutur ;Lor nu le trebui rosu gi galben gi pestritPrin singura'i mdrime se 'naltd eel ce-i mare ;Cel mie se 'nxdrxoneaxii, did eos-

Un etintec, numai unul gi eel mai de pe wend,As vrea sd smulg din mine.... Dar unde-i ? Nu -1

[brodesc.Acum it simt aice $i-1 sim( deja departe,

simt pretutindeni, gi simt ce1-1 sinzt.[mereu.

Eu nose o cugetare, gi dinsa-si ia _avintul,Mimic n'o mai opre$te in spatiu sau in limp ;

eel

.

nu4

pipernicit....

.

.4.04 cd -i

y

4

DIJMNEZEIT

A mea'i si par'cd'i alta, cdci este Ord margini;'A mea-i gi'i infinitd, plutind in univers.

E infinit in mine, nu omul eel de carne,Nu hirca'i infinitd, ci cugetarea meaArtistul fdr'a,stimpcir ce ne'ntrerupt imi joacdPe clapele din creier, ant and ca p'un clavir.

tiSi clapele tocite se pre'noesc, se schimbd;La locu'i nu rdmine nisi una dup'un an ;Dar eu sunt tot acelasi prin tot ce cugetasem,Prin tot ce cugeta-voi pe clape not sau vechi.

Clavirul rind se dried, eu and silese a-1 drege, f

Cd m'am deprins cu dtnsul, mi-e drag, m'ami['Orbit ;

and nu se mai aeordd, it spulber cu ramie,Sau farm supdrare it pdrasesc si plec.

ySi pleacd cugetarea 'mi sd-si cate alte drupePun alt clavir

Poete ! prise* mai inset!Nu dezvdli d'odatd altarulLumina'i ameteste pe cei nechumeriti.

11

7

A

k

.

k

nemuririi

:

8 B. P. HASPED

In mine'i infinitul I.... Dar eu si Hotentotul,.Un Cezar, un Platone, un Kant s'un Eskimos

\ Sintem aceiasi vita : la eel mai crud soilbatecS'ascunde'n cugetare, ceva nemdrginit.

°End (es aceste strofe, eu simf di-i lingd mineUn scapdr, o scintee eu chipul lui Darwin,$'adie peste capu'mi, soptindu-i : (omit 'i mused !

Ce-i musca ? ce'i o iarbd ? Si bolovan?.."

$'a dispdrut ; iar glasu'i, mai rdsunind In giu-ru'mi,

Cuvinte rdsturnate mi-aduce : emusca'i om !'Din cremene'i planta, din plantd'i animalul,'Din am um, Inger naste, din Inger wn Isus 1»

$i cufundat In ginduri, privind cu z0pdcii-e.0 peatrd la picioru-mi rodogolita' jos,Eu o luai in palmd netezii cu mild,Zieindu-i: chiar in un punt din Infinit !

\Prin punt se 'ncepe lunnea. Un punt dimensii[Ware,

4,

ce-i un

s'otine'i

\

DIIMI4EZIT

Nimic mai aril forma $i mai nepipdit;Dar pune'l in migure linia se 'ntinde,

linia -fi dei totul: deci, total e'ntr'un punt.

Natura, firmamente, sistemele solaxe,Cu toate cite 'n ele $i printre ele sint,

. Cu 'neetul se dezvoltei din puncturi ce se mica,Din puncturi ce se mica pleand din Dumnezeu.

Din Dumnexeu plecate, si ele 's infinite:Un punt nu se mascara, fiind neteirmurit ;Din Forta cea mai forte pleand, gi ele 's forte ;Un punt xidote sfera, cool este central ei.

Nu'l intelege mintea, nu poate sei'l cuprinzd,Atit de mare este ci'i pare atit de mic :Minunea rani care in veci nu s'ar pricepe

0. Tot ce se 'ntemeeazd pe-acest nepriceput!

A$a'n once qtiintei poezia.Chimistul Astronom- ul incalecei pe afros,Impin,si prin miriade de micuri infiniteCe'i due la infinitul eel mare : Dumnezeu.

.

si55i,

_ii

.

izvoru-i

.

: -

/

10 B. P. HASDEU

ceeace ndscuse p'acele miriade,tiSi ceeace le 'nnoadd cu Unul infinit,

ceeace le-atrage unite la o laltd,Cea mai supremd lege, e legea d'a iubi !

es.

Un cantec, numai unul $i eel mai de pe myna-,Voind sa -1 smulg din mine, l'am azvirlit in cer ;Din cer mi'l crimpoteFte in creier cugetarea,Dar nou'i intreg : sfirsitul ramase'n cer pribeag.

ySi cugetarea'mi plinge, tinjind de unzilinta :cPin'la final imi nu-i chip sei ma ridic ;(Extazul singur numai atit de sus se 'naltd ;«Extazul, care leagd pe-un om Cu Dumnezeu !»

Extazul.... ce'i extazul? 0 clipd seculard,In care vezi atitea trate si trdind,In cit un veac iti pare, nu vrei sd crezi, totuqi

nevoitd sa murmure afa'i !

Oind omul eade'n apd sa se 'nnece,?Wand in panorama pe dinaintea sa,

SSi

$2,

.

zice

$i

.

$i'i. gata t

1

.0iinta'i

DIIMNEZEIJ 11

Intreaga'i viatei, viata'i intreagd d'amdnuntul0 simte'n clipa aceea, o clips, nu mai mult.

Cind p'un bolnav l'adoarme, un doftor ca tae,Ii ciopirteste trupul, dar sufletu'n extazNu pule de durere, petrece, canter, joacd,Trdeste luni o clips, o clips, nu mai mutt.

Extazul n'are-a face cu clapele din creier,Deers clavir rdsund, spunindu'i ce-a simtit :0 povestire lungd, cuvinte si cuvinte,Mawr c'a fost o clips, o clips, nu mai mult.

Extazul rdpeste. Aud Divinitatea :Mci 'ntrebi ce's Eu? iubire. Md 'ntrebi : ce fac?

[iubesc.De n'as semi, pe cine Mi-as revdrsa iubirea?

(< Ca sci iubesc, Md sfisitt, urzind din mine ltemi !

«Tot ce urxesc din sinu-Mi, e urxitor la rindu-i.qPornind din Mine, este un microcosmic EV,

c. '

sd-1

and

.

12 B. P. HAM=

Ce l'am nciscut sd creased in plind libertate :c Sit se renase4 singur, mai sus si iar mai sus.

Un germen de vointei se miscd chiar in piatrd.aE adormit, e lenes o umbra de impuls;«Dar cind se redesteaptd, mijeste 'n piatrd Taus-

[chiul,Iar dela muschiu la Spirit se 'ntinde scorn 'n 1

[limp.

Cu cit vointa este mai foarte, mai ecilitct,40u-atcita se iuteste s'ajungd mai curind,c Cdci orice punt se 'ntoarce pe sinu-Mi: sd se

['mireIn salba de luceferi un nou mdrgdritar.

Mire drag chiar o piatrd; dar un arhanghel .

[Ddnsul'Din muschi, prin suferinte de secoli necurmati,cReintra iar in Mine, iubire inmiitd'Din tot ce el iubise in sutele de vieti

:

!

DIIMNEZEIT 13

<<Atettia tati $i mume ! fii $i fiiee,Surori si frati si soap si neamuri $i amici :Iubiri de el bade, traite si rdmase

((Ern ocean inteinsul, iubit si iubitor !

<c4Syaceste oceanuri se tot desfunda 'n Mine:4( 'ntrebi : ce's eu? iubire. Ma 'ntrebi : ce fae?

[iubesc.oDe n'aq urzi, pe tine Mi-as revarsa iubirea?

Ca sd iubesc, Md sfasiu, urxind din Mine lumi !

Arhanghelii, din sanu-Mi pornifi ca niste puncturioDe mii si. mii de veacuri, apoi filtrati pe randoPrin petre si prin plante, prin animali, prin

[oameni,«Cand se re 'ntorc in Mine, triunfatori

eau razed de iubire, primitd la plecare, .

(Mai vie si mai vie s'acuma curcubeu,(<1.i zbuciuma, ii ferbe, ii face sd urxeascd,«,s9i Eu: din nebuloase ii las a cerne sori!

.16

atacia

Mit

o

all*,

14 - B. P. HASDEII

«Iar and o omenire pe vr'una din planete,Ceizutei 'n desnddejde, Ma strigd 'n ajutor,Dintre arhangheli unul, ca Messia, s'avintd,

4Jertfindu-se sd scape nevinovate of !

jertfa'i Imi inching mirezme iubitoare....g 'ntrebi : ce's Eu? iubire. Md 'ntrebi : ce

[fac? iubesc.aDe n'ag urzi, pe tine revdrsa iubirea?

Ca sd iubesc, Md aids* urzind din Mine lumi...»

$i wind vorbea, Cuantul, urnind acele puncturi,Le rdspandea din suflu'i si fiecare puntLua cite -o figurd, un calapod, o forme( :

.v.Materia se 'nehiagd, avdnd o forty 'n ea...

Extazul ineeteazd. Poetul se clesteaptd.Mai luminos se simte : gi 'n el si 'n preajma luiFranturi din amintire in creieru'i s' weazd,

gdndul, ca sd toured, apucci noel fir.

0 0

Mi-as

I

9i

DIMINEZgli 15

Materie fortd ! Din Porta cea supremeCe'i numai fortd, una, monadd faro Orin,Orice se clesfdsourd, mice se desdrumeaxd,.Rdmdne forta, insd c'un strai de individ.

straiul se transforms. Prin vieti evolutiveTreptat se subtiazd, ajunge strdveziu,Nepipdit, elastic, intretesut cu forta,A cdrii e pojghig un corp molecular.

Naturalistul, care din jos in sits invaki,Materie viseaxd in universu 'ntreg.Din sus in jos cu fald priveste

pare numai fortd. Se 'weak" amcindoi.

Poetul singur stie extaticul prin careIn jos zilmbeste cerul, pcimantul plcinge 'n sus ;$i el, plcipanda harpd, vibreazd tot odatd

51.0u Dumnezeu iubirea tisi cu iubirea om...

filozoful,

i

$i'i

16 B. P. HAMM,

Un cantec, numai unul .i cel mai de pe urmd,Voind sd't smulg din mine, it azveirlii in cer ;

ca sd prind fugarul, sburat-am dupd deinsul :Vdzui eternitatea... De ce m' am mai futon?

De ce? Cdei fiecdrui e data o solie.Mai are pan' la tints apostolatul meu.Rdbdare, ei 'nainte ! Gaud voi sosi la capdt,Sd cant cu serafimii :

0, Dumnexcule!

.

ySi

Un mormant-poema(Mormantul Iuliei B. P. Hasdeu)

Desgustat de netrebniciele lumei, pArAsit de prie-teni chinuit de marl grele ganduri, Dante seplimba °data In tAcerea neintrerupta a cimitiruluidela Pisaacel Campo- Santo faimos in istoria ar-telor italiane glen care s'ar credo ea murmurul vAn-tului redesteaptit din seninatatea, mortei lumi intregi,adormite pentru vecie.

Cu privirea perdua, in nesfarsitul amestec algandurilor, Dante trecea dus pe lfingA fiecare mor-mAnt, ca un spectra exit din lumen umbrelor sialuneand de-a lungul aleielor ca purtat de o pu-tore dumnezeeasca.

A tacea, a cugeta, a te isola prin tine In tine,naultamitI spiritului care te avanta In ciuda cor-pului ce te'ngreunA sa remit jos supremg

!

s

Si

fe-. ricire

Qi

18 B. P. HASDEll

i'n timpul and marele cugetator al Florentei,spirit ales in pleiada spiritelor alese, colinda pelane. morminte ca si cum ar fi inceput calatoriadin care nici un calator nu se mai reintoarce pecalea pe care a plecat, un calugar '1 opri si a-mestecand glasu-i strain in concertul glasurilor carimnpleau mintea i inima lui Dante, '1 intreba ce cauta ?ce voieste ?

Poetul iii cobori privirea, din Inaltimile eternein cari plana, asupra acestui corp, i cu o vocevenind dintr'alte lumi, raspunse calugarului : pace !pace ! pace !

Aceasta dorinOt to coprinde in mrejile-i nevazutetend, suind colina Filaretului, intri, pe poarta ceamare a cimitirului de la Bellu, pe sub bolta careiazilnic rasuna suspinele i jalea celor cari vin saaduca pamantului ceia ce pamantului e scris sa fie dat.

Pace si isolare ! chiar lumea, care prin prejuru-tivine si trece, talcs Intr'alt fel ; la sgomotul

cuvintele, alt-fel rostite, se and ca un ecoulung, departat, jalnic i obosit, lungo, lontano,piangevole, stanco, cum nice Carducci cantand muncanaturei.

Intrand In aleia cea mare, si indreptandu-te sprebiserica, la laturea altarului, pe stanga, un mor-

sipa§i-

lor,

DUMNEZEU 19

mint ti-atrage pironecte pentru multi vreme,priviril e.

Doritor de pace senina t3i nu chinuita, apropie-teOmule, care crezi moartea ca o simple trecere dinasta vale a plangerilor dincolo, unde nu e nicijale, nici suspine, vino cu fruntea iluminata de ra-zele credintei cu surasul sperantei pe buze ; vino

vezi visul intrupat in marmura flori, infer, §i'n fluturi, in luminele artei lacrimile in-duio§Atoare ale iubirei t3i eternei amintiri, con-trastele vietei de aci, prevestind- cu a for fire uni-tatea in perfectiune a vietei de dincolo.

Nu cite intaiu inscriptiunile ! Nu ; uita-te la lu-crurile mute ; tacerea for e mai vorbitoare decatonce stg, saris. i marmura, §i ferul, §i sticla,bronzul iti vor spune a acesta-i mormantul Dom-nisoarei Iulia B. P. Hasdeu, nciscutd la 2 No-vembre 1869. Martira iubirei de seiinfd si artd.Moartd la 17 Septembre 1888, tot astfel spunei inscriptiunea dupe, uwlita de pe laturea ante-

rioara a altarului din mormant.Totalitatea constructiunii, units In felul ei, sim-

bolizeaza dou4" sfere : d'asupra, pe pamant, sferamaterials cu ocupatiunile preocupatiunile ei ; inlauntru, sub pamant, sfera cu aspiratiunile

II

!

*VI"

*i'n

gi

ideals

toi

t3i

prti

20 B. P. HASDEIT

ei spre infinit ; sau cu alte cuvinte, materia e ex-push din capul locului vederii trecatorilor, pe andidealul e ascuns si trebue sa -1 cauti.

Sus, stalpii grilagiului sunt suluri marmoree devechi manuscrise, legate intre dAnsele cu grilagiulIn urzeala de fer a caruia albul virginal se m'aritA,cu verdele azuriu si cu galbenul de aur, spre aforma porumbeii ce se privesc pentru a se siesta

coroanele sprijinite pe arma nebiruita a timpuluinostru : condeiul. Lanturi legate in noduri gordianeatArnh, de stAlpii de fer ai intrarei ; de pe vArfulacestor Alibi se avantg flacari in sus, tot mai sus

excelsiorIn fata intrArii, dominand totul culoarea

galbenA blajing, domolind vioiciunea celorlalte en-lori, se'naltg, tron-biblioted, de o forma parti-cularA sustinut de douit coloane incoronate cu frunzede edera, simbolul incurcaturilor acestei lumi. Totule dintr'o singurg, bucatg, de peatra, 'nalta aproapede trei metri ; un monolit de Albesci. Pe frontis-piciu inscriptiunea in litere de aur : Mai sexi pufin !AscultA, privitorule, apropie-te ; totul e atAt devesel $i de senin, razele soarelui se sbegue prin-tr'aceste colori atilt de iubitor, lucid iti simti ini-ma cA, se inmoaie. Vino Jos sunt rafturile biblio-

!cu

I

,

ci

ci

1i

DIJMNEZEII 21

teed ; pe cotorul volumelor colorate se citesc ti-.tlurile cUrtilor numele scriitorilor cari sent, inreslatirea veacurilor, fala spiritului omenesc, probavadita ca avem in not scanteia Dumnezeirii. Evan-ghelia, cartile orientului stravechiu, Platon, Vic-tor Hugo, Dante, Milton, Petrarck, Darwin, Mic-kiewicz, Shakespeare, Spinoza, Kant,condeiu1,iargqi, inteuna, F;;i mereu condeiul! calimara,volumele dloarei Iulia Hasdeu qi portretul ei. Ininteriorul tronului, un ceasornic de bronz incastratin granit ; a stat la 1 qi jum., and viata de acis'a oprit pentru corpul Iuliei B. P. Hasdeu.

Sezi pe tron, obositule de munca vietei, sau defraniantArile durerei; odihne§te-te §i, pentruca pu-terea, ca §i lumina, vine de sus, ridic4-# ochii....De ce-i pleci cu grabire ? Ce-ti incruntX privirea?Ce-ti sbarce§te fruntea ?.... A ! Siu! un cap de mortde marmora albA, incastrat in cerul tronului, cu omare guru deschisa, adanc scobitg in launtru astfelcg, se poate baga pumnul. Si apoi, de ce tocopile al pgmkntului §i al mortei? La Wye dela viea jailli de la mort. Reinaltg-ti privirile spre capulde mort, §i cite§te geniala inscriptiune care, ca undrag de mitrgele inconjurg capul de mort ; Ldsati

Atli

BIBLIOTECA

Hammitt

r

si

41101

qi

22 B. P. nu ance

randunica facet cuibul. Stai cugeta, pri-vitorule, odihne§te-te in pacea mormantului ; fii li-ni§tit, moartea ti-e d'asupra capului. Aceasta-i viatavie, caci moartea i-e temeiul

Acest tron-biblioteca, on cat de intreg la primavedere, nu este Inca ispravit ; am vazut la d. sculp-tor Storck modelul dupe care lucrarea se va ter-mina §i se va aeza pang la 1 Maiu. De asupramonumentului vor fi doi sfinxi din piatra de Cam-pulung, iar pe ace§ti simboli ai enigmei se va in-nalta un glob pamantesc de rnarmora alba de 70centimetri in diametru, cu cele cinci continente co-lorate, fare alte indicatiuni drat numai trei petri-cele stralucitoare la puncturile unde sunt : Paris-Roma-Bucure0i.

Acest maret glob completeaza pe deplin ideiamaterialismului pamantesc, pe care 11 reprezinta in-treaga parte exterioara.

i acum, vino prietene, sa ne coborim in mor-mint : sa %dim randunica face cuibul In gurade mort, iar not sa calcam cele zece trepte de mar-mora ale scarei pentru a patrunde jos, de unde spi-ritul se brand dus pe aripele credintei.

Dar mai intai, un cuvant despre aceasta scars.Facuta din fer vapsit negru, cu trepte acoperite de

Si

sa-1i

1 I

sd-Si

!....

trwtotEzEtt 23

marmura albg, ea este un pont-levis din timpul ca-valerismului. Cele cinci trepte de sus stint fire ;cele cinci de jos se pot ridica pe balamale aegtan-du-se cu lanturi de o arcada, astfel cg spatiul dedesubtul scarii rgmAne liber, tend va fi ss se meteo ramg§itg. mortals tntr'unul din cele doug cosciugede fer, acetate acolo de pe acuma.

Trecem Inainte.La intrare, pe frontispiciu, citim cuvintele Inte-

lepciunei senine :Treecitori, privi i d' asupra.Ougekitori, edutati in lduntru.Moartea dd vieatri.

Coboarg ! Iatg-ne jos. Pentruce respiratiunea nuti se Ingreoae ? Pentruce nu simti cg. te Invglue

te apasa acel aer ngbutfitor al altor necropole ?de ce privirele-ti se plimba liniatite §i scanteetoarede vials Imprejurul tau ? Doamne! pentrucg dela in-trare ai simtit cg nimic din cele ce te Inconjoargnu'i lugubru ca viata moartg, sau ca moartea flirtviata. Nu e0i mormant, etAi Intr'un templu fgeutIntreg din mamma de Carrara, tntr'unul dintr'aceletempla serena ale Intelepciunei, avt cum le pricepeauspiritele marl ale vremurilor bgtrane.

In fund, o oglindg care se a§terne pe Intreg pe-

i

in.

24 B. P. HAMM"

retele boltei, prelungeste privirele, irreal, in infinit.De asupra'i un compas, milsura, deci armonia Ineconomia prestabilia a Imensului-Tot. De o partesi de alta, la colturile de jos ale oglindei, pe mar- .

mura altarului, douA vitralii, din dosul carora lieu-resc doua candele In majestatea linistita a templu-lui si ilumineal6 doi Ingeri pe sticla, chipul fru-mos si privirea scanteetoare In arcanele t,iintei, aFecioarei, in onoarea careia templul se final..

Inscriptiunea de pe aceasta marmura, o mashde altar glAsueste astfel :

CU VOIA LUI DUMNEDEUS'A StVtR§IT ACEST TEMPLU SPIRITIST iNTOCMAI

DUPX PLANUL DAT CU TOATE AMINUNTELE DE

JULIA HASDEUEXECUTOR FUND B. P. HASDEU

DUPX INDEMNUL CARDIA. AU LUCRAT

SCULPTURX I. GEORGESCU

MARMURX SI MOSAIC FRATII AXERIOFERXRIA A. 0. CZIPSER

VITRALIU ZIEGLER SI SCHMIDTBRONZ PH. SCHWEICKERT

MDCCCXCCu VOIA LUI DUMNEDEU.

1

DIIMNEZEU 25

Interior ti exterior, acest templu s'a construitfara nici tin architect, fail nici un inginer, faranici un antreprenor : total s'a executat treptat, incurs de un an, dept desemnuri §i modeluri In car-ton date de tatgl reposatei.

Jos, ]toga altar, la colturi, lipite de altar §i depgretii de marmora ai boltei, doug postamente pen-tru busturi viitoare, de o cam data pentru doug fru-moase vase albasto de Sevres cu flori artificiale ;In fata altarului, in centrul templului, bustul IulieiHasdeu din soclul caruia pleach, intr'o parte §i altadoua uscioare de fer §i otel care separa altarul despatiul celalt al boltei i cari reprezinta doi soricu raze de at i argint pe fond azuriu. Din dosulsoclului este gravat versul din poezia Iuliei HasdeuP6trarque a Laure :

Que l'homme mime le beau partout, en toutes choses;Qu'il l'aime dans les fleurs de juin h. peine closes,Dans lee bois, dans lee eaux et dans le grand ciel bleu;Dans toute action pure et droit &wantDans un coeur innocent, dans une noble femme:

A la fin, it trouvera Dieu!

In spatiul .anterior al templului, la dreapta in-trand, mescioara de lucru a tinerei poete, pe carestg un registru acoperit pang scum de sute, de is-

rime,

26 B. P. HA SDEII

cglituri ale zilnicilor pelegrini, operele ei, §i dreptscaune, unul aici i alte intr'alte paid, niete cuburide Domino, ale cgror puncte negre pe marmurgalbs masivg lei au simbolica for semnificare, cafiecare punct in acest templu, cgei aice, ca ei sus,nu e un singur lucru care sg vorbeascg cevai despre ceva dintr'asta lume, sau din lumen cea

mare ei eterng a spiritelor.Intre cele patru coloane de otel dintr'o parte §i

patru din cealaltg, earl gating. bolta §i'i dg o Uriccare va infrunta timpul, lanturi aurite nichelate,de uncle atArng zecimi de coroane.

Sub scars am spas deja cg, sunt doug cosciuge.De lgturi, pe pgretele din stanga, spat in mar-murg qi poleit sub o stea octogonit cu fundul al-bastru, uringtorul crez spiritist: LegeaCrede. Crede in Dumnezeu. Crede In nemurirea su-fletului. Crede in darul comunicgrei cu cei duei.Legea morales" :. Iubeete ajutg. Iubeete qi ajutgneamul. Iubecite ajutg, pe tine te ajutg, §i te iu-beete. Iubeete §i ajuta fgrg, a precugeta la folosultau. Pe pAretele din dreapta continuarea instruc-iunei din stanga Legea. socials: Nu necinsti. Nunecinsti pe tine Insult ca sg te cinsteiscg altii. Nunecinsti pe altii, ca sg te cinsteeti pe tine Insuti.

nu'O

gi

religioasci :

el

ai

DIIAINEZEII 27

Nu necinsti munca, caci munca e viata. Legea fi-losoficci: Cand atunci. Cand faptul iii, atunci ade-varul stii. Cand nu vrei sa crezi, atunci nu potisa vezi. Cand cauti dovada, atunci gasesti ta-gada.

acum, eugetatorule, dupa ce ai citit si vei cu-geta in adancimea acestor adevaruri, pri-virile pentru explica de ce lumina este atat devesela, de vie si de amabila, Intr'aceastri cripta Incare poezia pare a Incalzi inima si a Insenina su-fletul.

Plafondul de un albastru admirabil si ferestrileluminatorului de sus cu ingeri trandafirii, precumsi oglinda din firida plafondului, iii vor explica lu-mina inveselitoare a mormantului si. acea simtire dede quietudine prietinoasa ce ti-a coprins inima. Inluminator pe peretii laterali, portretele de familieale Iuliei Hasdeu, fiecare In cite o stea de bronz :

Pe dreapta, fiind spre altar : Julia Hasdeu(1869-1888), Bogdan tatdl (1838 ), Julia mama(1840 ), Tadeu stralrunul (1769-1835), Niculaeunchiul (1840-1860).

Pe stanga, fileand fait celor din dreapta : Ale-xandiu bunicul (1811 1870), Valeria strauna

1

ridica'li

28 B. P. HASDEIT

(1800-1860), Elisa bunica (1824-1848), Boleslaumosul (1812-1886).

In aceiasi firidg, avand stele-portrete de mai susde doug lan uri, chiar In fats, bustului tuliei Has-deu, se dig ca si egad ar fi in aer un al doileaaltar, un mic altar superior, cu trei busturi dinterracotta de o executiune remareabila : Christ avAndla dreapta pe Shakespeare si la stanga pe VictorHugo ; din dosul acestor busturi este o (mini&o alto oglinda In laturea opus a firidei, astfel caambele oglinde reflectandu-se si reflectand tot-odatgpe Ingerii de la fereastra, produc efectul feeric alunui infinit paradisiac.

Ne 'ntoarcem un moment la altarul cel mare,sub care zac rgmasiOle pamantesti ale Iuliei Has-deu. D'asupra lui plafondul e compus din douatable de marmura alb represintand o carte des-chisg, pe cele doua pagine ale careia Indoite lamargin peste unghinrile ocupate de candele, stascris cu our In opt patraturi albastre numele luiDumnezeu : greceste, latineste, arabeste, evreeste,chinezeste, cu ieroglifi, cu cuneiforme cu deva-nagari.

Si pretutindeni, $i sus, si jos, pe altar, atArnatede lanturi, la picioarele tronului-bibliotecg, arun-

si

gi

DIIMNEZEII y 29

cate pe pitmant, flori, iarAsi flori. Manibus datelilia plenis, par a zice busturile din firidA, ChristShakespeare si Victor Hugo. Flori iarasi flori,cer fluturi eu aripele destinse, aninati pe bu-zele arcadelor, cease la altarul inferior si opt laeel superior.

Poesie simbolism, In totul o neturburat6placidA veselie, ceva care mu4umeste pe cugetator,pe artist, pe trecittor, si le covarseste unica dorincAce-i stitpfineste In cimitire, dorinta plcei senine,deci sborul, de nimeni jicnit, spre sferile ideale.

Te asezi pe unul dintr'acele cuburi InchinateDomnului: «Domino'. Task ochii imbratisezetoate partile templului; se vor plimba cu iubireprin toate colturile lui, dar la urn, se vor pironitot asupra chipurilor iluminate de candelele ascunseale altarului. Ti se va parea c ingerii se'naltX dince In ce mai sus si a privirile for scanteie de lu-mina geniului de candoarea virginitAtii. Pgreriiubite, cari to fac sg, crezi ca acei ingeri aunt, cumzicea Dante.

una cosa venutaDal cielo in terra a miracol mostrare.

In adev6r, acest mormant frail pereche, repre-sinta Intr'un mod plastic o poems, In doug cantu.ri

i

si

i

si

sit

.

qi

qi,

pi

30 s. P. HASDEU

d'asupra pilmantul, cu globul sau cu vanitatilesale de azi pima maine ; in fund, cerul cu stele sicu Ingeri intr'un infinit de lumina.

i 4a'i Mormantul-Poenzei, care fermecator, varamanea totdeauna, si cand razele soarelui de varyit vor face sa scanteie lute() mare de aur, candlumina estompata a zilelor de iarna va catifela vioi-ciunea culorilor !

/4G. I. lonescu-Gion.

A.CADYMIEI*

i

-ttZolytizAS

4..s1,10T.E,01

BIBLIOTECA LUMEN"(unnare)

31.L. Tolstoi . . . . SA nu ucizi!32.Buffon Omul fi Natura33.M. Gorki Reve hand.) C. Radulescu-Motru . Nationalismul3536.C. Dobrogeanu-Gherea Din trecutul &parka37.Dr. Bernheim . Hypnotismul38.A. Cehov Ursul

40.39 '} Dr. N. Leon . Monist,. Libera outplay, etc.

*41.L. Tolstoi . Esista Dumnezeu?42.Const Mille Rochia Catitei43.C. Radulescu-Motru Sufletul Neamului nostril44. H. H} Heine45 Amintiri Duioase46.-1.-1. Rousseau . . Libertatea fi altele47.Victor Anestin . Ce sunt Cometele?48.Maxim Gorki . . In !mini fa49.Platon Ce-i 21morul?50.Karl Marx Mundt; Marfa, .Rani.

51.L. Tolstoi .

52.Carmen-Sylva .

53*} N. Vascifide54.

. Adevarul Minciuna.. Cugetlirile unei Regine. Psichologia social¢ : Imitatia

55.Dr. N. Leon . . . Monismul fi allele56.N. Gogol Hatmanul fi alte nuvele57.A. Schopenhauer Durerile Lumei58.Dr. M. Campeanu Psichologia Militarului59.Maxim Gorki . Din Jertfele Iubirei60.P. Bujor Mi-a e4ntat cucu'n Mg

61.L. Tolstoi . Mici porestiri62. Leasing Educatia Omenirei63.Al. Puskin Haremul64.B. P. Hasdeu . . Dumnexett

ABONAMENTE12 numere (ecepediate franco) . . . Lei 1,5095 . 3.r,40 a. a a a 4.75

Sumele se vor trimite prin mandat postal pe adresa EditureiLumen*, Str. Calonfirescu, 7, 13ucurefti.

. .

. . .

, . .

. .

. .

. . si

. .

. .

. .

.. .

. .

. . .

. .- .

. .

. a *

.

.

. . . .

.

. .

inin

uicr

a

pOCD

00-0co

SW,

0

m

ZINCOGRAFIA ED. MARVAfl STRADA BELVEDERE, 6.111311a

Max Nordau11)YlPere pealPa

,Lumen" a 20 hawMaxim irrr (r rem nisi tro . . .

prntr?r Leon ((mom% 111)pa)'i.

said ca'o pal Iwo-L. aPesIc broiolpi limn(); (le la (Willow

Lumen", RUCH '07047 ITscA.

......

100 ex. Gorki' ban i Lei 18. (pal)900)00 ( pal). -1:;(''

1(1(10 101). 0/6. rill" )My).or f (viu'd i franco-ramburs

? P r- r :17 m3

1"rm =-B Te: g= o. ooc400n 20 = =

. .

7-- -

z-

12?

==. ;-7. .7

. . . .

ACEIASI EDITURA. bani

o

cc M.1.1.t L

.

banibani

. banibanibani

. . bani. 20 bani. 20 bani

Thine si Ed. Gran-lel 30 buni. Alma in rata orlii . 25 bani

15 bani

.co

Dr. I. Duscian . .

Cl).

C4

. _I.:. '-'. ..,..;:s. ,.). ''..--. -s, .--' I. F I T.- =.,..) E .g - 4-..,., .g --. CY:" sl',.,,t l'.-.. CZ' tiz .:

al.... ... s.) -- . --g-,-z-'sq3 . r...,- .."":4 11.:1-:' '..., - ^til Li :?..,.),-1..., ...-2, '' c4 : --- Ef. Th.'

...

iLlil

...>"" 7 !_ cl,....Q.el.:_Z-2.:"). ..,:.. i -±:,...:..,. '''''.----:-----' '' ";-:- .-t-')::,---., -.A..., --t v- ....,1 -.-t. - .< o cz...,... zi z,.. -,c- ,...... ,:;...,s ;... ...:-.-..? --; --..A. .--

,...._ _.....- ............R.,,,.,-.;< '_8 et. ,...- .. ,z3 ,,.. ...,..... ,,:.CD

I .z t,1 0 0'

Qr 3 .)O .yam

clY".

c46., P.4

.=r2.g e -zzt :4

N-

ti: r--; 4 .

g. :;;- 7,77. .11-X-1,-.f;%, - .sz )F,E C:D 0 0 0 e

=" s-- L.ezV P., v ;-.2

C\1

C. 709. Tip. Cooperative Poporul", B-dul Elisabeta 27, Bosom ti

I

.

a

......

,<