Axiologia ,ca disciplina filosofica independenta,are un obiect propriu de

studiu.Obiectul axiologiei il constituie “studiul valorii generice si al legaturilor

generale ale sistemului de valori”.Axiologia ofera posibilitatea elaborarii unei teorii

unitare a sistemului de valori,a unei conceptii unificate asupra valorii,punind in

evidenta relatia dintre subiect si obiect si fiind in masura sa dea un raspuns dintr-o

perspectiva filosofica:ce este valoarea?Universul valorilor semnifica ceea ce este

omul,prin valorile create ,si ceea ce poate si trebuie sa devina omul,prin

idealuri,aspiratii,proiecte,dorinte.Ca univers de semnificatii,lumea valorilor reflecta

nu aprecieri,necesitati si aspiratii individuale,ci idealurile,necesitatile si nazuintele

unei perioade istorice.

Totodata ,valorile sint realitate artificiala,construita de om in procesul realizarii unor

anumite scopuri.Aceasta inseamna ca axiologia este o teorie a creatiei orientate spre

finalitatea predominant constienta,cu trasaturi extrem de diferentiate,in functie de

domeniu.

Valorile indeplinesc functii multiple in viata sociala,intrucit orienteaza,motiveaza si

regleaza actiunile ,gindirea si comportamentul uman,mobilizeaza energia umana

si,totodata,servesc drept criterii de apreciere a acestora,a eficientei actiunilor

umane,preum si ale evaluarii produsului realizat.

Valoarea este proprie subiectului,fie ca este plasata in sfera transcendenta a unor

obiecte(materiale sau ideale),fie ca rezulta dintr-o interactiune intre subiect si

obiect.Lumea valorilor este creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a

existentei umane.Structura valorilor se refera la modul in care sunt orinduite intern

valorile ,la ansamblul de relatii specifice,relativ stabile,de proprietati si legi ce se

statornicesc intre diferitele lor componente,la dimensiunile valorii.

Tipuri de valori si dialectica lor.

Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele : valabilitatea valorilor;

calitatea lor; subiectul lor; motivele ce au deteerminat valorile; obiectul lor; facultatea

psihica din care izvorasc valorile ; sfera lor de aplicare.

Dupa valabilitatea lor, valorile sunt : - valori relative ; - valori absolute; - valori

subiective; - valori obiective .

Dupa calitatea lor , valorile sunt : valori pozitive; - valori negative ; - valori proprii; -

valori efecte .

Dupa subiectul lor, valorile sunt : autopatice, heteropatice, ergopatice

Dupa motivele ce au determinat valorile sunt: valori accidentale-tranzitorii si valori

ale persoanei proprii. Dupa obiectul lor valorile sunt : - economice; - etice ; - juridice;

- politice .

Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile sunt : sensibile, sentimentale si

cognitive.

Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : individuale, sociale, cosmice, elementare si

ideale.

O alta clasificare a valorilor este urmatoarea: valori economice,valori juridice,valori

politice,valori etice,valori istorice ,valori estetice,valori religioase .

1.Valorile economice

Prin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in

comparatie cu altele. Problema valorilor economice a preocupat pe economisti din

sec. al XVIII-lea .

Aristotel considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. Trebuintele sunt

fizice si psihice , de aceea deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale si

valori materiale . Valorile economice sunt materiale. Un lucru are cu atat mai multa

valoare cu cat multumeste o trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua

spete de valori economice : valoare de schimb si valoae de intrebuintare .

2. Valorile juridice – pot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii

juridice si a unei filosofii a dreptului. Dreptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice

numai din punct de vedere al formei si constituirii lor. In antichitate , normele

juridice erau considerate ca porunci date de seful tribului, care era respectat drept

reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant.

Pentru timpurile moderne normele juridice sunt imperative , care exprima vointa

comunitatii sociale , a statului.

3. Valorile politice – se refera la stat, la cetate ca unitate In antichitatea greceasca,

statul era cetatea. Cetatea era valoarea suprema , individul fiind supus in mod absolut

autoritatii statului. Notiunea de stat s-a impus si s-a largit din ce in ce mai mult,

devenind ceea ce este acum.

4. Valorile etice Valorile etice pot fi de natura :

-Psihologica care afirma ca valoarea etica are o baza psihica

-Logica– afirma ca valoarea etica este de natura logica

-Biologica afirma ca Valoarea etica are ca principiu ultim viata.

-sociala

5. Valori istorice

Toate creatiile umane sunt menite sa adauge ceva la patrimoniul dobandit de la

stramosi, alcatuind astfel traditia culturala a unui neam.

6.Valorile estetice – se refera la placerea estetica.

Cand vorbim de valoare estetica intelegem un obiect care are valoare si un subiect

pentru care exista acea valoare .Frumosul este valoarea estetica centrala, la care se

raporteaza toate celelalte.

Prin specificul lor, valorile estetice sunt legate de sensibil. Kant aprecia ca arta “nu

este reprezentarea unui lucru frumos , ci reprezentarea frumoasa a unui lucru”..

7. Valorile religioase

Valorile religioase sunt si ele dintre cele mai vechi in ordinea aparitiei lor.Valorile

religioase sunt prin natura lor spirituale. Purtatorii lor sunt omul si constiinta sa,

comunitatea umana si spiritualitatea colectiva.Valorile religioase , ca toate valorile

sprirituale sunt valori scop. Se bazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire.